A ST TONE TA AUGUST AUGUSTINTRU MARIREA SANTEI CEL DE O FIINTA §1 DE VIATA FACETOAREL e NEDESPARTITE! TREIMI MINEIUL LUNEI LUI & A Se A) Oe a a TIPARIT ae On aprobarea Santului Sinod al Sdntet néotre Birevict Au- tecefale Octosoxe Romane BUCURESTI TIPOGRAFIA ,CARTILOR BISERIC! Rae aeee SARA SH A SAOA ASA Sa SI — ne EA ciARE TRELDECI $I UNA DE PILE plUA ARE 13 ORE §I NOAPTEA 11 ORE. In dius dinttit sobteren cinstitelor Jemno’ ale oinstitel gi do ving fic8tére! Orucl, ef amintirea stntilor épte muconiol Macavel, a malcel lor Solomoni gi 2 dascalnlul lor Bleazar. La pémne strigat-am, Stihirile stintel Gracl, gas 4. Prosomia: ¢g pre un vités... a pre o pazitére de ‘ obste, ca pre un iz- vor de santenie, cin- | emy) stita cruce sa o sérutim; | pentru cA potoleste pa- | timile, gi alinéza boalele, si méantuegte pre cef neputin- ciosi de téte durerile, poezind paraele minunilor mai mult Stihirile pe 6, gi cant Stihint Prosomice ale oinstitel Cruel 3, qi ale lor de cat adéncul miarel, celor ce cu credinta sa inchina gi cinstesc chipul el. Not émenii cet ce umblam ca pre mare prin valurile vi- etel, si ne inviforam de far- tuna patimilor, cu credint& si alergim la cinstitul lemn ca lao corabie de mAntuire, si va alina valurile gi vén- turile, si va inceta patimile, si si alergam cu bucurie la limanul mantuirei cel fara de valuri. Mat mult de cat sérele a strélucit prea cinstita cruce, révérsand minunile, ca pre nigte raze, gi tamaduirile al 40.:— oo 1 6 i pre niste fulgere, sane apro- piem émenii cei ce suntem finuti tot-déuna intru intune- recul celor cumplite, gi sa pri- mim darul tamaduirilor cel dat&itor de lumind, pre Dum- nedet cel ce s’a pironit cu trupul pre dénsa marindu-l, Alte Stihirl aie mucenicilor, gias 1. Prosomia : Prea ldudatilor macenicl., Pre turnul legei cel inal- tat pre gsépte stilpi, tirania nu l-a clatit; pentru caci cel de prea bun neam tinerl, gi de un sange, dandu gi trupul la taetorl, vitejeste ati suferit tur- barea gonaciulul cea dobito- céscd, ca nigte pazitori age- déménturilor lui Moisi. . ef prea bine credinciosi gi viteji tineri, impreund cu maica lor cea cugetatére de Dumnedeu, cu adevérat inal- tandu-si mintea mai pre sus de cat cele védute, li sai tat membrele trupului, fiind in- tariti de prea mari nddejdi, care acum aticastigat, odih- nindu-se in sinurile lui A- vraam strémogului lor. leazar cel prea sntit si tineril cel prea intelep{i, im- preund cu maica lor cea de Dumnedeii ganditére, intrar- mandu-se tare pre sinegi cu vitejia sufletului, si invingén- ; du-gi mania, cu tarie alergait | a ———>_# LUNA LUI AUGUST inprotiva luptatoriulul, pen- tru buna credinta, si pentru paza legef celei parintes’l. Marre, galas 8. a Inf I6n Monahnt. * Antil Macavei, tiranului au grait: Noué o Antiohe! Impérat unul este Dumnedett de la carele suntem si la care- le ne intércem, alta Jume ne agtépta pre nol, mai inalta de cat acésté ce se vede si mal statatore, si patria ndstra este Jerusalimul cel tare gi neperi- tor, gi serbarea ndstra este vie- fuirea cea cu Angeril; Domne pentru rugaciunile lor, milu- j egte-ne sine mantueste pre noi. $1 aeum, a Croce, far s lot Jon Monabnl. "re carea de demult Moisi mai ’nainte inchipuindu-o in- tru sine, pre Amalic surpand la biruit, gi David psalmis- tul strigand, a poruncit agter- nutului picidrelor tale, sa se inchine. Astadi pécatosil ne inchinam, cinstitei Crucei tale Christése Damnedeule, cu bu- ze nevrednice, pre tine cela ce al ingaduita te pironi pre dénsa laudandu-te, strigam catra tine: Démne impreuna cu talharul, impératiei tale in- vrednicegte-ne pre noi. LA STHOAVNA Stihirila cinstitet Crmef. tas 4. Prosomia: Gola co do sus egtt chlomat.. > stadidumnedeésa multi- mea credinciosilor sa bucura,[p 9 — c4cl crucea cerésc4 luminéza marginile. Certul luminézalu- mina neapropiata, stréluceste vazduhul, si fata paméntului si impodobeste. Biserica lui Christos canta dumnedeesti cantarl, si cucereste cinstind dumnedeésca gi prea minu- nata cruce, ceea ce de sus pre ea o pazeste;cu a carela putere intarindu-ne, si ne a- propiem deStép4nul strigand, ca sa inpace lumea gi sa lu- mineze sufletele néstre. ca mnogenl wow, oelérelor Inf of 4 se veseléscd faptura gi 84 sdlteze, cci astadi cru- cea din cerita strélucit mar- ginile, luminand cele pamén- testi si arétand impreunate pre cele neimpreunate; astadi 6menii si bucura impreuna cu cetele Angerilor. Caci pa- retele cel ce prin mijloc de- spartia,ridicandu-] crucea, pe téte intru una arétat le-aim- preunat; pentru ca strélucind mai pre sus de cat sérele, téta zidirea o veseleste cu darul, gi stréluceste gi mantucgte pre cel ce cu credinta o cinstesc pre ea. | Stih: Jar& Domnegei tmpératul nostra mal ‘na- inte de véo a facut mintaire tn mijlooul pi- neat j umnedeésca cruce, ca- | rea va sd se arate lumel la ] stérgit, ca un cinstit sceptru J IN pIUA INTAIA 7_Y = — al impératulu! Christos, mat | pre sus de razele sdrelui, tata luminéza arétat marginile; a- céstaa intors din fad neamul omenesc, jadul cumplit 1 aro- bit, pre vrajmagul a surpat, , mandriile dracilor cu totul le-a perdut;iara acum mai’na- inte luminéza invierea Man- tuitoriului, si mantueste pre celce striga, casa inpace lu- mea, gi sa lumineze sufletele nostre. Mirire, a Santilor, glas 8. | ‘A Ini Cosma Monahal. S ufletele dreptilor sunt in mana Domnului, precum A- vraam, Isaac gi lacov gi stré- mogii cei mai ’nainte de lege, si mogil Macazeilor, cei ce bine sa laud’ acum de noi. Ca acegti cu suflet rabdatort, nepoti lui Avraam fiind, ati rivnit credintei lul Avraam mogului lor, si pana la mérte s’'ati nevoit pentru buna cre- | dinté. Ca in buna credinta | crescénd, gi dupre lege pa- © timind, piganatatea uritului Antioh ati detaimat. Si nimica mai mult nesocotind din cele din viata acésta de acum, pen- tru cea vecinica téte le-ati fa- gaduit lu! Dumnedew, sufle- tul, barbatia, simtirea, trupul, tineretele si résplatirile celor ce i-aii crescut in curatie; o radacina bine credinciésa, din carea ati résarit vol Macavel! <8 | >—+——O maica santa, carea ai na- scut numérul de o potriva cu numérul séptémanel. Dect vé rugiam pre voi Macavel, cu maica véstra Solomoni, gi cu inteleptul preot Eleazar, cand veti sta inaintea lui Christos Dumnedeu, pentru carele v'ati ostenit, ca sa luatide la din- sul rodurile ostenelelor vés- tre, face’{i intinsa rugaciune pentru omenire. (a face cate voeste, gi plineste voile vé- stre celor ce vé temeti dedin- sul. $i acum. a Crncat Yar a acalntas. lasul profetului tei Moi- si Dumnedeule s’a plinit, cela cedice: Vedé-veti viata véstra spanzurata inaintea ochilor vostri. Astadi crucea sa inalta si Jumea din iogelaciune sa liberéza. Astadi invierea lui Christos s4 inoegte, gi mar- ginile paméntului s4 bucura, in chimvale ca David cantare tie aducénd gi dicénd: Lu- crat-al mantuire in mijlocul paméntului Dumnedeule, cru- cea gi invierea, prin carea ne- ai mantuit pre noi bunule iu- bitoriule de démeni, a-tot-pu- ternice, Démne miarire tie. ‘Troparial, gias 1, Pentru durerile santilor caril pentru tine aii patimit, fil milostiv Domne; si tote du- l rerile néstre le vindeca, tu- — LUNA LUI AUGUST bitoriule de émeni, rugamu- ne fie. Marire, $1 aoum, asemenes. XV antuegte Domne popo- rul t&u, gi bine-cuvintéza mo- stenirea ta, biruinta asupra celor protivnici daru- este, gi cu crucea ta pazeste pre poporul téi. EB ee Ee Dr Eee Bee Des ~~ > 08 mal ‘nainte de t6o8, intré preo- tol fn altar, gi pune cinstita Cruce pre jert- folnio, gl dup Apolieul Vesperinel, preotal gi diaconul sk fmbrack in vestminte, 9 diaconnl oldogto cinstita oruce gi fico: Bine-cuvintézd St3- pine. Preotul: Bineouvéntat este Dumuegenl nostra... §i qicom: Sante Dumnedenle... gi dup ‘Tat nostro... Troparal Crucel, Marire, $1 a- eum, Condacul; gi Inand preotnl Cracea on di- sonl in cap, gi fndlfandu-o o pune pe saute masi in locul Evangolie!, lard Evangelta la loo mal sus, gi arde inainte! luming tits noptea, La Ortrina. Domnoget este Domnul....troparul Grucel de 2 on, niarire, ai sivjuios, pi aoum, far& al Cruel. Dupi inthis Stihologte, Catiemala, elas 8. Prosomia: Inviatal din morfl.. nmijlocul Edemulutlem- nul a inflorit mértea, fara in mijlocul paméntului, lemnul a odraslit viata; cdci gustand din cel dintdit, nestricdciogt find, ne-am facut stricdclogi, {ara cagtigand pre cel al do- ilea, ne-am desfatat cu nestri- cAciunea, cdci prin cruce Dum- nedeti mantueste neamul o- menesc, Mérive, $1 sum, aceoagl.IN pIUA INTAIA Dap& a doua Stihologie, Catismala, glas. 8. Prosomia: Poranca cea on tufnt... Tn raivi 6re-cand prinlemn vrajmagul m’a golit, prin a c4rula gustare, a adus inla- untru oporirea; fara lemnul cricei*aducénd dmemilordan na vietel, s'a infipt pre pa- mént, si lumea intreaga s’a umplut de bucurie; pre carele védéndu-l inchinat, popérele prin credinta, cu un glas sa strigam luiDumneded: Plina este de miarire casa ta. bldnire, iw CAN . Vaul din Octoih. on 4 4; alta) al Cru- cel pe 6, si al sdnjilor pe 4, CANONUL cinstitel Cruel. Al cfirnia acrostih Ta Grae’ asta aoesta: Lemuu) cel cinstit toff si] éudam, Compuneres Iut Losi, Cantarea 1, glas 8, irmos re Faraon cela ce se purta in caruta, l-a cufundat to- »égul lui Moisi, cel ce a fa- ,eut minuni é6re-cAnd, in chi- »pul crucei lovind, gi despar- tind marea, gi pre Israil fu- »gétorul, mergétorul cel pe- »destru l-a mantuit; pre cel yee canta cantare lui Dum- puedeti. ceeds. Crucei Domnulut celef de viata facétére, astad! tof! si ne inchinim cu minte curata gi cu gand bine credincios. Ca este pusa inainte, daru- ind celor ce vin la dénsa san- tire si m4ntuire, strélucire, marire gi mila. rucea cea de viata da- ruitére, fiind pusa inainte, si véduta fiind, raze de dar lu- minése revarsa, sA venim gi si lu’m Iuminare de vese- | lie, mantuire gi ertare, lauda Domnului aducénd. SStréina vedere! Cinstita cruce si pune inainte celor ce o véd, si ca unizvor iz- vorésgte sufletesti darurl, si po- toleste pécatele, si bdlele de- zléga, gi gandurile intaregte, ale celor ce sa inchina ei cu- rat. "Toégul cel ce a taét ma- rea, inchipuia biruinta crucei, prin carea noi cu credinta fara de inecare inotim, prin apa vietef cea nestatatére, si din tote curgerile pécatulul sca- pam, gi de dumnedeésca li- nigte ne umplem. A Nisobtéret: Cand te-am nascut Fitule negrait, de dureri am scdpat, si cum acum téta mé umplu de dureri, ca te véd spanzu- rand pre lemn ca un facétor de rele; pre tine cel ce al span- zurat paméntul fara tinere, grait-a cea prea santa, plan- génd.Alt GANON al mucenicilor, Compunerea Int Andreitt Critéuul, Cantarea 1, glas 1, Irmos: Cantare de biruints... Mrea inteleptii tineri cel ce ati pazit dupre lege po- tuncile lui Moisi, mortei lui Christos rivoind cu buna cre- dinta, rugati-vé pururea sa ne mantuésca pre noi pre tofi. \ ine avédut? cine a au- dit? ce fel de nevointa tare a arétat pazitorii legei, fili So- lomoniei, patimind cu un su- flet si cu un cuget. CU: nul pre altul indemnan- du-se, aga ati strigat: Dupre lege sa patimim, si de buna voe si murim, pentru pre- daniile parintesti, santii gsépte tineri ai cinstitel Solomoni. F usinatu-s’a tiranul, sa stim barbateste, neputincidése s’aii facut muncile; Beliar s’a biruit, tocul s’a stins, deci nici unul s4 nu mai stea afara de lupta, fratilor. Noué o Antishe! Lupta ne este pentru pirintestile o- | biceiuri, tineri{ au strigat in priveligte goli fiind; pentru care mai bine amuri de cat a trai am ales. i rupurile cu unghi de fer croindu-li- se in priveligte, ati Antidhe, dulce ne sunt du- rerile si tocul pentru viata tuturor. GiArire: re Treimea s4 o marim intru unime, fiinta cea puru- rea vecinica, cea nedespartita, gi cu un scaun, gi intocmai puternica, pre Tatal cel fara inceput, pre Fiiul si pre Du- hul sant. ‘yl aoum, a ascotore! trugurul cel copt in pan- tecele téii negrait odraslind, vita de viata purtatére bise- ricei lui Christos te-al arétat Maica lui Dumnedet, pre toff veselindu-i. svasi: rucea insemnand Moisi yin drept cu toeagul marea »rogie o a despartit, lui Is- »tail celul ce pedestru o a »trecut; iara de-a curmezig a- yeeeas lovindu-o, oa impre- ,unat inprotiva carelor lui *Faraon, de-asupra scriind "nebiruita arma. Pentru ace- yea lui Christos si-i cantém, »Dumnedeului nostru cd s’a »prea-marit. Cantarea 3, Irmos: ela ce af intarit dintru in- ceput cerlurile intru pri- »cepere, si paméntul pre ape yl-al intemelat, pre pétra po- runcilo tale Christése méIN PIUVA INTAIA yfara de tine, unule {ubito- | ntiule de dmeni. rucea cea datitére de téte bunatitile 84 vede inchi- nata, si téta taptura serbéza cu bucurie, luminata fiind cu darul Dumnedeului nostru ce- lui ce de buna voes’a inal- fat pre dénsa. uminati fiind cu lumina razelor crucel cel ce nadéj- | duim intr’énsa, de obste din intunerecul pécatelor scapam gi strigiam: Luminarea tutu- ' ror indurate Démne, marire tie. ucantari te marim cruce gi te cuprindem,cu credinta rugdndu-ne, cu putereata scé- te-ne din cursele vrajmagu- lui, gi ne indreptéza la lima- nul m4ntuirei, pre noi pre totl cei ce te lauddm pre tine. i t iata pre cruce omoritd védéndu-o, gi nesuferind du- rerea pantecelui, s’a tanguit Feciéra cea Curata, strigand: } Vai mie Fijul mei! ce tia 1 facut tie adunarea celor fara | de lege? Pétra care nu o atl bagat.. inerl, carii cu sdntenie ati odraslit, si impreuna ati crescut. Tinerl, carii dupre lege v'ati invétat de la Ele- si sfaturile lui Antioh téte in pamént le-ati calcat. rabesgtetirane, strigat-at nepoftil lui Avraam, fa cele ce voesti, si te manie cat de mult, noi poruncilor tale nici de cum nesupuindu-ne, ranele muncilor mai vértos cu dra- goste dumnedeésc’ le vom purta. imenea astad{ s4 nu lip- sésci de acésté lupta buna, nimenea si nu se véneze de cel fara de minte, intelept este searpele, unul pre altul s’a indemnat fiii Solomoniel, ni- menea din nof sa nu se facad mancare lui. eniti pazitorii legei im- preund sa ne ranim, veniti 8a stam vitejegte, tinerii at strigat, unul pre altul indem- nandu-se spre lupte cu buna credinta; pre carii si noi cu dragoste sa-1 urmam. fiinté alut Dumnedet s4 o marim credinciosil, o sté- panie, o impératie, odumne- deire, unindu-o fara ameste- care, sidespartindu-o cu buna credint& in tref ipostasuri. ci eee ‘ug ne ars mai ’nainte te-al cunoscut in muntele Si- nal, si munte dumnedeesc Da- 1 azar, dupre lege ati patimit,i2 LUNA LUI AUGUST niil te-a arétat, din carele s'a taét fara tuere de mana cel netaét, Christos pétra vietel, unul Fiiul cel ce este din tine de Dumnedeti Nascétére. Catavasia: T ofagul spre inchipuirea »tainel sd primegte, cd cu 0- ydrasiirea a ales preot, fara »bisericel celel mai ‘nainte pberoditére, acum a inflorit »lemoul crucei, spre putere, »§i Spre int&rire. CONDACUL sfntilor, glas 2. Prosomla: antand cele de sus... Stilpii intelepciune! lui Dumnedew, cel gépte cu nu- meérul, si sfegnicele dumne- deestei lumini, cel cu gépte luminari, Macavei prea inte- lepti, cei ce sinteti mai ’na- inte de mucenici prea mari mucenici, cu carii impreund la Dumnedeul tuturor cereti, sa se mantulascd cel ce vé lauda pre voi. 1008: Landa cu cildura Sidne pre Dumnedeul teu, ca a in- tarit cu adevérat incuetorile portilor tale, gi pre fill téf *-a bine-cuvéntat. Ca acestia, ca o ste de biruinta purta- tére, ca o tabara cu adevé- rat vitéza, gi intelepteste in- tarita, improtiva megtegugi- rilor celor réti credinciogi, cu dumnedeésca intelepciune ait statut, si impreuna, cununile ceresculul Sion de biruinti ati luat, si inaintea dumnede- esculu{ scaun stati; pentru cel credinciogi neincetat rugan- du-vé, cerefi si se mantuiasca cel ce vé lauda pre voi. Catismala sfntilor, glas 8. Prosomls Pre Infelepclunea gi... Tntra buna credinta cres- cénd tineri{ intelepti, muce- niceste ati ruginat vitejegte ingrozirile tiranului, ca nigte aparatori ai legei ; si Parin- telul urmatori fiind santilor cu maica véstri cea de Dum- nedet inteleptita,de buna voe afi patimit. Pentru acésta gi cu mortea viata cerésca cum- parand cu adevérat, in veci vé bucurati, Macavel cel cu suflet rabdatori : Rugati-vé lui Christos Dumnedet, ertare de gregale sa darulasca, ce- lor ce cinstesc cu dragoste santa amintirea vostra. Mérire, Si acum, Catismala orncel. glas 6.~ Prosouia: Puterile angerestl... ( rucea ta Démne s’a san- tit, ca intr’énsa sa fac vin- decari celor neputinciosi in pécate. Pentru carea la tine cadem, milueste-ne pre noi. ** Gantarea 4. Trmoa: Yu egti tiria mea Domne, = tusi puterea mea, tu Dum- »nedeul mei, tu bucuria mea; yeela ce nu ai lasat sinurileIN pIUA INTAIA »parintesti, gi a ndéstraé sara- noie oO af cercetat. Pentru a- ,eésta cu profetul Avacum »strig catra tine: Marire pu- nterel tale fubitoriule de oa- »ment. copereméntul cel tare gi indreptarea émenilor, arma cea nebiruita a credintel, cru- cea cea de mantuire, iaté s4 vede pusi inainte, si inimile tuturor celor ce vin cu cre- dinta le santeste, gi le lumi- néza cu darul. P azitérea cea mareabine- credinciosilor fiind pusa in mijloc, cela ce egti mai bun de c&t téte, cinstita cruce in mijlocul paméntului, pe ca- rea te-ai indltat de buna voea ta, lumea santeste cu inchi- narea el, si goneste taberile dracestt. q egile tale Domne ett cel nepriceput nepazindu-le, voit sa mé osindesc cand vei veni din ceriti sa judeci lucrurile émenilor. Pentru acésta strig catra tine: Cu puterea cru- cei tale intorcéndu-mé, man- tueste-mé, dandu-mi lacrimi de pocainta. C ertul impreuna cu tot paméntul sa veselegte: Pro- fetii, mucenicii, apostolii, su- fletele dreptilor cu bucurie sa veselesc acum, védénd lem- nul cel datator de viafé pus in mijloc, carele mantueste pre totl, si sintegte cu darul pre cei credinclogi. A Nisottére!: Min pantece fecioresc team nascut pre tine Fiiule, si védéndu-te acum pe lemn spanzurat, nu mé pricep, gi nu pot cuprinde inaltimea tai- nel,si adincul judecatilor tale celor multe, cea Prea-curata a strigat: Pre carea cu gla- suri fara tacere, ca pre o Mai- ca a luli Dumnedei o fericim. Alt Canon, Irmos: Cu dubul véfénd mat ‘nainte.. V eselegte-te Eleazare, vé- dénd pre santii téi ucenici astadi patimind cu bund cre- dinta, pentru poruncile gi le- gile parintesti, si nebunia lui Antioh gonitorului, cucuvinte {ntelepte biruindu-o. B ucura-te Solomoni vé- dénd gépte ramuri ale tale impreuna inverdind cu rodu- tile legef. Din care culegénd biserica cea fara prihana, pre noi mostenitorit slujbei da- rului ne hranegte in téte di- lele ca o maica. S Altati patriarhi, bateti cu manile, védénd pre pazitorif legel, cu bund credinté pa- timind pentru slujba cea d pre lege, si ispitindu-se pr—_—_————————ooooooeoe——eEeEeEeEeEeEeEeEeEeEeEeEeEeEeEEeEEEEE——— 14 LUNA LUI AUGUST tote bataile, ca si nu sa in- | streineze de predaniile parin- tegtl. T antuiti aparatorii cel tarl ai legei, gi impreuna serbati cu mucenicil lui Christos, ca cel ce ati patimit pentru lege mat ’nainte de acestia, si cu dingii impreund vé laudati dupre lege luminat de tota biserica lui Christos. reimea intru Unime sa 0 m&rim credinciogil, cu guri fara tacere, strigand catra dén- sa: Treime, ceea ce intru U- nime esti inchinata, si in Trei- mea fetelor liudata, marire tie, cinste gi inchinaciune. $i acum, a * T audamu-te pre tine Fe- ciéra, dumnedeésca mireasd cinstita, ca pre o Nascétére de Dumnedei, gi zid al cre- dinciogilor; ca tu ai ridicat firea cea caduta, gi ai inoit chipul Jut Adam, tu una nas- cénd pre Dumnedeii cel ce este de-apururea. +4, udit-am Démne taina »iconomiel tale, inteles-am lu- ,crurile tale, si am prea-ma- »tit Dumnedeirea ta. FPentru ce mai lepadat de 4 la fata ta, cela ce egtilu- »mind neapusa; gi m’a aco- »perit intunerecul cel strein »pre mine tictlosul; ci mé »intérce, si Ja lumina porun- ycilor tale indreptéza caile nmele, rogu-mé. “ trigati némuri, laudati si saltati semintil si cantafl dum- nedeului nostru celui ce a dat crucea razem neclatit. Pentru a caria punere inainte acum toti credinciogif ne bucuram, ca cei ce ne indulcim prin tr’énsa de bunatati. " Ote ogtile cele intelegé- tére te cuprind pre tine cruce | prea santa, si noi émenii cu buze de tind atingéndu-ne de tine astadi, luam cu dragoste santenie gsi bine-cuvéntare, marind pre cel ce s’a pironit pre tine. atimile sufletului met cele vremelnice vindeca-le in- durate Démne, gi ca un prea inchinator al cinstitei crucet tale mé pazeste. Ca cu pute- rea ef t6ta smintéla si 0 go- nesc, si fara patima despre cele rele sa raméi. A Misattés re cruce védénd pre cel ce s'a nascutii din tine mat presus de minte pentru bu- natatea, ceea ce esti cu totul fara prihana, te-al turburat la cele din nauntru, gi al dis: |IN PIUA INTAIA 15 Vai mie dumnedeescule Fitt, cum rabdi durere pentru toti, inchinu-mé milostivirel tale Domne. Alt Canon, Irmos: Paoos ta di-ne-o nowt... “a4 ravnim iubitor! de Christos celor sapte tineri, pre care Moisi dupre lege i-a crescut noué, si Eliazar i-a in- vétat in legea parintésca prin bine-credinciédsa buna obici- nuinta. ..u gandi Antidhe goni- toriule al credinciogilor, ca tocul téi cel aprins ne va in- grozi. Spre acestea tae, jun- ghie ca un prea fara de lege, fa incd ce voesti, tinerii at strigat. Wupre lege sa patimim, strigat tineril, mucenicii cei tar! af luf Christos, iadem- nandu-se unul pre altul, s& nu calcim poruncile lui Moisi, pentru mancarile cele spur- cate. Mipire © Moaimnat “Treime prea fird de ince- put, impreuna vecuitdre, cea intocmai cu scaunul, Parinte gi Fiiule si Duhule sAnte, u- nime santa in trei fete, pre cei din Adam, carii te lauda pre tine cu credin{a, mantu- egte-1. $i acum, a Neacétorel: C hristése cela ce insuti esti milosard, impaca-ne pre nol, ca pre tine te réga Prea- curata Maica ta, cu santii pa- timitori pentru bunele agezé- ménturi parintesti, si legea lui Moisi. Catavasia. O de tref ori fericite lemn, »pre carele s’a réstignit Chris- »tos Impératul si Domnul, »prin care a cddut cel cea »ingelat cu lemnul, inselat fi- pind de cel ce s’a- pironit pre tine cu trupul, de Dumne- »dei carele da pace suflete- lor ndéstre. saituarea @, Irmos ™ urateste-mé Mantuitorule, cA multe sunt fara de le- »gile mele si mé ridicd din- »tru adéncul réutatilor, rogu- »mé. Caci catre tine am stri- ngat, si mé audi Dumnedeul »mantuirel mele. ‘rucea infigéndu-se in pamént, cadere dracilor s’a facut, care acum védéndu-o noi pusa inainte cu prea ma- rire si sérut&ndu-o, din ca- derile pécatulul ne sculdm. Audandu-te pre tine Dum- nedeu-impératul si Domoul, cuprindem acum cu bucurie crucea ta, carea o al dat noué zid nesfaramat gi din nevot ne mantuim. Mari daruri dandu-ne no-18 LUNA LUI AUGUST ué tuturor crucea Domnului, se vede pusa inainte; si ne apropiem émenilor, ca lumi- nare inime! si sufletului si ludm. A NascBtérel : Tataregte-ne pre nol Prea- curata ca si ne postim des- pre téta réutatea, si ca sa ne oprim de fapte rele gi viclene; da4-ne nové putere pururea, ceea ce esti folositérea tutu- ror émenilor. Alt Canon, irmos: Pre profetal Iona... ntelepciunea lui Dumne- det gi-a zidit casa, gi o a inal- fat pre ea pre sapte stdlpi cuvéntators, maf ’nainte in- semnand pre tineril acestia ca pre nigte pazitor! ai leget. Antelépta Solomoni gsapte fila nascut, pre caril i-a cres- cut bine Eleazar inteleptul, si i-a incununat dumnedees- cul dar, ca pre cef ce tare ait patimit. Ce te zabovesti judeca- toriule, dicea lantul cel cu sapte impletiri catre Antioh, in mijlocul celor rele, mun- cegte cu osardie, junghie, fa inca cele ce voegti. Mat ’nainte a patimit pa- rintele, impreund am patimit si noi fil, urmeze impreund cu noi gi maica, judecatoriule, gi si fie alaturare langa fit, si cinstita mangaere. Miacar cd trupurile néstre vel sa le mistuesti cu foc, céta celor gapte frati a strigat cu indraznéla, Antidhe, crede ca nicl cum macar pre unul din noi nu vei birui. Marire : "J atalui gi Fitului si Du- hului celui drept, intr’o dum- nedeire si ne inchindm cu credinta, strigand: Treime sdnté mantueste lumea ta. Si aenm, a Nascbtéret: (um ai nascut Fita pre cel ce nu l|-a semanat tata? Cum af rémas curaté dupa nastere precum esti? Dumne- deii gtie, cel ce face téte pre- cum voeste. Catavasia : Tn ranza fiaret celel din »apa, Iona palmele intindén- »du-si in chipul crucei, man- »tuitérea patima, mai ‘nainte ~o a inchipuit aratat, de unde a treia di egind, invierea cea »mal presus de lume a in- »semnat, a lui Christos Dum- nnedeu, celui ce s’a réstignit ,cu trupul si.cu invierea cea nde a treia di lumea a lu- »minat. CONDACUL cinstitel erucl, insug! Prosomia n ela ce te-al inaltat pre cruce de buna voe, poporu-Lb cr rului téi celu{ not numit cu numele téi, indurarile tale darueste-1 Christése Dumne- deule, veselegte cu puterea ta 4 daruindu-i lui biruinta asupra protivaicilor, avénd ajutoriul tet arma de pace, nebiruita biruinta. 1008: C ela ce pana la al trei- lea cerita fost ripit in rait, gi a audit cuvinte nespuse gi dumnedeesti, care nueste liber cu limbi omenesti a le grai, ce scrie cdtra Galateni; ca niste rivoitor! af Scripturilor afi cetit si aff cunoscut. Mie, a dis, s4 nu-mi fie a mé lauda, fara numai in crucea Dom- nulul, pre carea patimind a omorit patimile. Deci acésta si noi cu tarie si o tinem, crucea Domnului, lauda tu- turor, cd ne este noué de man- tuire lemnul acesta, arma de pace, nebiruita biruita. In Giua dintil, amintirea sdntilor gépte muoe- nicl Macavel: Avim, Antonie, Guria, Eloazar, Evsevona, Ahim, si Marool; a Matos! lor So- Tomonf, gi & dasoXlulal lor Eleazar. Stith: Insinte de Christos, Eleazar col intit fooul a rabdat, 81 celoralali), arme do nevoing& fnainte leat agedat. Am pre alta gi mal ‘nainte de Tecla inta! uevoitére, Pre Solomon{, oarea mal ‘naite de Christos a ribdat a foculal topire, Desfacerea incheiturilor fooul gi réta, ‘At tras geptimea filor oitri matoa oeea ce ora a opta Intrn int&la qi a lal August Solomoni, gopte fil al of im foo ok sivargi. IN piva INTAIA i H i cogtia ati fost pe vremea luf Antioh fo- ioral Jul Seleuc, carele robind tot nea- mul evreilor, gi silinda-1 oa si se lepede WE de obicetarile lor cele pirintogtl, gl sh : 4 m&ndnoe cdrnurl de pore, nu s& supuserd tiranulul, urmand 9 pazind legile vole pArintestl, bétréuul sleazar carele era dascal Jegel gi tilowtor, gi ool gépte tiner! oo erat in- votati de dinsul, Decl adios legand pre bitré- nul ou maniie indarat a fost batut tare, gi pri- mind pre nari Gre-care gemurl Iufl gi puturdse, §i bagazdul in foo, gi féodnd rugdclune oa a8 Se arate edngole lui, gi mértea lui mantuire tot neamulut lu}, a réposat. apo! pre vitejif tinert cAte unl aducéndu- Ja tiran, pre carele era mal mare de vérstd inainte, gi muneindn-1 ou mAestrit do muncl gi cumplite deznodaturl, gi on réte, gi cu fep! de fler asoutite, gi ou foo, on care ff coroa tiranul pe fie carele dintr'ingif, gi nevrénd a 84 lepida de obicolurite lor cele parintegtl, sohimband pre puitoriul de lege Dumnedet, on acéstd Viafa trecdtére, 91 murind fn muncl, gi aritind ci géndul este domn gi stép4n patimi- lor, ail fost inounnnafl ou cununile ribddrel. Cu aril gi matea lor Solomoni, daca végu of e'at sévéreit, neingddnind si se atings man& de om de dénsa, si aruncd pre sine in fooul oel apring, ai aga g'a dat sufletul la Dumneget. Intra aoésti ji, amintirea stntilor nou’ muce- nicl oe ati marturisit in Perga Pamfiliel, Leon- tie, Attu, Alexandru, Chinden, Maisitet. Chiriao, ‘Mined, Catan gi Evolen. Stih: Din Pamfilia nou’ la sabie s'ati dat, Gari pre acelag! oéti de mucenic! aif odutat. ‘A oogtia att fost in vremile tmpératalal Dioolitien, gi ale ighemonul! Flavian, In Perga Pamfliel, find oregtin: de la mogit lor. Ins Minott era teslarit, fara oel-lalt! plagarl. Deol avénd tof! un gand, gi bun sfat sfétuindn-se, 88 duserd la Iupta muoeniel, socotind téte de- garte ale Iumel. $i sosind Ia capigtea artomi- del, intra o ndpte stricar& tot! idolil c&ti erat acolo. Pentra care Iucru aft fost pring!, gf a- ducéndu-se a tutrebare at} fost bitutl 6b, i arg! pre odste, gi strajit! ca unghil de fler pre trup pand la os, gil arser’ la supfiorl on f&- alil, gi le scéseri ochil cu topugl, gif bigard fm tomnit&, porancind tiranal si nu le dea niet mancare nicl béuturi, nicl alti olutare s& alba, De aceea preste sourti vreme ail fost dat! la flare sil manfoce, care ou blandete venird Ja of, gi nu lo stricard nimic. $i mirdndo-se tof! pentrn acésta, gi strignd: Mare este Dum- nogeul crogtinilor, tadat’ s& pogort la pAméxt tunete gi falgere'cu plo! grele, amestecate on grindine, ou care si andi gi gals dumnedeesc, unde chfema pre sint}, oaril augindu-] s& bu- courant, gi atancea ou porunca ighemonulat It # tard capetele, gi aga o’a plinit mnoeniola lor, 4Intru acésth qi, sfntul Papa col ténér tn sao bagat, gi legat Ja gura, gi in marea aruncat s'a sdvargit, Saou] a cuprins pe Papa care legat find 1a oufandat, in a riulul repejune, gi pre Papa lang Dum- neget 1a agogat. Intra aoést’ qi, sdutul muoonio Eleazar, ar- qondu-1 oapul on foo s’a sbvergit, Stth Bloazar prin a capulal arders, A treout covérgitor riurile cole de suflet v8- tématore. Intra aodstd fi santal mucenie Ohirio, de a- Die s'a ebvargit. Plobnd gelatal, de vel fort tilat ou vel fi, Chirlo plootnda-@f eapal a dis, mu voit jertfl Intro acést’ qi, sAntul mucenia Teodor de sabie s'a sbvorgit. Stib: Teodor de dumneqeésos dragoste find apring, De doritele bundtaf{, prin sable a fost cu- prins. Intra acéstd qi, séntal muoente Polievot, in gunol ingropat s'a sivérgit. , Tov avea gunoful spre pat de gezut, fori Polievot 1a avut spre a fi muncit, Intrn aoéetd qi, sAnfil muceniol Min, Mined, si collalf!, la Vigiontie, aprope de porta de Totrapilu Halon, Stik: Min improun& Ionitor pre Minott a- vend. Lécusgte acum acolo unde mine nicl cum s'ar ‘fi afland. Cn ale lor sfnte rugiciunl, Démne miluegte- ne, gi ne mantuegte pre nol, Amin, Gantares 7, Irmos ys pogorirea lui Dumne- ’deti focul s’a ruginat in »Babilon ére-cand. Pentru a- ycésta tinerii in cuptor cu »bucuros picior, ca intru o »gradinad verde siltand at ' ,caotat: Bine egti cuvéntat - ,Damnedeul parintilor nogtri. el mai-pre-sus de cat vre- |. mile, supt vreme trup pur- ‘ tand s’a arétat, gi patimile néstre cele de preste ani le vindecd pentru bunatatea, gi la trup impreund, gi la su- filet, cu dumnedeésca crucea 8a ne sdntegte pre noi. T audam, marim, ne inchi- nam, si glorificam puterea ta Domne, ca ne-ai dat noué ro- bilor téi dumnedeésca cruce, desfatarene imputinata, si pa- zitére sufletelor gi trupurilor ndstre. 4 nu mé aréti Démne, in diua intrebarei osindit pen- tru cele rele, nici sa mé le- pezi de la tata ta ruginat; ci te milostivegte gi mé m4n- tueste cu cinstita crucea ta ca un prea bun. ‘Lnchipuit-a darul tét cru- ce, Moisi indulcind cu lem- nul apele cele prea amaré. Pentru c4 ne-am mAntuit de améaraciunea celor rele cu pu- terea ta. Pentru acésta in- dulcegte-ne pre noi, cel ce te sarutam acum iotru umilinta sufletului. A Niscitéret “trimtorarea mintel mele largeste-o Stépand cu ruga- clunea ta, ceea ce ai strim- tat téte mestegugirile luptato- riului; si prin calea cea strim- ta, mé povétueste a merge ladesfatarea vietei, Maica lui Dumnedet. ey LO LUNA LUI avaUsT[a Alt Canon, irmos: Cela ce in cuptor pre.., R ivnitorii leget parintesti si pazitorii legei cei nemiscati cei cu un suflet, pre un Dum- nedewi cu prea buna credinta ali marturisit, in trei iposta- | suri unindu-] dupé buna in- vétatura, si despartindu-l cu | drépti-credinta. ete zdbovesti tirane inca? Strigat-ai mucenicii catra in- selatorul judecator; pre un Dumnedeti noi marturisim, si patrie avem IJerusalimul cel de sus, carele ne-a crescut pre noi. INu vom manca cele ne- curate, dis-au, nu vom jertfi, genunchele nu le vom pleca Ja pamént, pre un Dumnedeti noi pururea marturisim, si de dénsul ne temem, de la ca- rele ne-am facut,si cdtrd ca- || rele mergem. asso, @ Treimel, Cantare Treimet si can- tam, marind pre Tatal cel fara inceput, si pre Fiiul, si pre Duhul cel drept, o fiinta sin- gura, pre carea intreit si o laudam, Sant, Sant, Sant, stri- gand. Si acum. a Nasobtére!: Fucurd-te zidul tuturor, gi | bucuria prea laudata, bucu- | ri-te nadejdea marginilor. Bu- curate poddba émenilor gi IN pIUA INTAIA 19 frumsetea Angerilor Prea-cu- rata, ca tu, preunul Dumne- deti cu trup l-ai nascut. Oatavasie Nebuna poruncd a tira- nnului celui pagan, pre po- pore le-a turburat, sufland cu »ipgrozire, gi cu hula urita | ,lui Dumneded, insa pre cel ntrel tineri nu i-a infricogat »mania cea de fiaré, nici focul yeel valvaitor, ci cu duh de »voué aducétor ce inprotiva »résuna, inpreund cu focul pfiind canta: Prea laudate »Dumnedeul parintilor, gi al »nostru bine egti cuvéntat. ® ¢ sépte ori cuptorul, mun- citorul Haldeilor, l-a ars »ucbuneste, cinstitorilor de »Dumnedei, iar’ védéndu-i npre acegtia cu putere mai ,bund mantuiti, facétorulul gi »Mantuitoriului, a strigat: Ti- »heri bine il cuvéntati, pre- oti laudati-l, popdre prea in- pbaltati-] intru tofi vecif. u lemnula tras ére cand din rit securea, dumnedee- scul Eliseit, mai ’nainte in- semnandu-te de departe pre tine cruce prea cinstitd, ca din adéncul ingelaciunel prin tine, la credinta cea adevé- rat4 scoféndu-ne, ne-am in- vrednicit a vedea diua de a- = ee -.IN IVA INTAIA faclii in sfegnicul legei lumi- nand arétat, s’ati pus in cor- tul luf Dumnedet. Bine-ouvéntim pre Tatdl, pre Fital gt pre stu. tal Dah Domaul, M arire Tatalui, si Fitu- lut, gi santuluf Duh, dumne- deire! celei in trei fete, carea intru unimea firei in iposta- suri, 84 lauda de téta faptura intru toti vecil. $i acum, a Nusobtérel: Vistierie bunei vointel Ta: tilul, salagluire venirei Filu- lui, gi cinstit locas santului Dah te-ai arétat Marie, aré- tarea Treimei intru tine in- chipuind. Catavasia: 84 Madim bine s& onvéutim, gt si ne taohi- nm Domaulal ofatdnd, @l prea indltanda pre dtusul tata tof! veoll. Bine-cuvéntati tiner{ cei nintocmal cu numérul Trei- »mei, pre facétorul Dumne- ,dei Parintele, laudati pre »Cuvéntul cel ce s’a pogarit, gi »focul in roué |-a prefacut, »§i prea inaltati pre Duhul pcel prea sant, carele da viaté ,tuturor intru toti vecil. Uantarea 9, irmos: 2 piimantatu-s’a de acésta ceriul gi marginile pamén- »tulut s’ati minunat, ca Dum- phedei s’a arétat oamenilor »trupeste, gi pantecele tei s’a »facut mai desfatat de cat ce- atiurile. Pentru aceea pre tine VG »Nascétore de Dumnedei, in- »cepetoriile cetelor angeresti »§i Omenesti te marim. \’ indecat-al prea bunule a mea sfaramare, pre cruce fiind patruns cu cue ére cand, la piciére gi la malni, impé- rate a tdte si in césta fiind impuns, cu ofet adapat si cu flere, veselia tuturor, marirea si mantuirea cea vecinica. Frumési esti mai presus de cat safirul si de cat au- rul, silumindésa ca sérele dum- nedeésca cruce, fiind pusa a- deca gi cu locul cuprinsa, gi de puterile cele intelegétére, tot-déuna fncunjurata lumi- || nos si cu razele dumnedeeg- tel puteri, luminand plinirile lumel. Crucea este limanul celor inviforati si povatuitére gi in- tarire celor ratacitl, marire lui Christos, puterea aposto- lilor gia protetilor, taria pa- timitorilor, scAparea tuturor émenilor; pre acésta védén- du-o in mijlocul tuturor ina- inte pusa, cu buna cucernicie o strutam. Cand vel vrea sa vil pre paméat sa judeci lumea care 0 ai zidit Démne, ostile tale cele Angeresti mergénd ina- inte, gi crucea strélucind mai mult de cat radele sérelui, cuputerea ei milostiveste-te, gi mé mantueste pre mine cel ce am gresit mai mult de cat toti dmenil. A Nisobtrel Fara stricdclune te-am nascut din pantece, pre tine carele Tata] mai inainte de veci te-a nascut, si cum pa- timegti? Oamenil te rump Fi- Jule gi césta iti impung cu sulita, si manile si picidrele iti pironesc fara omenie; cea Prea-curata a strigat, pre ca- rea dupre vrednicie o marim. Alt Canon Irmos: Pre norul cel purtator... Cet ce ati crescut dupre lege si pentru lege ati murit, | ucenicii lui Eleazar gi fiii So- lomoniei gi rdvnitorii luf Moi- si, raniti fiind ai strigat: An- tidhe, cdci zabovesti, ce ag- tepti? Caci nu faci cele ce voesti asupra ndéstra. Mai marii ispravnici ai legel, tare defaimand nebunia lui Antioh, cu munci s’ati chi- nuit ; imbarbatandu-se pre sine gi unul pre altul indem- nand gi grabindu-se ca sa a- puce dureri si munci gi 84 mora pentru viata. a o biruitérs ére care gi barbata si vitéz’, Solomoni pre fiil sé{ junghiati védén- LUNA LUI AUGUST du-i nu s’a slabit la suffet, ci a | strigat: Audi Antidhe, pune- || mégi pre mine Janga fiil mel, macar cu totul de ar fi bu- curie despre vrajmagi. O vitejie femeésca! 0 inal- time a bunului neam, care san- tindu-si lui Dumnedet pen- tru lege adunarea cea cu gapte stalpi a fiilor séi, cu osardie a stitut barbateste, si s’a dat pre sine muncilor, ca si se alature acum cu fiil séi cei omorati. i inerif cel ce tin chipul séptamanel celei de gapte dile, poftind sa-gi agoniseasca cu mortea vieata, ingrozirilor go- nitoriului vitejegte aii statut in potriva, si ali ruginat cu cins- tea legei, mestegugurile lui cele spurcate. i re acegti mai ale gi ai le- gel, pre cari Elzazar crescén- du-l, pild& bund t-a lsat, pre sine insugi aducéndu-se im- preuna cu ranele sAntilor, cu mirire sa-I cinstim, ca pre cel ce se rdgi sa dea lume! pace, gi noué curatire. F re cei ce sévérgesc amin- tirea sdntitelor véstre chinurl, sAntilor tineri ai lege! lu! Dum- nedeti, cu rugaciunile véstre mAntuiti-i de t6ta bdla gi de stricaciune, daruindu-le prin chinuirea véstra acésta, pace gi scipare de rele. ———sese oF Marire a treimel. Pre Tatal lumina laud, pre Fiful Jumina maresc si Duhului luminei mé inchin. Sante! Treimi in tre fete si unei dumnedeiri, stépaniei ce- lef pururea fiitoare fara de sfarsit, care a adus tdte din ce nu a fost. GE scam, a Naso8 bret : € um de af nascut Fecié- ra? Cum a fost din tite lapte? Cum a fost fara tata din tine, si fara muma sus? Celui ce este unul nascut din Tatal, Nascétdre te-ai facut, hranind cu ita pre hravitoriul lumel. Cum? precum a stiut gi pre- cum bine a voit el insusi. Gatavasio: Rai de Taina est! Nascé- »tore de Dumnedei, care ai ,odraslit nelucrat pre Chris- tos, de carele lemnul crucei cel de viatd purtator, pre pa- »mént s’a sddit. Pentru acésta »acum fnaltat fiind, iachinan- ydu-ne lui, pre tine te ma- prim. ~ EXAPOSTILARLA. 4 laudim pre Macaveil cei minunati, pre fii lui E- leazar si ai Solomoniel; ca acestia ati surpat intaratarile balauralui incepéioriului réu- tatel, si pentru cinstea leget sab f&cut purtatorl de cu- nuni. IN PIUA INTAIA Mérire, §1 aoum. (prec este pazitoare a tétd lumea, crucea podoba bi- sericel, crucea stépania im- pératilor, crucea intarirea cre- dinciogilori, crucea marirea aogerilor gi dracilor rana. LA LAUDE. Stihtrile po 6, glas 4. Prosomia” Gq pre un vités.... Cu glasuri sa strigim, cu cAntaéri sa laudam cinstitd | crucea sérutand si catre dén- sa si strigim: Cruce prea te- ricita, sinteste sufletele si tru- purile ndstre, cu puterea ta; si de toaté vat’marea celor protivnici, pazegte nevata- mati, pre cei ce se inchina tie cu buna credinta. propiindu-vé scéteti ape nedegertate, care ies din darul crucel, ci iata vedetf santul lema pus inainte, izvorul da- rurilor, cel adapat cu sangele | si cu apa Stépanului tuturor, celui ce s’a ridicat pre dénsa de buna voe, si pre paméateni i-a inalfat. 4 ntarirea bisericel, lumi- narea calugirilor, lauda preo- tilor gi mantuirea, tu esti cru- ce prea cinstita. Pentru acésta inchinandu-ne tie, ne lumi- nam la inima gi la suflet, as- tadi cu dumnedeescul dar al | | | celui ce s’a pironit pre tine, “4ae gi puterea celui ingelator a surpat gi blestemul a pier- dut. Alte Stihirl, ale stntilor, glas 1. Insugl Melodioe. Matca cea mult patimi- tére, spre lupte chiemandu-si pre fiii séi, a dis; urmati lui Avraam, ca sa vé imparta- sift junghierei lui Isaac; fara ei o ali primit cand ’l-a in- dreptat, gio at urmat cand ‘f-a invéfat, unul altuia vé- dénd chinurile muncilor. Pen- truale cérora rugdciuni Dém- ne miluegte-ne pre nol. Glas 4. Sépte stilp! alegi, dintru © pétra cuvéntatére taiati fi- ind, ati arétat turnul legei ne- clatit. Pentru carif bine vo- este Mantuitoriule, a sa pazi in pace sufletele ndstre. Glas 5. Przitorit lege’, si fiii Solo- moniel, in priveliste patimind catra Antioh aii strigat. Noi o Antidhe, pentru legile pa- rintegti rabdam, si nu ne va desparti pre noi nici focul, nici sabia, nici fiarele, nici ranele; ci impreuna vom muri cu mal- ca bétréna, gi cu parintele in- vétatoriul, vietuind si impre- una bucurandu-ne in veci ne- sfirsiti. Mirire, glas 4. i Asupra rézbolului ce s’a LUNA LUI AUGUST adunat improtiva a lor, veniti sa vedem credinclosi- lor vitejie, cA tiranul impé- rat cel ce stépania téte nea- murile, s'a stépanit de bé- trénul, gi de sépte tineri gi de o femee. Pentru ale ca- rora rugacfunt Dumnedeule miluegte-ne pre noi. i acum, a Ornoel, a nes, Démne cela ce ai ajutat prea blandului David sa su- pue pre cel de alta semintie, ajuta-I, gi cu arma cru- cel surp4 pre vrajmasgi{ no- gtri; arata indurate, spre nol, milele tale cele de demult. Si si cunoascd cu adevérat ca tu esti Dumneded, si intru tine nadéjduindu-ne biruim; rugindu-se dupre obiceii Prea-curata Maica ta, s4 ne darufasci noué mare mila. DOXOLOGIA MARE Tara prootul find imbrdcat tntru téte vest- minte'e preofegtt tntré cu oldelnifa citré sinta masi, mergénd inaintea Iuf Diaconul ou faclia, i oldegte sdnta mas& gi cinstita crace, ai aga Inand cinstita cruce ou Disonl in cap, gi egind din Altar prin ugile despre mlazd nopte, merg Inaintea Ini en doud sfegnice gi on oddelnita, gi merge inaintea ugilor oelor impérdtestl, gi stand agteptd sfirgitul lu!, Sante Dumnedenle, ff sfirgindu-se dice prootul ; Infolepolune drépta, $i cAntarefil oats Troparfal : Méntuegte Dém- ne poporal tt. de 3 orf, i aga vine preotal, purtand in cap cinstita crace fnaintea santel ‘ugh Impérdtegtl oitrd analog, gi sfireind pune pre dinsul cinstita crue, si face tre! metanil oinstitel crucl, cdntand cu glas lin. Cruce! tale ne inchinim Stépane, gi santé Invierea ta o marim. 91 stranele accoag! otntd ou glas mare, do 3 orl, Dup& accoa shruté olnstita oruoe, gi Ia-rt . 5 >—i- IN DIVA INTAIA bi 4 ragl tace o metanie, gi si inching gi fratil ofte donl, dupre rindulala lor, $1 not o&ntim Stihirile glas 2. Veniti credinciogif si ne inchinam lemnului celui de viata facétor, pre carele Chri- stosimpératul marirei de bu- nd voe manile intindéndu-si, ne-a inaltat la fericirea cea dintai, pre carif mai de ’na- inte vrajmagul prin dulcéta a- magindu-ne, goniti dela Dum- nedew ne-a facut; veniti cre- dinciogilor lemnului s4 ne in- chinam, prin carele te-am in- vrednicit a sfarima capetele nevédutilor vrajmasi. Veniti téte mostenirile neamurilor, crucea Domnului cu cantari | 84 o cinstim: Bucura-te cruce mAntuireacea desévérsgit a lui Adam celvi cédut; intru tine prea inaltatu!l nostru Rege sa lauda; cd cu puterea ta popo- rul ismailtenesc a fost supus. Pretine acum cu frica cregtinii sérutandu-te, pre Dumnedeit cel ce s’a pironit pre tine il marim grind : Domne cel ce te-ai réstignit pre dénsa, mi- lueste-ne pre nol, ca un bun gi de émeni iubitor. V édéndu-te téta faptura réstignit pe cruce gol, pre tine Facétoriul si Ziditoriul tuturor, s’a schimbat de fricad si s’a tinguit, si sdrele §’a o- rit lumina, si paméntul s’a “+ clatit, si petrele s’ati despicat, gi catapetésma bisericel s’at rupt, mortii din morménturi s'ati sculat, gi puterile anger- esti s’aii_ spaimantat, dicénd: O minune! Judecatoriul sa ju- dec&, gi patimegte voind pen- tru mantuirea si inoirea lu- mei. Glas 8. Astadi Stépanul fapturel, si Domnul marirei pe cruce sa pironit gi in cést4 s’a im- puns, fiere gi ofet a gustat dulcéta bisericel, cu cunund | de spini s’a incununat cel ce acopere ceriul cu norl; cu | haina de ocara s’a imbracat, si preste obraz s’a batut cu mana de térind, cel ce a zi- | dit pre om cu mana. Pre spate | s’a batut cel ce imbraca ce- riul cu norl; sculpiri si rane a fuat, gi ocarl si pumni, si tote le-a rabdat pentru mine cel osindit, Mantuitoriul met si Dumnedet, ca si mantu- iascé lumea de ingelaciune ca un milostiv. Mirire, $i acum, glas 8. A stidi cel neapropiat du- pre fiinf4, mie apropiat s’a facut, si a patimit patimi cel ce m’a mantuit pre mine din patimi, cel ce da lumina or- bilor, din buzele celor fara- de-lege s’a sculpat, gi g’a dat spatele spre rane pentru cei / >a~ 4 robit!. Pre carele cea Curati gi Maica lui pe cruce védén- du-Icu durere a dis: Val mie Fiiul mew caci ai facut acé- sta? Cel mai impodobit cu frumsetea mai mult de cat tofi oamenii, fara suflare si tara poddba te aréti, neavénd chip nicl frumsete. Vai mie lumina mea, nu pot sa te véd pre tine adormit, la cele din launtru mé ranesc, gi cum- plita sabie prin inima mea trece. Laud patimile tale, in- chinu-mé milostivirei tale, in- delung-rabdatoriule, Démne miarire tie. Miluegte-ne pre not Dumnedeule. $i Sa plinim rugactunile néstre, La ora intifa Troparlul crucel. Marire, al sfntilor, $i aoum, A Nasodtére!, orelor, Dup& Sante Dumnegeule, Condacul orucel, gi Apolisul deplin. Asemenea gi cele-lalte ore, Condacele, nu- ma! sohimbandu-le, Intra aoéstd qi tut a lol August, Ja monastiri gi biseriol ou popor #& edvérgaste sfintirea Apel oea mick inaiatea Liturgiel. LA LITMRETE Forioirile, din Ganonal oruce! Céntarea 3, pe 4, @ ale sdutilor Céntarea 6, pe 4. Dup& Egire, Troparul oracet gi al mucenicilor; Marire, Con- daoul muoenicilor, $i acum, al orucel, Sante Dumnegeule... Prochimenul cracef, glas 6: Man- tuegte Domne poporul tit. Stih: O&tre tine void striga Dumneqenl moti. Altul, a muoeni- cilor: Sanfilor care sunt pre piméntal Ju} mi- nunate a féout Domnul téte voile sale tntra dingif.. Sth: Mal ‘nainte vedeam pre Domnul fnaintea mea.... Apostolnl oruoel cktre Corin. tenl: Frafilor, ouvéntul erucel.. $i al sintilor, oktre Evrel: Frafilor, sdinfil tot! prin oredingd aa biruit tmperdgit.. Allinia, glas 4. Adu'tl a- minte de adunarea pro oare.o al olgtigat din LUNA LUI AUGUST a —} fnooput... Stih: Tar’ Dumnegeti impératal nos- tra mal ‘nainte de veao a Iucrat méntuirea... Si al sfntilor: Strigat-ati dreptil si Domaul Ya angit pre dingil,. Evangelia orucel, de la 1n: In uremea aceea, sfat ai facut arhiereit gf batranit poporulul asupra tui lisus.. Si a sintilor de la Matel: Pisa Domnul, tot oala c@ mé va marturisi pre mine Inaintea émeni- oP CHINONIOUL. Insemnatu-s’a preste not lumina fefel tale Domne... Bucurafi-vé drep{il intra Domnul... C4 do so va tntdmpla fntdia fi a In} August Dumineoi, SAmb&té séra la Vespe- rina cea mio, Stihirile inviere! gi ale Nas térel de Dumnegot dupre objcsit; la Vesperina cea mare: Fericit birbatul.. Catisma tétd. La Démne strigatam: Stibirlle tnviere! 3, gi A- natoliobeoi 1, qi ale cruoel 3, gi ale muvoniol- lor 3, Marire, a oracel, $1 acum, A Nasostérel glasuiul. La Litie, Stihira hramulul ef ale mu- cenioilor vele de la caude: M&rire, a mucent ciior, $i aoum, A Naso’térel. La Stihvnd Sti- hirlle Invierel, Marire, a mucenioilor, $1 acam; a orael. La bine-ouvéntarea panilor, Troparal: Nisodtére do Dumnedeti Feulért... de 2 orl a a oruoel odatt, gi csledalte. Tari unde nu este privegers, dupa: Aoum liberézi.. Santo Dumnegeule gi Tatil nostru... Troparol invierel. Marire, a santilor, ii acum, a oru:el, gi Apolisnl. La Dup& cinare up’ Cade-se 0X te forioim.. gi Sante Dum qeule,. Condacn! crucel. La Ortrind, La Dum- noqet este Domnal, Troparnl tnvierel de 2 orf, Mirire, al muoonioilor, $i acum, a cracel, Ca- nonal ‘inviere! ou Irmosnl pe 4. $i al Néso8- torel de Dumnedet pe 2, gi al orucel po 4, gi al mucenioilor pe 4. Catavasia: Cruce fnsem- nénd... dap’ cAntarea 3, Condacul muceniciior al Toosul gf Catiomala de 2 orl. Mérire, $i a- cum, a crucél. Dup ofntarea 6, Condacul oru- ool gf foosnl, dup& eintarea 9, Bxapostilaria, inviore!, Marire, a mucenfeilor, $1 acum, a oru- ool. La Lande Stihirile invicrel 4, gf ale craoel on cea de le Marire 4, cu Stihurile lor: Indltatt pre Domnu) Dumnedenl nostra. Stih: Tard Dumnedett tmpératul nostra... Marire, Stihira Kvangeliel; $1 acum. Prea bine-cuvéntatd est... Doxologia mare, Troparal invierel numal, qi sk face Inchiniclunea cruoel gi sAnfiren apel st coa-lalt’ sorvire, preoum s'a qe mal sus. La Liturgie: Ferloirile invierel pe 4, ale ernoel, GAntarea 8, pe 4, $i a muconioilor Cantaroa mn —~ >b IN DOUE PILE oe 27 6 pe 4. Dup& Eyire, Troparul invierel gi al } crnoel gi al muocenicilor, Dupi aceea Condacul | tnvierel, Marire, al mucenieilor, $i scum, al | cracel. Prochimen, Apostolal, Aliluia gi Evan- | gelia randulut gi ale oracel, gi ale mucenicilor | INTRU ACEASTA LUNA IN 2 DE DILE. Aducerer vez Domne etrightam.. ctinteite no & oles 2 Ca pre un vités... u darul duhului lu- min4ndu-ti miatea, la chip ca un Anger te-ai aratat Stefane, strélucin- du-{t trupul cu stréluci- rea cea din naduntru, si raza sufletului aratand celor ce pri- veati. Prin care al dobandit si privirea la lumina, ceriurile tie cu prea marire degchidéndu- se, incepétura mucenicilor gi lauda. Ca niste trepte gi scari la cerésca suire, zvarliturile | de pletre s’ati facut tie, prin care suindu-te ai védut pre Domnul stand de-adrépta Ta- el fie dupre nume lumi- naté cununa tindéndu-ti, cu drépta cea de viata purtatdre. Inaintea caéruea aprdépe stal, | ca un biruitor gi incepétura | mucenicilor. ! usemne gi cu minuni gi * cu invétaturi strélucind, adu- narea celor fara de lege al stias, si de dingit fiind ucis, cu pietre improgcat, pentru ertarea celor ce te ucideat te-af rugat, urmand glasulul : Maatuitorulul, intru ale ca- | ruea maini ti-af dat duhul, ; prea-sdnte Stefane. Alte Stihirl, glas 2, ale Int Anatolie, tnsuq! glasul, s Tntai intre diaconi, intai gi intre mucenici te-al arétat, prea Sante Stefane, cd te-al facut cale santilor gi pre multi mucenici al adus Domnului. Pentru acésta tie cerul tis’a deschis si Dumnedeii tie s’a ; aratat; pre acela roaga-l sa mantuésca sufletele ndstre. “re intaiul mucenic gi vi- tézul slujitor al lui Christos, pre Stefan intaiul diacon, du- pre vrednicie sa-] cinstim, cd acesta stand in mijlocul ce- lor fara de lege, de-adrépta Tatalut pre Fitul a védut. Ynteu santenie te-ai imbra- cat Stetane fericite, intdiule mucenice, gi intaiule diacone, cela ce esti cu angerif partag, f _— o> >t— 4 | soleste si te réga pentru noi, c4tre Domaul Mantuitorul cel fara pécat. TRayan, Mérire, glas 6, a lol Anatolie, J] ntaf intre mucenicl te-al ardtat gi intre diacon{ Ste- fane fericite, podéba patimi- torilor gi lauda credinciogilor, marire dreptilor, celor ce ser- béza cinstita amintirea ta; ca cela ce staf inaintea scaunu- lui lui Christos impératului tuturor, cere-le, ca curatirel de gregale si impératiel ce- riurilor s4 ne invrednicim pre nol. $i soum, a N&sodtére!: Noénul tubiret tale de 6- meni gi adéncul milostivirei ’ tale, si adunarile cele nenu- mérate ale bunadtatel, arata-le Prea-curata Feciéra spre mine ticalosul; opreste pagunea pé- catului, intreaga intelepciune ; daruindu-m, gi-mi fereste din preun’ cu sufletul si trupul mew nespurcat, ceea ce ai nds- cut pre Mantuitoriul. Prosomia- a trofa qi al inviat... *7 édéndu-te pre tine Chri- stése réstignit ceea ce te-a niscut, a strigat: Ce taina stre- ina este carea véd Fitul mei; cum pe lemn vrénd te-ai pi- ronit cu trupul, datatoriule viata. de \—~>- LUNA LU] AUGUST LA STIHOAVNA Stihirile din Octoih, sai ale sfntulul, glas 8, Prosomia: 0 prea-marits minune... Stetane, intiiule nevoitor intre mucenici, temelia dia- conilor, alesule al apostolilor, pre cel ce sévérgesc luminata serbarea ta cea purtatdére de lumina, stréluceste-i muceni- { ce, cu lumina cea nematerial- nica, topind p4cla pécatulul, dai si mila dand robilor téi, si povétuindu-1 la viata cea vecinica prin rugaciunile tale. Sun: Im tot paméntal a git vestires jor, gi 1a marginels lumel... Ctefane, mucenice al lui Christos, potrivit cu numirea, primind cununa darurilor pre crestetul téi, gi grumazul téi fiind infagurat cu bunatatile, ca cu un lant aurit, te-al fa- cut lécag intelepciunel celei mati-pre-sus de intelepclune. Pre carea o ai cinstit, apro- piindu-o tie {i prietend, gi prin carea te-ai cinstit cu ma- tire gi cu dar. Stth. Cerlurile spun mArirea Inf Dumnegefl #i facorea mantlor Iu! o vestogte tirla, Cununa cu adevérat cin- stitd’, cuvéntatére si de mult pret, mal-pre-sus de aur gi de petre scumpe te-aladus pre sine-{i impératulul si Dum- nedew, prin ranele cele din petre Apostole, incununat fi- ind cu mirire gi cu dar, Ste- fane prea cinstite, intatule ne- + +voitor intre mucenici; tu cel dulce si cu fapta gi cu nu- mirea, pomeneste-ne pre toff pre noi. Marire, glas 8, a lof Giprian Bucura-te intru Domnul purtatoriule de cununa Ste- fane, urmatorfule al S:épa- nulul. Pentru c& si intal mu- cenic te-ai facut lui Christos impératulul nostru, gi inge- laciunea jidovilor celor fara- | de-lege o ai surpat; rdéga-te pentru noi catra Domoul. $i seum, a Nasobtore! : ucura-te palatul cel in- sufletit, porumbita cea cuvén- tatére. Bucura-te cetatea Zi- ditoriulut téu. Bucurd-te scd- parea gi ingradirea credin- | clogilor, tolositoarea man- tuirea si scaparea celor ce te tubim pre tine, bucura-te scar ceea ce duci pre toti catra ceriii; bucura-te intru tot prea cuvéntata Stépana. & Urnse-Nascetorel > 'V édéndu-te pre tine pi- tronit pe cruce Tisuse, gi pa- timd de voe luand, Feciéra si Maica ta; val mie Stépa- ne, a strigat, dulce fifule, cum rabdi rane fara dreptate? Doc- | torule cel ce vindeci nepu- tintele omenegti, gi de stri- caciune pre tot! mantuegti cu milosirdia ta. IN DOUE pILE Troparid, glae 4. Cu impératéscd coroand sa incoronat cregtetul téu, din chinurile cele ce ai rab- dat pentru Christos Dumne- det, mai intai de cat muce- nicil, patimitorule. Ca tu mus- trand nebunia jidovilor, ai vé- dut pre Mantuitoriul tei de- adreapta Tatalui; pre carele réga-1 pentru sufletele néstre. ‘Mirtre, a sonm, a Nisodtérel: Dupi Apolisul Vesperinel, Preotal imbr&cindu-se io felon, gi Diaconul in stihar, ow sfegnicile aprinse gi ou ofdelnifa, duo oln- stita croce fn Altar, cfntand Troparful: Man- ‘tuegte Démne poporul tati..., gi Condacul: Cel ce teal indlfat pe cruce... gio pun pre santa mash. La Urtrina. CANOANELE. Améndoué din Octoih, fark muventoo, si al Santulal, pe 6. Al crula acrostih la Groot este acasta : Cn oAntari voit fncununa pre fatalul muce- oenicilor, Compunerea Inf Teofan. CAntarea 1, glas 8, Irmos: P re Faraon cela ce sa purta in carufa, ]-a cufundat to- plagul lui Moisi, celce a fa- »cut minuni dre-cand, in chi- »pul crucei lovind, si despar- tind marea, si pre Israil fu- »gétoriul, mergétoriul cel pe- »destru l-a mantuit ; pre cel »ce canta cantare lui Dum- nnedet. S trélucindu-te cu fulgerileDuhuluicele strélucitére, prin patimirile cele mai-pre-sus de fire, si prin nevointa cea tare stand inaintea Stépanului pur- tator de cunund, lumineaz& pre cei ce te canta pre tine, prea fericite Stefane, incunu- narea mucenicilor. 4céndu-te incepétura ce- lor alerg&tori catra nevointe, gi parga a cununei celei mu- cenicesti marite, te-ai invred- nicit a vedea pre puitoriul de patimire, intindéndu-ti tie cu drépta cea purtatére de viata cunund de Dumnedeti imple- titi, dumnedeescule Stefane. fingur tu find vistierie a buna&tatei Mantuitoriule, a- rétatu-o-ai din sinurile pamén- tului vistieria cea de mult pret, bogatia cea nechieltuita, co- mora cea nerapita, avutia cea nestricati, pre Stefan intaiul mucenicul téi. Mirire: £ trélucindu-te arétat de strélucirea cea cu chip ange- resc, intaiule mucenice Ste- fane, si prea alesule intre Dia- coni, fiind ascuns precum te-ai arétat, cu cantari Angeresti dupre vrednicie te-ai cinstit cu adevérat mirite, infrum- sefarea mucenicilor. $i soum, a Nésobtérel: TP ascut-ai Prea-curatalpre ,_ cel mai ’nainte fari de trup, LUNA LUI AUGUST dumnedeescul Cuvént al Ta- tilui intrupat pentru noi; 0 locasule al fecioriei, si vasule al curdtiei, si biserica a san- feniei, Stépana lumei, mirés& dumnedeésca. vanacea 4, amos Gel co af intdrit din ineeput... mpletindu-te cu popdrele jidovilor, te-ai arétat san- tit graitor cu santenie, gi de Dumnedeit cuvéntitor, mus- trand cu tarie Poem acestora gi mintea cea lupta- tére de Dumnedei, Stefane, prea alesule mucenice. Pre intaiul mucenic al lui Christos, si pre intaiul Dia- conilor, pre cela ce a arétat inceperea alergarei luminat mucenicilor, pre cel impre- una vorbitor cu angerii, ve- niti toti cu_un glas de can- tari dumnedeesti sa-l cinstim. istieria cea ascunsa sub pamént s’a arétat, si a um- plut lumea de mirézm& dum- nedeésca gi de daruri bogate, {ntaiul mucenicilor gi prea a- lesul diaconilor. Mirire: Ou tucrarea vietei celel predicate prin tine, inviaza mintea mea cea omorita, ca intelepteste si laud serbarea ta cea cinstita, si pre urma ta a merge Stefane prea fe- rite, invredniceste-mé.3 aoum, a Nisodtérel: Aretatu-te-at Feciéra usa intelegétére a résaritului ce- lui ce din inaltime s’a arétat pre pamént, ci prin tine Prea- curata a venit Cuvéntul catra noi, ca s4 mantuésca pre toti din necuvéntare. 1 Irmogul : ela ce ai int&rit dintru »inceput cerlurile intru pri- ycepere, si pamértul pre ape nl-ai intemeiat, pre pétra po- »tuncilor tale Christése mé nintareste; cd nu este santa- pfara de tine, unule iubitorule nde dmeni. Caticmala, elas 5. —— | Prosom! Guvéntul o¢) tmpreuni... Ca strélucirea Duhului strélucindu-te, si cu intelep- clunea ceaadevérata inaltan- | du-te, ai risipit negura jido- vilor, si muceniceste pre vraj- masul in privelistesurpanda-l, te-ai arétat cununa mucenici- lor; ci réga-te Domnului sa se miluésc& sufletele ndéstre. De dous ori. Marire, $i acum, a Nasoktére! : ~ artinirea cea ferbinte gi nebiruita, nadejdea cea ade- vératé si nerusinata, zidul si acopereméntul, gi limanul ce- Jora ce alérga la tine puru- rea Feciéra Curata, pre Fi- iul tét si Dumnedet impre- und cu angerif il rdéga, ca si — IN DOVE PILE st | dea lumei pace, mantuire si mare mila. A GruceNasostérel: Statut-at inaintea divanu- lui celui nedrept Démne, cel ce esti prea dreptul judeca- tor al tuturor, si cei osinditi te-aii_ osindit la réstignire, pre sinesi osindindu-se mai ’na- védéndu-le mielugaua ceea ce te-a nascut pre tine fari de séménta, striga: Ce este acé- deca f&ptura, patimesti fara de dreptate? Ma&rire puterei tale. Odntarea 4, Irmes: a esti taria mea Démne, »nedeul mei, tu bucuria mea; yeela ce nu ai lasat sinurile »Parintesti, si a ndstra sara- yeie O ai cercetat. Pentru a- »eésta cu profetul Avacum, yStrig catrd tine: Marire pu- »terei tale iubitoriule de 6- »meni, ARiul mirului frumdsei mi- rezme ne-a izvorit noué as- tadi, fontana gsi garla bunata- tul, intaiul mucenicilor cel plin de credinta, side putere dum- nedeésca si de dar. + Cat de santita gi prea wo " inte de judecata; iara acestea ; sta Filule? Cela ce vei a ju- tu gi puterea mea, tu Dum- ¢ tilor celor dumnedeesti a egit, si pariul desfatarei s'a révér- ; sat, pururea amintitul mari- |a + Py minds si strélucita, si cu a- devérat plina de lumina, si de duhovnicésca veselie, diua in- taiului mucenicilor, s’a arétat impératesei cetatilor, pazind stépanirea bisericei celei cin- stite, si izgonind semetia bar- barilor. M ostenirea cea buna o ai luat dupre vrednicie Stefane fericite, salasluindu-te unde este si Christos impératul tu- turor; caci diacon al lui te-ai arétat, puterile semnelor gia minunilor sévérgindu-le, gi da- ruind bolnavilor vindecare. S tilpul cel neplecat sine- clatit si intarit al _bisericei, s’a intins de la pamént pana la cerit, luminand téte margi- nile cu limba bunei credinte, marele Stefan predicatorul a- devérului, si cu adevérat zi- dul muceniei. 9 soum, a Nisodtére! : Facutu-te-ai pentru cel dintait, Adam, not Adam din Fecidéra pentru strémdga, tu apar&torul si Mantuitoriul tu- turor, viata cea cu adevérat fara de mérte inprotiva mor- tei. Pentru acésta stiind pre Nascétérea de Dumnedet pre ceea ce te-a ndscut pre tine, dupre vrednicie credinciosii pre dénsa o tericim. LUNA LUI AUGUST . Otatarea 5, Irmos: Pr ce m’ai lepadat de la fata ta, cela ce esti lu- »mina neapusa? Si m’a aco- »perit intunerecul cel strein »pre mine ticalosul ; ci mé in- »térce, si la lumina porunci- ylor tale indreptéza caile mele, »rogu-mé. Miustrand cu tirie, adu- narea cea cu adevérat a de- sertaciunei jidovilor celor tara de lege, de dinsii cu inpros- carile petrelor astupandu-te, | la ceriuri ca un purt&tor de biruintaé inaltatu-te-ai cu Du- bul, Stefane, graitoriule de Dumnedet. Cat de frumos, ca o di- minéta lumei te-ai arétat ma- rite Stetane, risipind negura i izgonind nialucirile draci- or, si vindecdnd patimile bol- navilor, si pornirile neputinte- lor celor sufletesti de Dum- nedeti insuflate. marire : / eselindu-te fericite, im- ate cu angerii, prin inte- egere cy venirea ta si prin dar mirezmindu-ne cu miru- rile bunei mirezme, cele du- hovnicesti, santesti cu adevé- rat marginile lumei, mantuin- du-ne de primejdii si de a~ metéla. Si acum, a Nasottéret Avvénd Prea-curata cXtra | yi — ipIN DOUE PILZ Fiiul tét. indraznirea cea de Maica, rugimu-ne, nu trece cu vederea Prea-curata, pur- tarea de grijea néstra cea de un neam; caci pre tine sin- gura te avem crestinii catri Stépanul curdtire cu buna mi- lostivire. Cantarea 6, Irmos: Curdtestem’ Méntuitorlule... C: unul ce te-ai facut cu voirea urm&tor Angerilor, ai castigat chip angeresc fe- ricite; cu caril impreuna bu- curandu-te gi petrecénd, pre cei ce te laud pre tine man- tueste-i, fericite P uterea graiurilor tale ce- lor de Dumnedet insuflate fe- ricite, primitule de Dumnedet ca un glas al tunetului, aré- tat le-a detunat urechile celor prea nelegiuiti si a intunecat vederile lor. Marire: T nvrednicitu-te-ai Stetane a vedea marirea cea parin- téscd, si raza cea de o fiintaé cu dénsa, carea iti vestia cu- nunile cele lumindse ale pa- timirilor prea cinstité de Dum- nedeit graitoriule. gi acum, a NasoBt6re! Fin cel unul-nascut, cel nevédut mai ’nainte de veti, s’a facut in cele de apoi mai pe urma intai nascut, védén- du-se cu trup din tine Mai- ca lui Dumnedet, Dumnedeul mantuirei mele. Irmosul: C uriteste-mé Mantuito- »tiule, ca multe sint fara-de- plegile mele, si mé ridicd din- tru adincul réutatilor, rogu- »mé. Caci citra tine am stri- ngat, si mé audi Dumnedeul »mantuirei mele. CONDAG, glas 6. J ntai tu te-ai seménat pe pamént de cerescul lucrator de p&mént, prea laudate. In- tai tu pe pamént pentru Chri- stos singele ’ti-ai vérsat, fe- ricite. Intai tu cu cununa de biruinta de Ja dinsul te-ai in- cununat in ceriuri, al pati- mitorilor incepétoriule, pur- tatoriule de cununi, cel ce mai *nainte de cat mucenicii ai pa- timit. 1008. F lorile raiului védéndu-le umplénd téta lumea cu bun mirosul lor, de minunata ve- derea lor mé minunez. Ca in ghiata ernei cu mult mai mult infloresc, care lucru strein este in flori, precum si muceni- cul lui Christos inflorind in- tai, si ugi facéndu-se celor ce patimesc dupre lege, si inflo- resc in gerul muncilor, a a- rétat cirarea cea nerétacit’ celor ce voesc s& patimésca, ca un bun al privelistei in- cepétor, cel ce a strélucit cu| | durerile, purtitoriul de cu- nuna, carele mai intai de cat mucenicii a patimit. Jutru acosts Lund, in % qile. Aducerea mégt- lor sAntolu! fntafnl muconio si Arhidiacon Stefan. Sidne, prea multe Iucrarl minunate gi dumnedeogtl avénd, Mostele Iul Stefan cetafel In! Constantin fil diraiad. In luna acésta in a doua qi, Matarea mégtelor lui Stefan s& sévérgl. césti mutara si sbvérgegte in dond qile ale Int August ; ard povestirea aga if este C4 treoénd mult vreme dup mu- conia ce a Inat sntul pentru Christos, pentra care gi alt multi sbvérgindase Intr’aceleag! nevoinfe, dup’ turburare sd, ficu linigte, 91 88 deschiserd tote temnitele, gi tote muncile s& contenira, fiind atunoen imps. Tat pre cregtinul, gi intatul intre fwpirapil cregtinegt!, santul Constautin. Daci si vestl fn t6té Jumea linigte gi pave, atuncoa 8h ivi coméra cea scumpl, mgtole gic ale in:Alulut mucenio. CAcl lbonind un om ére-carele in satul acela, unde era asouns margarital in pixént (adic mégtele intétulul muceme), batrén la Vorstd, gi cu vredmiola preot, gi cucernic ou viata, annme Lucian, védu videnie, und» 1 8 araté’ nn odaté, ci de doud gi de trol orf, intélul mucenio, arstindu-se pre sine Deol preo- tul a descoperit videnia kpiscopulut oan, oa- rele umpléndu-se de bucurie, gi mergénd 1a lo- eu! aoela on clirosul oetdjel, gi sApand afl ri Racla, intra carea erail sdntele mOste. Si indata ei facu mare outremur, gi egia mirézmi fru- ‘mési, cares umpln pre cel eo erat acolo Si sd féou glasori de Angerl dumnedeest! de la cenit, ce dicen ! ,MArire fotra cel de sus lu! Dawne- det, @1 pe pdmént pace. intra ment bund voire" Auginda-se pani la deve semne de los; tnok gi thmAduiri multe facéndu-se color ce sf chi- aulati de multe felurl de béle, multdwind 98 pra dica daral intdtalnt mucentc De acooa indati Patriarhul Ierasslimnlal on alti dot spiscopl, ‘41 on clirosul gi ou tot poporul inohinanda-we santelor mégte on bucurie, le puserd fn sintal Sion, cu luminl gi cu cfmtirl gi timter!, oi ou ‘instea ce si cidea. Dupi aceea ef zidi adn- talul o sAnt& Biserics tntr'ace'ay ootate de ora carole Alexandru, boer de sfat, carele rugan- dase forte arhicroulu! a luat mégtele sdntulut de le puse acolo cu t6th cinstes, ei fnol nu treonse cine anf dup’ mutarea aceea, gi bol- navindu-ee boeral acela spre mérte, fel ficou un sicriti de Chiparos asemenea on al sdntu- Jnl, gl psindul lang acola, réposd gi el, gi sk puse intr'insnl. Dap aceea presto opt ani dap mértea In} Alexandra, flind impérat oregtint- LUNA LUI AUGUST lor sintul gi marel Constantin, gi Patriarh Constantinupolel dumnegeescul tfitrofan, fomeea Jul Alexandru cea ou numele luliani, fiind fn- demnata de mulff ca sk se mirite Sardql, pen- tru avere gi frumsota el, pentru 1 si nu fle suparata 9% fao una ca ucista, si sfitui si Ia tropul birbatuluf ef, gi s& se duck la pa- tria elf gi la tatal sé la Constantinopol, cares find cuprinsé ds 6re-carea pronie dumneqeésoa isi racla birbatulal of, yi vérsnd multe lacrimt imbratigh oea-lalt& asntulut, si im sfirgit puind stcrial ou sAntele mdgte, pre un pat, gi patul on totul inodrcdndul pre un asin, aga fg! faou calea ol, gi t6t népeta 8% audiat cdntari dum- nedeegt! de Anger! de la coritl, gi docsologil, gi oon) acela #4 umplea de bum miros,oa gi cum s'ar fi fost virsat mult mir, gi duhorile cele violene plangénd, strigat ou glasurl Val noud, e& Stefan treoe prin mijlocul’ nostra chinuin- dune. De aceea sosiad 1a Ascaloua cetatea de lang& mare, qi aflind corabie, si nilmindao ea cinol deol de galbonf de aur. si pornirs de s& dnsera, dar cu neput nf& este a sorie gi a po- Vesti pre sonrt, oat minual si semne s'aih fi- cut futru aces edldtorie. ard dacd osiré la ostaten Impératéscd, gi morse la urechile im- pératulul un lueru mare ca avesta, vii spuser& i cele despre fomeea lut Alexandra, indatd o duserd toaintea impératului, gi spuse on ami- runtul pric na cam a urmat din inceput pénd fn sfireit. Atunoea dard bunal biraitor, gi Tubi- torlul de Ortodoxie impérat andind acestea. gi umpléndu-se de bucurie si de vosalie, poranot Arherewal s& asi fnainte ou tot olirosu! gi eu poporal, gi sh adwod on tot cinstea gi e- viavia pre’ santa! la palaturile impsritegtl ; a- tancea s’ai feut alte multe minunl, ee eu ne- putinté sint a le povesti; insi una vom spune, cure nu este vredniok a ‘0 lasa, Trigeatl cata- rif carul im carele era odorul, pans co atl so- sit la locul co of ohtam4 Constandiade, unde s'aih ageqst. fark uoul dintr’ingil, grai cu glas omoneso: Pentru ce née ba'et!; oA aicea trebue si se pue sdutul Aceste graluri dack lea aft angit Arhiereul, gi 16th adunarea poporalul, aii dat Janda Inf Domnedeti cu mare glas, nod, ai prea credinclosal impérat anqind avestea, forte of minund, gi indat& zidi o santé Bive- rie& fmainluf mucenio in looul acela, fintra marirea gi landa Domoulni nostra ,isus Chri- stos, gi a sintulul 86d, Tntra aoést’ di, Affarea mégtelor stntilor ma- conicl, Maxim, Dada gi Chindilian. ‘Tref mégte purt&tére de visti pAmén- tal afard scése, Parfudu-se cd dice cerlulul, albile tu as- ounse. ~eegtia erat pe vremile tmpératulal Ma- ximfan, 1m Oragul Rodostolnl in laturea oca a dona @ Mistol, doo! stind de fata inaintes lutIN DOUE PILE 35 ‘Tarcinie Ipatulul, si nevrénd s& jertfésod, att fost | batuff; ai adueéndu-se la acelagl loo, ov 8 nu- megte Ozovia, li s’at thlat oapetele In trel-spre- doce ale In! aprilie, gi intru mulf] anl find ne- stiutl, s‘a descoperit din anger cinstitele lor mbgte, August in doud qile, care gi acum sh afl in ldeagul prea séntel Nascétorel de Dum- neget, Ja locul co s& dice al In! Viglentie. Intru acésti di, s& sivérgegte tarnosirea dum- negeestel bisericl a sGntuln! mArituln! apostol ai evangelist I6n Cuvéntdloriul aprope de sénta Disorica oea mare, Intrn acéstd qi, amintires sAntulnl nucenic Foca, | e Mucenicul Foca Jaturea paméntulol par Tisegte, Si acum fo laturea desfatare! locuegte. Intre acésté di, amintirea bine-credinclosulnt Impérat Justinian, in biserica sAntil Apostol!, Stih: Nu fa féout tie o impérate sceptrul Inpedecare, Caci tu acum al cerésca impératie silagluire. Gn ale lor sinto rogiciuni, Démue milueg- tene 91 ne mantuegte pre nol, Amin, CAntarea 7, “wos nN e pogorirea lui Dumne- det focul s’a ruginat in »Babilon 6re-cand; pentru a- »césta tinerii in cuptor cu bu- ~curos picior, ca intru o gra- »dina verde saltand at can- »tat: Bine egti cuvéntat Dum- nnedeul parintilor nostri. \ urgerea sAngturilor tale portile cele ceregti le-a des- chis, si pre puitorul luptelor, carele iti sta ar&tat, si-ti in- tindea cununile, til-a arétat tie celui ce strigal: Bine esti cuvéntat Dumnedeul parin- tilor nostri. cigatoril de Dumnedett ca niste fiaré rapind pre a- rétatorul de Dumnedet, cu mani spurcate l-ati omorit pre el, cel ce si ruga ferbinte pen- tru ucigasi, caatand: Bine esti cuvéntat Dumnedeul parinti- lor nostri. Marire: 'T u cel prea legtuit urma- tor al MArtuitoriutui, dupre lege ai mustrat pre cel fara de lege, gi I-ai arétat pre din- sii luptatori de Dumnedea, | de carii lovindu-te cu petre cantai: Bine esti cuvéntat Dumnedeul parintilor nostri 1 aoum, a Nisodtére! : N 4scut-ai Feciéré Curata fara de ispita de nunt& subt ani, pre cel mai pre sus de api, cu luarea trupului, pre Cuvéntul cel mai ’nainte ne- intrupat, cdruia cantam cu un glas strigand: Bine egti cu- véntat Dumnedeul parintilor nostri. Cantares 8, Irmos: De gépte orl ovptorul... u prea alesule Stefane, fy strélucindu-te de lumina cea mal pre sus de fire, arétai chipul tetei tale asemenea cu al Angerilor, izbucnind din destul darul cel ascuns in su- fletul téu; pentru aceea stri- gal: Preoti bine-cuvéntatt, po- pére prea inaltati pre Chri- stos intru tofi vecil. F urtatortule de cununa Stefane, ranele sufletului metLUNA LUI AUGUST gi ranele pécatulul gterge-le cu picaturile sangiarilor tale, cacti spre a ta aparare gi min- tea cea milostiva si urmatére lui Christos scapand strig: Preoti bine-cuvéntati, popére prea inaltati pre Christos in- tru toti vecil. Cunuaa darurilor cea de o numire cu tine mirite, in prea cinstit cregtetul tét © a pus judecatorul cel ne- amagit, pre carele cu buna credinta I-ai predicat, Ziditor gi Dumneded, si impérat al tuturor, neincetat strigand: Preoti bine-cuvéntati, popére prea inaltati pre Christos in- tru tofi vecii. Bine-cuvéntim pre Tatil... Jn manile Ziditorulut tiat | pus duhul téu. Cacti ostile ce- riurilor bucurandu-se te-a pri- mit impreund locuitor,pretine cel ce mal ’nainte eral pre pamént de asemenea cu 4n- gerii, si acum impreuna fiind in cetele Jor neincetat strigi: Preoti bine-cuvéntati, popdre prea fnaltati pre Christos in- tru toti vecil. $1 acum, a N&sodtire! Locag al luminei celei ne apuse te-ai facut Prea-curata, caci ai n&scut celor dintru in- tunerec gi din umbra, lumina carea luminéza marginile cu darul cunostintei de Dumne- det, cdreia neincetat credin- ciosil fi cantém: Tineri bine- cuvéntati, preoti laudati, po- pore prea inaltati pre Chri- stos intru foti vecil. arwust : 84 Mindim bine eo cavéntim... Te seapte ori cuptorul, »muncitorul Haldeilor, l-aars ,nebuneste, cinstitorilor de »Dumnedet, iara védéndu-i »pre acegtia cu putere mai ybuna maantuiti, tacétoriului ~$i MAntuitoriului, a strigat: » Lineri bine il cuvéntati, pre- yti laudati-}, popore prea in- »naltati-l intru tofi vecil. CAntarea 9, Irmos: Spilmantatu-s'a de acésta... Yncepétura patimirei muce- “nicilor, cela ce luminat al arétat mucenicilor carareacea neratacita, si povétuitére la cerluri, intaiul mucenic Ste- fan, pre tofi ii chiama duhov- nicegte spre dumnedeésca ve- selie, spre impartasirea lumi- nei gi spre unirea sdnteniel. Amputernicindu-te cu dra- gostea lui Christos, si rivaind blandetei lui, si glasului gra- ial: Domne nu socoti ucigasi- lor pécatul, si-mi primeste du- hal met bunule, si mé invred- niceste a mé desfata intru im- pératia ta cea dumnededésca gi negraita. Fiind frumos cu chipulIN DOUE PILE Angeresc, gi plin de intelep- ciune, si de credinta, gi stré- lucind cu razele luminei ce- lei dumnedeesti, sica o garla de Damnedeti cuvént&tdre cu | gura ritorisind, dumnedeeste | ai dobandit mostenirea cea | de Dumnedet fericite, ‘Marire: Cu cununa darurilor in- cunundndu-te, yi de cetele mu- cenicilor incunjuraudu-te, si stand inaintea luiChristos pu- itoriului de iupte, réga-te pen- tra noi, cei ce curat o sévér- sim pre cea cu adevérat pur- tatére de lumina serbarea ta mucenice, si din primejdii ne mantuegte. Bi aoum, a Nisostére!: Ca o partinire a tuturor crestinilor Maica lui Dumne- det’ Feciéra Prea-curata; ca omilostiva, mantueste din pri- mejdii si ispite, pre robii téi cei ce sd necajesc si sa chi- nuesc de durerile cele cum- plite ale gregalelor, si pre cei ce sunt iatru dureri, mantu- este-i de durerile batailor. Irmosal : S paimantatu-s’a de acésta yoeriul, gi margenile pamén- »tului s’ai minunat, ca Dum- »hedeti sa aratat oamenilor »trupegte si pantecele tét s’a »facut mai desfatat de cat ce- »turile, Pentru aceea pre tine | »Nascétére de Dumnedet, in- »cepétoriile cetelor dngeresti »$i Omenesti te marim. EXAPOSTILARIA. Prosomia: Ucenicif privind... Cela ce intal a sévérsit c&irarea muceuicilor si a sta- tut prea ales intre diaconi, Stefan cel plin de dar, iata se aduce catre impératésca cetate, izvorand darul minu- nilor. A Niscttérel : Pre Christos, langa carele cetele cele de sus stati cu mult cutremur, nesuterind a vedea lumina negraitei fiintei lui, lai incdput in pantece, trup luand din cinstitele sangiu- rile tale Fecidra. LA LAUDE. Stihirile ne 4. elas. 4. Prosomia Datal somn... Anger paméntesc intaiul mucenic facéndu-se, la ceruri suindu-se s’a ridicat prea in- naltat gi pre cat este cu pu- tinta a védut dumnedeésca marire a Treimei celei ne- apropiate, invétandu-se cele mai presus de minte, Tainele tainuit deprindéndu-le pentru acésta predica puterea ta cea necuprinsa Jisuse a-tot-puter- nice MAntuitoriule al sufle- telor ndstre. Ds dous ort F'rumos te-ai arXtat cu in- tércerea ta Stefane, fotdiuleLUNA LUI AUGUST mucenice prea mérite, cu ra- zele darurilor celor dumne- deesti impodobindu-te, si a vindecarilor. Pentru acésta si luminezi pre tott credinclogii cu minunile tale, carif intru credinta lauda pre Iubitoriul de 6meni si graesc: Iisuse a- tot-puternice Mantuitoriule al sufletelor ndstre. L imba ta s’a ardtat tres- tie prea cinstits, degrab scri- ind buna credint’, prin care cu invétaturile ai luminat pre toti intaéiule mucenice, si ne- al intors pre noi dintru ne- cunostinta catre buna credin- | fa. Pentru acésta stvérgind serbarea ta cea de preste an, te JAudam cinstind luptele tale Stefane. Marire, glas 4, Jo) Ion Monshr’ S tefan parga cea frumésa a mucenicilor, cel plin de dar gi de putere, carele a facut semne si minuni mari intru popor, de la cei fara de lege cu pietre s’a ucis, dar a stré- lucit ca un Anger gi a védut marirea ta a celul ce teal réstignit pentru noi, de-adrép- ta puterei, sicu darul Dubu- lui la ceriuri s’a ridicat. Si pentru acésta cu cetele 4n- geregti salagluindu-se, se r6- gai si se mdntuésca sufletele $i acnm, a Nasodtérel: T in tot feltul de primej- dif pre robii tei if pazegte, bine-cuvéntata Nascétére de Dumnedet, ca sd te marim pre tine nddejdea sufletelor néstre. Ac Prownmia T’ aca te-a védut Démne, Feciéra si Maica ta pre cruce spandurand, s’a spaiméntat, si privind a dis: Ce tia rés- platit tie cei ce sat indulcit cu darurile tale cele multe Ga pre un vitéz... | Stépane? Ci mé rog sa nu mé lagi pre mine singura in lume, ci grabeste de inviaza inviind impreuna pre stré- mosi. STIHOAVNA din Octoth. Marire, a sfutulol, glas 6, lof Ciprian. T ntaiule mucenice aposto- le si intaiule diacone, uga mu- | cenicilor si marirea dreptilor, lauda apostolilor, tu ai védut cerlurile deschise, stand fn priveliste, si pre Fiful lut Dumnedei stand de-a-drépta Tatalui celui nevédut. Pentru acésta ca un Anger strélucind la fata, cu bucurie ai strigat pentru cei ce te-ali uciscu pie- tre. Nu le socotior pécatul ‘acesta, gi acum cere celor ce te lauda pre tine cu dragoste, curatire pécatelorii gi mare$i acam, a NAso&tOre! : Fericimu-te pre tine de Dumnedet’ Nascétére Fecié- ra, gi te marim credinciogil dupre datorie; ceea ce esti cetate neclatitd, zid nebiruit, folositérea cea tare, gi scdpa- rea sufletelor ndstre. A Crnce-Nascdtorel: Prosomia :Bocurd-te cimara cea on bun... a sulita césta ta inpunsa, O Fiiule! vadindu-o, mé ranesc cu cumplita sabia intristarei, gi suspinul din suflet a-l le- pada nici cum nu pot, Prea- curata a dis, stand de fata la patima ta, si junghierea ta cea nedrépta védénd, a stri- gat cu lacrami: Prea bunule Domne cela ce esti fara de réutate, unde sunt bunele ves- tiri? Unde este acela ce mi-a dis: bucura-te? Unde-mi este nasterea cea negraita? Unde este Petru cel iubit? Ci ma- rire indelungel rabdarei tale celei negraite. @i oeea-lalté servire a Ortrinel dupre rindaélé es UA, LAL UU Fericirile Ootcihulal pe 4, gi ale Apostolulnl Cantarea 3, pe 4. Prochimenul glas 8, in tot paméntul a egit vestirea lor,... Stih: Corfurile spun mérirea hh Dumneget.... Apostolal din fapte: Jn qilele acelea, Stefan fiind plin de eredinfé gi de zutere... Alilwia, glas 1. Martn- risi-vor cerinrilé minunile tale Domne... Evan- Bella de la Matel: Pisa Domnul pilda acésta, un om dre care era casnic... ln tot paméntul a egit... IN TREL PILE INTRU ACEASTA LUNA IN 3 DILE rea cuviogil pArintil nogtri Isachie, Dalmat ai Faust, Démne strigat-am.. Stibirile pe 8. Frosom: Mucepioil te! Démne... ze lor fara de trupuri asemanandu-se prinru- gaciune si prin infranare, patimile trupulut le-at imputinat, si strélecind cu ne- patimirea, at Juminat inimile uviogii tei Domne, ce- | tuturor, cu ale carora ruga- ciuni darueste poporului tet mare mila. Talmat si Isaachie pri- mind rivad inbunatatita, a- rétat ati surpateresul lui A- rie gi al Jui Nestorie, si Oc- todoxilor ajutandu-le, lauda de la toti ati Juat: Prin ruga- ciunile lor Christése, daru- egte poporului téi mare mila. -srétandu-vé stele fntru taria postniciel, ati luminat sufletele calugarilor cuvios{ parint!, izgonind intunerecul dracilor. Pentru acésta si du- pa sfirgit vé fericit', rugan- du-vé ca sa se mantuiascd toti cel ce sévérgesc dumne- deésca amintirea vdstra.LUNA LUI AUGUST Marire, §1 acum, a N&sostérel : ugetele imi sint necu- rate, buzele viclene, gi lucru- rile mele pangiarite, si ce voiti face ? Cum voit intimpina pre Judecatorul? Stépana Fe- ciéra réga pre Fiiul gi Zi- ditoriul téu si Domnul, ca sa primésca Duhul mei intru pocainté, ca un singur mi- lostiv. A Grave-Nascétorel: J unicea cea nespurcata , védénd pre vitelul pe lemn de voe pironit, tanguindu-se cu jale, vai mie a strigat. Iu- bitul met fiit, ce “f-a rés- platit adunarea nemultamito- rilor jidovi, vrénd si mé lase pre mine fara de fii? Fara de tine intru tot iubite. iropar, gias 4, Daumnedeul parintilor no- stri, carele faci pururea cu noi dupre blandetele tale, nu departa mila ta de la nol, ci pentru rugaciunile lor, in pace indreptéza viata ndstra. Marina. St genre = wa viuine, CANOANELE Améndoud ale Octoibulaf, gi al sAutilor pe 4, Al cirnla Acrostihal la Greol este acesta: Cu cfntar! land stelele cele lumindse ale Mo- nahilor, CAntarea 1, gias 8, Irmos: C? talat pre cea netdlata © a taiat, si a védut sé- | rele paméntul pre care nu-l »véduse. Pre pierdétorul vraj- »mag apa la innecat, sicea »neumbiata o a trecut Israil, »$i cantare s’a cantat: Dom- »nulu s4-1 cantam, cd cu ma- ptire s’a prea-miarit. S tand luminat inaintea Iu- | minel cele dumnedeesti, si | pururea umpléndu-vé de raza cea in tref sori, si indumne- deindu-vécu impartasirea cea adevérata, dumnedeeeste lu- | minatl pre cel ce cu credin- {a serbéza prea santita amin- tirea véstra, si canta Dom- nulut, fericitilor. U itandu-vé numai la cele statatore, ati lepadat téta stri- cAciunea cestor trecétére, gi cu téti mintea de Domnul, lipindu-vé, dulcetile trupu- lui le-afi parasit parinti prea cinstitl ; pentru aceea catra raza cea neinserata v’ati mu- tat. Mirire: Ca cugetarl prea santite intraripandu-te, intelepte pa- inte Dalmate, si cu dumne- deestile invétaturi ale dum- nedeesculul Isaachie infrum- setandu-te, te-al suit intru in- naltimea bunatatilor, 1 te-ai facut stilp si intarire ctluga- rilor, pentru acésta pre tine. te fericim.IN TREI PILE YY na prea-maritd ceea ce pre Dumnedei 1-ai nascut, de necinstea patimilor pre mine mé mAntueste, si-mi di mie Feciéra gand de umilinta, gi strélucegte in mintea mea lu- |; | nesuferit, polata dumnedeésca minarea pocdintei, ca sa te maresc pre tine Prea-curata, carea pre totl ‘f-ai marit. S tea nerétacita de la résa- }D rit toti te-am cunoscut pre tine Cuvidse parinte Isaachie, carele risipegti intunerecul e- resului celui amar, gi prin cuvintele tale luminezi pre cei credinciosi. Démne ola ce al ficut... TY upre intelegere résarind cu strélucirile cele curate ale nevointelor tale, parinte Fau- ste, te-al facut lumina lumi- nand pre toti cei ce te vedeait pre tine fericite, si cu cre- dinté inchipulati viata ta. ~ uneincetate cantari si cu Tugaciuni, t6te patimile cele trupegti adormindu-le cuvio- silor, afi primit de la Dum- nedeti dari neadormit, si bo- gatie nerapita, prea fericitilor. T rin postire indelunga- ta, ca Moisi tuturor ai arétat rabdarea ta Cuvidse Dalmate, 41 tele tale ostenele, gi impodo- bindu-te cu petrecerea ta. S fegnic intelegétor, gi cu razé lumindése team cunos- cut pre tine Fecidéra, carea ai primit in launtru focul cel si scaun prea inalt, intru ca- rele s'a odihnit cel mai-pre- sus de fiinta. Trmosol : v> oamne cela ce al facut »cele de-asupra crugulul ce- »resc, gi al zidit biserica, tu »pre mine mé intaregte fn- »tru dragostea ta, ca tu esti »marginea doririlor, gi cre- »dinciogilor intdrire unule fu- »bitoriule de émeni. Gatigmele olen § Prosomia: Pre Infelepofunes... C u lumina Treimei prea arétat luminandu-vé parinti- lor cef in chipul luminei, afi parasit intunerecul cel prea adinc al dezmierdarilor, si cu dumnedeestile tapte, lumi- naod inimile credinciogilor, vati aréiat luminatori ferici- tilor. Pentru acésta cinstim astadi purtatérea de lumina si cinstita amintirea véstra, si cu un glas strigim: Prea tericitilor de Dumnedew purta- torilor, rugati-vé lui Christos Dumnedet, ca sa darulasca infrumsetandu-te cu stréluci- || ertare de gregale, celor ce ser-béza cu dragoste santa amin- tirea véstra. Marire, $1 acnm, 2 NAsodtére!: ' —~ re Intelepciunea gi Cu- véntul in pantecele ten zé- mislindu-] fara de ardere, Mai- ca lui Dumnedew, lumei ai nascut pre cela ce tine lumea, si in brate af avut pre cela ce cuprinde tdte, gi cu tite : al aplecat, pre datatoriul fi- rel, Pentru acésta te rog pre tine prea santa Fecioara, si cu credinfa te maresc, ca si mé mantuesti de gresale, cand voiti vrea s4 stati inaintea fe- tel Ziditoriului met, Stépana Feciéra Curaté: Al téi aju- tor atuncea sami daruestl, pentru ca pofi cate le voesti prea laudata. eG re mielugelul gi pasto- riul gi Mantuitorul, mielugaiia védéndu-1 pre cruce, fara drep- tate inaltat, s’a tanguit lacra- mand, gi cu amar a strigat: Lumea se bucura priimind méantuire, iara pantecele met arde védénd réstignirea ta, pe care o rabdi pentru indurarile milei indelung rabdatoriule Domne, adancule al milei si izvorule al bunatatel, milos- tiveste-te si darueste ertare de gresale celor ce lauda cu cre- dint patimile tale. | »intérce, gi la lumina porun- | LUNA LUI AUGUST see FS intarea 4, Irmot~ A udit-am Démne taina i- ™ conomiel tale, inteles-am plucrurile tale, gi am prea pmarit dumnedeirea ta. a niste vite prea mult roditére ale viei celei adevé- rate v'ati facut, izvorand tu- turor vin de mantuire, al cu- ratei_umilinte. rtinitor al adundrel, cuvidse Dalmate pre tine toti te-am cunoscut, buna credin- ta int&arindu-o si dezbinand pre cei trufasi. re tine ca pre unul ce ai strélucit mal mult de cat tofi, si impodobit cu bunata- tile cele dumnedeesti, te-a le- giuit dumnedeésca adunare a fi mai mare preste téte mo- nastirile, rin dormitarea lenevi- rel, somnul pécatului m’a cu- prins pre mine Prea-curata, ci cu rugacfunea ta cea ne- adormita spre pocdinté mé ridica. sncarea 9, armies Wentru ce m-al lepadat de la fata ta, cela ce esti lu- »mind neapus&i? gi m-a aco- »perit intunerecul cel strein »pre mine ticdlosul; ci mé ancilor tale indrepteaza caile nmele, rogu-mé. Nemernic de la résarit catre impératésa cetatilor te- ai facut, si cu séménta cea dumnedeésca af inmultit ré6- dele ei, desradacinand téta vatamarea cea rea a lui Arie prea sAntite parinte Isaachie. Acutu-te-al santite Dal- mate ucenic lui Isaachie, pre- cum gi Etiseti lui Tlie, rum- pand cu cojocul darurile Du- hulul, apa vatamarei celei rele a dracilor, si netedind trece- rea credinciosilor. 1 Fi lecandu-te legilor celor dumnedeesti, desévarsit te-ai abatut de la legile p&catului, gi te-al arétat stalp povatui- tor adundrei celel dumnede- egt!, de Dumnedeu purtatorule Fauste si chip gi tadreptare postnicilor, si a credinctosi- lor neclatita intarire. Si acum, a Nisedtérel: Téte némurile te maresc pre tine adevérata Nascétére de Dumnedeu, care cu ade- | vérat te-ai facut mai santa de cat augeril Prea santa Dém- na; pentru acésta strig: San- i tegte-mi sufletul mei cel spur- cat cu patimile. vantarea 6, lrmos: Rugiolunes mea voiti vires... Cat IN TREI pILe a3 A ratatu-te-al impreuna pe- trec&tor cu 4ngeril, caci calatorind pre pamént al ray- nit vietel lor Dalmate, sup- tiindu-ti prin infeanare trupul indemnator fiind al postnici- lor si indreptdtor cu adevé- rat prea iscusit. prindéndu-te ca Ilie de ravna dragostel Domnului fe- ricite Isaachie, pre partinito- rul minciunei ca pre Ahav cu indrasnéla |-ai mustrat, cel ce bolia cu eresul cel viclén al luf Arie celui fara de minte. A ratatu-v’ati_povatuitori celor ratacitl gi limanuri ce- lor ce cu credinfa se mantu- esc, fac&torilor de minuni de Dumnedei purtatorilor pa- rinti, Fauste, Dalmate gi dum- nedeescule Isaachie, slugile lui Christos gi nebiruiti lumina- tori ai calugarilor. $i aoum, s Nissdtérel: Safietul mei cel bolnav cu pécate gi cu tdéte feliurile de ispite ale vrajmagului, cu cercetarea ta cea m@ntuitdre, cercetéza-] Prea santa Fecié- ra, gi-l vindecd ca o buna Nascétére de Dumnedet, na- dejdea mea prea laudata. Exmosul F ugaciunea mea voiti var- 8a 5 catre Domoul gi lui void c4 »Spune scarbele mele, cd s’a ,umplut sufletul met de réu- ttl, gi viata mea s’a apro- npiat de iad, si ca Iona mé ntog: Dumnedeule, din stri- ncdciune scéte-mé. OONDAG, glas 2. Prosemia: Pre cea tntru rogdofunl... Pre cet ce cu sihastrie ai strélucit ia lume, gi eresurile att surpat prin credin{a, cu cantari pre Isaachie sa-] Jau- dam, si impreuna cu Dalmat | pe Faust, ca pre nigte slugt | ale lui Christos; ca acegtia 84 réga pentru noi tot. ine din ément este in- destulat s% spue luminatele bunatati si luptele cuviogilor parinti? Dumnedeésca ravna, indrasneala, curaftia vietel, dumnedeestile fapte, care le- ati facut, pre pamént, ca niste Angerl? Ins’ impreuna cu a- cegtia si cinstim cu credinta pre Treimea, cd acegtia pu- Turea se rdga ei luminat, cu ce- tele Angeregti pentru noi toti. Intra acéeth Luni, fn 3 ile, amintirea pros uviogor plrintilor nogtri, Dalmat, Faust gi Stih: Scaunul téi prea fnalte, tre! barbatl Jaf fnconjurat, Faust, isaachio gi Dalmat, Intra ‘seést& Lund in a trela qi, Amintitil trel cuviog! se sivérgi, Antal Dalmat a fost ostag la a doua céta, Vitn gitele tmperatalot ‘Teodoste cel mare, trdind ou bund-credin{& si ou pldcere dum- negeése8, Apol lisandu-gi fomeea gi copil pentru Dumneget, {gt Ina on dinsul numal +} pre fiful sé Faust gi of dnse oitre prea LUNA LUI AUGUST ouviosal Isaachie de se odlugéri, gi so sui la tnal- flme mare de fapte buno; fnsi acest minunat Asaachie ISouia in pustie gi in linigte din copilarie, Jnordnd tot fellul de fapte bune; drept avcoa gi onvéntal Iul era strélucit on podéba vietel sale, Acosta ofind mergea tmpératul Valent ari- anul asupra Scitilor la résbol, a mers la dtoanl gi ia gis: Deschide impérate biserivile ortodoxi- lor gi vel inbéndi le résbol, iaré el nu 1 ascul- tat, of pornindn-se on mante fi fise. C&nd m8 voiti intéroe, voit ai te munoeso pentru cuvéntal aoe- sta, iar prea ouviosal fi réspunse, de te vel fn- toarce tu, nu a grdit Dumnedeti on mine, Cho! te vei lovi la résbol i vel da dosul inaintea vr8j- magilor t81 gi de vit te vel topi in foo, are s'a ql fout, Cio! ascundéndu-se tntr’o gurd de acolo i s'a dat foo de a ars. Jard prea cuviosul aoesta vrénd a lisa acoste paméntegt!, a fout egumen monastire! pre prea cnviosnl Dalmat, find atunoea Patriarh Gonstantinopo. Jel sGntal Atic, $i stralucind Dalmat acesta, mal ‘nainte fn pustnicie gi réméind 1&r§ man- care patrugec! de gile, gi fimd in uimire alte atatea qile, gi artinda-se vrednio de cuoerie ai la impératt gi la sfat gi la pBrinpl ce s'at, strns in Kfes, la al treilea a t6t4 Iumea Si- nod, fl fdou Arhimandrit gi pre el gi pre oof dup4 dénsul, 1a monastirea lor, unul dupi al- tal. a fi fn’ veoie, gi réposind’tn Christos, a fost ingropat in monsstirea Ini, Intra acésti qi, amintires stntulu! muoenfe Stefan papa Romef. Stefan flind t&ét a Inat dumnegesaod fnoununare, Mal ‘nainte papl fiind, iar acom gi muoenio pres mare, ALeosta a fost pe vremea Iu! Valerian gi Galin ipapior, in cetatea Komel, gi flind ascuns pentro gona ce bantuea atuncea, invéta pre ‘orl ce mergeat la dinsul credinta in Christos i'l Doteza, Dintru carl féeu pre mulf{ preotl qi diacon! i oetet!, din oaril unil flind pring! qi marturisind liber pre Christos, aii luat ou- una muceniel, Deel pentru acestea flind asouns foricitn Stefan, se vadi pre sine, gi aducéndu-l Ja capigtea Int Aris, o olati tét& cu ragdola- nea sa gi orf-ce parte dintr’énsa facu de oAgu. Dec! fugind ostagil, el a mers 1a morméntal mo- conife! Lucia, unde sbvérga jertfa cea fark de singe acolo 1 a heat eapel do obtte ot tagil cel co odntai. Intro acésté qi, amintirea prea onviosulul parintelal nostra si marturisitoralat 16n, ega- menul monastire! Patalariel. Stih: 0, ine forioite! dupre a ta numire, ‘Teal ardtat vrodnio, spre a duwnedecsoulul dar s&lagluire. Intru aodsti qi, snts Salomia mironosita, on pace s'a sBvérgit,IN TRE! Stik: Piatra trupulul t8t, prévalits find; Vogt si acum Salom{ pre Christos, iaré ‘uu | al In} Christos mormént, | Gn ale lor sinte rugdolnn!, Démne miluegte- no, gi ne mAntuegte pre nol, Amin, inerii evreest!, ati calcat in cuptor vapaea cu in- »drasnéla, gi focul in rou I-att »schimbat, strigand: Bine esti ,cuvéntat Doamne Dumne- pdeule in veci. #sprindéndu-vé cu dum- nedeescul foc al Mangaitoru- lui, wati aratat cdrbuni, ar- dénd materia réutatei, si lumi- nand pre credinciogi, de Dum- nedew purtatorilor in veci. Onmordndu ti trupul prin postiri, 1-af supus Dahului Dalmate, si cu vérsarea lacr4- milor tale ccloz sufletegt!, al fnesat réutatea vrajmagului, de Dumnedet purtatoriule in ve a. Miriro: A fland sfargit fericit, in- tru impératia ceriului Jocuitt parintilor, si vati impreunat cu cetele prea cuviogilor, cu caril dinpreund strigati: Dom- I PILE de morte, cdruea cu credinta il cantam: Bine egt! cuvén- | tat Doamne Dumnedeule in vecl. Vanvasve o) 108: De gapte orf cuptoriul... aye toégul crucei rumpénd * marea patimilor, ati pra- padit tét%i puterea faraonu- lui celuf ganditor, si sdatita multime a calugarilor, cdtre paméntul nepatimirel, ati tras santilor parinti, neincetat can- tand: Tineri bine-cuvéntati, preoti laudati, popoare prea inaltati pre Christos in vect. .Smerit-al arétat indltarea ereticilor, védénd mai ’nainte surparea lor. Séracilor le-al ajutat si povatuitor te-al fa- cut al orbilor, toég batrane- | telor si mangaere véduvelor, strigand: Tineri bine-cuvén- tati, preoti ldudati, popoare prea inaltat pre Christos in vect. Bine-ouvéntim pre Tatil. T u ai postit de tref orf cate trel deci de dile, gi iaragi atatea ai dormit mai presus ne Dumnedeule bine esti cu- véntat. Gi scum, a Niscbtére!: prit af pornirea mortei ascétére de Dumnedeti Prea curata, ca una ce singurd al de fire, avénd ochiul inimei tale degtept, si luminandu-te cu lumina lui Dumnedeti in- telepte, catre carele strigi Dal- mate: Preof{ bine-cuvéntati popore prea inaltati pre Chris- nascut pre Dumnedeii cel fara | tos in veci.$1 acum, 2 Nusodstére! : YT omnul carele a lécuitin- tru neintinatul pantecele téu, cu totul te-a arétat pre tine curata gi luminata cu razele; pentru acésta pre mine cel intinat cu veninatele mugcari si cu navalirile cele vatama- tére ale protivnicilor, cura- feste-mé Feciéra, si mé in- vredniceste sa cant: Popdre prea inaltati pre Christos in veci. Irmosal: 84% ]kndtm hina ak anvantitm.. Me gapte orl cuptorul, »muncitorul haldeilor, l-a ars pnebuneste, cinstitorilor de »Dumnedet; iar’ védéndu-i »pre acestia cu putere mai bund mantuitl, Fac8torului »8i Mantuitoruluj, a strigat: » Liner! bine il cuvéntati, pre- Ott laudati-l, popoare prea ninaltati-] intru toff veci. CAntavea 9, Irmos: Infricogatu-s'a tot.. [aimee cu puterea lui Dumnedet, ganditorii de cele ceresti, incepétorii calu- garilor, aii putut birui trufia cea neputinciésa a luptato- riului, gi acum infrumsefan- du-se catre curtile cele inte- legsiére aii trecut, bucuran- | du-se. A ratatu-v'ati taclie cu trei lumini, izbucnind lumina cea LUNA LUI AUGUST neinserata; flori nevestejitére ale raiuluj, bine mirezmind cugetele credinciosilor v’att aratat, parintilor. Pentru acés- ta cu credinté serb’m amin- tirea véstra cea intru tot sér- batorita. Cu nepatimirea ca cu o cunund infrumsetata, imbra- canda-vé inteleptilor, gi im- podobindu-vé cu ispravile dragostei celel dumnedeesti, cu bucurie ati intrat in ca- mara lu! Christos odihnindu- vé, gi primind résplatirile du- rerilor. ‘Wirire: umnedeeasca amintirea véstra fericite Dalmate, Fa- uste, Isaachie, incepétorii ca- lugarilor, a strélucit cu lu- mina intelegétére, luminand adunarile credinciogilor; gi a- cum prea marindu-vé v'ati mutat intru curtile cele inte- legétére, veselindu-vé. ga luminef luminéza i- nima mea cea orbita de réu- tate, gi sd nu mé lagi sa a- dorm acum intru mérte, pre mine cel ce sunt pururea in- tunecat cu cugetele necurate, ca cu multamita sa te laud pre tine Nascétére de Dum- nedew, prea laudata. Inmosn nfricogatu-s'a tot audul ——eR IN PaTRU pile A yde nespusa lui Dumnedeti »pogorire, caci cel prea inalt »de voe s’'a pogorit pana si "la trup, din pantece fecio- yresc facéndu-se om. Pentru naceea pre Prea-curata Nas- »cétérea de Dumnedet o ma- »rim. Femel augit! glas... arinti cugetatori de cele ceresti, si impreuna lécuitori cu Angerii, Dalmate, Fauste impreund cu minunatul Isa- achie, aduceti-vé aminte de noi cétr’ Domnul, caruia ne lip- sit stati inainte santilor, pen- tru cei ce sévérsim strélucita si intru tot lumindéds4 amin- tirea véstra, santilor. JA sasucuore.. : arie cea cu numire de Domai, fiind stépanit et de multe patimi stricdtére de su- flet, tu degrab mé mantueste, si mé trage spre servirea ta si a celui ndscut din tine, ca s& te laud pre tine Prea-cu- rata dupre datorie, Nascétére de Dumnedeti nadejdea cres- tinilor. Crace-Nizoktéret * “tand Prea-curata lang& cruce, gi védénd pre Fitul tea pe lemn tins fara suflare, plan- génd ca o Maicd, strigai 1a- crimand si dicénd : Ce este acésti. prea-marit’ minune? Ca Ziditoriul lumei a suterit intindere pe cruce. Sunsaiue servunE AU, st Apo pe dol INTRU ACKASTA LUNA IN 4 DILE. eépte tinorl ool dit Efes, Domne strigat-am, Stibirile, glas 4. ‘rosomia (a pre un viteag.. ericitii_tinerl supuin- -,du-se lui Dumnedei, io aii defaimat porunca HScea ftra-de-lege, si legati fiind aii dezlegat legatura rétacirei, si vrednicia cea lumeasca lepadandu-o, ati luat vrednicia ceea ce ‘f-a facut pre ei m4&riti, si le-a_prici- nuit desfitarea impératiel cea de sus. = pre luptele patimirei cu tarie iscusindu-vé sAntilor, viati ascuns in pester’, ru- gandu-vé Domnului cu nein- cetate rugaciuni, ca sd vé dea t&rie si putere, gi cu judeca- tile care le gstie tubitoriul de 6meni, dumnedeeste v’a po- runcit voué a adormi in pace. ‘ aina tainelor santilor li si pune inainte; c4 precum | réposand nu a simtit, aga gi acum sculandu-se si spaiman- tara’, ci ceea cesia sévérsit, ot ‘ 3s'a facut incredintare invie- rei mortilor, ca cunoscénd cei ce si lépid& de dénsa, sa li sa astupe gurile, cu credinta prea-marind pre mucenici. Mirire, $1 aoum, a Nisostérel: De osindire si de grega~ | lele cele cumplite, si de mérte, prea santa dumnedeésca mi- résd, mantueste smerit sufletul met, si prin rugaciunile tale libereaza-l, simi darueste s& dobandesc indreptare in diua ispitirei. Pre careao ati doban- dit adunarile santilor, prin po- c4intéa mai ‘nainte de sfirsit curatindu-mé, si prin vérsarile lacrimilor, A. Orece- Nisostére! : P re tine mieluselul si pas- toriul, daca te-a védut pelemn mielusaiia ceea ce te-a nas- cut, sA tanguia si ca o Maica graia catr’ tine: Prea iubite Fiiule, indelung-ribdatoriule, cum te-ai spanzurat pe lem- nul crucei Cuvinte? Cum ma- nile si piciérele tale s'ati piro- nit de cei fard-de-lege ? Si sdngele téi ’ti-ai vérsat, Sté- pane. Tropar, glas 4 Mucenicit te! Démne... Sati avesta, glas acelag. M ari sint ispravile cre- dintei, in pester ca intru o camara impératésca ait petre- cut cei sépte santi tineri, si fara stricdciune ati murit; gi 48 LUNA LOI AUGUST ! dup& multe vremi ca dintr’un somn s’ati sculat, intru incre- dintarea invierei tuturor 6- menilor; prin rugaciunile lor Christése Dumnedeule, milu- eee ERTS BOl wastrel: | La Ortrind. CANOANELR, Amtndowd ale Oototntal, gl « stafilor tient pe. Al ofrala acrostih la Greol este acesta: Cu osirdie ofnt lauda celor épte tinerl. Tard tm 4 Nasovivze, 4 ui Giiment, antares 1, glas 2 Lemos: YY ois poporelor s& can- tam cantare lui Chris- »Stos Dumnedet, celui ce a »despartit marea, gi a trecut »pre poporul, pre carele }-a pliberat din robia Egiptenilor, »c& Sa prea-marit. Pre cinstitit si strélucitii tineri cei sépte cu numérul, veniti si-i cinstim cu Eredinta, caci luminéza pre biserica Jui Christos, mai binede cat sfes- nicul legei vechi, cel cu sépte lumini. : Ca sépte tineri carii vie- tuise lui Christos mai ’nainte intru omorirea trupului, pri- mind minunatd mérte ca un somn, larasi s’ati_sculat, intd- rind dogma invierei. 4 erihonulacadut prin stri- garea celor sépte trimbife, fari. IN PATRU PILE inaltarea inselaciunei, prin cre- dinta cea cu sépte glasuri, a purtatorilor dechinuri s’a po- gorit pana la fad si s’a risi- pit. Mérire: Cy adevérat indoité cu- nuna ati primit santilor sépte tineri, ingelaciunea si lepida- rea scularei tuturor risipin- du-o mai ‘nainte de moarte, si incredinfandu-o prin scu- Jarea vostra. 91 ooum, a Nisodtirel : N asterea cu cuviinté noué o innoesti, ceea ce nu stii de mire. Ca Cuvéntul cel impre- und vecinic fara de inceput cu Tatal si cu dumnedeescul Duh, s’a intrupat din tine fara schimbare, gi fara amestecare. Uaatares 8, Inman; Tntéregte-ne pre nol futra tine. trélucind cu credinta v’ati arétat sépte stele neréti- cite, si pre cei ce innotati in luciul ingelaciunei, i-ati in- dreptat catra limanul man- tuirel purtatorilor de chinuri. | u tdrie stand inaintea divanului muncitoriului san- tilor, ca gi de demult Maca- veii, prin ostdgire ati preme- nit mdrirea cea vremelnica, facéadu-vé ostagi af lut Chri- stos. ‘Mirire: t A rétatu-v’afi dupre vred- nicie jertfa rugdciunel pri mit lu{ Christos santilor ti- nerl, gi cu mirézma bine mi- rositdre, cu tarie ati mustrat striciciunea ingelaciunel. qe scum, a masvewie 5 Rogul in Sinai mai ’na- inte a inchipuit nagterea ta prea laudaté Feciéra, caci cu credinta primind focul dum- nedeirei in pantece, nu te-al ars, Irmosul : " ntareste- ne pre noi intru tine Doamue, cela ce prin »lemn ai omorit pécatul, si »frica tao sadegte in inimile »ndéstre, celor ce te laudim pre tine. Gatiomals, glas 4 Prosomia: Degrab no tntimpind... Cc ‘el ce ait trecut cu ve- derea ceste lumesti ca nigte stricdciése, gi au primit da- rurile cele nestricaciése, mu- rind aii rémas fara de stri- caciane. Pentru acésta dupa multi ani au inviat, ingropand téta necredinta vrajmagilor, pre carii cu laude astadi cre- dinciogii laudandu-i, pre Chri- stos sa-1 marim. Mirire, fi acum, a Nisettérd : ubitor de pécate fiind, pre tine te rog ceea ce ai na- scut pre Dumnedeti cel fara de pécate, carele ridicd pé- catele lumei, cinstita; ca s&miluésca sufletul met cel mult pécatos, si sa curdtésca pé- catele mele cele multe, cdci | insutl esti curatire pécatogi- lor gi mAntuire, si sprijinéla credincfosilor. Uruoe-Nasebtires re cel nascut din Tatal cel tara inceput, ceea ce mai pre urma te-a nascut trupeste, védéndu- tespanzurat pre cru- ce Christése, a strigat: Vai | mie prea jubite Iisuse, cum cela ce te prea-maresti ca un Dumnedeti de Angeri, vrénd, te réstignesti acum de éme- nif cel fara de lege; te laud pretine indelung rabdatorule, udit-am Doamne audul %- randuelei tale, si te-am »prea-marit pre tine, unule »lubitoriule de émeni. re céta cea prea santita, cea cinstita cu numérul gep- timei, pre cel gépte cinstiti tiner! 84-1 laudam. } re réul credincfos impé- rat, carele izvodia cele de- sarte ale ingelaciunel, pruncil Efesenilor l-at' arétat nebun. | a nigte junghieri cu to- tul fara prihana, si jertfe cu adevérat ale Domnulvi, san- fil tinerl prin credinti s’at ; arétat. LUNA LU1 AUGUST urind cu trupul, gi ne- grait sculandu-vé mai ’nainte de invierea cea de obste, cu marire v’afi incoronat prun- cilor. u trece cu vederea prea bine-cuvéntat’, pururea pen- tru nof rugandu-te, ca si ne mAantuim detétascarba, Prea- curata Feciéra. Cantares, 4tatoriule de lumina, si facétorul vécurilor Dom- youl, intru lumina porunci- ylor tale povétueste-ne pre »uoj, ci afara de tine pre alt | »Dumnedet nu stim. * of pruncii Efesului mu- rind odinidra pre pamént tara de simtire cu mértea cea de obste, ati iaviat {aragi mal pre sus de fire, arétat incredin- {aod invierea mortilor. “a niste patimitori du- pre lege al Domnulvi, san- tindu-vé lui Damnedei prin marturisirea cea adevérata a credintel, v'atl mantuit inte- leptilor de sarcini si de ba- tai, si ati primit cununa. Mirire: audatilor mucenici cei ce tare afi biruit ingelaclunea idolésc’, si eresurile dogme- | lor celor paganesti, paziti pu~~ 4 } rurea pre cei ce marturisesc invierea mortilor. Si seum, 8 Nisobtérel: rétatu-te-ai desévérgit om fara de amestecare, si Dumnedei desévérsit, in dové firi giinte’un ipostas, din san- ta Maicd nascéndu-te, cel mai pre sus de fiinta. antares 6, Irmes: Intru adénoul pécatelor.. + tilpii cel intocmai cu nu- + mérul intelepciunei celei dumnedeesti, sAntii sépte ti- neri sa se laude; carii ca cu niste petre cu cuvintele ati sfarimat porunca cea fara de Dumnedeit a tiranilor. 4 elegea pronieicelei dum- nedeesti fiind paziy!, pestera ca o ingropare gata ati pri- mit, intru carea preste multi ani, morti si nestricati v’ati arétat, santilor. marine; * arturisitori nestricdciu- nei vati sculat, gonind cre- dinta cea facétére de strici- ciune gi morta, si rugandu-vé lui Dumnedeit pentru cei ce nadéjduesc invierea. res cum s’a bucurat firea cea femeésca, acum a incetat intristarea, iar’ bucuria a in- florit, ci Maria a n&scut bu- our pre Mantuitorul si Dom- nul. IN PATRU PILE af Irmosul : | ntru adéncul gresalelor »fiind incunjurat, chiem adén- | ycul milostivirei tale cel ne- ,urmat; din stricaciune Dum- nnedeule scéte-mé, GONDAQ, gles 4 Prosomia: Gela 2 te-al tndlfat... (ela ce ai minunat pre pamént pre s4ntii téi, mai ’na- inte de infricogata si a doua venirea ta, prin prea marita scularea tinerilor Christdse, descoperind invierea aceea ce va s& fie celor ce nu o cre- deat, le-ai arétat inbracdmin- tele, si trupurile lor nestri- cate. Si pre impératul l-ai in- duplecata striga: Cu adevé- rat este invierea mortilor. erarhul Efesenilor, vé- dénd ére-cand minunata gi inalta invierea tinerilor, s'a spaiméntat cu mintea, sia scris cu degrab prea credinciosu- lui impérat ca si voésca sté- panirea sa,s& vie si si vada invierea lor, si si cundsca pu- terea lui Dumnedeti cea cu- noscut& lui. Deci indat& scu- landu-se marele purtator de biruinta, cu degrab a sévér- sit calea bucurandu-se, al doi- lea Ilie arétandu-se purtat in caruta; deci védénd si minu- nandu-se a strigat: Cu ade- vérat este invierea mortilor. 1C3 Intra aoésts Lund, tn 4 qile, amintires sfntl- Jor gépte tinerl color din Rfes, Maximian, Exa- custodian, famvlig, Martinian, Dicnisle, Ioan st Constantin. SH Ginstose céta cea on numérul de gépte @ mucenieilor, Caron a aritat in lume tnvierea morfflor. In acést& lund in a patra di, Invieti! din morf{ gépte tiner! tmpreund 6 prea-miri, Re edn{! ati fost in vremile lu! De- ohio fmpératul, fi al mal marilor o6- ‘titel, tot! erail de credinta In} Ohristos. $1 ongind Deohie pentra dingif, a porunolt sh aduch inaintea In, g{ mult ‘silindnl pre Aingll ca sh jortfésod dogortilor dumnedel. Dect védéndut pre dingil nesupugl, s'ai dus In alts cotate oa si-gf feck obiocfurile sale, ¢i dup os sh va intéree si des asupra lor hi tériro. Tark acegt! sint! tinerl Indnd aur gi argint pentru hrana lor, at egit din cette si atl fn- frat in pegtera oe si aflé in muntele Ohlon, unde aii petrecut dile multe ragéndn-se lu! Dam- neged, Jari Iamvith oe) mal ténér intra fn o8- tate gi le onmptra lor hrank. lari odiniéré morgénd el, a védut pre Dechie intrand tn oe tate, gi intorcéndu-se in peyterd a spus fra- filor sel. $i aga rugindu-so Int Domneget, ati adormit ou Grecarea, streind gi minunaté ador- mire, Deol Dechie impératul fic8nd oeroare pen- tra dingil, si chfeménd pre p&rintil Jor, fl tm- treba despre dingit, gi spuindul cd si aflS tn muntele scela Ohlon Dech‘o soootind of sint of vil, a trimis de ati pus petre in gara poy tore! avelela; acésta a fost prin Pronia fubito- riolol de ément Dumnedet. Apo! tmpératul De- chie marind, gi mult{ alff impératl dopa dia- sul sch'mbanduse pind la tmptratul Teodosio ool mio, Atunoes scornindu-se un eres cum of nn este inviere, far Impératal ingrijinduse despre acésta gi Dumneget bine voind a des coperi tuturor of este fnvieres mortilor, a des- chis pegtera, gi a inviat pro acegt! gépte ti- nerl din mortf, (de la a cdrora adormire, gi pan’ Is inviere afl fost treout tref-sate-gépte-qaot gi dot de an!). $i gedénd tof{ impreund, piran- aulise of asérh s'aii culoat, Apol a trimis pre Iamvlih tn ootate pentru trebuinfd, ou aur ai on argint, lard ol mergénd spre cstate, a véqut chipul oinstitel cruel pro zid pus, gf si mira fntru sine. $i intrdad in ostate ania pro mulff ou numele loi Christos juréndu-se gi gan: dia intra sine, jictad: AX nu este acesta Efe. sul ? gi sooténd banul cel de argint a inoeput 8 cumpra pfne, Sark ool ce vindeatl atl vestit Antipatalul, cdcl era banul a eslor mal veoh! Smpérat}, qi semnul Inf Dechio pre banul acela, Deol mult flind cercetat, a spus de fratil stl el din pegters. $i s'a dua Episoopul ou Anti- patal le pegters, gi afi afat mal tnta! in gure, pegterel un seoriey de aramé ou doud tablite LUNA LUI AUGUST > t de plumb, pro care era scris% muncires, séntilor. ‘Apol intrénd fn pogterd ait aflat pre sAntt ond, gi aga at mirit pre Dumnedetl, aréta- rea aoestora a fost fn patra ile Angust. $i ‘trimiténd matiingare Ja Constantinopol, o&tra fmpSratul Teodosie, ou bucurie a vonit’ fmp8- Tatul la Efos, gi intrand fn pestera, unde erat sinfil, s'a tochluat lor pAnd la pdmént, gl s8- ruténd gramazil lor, maria pre Jubitorfal de émon! Dumnedot. $f ‘mult tnvetand pre tmps- ratul credinfa Inf Dumnedet, g'ai dat santele Jor sufiete in mAnile Int Damnedett, Ootombre fn doud-deot gi dou’ de dile, ((ari oine va vol sk gtie istorla despre a- cogtl gépte tiner! maf pre larg, 88 cotésod via lor tnfinotal cel mare al ootel, adio& tm vietile sdnfilor din Luna acéata August, in patra dile). Tatra acésth qi, Aduoerea mégtelor Pres-cnvi6- sel Maloe! néstre gi mucen{te! Evdoohie!, Stik: Ce miros esto acesta ; trapul Evdochtel, Bine mirosind ou dararile nevointel. céstS sind muconifd Evdochia era Ro- mani crogtind despre partea résdritulnl, a f- ind robiti de Peral, o duserd la fara lor. Ga- rea fiind infeléptd, ai gtiotA gi invétata din dum- nogedsca Soripturd, invita pre tott robi', gi ou- noseéndn-se de dingil o Yubiatt ¢1 femeilo Parsi- lor, @i a intors pre multe la onnogtinfa dum negedack, Pentru aceea find paritl, a fost bi- tut& on vine de bot, gf bigindao in tomnita ion dow’ lun! fnohist, dupi aoces Sarg! oer: céndu o, qi mArturisind pre Christos Dumneged adevérat, fu bitatt oumplit ou tolage de ro- dif. pam’ "Latt topit carnea de pica jos, gi cel o 0 biteati sh rogise de sfngele el, gi lardal aranotndu-o fa temnita 11 puser’ atrejarl, De acea preste gése lunt scoténdu-o gi fntreban- duo, g{ despiotnd trestif lung’ oft dénea, gi dezbricdnda-o o inféguraré g6lA on trestiile, ai strangéndn-o vértos on sforf, i si inigeatl trestiile in téte mombrile, gi trigéndu-lofa sil aoel cragi gi fari do mili, tot ofte una, gi rampéadu-! oarnea, { da durer{ Yut{ qi grele. Dap& aceea spanzurandu-o, gi inféqurande tot trupul ou gtréngarl, gi tasounde-o on lemne $1 adrobird sole, gf dack o végurk maf mért& gi fara grait, 11 tAlard capul. Intru_solsti gi, sfutul mucenio Tatail, tn mir spanzurat sa sévérgit. Sth: Mori Tatuile, prin cea in mér spén- aurare, Ca 6 onleg! in Edom stretne mere, Inten aoéett di, sintital nou) mucenio ai in- toomal ou apostolif Cosma, carele a marturisit fn Albania la anal o mie gépte-sute-gopte- qi nous, prin engrumare s'a sivergit, Bine tmpodobitd podébi teal arétat mle o Cosma fericite,T Strélueind Iomea fn urm& eu sénglurile, Yar ma} ‘nainte prin ale tale cuvinte, Gu ale lor sénte rugtolunl... Osntaren 7, Irmes: hipul cel de aur in cdm- pul Deira cinstindu-se, noel trel tineri aii defaimat wporunca cea prea fara de »Dumnedei, gi fiind aruncatt nin mijlocul focului, récorin- ydu-se ali cantat: Bine esti cu- »véntat Dumnedeul parinti- nlor nostri. ‘Yase curate gi alese ale lu! Christos s’aii arétat tineril, ' prin carii dogma eresului din bisericd sa izgonegte, si drép- ta credintastréluceste, ca va fi inviere a tot sufletul gitrupul, dupre cum s’a facut. Ca unil ce cu adevérat mal ‘nainte de morte ati fost j tart intro patimirea voastra, ' santilor tineri, si dupa mu- rire v'atl arétat vietuind farasi, imputernicindu-vé cu dum- nedcésca marire cu bund cre- dinta, intru sine-vé incredin- fand adeverinta invierel. ante: Sufletelor impreuni gi tru- purilor cestor simtitére va fi i inviere. Cacl precum nu are fire sufletul a egi in lume fara de trup, aga nici trupurile tara suflet,diceati prea udatilor; sufletul sai s4 va prea-mari, sai 84 va rugina. marire, de la Dumnedet s'att ee a eee ee ea | IN PATRU PILE 58 —~ i coum, a Nisodtérel ; NTascénd pre Dumnedeti M§ntuitoriul tuturor Marie, te-al facut indreptare celor necredinciosi, sprijinire celor rétaciti, nadejde celor dezn&- déjduiti, si ajutoriul celora ce canta: Bine este cuvéntat ro- dul pantecelui téu. Oantares 8. Irmes : Pre ool co in cuptoriul... Adécina amariciunel a in- selaciunei si a eresului necredinciosilor, ceea cea ré- sdrit cumplic taind acum dum- nedeestii tineri, plini sint de rédele credintel, caril fiind in viata sail ingropat cu credinta si att inviat. Santi sépte tineri si pur- tatorii de chinuri, incepétoril Efesenilor, dumnedeeste s’ait arétat intarire bisericei lut Christos si a impératiel, pre carii cu credinta ii prea in- naltém intru toti vecif. ar! p&timitori ivindu-se tineril pre pamént, gi arétan- du-se fntocmai cu numérul stelelor, facénd calatoria cea neratacita a bunei credinte, strigai: Pre tine te prea in- naltam Christése in veci. Dineoureusans peter umina gi invierea vie- fel, tinerii in pegtera cu prea fzm >-.—_—_— Y daruit, gi inviind cel mai ’na- inte mort, ca niste vil aii stri- gat: Mantueste Dumnedeule pre cel ce cu credinta te la- uda, 1 Noy perit nimenea Curata | Feciéra Maica lui Dumnedet, din cei ce aveat spre tine na- dejdea bunei credinte, fara numai cei ce din zavistie s’at lepadat, ca sa nu se inchine vedere! chipului téu. vobtbrel : 84 Windim bine si oovéntin.. re Dumnedet carele s'a »pogorit in cuptorul cel cu foc la tineril evreegtl, si va- »paea intru récoréla 0 a pre- »facut, ca pre Domnul lau- »dati-l lucrurile, gi il prea in- pnaltati intru toti vecil. Geen oe pre Luminitoral... ¢ oméra tainelor, gi desco- perirea minunilor celor dumnedeesti s’a arétat acum fnvierea santilor; pentru cd cel ce de demult cu mértea cea firéscd trupeste aii murit, fara stricaclune acum aii in- viat inbracati, ca gi cum nu ar fi murit. C Amara cunostintel sitare ingradire credintel, s'a arétat pestera santilor prunci, ves- ¢ tind mai ’nainte invierea tu- | turor ce va sa fie, inviind nu B4 LUNA LUI AUGUST —-—~> v pe Lazar cel de patru dile, ci pre cei morti din veci. “a si un numér cinstit . cu adevérat s’aii arétat tine- rii ochi bisericei, gi cu cre- dinté lu’ Christos mai cu fn- naltime strélucind de cat pé- tra lui Zorobabel, duhovni- ceste s% laudém duhurile cele dumnedeesti. Mirire: | He upre lege patimind v'ati incununat cu cununa muce- niei, sépte tineri, gi stilpii in- telepciunel celel dumnedeesti, si ridicare dogmelor ortodo- - xiel wai arétat, ca nigte a- paratori ai bisericel, si ruga- tori ai celor ce vé lauda. $i scum, a NAsodtérel: Cy ceea ce ti-al pazit tru- pul si sufletul ‘neintinat lui Dumnedet, a iubit,impératul Christos frumsetea ta Marie prea laudata, gi te-a arétat Maicd intruparef sale, dan- du-mi pururea mantuire. samuel re tine ceea ce pre lu- pminatorul Dumnedet, cel ce a résarit mal ’nainte de sére, yearele trupegte la nol a ve- nuit, din cépsele cele fecio- »resti negrait l-ai intrupat, »bine-cuvéntata Prea-curataé nde Dumnedet Nascétére te »marim. ‘-_- dHoF RXAPOSTILARIS Vor sépte tinerl gi muce- nici, inaintea divanulu{ mun- citorului pre Christos cu in- draznéla l-atl predicat, Dum- nedeti Mantuitor gi Ziditor al tuturor, pentru ca voi cu pro- nie dumnedeéscd, intru ani mult dupre fire murind in pestera, mai pre sus de fire laragi ca din somn afi inviat, astupand gurile tuturor ere- ticilor. ulamvlih sa l4udam pre Ién, pre Martin gi pre An- tonin, pre Maximilian gi pre Dionisie, impreunad cu mari- tul Exacustodian, cu cantari sa-1 laudadm luminat, serband luminata amintirea lor, cacu rugaciunele acestora, si cu so- lirile Nascétérel de Dumne- det, s4 aflam dela Christos Mantuitoriul, dezlegare gre- galelor. $i coca-lalt& servire a Ortrinel dupre randaéld gi Apolisal. iW CINCI PILE cd Bia. 2 ” laa o -ovomia: Datal coma color... enifi si ne suim in- preun& cu Iisus cel ce sd sue in muntele cel sant, si acolo sa au- dim glasul Dumnedeului celui vii, al Tatalul celul prea fara de inceput, carele prin nor luminos a marturisit in- tru dumnedeescul Duh, ade- verinta fiintei Fitulul cea pu- rurea vecinica, gi la minte lu- minandu-ne, intru lumind s& vedem lumina. eniti mai’nainte sa dan- tuim, si si ne curatim pre noi ingine, gi cu credin{a sa ne gatim spre dumnedeéscd suirea,adumnedeegtei petre- ceri celei prea inalte, ca sa ne aratam singuri védétori marirei lui, si sa dobandim marirea, carea s’ainvrednicita o vedea cu tain’ cel mal alesi_dintre apostoli in mun- tele Taborului. *eniti acum s4 ne schim- bam cu mai bund schimbare, si pre noi bine sa ne gatim spre diua de mane. Si ne suim in muntele lui Dumnedei cel sant, si vedem miarirea lui Christos cea neschimbata stré- lucind luminos mai mult de cat sdérele; si cu lumina cea intreita luminandu-ne, si ma- rim intru dénsa plecdciunea lui. Alte Stihirl ale mnaaniontn!. elas 4. Prosomia : Ca pre un vitéz... PB ogindu-te cusangele tru- pulul téu, te-al imbracat in porfira dumnedeesculul dar marite, si corénd impartasitd nestricdclunel pre capul téi fai pus, si biruinta crucel in drépta purtand, ca un scep- tru mucenice prea intelepte, fmpreuna cu Christos impé- rategtl, tot-déuna veselindu-te. © stag nebiruit te-al cuno- scut Evsignie, cd cu arma cru- cel intr’armandv-te, ai egit la lupta vrajmagului luptator, gi l-al surpat pre el, ogtindu-te prea luminat, si cununa bi- ruintel al luat de la singur indreptatorulgiStépanul spre nevointe, gi cel ce impérate- gte pururea. LUNA LUI AUGUST “un cinstite patimile tale, patima cea cinstiti al inchi- puit, marite patimitorule Ev- siguie, gi purtator de biruint& facéndu-te, locuesti in Mitro- polia cea de sus, cu tofi pur- tatoril de chinuri bucuran- du-te, gi indumnedeindu-te cu dumnedeésca impartasire ; pentru acésta sévérsim cins- tita si santa serbarea ta. ma fnainta sarhiral. ola 5. ‘VW eniti si ne suim in mun- tele Domnului gi in casa Dum- nedeulul nostru; sisd vedem méarirea schimbarei luila fata, marire ca a unuia nascut din Tatal. Intru lumina s4 luam lumina; gi inaltati facéndu-ne cu Duhul, sé laudim treimea cea intocmal in fiin{% in vect. yr: De este Vineri seara, saii Simbita seara, $1 acum, Dogmation glasulnl LA STIHOAVNA. Prosemia : Cu strélucirea bunatati- lor, luminandu-ne s& ne suim, in santul munte, si vedem dumnedeésca schimbare la ta- ta a Domnului. Stih: Ale tale sunt cerfurile gf al tif eate paméntal. emnul dumnedeirel, cel cu dumnedeésca cuviinta, l-a arétat maf ’nainte de cruce ucenicilor, ca un sore strélu- cind Christos, in munte as- tagT | ' L, _ t Stih Tavorul gi Ermonul tntru numele tdi se _ vor buoura. ~ irea cea din Adam, vrénd Christos si o schimbe, s4 sue acum, in muntele Tavorului, ca sa descopere ucenicilorit dumnedeirea sa. ‘-ela ce in muntele Ta- vorulul, te-ai schimbat la fata intru marire Christ6ése Dum- nedeule, gi al arétat ucenici- lor téi marirea dumnedeirei tale, luminéza-ne gi pre noi cu lumina cunogtintel tale, gi ne indreptézd in cdrarea poruncilor tale, ca un bun gi de émeni iubitor. vbirel, glas 4, ~~ *~chimbarea la fata a lui Christos mai ’painte si o in- timpinam, luminat serband cele mai ’nainte de serbare credinciogif, gi s strigam: Sosit-a diua dumnedeestei ve- selif; sa sue in muntele Ta- vorului Stépanul, frumsetea dumnedeiref sale sé o strélu- césca. ‘L® Damneded este Domnnl, “74a! inainte Dupd intdla Stibologie, Catismals, glas < Prosomia arétatu-te-al astadl... ‘erbare prea lumindsa a StépAnului a venit, veniti toti IN CINOI PILE —pl 87 mai ’nainte curatindu-ne, sa ne suim cu mintea in mun- tele Tavorulul, si vedem pre Christos. datize 1. aceeas’ SpAlmantatu-s'a Iosif... iua inainte serbarel ma- rite si infricogatel schimba- rei la fata a lu Christos, as- tadi credinciogii luminat sé- vérgindu-o, cu un glas sa stri- gim: Schimba Mantuitoriule amestecarea fire{ ndstre, cu dumnedeesc trupul tét lumi- nandu-o pre ea, gi-i da mos- tenirea cea dintai a nestrica- ciunei ca un milosard; ca toti si te marim pre tine unul Dumnedeul nostru. ‘Mirire, $icacum, far acésta: CANOANELF. Al inai efint ane Des va fntdmpla inainte serbarea Dumi- nec, Tri-odntarea o oéntim la Dupé-cioare. tw acnostih ta Grecl esta dante Alfa Cantarea 1, gias 4, Lrmos: ‘Po co:niae- voit gora mea, gi se va umplea de Duhul, »§i Cuvént voit respunde i im- npératesei Maicei, gi mé voit ,ardta luminat serband; gi voit ,eanta minunele ef bucuran- ndu-mé, i tréluceste de jos lumina1 | iH & cerjule mai mult de cat sd- rele, gi tu o paméntule asculta, gcaturile luli Domcedei celui vil, cdci Tatal va marturisi Fitt pre cel ce se schimba la fata in muntele Tavorulul. C mvédut, dar Dumnedett ascuns, Christos in T'avor se sue, raza dumnedeirei cea mai presus de cat sérele descope- | rind prin strélucirile marirel. u bund socotéla acum inainte merge Christos s4 se arate lul Moisi, si marirea sa cea negraitd sa-si ivéscd in muntele Tavor, fata catre fata, cu vorba fara mijlocire, bu- curandu-ne astadi si serbam. TRIOANTARE, OAntares 1, glas acalag, irmos: CAnta-voii tie Démne... As di mai ’nainte de serbarea Schimbarei la fata a lut Christos Mantuito- | rulul nostru, sévérgindu-o cre- dinciogii si strigam cu can- tari. A jungénd la intrarea san- tei Schimbarei la fata a lui Christos, si noi s4 ne strélu- cim cu dumnedeesti schimba- ri acésta cuprindéndu-o. M unte prea inalt avénd nol inima curatita de patimi, si vedem schimbarea la fati a lui Christos, care luminéza = mintea nostra. 7 Oo. Se eee LUNA LUI AUGUST A Treime!: Treimet intra despartirea fetelor, unimel firef celei dum- nedeesti, toi si ne inchinam, Tatalui celui fara inceput, Fi- iului gi Duhului sant. A Nascdtérel: Pre Feciéra cea fara pri- hana, din care a egit cu trup fara schimbare Christos Dum- nedeul nostru, s& o laudim toti credinciogil ca pre o Mal- ca a luf Dumnedei. Alt CANON al s&ntuln!. Al clrufa acrostih 1a Gree! este aoesta : Gn dreptate este a mari pre minunatal Ev- signis. Compuneres Inf Iosif, Odntares 1, glas 8, Irmos: 84 cantim Domnulul... Cu prea mirite cetele an- geresti impreuna fiind prea mirite, pre cel ce maresc ne- incetat amintirea ta, mantu- egte-I. Casa Mangiitorulu! san- titd mintea ta purtatoriule de chinuri s’a aratat; pentra a- césta cu credinta te cinstim. O morarea cea purtatére de viata, a celui ce a patimit cu trupul, al inchipuit in tru- | pul téi prea fericite, si vie- fel celel adevérate te-al in- vrednicit. ‘Mirire: P uterea celor prea fara de lege, intarindu-te cu Du-hul 0 ai surpat, gi legile Dom- nulu! prea marite mucenice le-ai tinut. $1 aoum, a Naso’térel: Dezlegatu-s’a blestemul gi a incetat intristarea prin nag- terea ta, prea bine-cuvéntata Feciéra, veselia credinciosi- lor, ceea ce egt{ cu totul fara prihana. CAntarea 3, Irmos : Jr al t&i cAntarett Nas- cétérede Dumnedeti, ceea ce egti izvor vit gi Indestu- plat, caril s'aii impreunat céta »duhovnicésca intaregte-1; gi »intru dumnedeésca marirea ta, cununilor marirei invred- nliceste-i. Celce stépanesti tétd fap- tura, te-ai védut luand chip de rob, intru carele stréluci- rea dumnedeirel cea ne apro- piaté ucenicilor o ai aratat, precum a putut incdpea sa vada. n munte merge sa lumi- nede gi s4 intunece cu lumina sa pre luceafarul cel ce stré- luceste de sus, sérele mariref Christos; cu ale caruia raze luminati fiind, mai ‘nainte si } serbam astadi. Cast plinésca gaiurile vie- tel vecinice inainte a statut | Christos, aratand prietenilor lucrurile, care bine a voit a IN GINOL PILE 59 le cundste intru sine insusi, adica marirea parintéscd cea strélucitére. AN Glenn Temas: ‘To ogt{ intdrirea... S tatut-ai inaintea divanu- lui mucenice infelepte, mar- turisind pre Dumnedet im- pératul cel ce a luat trup, si a zidit din now pre émeni. ertfa fara prihana, de tot ardéndu-te cu cdrbuni mu- cenicesti, te-af adus cdrbune- lui celui din Feciéra. marie ua apele Duhulut find u apele Duhului fiin umplut mérite, ai uscat curge- rile cele turbure ale multime! dumnedeilor. 3 avum, » mascovere ot dorul mei il migc spre tine curata Stépana, de pof- tele trupesti de grab mé man- tueste, Irmosai: T vegti intarirea celor ce »alérga la tine Démne, tu esti ylumina celor intunecatl, si pre tine te laud duhul mei. UUNDAGUL mucenieuinl, gias, 3. Prosomia: Ca nigte pargd a firel... Ca pre un marturisitor al bunel credinte, si adevérat de Dumnedet ganditor, biserica cinstegte, marind dumnedees- tile chinuri astadi, ale intelep- tului Evsignie, neincetat stri-LONA LUIZAUGUST gand: Pentru rugaciunile lui, pazeste pre robil tél mult mi- lostive. ans eata credinciogilor im- preuna se bucura, cinstind a- mintirea lui Evsignie; Impé- rati, Patriarhi si Domni, stre- ini, slugi, straci, si cei intr’o tara locuitori, la minunile mucenicului alergati; ca si- criul luf isvoréste dar de mi- nuni, si popdrele iat cu cre- dintd, si lauda pre Dumnedett luminat, strigand: Pazeste pre robii tél mult milostive, Catismale. glas 5. Prosomia: Cuvéntul cel impreunt.... ‘naintea celor tara de lege ai marturisit pre Stépanul tuturor Dumnedet si Dom- nul, nep&rtinindu-ti trupului, batandu-te forte ostagule al lui Christos, gi impreuna vor- bitoriule cu ostile ceregtt, gi marire celei adevérate mog- tenitorfule; pentru acésta ro- ga-te si ne mantuéscd pre nol. Marire, $1 scum, a fnaintea serbirel glas 4. Prosopis: Ardtatute-al astigl.. Sorele marirei s’a aratat si s’a apropiat celor dintru intunerec, aratand in muntele Tavorului razele dumnedei- rei; a céruia venirea cea pur- tatére de lumina s4 o cins- tim. Ffintarae Mela ce sade in mirire, pre scaunul dumnedeirel, pre »nor ugor, a venit Tisus cel »mal presus de dumnedeire, »prin palma curata, gi-a man- ptuit pre cel ce striga: Marire »Christése puterei tale. éta cerésca impreuna cu cel paméntesti se bucura, gi inainte serbéza strélucirea da- tatoriului de viat’, carea fara turburare o a aratat, schim- bandu-si chipul omenirei in Tavor, precum bine a voit. rin venirea cea dumne- deésci gi omenéscé cu é6me- nil al petrecut, gi cu multi- mea minunilor lumea in tai- na o ai luminat, gi cu marirea cea strélucitére a dumnede- irel af strélucit in Tavor cu lumina neapropiata. sus fiul lui Navi a oprit sorele ére cand, mai ’nainte inchipuind diua dumnedeeg- tel patimi; iara tu insuti Man- tuitoriule, mai ’nainte de cins- titaé crucea ta, al intunecat razele sérelui cu raza dum- nedeestel fete tale. Aut Gano, Lrmos: Angitam Dumne... T ormitarea leneilepadand mucenice Evsignie, cu prive- ghere spre chinuire, prin cre- dint’ neindoita ai indrasnit.BALA, IN CINCI PILE Yntrau Domnul Mantuito- riul téi bucurandu-te, muce- nice vrednicule de minune, muncile trupesti ca o hrand dulce tu le-ai socotit. pfeleptia cea inalta a ce- lui ce se térala pentru réu- tatea, o ai surpat purtatoriule de chinuri, cu dumnedeesti obicinuinte smerindu-te. Bact “ stag nebiruit te-af ara- tat in résbée luptandu-te; si viind la mucenicie, pre vraj- magii cei fara de trupuri 1-ai plerdut. soum. a Nasettir-t: “ye Cuvéntul af nascut cel intocma puternic, gi pre un scaun gedétor impreund cu Tatal si cu Dahul; pre ca- rele réga-] 84 mé mantuésca Prea santa curaté, pururea Feciéra. OAntarea 5, Jrmos: <. paimantatu-s’att_ toate de % dumnedeéscd miarirea ta; yod tu Fecidra neispitita de ,hunta, ai avut in pantece pre »Dumnedet cel preste téte, »§i ai nascut fiit pre cel fara ,de ani; tuturor celor ce te »laud& pre tine pace daruin- »du-le. * omoului cu credinta si-1 urmam bucurandu-ne; ca iata sa sue la munte, pre ucenicii Ht AC - a cei mai alesi impreund cu sine ducéndu-{; inaintea carora cu frumseti neapropiata strélu- cind mai mult de cat sérele, sa arétat marirea sa. 34 se lumineze astadi ce- riul mai luminos, cd {ata sa sue in munte Christos, de unde va sa strélucéscd cu lumina nemésurata, razele sérelui in- tunecandu-lecu marirea Dum- nedeirei, ca un datator de lu- mina. + rétat-a Christos uceni- cilor taina in Tavor, strélu- cind cu fatamai mult de cat raza, si la imbracdmintea hai- nelor sale alb fiind lumimi- nat ca z&pada, cel ce siim- brac& precum dice Psalmistul, culuminaca cuohaina. Alt Ganon, Irmos: Manootad strig... kL prépelipindu-telanga Sté- panul prea infelepte, te-ai departat pre tine insuti de vi- clesug, Evsignie. “dolilor celor morti cin- ste n’ai adus, de Dumnedeti fericite, pre Domnul Dumne- deul cel vii in ceriuri stiin- du-l. Mirire: F e lemn fiind inaltat mu- cenice vitézule intelepte, ai inchipuit prin credinté patima celui fara patima.id LUNA LUI AUGUST $1 aonm, a NisoBtorel : Cuvéntul in pantecele t8i s’a intrupat Curatd, de pati- mile cele necuvéntatére ale trupului lumea mAntuind. Antares 6, Irmos; ugetatorilor de Dumne- lei, sévérsind acésta ser- »bare dumnedeésca, si cu to- »tul cinstita a Maicei lui Dum- phedew, veniti si plesnim cu »manile, marind pre Christos, »ceel ces’a nascut dintru dénsa. ( mara miarirei bucuriei ce va sa fie, gitind Christos ucenicilor, sa sue in munte, de la viata cea rivnitére de cele de jos, la viata cea mai inalta ridicandu-i pre dinsii. * palmantand Christos mintile ucenicilor, cerésca ra- zi pe pimént a strélucit, pu- ind inainte ca pre nist slugi pre cei mai mari ai legel gsi ai protetilor; prin carii s4 mar- turiseste a fi Dumnedet mor- tilor gi viilor. i erge Christos acum sa se arate faclie in loc intune- cat, cu razele dumnedeestei stréluciri. Catra a caruia stré- lucire sA mergem, intru raza fetei lui, bucurandu-ne. Alt Ganon, Irmos: Rugiclanea mea voitt versa... C unostinté adevérat in i- nima puind cu chipurl prea cinstite, nu necunoscénd gan- durile vrajmasului mucenice, | in priveliste ai alergat, si ai | pierdut cu ajutoriul crucei és- tea lui. © lujitorii dracilor cunos- céndu-te pre tine c& esti slu- jitor Treimei, la munci gi la | temnite, si la morte nedrépta te-ati dat mucenice Evsignie ; dar s’a biruit de a ta nebi- ruité improtivire, prea tericite. zvorele sangiurilor tale mucenice, ati uscat izvorele fara-de-legei cele turburl, si riurile nedumnedeirei cele in- selatére, si curgerile cele vi- clene, si noian de tamaduiri ne- imputinat credinciosilor s’ait arétat. 81 scum, 9 Nisodtére!: wea ce ai uscat sadu- rile réutatei cu résarirea Cu- véntulul cea dintru tine, Mai- c& Curatd, tae din radécin& gandurile sufletului met cele viclene, gi sidegte odraslele bunatatilor cele frumése, Fe- ciéra. Irmosal : EXugaciunea mea voit vér- »Sa cétra Domaul, si lui voit »Spune scarbele mele, ca s’a pumplut sufletul met de réu- nt8tl, gi viata mea s’a apropiat »deiad, sica Jona mérog: Dum- aes !IN GING! PILE 63 yte-mé, OONDAO, glas 4. Prosomia: Arvtatu-te-al astiq!.. *ntru dumnedeésca schim- _ barea la fafa, astadi téta fi- rea omenésca stréluceste dum- nedeeste, intru veselie stri- gand: Schimbi-se la fata Chri- stos, mantuind pre toti. ntrudumnedeésc& schim- barea la fat’, chipul nostru cel de demult prin ticalogie stricat, astdi Ziditorul a scos din stricaciune pre Adam stré- mogul din ascundétorile ia- dului, si a indumnedeit_min- tea ndéstra; si petrece Dum- nedeti impreund si om. Pre fie-carea fire impreunate pur- tandu-le, neschimbate si ne- despartite. Drept aceea acum la Tavor negrait a strélucit, si din tot trupul adaruitrazele dumnedeirei sale, luminand pre cei ce striga : Schimba-se la faté Christos, mantuind pre tofi. Intra acésti Lund, in 5 tnainte serbarea 8 sGntel Sohimbirel Ia fata a Domnulat, gi a- mintirea edntola! muoonic Evaignie. Stith: Pre Kveignte pre prietenal Inf Obris- tos L-n tilat, Garele pint la there, Christos tml este prie- ton a strigat. Intru a olnoea qi on adevérat, Capul Iu! Evsignie on pulbere s'a amestocat. sata a fost on neamnl Antiohén, ostag I pe vremes lu! Constantin ce gic Chlora, tatél sAntulu! gi marelut Constantin, gi "fel purté slajba pani tn dilele Parsva- je tulul {nlian, flind de o suté qece ant. é le »nedeule, din stricdciune scé- | ani, a stitut de fatt tnaintea Inf Tulian 1a oer. cetare, gi mustranda] pentru clot g’a odloat credinfa cea pirintésod, gi a ‘adus cinstea Inf Dumneget la idoll, gi aduodndnl aminte de bu- natitile marelaf Constantin, gi cum of prin dumneqeseek sritare s'a adus spre credinta in Christos, gi el Ja cellalt! #& pArn tofelept, si prin indelungate vrem! gi inorort gi istoril stint gi slnjit. ard Iulian b&tandu-g! joo de dinsul, poranci de i s’s tilat capnl, gi aga plini mucenia fn Christos, Intru aoéstd qi, rAnfil dol muceniel Gatidie ai Cantidad, nuoigl ou petre s'at sévérgit. Stith: Munfl inalfl de petre, dol frat! at a- gat, Prin cari! munff, le tine Cuvinte s'ait indltat. Intra acésti qi, santa Nona, mafoa sdntolal Grigorie Cavéntitorial de Dumneget, on pace s'a sbvérgit. Stih: Bunul fii al None! oelef bune, dups ce ea & murit, Bane onvinte spre ingropare La hirazit, Intra acéstt qi, sfintnl macento Soley egipténal inprogcat de stigof{ s's stvérgit. © Do vol silabisl dirst o Solev, eu edevirat, Vel infelege sigéta organul prin carale s5- vérgire al lat, Intra acéstt qi, sAntul Favie, episcopal Romel de sabio s'a s8vérgit, Stih: A Ini Christos jerfltor, mort zace Favie, Flind adus jertf4 noud In! Christos prin sable, Gu ale lor sénte rngiclunl, Démne miluegte- ne, gi ne mAntuegte pre nof, Amin, Odntares 7, Irmos: ‘ai slujit tapturel cuge- t&torit de Dumnedei, fara »bumal Facétorulul, ci ingro- »zirea focului barbateste cal- »candu-o0,8a bucurati cantand: »Prea laudate Domnul parin- »ftilor'si Dumaedeule, bine esti youventat, Lut Christos celu! ce a suit la fndltimea cea prea in- nalta, sufletésca alegere a u- cenicilor séi, urmand sa ve- dem vedere minunata, si mi- Ge, ured slajba ou vital great ‘its oa nundndu-ne, cu dingil sa stri- gam: Dumnedeule bine esti cuvéntat. ¥ irea omenésca cea inti- nata curdtindu-o cu apa gicu foc, in trupul tét strélucirea acestia o ai arétat Mantuito- riule, cu fata tastrélucind mai mult de cat sérele, spre chi- pul marirei ce va sa fie. 4 nesuim in santul mun- te impreuna cu Christos, cel ce a suit pre fiil lui Zevedew, gi pre Petru cel mai ales, pre caril i-a ales marturil mari- rei sale, cel ce striga: Dum- nedeule bine esti cuvéntat. : Alt Canor Tineril evreogtt... ( wu sangele tét cel-vér- sat pentru dragostea Iuf Chri- stos celui ce s’aintrupat, mu- cenice luminandu-ti sufletul, la dinsul te-ai mutat, strigand bucurandu-te: Dumnedeule bine esti cuvéntat. rdénd cu dorul Man- tuitoriului, ai scapat de pra- pastia nedumnedeirei, siiarna cea cumplitaé a muncilor ai rabdat, strigand Evsignie: Dumnedeule bine esti cuvén- tat. | ned picind picaturile dumnedeescului téi sange pré marite, ai statut inaintea Sté- LUNA LUI AUGUST panulul Christos, cintand: ; Dumnedeule bine egti cuvén- | tat. sn | ~ asd mogtenesti viata cea vecinicd a dumnedeestei im- pératii, marirea vietel celei trecétére o af urit, strigand Evsignie: Dumncdeule bine egti cuvéntat. r pi aeup ‘Stére! | runc not af nascut, pre carele Tatal I-a ndscut mai ’nainte de veci,de Dumnedett Nasc&tére Curata, caruiacan- tam : Bine esticuvéntat Dém- ne Dumnedeule in vect. | re tineril cel bine credin- ciogi in cuptor, nagterea »Nascétérei de Dumnedeti i-a »mAantuit, atuncea fiind inchi- »puita, iaré acum lucrata; pre | »t6ta lumea ridicd sa-ti cante tie: Pre Domnul lucrurile plaudati-l, gi-] prea inaltatl in- »tru toti vecil. ine nu se va mira Cu- vinte a-tot impérate, de mare podoaba mirirei tale, carea schimbandu-te la fata o ai a- rétat prietenilor téi, cu dum- nedeesti stréluciri luminan- du-i pre dinsii; cu carif im- preuna luminéza-neculumina ta si pre noi, cel ce maf ’na- inte serbim cu credinta, gi pre tine te laudam.*—~-— ' naltimea ceregtei petre- cerl, si dumnedeésca strélu- cirea miarirei tale celef veci- nice, daruegte robilor téi, ce- lor ce inainte serbéz’ acum luminata serbarea schimbarei fetei tale, intru carea lumina strélucind, luminezi pre cei ce te lauda pre tine Christése datatoriule de viata. ™ atator de lumina, si lu- mina fiind neapropiata si pu- rurea vecinica, cela ce esti fara inceput, carele te imbract cu lumina ca cu o haina, lu- mina in lume ai strélucit cu | trupul umbland, gi lumina in | munte ailuminat, arétand chi- | pul marirei parintegti. | TRI-CANTARE Pro impératul Christos... Zina acésta de acum a luminatei schimbari la fataa Domanulul, Inmei_ strélucind, porunceste sa strige: Tote lu- crurile laudati gi-l prea inal- tati pre Christos intru toti vecil. eniti credincfogilor sa mergem cu gandul la santul munte, si vedem schimbarea la tata a lui Christos cea prea luminati, c4 luminéza pre toti cel ce-] maresc pre el in veci. stidi s4 facem intimpi- 7 nare schimbarei la fati a lui IN CINGL PILE 65 > — Christos cu inima curata gi sa-1 strigam Jui: Téte lucru- tile laudatt, gi-l prea inaltat! pre el in veci. j A Treimel ‘n trei fete o dumnedeire si o m&rim. Pre Tatal si pre Filul, si pre Duhul cel prea sant impreuna, téte lucrurile laudat}, si-] prea inaltati intru toti vecil. i A Misostbrel: | Onminuneinfricogata!Cum esti Maicd rémaind Feciéra, dumnedeésca fifc’, pre Dum- nedewi Stépanul ceriului gi al paméntului nascénd; pre ca- rele tote lucrurile il lauda, gi-1 prea inalta intru toti vecil. Ait Canon, itdios ; Gel ce s’ati fiout cu daral... . u pavaza bunel credinte prea fericite, de téte partile fiind ocolit, pre ce¥ fara de lege 1-ai biruit cu darul, can- tand neincetand: Bine-cuvén- tati téte lucrurile Domnului pre Domnul. and te-ai necajit tu, cd- tra Dumnedeti facttoriul de bine ai strigat, si te-a audit si din cele rele te-a mantuit, pretinecel ce al strigat: Bine cuyéatati téte lucrurile Dom- nului pre Domnul. eaducénd cinste preane- cuvéntatére dumnedeilor ce- .—~- 42 lor fara de suflet mucenice, | jertfa curaté lui Damnedet te-al adus, cantand neincetat: Bine-cuvéntati téte lucrurile Domnoului pre Domnul. _ Bine-onvéatimn pre Patil.. asa dobandesti viata gi marirea ce va sa fie prea in- telepte, te-ai omorit lumei, gi ai murit Evsignie, strigand: Bine-cuvéntatl téte lucrurile Domaulut pre Domoul. 81 neum. © Nisodtéral : Milostiva Feciéra ceea ce ai nascut pre Dumneded cel prea milostiv, dumnedeestei milostiviri invredniceste pre tofi cei ce canta: Bine-cuvén- tati tote lucrurile Domaului pre Domnul. Irmosal: ‘8% ldudim bine 6% caventam... C etce s’ait ficut cu darul »téi biruitor! tiranulul si va- ppael, tinerif cel ce aii pazit »forte poruncile tale, aii stri- »gat: Bine-cuvéntati téte lu- ,crurile Domnului pre Dom- 1} nul. Céntares 9, Irmos : ot neamul paméntesc s% yluminat, si si serbeze firea »mintilor celor fara de trup, ~cinstind santita serbare a »Maicel lui Dumnedet, gi s4 »Strige: Bucura-te prea feri- y ncita, Nascétére de Dumne- _ salteze cu Duhul fiind | > #- »deu, Curata pururea Fecidra. LUNA LUI AUGUST ucurd-se ceriul, mai ’na- inte simtind pre soarele cel neapus, résarind acum din pa- mént in muntele Tavorulul, vrénd sa acopere cu dumne- deésca miarire razele sérelul. , Si p&iméntul dantueste lumi- nat, cu cerésca raza gi cu lu- mina strélucind, si lumina fa- céndu-se. audand Davidataschim- | bare la faté mai ’nainte o a réspuns, dicénd: Cine sa va aseména tie Domnulul intru fii lui Dumnedeti? Ca tu prea- mirit fiind intru sfaturile san- tilor, mare te-a¥ arétat celor d@imprejurul te, intricogat in- tru marirea dumnedeesculul chip. | O Cuvinte al lus Dumne- det, intelepciunea si puterea” si chipul Tatalui ! O Dumne- deule cel cunoscut de cei cre- dinciosi, si omule cel insti- intat tuturor! Invrednicegte- ne s& sévérsim luminata ser- barea Schimbarei la fata, si intru lumina faptelor bune sa | strélucim. | TRI-CANTARKA. Pro tine do Dumnoget... > évérgind cu laude acésta di inainte-mergétére, a prea mAaritei gi prea strélucitel ; eei i Schimbarei tale Ja fata, Dém- i mucenicilor, Evsignie, ca ne, pre tine te marim. “a bunaschimbareschim- bandu-ne prin Schimbarea la ' fata a lut Christos, s& ne a- : flam nofluminaf{Jafapte bune, acésta marindu-o. Usile cele din’ainte ale maritel Schimbarei la fata a Domaului védéndu-le, sa ne luminam gandurile néstre, du- hovniceste, acésta marindu-o. 4 sreme.: re tine fiinta cea a-tot- puternica, in Treime gi in U- ' nime, pre Tatal, gi pre Fitul, ; si pre Dohul sant, cu can- tari te marim. F re tine pururea Fecid- ra, cea mai inalta de cat ta- berile cele de sus gi de ct téta -féptura, ceea ce singurd esti Curata, cu cdotari te marim. Tnfricogatu-s'al tot angul... 4 taria Ini Christos mu- cenice al omorit acum pre yrajmagul cel slab, ce sa inalta gi si intdrita in zadar cu adevérat, gi la tere de sabie capul ’ti-af plecat, si af santit tot paméntul cu cur- gerea sangelul téu. “a o podoaba a tuturor patimitorilor, ca o frumseta IN GINCI PILE un stilp neclatit al bisericel, ca o ingradire prea arétata a celor bine credinciogi, ca o dumnedeésca strélucire a ce- lor ce alérga la tine, ca o stea prea lumindsa te-al fe- ricit. i 4 zvorésc aburile sudori- ! lor tale mir cu foun miros Evsignie, gi inimile noastre celor ce te cinstim pre tine, le umple de mirézmA, gi ne- curafia patimilor gi a primej- diilor si a necazurilor 0 go- negte; prea vitézule purtato- riule de chinurt al luf Chri- stos. Marire : Tisuse sérele mirirel, cel ce al arétat astadi amintirea purtatoriulul tei de chinuri, pentru rugaciunile lui, lumi- néz, rogu-mé, sufletul meti cel intunecat cu ingelaciunea gér- pelui, ca si te maresc ca pre Dumnedeul cel adevérat, si de émeni fubitor. a azn, 8 sasedtirel: (Luminéz4 rogu-mé ceea ce egtl uga luminel, ochil i- ; nimei mele cei intunecati cu intunecarile pécatulul, si-1 a- rata primitori de Dumnede- estile raze; ca si te cinstesc cu glasuri angeresti, ceea ce esti cu totul fara prihana. nfricogatu-s’a tot audul ~ 1~- — — =88 LUNA LUI AUGUST _ de nespusa lui Dumnedeti npogorire, céci cel prea in- »nalt de voe s’a pogorit pana : y§i la trup, din pantece fe- »cloresc facéndu-se om. Pen- »tta aceea pre Prea-curata »Nascétérea de Dumnedet, , ,oredinciogii o marim. * \a cu o pavazi imbra- ' eandu-tein tota arma lui Chri- stos Evsignie, al biruit tabe- rile nedumnedeestilor tirani, si al luat résplatirile biruin- infei, vitejeste luptandu-te, mare mucenice marite. Pen- tru acésta acum stand ina- intea Treimei cu Angerii prea intelepte, nu inceta rugandu-te pentru noi, cei ce te cinstim pre tine cu dragoste. Miirire, arr “el ce dorim cu totul de | dumnedeésca marire, si taem noral trupulut celut pimén- tesc, prea inalt suindu-ne la muntele Tavorului;sicu Moi- si si cu Ilie gi cu cei_ mai mari din ucenici sa ne silim ca s&% ne facem partasi, si ne in- vrednicim dumnedeestei stré- luciri celei neapropiate, lu- mina prin lumina luand. Cova ob ogt! bucuria... reasantei maritei Schim- bari la fata, tacénd intimpi- \~<- ee nare-in diua de acum, pre Christos si marim, cel ce a schimbat firea néstra prin fo- cul dumnedeirei, gi ca si mai ‘nainte cu nestricdciunea 0 a Juminat. enifi s4 ne suim in san- tul munte, gi prea luminatd Schimbarea la fata a Dom- nuivi prin credinté sa o ve- dem gi inchinandu-ne lui cu credinta si dicénd: Tu esti Dumnedei insuti cel ce te-ai intrupat si ai indumnedeit omenirea. césta este diua cea de serbare inainte, intru carea s’a schimbat la tata Christos, fiind impreund cu dinsul u- cenicit lui, gi Moisi gi Ilie in muntele Tavorului, glas ca acesta graindu-se: Acesta este cu adevérat Fiiul meti cel ales. 4cétor si plinitor legei gi profetilor, pre tine Christése te-aii marturisit, védéndu-tein nor Moisi védétorul de Dum- nedew, gi Ilie cel ce s’a pur- tat in cdruti de foc, gi cel nears pre ceriti mergétor, in- tru schimbarea ta la fatd;cu cari impreuna invrednicegte- ne gi pre noi luminarei taleStépane, ca s4 te laudam in vecl. abhi Fericirile inainte Serbire!, CAntarea 3 pe 6. Apostolnl i Kvangelia qilel, gi cele de mane subt Incepere. as 04 de so va int8mpla inainte Serbarea Schim- barel 1a, faff a Inf Christos Dominio, SAmbAth Ja Vesperina cea mick, Stihirile Invierel giale Nasedt6ret de Dumnoget dupro obiccit. Dup& Catiemd, la Démne strigatam... Stihirile Invierel 3 gi a lu! Anatolie 1, ale inainte Ser- bare 3 gi ale muconicnlul 3, mArire, a Inainte- Serbirel, Gi acum, A N&scdtérel glasulal. La Litie, Stihira Hramulul, gi a Inainte-Ser- diel, Stihdvna acelelagl qile, Marire, $i acum, a inainte Serbirel. La Stihdvnd, stihtrile in- viere', Marire, $i acum, a inainte Serbarel. La bine-cuvéntarea panilor, ‘Troparal: NAscdtére do Dumnejeti Fooléri., de 3 orl, gi Cetire, ¥. Tard do nu este Priveghlere, dup’ Aoum liberéai... Troparal invierel, Marie, $i acum, al inainte Serbirel, La Dupi-oinare, o&n- tim Te-cintarea a inainte Serbirel, dupi Ga- desi cu adevérat... Condacul fnainte Sorbirel. Troparul Invierel do 2 orl, Marire, $i acum, al fnainte Serbirel, gi cele-lalte tote ale Invie- rel pant la Candne, Jari Canduele Invierel ou Irmosal pe 4, al Nasodstérel de Dumneged po 2, al inainte Sorbirel pe 4 gi al Santini po 4. Catavasia: Cruoe insemnand Motel... Dup& Oan- tarea 8, Condaoul fnainte Serbirel, Toosul gi Gatismala Santului, Marire. $i acum, a inainte Serbirel. DupX Cantarea 6, Condacul Invierel i loosul, La Cantarea 9, odutim: Coea oe gt! ma! ofustit4... Exapostilaria Invierel, de 2 orl, Marire, $i acum, a fnainte Serbire!. La Laude Stihirilo Invieref 4 gi ale tnainte Serbire! on cea de Marire 4, Marire, Stihira Evangolicl, $i acum: Prea bine-ouvéntatd etl... Doxologia mare, ‘Troparal Invieref, Ectenia gi Apolisul. La Ore, Troparul Invierel, Marire, al inainte Serbirel, $i aoum, a N&sodtérel-Orelor. Dupt Tatil nostrn.,. Condaoul inainte Serbirel gi al Invierel le gloom schimbanda-le, IN EASE PILE TA LITERATE Fericirile glasulul po 6, gi alo tnainte Serbirel Cantarea 3 po 4. Dupf' Keire, Troparal Invie- rel, al fnainte Serbiref, al Hramulul Naso8t6- rel do Dumneget, de este, gi al Hramalul San- talnY, sail al SAntel. Dupi aceea Condacul In- vierel, Marire, al Hramulu! Santulut, sai al Sante; $i acum, al inainte Serbarel. Prochi- men, Apostol, Alitufa, Kvangelia gi Chinontoul dilel. $1 Apostolul gi’ Evangelia qile! de mane. 4 de se vaintémpla Serbarea Sohim- Dire! Ja fafi a lof Christos Duminecl, nimio ale Invierel nu gicem, nicl Rvangelia Ortrinel uns cetegte, of t6th servirea Serbirel séra al la Ortrind ‘gi la Liturgie, neschimbati, IN 6 DILE. Domne strigat-am.. Cova oe ost! buouria.. ela ce cu Moisi de demult a grait prin inchipuiri, in muntele Sinai, dicénd: Et sunt Dumnedei, acesta iarasi+r 7 ——o ee a Stih: Ale tale sunt corfurile ei al t8fl este pi mental... or Re mR astédi in muntele Tavorului si schimba la fata, arétand chipul cel dintait cu razele lumine!; pentru acésta Chri- stése marim puterea ta. ous, w. uand cu voea Christése pre ucenicil téi deosebi, pre Petru, pre Iacov gi pre I6n, in muntele acesta {-al adus, gi de departe nerabdand dum- nedeésca venirea ta, fiinta cea cu buna cuviinta. e venirea ta Christése cea neajuusa, apostolii jos la pamént cadénd, tremurand aii tost, minunandu-se de pute- rea dumnedeirei tale, ca cu strélucirile sérelui, luminan- du-se fericitil de negraita pu- terea ta. ‘Marine, $i acum, gias 8: or luminos te-a luat, schimbandu-te la fati intru intunerecul leget, intru carele Moisi gi Ilie fiind, gi de prea luminata méarire invrednicin- du-se, cdtra Dumnedeita grait: Tu esti Dumnedeul nostru, si impérat vécurilor. 7 asee Casa Enfratulut... stidi Christos, in mun- tele Tavorului, a schimbat fi- rea lui Adam, cea negraita, lu- minandu-o cu dumnedeésca lucrare. LUNA LUI AUGUST trélucind cu faptele bu- natatilor, luminandu-ne, stri- gam: In muntele cel sant, vé- dénd dumnedeésca schimbare la fata a Domnului. Stig: Tavorul gis Ctrélucirea sérelui adic& de pre p&mént jaragi a apus; jara Christos intru méarire, strélucind in munte,a lumi- nat lumea. “Moisi si Ilie, din Fecioara prunca, Dumnedet intrupat, spre a 6menilor mantuire. © chimbatu-te-ai la fata in munte Christése Dumnede- ule, arétand ucenicilor tél ma- rirea ta, pre cat li s4 putea; strélucéscd gi noué pécatogi- lor, lumina ta cea pururea fi- itére; pentru rugactunile Na- scétérei de Dumnedet, data- toriule de lumina, miarire tie. coda mie{M2 ee IN SEASE PILE n_y MARE, Catisma au sé oiteyto; numal de sto Duminecd, atunoss qicom Catisma ‘6th, iard de este Lr” iotainl Antifon. igatam,. Stihitlle, po 8, gi Dénane atrigntams, aio, gan 4, de ote 2 orl. 4 Tn! Cosma, monahul. La cantim S00 Vi ©" ai ‘nainte de crucea ta Démne, muntele f ceriului s’a asemanat,gi norul ca un cort s’a in- < tins, schimbandu-te tu la fata, si de Tata] méarturi- sit fiind, de fata era Petru cu Jacov gi cu Idn, ca cei ce voeaii sa fie impreun cu tine si in vremea vindérel tale; ca védénd minunile tale, si ; nu se infricoseze de patimile tale, cdrora ca si ne inchi- nam, in pace invrednicegte-ne pre noi, pentru mare mila ta. 7 ai 'nainte de crucea ta Démne, suind pre ucenici in } munte inalt, te-ai schimbat la ; faté inaintea lor, cu razele puterei luminandu-i pre dén- sil. Despre o parte cu fubi- ! rea de meni, iara despre alta cu puterea, vrénd sa le arati strélucirea invierei; caria in- vrednicegte-ne si pre noi, in pace Dumnedeule, ca un mi- lostiv si de émeni iubitor. De dou’ orl. i —H n munte inalt schimban- : du-se la fafa Mantuitoriul, a- vénd pre ucenici cel maf a- lesi, cu prea marire a stré- lucit; aratand ca de vor stré- luci cu inalfarea bunatatilor, se vor invrednici si dumne- deegtei mariri; gi vorbind in- preuna cu Christos, Moisi si Ilie, a aratat cd preste cel vii gi preste cel morfi stépaneste. Si cum c& cel ce a grait de demult prin lege gi prin pro- feti, este Dumnedei, caruia si glasul Tatalui din nor lu- minos i-a méarturisit, dicénd: Pre acesta si ascultatl, carele prin cruce va prada iadul, gi va darui mortilor viaté veci- nica. ‘De dots ah, ivi untele carele a tost dre cand intunecat si afumat, a- cum este cinstit si sant, pre carele aii statut picidrele tale Domne; ca taina cea mai ’na- inte de veci acoperita, infri- cogata schimbarea ta la fata in ceste mai de pre urma s’a aratat, lui Petru gi lui Idn, si lui Iacov, carif neputénd suferi raza fetei tale, gi stré- lucirea hafnelor tale, cu fata la pamént ati cddut; cari gi de spaima fiind cupring! s’at mirat, védénd pre Moisi gi pre Ilie vorbind impreuna cu tine, de cele ce eraii si se intample tie; gi glas de la.a = Ts 18 cc LUNA LOI AUGUST v | Tatal a marturisit, dicénd: A- | bit, intru carele bine am voit, pre acésta sa ascultati; carele gi daruegte lumei mare mila. ai ’nainte inchipuind in- vierea ta Christése Dumne- deule, atuncea luand pre trel ucenici al tél, pre Petru si pre Jacov gi pre Idn, in Ta- vor te-ai suit. Si tu Mantui- toriule la faté schimbandu-te, muntele Tavorulut cu lumina s’a acoperit, ucenicil té{ Cu- vinte s'ati aruncat pre sine jos pre pamént, neputénd su- teri sd vada chipul cel nevé- dut; angerif slujiai cu fricd gi cu cutremur; ceriurile s’ati spaiméntat, paméntul s’a cu- tremurat, védénd pre pamént pre Domnul mirirei. Lomind link... isa Domnul citre Moisi: Sue-te la *+ mine in munte, gi si sal acolo, “@° sill voit da fie lespedi de piatri gi lege si poruncl, care le-am scris ca s& le pul legilor. Si sculandu-se Moisi, gi Isus cel ce sta inaintea lui, s’att suit in muntele lul Dumnedeii, gi bitranilor ait dis: Astepta{l tntru liniste aicea pant cand ne vom intérce la vol; si iala A- aron gi Or cu vol, de se va intampla | eulva judecata, si mérgi la déngil. Si f s’a suit Moisi in munte, gi a acoperit norul muntele, si s'a pogorat mirirea lul Dumneget pre muntele Sinal, gi La a- coperit pre dinsul norul sase dile, gia chemat Domnul pre Moisi din’ mijlocul - norulul in diua a saptea; gi era chipul ! mérirel Domnulul ca focul ce arde pre virful muntelul, inaintea fectorilor lut Is- rail, Sia intrat Moisi in mijlocul noru- lot si s’a suit in munte; gi a fost acolo fn munte patru-dect de dile gi patru-ect de nopti. n dilele acelea, grait-a Domnul catre Moisi fafa la fafa, ca si cum ar grai cine-va citra prietenul sé, si-l tri- metea Ia tabira; iara Isus feclorul |ut Navi, ténarul sluga lu nu egia din cort, , si a dis Moisi catré Domnul; iata tu | dict mie, sedte pe poporul acesta gi tu nu mi-al aratat mie, pre cine vel s& tri mit cu mine, gsi tu mal dis: Te § pre tine mai bine de cat pre tofl, si mila alla mine. Dect de am aflat mila | inaintea ta, arati-te mie insufi de fafa sa te véd, de este ca sa aflu mila ina- intea ta; gica si cunose ci neamul a- cesta este poporul 8. Si ia dis lut Domnul: Ei insu-mi voiti merge inain- | tea ta, si te voitt odihni pre tine, gi a dis Moisi catre dinsul: De nu vel mer- ge tu insuff_ cu nol, si nu mé scoff pre mine de aicea. Si cum se va sti ade- vérat cd am aflat mili inaintea ta, et si poporul téi? Ci mergénd tu cu not mé voit mari ei, si poporul téa, mat mult de cat tote némutile cate sunt pre piment. $i a dis Domnul catre Moisi: $i; acest cuvént, care al grait voit face; ca al aflat mild inaintea mea, si te stiti pre tiné mai mult de cat tof!. Sia dis Moisi: i marirea ta sia dis Domnul Int Ei voit merge inaintea ta cu mirirea mea, gi vel chema intru numele meii pre Domnul inaintea ta, si voitt mi- lui pre carele voit milui, si nu mé voit Indara de carele imi va fl mila. $i a dis: Nu vel putea vedea fala mez nu va vedea omul fata mea, si si fie vit. Sia dis Domnul: lati loc la mine, gi vel sta pe piatré, si cand va trece marirea mea, te yoitl pune in feréstra pietrel, gi voit acoperi cu mana mea i —— 7! om yIN SEASE DILE as preste tine pani cand voit trece. Si void, lua in laturl mana mea, si atuncea vet vedea dosul meti, iara fafa mea nu se va arita tie. Si manecand Moisi de di- minétd, s’a suit in muntele Sinal, pre- cum Ta poruncit lu Domnul, gi s’a po- gorat Domnul in nor, si a statut ina- intea Int acolo Moisi, si a chemal nu- mele Domnulut gi a trecut Domaul ina- intea fete! lul, sia chemat: Domnul Dum- nedeii, indurat si milostiv, indelung rab- dator si mult milostiv, si adevérat. $i grabindu-se Moisi a cadut pre pament si s’a Inchinat Domnulul. De Ja @ trela carte « Impératilor cetire. Gap. 19, Vers 7, n dilele acelea, venit-a Iie in Bar- saba in paméntul Indel, si 9’a la ; sia mers in pus- a venit sia sequt sa védut acolo sub copaciti, si fata ore cine s’a atins de dinsul, sia dis lu: Scola de mananed si bea. Si a cautat Tlie, si tata langi capatatul lut o azima de orz, si un ulclor cu apa. Sis’a s lat sia mancat si a béut, si intoreéndu: a adormit. Si s’a intors angerul Dom- nulut a doua 6ra, gi s’a atins de dinsul, gi a dis Int: Scola de mananci si bea, ci multi este calea ta. Si s’a sculat si a mancat si a béut; si a mers intru Uaria méncirel acelia patru-dect dedile, si pa- tru-qect de nopff, pana Ja muntele Ho- reb. Si a intrat acolo intru o pestera, sia locuit intra densa. Si lata cuven- tul Domnulut catra dinsul, si "ra dis: Sa eg! gi si stat in munte inaintea Dom- nulul, gi Yati va trece Domnul, si vent mare si tare, carele va risipi muntil, si va sfirima petrele inaintea Domnulut : Nu in vent Domnul, si dupa vent cu- tremur, si nu va fi in cutremur Domnul. Si dupa’ cutremur foc, si nu va fi in foc Domnul, si dupa foc glas de vent suptire, si acolo va fi Domnul. Sia fost daca a audit Ilie $’ acoperit fafa sa cu cojocul séii; si a egit si a stitut langa pesteré. Si a dis Domnul catra dinsul: Mergl, si te intérce la calea ta, si vel merge pre calea pustiel Damasculul, si vel unge pre Eliseit feclorul Ju! Safat profet in locul tat. LA LitIk. Stihirile, glas 2, (ela ce cu lumina ta af santit téta Jumea, in munte innalt te-af schimbat la fata bunule, arétand ucenicilor tét puterea ta; ca mantuesti lu- mea din calcarea poruncei. Pentru acésta strigam catra tine: Indurate Domne, man- tueste sufletele néstre. ela ce in muntele Ta- vorului, te-ai schimbat la fata intru marire Christ6se Dum- nedeule, gi ai arétat ucenici- lor tél m&rirea Dumnedeiret tale, luminéza-ne gi pre noi cu lumina cunostintel tale, si ne indreptéza la cdrarea po- runcilor tale, ca un bun si de émeni iubitor. Cela ce este lumina mai ‘nainte de sdre Christos, tru- peste pe pamént vietuind, si mai ’nainte de cruce tote cele ce erati ale infricogatei rindu- elei_sévérgindu-le cu dumne- deésca cuviinta, astadiin mun- tele Tavorului, cu taina chi- pul Treimei ]-a arétat. Ca pre trei ucenici mai alesi, pre Pe- tru, pre Iacov, si pre Ioan, impreuna cu sine suindu-i de sciminiei iiitiminmiisiabeisienatc osebi, gi putin ascundéndu-gi luarea trupului, s’a schimbat |4 LUNA LUI AUGUST la fafa inaintea lor, arétan- du-gsi buna podéba frumsetei chipului celul dintal, si acesta nu desévérsit. Si inca inta- rindu-i pre dingii, impreund gi ferindu-i, ca nu cum-va prin vederea aceea si-si piarda gi viata; ci precum puteat: cu o- chil trupesti suferind. Si pre cei mai mari dia profeti pre Moisi si pre Ilie, ’f-a adus | sa marturisésca fara impro- tivire Dumnedeirea lui. Sicum ca el este raza cea adevé- rata a fiintel parintesti, cel ce stépaneste preste cei vil, gi preste cei morti. Pentru acésta si nor ca on cort ta acoperit pre ei. Si glasul Ta- talui de sus din nor a fost glasuind, marturisind gsi di- cénd: Acesta este pre carele ‘]am nascut fara stricdciune din pantece mai ’nainte de lucéfar, Fiful met cet fJubit, pre carele |-am trimis sa man- taiasca pre cef ce sa botéza in Tatal gi in Fiiul gi in Du- hul Saot, si marturisesc cu credint{a, ca nedespartita este ostépanie a Dumnedeirel, pre acesta sa-l ascultati. Deci tu insuti iubitoriule de oament Christése Dumnedeule, lumi- néza-ne si pre noi cu lumina marirei tale celei neapropiate, si ne arata vrednici mosteni impératiel tale cele! fara de sfirgit, ca un prea bun. Mirire, glas 5, V eniti 8a ne suim in mun- tele Domnulul, siincasa Dum- nedeului nostru, si sa vedem marirea Schimbarei la fata, marire ca a unuia nascut din Taal, intru lumina sa luam lumina. Si inaltati tacéndu-ne cu Duhul, sA Jaudim Trei- mea cea intocmai in fiinta in vec. $i acum, asemenea. “Acétoriul gi plinitoriul legei gi profetilor, pre tine Christése te-at' marturisit, vé- déndu-te in nor Moisi védé- toriul de Dumnedeu, gi Ilie cel ce sa purtat in cdruta de foc, si cel nears pre ceritt mergétor, intru S:himbarea . ta la fata. Cu carii impre- una invredniceste-ne gi pre nol luminarei tale Stépane, ca sa te laudam in veci. gine 3, singnr slat ela cea grait de demutl cu Moisi, prin inchipuiri in muntele Sinai, dicénd: Et sunt cel ce sunt dea-pururea, as- tadi schimbandu-se ja fata in muntele Tavorului, inaintea ucenicilor, g’aarétat frumse- tea chipului cea dintai, carea a ridicat intru sine fiinta o- menésca. Si unui dar ca a- cesta marturil puind pre Moisi si pre Ilie, ’f-a facut partagi ee”IN SEASE PILE veseliei, pre cel ce mai ’nainte ati vestit invierea cea marita prin cruce si mantuitére. Stub; Ale taie sine corturiss ys al tah este pl méntal, Mai’nainte védénd cu Du- hul venirea cea trupésca la 6meni, a unuia ndscut Fiiu- lui téu, al lui Dumnedeti pa- rinte David, dedeparte a chie- mat spre veselie faptura, gi predicand a strigat: Tavo- rul si Ermonul intru numele téi s% vor bucura. Ca intru acest munte suindu-te Man- tuitoriule cu ucenicii té, sila fata schimbandu-te, ai facut firea lui Adam cea negrita faragi a stréluci, mutandu-o pre dénsaintru marirea Dum- nedeirei tale si strélucirea. Pentru aceasta strigam catra tine: Facétoriule a téte, Dom- ne marire tie. Stih: Tevornl gi Ermonnl intra numele t8t st vor bucure << ecuprinderea vérsarel tale de lumina, prin schim- barea la fafa gi neapropierea Dumnedeirei, védéndu-o in munte apostolil cei mai alesi, Christoase cela ce esti fara inceput, intru dumnedeésca rapirea mintei s’a schimbat, si cu nor luminos imprejur strélucindu-se, glasul parin- tesc a audit, carele intiria taina intruparei tale. Ca tu insuti esti si dupa intrupare, Fiful uaul-nascut si Mantui- toriul lumei. 1 aoum, ales ui Petru si lui Ioan si lui Iacov, ucenicilor tél ce- lor mai alesi Domne, astadi fa muntele Tavorulut ’ti-ai a- rétat marirea chipului tét ce- lui dumnedeesc. Ca ati védut hainele tale strélucind ca lu- mina, gi fata ta mai mult de cat sdérele. Si nerabdand a vedea strélucirea ta cea ne- suferita, ati cddut la pamént, nici cum neputénd sao vada, ca att audit glas marturisind desus: Acesta este Fiiul met cel iubit, carele a venit in lume, sa mantufascd pre om. La bineonvéntarea piuiios. moont® plas 7, Schimbatu-te al la fatii in munte... De tre! cr: Gauth la Vesperina cea mict, Si cottrea serbitrel. La Ortrina: Dumnejet este Domnnl, wiret Dupd intiia Stihologie, Catisiia, gias 4. Prosomis: Spilmantatus's Iosif. “chimbarea omeneasca, ceea ce va sa fie fntru a doua si infricogatt venirea ta, cu marire aréténdu-o Mantuito- riule, in muntele Tavorului te-ai schimbat la fata, Ilie si Moisi graind catra tine. Si trel ucenicl pre cari{ impre-76 LUNA LUI AUGUST una ‘fai chiemat; carif vé- dénd Stépane marirea ta, de strélucirea ta s’ati spaimantat, cela ce ai arétat, atuncea ace- lora lumina ta, luminéza sufle- tele ndstre. Marire, Gi acum, laris! acésta, Dopi a dona’ Stihologie, Catismaia. Prosomia anelagl. Tp muntele Tavorului te-al schimbat la tata Iisuse, si nor juminos intins ca un cort, pre apostoli cu miarirea ta ‘i-a acoperit. Pentru acésta si in jos Ja pamént sa ultati, nepu- tand rabda sa vada strélu- cirea méarirei celef neapro- piate a fetei tale, Mantuito- riule Christése Dumnedeule, cela ce esti fara de inceput; carele ai arétat atuncea a- celor lumina ta, luminéza su- fletele ndstre. Marire, $i acum, Yardgl aoista, Dup& Polielet, Catismala, glas 4. Prosomia: Gola oo to-al indltat... uindu-te cu ucenicii-in munte, gi intru marirea Ta- talui strélucind, impreuna cu Moisi, Ilie aii st&tut inaintea ta, Ca legea si profetii ca lui Dumnedei slujesc, a caruia si firésca fiinta cea filasca pa- rintele marturisindu-o, te-a chiemat fii; pre carele il lau- dim impreuna c cu tine gi cu Duhul. Marine, $i acum, Sarde! acésta, Apol fntélal Autifon al glasulul al patrulea. + Prochimon, glas 4 Tavorul gi Ermonul intra numele tet si vor bucura. Stih: ‘Ale {ale sint cerlurile si al (i este paméntal. Tota suflarea... vaogelia de la Luce. In yremea aceea luand Tisus pre Pe- tru, si pre Ioan, si pre lacov... Dop& Psalm 60, Marire, glas 2. i tote s'ati_umplut de bucurie, 3 s'a schimbat la fafi inaintea ucenicilor. -am, Tarde! acésta, -m Dumuoqouly dupre mare mila ta, $i Stihira, gles 6, Mai ‘nainte inchipuind invierea ta Christése Dumnedeule... auth Mirirea, de la Vesporina cea mara. CANOANE DOLE. Inmés-lo ale amBndurora Candnelor de oéte dou’ orf, gl Troparele pe 12, GANONUL cel dintat, Al cdrula acrostih 1a Greo! este avesta : Christos a venit {1 munte cu neaseminatd sohimbare la fat, Compunerea Iu Cosma, Gantarea 1, glas 4, niaos; & etele Israiltenesti, cu pi- cidre neudate trecénd ma- »rea rogie, si adincul cel u- »med, pre calaragii vrajma- »gii Voevodi védéndu-i in- ntr’énsa cufundati, cu bucurie yall cantat: Sa cantam Dum- »nedeulvi nostru ca s’a prea- pmarit. C uvintele viefei, si pen- tru dumnedeésca impératieIN $n SE DIL" graind Christos catra ucenict, a dis: Pre Tatal sa cundsteti intru mine, ca cel ce strélu- cesc cu lumind neapropiata, cu bucurie cantdnd: Sa caa- tam Dumnedeului nostru, cd s’a prea-marit. Cu puterea neamurilor vé | veti imbraca prieteni ucenici, si minunati vé veti face intru bogatia lor, c& vé veti um- plea de marire. Ca mé voit aréta mai luminat de cat sd- rele strélucind, intra bucurie cantand voi: S4 caatam Dum- nedeului nostru, ca s’a prea- marit. . Astidi Christos in mun- tele Tavorulul, strélucind iu- minos cu dumnedeésca raza, precum s’a fagaduit ucenici- lor gi-a golit chipul; gi um- pléndu-se ei de raza dumne- deésca, de lumina purtatére, cu bucurie aii strigat: Sa can- tam Damaedeului nostru, cd sa prea-marit. are OANON, Al c&rnfa acrostih la Greot este acesta: Moisi tm Tavor fafa lu! Dumneget a véqut. Compuneres laf I6n Damaschin. Gantarea 1, glas 8, Irmos: , pa trecéndu-o ca pre us- “ACK cat gi din réutatea Egip- »tului scapand Israilténul,stri- ga: Mantuitoriului si-Dum- pnedeulul nostcu sa-i cantam. oisi ca un profet védénd in mare gi ia nor gi in stilp de foo de demult marirea Domaul, a strigat: Mantuito- riului gi Dumnedeului nostru sa-1 cantém. Ca uo piatra cu trup indumnedeit acoperindu-se, védénd pre cel nevédut Moisi védétoriul de Dumnedei, a strigat: Mantuitorului si Dum- nedeului nostru sa-i cantam. Tu in muntele legei, gi in Tavor ai fost védut de Moisi, in nor de demult, iar acum intru lumina dumnedeirei cea neapropiata. versace: Craoe insemnand Moisi... . Cantarea 3, ir re celor puternici a *X-glabit, gi cel neputinciogt »8aui incins cu putere; pen- ptru acésta s’a intarit intru »Domnul inima mea. n Adam tot imbracfandu- te Christése, firea cea negrita de demult schimbandu-o 0 ai luminat, gi cu schimbarea chi- pului téi Dumnedet o ai facut. ela ce a povatuit pre Is- rail de demult in pustie, prin stilp in chipul foculul si prin nor, astadi in muntele Tavo- rulutnegrait a strélucit Chris- tos intru lumina.LUNA LUI AUGUST Alt Canon, ivi. Domne cela ce ai facut »eele de-asupra crugului ce- »Tesc, gi ai zidit bisericca, tu »pre mine mé intdregte in- »tra dragostea ta, ca tu esti »Marginea doririlor gi credin- »clogilor intarire, unule tubi- »torule de émeni. Marirea ceea ce a umbrit mai dinainte in cort, si cu Moisi sluga ta a vorbit, a tost chipul schimbarei tale la fata Stépfne, celeia ce a stré- lucit negrait in Tavor. uitu-s’a impreund cu tine Cuvinte unule nascut prea in- ualtate, capitenia apostolilor in muntele Tavorului, si a statut impreuna gi Moisi gi Tlie ca nigte slugt ale lui Dum- nedet, unule iubitoriule de émeni. umnedei desévérsit fi- ind, om desévérsit s’a tacut cu t6ta dumnedeirea ameste- cand omenirea in fata sa; pre carele in doué fiinte Moisi gi Ilie l-ati védut in muntele Ta- vorului. Catavasia Toeag spre inchipuirea talnel... Gatismala, gas 4 Prosomik: gpatmantatu-s'a Iosif. in muntele Tavorului te- ai schimbat la fata Dumne- peule, in mijlocul lui Ilie gi al Jui Moisi inteleptilor, im- preuna fiind Iacov, Petru gi Iéa; iara Peteu fiind impre- una, acestea a dis tie: Bine estesa facem aicea trei colibe, una lui Moisi, si una lui Iie si una tie Stépanului Chris- tos. Cela ce ai aratat atuncea acelora lumina ta, luminézd sufletele ndstre. Marine, cz, lartgl aoésta, CAntarea 4. Irmos; udit-am marita randuiala h* ta Christése Dumnedeu- le, cA te-ai nascut din Fe- yoldrd, ca si mantuesti din »raticire pre cei ce striga tie: »Marire puterei tale Domne. egea insemn4nd cu scri- sére in Sinai, Christése Dum- nedeule, in nor gi in foc gi in céfa si in vifor te-ai ara- tat purtandu-te; marire pu- terei tale Domne. ““a si adeveredi marita randuiala ta Christése Dum- nedeule; ca cel ce egti maf ’nainte de veci, tu acelasi gi fo nor suire puindu-ti, in Ta- vor negrait ai strélucit. mpreuna graind a statut inaintea ta Stépane Christése, ca niste slugi, catre caril in para de foc, si iu nor gi in vént prea suptire ai vorbit;. marire puterei tale Démne. Vestit-a m&rirea crucef |IN §EASE DILE tale, viind in Tavor Moisi cel ce te-a védut pre tine de de- mult fia fos si in rug, si Ilie cel ce s’a inaltat in car de foc, Christése. Alt Canon Irmos: | in trupul tét razeledum- »hedeirei ait esit, profetilor si napostolilor, Pentru acésta cei »Malalegi cantand, ai strigat: »Marire puterei tale Domne. (el ce ai pizit neveta- mat rugul cel ce se imparta- gise cu focul, trupul cel dum- nedeeste strélucitor, Stépane, ti-ai aratat lui Moisi celui ce canta: Marire puterei tale Domne. A scunsu-s’a de razele dum- nedeirei sérele cel simtitor, daca te-a védut pre tine schim- bat la fata, in muntele Ta- vorului Iisuse al met; marire puterel tale Domne. T ocs’a védut fara materie neardénd materia trupului, precum Jui Moisi gi apostoli- lor si lui Ilie te-ai aratat Sté- pane, unul din doug, in doué firi desévérsit. Audit-am Démne taina rnduelel... ela ce al despartit de lu- “ mina intunerecul cel intai -»izvodit, intru lumina te lau- -»da pre tine lucrurile, ca pre »ziditoriul, Christése; intru ylumina ta, indrepteaza caile »ndstre. * naintea fetet tale muntii s’ati plecat. Ca si lumina stré- lucirea cea presus umblatére sdrele a venit sub picidrele tale Christése, dacd bine al voit a-ti schimba chipul cel omenesc. 7 ata Mantuitorul Christos, strigat-a Moisi si Ilie, catre ucenicii cei chemati in san- tul munte al Tavorului; pre carele l-am vestit de demult ca este Dumnedet. 4 irea cea neschimbaciésa adumnedeirel, celei ce se pér- ta intru sine fara materie, ca- rea s’a amestecat cu omeni- rea, Jumina arétandu-si apo- stolilor, negrait a strélucit. re tine raza cea puru- rea fiitére, daca te-a védut strélucind intru marirea pa- rintésca ucenicii Christése, ait strigat catra tine: Intru lu- mina ta caile ndéstrele indrep- téza. Alt Ganon, rors: “entru ce m’ai lepadat de la fata ta, cela ce esti lu- mina neapusd? Si m’a aco- »perit intunerecul cel strein npre mine ticdlosul; ci mé in- »torce gi la lumina porunci- —nlor tale indreptéza caile mele »rogu-mé. Limba cea ritoricésca nu péte si spue miririle tale, ca cel ce fil viata gi st&panesti mortea, al pus de fatain mun- tele Tavorului pre Moisi gi pre Ilie, carii ati marturisit a ta dumnedeire. ela ce at zidit ou mant nevédute pre om, dupre chi- pul teu Christése, framsetea cea dintait a chipului tétin- tru faptura o ai arétat, nu ca fotru in inchipuire ciiatru cat iti esti dupre fiinta, Dumne- dew fiind gi om. é\mestecdndu-te fara ame- Sstecare, cirbunele dumnede- irei ne-ai arétat noud, cel ce arde pécatele, si sufletele lu- minéza, in muntele Tavoru- lui, intru carele pre Moisi si pre Ilie, si pre cei mai mari din ucenicl a se minuna I-ai facut. Catavasie © de tret ort fericite lemn... im and m’am mnecajit, am stri- “sgat catra Domnul, sim’a an Dumnedeul mantuirei pmele. {_umina mailuminésa mai mult de cat razele sérelui in Tavor strélucind Christos, ne-a luminat pre noi. LUNA LUI AUGUST £uindu-te in muntele Ta- vorului te-ai schimbat la fata Christése, gi tota ingelaciunea al intunecat, lumina strélu- cind. Pre tine Dumnedet cu- noscéndu-te méritif apostoli, in Tavor Christése, minunan- du-se genunchile si-at plecat. Alt Canon, Irmos: C urateste-mé Mantuito- priule, cA multe sunt fara de plegile mele, si mé ridica din- tru adéncul réutatilor, rogu- »mné; caci cétratine am stri- »gat, gi mé audi Dumnedeul mAntuirei mele. Cat de mare gi de infri- cogata vedenies’a védut astadt din ceriti intelésa, gi de pre pamént neaseménata! Strélu- cit-a sérele dreptatei cel in- telegétor in muntele Tavo- rului. recut-a umbra legei cea neputincidsa, gi a venit aré- tat Christos adevérul, Mois; a strigat in Tavor védéad dumnedeirea ta. talpul lui Moisi, pre Christos schimbat la faté,Jar&. norul arétat darul Duhului: celcea umbritin Tavor, mai ’nainte I-a insemnat prea lu- minat.Catavasie: Jn ranza fiarel cele din api... OONDAG, glas 7. Tn munte te-af schimbat la fata, si pre cat aii cuprins ucenicii tél, marirea ta Chri- stése Dumnedeule ait védut; ca daca te vor vedea réstig- nit, si cundsca patima cea de buna voe, gi lumei si pre- dice, cd tu esti cu adevérat raza Tatalui. 1008: Sculati-vé cei lenesi, nu fifi tot-déuna prejos tavalin- du-vé, uitandu-véla paimént, gandurile sufletului vostru in- naltati-le, si vé ridicati la inal- timea dumnedeestei suiri; si alergam la Petru si la fiii lui Zevedeiti, gi impreuna cu din- siisd mergem in muntele Ta- vorului, ca si vedem acolo marirea Domnedeului nos- tru, si sa audim glasul ca- rele ef l-atii audit de sus, si a predicat raza Tatalui. Intra acésté lum’ in 6 dile, Sohimbarea la faa @ Domnuln! Damnoqeulut gl Mantuitorfulol no- stra Tere Mic atth: Tavoral mal pre sus de cat t6td par- tea piméntulot s’a marit, Pentru o& firea lu! Dumnedeti cea strélucitd intra mirire o a védut, In acéstd lund fntr’a gésa qi cu adovérat, Schimbarea 1a fafi Christos sf-a arétat. Anta Inf Dumnedet biserick serbézi ou duourie in gése qile ale nl August amin- tirea dumneqeogtel sohimbarl la fati a Domaulai Dumnedeului gi Méntuitorinlus nostru lisus Christos. Insi istoria este | aga: De vreme ce Christos multi vorb& on u- conicil a avat de mérte do patima sa, gi de Janghierea noenicilor sél, gi ins& réutitile erat IN EASE PILE 81 in vinta acésta gata, Yard bundtifile intra n4- deja}, vrénd drept aceea a8 le adevereze gi ohi- pul, gi si 12 arate caroa este mArirea accea ou carea va si vie, fa suit intr’'un munte tnalt deosebl, gi s'a schimbat inaintea lor, gi a str’- | Inott fata lol oa sérele, gi halnele In! ati fost albe ca lumina, ${ s'atl arétat lor Moisi gi lie unde vorbeail ou dinsul. $i ai Inat din ovea- alt! _numat pre acest! trel, oct intreeea pro ceoalalt}, insd pre Petru, care forte Tubea pre Domnul, Sari pre Ion oicl forte s& iubea de Afnsul, gi pre Iacov ool putea s& bea paharal pe care l-a béut gi singur Domnul. $i ati adus Ja mijloo pro Mofsi gi pre ilie, indreptand relele binusli co s& féceat la mulf{ pentra dinsul, de vreme ca unil if giceaiok este lie, lard altit Jeremia. Pentra acésta a adus Ja mijloo pre col mal de frunte, ca si cundsch dintra acésta osebirea slugel gia Stspanulul, gi oa 8X gtie, of el esto cola oe are tot stipdnirea gi a vietal gia morfel. A cirula cate mirirea i puterea in veol, Amin, CAntarea 7, Irmos: TT ineriilut Avraam ére-cand in Babilon, vapaea cup- »torului ati calcat, cu laude »Strigand: Dumnedeul parin- »tilor nostri bine esti cuvén- ptat. T_ uminati fiind cu lumina marirei celel neapropiate, in muntele Tavorului apostolii, Christése ati strigat: Dumne- deul parintilor nostri bine esti cuvéntat. esuflarea dumnedeescu- lui glas, si de norul cel ré- coritor Christdése, si de raza ta indulcindu-se apostolil att cAntat: Dumnedeul parintilor nostri, bine esti cuvéntat. Daca te-a védut Petru pre tine Christése, intru lumina neapropiata strélucind in muntele Tavorulul, a stri- sea RN A A As ANN; ANNs82 LUNA LUI august gat: Dumnedeul parintilor no- stri bine esti cuvéntat. Cn Christos incepétorul vietei fiind fiii luf Zevedeii, daca a ar&tat el lumina chi- pului, ef atistrigat: Damne- deul parintilor nostri bine esti cuvéntat. Alt Irmos; ‘T inerit evreesti, att cilcat »in cuptor vapaea cu indraz- pneala, gi tocul in rova lat »schimbat strigand: Bine esti yeuventat Doamne Dumne- »deule in vect. ~ cum s’ati védut de a- postoli cele nevédute, Dum- nedeirea in trup in munte- le Tavorului strélucind celor cestrigat: Bine esti cuvéntat Démne Dumnedeule in veci. S paimantatu-s'a cu frica, + mirandu-se de buna frumse- 2: tea dumnedeestei impératii, in { muntele Tavorului, apostolii strigand: Bine esti cuvéntat | Domne Dumnedeule in veci. | /xcum cele neaudite s’at | audit. Ca fara de tata Fiitul din Feciéra, prin parintescul glas cu prea marire sia mar- turisit ca un Dumnedei si om, acelag si in veci. Cu luarea de fiiti de aiu- rea n’ai fost, ci din fiinta fila iubit al celui prea inalt, cel ce mai din’nainte esti, cu noi ai petrecut fara schimbare : Bine esti cuvéntat Doamne Dumnedeule in veci. Catavasia: Nebuna poruncd... Usutarea 8, Irmos: == inerii in Babilon, cu dum- = nedeeascd rivna fiind a- | »ptingi, ingrozirea tiranului »$i a vapdei barbateste o att »calcat, si in mijlocul focu- lui fiind aruncati, rouran- ydu-se aii cintat: Bine-cuvén-. ytati téte lucrurile Domnu- ylul pre Domnul. ela ce téte le porta cu buna vointa Christos, cu prea curatele sale picidre s’a suit in muntele Tavorului. Intru carele mai mult de cat raza sdrelui strélucind cu fata, pre cei mai alegi din legea veche, si din legea darului ’i-a a- rétat cantand : Bine-cuvéntati téte lucrurile Domnului pre Domnul. ntru m&rire neapropiata arétandu-se negrdit preste muntele Tavorului, lumina cea necuprinsé gi neapusa, raza Tatalui, faptura o a lu- minat, si a indumnedeit pre oamenii cei ce canta: Bine- cuvéntati téte lucrurile Dom- nului pre Domnul. C u santit cuviintd stand Moisi si Ilie in muntele Ta- vorului, si chipul dumnede-8 Lt or estel fete luminat védénd, pre Christos intru parintésca ma- rire strélucind aii cantat: Bi- ne-cuvéntati toate lucrurile Domnului pre Domnul. F entru dumnedeésca ve- dere cea din nor s’a prea-ma- rit oare-cand fata lui Moisi; iara Christos cu lumina gi cu marirea ca cu o hainad sa im- braca, c4 insusi facétor lumi- nei fiind, luminéza pre cei ce canti: Bine cuvéntati téte lu- crurile Domnului pre Dom- nul. V édénd ucenicii pre Chri- stos incunjurat de nor lumi- nos in Tavor, si jos spre pa- mént uitandu-se, mintea lu- minandu-gi, ]-a laudat pre el impreund cu Tatal si cu Du- hul: Bine-cuvéntati tote lu- crurile Domnului pre Dom- nul. Alt. Trmos : Le seapte ori cuptoriul, »muncitoriul haldeilor, l-a yars nebuneste, cinstitorilor »de Dumnedet; iara védén- »du-i pre acestia cu putere »mai Buna mantuiti, facéto- »tiului si Mantuitoriului, at »Strigat : Tineri bine-] cuvén- ptati, preoti laudati-l, popére »prea inaltati-lintru toti vecii. A udindu-te Stépane pre tine m&rturisit de Tatal, si ful- gerul fefei tale cel mai tare IN SEASE PILE 83 | de cat vederea omenésci, ne- | putaénd rabda s&-] vada uce- nicii tél, ali cidut pe pamént cu fricd cantand : Preoti lau- dati, popére prea inaltati in- tru toti vecii. A lcelor ce impératesc esti impérat prea frumos, si celor ce domnesc pretutindenea esti Domn, puternic fericit, gi 16- cuind intru lumina cea ne- apropiata. Caruia ucenicii mi- randu-se ait strigat : Tineri bine-cuvéntati, Preofi laudati, popére prea inailtati intru toti vecil. (a inaintea celui ce sté- panesti ceriul, si preste pa- mént impératesti, si preste cele de desupt ai domnie Chri- stése inaintea ta aii st&tut de pe pamént adica apostolii, si ca din ceriti Tezviténul Ilie, si Moisi din morti, céntand cu un glas: Popére prea in- nalti-l pre el intru toti vecii. U rijile cele izvoditére de lene, s’ati lasat pe pamént, de alegerea apostolilor iubitoriu- le de 6meni, cand ’f{-aii ur- mat tie, spre dumnedeésca pe- trecerea cea mai-pre-sus de pamént, Pentru acésta si du- prevrednicie dobandind dum- nedeésc& arétarea ta att can- tat: Popore prea inaltati-I pre Christos intru toti vecii.LUNA LOI AUGUST Catavasia : 84 Iduddm bine se cuvéntdm... Bine-cuvéntati tinéri cel intocmal cu numérul Treimel.. La CAntarea a 9 Ceca oo est! mal oinstiti, nu cdntim, micar ai Dominios do ar fi, oi ofmtim acésti Pripéld a Sorbirel 1a améndou’ Candnele. Mareste sufletul met pre Domnul, cel ce s’a schimbat Ia fafa in muntele Tavorulut. . Irmosal : N asterea ta nestricata s’a ,arétat, Dumnedeti din cép- ysele tale a egit. Ca s’a arétat »purtator detrup pe pamént, »Si cu Omenii a petrecut. Pen- »tru acésta pre tine de Dumne- det Nascétére, toti te marim. <> paimantati_fiind cu acea noué vérsare de lumina in- datési, Juminandu-se ucenicii, unul c&tra altul att privit, si jos la pimént cadénd, tie Sté- panului tuturors'ati inchinat. ~las de Dumnedet suflat din nor s’a trimis, intarind minunea. Ci Tatal luminilor a strigat catra apostoli? A- cesta este Fiiul mei cel iu- | | bit, pre acesta s4-1 ascultaff. ucruri noué si prea-ma- rite védénd, glasul parintesc audind in Tavor slugile cu- véntului, inchipuirea chipu- lui celui dintai, ati strigat: A- cesta este Mantuitoriul nostru. €-ela ce esti chipul cel nemutat al celui ce este de- apururea nemiscat,pecetea cea neschimbata, Fijule Cuvinte, intelepciune gi bratule, drépta si puterea celui prea innalt, pre tine te l4udam cu Tatal si cu Duhul. Alt Canon, Irmo’ nfricogatu-s’a tot audul nde nespusa lui Damnedet »pogorare, caci cel prea inalt »de voe s'a pogorat pana gi »la trup, din pantece fecio- »tes> facéadu-se om; pentru ,aceea pre Prea curata Nas- ,eétérea de Dumnedei, cre- »dinciogil o marim. a sa arafl luminat cea negraita a ta a doua pogo- rare, ca sa te faci védut Dum- -nedett cel prea inalt, stad in mijlocul dumnedeilor ia Ta- vor, apostolilor si lui Moisi si lui Ilie, negrait ai strélu- cit; pentru acésta tofi pre tine Christése te marim. *eniti ascultati-mé pre mine popére, s4 ne suim in muntele cel sant, in cel mai presus de cat cerurile, si stim fart materie in cetatea Dum- nedeului celui vid, si si ve- dem cu mintea dumnedeirea cea fara materie, a Tatalui si a Dahului, ia Fiful unul nas- cut strélucind. :Yasu-m’ai pre mine cu | dragosta Christoase, si m-ai OfIN SEASE DILE schimbat cu dumnedeesc do- rul t&i; deci arde cu focul cel fara materie p&catele mele gi mé invredniceste ca si mé satur de dulceata ta, ca sal- tand s& maresc bunule amén- doué venirile tale. Catavasia, Rai de taind egti... RXAPOSTILARIA Cuvinte cela ce esti lu- mind neschimbata, a Tatalui luminei celui nevascut, intru aratata lumina ta, astadi in Tavor, am védut lumina pre Tatal, lumina si pre Duhul, carele aduce la lumina t6ta faptura, vo trel ont. LA LAUDE. Stihirile pe 6, glas 4. Prosomia: Cela oo do sus oti chemat... Mai ’nainte de cinstité crucea ta side patimé, ludnd | pre cei ce mai ‘nainte i-ai a- les din sAntif ucenici, in mun- tele Tavorului te-al suit Ste- pane, vrand sa le arati lor méarirea ta; carii si védéndu- te pre tine schimbandu-te la fata, si mai mult de cat sd6- rele strélucind, cu tata in jos cadénd, de puterea ta s’att mirat strigand: Tu esti Chris- tése lumina fara de ani, si raza Tatalui, macar de te-ai gi arétat cu trup de buna voe, cela ce esti neschimbat. De dou’ ort. || du-te la fafé inaintea uceni- vorului la fata te-ai schimbat | inaintea ta, glasul parintelui 86 Cela ce mat ’nainte de veci esti Dumnedet’ Cuvén- tul, carele cu lumina ca cu o haind te imbraci, schimb4n- cilor té{ mai mult de cat sd- tele cuvinte ai stralucit; si Moisi gi Ilie ati statut inain- tea ta, vestindu-te pre tine Domn mortilor gi viilor, si marind randuiala ta cea ne- graita, si mila si multa ple- caclune; pentru carea ai man- tuit lumea cea pierduta prin pécat. “re tine cel ce te-al nds- cut din norul fecioresc, gi trup te-ai facut gi in muntele Ta- Domne, gi de nor luminos te- ai inconjurat, ucenicil stand pre tine Filt iubit de fata te-a aratat, ca pre cel de o | fiinta si de pre un scaun. Pen- | tru acésta Petru mirandu-se | a dis: Bine este a fi aicea, nestiind ce graegte; facttorule de bine, mult milostive. Mixire, $i acum, glas 8, a In} Visantio : Suit-a Christos pre Pe- i tru, pre Iacov gi pre Idn in | munte inalt de osebi, gi s’a schimbat la tafa inaintea lor, sia strélucit fata Ini ca sérele gi hainele lui s’ati facut albe 4 ca lumina, gi s'au ardtat Moisi86 LUNA LUI AUGUST si Ilie graind cu dinsul gi nor luminos i-a umbrit pre ei; si jata glas din nor dicénd: A- cesta este Fiful met cel iubit, intru carele bine am voit, pre acesta si ascultatl. DOXOLUGLA cea mare, sruparul serbarel, Bo- teniile sf Apolisal. ii s& mirneso fratil de la Preot on unt-de- fun sfint din Candela de Ja icéna serbirel, apot ora 1. la care dicem Troparful serbirel. Dup&, Sante Dumnedeule... Condacul serbirel, ‘asemonea gi la éele-lalte, LA LItukuls ANTIFONUL INTAI, glas 2. Stih 1: ‘Trimite lumina ta gi adevéral tét, acestea m’at povatait. Pentru rugiclunile Nascétérei de Dum- nedeti Mantuitoriule mantueste-ne pre nol. sti 1 watt adus pro mine 1a muntele os! sAnt al tat gl 1a looagurile tale. Pentru rugictunile Nascétéret de Dum- nedet Stih: Inblfa-te presto corlarl Dumnegenle, gf preste Hee re paméntul marirea ta, Pentru rugictunile Nascétoret de Dum- nedeti... Stik: O4 'a mfrit pan’ la corfurl mila ta si pénk a norl adevéral tat. Pentru rugiciunile Nascétorel de Dum- nedeii... Marie: Pentru rugiciunile Nascétérel de Dum- nedelt... 1 acum: Pentru rugaclunile Nascétérel de Dum- nedeit... ANTIFONOL AL DOILEA Stih 1: Vagutu-s'a otririle tale Dumneqeule, umbletele Dumneeniui mei, ale fimpiratulut celal din cel sfint. Mantueste-ne pre not Fitul lui Dum- nedett cel ce te-al schimbat la fata in muntele Tavorulul, pre cei ce-{{ cantém Aliluia, Stik: Tar& off Intru dreptate m8 voit ardta fofel tale, Mantueste-ne pre not Fitul lut Dum- nedet...- Stih: Sotura-mé-volt ofind mf se va arta mérirea ta Mantueste-ne pre noi Fiful ut Dum- nedeit... Stih: Intru mirturisire gi im mare podéb& te-al tm- bricat, imbricdndn-te ou lumina ca ou o haint. Mantueste-ne pre nol Fiful lut Dum- nedeti.,.. ‘Mirire, $1 acum, Unule nascut Fitule si Cuvéntul lut Dumnede ANTIFONUL AL TREILEA, gias /, Stih: Ale tale sunt oil tht este” paméntu!. chimbatu-te-ai la fata in munte Christése Dumnedeule, arétand ucenicilor té{ marirea ta, pre cat li se putea; stré- lucésca si noué pécatosilor lu- mina ta cea pururea fiitére; pentru rugiciunile Nascétorei de Dumnedet, dat&toriule de lumina mirire tie. : ats Tavorul si Ermoant"mntre numele ¢ Schimbatu-te-al la fafi... i | | | | |Stih: Martorisi-vor cerlurile minuntle tale Domne, ‘Troparal : Schimbatu-te-al Ja fa Sti: CAol adoviral t8 fn adunarea sAntilor. ‘Troparal: Schimbatu-te-al la fafa... RGIRE, stih: Ca-Ja tine este izvorul viefel intro lumina ta ‘vom vedea lumind, Troparal” Schimbatu-te-al la fati... Marire, $i acum, GONDAG, glus 7. Th munte te-ai schimbat la tat’, si pre cat ati cuprins ucenicii téi, marirea ta Chri- stése Dumnedeule ati védut, ca dac&% te vor vedea réstig- nit, s{ cundsc& patima cea de buna voe, si lumei s& predice, ca tu esti cu adevérat raza Tatalui. Sante Dumneqeule... Prochimenul, glas 4: Cat s‘aii mirit Inorarile tale Démne, tite intra in- folepsiune eal ficut., Stik: Bine-cuvintéai su- flete al met pre Domnul... Apostolul din Rpi- stola Int Petra: Fratilor, sirguitive ea chie- marea si alegerea véstrd adevérata sa o fa- cefi.. Alilufa, glas 8: Ale. tale sunt cerlurile ai al t8t este paméntol... Stih: Periuit este po- poral carele stie strigarea.. Evangelia de la Mateid: In uremea accea, Iuat.a lisus pre Pe- tru, pre lacou $i pre lén.. In loo de Cade-sk si to foricim... cAutim Irmosul Cantirel a 9: Nastora ta nestricat s'a arétat... pani la sfirgi- tal serbarel, CHINONICOL. Tntru lumina marirel fefel_ tale Domne vom umbla, si intru numele téii ne vom bucura in vect La mash dezlegim la poste gi la untdelemn qi vin, chiar Merour! sati Viner! de s'er intémpla, VEDI: A gti ni so cuvine, cum od predanie avem de la sintil parinfl. De la mantuitérea acésti serbire a Schimbére! Ja fata, a mfnca IN §EAPTE PILE | | 87 strugurl unde so allt, carif aducéndu-se in bi- seried gi inainte puindu-se, dupi rugiclonea amvonulul, egind preotal on cAdelnita gl oX- dinduJ, cetegte asupra lor ragiofunea cea pen- tra bine-cuvdutarea stragurilor, gle tmprtese Ta masi fratilor. lard unde iim 60 aft stragurl, fn local acestora fagurlde mlore, mere ¢i pere s& pun feainte, care asemenea binecuvéntan- du-se, si imparfesc Ia mast. Ta aminte: Dack cine-va din traf! va manea stragurl mal ‘nainte de serbarea acésta, acesta cortarea neascultirel si o primésoS, gi 6% nu guste stragurl tétd lone Inf August, oa unul ce portnca tipioulal o a treout ou vederea, ca do la acesta si se 80 invote gi cecalalff a ee supane Tipiculuf sAnfilor parint{, Acést& cortare si foo gi fratilor oaril pizeso ville, Jar de Ja serbarea acésta, de 3 orf in stptimand si cuvine @ se pune stragurl Ie mast tnaintea fratilor ca 84 guste, adied Lun!, Mercurl 9 Vinert, INTRU ACEASTA LUN, IN 7 DILE "ul muoenio Dometie. _ Downe strigatam.. punom Stihirile pe 6. ale Serbire! 3, gi alo sdatulu! 3. Stihirile Serbirel, glas 4. Prosomia: Cela oo de sus eyt! chfomat... Mai ‘nainte de cinstité crucea ta si de patima... Cela ce mat ’nainte de vect eglf Dum- nedeit Cuvéntul... Pre tine cel ce te-al miscut din no- rul fectoresc... Cant&le In Laudelo Serbaret, Alte Stihitl ale sntulut, glas 6. Prosomia: Téti m&dejdea puinda-t...vodirile cele prea megte- gugite, ai alergat la Dum- nedet, carele cu intelépta pur- tare de grije ocarmuegte cele omenesti, intru al caruia nume apostoleste al tamaduit ne- putintele animalelor, si bé- lele 6menilor, celor ce cu o- sérdie sa apropie la tine pla- cutule al lui Christos; pre ca- rele cu indraznéla réga-l, pen- tru sufletele ndstre. "[ 6ta viata tao aidat Dom- nulul, sicu ferbintéla ai mers la célatoria pustniciel cuvi- ése, arétand rugaciune netur- burata, priveghiere de téta ndptea, neincetata cantare, si viata fara prihana gi angeré- sca. Drept aceea te-al imbo- gatit cu lucrarea minunilor, c4 stie Domnul a prea-mari pre robii séi; pre carele cu’ indraznéla réga-l pentru su- fletele ndstre. Cu t6ta intrarmarea cru- cel inbracdindu-te, si cu ne- rumpta pavaza credintei in- prejurandu-te, infricogat te-ai facut taberilor celor protiv- | nice ale dracilor, pre caril i-ai 4 si gonit, purtand credintaca = un biciti cu chiemirile cele dumnedeesti, si pre calatori Ke LUNA LUI AUGUST ‘ai mAantuit, din vatamarea acelora, Dometie placutule al lui Christos; pre carele cu in- draznéla réga-1 pentru sufle- ¢ tele ndstre. Marlre, $i acum, a Serbirel, glas 6, & lui A- natolie, * "ai nainte inchipuind in- vierea ta Christése Dumne- deule, atuncea ludnd trei u- cenici ai téi, pre Petru, pre Iacov si pre Ién, in Tavor te-aisuit. Si tu Mantuitorule la fata schimbandu-te, mun- tele Tavorului cu lumina s’a acoperit. Ucenicii téi Cuvinte sali aruncat presine jos pre p&mént, neputénd suferi si vada chipul cel nevédut. An- geril slujiati cu fricd gi cu cu- tremur, ceriuriles’ati spaimén- tat, piméntul s’a cutremurat, védénd pre pamént pre Dom- nul marirel. ERE: Lumin’ lini... Prochimen, glas 7. Dumneqeul nostru in ceritt gi pre pi- mént t6te cate a voit a facut... Stih: Intra egirea Io! Israil din Rgipt a easel lof Jaoov din popor barber, fKoutn-s'a Indes stn- tires In} gi Israil stépamires Int, Dumnegeul nostra... Stih: Marea a voqut gl a fugit fordanul s'a tutors inapol. Dumnedeul nostru... Stith: Cott este fie: mare oX al:fugit, gl tu Iordane o& teal Intors tapo!. Dumnedeul nostru...Apo! Eotenitle, De se va intémpla acést’ sorbare Simbits, Viner! séra cdntim Prochimenul cel mare: Dumnedeul nostra in cer gi pre pimént... Gu stihurile Inf. Jark Sambati séra, la serbar cintim Prochimenul: Domnul s'a impéritit... Ou stihurile Inf, Iar de so intimplt serbarea aoésta Duminect, Sambith séra céntim: Dom- nul s’a impératit.. Jar& Dumineod sira edutim Prochimenu! col mare: Dumnegeul nostra in cor si pre pSmént... Cu Stihurile Iu‘, LA STIHOAVNA Stihirile, glas 2. Prosomia: Casa Eufratolul... A ned Christos iu mun- tele Tavorului, schimband fi- rea lui Adam, cea intunecata, o a indumnedeit strélucind. Sih: Ale tale sunt cerlurile gi al t8i este piméntu. *78dut-ait in Tavor, Moisi si Ilie pre Dumnedeu, carele s'aintrupat din Feciéra prun- cd, spre mantuirea émenilor, Tavorul gi Ermonul intru numele tét se vor buonra, Semn al dumnedeirei, cu cuviinté dumnedeésca, astadi in munte a aratat Christos tainuitorilor, mai ’nainte de réstignire, strélucind ca sd6- rele. Marie, $i acum, glas 8. Raza suptire a dumnede- irei tale descoperind Chris- toase, celor ce impreund se j suise cu tine in munte, ma- rirei tale celei mai presus de lume partagi i-ai facut; pen- tru acésta cu uimire aii stri- gat: Bine este noué a fi aicea. es _IN SEAPTE Cu carif si noi in veci te lau- dam pre tine Christése Man- tuitoriule, cel ce te-al schim- | bat la tata. Tropar, glas 4, Postniceste mai ’nainte pedepsindu-te in munte, ta- berile vrajmasgilor cele netru- pesti cu t6ta arma crucei Je- ai pierdut intru tot fericite, gi iarasi spre chinuire barba- teste te-ai intrarmat, ucigénd pre Copronim cu sabia cre- dintei si pentru améndové te- ai incununat dela Dumnedet, cuvioase mucenice Dometie, pururea marite. eleahtyat a Damnojeti este Domaul.,,, iene serbi- Inf, $i acum, al Serbare! ‘Dup& intaia Stihologie, Catismala, glas 4. Prosomia: Aritatu-teal astidl... Sverbarea cea prea strélu- citi a Stépanului a sosit, ve- nit toff, ca curdtindu-ne mai ’nainte, si ne suim cu cuge- tul la muntele Tavorului, ca si vedem pre Christos. Mirire, $1 soum, iarkgl aodsta: Dap’ a dov> &*ologis, Catismale, glas 4. Prosomis Spilmanta-tu-s’a Iosif... "7iua cea dupa serbare a j prea miritel si infricogatei schimbarei la fata a lut Chris- tos, astadi aratat credinclosii sévérgindu-o cu un glas sa>—. 90 LUNA LUI AUGUST strigam: Din now ai inchipu- it framantdtura ndéstrd,o Man- tuitoriule, strélucind impre- una cu dénsa prin dumnede- esc trupul tét, dandu-ica un milostiv vrednicia cea dintai a nestricdciunei. Pentru acés- ta pre tine toti te doxologim, pre unul Dumnedeul nostru. Marire, §1 acum, iardg! avésta: CANOANELE au serbirel cal dintal ou Irmosal pe 8, qf al | sintulul pe 4. CANONUL sfatalui. Al cdrula Acrostihul 1a Greo! este acesta: ‘Te adue Ini Christos, purt&torfule de ou- nana. Compunerea In} Teofan. CAntarea 1, glas 6, Irmos: Ca pro uscat umbland,. Purcedénd catre Dumne- dei, strélucit cu darul cel mu- cenicesc, rugand pre Chris- tos, sufla razi purtatére de lumina, pentru cei ce te canta pre tine cu credintéa de Dum- nedeit fericite. Rumpénd lanturile inse- lacfunel, cu adevérat ai aler- gat la Christos, pirdsind cu cuget curat, jertfele Persilor gi scapand de nedumnedeirea vrajitorilor. Marire Cuinteleptiesocotind cum c& sérele ca unul ce este zi- dit, nu este Dumnedet, nici , una din cele védute, te-ai po- $ vétuit cdtre nevédutul Dum- | nedeit purtind infelept gand. | $i acum, a Nisodtére!: ij ‘Pre tine intru tot santa Feciéra, care af nascut pre Fiiul lui Dumnedei, facéndu- se ca gi noi pentru noi, cre- dinciosif te predicim curata maica lui Dumnedeti gi te fe- | | ricim, ntarindu-te cu credinta cea | FP odevevats, te-al arétat ca un stilp neclatit si nemutat, neiagelandu-te, nicl de cuvin- tele fermecitorilor, nici de stiinta vrajitorilor persienesti. Céntarea 3, Irmos: Nu este siut precum ta, ugind de veninul cel per- détor de svflet,a sluji faptu- rei gi a cinsti sdrele, cu dra- gostea bunel credinte ai cdu- tat pre Dumaedet cel ade- vérat, si ziditoriul tuturor. Maire: | mpartisindu-te apelor celor dumnedeesti a nasterei de a doua, te-ai iuminat la suflet sicu adevérat te-ai fa- cut Fiit al jut Dumnedett cu darul si mogienitor desfati- rilor celor dumnedeesti. St avum, a Nisobtérel: Tatelepciunea casi. dum- nedeésca gi-a zidit eisi, sala- gluindn-se mai presus de min- te si de cuvént, intru curatul si cinstit pantecele téu, ot 1.IN SEAPTE DILE duhul Prea-curata. Irmosul Wu este sdnt precum tu »D6mne Dumnedeul meti ca- prele ai indltat cornul credin- »ciogilor téi Bunule, si ne-ai yintarit pre noi pre piatra »marturisirei tale. CONDAG, glas 6. Prosomla: Plinind randuiala cea... } iruind cugetarile cele stricAciése, si aducétére catre cele piméntesti, te-al arétat mare indreptator calugarilor, prea cuvidse mucenice Dome- tie, neintricogindu-te de mania impératului celui ce nu vrea si cinstésca chipul lui Chris- tos, pentru acésta te-ai si sé- vérgit cantand cantare: Dum- nedeii este cu mine gi nime- nea impotriva mea. Ontismala, glas 3. Prosomia: De frumsetea feclorie! tale... Dorit-ai de frumsetea lui Christos, si prin pustnicie pa- timile le-ai omorit, si cu ta- rie p&timind ai incetat inse- ldciunea mirite Dometie, im- preuna vorbitoriule cu ange- ri. Pentru acésta izvorésti si riuri de vindecdri, celor ce cu credinta sévérgsesc dum- t- curatit cu hice vrednicule de minune. ! Marire, $i acum, a Sorb&rel: n muntele Tavorului schimbandu-te la fata, raza /i—4e = aa marirei tale celei_dumnede- esti Cuvinte al lui Dumnedei, ai arétat pre cat s’a putut ucenicilor téi, cu carii d’im- preuna sa ne lumindm si noi, cei ce te cantim pre tine, u- nule neschimbate, Iisuse a- tot-puternice. Pentru aceasta cu credinta strigim tie: Ma- tire impératiei tale Christdse. Christos este puterea mea... uvéntitor cfutand pre cel Re din fire necunoscut 1-ai cunoscut mirite, si aflandu-l pre dinsul l-ai {ubit, si cu bu- curie te-ai inchinat mariref lui. u fierbintéla ai alergat la céta cea intrég&t intelépta acdlugarilor celor santi, si de rivna fapteicelei bune aprin- déndu-te, curat ai vietuit in postiri si in rugaciuni. Martre: Doral téi cel cugetator de Dumnedei, cu inlesnire a dezlegat leg&turile firei, si cu luminarea cea datatérederoua a Duhului sant, a stins cup- toriul patimilor p&rinte. Si aonm, a Nasobtérel: Tuterea mea este Dumne- | deul si Domnul, Nascétoare nedeésca amintirea ta, muce- | de Dumnedett Feciéra, Cu- véntul cel prea dumnedeesc, carele s’a intrupat din nes- tricatul pantecele tét, gi ne-a daruit noué viata. {o> Cantarea 5, Irmos: Ca dumneqeseca strélucirea ta... iind incuviintat intru in- telegere Angereascd’, mai mult ai ales vecuirea celor | nevédute, de cat téte cele vé- dute, strélucindu-te cu lumina curatiei fericite. | ndulcindu-te de dumne- deeasca bunitate, linigtea si departarea o ai iubit, pazind agezarea mintei neturburata, parinte Dometie. Marire: Cat este de mare cu a- devérat si de minunata, in- tru tot intelépta cugetarea pri- menirel tale spre bine, ca s’a lucrat de schimbare manei ce- lui prea inalt, si a darului ce- lui dumnedeesc. $1 acum, & NasoSt6rel : Ramas-ai Fectéri nes- tricatd, si pre cele ale mai- celor le aréti Prea-curata Sté- pana: Caci af impreunat nas- terea cu fecioria, si porti ale améndurora osebirile. Gantarea 6, Irmos: Marea viefel védéndn-o.. Siciea ispita neprictenu- lui sia vrajmasulul, care sa aducea ca ploea, gi prin feluri de chipuri prea fericite | sina ispitit, luptandu-te cu zavistia te-ai arétat biruitor, ¥ vrednicule de minune. 92 LUNA LUI AUGUST tT Fetrecerea ta a fost dum- nedeésca, viata de Dumne- det védétére si purtatére de lumina; ca pardsind cele fru- mése ale lumei, podéba cea dumnedeésca si frumsetea ai castigat de Dumnedeti cuge- tatoriule. Marire : Fijind intr’armat cu pu- terea cea dumnedeésca, gi a- vénd darul cel de sus impre- una lucrand cu tine, te-ai in- vrednicit pururea pomenite, a sévérsi mai-pre-sus de fire semne si minuni, vrednicule de mirare. $1 aoum, a N&sobtore!: F acutu-te-ai locas luminei gi camara a mirelui cu cuvi- infé dumnedeésca, celei_mai- pre-sus de minte intruparei facétoriului tuturor, cd tu sin- gura Fecioar&’ ai fost lécag vrednic lui Dumnedet. armosu; area vietel védéndu-o »inaltandu-se de viforul ispi- ytelor, la limanul tév cel lin ,alergand, strig c&tra tine : »scéte din striciciune viata »mea mult milostive. CONDACUL gi ICOSUL Sorbérel. | Intra acést Lun§, in 7 dile, amintirea Prea- cuviosuln! mucenic Dometio Persal tmpround ¢t on dol neonic! at st. Stih: Malpresus de tte a si novoi eu tine | prin pietre cu adevérat, | Pro uconioi! t81 parinte qi a muri ‘Lal in- vatat. i ++ o-Dometie in a géptea qi, Impreun ou al sé dof uooniol si sévérgi, costa a fost po vremea marelui Constan- 1 tin, Pers do neam, deol catihisindu-se de a Gre carelo cregtin Agar, gi invétandu-se eredinta Iuf Christos, fel 148% ou pirint piganitate gi tot doral radeniilor. gi si duse Ia cetatea o6'l dic Nisibe, oe 8% afld intre ho- tarele Romanilor gi ale porsilor. 9 intrénd in Monastire, gi Iuand santul botez, s'a fmbra- cat fn oinul cllugdreso, arttand tot felul de sirguint& gi nevointa, Decl find o& din ban- toirea vielénulu! diavol a fost zavistuit de ck- tri oXlugirif din Monastire, pentru acésta fugi de acolo gi 88 duse la Monastirea séntilor mu- coniel Serghie gi Vach in ostatea numité a lut | Teodosie, gi urm& vietet gi petrecerel Arhiman- | dritulul Urvil; de carele spun o& gése-gecl de an} nu a mancat flerturd, Deol alegéndu-se de dinsul Cuviosul, at fost hirotonisit Diacon, gi vrénd Athimandritul ca si-l sue gi la oinstea Preotiel, daca pricepu sdntul Dometle si duse de acolo, gi suindn-se intr’un munte, suferia zAdufal ai frigul gi patimile, gi chinurile vremilor ce't { venia. Apol intrénd fntr'o poster’ co eva fa- cutd ou megtegug, gi rémaind acolo putin’ vreme, primia pre cel ce mergeaii acolo la el, gi prin multele minunt ce fécea in namele Inf Chris- tos, inturoea pre neoredinolosif elinl dn ritd- cirea idolilor Ja credinta Int Christos. Decl ve- j nind atuncea paravatul inlian, oom aflé po: runci 81 ucigi ou petre, Iari cel ce mersese eu pornnea, afléndul ou dof uceniel af lui, unde canta landa de la a trela ori, ingropar’ gi pre forioitul acesta gl pre cel dof oe erait on din- sul, on desigul 2varliturilor de petre. Intra acést’ qi, Prea-cuviosul Or, ou pace s'a sbvérgit, i Mutandu-se de pe pimént Oral met, daral dice, Este mat-pre-sus de oft Or al t8i, 0 lege. Intru acést& qi, Prea-cuviogi gece mil de pustnicl Tibel, cu pace s'a stvargit, MAI de pe pimént, de trebue a fice Gioerea lu! David, , Cavinte carul téi, cel on miile immultit, Intru acést4 di, Prea-ouvidsa Potamia ficb- térea de minzn!, de sabie s’a sévargit. | is, Pentru Obzistos find omoritd ou sabia, Varsi rinrl de minuni, minunata Potamia. Intra acést& qi, sintul sangitul mucenie Nar- cis Patriarhul Jerusalimolul, de sable s'a s8- vorgit, | Sti Duloo sufland Narcise, matpre-sus do mirosol Narvisuln!, Umple de bun miros, looul Edemulul. *~ae- IN SEAPTE PILE om Intru acéstd qi, Prea-cuviosul Asterie Sigli- tieul, do sabie s'a sévérgit, Asterie avénd gramazul sbi de sabie that, Cetelor nevoitorilor ca o stea podébs s'a arétat. Intra acéstd qi, sintul Sozont cel din Nico- midia, fn foo bigdndu-se, gi sindtos oyind ou pace s'a sévérgit, Stih: Ca alt& salamandra s& afla in foo a- Tuneat, Macenioul Sozont, carele s’a sivérgit de foo nevetamat, Intru acést’ gi, sdutul Iperebie ou pace s'a sivergit, Stib Iperehie de gi in mormént s'a ascuns, Insh, a zburat, do oat angeril mal-pre-sus, Intra acést4 qi, Cuviosal Teodosie noul doo- tor, cavele a viefuit Ja anul opt-sute-gése: deol gi dol, ou pace s'a sbvérgit. Noul Teodosie, osebit numal de ani ou adevérat, Dupre téte cele-lalte ou cel vechiti s’a a- ritat, Tntru a:éstd di, Caviosul Dometie facdtoriul de minunl, carele a sihdstrit fn hotarele Mo- nastirel Filotenlul, cu pace s'a stvérsit, Invrednicituteal a face somne prea fericite, Ga Woag al daralut, tu Dometic parinte. Intru aceasti qi, Caviosul parintele nostra Nicanor facétorul de minunf, carele a strélu- cit in muntale lu! Calistrat, en pace s’a sbvargit. Presto Inmo, gi proste ale of induloiri al oSloat, Gi in adevir, Nicanore birunta cea prea bund al ridicat. Gu ale lor sinte rugdcluni, Démne milneg- tone gl ne méintuegte pro nof, Amin, Gantarea 7, Irmos: Dat&tor de rout... dihnitu-s’a preste tine pa- inte prea luminat darul Dahului, si lucrari prea-ma- rite a arétat tie. Carele stri- gai gi cu credinta cantal: Bine esti cuvéatat Dumnedeul pa- rintilor nostri. Ci minte vitézi alerga- .rea pustniciei o ai sévérsit, si la sfirgitul nevointelor mu- cenic te-ai facut cu adevérat, strigand lui Christos : Bine esti cuvéntat Dumnedeul pa- rintilor nostri. F iit t8i ca cet nascufi prin dumnedeescul dar, s’aiinevoit impreund cu tine ca cu un patinte, si rabdand in pes- tera aii patimit impreuna cu tine, cu un glas strigand lui Christos: Bine esti cuvéntat Dumnedeul piarintilor nostri. ye ences = tO tre! C Astigdndu-te pre tine li- man mantuirel, ne mantuim de turburari, si avénd nadej- dea cea intru tine, ca o an- ghira sufletelor, strigam lui Christos: Bine esti cuvéntat Dumnedeul p&rintilor nostri. Gantarea 8, Irmos: Din vépae cuviogilor... 8} e dragostea tacétoriului “ ranit fiind parinte, ai le- padat téta dragostea faptu- Duhul lui Dumnadet, pre ca- rele il prea inaltam intru toft vecil. S cuturand grijile cele pa- méntesti, cu nadejdi ceresti si cu fericirea cea intru Chri- stos te-ai imbogatit parinte Cuvidse, cdria acum te im- 4, partagest intru tofi vecii. 94 LUNA LUI AUGUST rilor, indreptandu-te arétat de | = F rimind razsle cele da- tatére de iumind, ale sAntu- lui si dumnedeescului Dub, prea intelepte parinte, l-al vé- dut intru vederea ochilor pre acesta, infricogat invétandu.te tainele cele dumnedeesti fe- : Ticite. $i acum, a Nasobtére! V ioara cea de Dumne- deti glisuitére a str&mogulul téi, maf ’nainte te-a inchi- puit pre tine Curata chivot sant, purtand pre Dumnedett cel ce s’a imbracat in trup, pre careleil prea inaltam in- tru tofi vecii. armosui: 88 landim bine si onvéntim... Din vapae cuviogilor roua ai izvorit, si jertfa dreptu- lui cu apa o ai ars. Ca tote yle faci Christése cu singura nvoirea: Pre tine te prea in- pdaltam intru tofi vecii. Antares 9, Irmos: Pre Damnedett a vedea... trélucindu-teculuminacea nematerialnica, te-ai facut dupre vrednicie luminos cu } chipul, purtatorule delumina, ; agonisindu-ti viata fara pri- hana gi santa, parinte, si a- cum stai inaintea Stépanulut si Dumnedet, rugator pentru turma ta. Luptele tale cele pustni- Bine-cuvéntim pre Tatil... Lcesii, impreuna cu luptele cele mucenicesti, dupre vrednicie s’aii incoronat, gi indoit ai luat darul vitejiilor ce ai a- rétat, gi al aflat desfatarea bunatatilor celor vecinice. marie Tntarindu-te cu putere gi cu dar dummnedeesc, te-ai a- ratat tuturor, prea luminat invétator bunei-credinti, fiind infrumsetat cu minuniie, gi intarind, gi vindecand pre totf, cel ce cu credinté sa apro- pie la tine, de Dumnedet fe- ricite. . i aoum, a Nésodtére! : ntru tine s’ati lucrat tal- nele cele mai-pre-sus de om, si mai-pre-sus, de fire, Nas- cétére de Damnedet Fecid- ra, cA te-ai facut Nascétére de Dumnedet, purtand in brate si hranind, pre cela ce si cuvintézd cu cantari, de ogtile cele ceregti. amos! re Dumnedeiia-l vedea »hu este cu putinfa émeni- lor, spre carele nu cutézd a cdutd cetele dngeresti; iara »prin tine Prea-curata, s’a ,arétat Omenilor cuvéntul in- »trupat, pre carele marindu-! »cu ostile ceregti, pre tine te nfericim. Ex Apnoni apra Prosomia: Cu woonicil si uo suim., IN SEAPTE ILE “) ragéndu-te din laturea | cea prerséscd, cea inchina- tore focului, din pruncie ai alergat la dumnedeésca cre- dinté a lui Christos, Dome- tie de Dumnedei predicato- riule. Pentru acésta ca pre un sihastru cu cantari te cin- stim pre tine parinte, sica pre un mucenic dumnedeesc, si ca pre un slujitor dumnede- esc al tainelor celor infrico- sate, si rugdtor pentru cei ce sévérgesccinstité amintirea ta. Mai ’nainte de réstigni- rea ta Domne luand pre cei prea alesi din ucenici, te-ai schimbat la fata acum in san- tul munte al Tavorului, in- tru carele cu cutremur, Moi- si gi Ilie cu cuviinta de robi aii statut de fafa vorbind cu tine St&pane, cu care dinpre- una ne inchinam tie, ‘Tatalui si Duhulul, si tie Christése Mantuitoriule, celui ce ai stré- lucit din Feciéra spre man- tuirea 6menilor. 3 —2AVNA Stibtrile, glas 2, Prosomid: Gasa Eufratulul.... rand Christése,aschim- ba firea lui Adam, fn muntele Tavorului acum te sui, ca s4 descoperi, tainuitorilor dum- nedeirea,Stih: Ale tale sunt cerlarile gi al ti este piméntui. A ritatu-te-ai_ mai ’nainte Christése in nor gsi in céta, gi in vént prea suptire,iara acum intru lumina marirei tale. sub: Tavorul gi Ermonul intra numele t8i se vor ‘buenra, Raza cea intreit strélu- citére, a dumnedeestei mari- rei tale M@atuitoriule, stré- lucindu-o negrait, in muntele Tavorulul, ai luminat toata lumea. Marire, §¢ acum, glas 5. Facetor si plinitor legel, si profetilor, pre tine Chris- tése te-a marturisit, védén- du-te in nor Moisi védétoriul de Dumnedet gi Ilie cel ce sia purtat in cdruta de foc, si cel nears pre cer mergé- tor, intru schimbarea ta la fata, cu care impreunda invred- nicegste-ne si pre no{ lumina- rei tale Stépane, ca sd te lau- dam in veci. St dova-lalt& sorvire a Ortrinel, dupé randuialé at Apolisul. LA LITURGIE Fericirile sorbiref, Cantarea 1, a amandurora Canduelor, ou Irmosul po 6, Prochimenul ser- birel, gi al sfntuluf, glas 7: Soumpi esto fna- intea’ Domauluf. Sth: Co vom réspliti Dom- nulut pentra téte..... Apostolul oXtre Efesent : Fragilor, intarifi-ve intra Domnul... Aliluia glas 4, Dreptul ca finicul va tuflori.. Kvangolia de la Ion: isa Domnul ucenicilor séi, acestea poruncese voué.. . LUNA LUI AUGUST ee OHINONICUL. Intra pomenire vecinick va fi... Tipe Gee TB EDA DMD TBO MDS De se va tntimpla Dapt serbarea sobimbirel Ja futi a Iul Christos Sambiti; a- tancea Viner! seara la Démne strigatam... MA- rire a sorbirel, $i acum; A Nascdtdrel cea din- tal a glasulal ce se va intimpla, Cade-se a sti. De se va tntdmpla Dup& serbarea Schimb&ret Je fafi a Inf Christos, Dumineok. Sambitd la Vesperina cea mic, Stibirile in vierei gi ale Niscétérei de Damnegeii dupro o- biooif. La Vesporina cea mare, cdutim Feri- cit birbatul... Catisma tt, La Domne strigat- am, Stihirile fnvierel 3, a Ini Anetolie 1, als sorbirel 3, a aceliag! qile gi ale séntulul din Minol 3, Tari de so cdnt& servires sintulul pe 6, sath are §i Polieloi, oantdm Stihirile inviere! 3, gi ale sorbirel trol, gi alo sntula 4, Mirire, a sinta- In}, {ari de nn, Marire, a serbirel, gi acum, A Nisodtére!, a glasulat do rand, La Litie Sti- Lirile sorbirel a aveleiag! qile a randulut Sti- hévna; Marire, $i aoum, a serbirel, sorisi la Ortrind, la Stih6vad, iar de are sintul, di Mi- rirea sintulul, $i acum, a serbirel. La Stihov- n&, Stihirile invierel, Marire a sintulal do este $i aoum, a serbirel; ari de nu, Marre, $i acum, a sorbirel; La bine-cuvéntarea panilor, Tropa: Nasodtére de Dumnedet Feclord de 2 orl, qi al sorbirel odati, La Ortrin’, Ia Dum- nejet este Domnnl,., Troparal invierel de 2 orl. Marire al sintulut de este, $i acom, al sorbi- rel; iari do nu, Marire, $i acum, al serbdre!. Dup& Catisme, Catismalele invierel on ale Nis- cotorel, gi cotiren; gi ferioith ool fara prihand... ou Troparele invierel, Ipaco! al glasulul, An tifone, gi Prochimenul glasulul, gi t6t8 sufla- rea,., Evangelia invierel ef Stihira invierel, Ca- nonul favierel ou Irmosul pe 4. $i al Nascdtd- rel de Dumnegeti pe 2. $i al serbirel pe 4, si al sdntulal pe 4, Catavasie, catele israiltenost!. Tara do este Polieleul sail’ Doxologie, ontim Ganonul invierel cu Irmosul po 4, gi al sorbi- rel pe 4, gi al sdntulut pe 6. Dup% Cantarea 3, Gondacul serbirel; gi al sintulut de are, gt Joos, gi Catiemala sdatului, Mérire, $i acum ; a serbarel, gi ootire. Dap’ ofntarea 6, Conda- eul invierél gi 1003 gi Prolog. La Cantarea 9, cantim: Ovea o¢ est mal cinstit... Exaposti- laria inviorel, Mirire, a sAntalul de are, {ard de nu, Mirire, $i acum, a serbirel. La Laude, Stihirile invierel 4, gi ale sdntulut de are, Pro- somice 3, gi Molodica care este la Marire; qi- com ou pripelale ef, jaré de nu are sintul Laude,Gicom ale fnvierei 4, gi ale sorbirel 4, a ave- Jeag{ ile. StihSvna Ortrinel eu pripelele ser- Darel. Marire; Suhira Rvangedel, $i acum; Prea bine-cuvéntat% ogtf, Doxologia mare, Du- pa, Sante Damnegeule... Troparal fnviere! nu- mal, Ectenit gi Apolisul. ua ora 1, Tropariul tavierel, Marire, al serbirel, $i acum, Al Nis- e8térel orelor. Dup& TatAl nostra... Gondacul serbirel, asemenea gi Ja oele-lalte ore condacn! / serbirel, gi al invierel scbimbiude-le, Tari de i esto Policlen, gi al sintulu!, La Liturgie, Fe- { ricirile glasulul po 6. $i a serbire! Cantarea randulul pe 4. lard de are sintul Géntare, Fe- Ticirile fnvierel po 4, gi a s-rbirel pe 4, gia sGntulal Cantarea a 6, pe 4. Dupk Keire Tro- parlal fnvierel, gi al serbiref, apo' al hramu- Jul, gial sdutulut de are, apol Condacul invi- ref, Marire, al serbirel, Sard do nu are sin- tol Tropar gi Condac, Mirire al fnvierel, $i | acum, al sorbirel. Prochimenul invierel, al gla- | sula’ gi al serbaret. Apostolul, gi Evangelia qt lel. Chinonical: Laudatl pre Downul din oo- url... gi al serbarel. lar’ de are sdntul Apos- tol, gi Evangetie, atunosa diem Prochimenul invierel al glasulul, gf al sdntulol, Apostolul |. gi Kvangelia, ile, gla sdntulol, Chin-nicul: Laudaf! pre Domaul.... gi al santulul. IN 8 DILE. Santul Kmilian Marturisitorlul, Episeopul Ci- aioulal. i Démno strigat-am.... Stihirie po 8, ale ser- z santalal 3. Stihirile serbirel, glas 4. Progomiy Datal somn..,. Cee stadi ai aratat dum- A $ nedeirea ta Démne, cinstitilor tél apostoli gi lui Moisi gi lui Ilie, ca unul ce esti Damne- deti legei gi al darului, cela | a IN OPT PILE | cene af mantuit pre noi acum din robia morfel, cu care ma- rim randueala ta cea iubitére de émeni, Iisuse a-tot puter- nice, Mantuitoriul sufletelor nostre. & stadi in chipul sdrelui celui luminos, ai strélucit in muntele Tavorului, prieteni- lor téi arétandu-le, cum c& tu esti raza miarirei, carele prin milostivire, cu fiinta 6meni- lor te-ai imbracat Domne. Pen- tru acésta marim randuéla ta cea jubitére de émeni, lisuse a-tot puternice, Mantuitoriule al sufletelor nédstre. Asstadi sa bucur’ angerii in ceriuri,impreund cu 6me- nii, serband infricogata si dum- nedeésca strélucirea ta Chri- stése cea din muntele Tavo- ruiul, pre carele de fata ai pus pre Moisi gi pre Ilie, si pre etru si pre Iacov si pre én, jubitoriule de 6meni Mantu- itoriule, carii te laudaw pre tine Tisuse a-tot puternice Mantu- itorlul sufletelor néstre. Alte Stihirl ale SAntulol. glas acelag. } Prosomia: Cela ce de sus ogtl... Cela ce arétat al cinstit icéna lui Christos, cand tru- fia cea leiasc&i s’a nebunit, gi poporele a clatit, inoind ere- sul cel far’ de Dumnedett a lui Copronim, purtand atun- cea indraznéla ta, prea inte- A ——lepte, arétat o ai mustrat, a- | dunat fiind sinodul arhierei- j Jor. Pentru acésta te-ai cuno- ostas al lui Christos; preca- rele régi-], si mantuésca si ; sd lumineze sufletele ndstre. ela ce te-ai saldsluit in 1 locasurilecele ceresti, cnd cel réti credincios a arétat mintea | neinblandita gi fara de Dum- ' nedeti, osindind taria ta spre izgoniri, atuncea cunoscénd cu adevérat, ca singurd mogia néstra este raiul, de unde a- rétat am cadut, cu veselie bu- curandu-te le-ai suferit dum- nedeescule. Pentru acésta du- pre vrednicie te-ai invredni- cit ca sd vedi viata cea ne- stricdcidsi, pre Christos; pre carele réga-l, si mantuésca gi sa lumineze sufletele néstre. urtand limba de foc prea intelepteste, cand Leon tiranul a legiuit legea amestecata cu barbarie, poruncind ca s4 nu sé dea inchindciunea cinsti- tei icénei lui Christos, atun- cea tu legea cea dumnedeésca improtiva o ai pus, cum c& inchindciunea chipului trece catra intaia inchipuire, pre- cum a dis 6re-cine; gi s’a a- rétat ca o detunata, fiara cea cu urita numire, de cuvéntul téti prea cinstite parinte, prea + santite, de Dumnedeti graito- — riule. yO scut prea fericite, prea vitéz | LUNA LUI Av@UST f | setea chipului cea dintait, ca- Marire, $1 acum, a Serbire!, glas 1. Cela ce a grait de demult cu Moisi prin inchipuiri in muntele Sinai, dicénd: Ei sunt cel ce sunt de-apururea, as- tadi schimbandu-se la fatd in muntele Tavorului inaintea ucenicilor, gi-a arétat frum- rea a ridicatintru sine fiinta omenésc4; si unul dar ca a- cestuia m&rturii puind pre Moisi gi pre Mlie, i-a facut par- tasi veseliei; pre cei ce mai *nainte ai vestit invicrea cea méarit’ prin cruce, si mantu- itére. LA STIHOAVNA, Stihirile Sorbarel, glas 6. Prowomia: A trol gi al fnviat Christo. nchipuindu-te pentru mi- lostivirea Christése intru A- dam omul cel dintaiu, al doi- lea Adam te-ai arétat din Fe- ciéra, si in muntele Tavoru- lui te-ai schimbat la fata, de- scoperindw-ti dumnedeirea Mantuitoriul mei. . uh: Ale tale sunt ceriurile gi al tét este pa- méntal. Ca prea alesi ai darului si ai legei, védénd in muntele Tavyorului schimbarea la tata Christése, s’aii uimit; cu ca- rii ne inchindm tie, impreu- | na Tatalui téi si Duhului. Stih: Tavornl gi Rrmoniii ttre’ pumele sdtiss vor bionta, Stréluceste-sé faptura lu- minat prin schimbarea ta la _nyj __ IN OPT PILE fata Christése, pre carea Dum- nedeii fiind o ai arétat in Ta- vor dumnedeestilor apostoli, * gi lut Moisi si lui Llie negrait strélucind, mai mult de cat sorele. Marire, §i acum, glas 1 ' Mai’nainte védénd cu du- ‘ hul venirea cea trupéscd la émeni, a unuia ndscut Fiiu- » lui tei, al_ lui Dumnedet pa- rinte David, de departe a chie- mat spre veselie faptura, si " profetind a strigat: Tavorul si Ermonul intru numele téi se vor bucura; ca intru acest muntesuindu-te Mantuitorule cu ucenicii téi, sila fata schim- . bandu-te, ai facut firea lui A- i ; dam cea negrita iarasi a stré- | tee mutandu-o pre dénsa in- | tro ‘marirea dumnedeirei tale : si strélucirea. Pentru acésta | strigam citra tine: Facéto- tule a téte, Domne mirire tie. Tropar, glas 4, Indreptitor credin(el... Canta la stirgital carter. Marire, $1 soum, a Serbirel. La Ortrina. la Duanedeh este Domnul, Troparal serbarel do @ orl, Marire, al 1 Santa, $i acam, Sar al Gutismalele ‘Sb, CANOANELE. Al Serbarel, cel de al doilea a Trmosul pe & fi al sinfuln!! pe 4. CANONUL stata, Al cérula acrostih 1a Greol este aveste : Pro marele Emilian fatra eéntirl prea ales il laud. Sompunetea tat ‘feotan: fc AL | TS PETITE CAT EE. STR NA Centarea 1, glas 1, Irmos: Drépta ta cea purtitére... ty incepétoriile cetelor ce- lor mat pre sus de Jume impreuna locuind, de Dum- nedew cugetatoriule fericite, privind de sus parinte, in- | vredniceste mantuirei pre cei ce cu bucurie sévérgesc do- rita serbarea ta. u total unindu-te cu Sté- panul de Dumnedew cuprin- sule, si cu luminile cele de acolo strélucind, t6ta serba- rea cea cinstitére de Dum- nedeti o ailuminat cu invé- taturile tale, ca un aratator de cele sAnte arétandu-te, de Dumnedeit cugetatoriule. rin fapta cea buna ie- rarhe, ai facut mintea ta sté- panitore patimilor, impartind ca un prea drept judecator, gi sufletului gi trupului cele cuviincidse amandurora, pa- rinte. Marire : A rétatocarmuind biserica te-ai ar&tat tiinuitor iscusit, celor mai pre sus de minte, si tare aparator al adevéru- lui, astupand gurile si zdro- bind falcile leilor, pururea a- mintite. ‘$i foum, a NAsodtérel. Pre cel nascut din pante- cele téii Prea-curata, cu drép- ALi + t& credinta il cundstem unul intr’amandové firile, Dumne- deti gi om mai pre sus de fire, avénd desévérsit osebirile a- mandurora. ‘on 8, Irmos Insuft cela ce gtit. R ugitor de Dumnedew cu- ‘MY getator inaintea lul Chri- stos te punem credinclogil pre tine, ca pre unul ce luminat al facut vitejia pentru dinsul, gi ai cinstit chipul lui, gile- gea predicarei celei cinstite, si credinta cea de sus le al pazit. Arétandu-te taria muce- nicilor, al surpat pornirea ce- lui réti credincios, gi te-al fa- cut zid neclatit, si neschim- bat al bisericed, si dumnede- esc mijlocitor, tare mustrand pre cei fara minte,de Dum- nedeti cugetatoriule, vredoi- cule de minune. Marire el prea viclén carele bé- use din destul : veninul ere- sului, s’a mustrat de cuvén- tul tét cel invéfator; caci cu lumina s’a gonit intunerecul, si prin strélucirile intelepciu- nei celei dumnedeesti, s’a de- scurcat inpleticirea sfatulul celui viclén. fi seni, a Nasobtbrel: A cum culuminatglas pre LUNA LUI AUGUST i tine din suflet, cu adevérat te predicam Maica a lui Dum- nedei, carea al ndscut pre Damnedeti cel fara de trup, i intrupat dintru tine, intru not salasluindu se, neprimind mu- || tare sati amestecare, Prea-cu- rata. Irmosul : nsufi cela ce gtii nepu- ptinta fiintei omenesti, gi du- »pre milostivire te-al inchi-” »puit intr’éasa; incinge-mé cu pputere de sus, ca sa strig tie: Santa este biserica cea »insofletita, a marirei tale ce- nlei nepovestite, iubitorule de yoment. OONDAG, glas 3. Prosomia; Feolori astigl.. Pre tine cel ce te-al aré- tat vitéz apdradtor Treimel, cantandu-te bisericaEmiliane, te maregte, pentru carea af si patimit. Drept aceea cin- stim amintirea ta, mantuin- du-ne de napadirea cea pa- gadnés-& pre nol robil tei. Catismala, glas aoelag. Prosomis: Pentru marturisirea... Cu dumnedeescul Duh fi- ind luminat, cu indraznél& ai predicat dogmele ortodoxiei parinte, si pre impératul cel fara de lege t-ai ruginat, tri- miténdu-te intru departate in- chisorl fara dreptate; parinte cuvidse, roagi pre Christos - “ i ee Aai | { i i i Dumnedeit, si ne daruésci noué mare mila. Marire, $i acum, a Serbirel, glas 4, fe Spatméntate-s'a Iosif... Tn muntele Tavorului te-ai schimbat la fata Dum- nedeule, ia mijlocul lui Ilie si a lui Moisi inteleptilor, im- preuna fiind Iacov, si Petru, si I6n; tara Petru fiind im- preund, acestea a dis tie: Bine este si facem aicea trei co- libe, una lui Moisi, una lui llie gi una tie Stépanulul Chri- stos, cela ce ai arétat atun- cea acelora Jumina ta, lumi- néza sufletele ndstre. Munte pre tine eu daral... prin fapta cea bund unin- & du-te Emiliane, cu a-tot puternicul si cu cel tare in rézbée, ai putut surpa sprin- céna pi gaoulul;si acum strigi: Marire puterci tale Démne. * rétandu-te rabdator, tri- miténdu-te intru indelungate izgoniri, al suferit cugetato- riule de Dumnedeti Emiliane, arétandu-te mai intait arhi- erew cu fapte bune, santit tat- nuitor, de Dumnedet purta- toriule prea alesule. Marire rétatu-te-al_dupre lege din pruncie sAntit, pustnice- IN OPT PILE ste strélucind de trei ori fe- NG ricite Emiliane, si ingradin- du-te cu cuvéntul darului, san- tite tainuitoriule dumnedee- scule, lui Dumnedcii strigai: Marire puterei tale Domne. Fi avum, » Nasvdwrei « ela ce mai inalt sa in- telege de cat téta faptura, sé- virgind pre pamént talnadum- n¢edeestei zidirei celel incepé- tore de viata, a celei mai pre sus de minte, a locuit in pan- tecele tei, cel infrumsetat cu strélucirile feciorief, Prea-cu- rata. Dumnedeii find p&oel... erin dumnedeésca sa cu- nostinta cea mai ’nainte cunoscénd Christos buna voi- rea sufletului téi celui mare, arétat te-a impodobit cu mari bunatati, infrumsetandu-te cu haina preotiel, si cu patimile cele mucenicestl, tainuitorule de cele sAnte, prea cinstite. rimind darul Dohului, ai scos apeleinvé{aturilor tur- mei lui Christos prea fericite. Pentru acésta invétandu-ne prin tine a cinsti chipul lui si al tuturor sAntilor, ruginam pre cei luptatoride Dumne- dei. ‘Marire: © morindu-ti cugetarea trupului téit cu ostenelele cele pustnicesti, prin strélucirea he i ' | iDuhului ti-ai inviat mintea. Pentru acésta prin améndoué strélucind ferarhe, bine ai pla- cut lui Dumnedet, santite mu- cenice, vrednicule de miuune. SH aanm 2 Wiandtirat- yaa santilor Feciéra Cu- raté, pre santul sAntilor ai nascut, pre Christos Mantu- itorlul,carele santeste pre tot. Pentru acéstate marturisim pre tine, impératésa si Sré- pana tuturor, si Maica Zndi- toriului fapturilor. Ontarea 6, Irmos Din panteoe pre Iona... rénd sa opresti pagunea ¥ eresului, cu osérdie te-ai bagat fo primejdii, sicu in- draznéla ai rugsinat, pre cel ce tinea obiceiui nedumnede- irei, incepénd intait a grai tu inaintea sinodului celui de Dumnedei inteleptit ce s’a adunat. re singur Christos cu ferbin¢éla iubind, si dorind a dobandi dumnedeésca strélu- cire, ferarhe al Domnului, pla- cutule al lui Dumnedet, mu- cenicésca tarie ai arttat, stré- lucind intaii cu postirea, si arétat ai primit indoite cu- nun, Marire: d Avéndu-{i cugetul téit sus “sy aprépe de Dumdedet, si stré- LUNA LUI AUGUST lucitor cu razele cele dum- nedeesti, cu lesnire ai trecut marea vietei, si ocdrmuindu- te cu vetrelile santului Doh, te-ai adapostit acum in lima- nurile cele ceresti. gt ava, @ naacommdl | Bine voind ca un milos- tiv, a mantui firea omenéscd cea réii stricatd, prin zavis- tia sérpelui, s’a sildsluit in pantecele téu, si s’a facut trup neschimbat, aflandu-te pre ti- ne singura Curati, Nascétd- rede Dumnedei, Feciéra Prea curata. Irmosal : Tin pantece pre Iona ca »preun prunc |-a lapadat tiara »marei, precum |-a primit; si »in Feciéra stlagluindu-se Cu- yvéntul, si trup luand, a esit »pazindu-o nestricata. Ca cel yee NU a patimit stricdciune, »pre ceea ce l-a nascut, o a »pazit nevétamata. GONDACUL gi ICOSDL Serbirel. Intru acéstt Lund, in 8 ile, amintirea Cuvio sulnt pirintelul nostra Xmilian Martoris{toriul, ipiscopul Cizioulul. "}-Emilan pentra suflet mult& griji a- vend, Pentru trup pan& in sfirgit a fost nogrijind. Tn Angust 2 opta qi,- Emilian 8h s8vérgi. Avesta, suferind multe chinurf, gi amard Jngonirl, pentru sntele s1 oinstitele fobno, do Ja sUlbitdoltal gl pigdnal Leon; sl primind on- nuna marturisire!, a réposat in Domnul. Intro acéstd qi, amintirea sdmtulul Miron ia- estoriul de minunl. Eniscopul Critulut. Stik: Domnedecsoul Miron, mirul bunstifel sufland, s at, HK’Miros ou bund mirézma, lang’ Domnul si aft stand, costa a fost nisent tn Avrachi, cetatea E cea din crit, sprope do Cnoson, tmpo- dobindu-g! neamul eu dumueqésca bana- credint& ; Ins la tnoeputal vietel In!, In- [Py andugl fomes, ora plugar, gi din rédelo ce si ficeat, ajuta pre siracl, gi on cat da mal malt, ou atata mal mult i s4 inmaltiat: r6dele, :ari ‘milostenia lol era preste firea o- menésc, pentru of span c& ait prins Ja aria Tal dof-spre qece omen’, cari! if wmpluse saci! de grat, gi sh rumpeat de groimo, gi nicl sit ‘ugureze si induva, nicl sX Jase dintr'ingif, gi fn loo 8X Je fack certare gi pedépst, mal mult si rompea el cu dingif ca sit ridice, gi ridi- end ou mana Ju! sacal fie-cdrula, ‘-a pus pre umeri} Jor. poruncinda-le s& nu spue niminul nimic. Deel fa hirotonit preot in sfntalul Dum- negeti Bisericd, apo! dack fncet& géna, si sui fn seaunal Episcopie, fdeéndu se Athieretl Cri- tulul, gi a facut multe minunl. Oxel a izgo- nie pre balanrol cel oe strica oragul, gi opri curgerea rfulu! co 8% chlam& Triton, Col vrénd si-] tré.4, gi védéndu-l 0% s& torbura cn mul- time de apa, din poronca sintalat a fost oprit de nus! putea fxce curgerea In! fnaints, pant @ 10 s& intéree sAntul, gi mergénd acasi is! trimise tolagal, ou caril trimigit furburand apa, fiouré de si intérse riul, de-gf ficea calea. A- cestoa gi altele multe feénd, gl stvérgindu-l rémigita vietel cu cuviinté gi cu placer dum- nogeésc&, gi serbind Iuminat. serbirile muceni- cilor, ca de o sutd de ani find, cdtr’ Domnul s’a mutat. Intru aoést& qi, amintirea Prea-cuviosulul p&- rintela! nostru "Teodor, egumenul de la Oronon. Stih: Cu viafa, ferioite, Int Dumnedet te al fiout dare, Avéndw{1 numirea, obicslurilor ajutitére, costa din mick vérsti ridictnd asupra sa ornosa Domnulul, 8% e8ligloia prin pester! qi prin me qi prin val. Drept aceea aducén- duso citr’ Domnul ca wn mir soump gi time primits, eu pace a'a sdvérgit Intra acéstd qi, amintirea eAntilor muceniot Elevterie si Leonid, gi a sAnfilor proncl co prin foo s'aii sévérgit. Améndol vevoitori! nejertfind ingela- cfunel, Ingelatorit ‘att osfndit eu munoa arderel, Intra acést& qi, stintit doce pustnio! din E- gipt, on pace s'atl stvergit. ove odrasle ale Egiptulu! erati murind, La numér intoomal eu ranele cele qeoe find, Intra acésts qi, sAngit dot muconiel cel din ‘gin, pe pamént tArlyl s’atl sbvergit. IN OPT PILE 103 Sth: Parechea carea si tira pe pAmént, pro- fap domnededsoa fries avéndu o. i 1ar& jug, credinfa, gi rite pre osirdie ouge- | tandao. sfntul mucenio Stirachie, de Stth Stirachte de sabio find tatat, | Ga o jortfa infelegstére, miros gandit a dat, ntra acésti qi, fnoirile sintilor apostolf Petra si Pavel la fncunjurarea cea ou zid a sintulu! apostol ¢i Rvangalistaluf loan Cnvén- titor‘ulul de Dunneget, fn Muntrul cinstita- luf 1Wsag, al prea sdntel de Dumnedet Nisc5- t6rel, fotru ale lul Marnasie, gi Cuviosul Gar- sian, $i aducerea aminte cAnd s'a fdcut fntu- necarea séreluf, de la eésul al géselea pand la al nonlea, fn o&t s'ati vaqut si stelele. La a- nul do la 2idirea Inmet gés0 mil-trel-sute-nou’- deol gi nou’, avénd sérele cincl-spreooe fer- cflane gi luna asemenea, Indictionnl al nou- lea, po vromea impéritie! bine cinstitorilor gi de Christos Yubitorilor imparat{ Leon Infelep- | tnl gi Alexandra fratele sb. | Intra acést4 qi, sintul noul mncenic Anas- tasie Bulgarlul, carele » m& turisit in Tesalo- nio, Ia antl o mie-yépte-sute-nout-gecl gi patra, suferind munel sa sivérelt. Stih: Anastssie trupul la munol 4'a dat, $i limigtea cca pron fir durerl, a flat. intro acést& qi, sintul nou! mucenic Trian- dafil Zagoreul, carele a mirtarisit in Gonstan- tinopol la annl o mie-gése-sute-opt ect s'a s8- vérgit, Stih: Triandafil, noul trandair s'a ivit, Carole prin ourgerea sangiurilor, rogn s'a vopsit On ale Jor sante ragaofun... Antares 7, Irmos: Pre tine cuptor intelegator... ost-al parinte cu adevé- rat prea incuviintata in- frumsetare a Ierarhilor, ca impératind preste pati, te-ai arétat turn nesurpat, si zid al bisericei, marind pre Dum- nedeti cel prea-marit, vredni- cule de minune. ( uprastia cuvintelor tale |! celor strélucitdre, si cu sege-we “104 taturile invétaturilor surpand invétaturile celor de alt neam, not David te-ai arétat noué, numind pre Dumnedet cel laudat gi prea-marit. Mirire; L.uminat af stitut inain- tea divanului muncitorfului pentru Christos, gi ca dintr’un izvor dumnedeesc al izvorit cuvintele, marturisind tutu- ror inchindcfunea icénelor, a- rétat stind ca acésta trece ca- tra intata inchipuire. $i scum, a mavooworel : ~u streind cuviinta fecto- Testi nascénd pre Ziditorful tuturor, cel ce si odihnegte pre scaunul Heruvimilor, singura prea fericita, prea laudata Fe- cléra, Maica dumnedeulut pa- rintilor nostri, celui laudat gi prea-marit. Aintaran R. Temas: Ouptorful cel r&corit... Cc focul cel intelegétor ai ars tdtd materia cea usca- cfés4 a eresulul, si prin che- marea cea dumnedeésca, pre popil cel necuratii-ai junghiat, ca Ilie cu sabia Duhulul, gi acum veselindu-te canti: Téta faptura bine s4 cuvinteze pre Domnul, gi sa-I prea inalte intru tof{ vect. A ratatu-te-ai plin de dar gi de puterea cea dumnede- ésca de trel orl fericite, gi cu LUNA LUI AUGUST buna cuviinté ipfrumusetan- du-te cu poddéba curatiel ne- schimbat ai tinut buna cre- dinta, cu care stand acum in- naintea Stépanului, strigi: T6- ti taptura bine sa cuvinteze pre Domnul, si s4-I prea inalte intru tof{ vecil. Bine-ouvéntdm pre Tatil... ™ rivest! de sus spre cAn- taretil tei eGintite pirinte de Damnedeti intelepte, arétan- du-ne noué cdrarea cea drépta, si sfaramand cu rugaciunile tale, intaratarile eresurilor,ca cu indrasnéla si cantaim, si sa cinstim icéna lui Christos, gisd ne inchinim Naszétdrei de Dumnedeti gi tuturor san- tilor. RL agnm. a Wisaditret Prihana nu este intru fru- musetea ta Fecidra, cdcl tu singura cea fara prihan, te- al aratat din véc Prea-curata, luminand lumea cu razele fe- cloriei si cu lumina curute- niei; pentru acésta laudandu- te strigam: Téta faptura bine sd cuvinteze pre Domnul si sa-l prea inalte intru tofl vecil. Irmosul: 8% Linddm bine si cnvéntim.,. C uptoriul cel récorit a in- »chipuit chipul minunei celet »mal presus de fire, cd nu a pars pre tinerif pre carif I-att »primit, precum nicl focul ate:| ,dumnedeirel pantecele Fe- | »clérei in care a intrat. Pen- »tru acésta cantand sa stri- »gam: Bine sa cuvinteze tota »faptura pre Domnul, si 4-1 »prea inalte pre dinsul intru »totl vecil. Gantarea 9, Irmos: Ghipul nagtere! tale... flat-al résplatire ostene- lelor, invrednicindu-te a locui acum ca un mucenic si dumnedeesc Ierarh, dinpre- una cu ostile cele dumnede- esti, santite mucenice, vredni- cule de minune. g Tatatu-te-aY impodobit cu cuvéntul si cu intelepciu- , nea dogmelor, alesule Emili- | ane; pentru acésta a incunu- nat Christos cinstit capul téi ' prea fericite; pre carele ré- ' ga-l pururea pentru nol, ru- : gamu-te, Maire “ortile cele ceregti Sté- panul deschidéndu-le, a pri- mit sufletul téti cuvidse Emi- liane, odihnindu-! ca un drept in locurile repaosului; si acum petrecl imprejurul scaunulul ' impératului tuturor. i St sano a Moathna ©» minunile tale cele mal presus de minte! Ca tu Fe- cfoara singura Prea curataé Stépan4, tuturor ai dat a in- elege minunea cea noué a IN OPT PILE 105 a nasterei tale, Pentru aceea neincetat pre tine Nascétére de Dumnedett te marim. : irmosui: Chipul nasteret tale celet ,ourate, |-a aratat rugul cel »ce ardea nears; si acum te »Tugim, ca sa stingi cupto- : ptiul ispitelor cel silbatacit ,asupra nostra, ca si te ma- | »tim pre tine Nascétére de | »Dumnedei neincetat. ee ee nee and a navalit filara asu- | pra bisericel, leul cel ames- | tecat cu barbarii, iadul cel | nesatios poruncind a nu se da inchinaciune cinstitelor i- cone, atuncea fericite Emili- ane, tare af mustrat pre cel urit de Dumnedet eres, cel luptator al tiranului, de la care al suferit scirbe gi iz- gonirl amare. Marire, $i aoum, 8 serbire!: Cuvinte cel ce egti lumina neschimbata a Tatalui lumi- nei celui nendscut, intru ara- | tata lumina ta, ast4di in 'Ta- | vor am védut lumina pre Ta- tal, lumina gi pre Duhul, ca- rele aduce la lumina toata . faptura. LA STIHOAVNA. Stibirile. alas 2. Prosomia: Casa Eufratulul.... A chimbandu-te la fata in muntele Tavorulul, Man- tuitoriule al met prea bunule, 7 ii —a- >a ~- i ios aratat s’a cunoscut marirea | Treimei. Stih: Ale tale sunt cerlurile gi al t*t este piméntul, | nm A aza soarelul cea intru inaltime calatére, s’a supus inaintea picidrelor tale, Chris- tése Mantuitoriul met, ara- tandu-te pre tine Stépan gi ziditor fapturei. | pun: Tavorul gi Ermonul intru numele tat se vor bucura, ‘V rénd a arata miarirea ta ucenicilor, impreuna gsi lui Moisi si lui Ilie, ia muntele Tavorului,cum aii védut Man- tuitoriule, sat spaimantat. Marire, $1 acum, glas 1, Necuprinderea varsarei tale de lumina, prin schim- barea la tata si neapropierea dumnedeirei, védéndu-o in munte apostolii cei mai alesi, Christése cela ce egti fara de foceput, intru dumnedeésca rapirea mintei s’ati schimbat; | si cu nor luminos imprejur strélucindu-se glasul parin- tesc ati audit, carele intirea taina intruparef tale. Ca tu insufi esti si dupa intrupare, Fiful unul nascut gi Mantui- toriul lumei. 1 cocalalt& servire a Ortrinel dupre randuélA ql Apolis, LA LITURGIE Fericirile serbire!, Cantarea 3, a Candnelor LONA LUI AUGUST améndou8 ou Irmosul po 6. INTRU ACEASTA LUNA IN 9 DILE sto. matia, a.. Démne strigat-am.... Punem Stihirile pe 6, ale serbire! 3, gi ale Apostolulat 3, Stihirile serbarel, glas 1. Prosomia : Ceea ce ost! bucuria.. stadi facéad serbare, a prea santef miaritei | : schimbirei la tata, pre “Christos glorificam, cel ce “a schimbat cu focul dum- | nedeirei firea ndéstra, gi ca mai nainte o a strélucit cu nestricdciune. ! ‘eniti sa ne suim in san- tul munte gi cu credinta sa vedem schimbarea la fata a Domnului, strigandu-i cu cre- dinta, si graindu-i: Tu singer | egti Dumnedeul nostru, carele te-ai intrupat gi al indumne- deit omenirea. A césta este diua cea prea cinstita, intru care se schim- ba la fafa Christos, impreu- | na fiind de taté Moisi si Ilie si ucenicif lui in muntele Ta- vorului, gi glas dumnedeesc a venit, acesta este cu ade- | vérat Fiiul mei cel ales, i > 4—t. —— Alte Stihirt ale apostolul, glasul 41 provomia Prea Windatilor muconiot... atie fericite, esit-al ca un riti din Edemul cel intele- | gétor, révarsandu-te cu dum- nedeestile ape gi ai adapat pa- méatul, cu adapirile cele tai- nuite, gi |-ai ardtat pre dinsul aducttor de réda. Pentru a- césta réga-te si se dirniasca sufletelor ndstre pace si mare mila. | Matie apostole tu ai pli- nit céta cea dumnedeésca, din _ care a cadut Iuda, gi cu ful- gerile cele dumnedeesti, ale inteleptelor tale cuvinte, prin duhul ai gonit intunerecul nebuniei idolilor ; si acum ré- ga-te, si se daéruésca suflete- lor néstre pace si mare mila. NMatie de Dumnedett in- suflate, ardtatu-s’a lumei ful- gerile dogmelor tale, lumi- nand pre tofi, si povatuindu-i c&tre cunostinta cea dumne- deésca, facénd vase luminei, pre cel ce mai ’nainte dor- miaii in ndptea degertaciunel, gi intru intunerecul a téta ne- dumnedeirea. Mirire, glas 6. Versatu-s’a darul in bu- zele tale, marite apostole Ma- tie, si ai fost luminator bi- sericei luf Christos, invétand t oile cele cuvéntatére, sa créda —~te | | ! | | << —___________.. 4__ "IW NODE ILE [ | i 107 | in Treimea cea de o fiinta, in- { tru o dumnedeire. $i acum, a serbirel, glas 2. ela ce cu lumina ta al | santit téta lumea, in munte inalt te-al schimbat la fata bunule, aratand ucenicilor téf puterea ta; cd mantuesti lu- mea din calcarea poruncel. Pentru acésta strigam catre tine: Indurate Démne man- tueste sufletele néstre. LA STsHOAVNA Stibirile corhivet elo @ Prosomia: Angerestile puter!.... Strélucind mai presus de minte din Prea santa Feciéra, . Cuvinte al lui Dumnedei, si imbrac4ndu-te cu totul intru Adam, s’a luminat téta firea cea mai ‘nainte negrita, cu . dumnedeésca schimbarea chi- pului téi pre muntele Tavo- rului, schimbandu-te la fata, mai ‘nainte de cinstit’ crucea © ta, Stépane Christése Dum- nedeul nostru. Ale tale sunt seston Mal tt este p&mtntal, Muntele carele dre cand era intunecat gi afumat, iata cinstit este acum gi sAnt; cici cel ce mai ’nainte a povatuit pre Israil prin stilp in chi- pul focului, gi prin nor pre- cum este scris, ast4di intr’in- | sul negrait a strélucit, mai mult de cat sdrele Christos,> oo * LUNA LOI AUGUST | - ca un Dumnedet luminand tote. {os | Stih: Tavorul gi Ermonul intru numele t&t so vor | % | “" dénd acum Chifa in Tavor doi barbati, cu cuvi- inta de robi vorbind cu Sté- | panul, striga: Bine este a fi aicea, si facem trel corturi de voesti, tie Christése gi lui Moisi si lui Ilie stugilor tale, negtiind ce graegte, caci era finut de spaima. Marire, a apostolnin’, glas * e dumnedeésca ravna plin fiind apostole Matie vred- nicule de minune, ravnind ai ravnit dupre Dumnedeti a-tot * fiitor{ul, carele te-a arétat pre tine plin de minunile cele dumnedeesti; ciicl avénd rav- na streina, lucrarea obicelu- lui al agonisit. Pentru acésta fiind intru cele de sus, im- preuna cu cetele cele dintru inaltime te-al salagluit; réga- . te dar védétoriule de Dum- nedeti apostole Cuvéatului Christos Dumnedeului nos- ; tru, s4 ne daruésca noué mare mila. | ¥1 acum, a serbare!, asemenca : r | | ela ce in muntele Ta- | : Vorului te-al schimbat la fata | intru marire, Christése Dum- : nedeule, gi ai aratat ucenici- ! lor tél, marirea dumnedeiret | tale, luminéza-ne si pre noi, | cu lumina cunostintel tale gi | ne indreptéza la cdrarea po- runcilor tale, ca un bun gi de émeni iubitor. ‘Propar, glas 3. Apostole sante Matie... venta ie Marire. St aenm. 1» Dumneget este Domnul.., fe Q ort, Mirize, a supa Wnvdi Proso.. Spilmintatus'a Iosif. Tn muntele Tavorului te- al schimbat la tata Tisuse, si nor luminos fntins ca un cort, pre apostoli cu marirea tai-a | acoperit. Pentru acésta gi in josla pémént se uitat, nepu- tand rabda s& vada strélucirea marirel celei neapropiate a fetel tale, Mantuitoriule Chris- tése Dumnedeule, cela ce egti tara de inceput, carele ai a- ratat atuncea acelora lumina ta, luminéza sufletele ndstre. Marire, $1 acum, iar acés! Dup& a doua Stihologie, Catismals, glasui chimbandu-te la fata, cu neapropiata marirea dumne- deegtei luminel tale Lisuse, dumnedeestilor tél ucenici al strélucit, lui Idn gi lui Petru si lui Iacov; si i-ai uimit pre ef cu darul cel dumnedeescPees ERE IN NOUE PILE si audiati glasul cel parintesc, care Fiti iubit te marturisea pre tine, si marirea fetei tale o ati védut, Mantuitoriule Cu- vinte, cela ce voesti sd se mantuésca toti, luminéza su- | fletele ndstre. Gn cAntiri te land pre tine Matic, prietone al Jul Christos, sos S& cintém Domnulal., Mi celui ce cu laude cant serbarea ta cea purta- tére de lumina Matie, réga-te ca si mi sedea mie din ceritt raza mantuirei. > ara mijlocire vorbind cu lumina cea mare carea s’a f&- cut una cu noi, mare sore te-ai arétat, vrednicule de minune apostole. Mirire: “ upuindu-te legilor Sté- panulut fericite, cu mréja lim- bei tale, al vénat marginile din adéacul necunostintei. St acum, a Nasc%tére!: uvéntul cel prea dum- nedeesc, vrénd pentru buna- tate, a se intrupa din pan- tecele tét: Maicd Fecidra, tot mé mantuegte pre mine Prea curata. 109 Catavasiile Serbirel, { Cotele Israiltenegtl... Osatarea 3, Innes: ‘To egt! fntarirea.. mputernicindu-te intelepte, cu voirea cea incepétére de i viata, ai putut rapi jaturile ce- lui puternic, si a robi cu da- rul. ubind pre invétatorul gi s'ujind voilor lui celor a-tot facétére, mantuegti de inge- ldciune pre 6meni vrednicule de minune. Marire: © re tine carele santa céta ucenicilor, ceacunumérulde | doi-spre-deceimplinegti,atéte | facétorul Duhu, te-a ales pre tine, de Dumnedei graitorule. $1 acum, a Nasodtérel: A véndu-te pre tine aju- tdtére gi folositoare, nu mé spsiméntez de navalirile vraj- magilor, ci gi biruesc cetele ¢ lor Prea-curata. CONDACUL gi ICOSUL Serbarel. Catismala apostolulut, glas 8. Prosomia :Pre Int-lepclunea gi Cuvéntal... “ua strélucirile cuvintelor tale celor dummedeesti, ai ars fngelaciunea celor vicleni, si pre credinciogi ai luminat a canta, venirea cea in trupa Stépanului tuturor, gi ai riv- nit patimel lui celei dumne- deesti. Pentru acéstaadunan- } du-ne,cu veseliesévérgim san-LUNA LUI AUGUST tita amintirea ta, si cu un glas strigam catra tine, Matie a- postole, réga-te lui Christos Dumnedei, ertare de gregale sa daruésca, celorce cu dra- goste serbézi santa aminti- TEA tA, De dons ori. Marire, Si acum, a Serbarel, glas 4. Prosomia: Gel oe te-al indlfat... Snindu-te cu ucenicif in munte, si intru marirea ‘Ta- talui strélucind, impreuna cu Moisi, Ilie ati statut inaintea ta, ca legea si protetii ca lui Dumnedew slujesc, a caruia si firésc& fiinta cea fiasca pa- | rintele marturisindu-o, te-a chiemat Fiit, pre carele il 1a- udam fmpreund cu tine gi cu Duhul. ~> 4, Inmos: Angit-am Démne taina... fire a dumnedeirei, 0 im- pératie si o domnie ves- tind prea fericite, al vénat adu- narile limbilor. A dusu-te-a pre tine Dom- nulla marea vietel, ca pre un cal ce turbura apele cele a- mare ale multimei dumnedei- lor. Maire: u cuvéntal cel dumne- deesc ai ogorit inimile cele intelenite, gi ai strélucit buna credinta gi cunostinta adevé- ralui. eset iia $1 aoum, a Nascdt drat : doral fectoriel, gi loca- gul fire! celel neincapute, lu- minéza sufletul meti cel in- tunecat cu multe patimi. Pentra ca m’al lepidat... Ye ceaadevérata, te-a in- M’ tins pre tine, ca pre o mult roditére vita, carele lu- crezi strugarul cel ce drege vinul cel mantuitor, pre ca- rele ce{ cupringi de necuno- gtinta bandu-l fericite, att le- padat betia iugelaciunei. Arétatu-te-ai implinind céta cea fericitaa celor doi- spre-dece ucenici, din carea lepadandu sé pre sine-gi vén- || détorjul, gi-a dobandit sugru- marea cea amara, ridicdndu- gi calcaiul asupra lui Christos, graitoriule de taine Matic a- postole. Marire: Sare dumnedeésca_te-ai pus in lume fericite apostole, prin invétaturile cele dulci curatind putrejuneaiagelaciu- nei, gonind bdlele, siizgoniad neputintele sufletelor, si ale trupurilor prea laudate Matie. $i acum, a N&sodtére!: rin Prea-curaté nagte- rea ta dumnedeéscd mirésa, de hainele cele urite, si de o- morirea cea de demuilt, s’a(>. Y IN NOUE PILE dezbracat Adam Fecidra, gi cu vestmént sant cu adevérat s’a imbracat, carele nici cum nu si intina de patimi. CAntarea 6, Irmos: Curiteste- ms Mantuitoriale... T ndumnedeindu-te cu u- nirea cea dumnedeésca, te-al facut Dumnedeti dupre dar, si primind de Ja Dumnedett | rezele cele cu intaia lucrare | al luminat pre credincios', si paméatul de negura idolilor lai curatit. Marire: Tata tie ucenicului ti sa da t6ta profetia santilor pro- ‘sti, ca te-al facut insuti vé- détor, sislujitor Matio, siur- mator gi apostol, celuia ce de demult a fost vestit. _ $4 aoum, a Nasodtérel: N of credinciosif santire intclegétére, gi neatinsi cu- ratire, si sfegnic de aur, gi masé insufletita, carea ai pur- tat panea vietei, Feciéra pre tine te numim. CONDAG, glas 4 Prosomia: Arbétatu-te-al astad!... minése in téta lumea egind | vestirea ta,a luminat biserica ; paganilor cu darul, purtato- | riule de minuni Matie apo- stole. 1008. 1 Tnvéfandu-te sdatelor cu- 4 a> aun sdére cu raze lu- . i vinte ucenice al Cuvéntului, pre cei cufundatt cumplit, in- tru necuvéatarea cea de de- mult, fil luminei f-ai facut, tin- - déndu-ti intru adéncurile cu- nostintel cinstitul si s4ntitul téi_ navod, gi al prins neamu- rile cele ascultatére. Si gan- daurile lor cele intelenite prin ingelactune, uscate fiind cu vapaea multimei dumnedei- | lor, arandu-le cu dumnedee- scul plug, cu rourarea doxo- logiei celei luminate, pre cei ce erat fiif manies, lui Dum- nedeii fil i-ai facut, Matie al Domnului apostole. imaru acesta Luma, In ¥ gue, pomenirea san- tulnt Apostol Matia. Stin; Esit-a Inda prin sugrumare flind spin § zurat, Intrat-a Matia, po lem find ridicat. Damnedeescul Matia intra a nou’ ¢i, Pe lomn si pironi. cesta a fost unul din ool gépte-doof, ca- rele s'a numérat ou nomérnl color wn-spre gece sinfi apostolf, fn loeul lu! Tuda feoarioténl, gi a predioat Fvangelia in Rtiopia cea dinafard, gi find munoit de dingif cu multe muncl, @'a dat sufletul 1a Dumnodeti. Tntru acésti qi pomenirea sinfilor qece muce- ail, ce afi marturisit pentra sAnta icdnd a Mantuitoriulul si Dumneqeulul nostru Lisus Chri- stos, oon din porta de aram, carit stat. anume: Julian, Marcian, Ioan, lacov, Alexie, Dimitrie, Fotie, Petra, Leontie, si Maria Patricia. Stih: Birbatl noué, omorind pre vr&jmagul lul Dumnegeti, S& fac prin sabie prietent cu Damnedei. Primegte-mi MAntuitorfule, singele gruma- zalul, Maria qice, oa pre mirul Mariel. cost! sfntl s’ail cunosont in ditele sil- < batdeitulat Leon, carele nu suferia séin- tele iodne, gt le ardea. Pentru care fo- rioitul Germano Patriarhul a suferit multe forte mustrand pre piganul oel fark de-loge. Decl f- ind of el on namelo de faré si apuol si po-Y . Ambogitit, i | an 112 gére gi cinstita iodnk a Domnulul gi Dumne- qoul! gi MAntuitoriula! nostra lisus Chris‘os, carea si oinstia la porta de arama, $i féeuri scl, gi puserd lemne lnngl, gi si suiri pre solr! oof 09 8& apucase de acel Inoru, gi vrea sh o pogére, atunoea dr vitejil accgtia apn oind o soard, gi trigénda-o la dingif, eurpar’ on capul in jos pre surpitoriul acela spatar do lati dat morte, gi anatematisiré gi bleste- mard pre piganul tmpBrat. Decl tmperatal daca a afiat de acésta umplénduse de manie a porunolt si se tae capetele tuturor celor oo s'atl aflat de fat& aoolo, al olrora numér numal in- sug! Dommul {1 gtie, fiind o& era multime malts de popor, Iark pro +Anfil acagtl nou’ muceniol b&tanda I on tolage “I bagi in temnitg. Poran- cind si le dea pro flecare qi, ofte cincf-sute do ran», $i aga ribdard ou birbitie fericifil muncinda se opt luni, $i daca fi véga tiranul ch Ii si sfirgia viata, a poraneit de afl adus fel do flor arse, gl sf Je ard& obrazele, apol ai se omére de sable la vénat, on s€nta Ma- ria Patricia, si ef arunco in mare. Intra acéetd qi, patimirea sintulul muoenic Antonir Stih: Trupul In Antonin, de gi si afla col- it, Sufletal Int ins, ou streink strélucire este costa era Aloxandrén i prindéndu se de ighemonal o fost spinzurat si strajit, mal in UrMmi find aranoat in euptor ou foo, a dat, sufletal la Dumneded, tmpodobindu-se cu cu- nund muoenicéso’, S'a aflat insd in mijlocul fovulnl nevétimat, nicl de p&rul sé micar a- tingéndu-se vipaca, Intra acésti qi, Cuviosul pirintele nostra Spoo, fednd ragdciune s'a sbvérgit. Stith : $i in sfirgitul vietel, Spoe on tolagele rugtclunilor, Bate génditor, oumplite fotele dracilor, Intra acéstd qi, aflarea cele! nefaécute de mink de om ai cinstitel iobne din Camolians, a oiria povestire i a's soris de col intra sdnf{ pArin- tele nostra Grigorle Episcopul Nisis, Gu ale lor sAnte rugtolunl... Gantarea 7, Irmos: Tineril evreegtl... u poezirea intelepciunei Ucuvintelor tale miarite, ai uscat révarsarea ingelaciunei, gi cu p&riul desfatarei ai a- dapat pre cei ce cu credinta >. LUNA LUI AUGUST ot v strigi: Dumnedeule bine esti | cuvéntat. Mariro: DW aestriile vrajmasului, prin prea puternica taria lui Dumnedet a slabit: Si ina- intea fetei cdlatoriei tale A- postole, muntii si dealurile ne- dumnedeirei s’a sfarimat. i $1 noum, a Nisostére!: Tata Feciéra, pre carea a dis marele Isaia, prin Du- hul a zémislit pre Dumnedett in pantece si-l naste: Caruia cantam, Domne Dumnedeule bine esti cuvéntat. | Gtutarea 8, Irmos: De gépte ort ouptorfal.. YE Acéndu-te gura lui Dum- nedet, ai rapit din gat- lejul omoritoriului de émeni, ; pre cei ce cumplit ii inghi- - tise, si ii facuse mancare a ' réut&tei sale intelepte, si prin baea nasgterei de a doua, ai adus Domnului pre acestia | carii neincetat canta: Popdre | prea inaltati pre Christos in- tru toti vecii. Acéndu-te caruta Cuvén- | - tului lus Dumnedeti pana in- sfirgit, ai zdrumicat osiile in- : geliciunei, si carele réutatel, gi stilpii gi capigtile idolilor, : si cu dumnedeésca putere din radécind le-ai surpat, si ai facut biseric! Treimel, pre cei ce striga: Popoare prea i —_ ———¢-IN NOUE PILE us ee Ss naltati pre Christos intru toff vecil. Bine-cuvéntém pre Tatal... Ceritt cuvéntator s’a a- rétat, carele vestegte marirea | cea negraita a lui Damne- det unuia-nascut, Matia prea inteleptul, fulgerul darului, vénatoriul celor rétaciti, sfes- nicul luminoasei raze celei dumnedeesti, tainuitorlul ce- lor negraite; pre acesta in- tru veselie cu un glas sa-l laudam. $i acum, a Naso’térel M al-pre-sus de fire ai zé- mislit, gi mai-pre-sus de cu- vént ai naszut pre Ziditoriul firei omenest!, pre cel ce s’a facut om, gi nu s’a despar- tit de Tatal, Stépana Cura- ta, cdrula il canta téta fap- tura: Tineri bine-cuvéntat}, preoti ldudati, popére prea inaltati pre Christos intru toff vecii. Uantarea 9, [rmos: Infricogatu-s’a tot andul... rieten te-a numit pre tine Mantuitoriul, ca pre unul ce slujiai poruncilor Jui, A- postole fericite, gi mogtenitor al impératiei sale, la infrico- gata diua ceea ce va sa fie impreuna sedétor, Matie prea intelepte, implinirea doué- spre-decimei ucenicilor. recénd cu vetréla cru- cel marea vietel cea turbu- ratére, ai ajuns catra lima- nul odihnel, si catra dorirea cea desévérgit fericite, si a- cum bucurandv-te, staf ina- intea iubitorfulu! de émeni, impreuna cu céta apostolilor, rugandu-te pentru nol. \ rétatu-s’a limba ta in- telepte, sfesnic cu adevérat cu raze de aur, cu lumina Duhului cea strélucitdre, ar- dénd invétaturile celor dealt neam, gi stingénd focul cel strein, si strélucind lumina celor ce dormiati intru intu- nerecul necunogtintel. $1 acum, a NisoBtére!: T u singura intre femet mi- rési a lut Dumnedei, ai in- cetat blestemul celor intai zi- diti, ca uma ce ai nascut cu- prins in trup pre cel nescris imprejur, si al inoit hotarele firel, si cu mijlocirea ta cea prea-marita, ai unit cele des- partite mai ’nainte. EXAPOSTIL ARIA. Prosomia OU wenioif si’ no suim... T udacel prea nelegiuit cu singura alegerea mintei sale, rumpéndu-se ticdlosul, din céta cea dumnedeéscd a ce- lor doi-spre-dece sAnti apos- tolf, prin alegerea de Dum- ZI,114 nedewi alésa, s’a adus in lo- | cul lui Matia cei prea liu- | dat, ca un ucenic si Apostol al lui Christos, gi ca unul ce tot paméntul a strélucit, cu dogmele santei Treime. De dou’ orf. Mérire, $i acum, a Serbarel. C uveéntule cela ce esti lu- mina neschimbata a Tatalui luminei celui nenascut, intru arétata lumina ta, astadi fo Tavor am védut lumina pre Tatal, lumina si pre Dvhul, carele adace la lumina téta faptura. LA LAUDE. Stihirile, pe 6, ale Serbirel 3, gi ale Aposto- Inlut 8, Stihirile Serbirel, gles 2. Prosomia: Gaga Eufratulul... Schimbanda te la fata, in muntele Tavolului, Mantui- toriule al met prea bunule, arétat s’a cunoscut miarirea Treimei. Nor luminos, iutindén- du-se luminat, intru schim- barea la fata, a spaimantat, vérturile dumnedeestilor uce- nici. Nie cu Moisi, ati statut ina- | intea ta Cuvinte, iatru schim- barea la fafa; tard Tatal gra- ind, din cerit te-a marturisit. Alte Stihirl, ale Apostolula!, glas 4. Prosomia: Ca pre un vitéz... Cu trestia darului, din- LUNA LUI august tea adincul degertaciunei pre oun 6meni ’'f-al tras, vrednicule de minune, supuindu-te voel in- vétitoriului, Matie, celul ce a luminat cu totul intelegerea ta; si Apostol, gi cinstit dum- nedeesc glasuitor, al Dumne- deirel lui celei neajunse, te-a arétat prea fericite. Strélucirea Duhulut ceea ce sa pogorit spre tine, in vedere de fos, gi te-a facut fe- ricite dumnedeésca salagluire, degrab gonindu-ti intunere- cul nedumnedeirei, si lumea lumin4nd, prin strélucirea prea inteleptelor tale cuvinte, de taine graitoriule, podéba apostolilor, singur védétoriu- le al lui Christos, fecicite. Cu falgerile predicaret, pre cei ce sedeatt intru intunere- cul inchindrei de idoli, ma- rite luminandu-i, ‘fa{ arétat prin credinfi fil Stépanulut si Dumnedeti; caruia al riv- nit; patimilor gi mortel, si ma- rirei te-al facut mostenitor, ca un infelept, ca un dum- nedeesc glasuitor, ca un u- cenic al adevérulul. Marire, glas 2, Parasind cele paméntesti, |; al urmat lui Christos, si in- semnandu te prin insuflarea sdntului Duh, te-ai trimis de dinsul la neamurile cele pier- du-te, ca sd intorcl pre oa-IN PECE pILE meni la lumina dumnedecs- tilor cur ostinte, A postole M st tie. S: sfirgindu:- tt nevointele dumned:estilor tale chiauci, siale muncilor celor de multe feluri, sufletul téi lui Chris- tos laf dat. Deci pre acela réga-l prea fericite, sa ne da- rufascd noué mare mila. $i acum, asemenea. Védut-ait ia Tavor, Moisi si Ilie, pre Dumnedet, cel ce din Feciéra Démni s’a intru- pat, spre mantuirea é6menilor. DOXOLOGIA mars. $i cooalalta servire a Ortrinel dupro réudaélé LA LILUKUL Ferisirile Serbirel, Gantarea 4, po 4, si alo Apostolulut CAntarea 6 pe 4. Prochimenul Ser- birel, gi ale Apostolulut, glas 8, In tot pimén- tol: Stih: Cerlurile spun. Apostolul din fapte, In dilele aoelea s'aa intors apostolil.. Aliluia, gles 1, Mirturisi-vor oerlurile minunile tale, Evangelia de la Luca. in vremea aceea, chie- mand lisus pre cel dol-sprexjece... CHINONICUL. In tot piméntul a esit vestirea... | \ INTRU ACEASTA LUNA LN 10 DILE. Santul mucenic 9 Arhidiacon Lavrentie, Le Downe strigatam.. Stihirile, pe 6, Ale Sorbarel 3, gi ale sintulul 3, Stibirile Serbaref, glas 4. Proscmia: Datal semn... eniti acum cugetato- rilor de cele. ceresti, schimbandu-ne astadi \y cu schimbare dumnede- ésci, inchipuindu-ne cu Christos d’impreuna prin buna credinta, si inditandu- ne de pe pamént, cAtra in- nalta priveligte a bunatatilor si ne veselim; cdc! pentru mi- lostivire schimbandu-se la fata in Tavor, pre omul cel cu chip stricat l-a_ strélucit, Maatuitoriul sufletelor néstre. O ! fubitorilor de privirea celor mai pre-sus de minte, si jubitorilor de audire, veniti in taina s vedem pre Chri- stos, strélucind cu razele cele dumnedeesti, si si audim gla- sul Parintelui fifi fubit pre- dicAnd, pre cel ce a strélu- cit neputinta cea omenésca in Tavor, si a izvorit lumi- nare sufletelor ndstre. T 6ta adunarea cealumés- _ orou or rane a =} 16 LUNA LUI AUGUST = | [ C] fF ca gi cea mai-pre-susde lume, | niste jeratici lumindtori de | ! | | I — aprins de la Dumnedeti ca acum si se migte spre lauda lui Christos Dumnedeului no- stru, si a Stépanitoriului vi- ilor si al mortilor, cdci cu cu- viinta dumnedeeasca, schim- bandu-se la fata, impreuna cu sine-si a pus de fata in Ta- vor, pre intai statatoril, si pre- dicatorii legei gi ai darulvi precum bine a voit, Mantui- torful sufletelor ndstre. alty Stihiri ale sintulul, glas gi prosomia, acelégt Stepanul si Domoul, car- bune de foc ’tl-a dat tie mu- cenice intru ajutor, de carele aprindéndu-te, te-al dezbra- cat indatagi de locagul cel pa- méntesc gi al dobandit viata cea fara de morte, gi af mog- | tenit impératia. Pentru acésta cu bucurie serbim amintirea ta,cea de bucurie prea fericite, purtatoriule de cununa La- | vrentie. Dea-supra carbunilor fri- géndu-te fericite, ai vegtejit carbunili ingelaciunel idolilor, de carii suptiindu-te, ai scu- turat trupul cel gras, ca pre o sarcina grea, si tarina omo- | rirei strémosgilor nostri. Pen- tru aceea carbune nestins te-ai facut noué luminand cu stré- lucire pre cel ce cinstesc a- mintirea ta. IML ucenicil cel nebiruiti, s’ai c __ ~ raza Duhuluj, cu ferbintéla izgonind negura ingelaciunei gi a nedumnedeirel, gi aprin- dénd lumina bunei credinte. Pentru acésta si Lavrentie a- devératul gi cinstitul diacon al Maatuitoriului stréluceste cu minunile. Marire, $i aonm, glas 4, Mai ’nainte de crucea ta Démne, muntele ceriului s’a aseménat, si norul ca un cort s’a intins, schimbandu te tu la faf3, si de ‘Tatal marturi- sit fiind, de tata era Petru cu Iacov gi cu Ién, ca cel ce voiaii si fie impreund cu tine si in vremea véndarei tale, ca védénd minunile tale, sa nu se infricogeze de patimile tale; cérora ca si ne inchinam in pace invredniceste-ne pre noi, pentru mare mila ta. La sriMuaViNa. SLibivite otos 9 Prosomia: Casa Enufratulul... Marirea cea dumnedeésca, 0 a arttat Domnul 6re-cand in muntele Tavorului, tainu- itorilor, cdrora a voit. Stih: Ale tale sunt cerlurile gi al t8t este pi- méntul., © eniti cu ucenicil tofi sa alergam impreun4, intru inal- timea bunatatilor, ca si ne invrednicim,impreund cu din- sil gi darului.IN PECE pie Stih: Tavorul gi Ermonul intra numele tit se vor busura. Toft paméntenil, s4 ne cu- ratim inimile, ca prin bund tocmire, sa vie si la nod, ma- rirea darulvi celul in trei sori. Marire, $i acum, glas 4: Mat ‘nainte de crucea ta Domne, suind pre ucenici in munte inalt, te-al schimbat la | fata inaintea lor, cu razele pu- terei lumindndu-i pre dingif. Despre o parte cu fubirea de émeni, jar despre alta cu pu- terea, vrénd sa le aréti stré- lucirea invierel;carefa invred- niceste-ne si pre noi in pace Dumnedeule, ca un milostiv si de émeni {ubitor. ‘Tropar, glas 4: Mucenicul té Démne Lavrentie... Canta 1a snirgitu caryel. Mariva, Si aonm. al Sarhirel. La Ortrina, La Dumnegeti este Domnul.. Troparal Serba- rel de 2 orl, Marire, al Santulu!, $i acum, al Serbarel. Dupl {ntig 84 ratanio Motiemola los 4 Prosomia Spiiméntatu-s'a Iosif... In muntele Tavorului te- ai schimbat la fata Tisuse, gi nor luminos intins ca un cort pre apostoli cu marirea ta l-a acoperit. Pentru acésta, si in jos la pamént sa vital, nepu- ténd rabda sa vada stréluci- tea méarirelcelei neapropiate ateteitale; Manotuitorule Chri- stése Dumnedeule, cela ce esti fara deinceput, carele al arétat atuncea acelora lumina ta, luminéza sufletele ndstre. Marire, $i acum, Sardg! acésta, Dup& a doua Stihologie Catiemala, glasul gi enenmia anataast "n muntele Tavorului, schimbdadu-te la fata Man- tuitoriule Christése, prea a- legilor ucenici, marirea ta aré- tandu.o, aistrélucit neschim- barea dumnedeirei, si prin no rul luminei, impreuna ai chie- mat pre Ilie si pre Moisi, ca- rif impreuna vorbfati cu tine, Pentru acésta si Petru dicea: Bine este indurate a fi aicea impreuna cu tine; cela ce a- tuncea af strélucit acelora lt- mina ta, lumineaza suflete'e nostre. Mirire, Si acum, far acésta, CANOANELE. Al Sorbirel cel de al dotlea ou Irmosal pe 8, ai al siutulul pe 4, Al c&ruta acrostih la Greco! este acesta : Laud ex oAntirl osérdnice pre Lavrentie cel tare, Cantares 1. elas 1 Trmos: Pro voevodil cof tarl... %n gradina desfatarei caun ostag al lui Christos dupre vrednicie desfatandu-te, si im- preuna dantuind cu puterile cele Angeregti, rég4 sa mise dea stréiucire purtaétére de lumina mie, celui ce te laud pre tine fericite Lavrentie. : AG nz118 LUNA LUI AUGUST T ntrand in luptele muce- nief celef cinstite, patimitor purtator de biruin{a, cu taria sufletului te-ai arétat Lavren- tie, cu cununa dreptatei, cu buna cuviinta incununandu-te si cu diadema biruintel. Marire. Ga un fit al luminel gi al dilei fiind, minunat, de la apus ca un sére simtitor ne-ai résarit noué, luminand mar- ginile cu raza cea prea lu- mindésa, mucenice Lavrentie pururea amintite. $i acum, a Nasobtérel : Prin cinstita nagterea ta Feciéra, mantuindu-ne din le- gaturile tadului si din strica- ciune, gi din osinda lumei, cu multimita strigam tie: Bucu- ra-te Prea-curata cea plina de daruri, usa cea mantuitére a darului. Cantarea 3, Irmos: Aroul celor puternict... | Ave biruinta crucei, vi- tejegte ai alergat catra protivnicif luptatorl, si biru- indu-i te-ai arétat purtator de minuni. ingradindu-te cu legea lui Christos, ca un nebiruit ai statut improtiva legtuirei pa- ganilor, cu rabdare prea vi- t tejeasca, prea fericite, Marire: 8 I nputernicindu-tede dum- nedeésca putere, al stricat ne- putinta multimei dumnedei- lor, Jara dumnedeirea lui Chri- stos cea mai ‘nainte de veci luminat o ai predicat. $i acum, a Nascdtore! : C uvéatul cel intocmai cu P&rintele gi cu Duhul, la fire si la fiinfa si la dumnedeire, intrupandu-se din tine Prea- curata, s’a facut de-opotriva cu émenii. Trmosul = Arcul celor puternici a Slabit, gicei neputinciogis'ait »incins cu putere. Pentru a- »eésta s’a intarit intru Dom- paul inima mea. CONDAGCUE. sintnint, elas. 2, Prosomia: Canténd cele de sus... Cu foc dumnedeesc a- prindéndu-ti inima ta, focul patimilor pana in sfargit in cenuse |-af intors, intaérirea patimitorilor de Dumnedet purtatoriule mucenice Lav- rentie, si intru chinuri fiind, ai strigat cu credinta: Nime- nea nu mé va desparti pre mine de dragostea lui Chris- tos. cos: Pre cel ce a strélucit in lume ca un luminator nera- tacit, adunandu-ne credincio-sii, cu laude de cantari sa-1 cinstim, pre Lavrentie pur- t&toriul de chinuri si tainui- torlul celor negraite, ca si ne mantuim cu rugaciunile lui de gregalele cele rele, si cura- tindu-ne de (614 intinaciunea minte/, si vedem pre Christos cel ce a prea-miarit pre acesta, carele tare a patimit sia dis: Nimenea nu mé va desparti pre mine de dragostea lui Christos. Catismala, glas 8. Prosomia: Pre infelepolunes... Bogatia cea cerésca adu- nandu-o si saracilor pre a- césta aducéndu.o, o ai risipit si ai dat lipsitilor panea ta, si printr’acésta, viata cea ne- stricdciésa castigandu-o intru mucenia lui Christos, ai stré- lucit cuvidse. Pentru acésta tacénd vitejie, gi patimind du- pre lege, cununa nevointelor tale de la Dumnedeii ai luat, purtatorlule de chinuri La- vrentie, roaga-te lui Christos Damnedei, ertare de gregale si daruiasca celor ce serbéza cu dragoste santa aminti- rea ta. Marire, $1 acum, a serbirel, glas acelag!. Prosomia: Porunca cea cu talni... F ulgerul cel ascuns supt trup, firea ta Christoase si dumnedeésca buna cuviinta, in santul munte cu bundta- m™ ‘peoe PILE 119 tea af aratat, strélucind fiinta intru tine ucenicilor, gi inte- legénd nerabdata firea mari- rel tale, sant egti a strigat; ca cel ce est! neapropiat, vé- dut ai fost lumei cu trup, u- nule jubitoriule de émeni. Oantarea 4, Irmos: Cola co goade in mirire... _lvjitoriul Cuvéntulut si im- + podobitul cu cuvéntul, s’a junghiat cu voirea sufletulul, pentru dragostea Cuvéntulut, gi acum impreund cu Cuvén- tul dupre dreptate imp&rate- ste, de veselia gi de marirea lui umpléndu-se. Prin privegherea cea dum- nedeéscé a muceniceste} tale improtiviri, lepadand de pre gene somnul cel spre morte, cu buna credinta, nu ai dor- mitat dormitarea paganatatel, prea santite mucenice al lui Christos. Mirire ; q nprotiva chibzuelei celei paganesti a raticitilor, cu ar- mele adevérului giale cinstirei de Dumnedewt intr’armandu- te, amintirea acestia pnd in sfargit o ai surpat prin cre- dinta si prin alc&tuirea vo- irel. $1 acum, a N&sodtére! : T 6t& stricdclunea manca- rei cea mai de ’nainte lepa- dandu-o, cu panea vietel cea| & din cer ne hranim, cu cea ré- sarita din paméntul cel fecio- resc, pre care, ca pre o pri- cinuitére a bunatatilor o ma- tim. Ofantarea 5, Irmos: Piganil na vor vedea... edepartat privind spre frumsetile cele dumnede- esti, ai defdimat tote frumse- file cele veselitére ce sunt pre pamént, Lavrentie, gi durerile cele cumplite ale trupului, vrednicule de mirare. Cunoscénd pre Christos, carele slujitor s’a facut noué al darurilor celor de la Pa- rintele, te-ai facut diacon al lui, purcedénd catre dinsul prin singe prea fericite. Mirire : Santita jertfa si podoba de bund cuviintd ai adus lui Christos tericite, gi ai strélu- cit in cortul cel ceresc, unde acum fiind te indulcesti de lumina. $i soum, a Nisodtére! : Cel de o fire side un chip cu Parintele, unul nascut Fi- jul, cu é6menif, vrénd s’a fa- cut de o semintie, cel prea inalt intrupandu-se din pan- tecele téti Maicd Fecidra. Vonit-am intru adancurile.., ocul cel materialnic pre <4 tine frigéndu-te, manca- LUNA LUI AUGUST re prea dulce te-a facut im- pératului tuturor, celui ce iu- beste si insetogazi de m4n- tuirea néstra, pururea mirite. w totul te-al apropiat de | lumina fncep&toaret Treim!, diacon fiind al acestia, te-al | facut cu chip luminos, lumi- nand pre cel ce te canta pre tine. Culcat fiiod pre gratarele foculut, suferial cu puternicie dumnedeeascA macenice, a- prindéndu-te la suflet de dra- gostea lui Christos gi de roua Doubului. ‘Si acom. a Nasedtérel: Maic&a Feciéra, vas inca- pétor de Dumnedet af fost, scaun insufletit, munte sant si chivot gi cort facut de Dumne- dei, si sfegnic cu raze de aur. Irmosal : ‘Venit-am intru adéncu- tile marei, gi m’a inecat pre »mine viforul pécatelor mele ,celor multe; ci ca un Dum- »nedeti scoate dintru adinc »Viata mea, mult milostive. CONDACUL gi ICOSUL serbirel. Intro aeést’ Lund, in 10 qile, amintirea sfin- tilor macemicl, Layrentie Arhidiaconnl, Xist. gi Tale Stih:Pre Lavrentie, pegte al luf Christos fl dic, re carole pre gritar piganil eu ofrbunl fh fri B. Sfargitul nevoitorilor gl mArirea vrénd si dobandogt!, Cu nevoinfa cea prin sable, Xiste, te nevo- ogtl.f° —+>. Pro Ipolit, de cal fl véq logat, CAroea patiml, impotriva numirel i s’a dat, Lavrentio intra acésti lund tn a qocea qi | ou adevérat; Ban peste fript pre oirbun! s'a ardtat, cogtia, aii fost in gilele impératulul Deoie, deol sdntul Xist ora de Ja Atena, unde fnvatase gi cuvéntul Mlosofiel gi mergénd 1a Roma a fost hirotonit Episcop dup’ ce mérturisi sfntul Stefan, gi pornindu- se atuncea gén& asupra oregtinilor, po- rane! séntul Xist Inf Lavrentie arhidiaconulul s8U, 8 chivernisésch vasele bisorioel, Jar’ el védéndule le imparti pre Ja stracl. Dup§ aceoa fntoreéndn-se Decie do Ja Persia, a fost adus cétre dinsul sAntul Xist Episcopul, gi neple- cindu-se a so lepide de Christos, of mArturi- sindu-l ou tndrisnélé Dumnedet adevérat ai a tot aiditor, is’a theat capal. Dec! aducdndu-se si arhidiaconul Lavrentio, gi ceréndu-i-se san- tole odére, ol corn caré gi ludnd pre séract gi pre gohlopif cérora le tmplrtise banil, fa fneir- oat prin care gi fa dus la impSratul. Pre oa- rif védéndu-l tmpératal, gi pornindn-se on ma- nie, poranci del biturd forte réi pre santul Lavrontio, apo! 1 bigard in temnifi, unde fn- trind sintul tim&duea pre tot! oe! co mergeatl la dinsul, care védénd Calinic Tribunnl erequ fm Christos gi se boterA. Dect dup acsea ia- rigl stitu efntnl Lavrentio do fat la tmp8ra- tal gi neplecindn-se a jertfi idolilor, il intin- ser pre un gritar oe ardea pre foc, pro carele dind mulfumitd lu! Dumnedett gi-a dat sufletul, Sia fost grijit qi ingropat precum #'a ofqut do Ipolit. De care tntelegind impératul trimivo de1 Ini, si porunei de) biturd on beto de fier nodorése gi apo! fl legi de oal silbaticl, de care téranduse mult, gia dat sufletal la Dum- nedetl, Ins% spun oa gaptea qi dup’ patima sintulnf Ipolit fnotlecind Decie gi Valerian pre eail Jor, ca si mérgi Ja priveligte, aoolo gi-ali lepidat’ neouratele lor suflete, strigind adicd Deoie 1a oésul mortel Ini: O Ipolite, de oa ms Jol aga rob legat. Strigat-a si Valerian: Dari on lanfurl de foo mé tragl? gi acésta s’a vi dit fn t6t8 Roma ei dela Roma in tot lume gi tof{ s'atl intirit in credinfa Domnula! nos- tru Iisns Obristos, a ofruea este mirirea in veo!, Amin, Intra acésti qi, santul Iron filosofal, on pace s'a sbvérgit. Murind Sofistul capul i s’a tucununat, Kol oapul ingeldctane! 1-a sférimat, Intra acdst& qi, sAmtil gése muceniol col in visle, unil zdrobindw-li-se ésele, far’ alfil stra- jinda-li-se tropurile, s'ai séverait Stih: Zdrobirea dselor, gi a odrnurilor stra- jtre, La qése nevoitorl de ounun\ si face ripire. IN DECR PILE Gu ale lor sinte rugiefunl... Gantarea 7, Irmos Cel 08 al maztuit in foo... POovetaitor tainelor aler- géndu-te, si slujitor Cu- véntului, vas santit te-ai a- rétat al bisericei celei ceregti, si prinos, dulce cantand fa- cétoriului: Prea laudate Dém- ne Dumnedeul pirintilor no- stri bine esti cuvéntat. T ngradindu-teculegea vie- tei celef intru Christos, muce- nice Lavrentie, nu ’tt-ai ple- cat mintea legtuitorilor mor- fel si stricdclunel, cantand: Dumnedeul parintilor nostri bine esti cuvéntat. Marire Ca un bre-care ce s’ar fi imbracat cu trup fara durere, cu gand prea viteaz muce- nice, al cutezat asupra focu- lui celui a téte mistuitor, stri- gand prea ferizite: Dumne- deul parintilor nostri bine esti cuvéntat. Si acum, a Nasedtérel: Usa intelegétére te-al a- rétat mirési a lui Dumne- det, a résaritului celui ce din- tru inaltime s’a arétat pe pa- mént émenilor, dintru tine, mai-pre-sus de cuvént si de cuget, Dumnedeul parintilor cel bine-cuvéntat. antares », irmos: ‘Mntuitoriule al tuturor...Sana ae Sae ere Ere eee eee SarEEeEESEESEEESEEISE j 122 u minte tare te-al facut ‘mal puternic de cat va- paea cea nesuferita, ca in trup strein ardéndu-te fericite, ai strigat: Téte lucrurile bine- _cuvéntati pre Domnul. t A, semémandu-te celor trei tineri, si stingénd carbunii to- cului in roua Duhului, strigi cantand : Téte lucrurile bine- cuvéntati si laudati pre Dom- nul. Rina-envintim Christos fiind tie lumi- nare, te-a incins pre tine cu tarie, si catra sinesi te-a in- nalfat, carele cu buna cuvi- inté cntal: Tote lucturile bi- ne-cuvéntati gi laudati pre Domnul. Si annm m Wiaaktérot Toiag din radécina lui Ie- seit af fost, si mai-pre-sus ai inflorit flérea Dumnedei- rei, pre Christos Dumnedeul met si Domaoul: Tote lucru- rile bine-cuvéntam Fecioara _ nasterea ta. Irmostl: 84 Vndtm hine of ouyéntim.,. Méantuitoriule al tuturor »a-tot-puternice, pre cel ce 784 fineati de buna credinta, yin mijlocul vapdel pogorin- ydu-te ’f-ai rourat, si ‘f-ai in- »vétat sa cante: Téte lucru- ptile bine-cuvéntati gi lau- »dati pre Domnul. LUNA LUI AUGUST CAntarea 9, Irmos: Eva adio& prin béla... / unghiere intréga, si ta- dus Stépanului, ispitindu-te ca aurul in crptor, in focul muceniel, si te-ai facut carte a bisericei intailor nascutl, vrednicule de minune. u privirea cea neince- tata catra Dumnedet indum- nedeindu-te, si prin unirea cea maf bund’, cu cuvéntul si cu privirea cea dumnede- éscd, ti s’a facut s4 te ames- teci cu lumina cea desévér- gsita; pentru aceea pre tine toti te fericim. Mirire: Ca sérele ai résarit de la apusuri fericite, minune mare gi prea-marita, cu razele tale vrednicule de mirare, téta bi- serica luminndu-o, gi cu cal- dura credintei pre toti incal- dindu-i; pentru aceea pre tine toti te marim. yi aoum, a N&sobtérel : ‘“hipurile nagteref tale Prea-curata profetii mai ’na- inte le-ati predicat, invétan- du-se de departe din dum- nedeésca suflarea Duhului, si at. predicat lumei prea lumi- nat; de ale cdrora impliniri ne minunam acum. ‘Irmosal: Eva adicd prin béla nea- ~~»: i —— -mae bine primitd te-af a- © ~~.a. i IN DECE DILE »scultarei, blestem fn Jaun- »ttu a adus. Iara tu Feciéra »de Dumnedet’ Nascétoare, »prin odrasla purtarei in pan- ytece, lumei bine-cuvéntare yi inflorit; pentru acésia tott yte marim, RXAPOSTILARIA. Prosomia: Cu ucenicil s& ne.’ Cu puterile cele angerestt, si cu danturile mucenicilor, tuind impreuna inaintea scau- nului prea luminatei Treimi, gi cu prea strélucitele razele cele de acolo révérsindu-te, cere lumina gi pace, celor ce cu drépta credintd sévérgesc amintirea ta cea datatére de lumina, si pre tine arétat te prea-maresc, o Lavrentie fe- ricite. Maire, $1 scum, a Serbire!: uvinte cela ce esti lu- mina neschimbata a Tatalui luminei celu! nenascut intru arétaté lumina ta, astadi in Tavor am védut lumina pre Tatal, lumini si pre Duhui, carele aduce fa lumina téta taptura. LA STIHOAVNA Stihirile, glas 2, Prosomia: Casa Eufratulul... Ghasul parintesc, tie din ceriurl, s’a audit strigand: + Acesta este Filul met cel iu- mare mucenice marite, dan- | 123 bit, pre dinsul toti sa-l as- cultati. Stih : Ale tale sunt cerfurile gi al tet este piménta, © ne suim credinciogif cu mintea, in muntele privirei, ca sa vedem marirea Mantu- itoruluj, Dumnedeului nostru. Stih Tavorul gi Ermonul intro numele tot se vor bucura, S criind cantaretul psal- milor, striga: Tavorul gi Er- monul, Christése Mantuito- riul mei, luminat intru nu- mele téi se vor bucura. Marire, i acum, asemenea, Stepanitoriule al tuturor impérate, impacd lumea, prin solirile Prea-curatel Fecidre, impératesel tuturor, si ale tu- turor santilor téf. LA LITURGIE Foricirile Serbirel, Cantarea 5 a amAndurora Canduelor, ou Irmosul pe 6. 4s. 2>— OtINTRU AUEASTA LUNA IN 1 DILE. Santa] mucenic ql arhidiacon Evplu, La Dsmne strigat- Stihirile pe 6, ale Ser- ya ale santalul 3. Stihirile Serbire!, gias 6. Prosomia: A trela qi a: inviat... ~nchipuindu-te pentru “mnilostivire Christé- se, in Adam omul cel fdintait, din Fecidra, te- af arétat Adam al doi- tuitoriul met, descoperindu: tt dumnedeirea ta. Cel mai alegi ai darutut si ai legei vechi, védénd Chri- stoase in muntele cel sant schimbarea ta la fata s’at ul- mit; cu carii ne inchindm tie impreuna gi Parintelui si Du- hului. Strélucegte-sé fdptura lu- fata Christése, pre carea dum- nedeestilor apostoli in Tavor, gi lui Moisi gi lui Lie, Dum- nedei fiind, o ai arétat stré- lucind negrait, mai vértos de cat sdrele. Alte suns’ * “tntuluf, glas 1. Prosomia: Prea Jiudatilor mucentcl... ple intru tot pururea 7 lea, si in muntele Tavorulu) te-ai schimbat la fata Man- | minat prin schimbarea tala | LUNA LOI AUGUST || curandu-te cu dinsul. ——__——+>—-| > miarite, surpat-ai prea viteje- ste miestriile vrdjmegsului ce- lui r&i prin mucenia ta cea tare biruindu-] pre dinsul, si acum te-ai dat jertfa curata si bine primita, luf Christos Ziditoriului tea, impératul tu- | turor, in véc impreuna cu din- sul bucurandu-te. Eyvple pururea prea ma- rite, intrarmandv ti simtirile svfletulul cu crucea Jui Chri- stos, vitejegte de bund voea ta, ai alergat catra protivni- cul luptator, si arétat_ biruin- du-I pre dinsual, acum impre- und impérategti cu impératul tuturor, in véc impreuna bu- vple pururea prea marite agonisind ajutor pre Christos ai defaimat cele materialnice, si pentru dinsul dandu-ti tru- pul gonaciului spre batai, ai stdtut inprotiva, patimind pa- n& la sange, mucenice. Pen- tru acésta cu cununa biruin- tei, te-a impodobit pre tine Stépanul, Mantuitoriul si Domnul. Marire, §i acum, a Serbarel, glas 4. Muntele carele a fost dre- cand intunecat si afumat, a- cum este cinstit si sant, pre carele a statut picidrele tale Démne, ca taina cea mai’na- inte de veci acoperita, infri- cogati schimbarea ta la fata, + og. >—in ceste mai de pre urmds’a arétat lui Petru, si lui Ion, si lui Iacov, carii neputénd suferi raza fetel tale, si stré- lucirea hainelor tale, cu fata la pimént ai cddut, carii si | de spaima fiind cupringi, s'ati mirat védénd pre Moisi si pre llie vorbind impreuna cu tine de cele ce erati si se intémple tie. Si glas dela Tatal a mar- turisit dicénd: Acesta este Fi- iul meti cel iubit, intru carele bine am voit, pre acesta sa-l ascultati, carele si darueste lu- mei mare mila. LA STIHOAVNA Stihirile, glas 2. Prosomia: Casa Eufratulul... F irea lui Adam, vrénd Christos ca sé o schimbe, in muntele Tavorului acum vine, ca si descopere catra tainui- tori, dumnedeirea sa. Stih: Ale tale sunt ceriurile qi al tit este piméntal Raza cea intreit stréluci- tére, a dumnedeestei marirei tale,strélucind negrait in mun- tele Tavorului, Mantuitoriule a luminat lumea. Stik: ‘Tavorul gi Ermonal intra numele t8h se vor F ara de veste védénd u- cenicii, schimbarea vestmén- tului, si a intregei alcatuirei tale Cuvinte, cu fata la pa- ] mént cAdénd cantail. IN UN-SPRE-DECE PILE ~~ 126 Marre, $i acum, glas 4, | n munte inalt schimban- du-se Ja fata M4ntuitoriul, a- vénd pre ucenicii cei mai a- lesi, cu prea marirea strélu- cit, arétand ca de vor stré- luci cu inaltarea _bunatatilor | se vor invrednici si dumne- deestel mariri. Si vorbind in- preund cu Christos Moisi si Tlie ati arétat, cA preste cei morti stépaneste, si cum c& cel ce agrait de demult prin lege si prin profeti, este Dum- nedeii, cdruia si glasul Tata- lui din nor luminos i-a ma&r- turisit dicénd: Pre acesta si ascultati, carele prin cruce va prada iadul, si va darui mor- tilor viata vecinica. Troparial, glaa 4, Mucenicul 18 Domne Evplu... Contd Ja oftrgital odrtel La Ortrina. Dumnegett este Domnul, Tyoparul Serbirel de 2 orl, Marire, al Sdntulol, Si acum, far al Serbare!, Dupt futhia Stihotocie, Catismals, glas 4. Prosomia: “Ardtatu-to-al ast&di... S erbarea cea prea strélu- citi a Stépanului a sosit, ve- niti toti mai ’nainte curatin- du-ne, si ne suim cu mintea pre muntele Tavorului, ca s4 vedem pre Christos. Marire, $i acum, Tarigl aodsts. Dupa adona Stihologio, Gatismala, glae #, A Prosomia; Gavéntul cel imprenni,., a(a>—- Y ] 26 Cavéntul cel de o cinste cu Tatal gsi cu Dahul, intru- pandu-se din Feciéra Curata, prunca lui Dumnedez, sisuin- du-se in Tavor cu prea ale- gil ucenici, cu prea-miarire s’a schimbat la fata. Pentru a- césta laudim dumnedeésca, gi prea santa pogorirea lui. Marire, $i acum, lar& acésta CANOANELE. Gel dintAl al Serbarel ou Irmosul pe 8, gi al santulul pe 4. Al c&rufa acrostih la Greo! este acesta. Cn bund cinstire voit linda pre minunatul Evphu. Compunerea uf Losit, CAutarea 1, glas 4, Irmos: Pro Voevodil cel tart... Cc arma crucei inotand, al iatrat in limanul vietel, fotru carele cu bucurie lumi- nat petrecénd miarite, ince- téz4-mi mult turburaciosul val al inimef mele, ca cu liniste sa maresc amintirea ta. @ Stea cu totul lumindsa ai résarit infelepte intru cins- tita taria bisericei, luminand pre credinciogi cu strélucirile bunatatilor Evple; si cu pu- terea Duhului ai izgonit in- tunerecul dracilor. \u dumnedeésca putere imputernicindu-te intelepte, cu cuget dumnedeesc, pre cel nascut din Dumnedet, Dum- nedeii |-ai predicat, carele de I buna voe a rabdat réstignire bm LUNA LUI AUGUST | tru Christos, carele pentru “~~ mirite, gi cu mértea pre mérte a siricat. Marire : To gura sd se misie spre lauda ta purtatoriule de Dum- nedeti, cdci cu invétaturilecele dumnedeegti, ai rapit din gura vrajmaguini pre toti, cef ce cu prea buna plecaciune, aii primit cuvintele tale, purta- torfule de chinuri al lui Chri- stos prea vitézule. $i acam, a NascStére! : u pogorirea cea infci- cogata strélucind Christos din paatecele tét cel purtator de lumina Prea-curaté, ca un sére arésarit celor din lume, risipind negura multimei dum- nedeilor cea cu inserare rea, si luminand marginile lumet. CAntarea 3, Irmos Biserica cea stérp’... Her al pre sine-ti ca AS: pre un mielugel de buna voe, vrénd a te junghia [pen- tine cu voirea a saracit, sis’a junghiat Evple prea fericite. J unghiere fara prihana, jertfa cu prea buna mirézma, si desévérgit prinos te-ai a- dus luni Dumnedet, fericite, cu bucurie cantand : Sant esti Démne. Mbrire: ” ntirindu-te culegileEvan- [ —¢Hi>— geliel, cugetatoriule de Dam- nedei, ai statut in mijlocul barbatilor celor fara-de-lege, arétat strigand, celor ce nu mé cauta stati de fata, a mus- tra pagdnatatea lor. $i acum, a N&sodtorel: = alagluindu- se Dumne- deti in pantecele tei Prea- curata, nicl cum nu a clatit cheile fecloriei tale, pre ca- rele réga-I neincetat sa se in- taréscé toff cel ce te canta pre tine. Armosul : Biserica cea stérpd a nas- ,cut din pagani, si adunarea yceacu multi fii a slabit, mi- yhunatului Dumnedeului no- »Stru s&-i strigim : Sant esti Domne. CONDAGUL stntulu!, glas 1, Frosomia: coata angerésol. u arma cracei bine in- notand, ai intrat intru lima- nul cel lin al lécagurilor ce- lor ceregti. Intru care silag- | luindu-te, rég%-te Ziditoriului ca s4 se mantuiascd de t6ta nevoea gi scarba, cei ce ser- bez& astadi amintirea cea cu rugdciune, a nevointelor tale tericite Evple. Gatismala, gles 1. Prosomia: Morméntul tat... Legile lui Christos in mani tiindu le aistdtut in privelis- te, strigand catra vrajmasi, de IN UN-SPRE-DEWE PILE | mine insumi chiemat am venit, de fat’ sunt ca sd pitimesc prea cu tarie. Pentru acésta plecandu-ti grumazul, cu bu- curie ai primit taéerea sabiei stvérgindu-ti alergarea. Marire, $ acum, Serbarel, glas 4. Prosomla: Gola oe te-al fndlfat... Snindu-te cu ucenicii in munte, gi intru marirea Ta- talui, strélucind, impreund cu Moisi, Ilie a st&tut inaintea ta. Ca legea gi profetii ca lui Dumnedeti servesc, a caruia si firésca fiinta cea filasca pa- rintele mirturisindu-o, te-a chiemat fifi; pre carele il lau- dim impreuna cu tine si cu Duhul. OAntarea. 4, Irmos: Peutra dragostea chipull... isericd insufletita a prea santei Treimi te-ai aré- tat cu adevérat, si cu arma credintei, in pamént ai sur- pat capistile idolilor, muce- nice Evple. Thera frumsetea cea dum- nedeésca indulcindu-te Evple, ai defaimat bataile si dure- rile, si chinurile cele fara de numér, si cu bucurie ai pa- timit. Smerindu-te de Dumne- det intelepte mucenice, ai | smerit inima cea cu cuget in- | nalt a ucigasului, gi te-ai suit128 catra cela ce a inaltat pre omeni. Marire: De dragostea Stépanului aprindéndu-te, cu adevérat ai ars t6t% ingelaciunea, gi cu osirdie ai mers la mucenie, mucenice. Gi acum, a Nasodtérel : B ogatii poporului téi tie si inchinad Feciéra, carea ai nascut pre cel ce a imboga- tit pre toti, cu cunostintele cele dumnedeesti, pre Chris- tos Dumnedeul nostru. 5, Irmos. Neoredinclogii nu vor vedea... q@ trélucindu-te cu totul de privirile cele dumnede- esti, si_cu vitejia intarindu-te ca un lei prea vitézule, cu nadejdea ai intrat catra pri- veliste, biruind paganatatea, prea alesule. Vv iat fara intristare ’ti-a dat MAntuitoriul, tie celui ce ai suferit pentru dinsul mérte amar&, purtatoriule dechinuri, si cu cetele mucenicilor te-a impreunat pre tine, ca pre un viteaz. Marite : Plecatu-ti-ai grumazul téi cu cuget osirdios, si luandu- ti-se capul, mai luminat te-ai impreunat cu Christos Cu- vidse, indulcindu-te de Dum- nedeire, LUNA LOI AUGUST $1 ncnm, a Nascdtérel: Acrétatu-te-al cu adevérat mai inalta de cat angerii, nas- cénd pre Ziditoriul angerilor, mai-pre-sus de minte, pre cel ce a prea-miarit pre santii mu- cenicii, Prea sant’ Maica Fe- ciéra. H nea sangele picdndu-ti, ai statut inaintea puitoriulul téti de lupte si de la dinsul, bucurandu-te ai primit cunu- nile biruintei, de Dumnedett inteleptite Evple, prea vité- zule. Cu barbatie af statut ina- intea divanului, legile Stépa- nului in bratele tale tiindu-le Evple gi aratat prea cu osar- die, af mustrat pre cef fara de lege cuvidse. . Marire : espaim4ntandu-te desa- bie, netemandu-te de multi- mea muncilor, cu buna cre- dinté ai predicat adevérul, inaintea divanurilor judeca- torilor gi al omorat ingela- ciunea, $i acum, a Nasobtbre!: O minune prea marita! cum ai nascut Feciéra necu- noscénd ispita de barbat? Si cum ai aplecat cu lapte pre cel cu adevérat datator de CAntarea 6, Irmos: Venit-am fatra adancurile...ia] FE +o 7 IN UN-SPRE-DECE PILE lapte gi hranitoriul tuturor fapturilor, Maica prea curata. Irmosul: ‘Venit-am intru adanca- »Tile mare, si m’a inecat pre »mine viforul pécatelor mele »celor multe, ci ca un Dum- nnedeti scéte dintru adins via- »ta mea, mult milostive. CONDACUL gi ICOSUL serbirel, Intra acésté lund fn 11 qile, amintirea santn- luf marelaf mucenjo Evplu diaconu!. SUD: Din poddbs adect, ogt! Evple, diacon cinstit, Jara din there, ostag forte intarit. Evplu fntru acést& lund in a un-spre-deoea di. Prin therea de sabie din viat& so s-vérgi. costa a fost in qilole impératulu! Dioeli- fian, trigéndu-so din ootatea Cutaniel, care se afla in eparhia Siciliel. Decl find parat la guvernatornl Calvisian, si nele- pAdanda-se de Christos, intél a’ fost Je. gut ou manile g1 ou piol.rele 1a genunchi, dup& aces spinzurat de un lemn gi a fost strajit eu mani de fier. Dect atuncea dumnede- eso glas viind fl int&ri; apol 1 zérobira vi- nele ou clooane de fier, gi bigandu-] in temnita féen rugdolune gi iavort fantnd ou rp’. Apo! iarlg! scoféndul, {1 p&transoré urechile ou un- ghil de fier arso gi i s’a taét capnl. Intra acésté qi se sbvérgogte tarnosirea oin- stitel af infrumsetatel case gi dumnedragtel bi- sorlol a prea séntel St&panel néstre Nasodtére de Dumnejed, cei ic Eleuss, Intra acdstd qi, amintirea tcdnel, cole! nefacute de mani, a Domnulo! Dumnedeu gi Mantuito- rloluf nostra lisus Christos, Stih: A izvora mulfime do streine minunl nu este luoru de mirat, Chipul cel aseménat Iu! Dumneget, cuvéntu- Inf colo minunat, 'n qilele bine-credincfosuln! impérat Tie rio la anil oinci-snte gapteqeo! gi gase, si feu minune mare gi prea m&rit&. De vre- 1@ ce o fomee, anume Maria, izbitire de © ristos, gi patricio vu vrednicia, find vaduvs, eigu totr’o bOI grea gi fark de leao gi des: nAdrjduindu se de tot ajutorul omeneso, 0 last, in nddejdea Domnulot @i Dumn-qeulu! nostra lisus Shristos, Deof puind intro sines! bun =j_ sAnd, a trimes obtre preotii cel co slojat sin. Sy tel, stipanogtel gi nefdoutel de min’ iedna Dom- nuluf, rugandut si mérgi la dénsa, carl mor- génd ea ciqu la piolérele lor, qieénd: Rogu-vé stépanit mel, de vreme co Duanedet pentra pécatele mele a vrut si mé chinueso de acésti b6ld grea de morte, pentra acésta voese gi pot- tese tiotldsa gl novrednioa, prn ragdclunile vostre s& primese sauta icdut a Domaulo! nos- tru, in sraca mea cisuts, patrudec! de qile, ca déri_printr'énsa va face Domnul milé ou mive. $i of stiindut viata gi duhovnicésca ef agegare, if aduse sinta icini gi deschifénd ou- tia fn oare so afla acea iodnd, indatd cidénd se fnchind fomeia gi o sérati gi Iudnd o panzd de bumbac pre mi-ura sintel icéne, 0 puse de asupra icénel; decl biganda-o intr'un s:rin cu- rat o inchise, gi puindu-o im Paraclisul casel sale, ff fKeea strélucita lomin& de féclil aprin- se, slojind liturgil pant la patro ect de dile. $i deed se plimird acele patruqecl de ile, fn Cepura a se intiri durerile femee!, de era. ne- suferite, cit nicl din pat uu putea si se ridica, ai strigind peo slajuick po care o gtia cX este mel curati, I dise: Adu cutia sdutel icdne ca si mb inobin, dérd agi gisi putin’ odihn’ de durerile cole mart ce mé fin, $i aceea mergénd in paraclis, véga minune mare gi fnfctcogata si prea miriti, ofc! o vipae de foc mare oia din acea cutie, de se suea pand tn podul casel, gi cupringénd tot jertfelnioul, se pogora pani in fafa pdméntulul, nimica stricind jertfolni culul, de care minune slojuica ingrorindu-se, a of qut jos; de! alergand alta, spuse stipanel-sale,, care {ofricosandu-se forte so pogord dia pat mergand cu mare sili in parachs i vegénd vapaoa cea de foo, strigi: Démne miluogte. Du- pA accea trimise gi aduse degrab pre slujitoril stntel iobne, ou aril urmi gi popor mult, af véqand tofi minunea se mirard, oil se suea af se pogora vipaea ca o vetrél de corabie ce se umd de vént tars, deol strigail tof! mults vreme: Démno miluegto, Si facduduee rugactu- ne preofease’ se potoli vapaea ei deschigénd cutia, affari santa stipanésca gi uefionta de man} ioén, reantinsd de foo. Decl Iudnd gi pan- za ova de bumbac ce o pusose patricia de a- supra ic6nel, 0 mare minune! Aflara intr’énsa alt chip st8pinese, neficut de min’, asemenca tipula celu! dintéf, De care marind tot! pro Dumneqeti gi sératindu] il puserd d’asupra pro durerile fomecl si indatS o lasard darerile gi bola gi so tAmAdui femeia gi fAcéndu-se siné- tési desévérgit so seul’, gl mari pre Dumne- doit on toff catf merserd ‘acolo cu preotil. Apo! preste citi-va anf cinstita aceea femee ; de vre- mo ce maf ’aainte fel cunoscu mutarea ef de din viafa acésts, oa cova ce era vas ales, gri- ji ca sh d&rudsch pre sintel acel chip, la 0 monastire de monahil o@ 86 afla la Meletina, fn Armeuiea, a edatel indltirel Domnulul. Decl a- fiandu-se femeea intru avest gind, iat oa gi cum s'ar fi dat veste sosi acolo Ja Constantinopol 129 7oO” 130 LUNA LUI AUGUST 1 Hy Dometian arhiepiscopul Melitinel, vérul imp’: ratolol Mauricin, impreund ou cel seal de oins- to al aceleiagl cetif{; deol intelegend Patricia adat sintul chip in mana Arhiepiscopulul spu- indat géadul ef, pentra care a fost trimis in Melitina. Insh nm +0 cade s& trecem sub thcery gi a doua minune ce s'a ficut; o& fi-éndu-se pradd de Porgl in qulele impératulul Iraclie gi temén- du-se chlogaritile monastirel, ca nu cumva si le rob.se gi pre ele, se dusera in Constanti- nopo! $i fiind of eraii de bun ném Ivar’ o mo- nastire de la Serghie Patriarhul, carele afland gi pentru acést& sinta gi nefdoutd de mand je6nd, 0 Ind gi fark vooa oAlugiritelor, of in- si intra acele dile, ff venise multe scdrbe a- sup’, necazarl gi manie de la impérat! asn- pra Inf. $i turburart multe ale biserice! gi stand la multa mirare pentra acestea, védu néptea fn vis pre un om infricogat unde sta asupra lui, gil qicea: Intérce inapo! eum maf degrab monastirel oven ce al Iuat fara drep: tate, gi dack se soula sta de gandia, si chie- mand pre cel ce eraii al In} if intreba: Ge sunt aceste scirbe, ai pentra care pricind le pati- meso acestea? Mal vértos cf gi asth népte am védut un om infricogat unde sta, giml dicea: Intéree cat mai ourdind monastirel ceea ce al lnat férd dreptate, $i etl nu sti de am loat cuiva cova, iard ef qiser’: Nu le biga in sémi ‘uncle oa acestea Stépine, c& nal napastuit nict odati pre nimenca, oi scdrbele gi nalucirile a- eestea sunt din Incrarea dricésoi. Decl caod s’a faont népte iarigl i se aritS infricogatal acel gi'l qise réstit: Intéree cat mal ourand ovea co al nat cAlugiritelor de la indltare, atl nu gil oh sout streine gi fark de mangdere de aii venit dintrn alta parte? Dupa aceea deg- teptanduse qise cktre Kelisiarhul lol: Prate, cand al Iuat stépanesoul chip dela odlugarite, oum le-a pirat? lar el gise: Pérte ret pi- rinte, qi de ar fi putut ne-ar fi facut oortare, Atuno-a pricepn Patriarhul gi se dosidi pre sine gi d-grab ou mult cinste trimiso edntul chip 1a monastires oilugiritelor in doué-qecl gi nou8 ale Ini Decombrie. $i se potolirs ban- tuelele gi soirbelo Patriarhulnl gi se bucurard eBlngarijee deck Inert. sant aoe ep al Dom uulul. Intrn acést& qi, amintirea sfnfilor muceniel: Neofit, Zinon, Gale, Marcu, Macarie i Gatan, caril s'ai sévérpt prin foo, $i se face rea lor la locagul cel de vara al aAnfilor gj mirijilor color fark do arginfl Cosma gi Da- mian intra ale Iu! Darie, Suth; Lal Neofit, Zinon gl Gaie eu adevérat, Le ora asteraut cuptoral cel eu foo, fn mij- locul carnia sii stat. Ie Maren, Maoerie si Gatan Suh Strein miros de tdméer! s'a arétat, oh e Tre! mucenic!, cari] pentru Treimea de vil spre ardere de foc s'aii dat. Intra acésti gi, ouviosal Pasarion on paco 'a sbvorgit. SUD: pasarion t6t8 bumitatea avénd, ‘Mutandn-se de pre pimént résplatire potri- vith este primind. Intra acbst i, ouviosul Nifon, carele a stha- strit tn Chinovia monastirel edntulul Dioniste din Aton, gi s'a facut patriarh Constantinopo- Jef, la anul una mie patra sute qéseqecl on pace s'a sévérgit, Stik“ ifon prosdria cea de pre pimént 1é- sand, La Christos oal oo géde maf ‘nainte de tof! fati si alld stand, Ou ale lor sinte ragiclun!, Démne miluog- tone gi ne mantuegte pre nol, Amin, Uanterea 7, Irmos: Cel tre! tinerl in Babilon... icandu-ti sangele téti pre pimént, a stins jératecul inselaciunei, iaré biserica lui Christos prea cu bogatie o a adapat, careacu buna credinta pre tine te lauda prea fericite. 45 vénd minte vitéza, si cu- get neclatit, ingelaciunea jos o ai surpat, si pre partinito- rii minciunei cu invétaturile cele neminciundse, Evple prea intelepte i-ai mustrat. Usa raiului tie s’a deschis Evple fericite mucenice al lui Christos, védéndu-te intrum- setat cu patima cea dumne- deésca si cu coréna biruintei. Marire: a jeratecul cel dumne- deesc curatindu-te la suflet mucenice, jératecele multimei dumnedeilor le-ai stins, stri- | gand: Bineesti cuvéntat Dom- Gh d : areIN UNSPRE-PECE PILE ne Dumnedeul parintilor no- stri. $i acum, a N&sostécei entru ca sd inchipuéscd pantecele téti cel dumnedeesc cuptorul cel persesc Prea-cu- rata, neargi a pazit pre tine- ril, carii strigati: Domne Dum- nedeule bine esti cuvéntat. Gantaraa 8) Ire ‘Mantuitoriule a) taturor... ur&tire de tote felurile de | G béle gi izgonire duburi- lor celor cumplite sunt mé- | N stele tale, pre care incunju- randu-le, strigim: Tote lucru- rile bine-cuvéntati si laudati pre Domnul. Bucuratu-s’a de tine adu- narea credinciosilor, agonisin- du-te pre tine mijlocitor ca- tra Christos, si rugdtor prea ferbinte, si partinitor Evple prea fericite diacone, d’impre- und vorbitoriule cu santii an- geri. Bino-coventém pte Tatal dunandu-vé oamenilor, scdteti tamaduire de potriva bélelor din morméntul muce- nicului, si cu credinta strigatt: Tote lucrurile bine-cuvéntati si l4udati pre Domnul. Bi woum, @ Nasostore! I nfrumsetatu-te-ai Prea- curaté, prea nevinovata, mai mult de cat t6t% buna cuvi- inta Angerilor, nascénd pre Sen i | \ 1at Ziditoriul dmenilor si al ange- rilor, cfirufa cantim: Bine-cu- véntati lucrurile pre Domnul. * Antuitoriule al tuturor »a-tot-puternice, pre cel ce si »tineatt de buna credint’, in »mijlocul vapaei pogorindu- yte i-ai rourat,sii-ai invétat essen | »Sa cante: Téte lucrurile bine . »cuvéntati si laudati pre Dom- you), Eva adeci prin béla ne... nvrednicitu-te-al cu adevé- rat, a vedea pre cele ce de departe erat dorite de tine prea fericite, incetat-al de do- . rire ca unul ce al ajans la sin- gura sévérsirea doririlor, cea cu adevérat sévérgita dorirel tale diacone, vrednicule de mi- nune, Ca un sceptru tiind cru- cea in mana ta fericite, gilu- minat fiind imbracat cu por- fica, pre carea din santite san- giurile tale o al rogit, acum stalinaintea impératulul Chri- stos, Evple parga mucenici- lor. sta-di Catania cinstita Mitropolie, avéndu-te prea a- les pazitor pretine, serbéz’ dumnedeésca patimirea ta, sé- vérgindu-o impreuna cu tdte ) eparhiile gi cetatile, pre ca- eo i iLUNA LU! 182 rea pazesteo prin rugiciu- nile tale, Mirire: f ndumnedeindu te cu im- partigirea cea dumnedeésca fericite, arétat te ai facut sére cu totul luminos, si intru lu- mina cea dumnedeésca te-ai salasluit mucenice; si acum luminezi pre cel ce sévérgesc purtatére de lumina patim:- rea te, fericite. $i acum, a NasoBtérel: Cu razele luminel celei dintru tine dumned:ésca mi- rési luminéza sufletul mei, ridicd-mé pre mine cel ce zac in gropa periciunel, ruginand pre vrajmasgii cel ce pururea necajesc inima mea, gi catra patimi mé inping pre mine. irmosui Eva adica prin bdla ne- pascultarel, blestem inlauntru ya adus, iara tu Feciéra de »Dumnedei Nascétére, prin ,odrasla purtarel in pantece, ylumel bine-cuvéatare ai in- nflorit; pentru acésta tofi te pwarim. EXApase 7 ors Prosomia: Femel augiff glas... totul dandu-telui Dum- nedeti a-tot-stépanitoriului, si cu fulgerile cele de acolo stré- lucindu-te, purtatorule de chi- 1 ADGUST amintirea ta, si te cinstesc pre tine sinte, ca pre un slujitor al tainelor lui Christos, mu- cenice Evple. _,. Marire, $i acum, a Sebiret “uvinte cela ce esti lu- mind neschimbaté a Tatalui luminei celui nenascut, intru arétata lumina ta, asta di in Tavor am védut lumina pre Tatal, lumina gi pre Duhul, carele aduce la lumina téta faptura. LA STIHOAVNA Stihirtle, glas 2 Prosomia: Casa Eufratulul... ucurati-vé treimea dum- nedeestilor apostoli, carii in muntele Tavorului, ati védut pre cel din Treime, unul du- pre fiinta. Stih: Ale tale sunt cerfurile gi al tet este peméntol Bine este tie Tavore, cel mai ’nainte prea intunecat, cAci te-ai invrednicit luminei, nu a soarelui celui simtitor, ci a strélucirei celei de sus. Sti: Tavoral gi Ermonvl intra numele ti se vor ‘bucura. y lumina fetei tale Man- tuitoriule, fiind stréluciti, u- cenicii téi, nesuferind raza, indata au cddut la pamént. Mirire, Si acum, asemenca, \ équt-aii in Tavor, Moisi si Tlie, pre Dumnedet cel ce | din Feciéra s’a intrupat, spre nuri, adu-ti aminte de cei ce sévérgesc purtatére de lumina | mantuirea émenilor.PoE $i coea-ialt& servire a Ortrinel, dupre réndu- Yalé gi Apolisul. a a a LA LITURGIE Ferioirile Serbarel, Cantarea 6, din Candnele, améndous, ou Irmosal pe 6. INTRU ACEASTA LUNA IN 12 DILE SAnfil mucon'ot Fotie gi Anicet, Intru acésti qi si odntd gi servirea Cnviosn- Ini plrintelat nostra Maxim Marturisitorial, pontra 8 in 13 dile si sfirgegte Serbarea Sohim: Darel la fafS a Domnulul nostra lisus Christos, La Démne strigat-am,., Stihirile po 6, ale san- yi ausowe vy § ale Cuviogulal 3, Stihirile mnoenieitar. elas 4. Prosomia: Datat semn oelor 06... e foc nu v’ati temut, nici de uneltelecele tae- tore, nici de mania cea )" dobitocéscA a nebunului 3 judecator, nici de n&vali- rile leilor, nici de fierbe- rile caldarilor, nici de taerile membrelor, nici de hotarirea cea amara a mortel, carea v’a facut pre voi fara de moarte, si va trimis cu bun’ miarire catra Dumnedet cel fara de morte, vitejilor p&timitori. F rimit-atisfirgitul cel prea IN UN-SPAE-DECE PILE TONERS FB fericit, si intru tot cinstit, si dorit de cei vrednici, si na- dejdile cele vecinice prea vi- tejilor, gi ne izvoriti noué pa- rae de minuni, care ridic& ar- sura patimilor din suflet si din trup, a celor ce cu buna credinta, pururea stvérgesc serbarea véstra cea de preste ap, prea laudatilor. Fotie cel prea mirit, side Dumnedeii inteleptul Anicet, doimea cea prea alésd, cu stré- lucirile Treimet fiind prea strélucit’, si prea infrumse- tata cu frumsetile ranelor, im- preuna cu angerii pururea si bucur’, si celor ce cu cre- dinté serbéz4 prea-marita gi santita patimirea lor, le dati luminare gi mila. Alte Stihirl ale Cuviosulul, glas 4. Prosomia: Gq pre un viteaz... Pre cel ce s’a tacut om pentru milostivire precum bine a voit, intelegéndu se in doué voiri si lu: crari l-ai predi cand Cuvioas Maxime, astu pand guile cele fara de uga ale : celor spurcati, carii partiniat ingelaciunei, celei de o voire gi de o lucrare prin asupri- rea diavoluluf, carele izvo- dise réutatea. ~u vinele dogmelor tale134 LUNA LI AUGUS ST parinte Maxime al sugrumat | pre Pir barfitoriul cel cu in- telegerea rea, gi ai suferit go- niri si scarbe, batandu. te forte, pururea pomenite, gi taindu- fi-se limba si mana cea dum- nedeésca, carea s4 ridica pu- Turea citra Dumnedet, cu carea scriind s&vérgial dog- mele cele prea inalte. imba ta cea santa feri- cite, ascutindu-se de Duhul,s’a facut cao trestie degrab scrii- toriului, frumos scriind cu Duhul in lespezile inimilor néstre legea bunatitilor ce- lor dumnedeesti, si adeverinta dogmelor, gi intruparea celui ce a voit sd se arate éme- vilor in doué fiinte si intru un ipostas. aviesulul, ghas 8, ultimile cdlugarilor, pre tine indreptatoriul te cinstim, Maxime parintele nostru; cd prin tine pre cararea cea drép- té, cu adevérat a umbla am cunoscut. Fericit esti ca lui Christos ai slujit, si puterea, vrajmagului ai biruit cela ce esti cu Angerii impreuna vor- bitor, cu dreptii si cu cu- viosii impreuna lécuitor; cu carii r6g4-te Domnului, sa mi- luiasca svfletele ndstre. orul cel luminos al schimbarel la fata, a preme- || nit negura a lege, in care Moisi si Ilie fiind, gi invrednicin- du-se mariref celei mai-presus de Jumina, graiaii luf Dum- nedei: Tu esti Dumnedeul nostru impératul vécurilor. LA ST.HOAVNA. S.thirile, glas 2 Pr somia: Casa Eufratulat.. | n muntele Tavorului, cu osirdie si ne apropiem, ca si vedem marirea impératu- lui tuturor, alui Christos Man- tuitorfului nostru. sun. Mle ai al fi este nfmantal. Ale tale sint sort * rétatu-te-alimpreundcu Moisi si cu Ilie, Mantuito- riul met, gi cu prea alegii u- cenici, in muntele Tavorului, mai mult de cat sdrele stré- lucind. Stih Tavorul gi Ermonul intru numele t8i se vor buonra. CC orifeit apostolilor, au- diati glasul cel parintesc, ca- rele adeverea marirea ta, Man- tuitoriule al met, si cu fata la pamént ati cadut. Marire, glas 6. * rea cuvidse parinte Ma- xime, in tot paméntul a esit vestea ispravilor tale; pentru acésta in ceriuri ai aflat plata ostenelelor tale, taberile dra- cegti ai perdut, cetele ange- rest! ai ajuns,a carora viafai fara prihana ai urmat, indraz- ——| nire avénd catra Dumnedei, IN UN-SPRE-DECE PILE cere pace svfletelor ndstre. | $1 acum, a Serbirel, gias a. | Raza subtire a dumnedei- | rel tale descoperind Christése, celora ce impreuna sa suise cu tine in munte, marirel tale celef mai pre sus de lume partagi i-af facut. Pentru a- césta cu ulmire ait strigat: Bi- ne este noué a fi aicea, cu caril si noi ia veci, te laudam pre tine Christése MAntuitoriule, cel ce te-al schimbat la fata. Treen ole Mucenicif tél Démne... Marire. al cuviosulnl. glas 8. Al ortodoxiel indreptitoriule... Cant la sfirgitul otrtel. La Ortrina. La Dumneget este Dommul, rroparni Serbérel odat4, gi al mucontoilor. Mérire, al euviosulut, $1 aoum, al Serbirel. Duph intala $tihatowia Catiemala elas 4, Prosomig: Spafmantatu-s’a Iosif... @chimbarea omenésca ce va sa fie intru a doua si in- fricogata venirea ta cu marire arétandu-o Mantuitoriule, in muntele Tavorului te-ai schimbat la fata. lie si Moisi atl grait catratine, gi trei u- cenici, pre carii impreuna i-al chiemat; carii védéndStépane miarirea ta, de strélucirea ta | sail spaiméntat, celace aia- i rétat atuncea acelora lumina ta, luminéza sufletele ndstre Marire, $i acum, Lar avbste, Supk a doua Stihotogte, Gatismala, glasul gi Prosomia aveleay!, ‘n muntele Tavorulul schimbandu-te Ja fata, nor Iu- minos intins ca un cort, pre | apostoli cu miarirea ta 1-a a- coperit. Pentru acésta gi in jos la pamént si uita, nepu- ténd rabda sa vada stréluci- rea tharirei celel neapropiate a fetei tale, Mantuitorule Chri- stése Dumnedeule, cela ce esti fara de inceput, carele ai a- rétat atuncea acelora lumina ta, luminéza sufletele néstre. mare, gl acum, lar acésta, CANOANELE Cel do al doilea al Sorbirel, ou Irmosul pe 6 gi ale santilor dos, pe 8 CANONUL Mucenieilor. wastibnl Je Grant esta anceta: AD etyovta Laud adunorea cea veseld 2 muoenicilor. Companerea Iu! Iosif, CAntarea 1. glas 4, Irmos: ‘Ad@nou) Mare! rogil... ‘Ya abdand durerile trupulut FB prea laudatilor, cu prea puternica credinta a cugetu- lui, cu bucurie v’ati mutatia viata cea fara de durere, ru- gandu-vé pururea pentru noi. C udumnedeestile arme ale credintel ingradindu-te Ani- cite, vitejegte ai mers spre impleticirea vrajmasilor ce- lor fara trup, gi cu puterea cea dumnedeésca al prapadit taberile acestora. _ ae36 LUNA LUI AUGUST uminandu-te de dumne- deésca intelegere ai raginat barfirea ritorilor, si mintea cea neiscusitaa elinilor, gi pre sine’ti cu totul te-ai dat spre patimire, mirite Anicete. A Niscdtére! : Fectéra gi mai ’nainte de nastere, si dupa nagtere cu adevérat, te-ai arétat Prea-cu- rat’, céci mai presus de cu- vént, ail p&’scut pre Dumne- deu cel ce a incununat pre santii mucenici ce ati patimit. Alt CANON al cuviosulul. Al ofrnia Acrostihul la Greci este acesta: Maxim prea marele si prea-miregte. Compvnerta Jui Toan Monahal, CAntarea 1, glas 8, Irmos: $a edntim Domnulsi... in limba tacea de miere Wesccere si dulce, tot da- tul Duhulvi cel de Dum- nedeti insuflat pica-| intru mi- ne dumnedeescule Maxime. Foc ardétor te-ai arétat | fericite asupra eresurilor, pen- tru cacu rivna Dahului pre acestea ca pre o trestie le-ai mistuit. Mariro: Bssit-a dobitocésca dogma de o voire din vointa paga- nésca, dar s’a mustrat parinte cu cuvintele tale. $1 acum, a N&sostore! : { Lgudamu-te pretinePrea. curata Nascétére de Dumne- | dei, carea intrupat ai nascut pre prea vecinicul, si prea dumnedeescul Cuvént, mai pre sus de fire si mal pre sus de dumnedel. Odntarea 3, Irmos; Se veselegte de tine... ‘u ajutorul lui Christos, biruind ogtirile vrajma- guluj, ai primit cununa de bi- ruinté mucenice Anicete pur- tatoriule de chinuri. M ucenicit lui Christos, nati purtat grije de trup ca de un stricdcios, sicu minte vitejasca ati suferit muncile cele cumplite. Unmpléndu-vé de apele cele facétére de viata, inteleptilor mucenici, cu curgerile san- glurilor aff incetat curgerile cele turburacidse ale ingela- ciunel. A Nasodtére! : Domnul cel ce locueste in ceriuri, s'a salasluit in pan- tecele tet: Nascétére de Dum- nedei, si a gonit de la nof téta ingelaciunea. Alt Canon, Irmos: ‘To egti fntdrirea celor... Arétatu-te-ai Maxime, mare gi prea adevérat predi- cator, al credintei ortodoxe a lui Christos, si mucenic prin sange.Frericite Maxime, tu prin postnicie, te-ai facut lu! Dum- nedeti cuviincidsa si intelépta salagluire a filosofiei. ‘Marire: Ca nigte riuri a izvorit limba ta, dogmele lui Chri- stos cele ortodoxe, Maxime prea fericite, hranitule al in- telepciunel. $i acum, a Nasodtérel : Pre tine toft crestinii te avem scdpare gi zid al no- stru, pre tine te doxologim, fara tacere, prea laudata. srmostl: "Tu esti intarirea celor ce yalérga la tine Domne, tuesti ylumina celor intunecati si »pre tine te lauda duhul mew. CONDACOL gi ICOSUL serbaret. CONDACUL onviosulul, elas 6. Prosomia : Plinind rinduiala cea pentru... T umina cea intreit stré- lucitére, salagluindu-se in su- fletul téi, te-a arétat vas ales pre tine prea fericite; caci luminos arati marginilor cele dumnedeesti gi arétarea inte- legerilor celor cu anevoe in- telese, Maxime fericite, lumi- nat predicand tuturor pre Treimea cea mai presus de fiinté si fara de inceput. Icos: Temeiul preotilor, trépta yinvé{aturilor, trambita inte- -——f“=~. s 138 ; | pre tine, pazegte 1 de toatd strA4mtorarea, rugand pre | Christos cel bun, vrednicule de minune. | $i aoum, a serbirel, glas gi Prosomia, asemonea | | n muntele Tavorului, | schimbandu-te la fata Cuvinte ; al lui Dumneded, precum s’a | putut, ai aratat ucenicilor té, strélucirea miarirei tale celei dumnedeesti, cu care lumi- nanduw-ne gi noi te laudam pre tine, unule nes: himbate si fara _ de mérte Démne, si cu cre- dinta strigm catre tine: Ma- rire Christése impératiei tale. i CAntarea 4, Inmos: Ridicat pre cruce... A prindéndu-vé de dragos- tea lui Dumnedet, cu o- sardie ati intrat in vapaea fo- cului, rémaind nearsi cu roua Duhulul, nebiruitilor muce- nici, dumnedeestilor mijloci- _ tori, pentru sufletele ndéstre. tin felfuri de chipuri sgariindu-se patimitorii, s’ai lepadat de trup, caci cu téta mintea priviai_ spre Dumne- dew, carele prin credinta le da lor rabdare. = Ca nigte turnuri prea tari ale bunei credinte, zidurile vrajmagulul le-ati surpat, si vati facut cetaten! cetatel ce- lei dumnedeesti, mucenicilor, LUNA LUI AUGUST — > —4 strigand: Marire puterei tale Domne. Nu aff dormitat muce- nicilor cu dormitarea piga- natatei, ci cu dummedeéscd priveghere, prin dar ati ridi- cat Ja lumina cunostintel de Dumnedei, pre cei ce dormiatt tot-déuna in morte. A Nisobtére! Ca o frumésa ai nascut pre cel frumos, Maica Feciéra — Prea-curat’, carele prea fru- | mogi a arétat pre mucenicil, carif tare aii patimit gi ati ri- sipit nedumnedeirea. Alt Canon, Irmos : Augitam Démne... P Améntenil te cinstesc pre tine, si cetele ceregt! sa mi- nunéza de tine, caci prin fu- birea intelepciunel, ca un fara de trup te-al aratat parinte Maxime. Crudeste muncitoriul,dar rabdarea ta este neinfricogata. Pentru acésta tu te-ai fericit, iar acestas’a prapadit, parinte Maxime. Doimea ucenicilor cea prea fericitd, impreunda pa- timit cu tine Maxime, aratan- du-se dinpreuna partagi chi- nurilor, pentru care si darul © de opotriva a dobandit. Mirire : Gucurgerea sangelui téu, + o>a—<. 4 Maxim cel ce a adunat -i~<- adap4ndu-se biserica lui | Christos, infloreste parintésca | dogma dumnedeestei tale se- | minte, cuvidse Maxime. $) soum, 8 Nisottoral H olda ne arata, care ai odraslit spicul cel de viata facétor, carele da lume! via- {3, Nasc&tére de Damnedet, | mAntuegte pre cel ce te lauda pre tine. Cantarea 6, [rmos; ‘Tu Démne Inuina mea... ye multimea de batai, o- morandu-se trupul tét Anicete, cu cuviinfa s’a pri- cinuit neimbatranita si nemu- ritére viata prea fericite. } Acutu-te-al nemistuit de focul cel ardétor, o Fotie par- tasule al lumine! celel dum- nedeesti, si fitule adevérat al dilei celef neapuse. M ucenicii cel méariti, cu tot sufletul dorind de veselia celor vecuitdre, cu totul ait lepadat cele trecétére. A Nasodtérel : Cine pote a talcui taina ta o Stépana de Dumnedeit Nascétére? Cact pre Dumne- det negrait l-ai nascut mai presus de minte gi de cuvént. Alt Canon, Irmos: ‘Ménecind strigim tie... IN DOUESPRE-pECE PILE 139 cunostinta celor pAméntesti, sia celor ceresti, dupre drep- tate se numeste filosof. i Prin dragostea intelepciu- ; nef cele{ mai bune, urmator prea ales te-ai aratat lui Chris- tos, pururea marite Maxime, Marira: | "rin nebunia tiranulut iz- gonit te-al facut, dar af aflat | mangfere pre Christos Ma- xime fericite. $i acum, a Nasobtére!: i A linéz& vasul cel nesta- tornic al patimilor mele, ceea ce ai nascut pre Doumnedett ocarmuitorul si Domnul. | Céntarea 6, Irmos: | Jortif. voit tie on glas... Ye gariindu-te fara de mila AcA te-ai indltat pre lemn, lepadand greutatea omoraciu- nei, imbracandu-te din cer cu podéb’% dumnedeésc’, muce- nice Anicete. C And erai tare legat{ san- tii, aii rampt legaturile inge- laciune!, si cu dumnedeesti | lanturile suferirel gi ale rab- darei, ati sugrumat pre pati- mitoriul intunerecolui. Ca niste mari luminatori vati arétat, luminand toata faptura cu strélucirile tama- duirilor, gi cu razele nevoin- telor celor dumnedeegtf, pur- {>t oo + 140 tatorilor dechinuri ai lui Chri- stos vitejf. A Niscttéret Preste legile firei Prea- curata al nascut pre adevé- ratul puitoriul legei, pre ca- rele réga-l ca sa miluiasca sufletul mei. cel biruit de le- gea pécatuloi, sisi mé man- tuiasca. Alt Ganon, Irmos: Haind lnminésh... Aducénd fut Dumnedett rugiciune neincetaté purta- torlule de Dumnedei, man- tueste-ne pre nol din patimi, si din stricdciunea sufletului si a trupului. Tot izvorul eresului cel noroios si usuca, ingradin- du-se de dulcéta limbel tale, pururea marite Maxime. Marire: Carateste-méunule bunule Christése pre mine, gi cu ru- gactunile Cuviosului téti Ma- xim,izvorésteintruinima mea izvorul darului. $1 aoum, a N&sodtbrel : Ceea ce prin cuvént sin- gura ai nascut cu trup pre Cuvéntul, rugamu-ne: M&n- tueste din cursele vrajmagu- lui svfletele ndstre. Irmosal: Haina luminoasa da-mi f onic, cela ce te imbraci cu LUNA LUI AUGUST ¢ nlumina ca cuo haina, mult »milostive Christése Dumne- »deul nostru. CUNDAG, glas 2 Prosomia: Cele de sus efutand.., Pre dumvedeestii ostagi si-l ldudam credinciogif; pa- rechea mirirei lui Christos cu cantari si o cinstim, si ca pre viste tarl predicatori ai bunei cinstirl, gi iubitori de Dumnedeti cu adevérat, toti iubitorii de nevointa in- tru laude de cantar! sa-i in- cunundm pre dingii. 1C08: Fijind pimént gsi cenusa, si putrejune si vierme, prin urite gi spurcate tapte gi cu- gets, te rog pre tine unule Iubitoriule de 6meni, gi la tine cad ca si mé curatesti pre mine cu buretele indurarilor tale Christése, de intindciu- nea ce am adunat cu lucru- rile si cu cuvintele. Si cu stré- lucirea darului téi si lumi- nezi intunecata mintea mea, ca dupre vrednicie M4ntui- toriule spuind improtivirea mucenicilor, iatru laude de cantéri si-1 incununezi pre dinsii. Intra aoésté lun’ in 12 qile, awintirea sanfilor muoontel Fotie, gi Antcit. Stih : Pro Anioot gi pre Fotie impreun& fo- cal f1 topeste, Pro caril oasa Iuminel oa pre nebiruifl tf 8i- Taglacgte, Fotie qi Anicet in a doua-spreqecea qi, _t Prin arderea foculul si sévérgi,IN Dove: SPREDECE PILE 141 tian, Decl santul Fotie era nepot sinta- Inf Antovt. $i fécdnd Dioclitian in Nicomi- dia vorbi improtiva crestinilor on réspun- surl gi ou lande, find de fati tot sfatul sig- clitulus, gi paind la mijloc multime de unelte de mune, gt ingrozind o& in tot felul va strica pre oe} ce vor chlema numele Jo! Christos. $i oum c& va izgoni pre oregtial din tot looul, si hulind forte fmprotiva mirird unuia nbs- cut Fifulol In Dumnedei, unde atuneea find de fat sintal macenio al Ini Christos Anicot, nu sh spi manti de infricogirile tiranulul, of si mirtarisi pre sine ou Indriznéli c& esto crestin, ockraud réticirea idolilor, gi qicénd o& aint surdi gi nesimfito J, col co si iuchin’ lor ait cinstese. Pentru care cuvinte puse de bitu cu vine de bot, atata, cat i s’a rumpt trapul do i s& vodeait éscle, Dup& aceea deter dramal asupra Inf un led, pro carele végéndul edntul unde réonia tare on grézi, gi on mare gi mé- nidsi pornire, s'a spilmantat, Lari leul apro- piinda-se de dinsul, #4 arétt mat bland de cum ar fi fost o e, gi ca gi oum Yar fi fost mili de santul, gtergea ca cu un burete eu pieforal sé cel drept sudérea ce curgea pre obrazul santulul de friet; atuncea dari mucenisul tri- mifénd mulfimitd la Dumnedeti, la sfirgitul ru- giclunel sale, s'a facut cutremur, gi de outre- mur eifénd idolul Int Iraolie, si fon ea pra- ful, gi odgénd gio parte a cotitel Nicomidiel, 2 omorit pre mulf{ din clin}. Deot pornncind impératul si ise tae capul, gi de vreme oo muneitoriul acela gi usigagul co vrea si-l plarda, rémase fnlemnit, neputénd mina Ini si aduoi sabia, schimbi tiranul judecata, gi leg pro sintul la o rots, dindat foc de desupt, de care Tumpénda-i-se carnea gi arfénd, s& rugi la Dum- neget, de s& rapserd legitarile, gi statu réta, i 88 ‘stinse focul. Atuncea gi nopotal séti Fo- tie, slergénd Ja dinsul, il imbrdtig’, tata gi unchit numindw, deol legdudul si pre ol im- preund cu sdntal fn legatar! de fier, aii fost Digatl améndol in temniti. Dupi aovea sco- fondu, ait fost strujitl ef arel, si fmprogeatl cu potre la priveligte de popor, gi fiind pazitt nevétimati de atdtea rele, at fost legatl ou piclérole de lemne, gi s'a poruncit sf fle ta- Tif{ do cal silbateo!, $i dupX acvea Yarkg’ ati fost bituff r8il, gi freoafl pre rane on sare ou ofet, gi aga atl fost osindit{ sX zack trol ant in tomnitd, neckutaf’ gi nezrijiti Si dupk ce sh uscaré intra atata, aprinse tiranul baea cet dic a Int Antonin, gif fnchisi ttr'énsa trel ile, care crdpind prin loourile cele sacunse, din ‘rngiclonea sfnfilor, gi d-efécéndu-se unde era taria el, egi multS apt, cat si afla el in oo ca acela r&coros, lark nu ars gi on foo. Deol dupa acestea 8% megtegugi Dioclitian, gi ficou un ouptor oa o honie, tntdrinda-l pre niste stiipl de flor, fn care bagdndu-Y t—! primird Ae att fost tn qilele impératulul Diocli- irgitul chinuirel lor gi oununile birnintel. Insi epun of, cand ‘Fall bigat in cuptor ati fost cu suflet trel dile, §i trigéndu-le trupurile a- fart din cuptor ou ostit de fler, eral tntregt, neflind ar@l de foc nicl la pér. Intru acésti qi, sAnfif mucenicl Pamfil gi Capiton de sabie s'ai sévérgit. Gel ce za0 po pamént, gi ou shoge pri- fuit sunt amestecatl, Pamfil §1 Capiton de sabio sint tatat{, Intru acéstt qi, Prea-cuviogif Serghie gi Ste- fan, ou pace s'at sivérgit, Lul Serghie gi Stefun, de o potrivé le sint sudorile, $i dar dupre euviinfa, de aseminea gi ou- nonile, Intru aeést& i, Caviosnl Palamon, on pace s'a sbvérgit. Stn: Palamon 'a dat sufletu) fn palmele In} Damneged on mirire, Nofinut arstanduse, de palmele cele de su- firt vetamatére. Intru acést qi, sAnfil dol-spre-qece muconict cel din ostagif carif criten! filnd, de sabio s'ait sbvérgit, Stih: Numér de mucenicl din Crit prin sa- bie 8% nevoese, Cari! intocemal la numér ou ucenicif lui Chri- sto s& gisesc. Intra acést&é qi, Caviosul Castor, ou pace s'a sévérgit. Stih: Marele Castor, dumuegeescal fitil s’a stins, Ltsdinda-@! viafa, precum untul-delemn in foo flind aprias, Intra acéstd di, sAntit trel-qecl gi tref de muoentel cel din Palestina, prin foc s'aii sBvérgit, Intariti 6re care ostdgie gi {mpreand fntrarmare mu miei, De sabie ciqénd, ojtile drdcogtt le surp’. Ga ale Jor sinte rugdclun!, Domne miluegte- ne gine mantueste pre nol, Amin, antares 7, Irmos ‘Tineril Jul Avraam .. évérgind lupta cea streina miritilor, cu adevérat stre- ini viati aratat de cugetarile trupului gi impreuna cetatent cu Angerii, gi impreunad mog- +pa tenitori cu, Christos mucenicii cel cu nume mare. Cn suferirea si cu rabda- rea, ati biruit vrajmisiile tu- turor vrajmasilor, celor fara Dumnedei, si facéndu-vé stré- lucifi cu durerile, v’ati mutat c&tre lumina cea neapusa, pu- rurea pomenitilor. rea laudatii mucenict fa- céndu-se biserica Treimei ce- lei mai presus de Dumnedei, vitejegte la pamént ati surpat stilpii si bisericile celor tara de Dumnedei, sicatre biserica cea cerésca s’ati mutat, bucu- randu-se. ‘A Nasodtére!: Ca o mai desfatata de cat cerlurile, mai presus de minte ai primit pre Cuvéntul cel ce nu incape nicairea, carele intru largimea vietei celef dumnedeegt!, baga pre cel ce calatoresc pre calea cea prea stramta, Prea curaté Feciéra. Tinori! caril venise din Judea... O fire a Treimei ai dis, 0 voire, o lucrare; iara ale lui Damnedet celui ce s’a intru- pat, doué fici, doué voirl si doué lucr&ri al predicat, stri- gand: Bine esti cuvéatat Dam- nedeul parintilor nostri. Nu doué voiri despartite, LUNA LUI AUGUST prin impotrivirea minfel, ci mal ales despartite cu felu- rimea cea firéscd al predicat parinte, strigand: Dumnedeu- le al parintilor bine egti cu- véntat. Marire Tiind dumnedeestile tale cuvinte parinte, ca pre un stilp al ortodoxiel, cinstim pre unul din Treime in dové firi si in dozé voirl, strigand: Bine egti cuvéntat Dumne- deul parintilor nostri. _, $1 aoum, a Nascetérel “ tiind doué lucrari parinte, ale lui Dumnedeti celui ce s’a intrupat pentru milostivire, doué voiri singure stépani- tore, invétandu-ne de la tine cantam: Bine esti cuvéntat Dumnedeul parintilor nostci. _____ Manile fatingéndu gt... ivi inte vitejéscd arétand in- teleptilor, de navalirile fiarelor nu vati spaimantat, de fierberele caldarilor nu v'ati infricogat, nici de taerile mem- brilor si nici de chinurile mun- cilor, strigand: Tote lucrurile laudati pre Domnul. Patimile credinciosilor vindecatl, prin patimile vés- tre santilor, inchipuind pa- tima cea fericita si bdlele le curatitl, si goniti duhurile cele+H + +. cumplite, strigand: Bine-cu- véntati tote lucruriie Domau- lui pre Domnul. Trea frumési doimea pa- timitorilor, a marturisit pre Treimea cea nezidita, gi cu a- devérat a pierdut tabira cea nenumérata a vrajmasilor, gi sa impreunat cu muitimile | cele intelegétore, cantand: Bi- ne-cuvéntati toate lucrurile Domnvlvi pre Domnul. A Nasobtérel : P, rea santa Feciéra, care ai nascut pre santul Dumne- dew, cel ce cu darul a incunu- nat pre edntii mucenici, man- tueste-ne, gi ne sAnteste pre nol; care cu osardie cantam: Bine-cuvéntati téte lucrurile Domnulat pre Domnul. Alt Canon, Irmos Cel ce s’ail ficut ou darul... Cu totul inbind pre cel ce a iubit neamul omenesc, fai ridicat crucea fericite si cu dinsul dinpreuna te-ai rés- tignit, strigand: Bine-cuvén- tafl téte lucrurile pre Dom- oul, gi-l prea inaltati intru - tott vecii. Tustreinandu-te fericite, de tét& pofta cea purtatére de morte, te-al facut pre sineti cu totul neintinaté oglinda Damnedeésca, cdntand: Bine- cuvéntati tdéte lucrurile pre IN DODE-SPRE-DECE DILE | de viata dintr’o dumnedeire 143—«Y 4 Domnul, si-] prea inaltati in- tru toti vecii. De crudimea neinblanditu- lui si reului credincios tiran nu te-ai ingrozit, ci ca un turn al ortodoxiei ai statut neple- cat gi neclatit, cantand: Bine- cuvéntati téte lucrurile pre Domoul, si-l prea inaltatt in- tru toti vecii. Bine-cuvéntam pre Tatal... Primind raza purtatoare cu trei ipostasuri, te-af ara- tat sdre celor dintru intune- rec gi celor rataciti, cantand: Bine-cuvéntati téte lucrurile Domoului pre Domnul, si-1 prea inaltati intra tof{ vecii. Si acum, a NSsoétére!: f r&tatu-te-al fectérd fiicd lui Adam celui cadut, iara lui Dumnedet Maica celui ce a inoit fiinta mea, pre carele t6te lucrurile fl laudam ca pre Domoul, si-] prea inaltim in- tru toti vecii. i trinosin: 84 Idudim bine se cuvéntéu... Cel ce s’att ticut cu darul »tét biruitori tiranului gi va- »pael, tinerii cel ce ali pazit forte poruncile tale, aii stri- »gat: Bine-cuvéntati tote lu- ,crurile Domnului pre Dom- paul. Gantarea 9, Irmos: Christos piatra ova notKiata... | ae: lucit, luminand pre tofi cei | | lor, cele cu raze luminése. <~>— ata ditia cea strélucita si 3 purtatére de lumina, si pli- va de dar a dumnedeescului Fotie si a lui Anicet a stré- ce cinstesc intr’énsa patimile ~ ratatu-v’ati ca niste je- ratece, ardénd toaté materia réutatel; arétatu-v'afi ca nigte cinstiti miei, de buna voe jun- ghiindu-vé, gi Mielului celui ce ridica pécatele Jumei adu- céndu-vé. Ranele véstre, purtitori- lor de chinuri, gi patimile gi durerile, gi rabdarea cea mai presus de minte, si luptele si sévérgirea cu prea bund ma- rire marindu-le, astadi toti ne veselim. F urtatorit de chinuri cei frumosi, cu cuviosie ca niste trandafirl, ati foflorit in vaile cele mucenicegti, si mirezmesc intru Duhul inimile celor bine credinciogi, pierdénd ingela- ciunea cea réutacidsa. A Nisostére!: L_umiaézi-ne pre noi Fe- ciéra, carea al adscut lumina cea ne apropiata, umple-ne de veselie si de bucurie, si de dumnedeésca cunostinta, pre noi cef ce cu inima cu- | rata, gi cu minte bine-credin- | cosa, te fericim pre tine. LUNA LUI AUGUST Alt Canon, Inmos: Nagtoren purorea Feotérel.. Biszrica lui Christos, si acum gi in veci, cu glas prea lumiuat inca predicé dogmele tale cele de Dumnedeit insu- flate, ca gi sfngele lui Avel prea tericite gi prea-marite Maxime. Tiiatu-s’'a mana ta, dar prin deget dumnedeesc, scrie credinta cea bine-credinciés& in inimi ca printr’un condel si cerné!a cu limba taiata, si cu cuviosul téi sdnge, prea fericite. i Sa canta in lume dum- nedeésca indraznéla ta, si fo- cul cel din inima, al dumne- deestei dragostei tale; pentru carea prea cu osirdie ai su- ferit vérsarea sAngelui, Cu- vidse Maxime. Marire: Stal inaintea divanulul ce- lui dumnedeesc impreuad cu mucenicii, cu caril te-ai im- partasit rivnei credintel pa- rinte, facéndu-ne gi pre not casnici Stépanului, gi urma- tori tie lasdndu-ne. # a Nasottore! Arma néstra tu esti Nas- cétére de Dumnedei, gi zi- dul; tu egti spijinéla celor ce alérga la tine, pre tine si acum spre solire te indem- a +—4 >IN DOVE-SPRE-PECE PILE nam, ca si ne mantuim de vrajmasgil nostri. Irmosal: J asterea pururea Fecis- wrei, ceea ce s’a arétat mai nbainte puitoriului de lege »in munte prin foc gi prin »tug, spre mantuirea ndstra »a credininciosilor, cu can- ntari neincetat o marim. EXAPOSTILARIA Prosomiz Femel audif{ . A dincurilejudecatilor tale Mantuitoriule, s’at. cercat de Duhul; iara adincurile Du- hului, le-a cercat cu dvhul gi cu puterea Maxim ca un vreduic filosof. Pentra acésta predicandu-ti doué voiri gi lucrari ale tale, luminat acum 8a cinstegte. altirire, alt! Saertomats Prosomia: Lumini neschimbata.., * umina s’a facut popd- relor, marturia lui Fotie si a lui Anicet, cei ce prin chi- nuri ai biruit inselaciunea, teologhisind doué nasteri ale lui Christos, pre carii d’im- preuna sa-i laudam, ‘Si acum, a Serbtral: © uvéntule cela ce esti lu- mina neschimbata a Tatalui luminei celui nenascut, intru arétata lumina ta, astddi in Tavor am védut lumina pre Tatal, lumina gi pre Duhul, 145 carele aduce la lumina tdéta faptura. LA STIHOAVN =. Stibirile, glas 2. Prosomia: Casa Eufratulul.. “"édénd Moisi, in mun- | tele Tavorului, Mantuitoriule, Dumnedeirea ta, striga: Um- | bra a trecut sidarul a venit. ‘Je tale sunt ceviuiiie gi al 18 voto yo: méntol, | [lie si Moisi, in muntele Tavorului, povestiat’ marirea ta, pre carea vreai sa o pli- negti pentru noi, iubitoriule de émeni. Stih: Tavorul gi Ermouni intra numele sétise vor buenra, Frulgerul dumnedeestei fe- tel tale, Mantuitoriule, cei trei ucenici ai tei, neputénd si-1 vada, de frica la pimént at cadut. Marire, Si acum, asemenea, Jnalta cornul , impé- rateal tuturor, milostive Man- | tuitorlule, si-i da biruinta, pen- tru rugaciunile celeia ce te-a nascut pre tine. Siceealalté servire a Ortrixe!, dup rinduial’ i Apolisn LA LITURGIE Ferlotrile Serbarel, CAntarea 7 gi 8, dintru améndous Oanénele, ou Irmosul po 6, $i cele lalte ale santo! Liturgis. aIN 13 PILE. Amintirea Prea-onviosulut parintelu{ nostra Maxim Marturisitoriul. Intra acésté qi, st sfirgoste Sorbarea Schimbirel Ja fafia Domaulal, gi s& cdnté t6tt servirea Serbarel. Sora catisna rindatut, ta Démne str gatam, Stihirile Sorbarel 6, cele cdntate la insiigl Serbarea, Marire, $i acum, a Serbarel; do este spre Simbitd, Marie, a Serbarel, $i acum, dogmatica glasulu! de rand, La Stihovnd Stibicile Yerbarel. Marire, gi acum, a Serbarel, ‘Tropariul Serbirel. Ectenie. gi Apolisul. La Dupi-cinare, dup& Sante Dumnegoule, Condacul Serbirel. lark Dupi-cinarea o punem dupre obiceifi cu Troparele q'lel. La Ortrind, la Dum- negeti este Domnul. Tropsriul S-rbirel de 3 orf, Dup%Catisma, Catismalele Serbarel, Cano- nul Serbre!, ou Irmosul pe 8, gi altul fird Inmése pes. Catavasie: Grace tusemnind Moisi, intra améndoué stranele impreuna. Dup& 3, Can- tare, Catismala de 2, orl; dupi 6 CAutarea, Condeoul gi jcosul Serbsrel La 9 CAntare: Ceca co esti mal cinstitd, nu cintém, ci cantim Pri- pelle Serbarel-Dupi ¥ Cantars, Exapostila- tea Serbirel de 2 orl. La Laude Stthirile Ser- biret pe 4. Marire, §i acum, a Serbiirel, Doxo- logia mare. Dupi Sante Dumnegenle, Tropariul Serbarel. Eeteaie gi Apolisul, si ora 1. La Leturgte, Ferivirile dintra améndoud Candnele, din Cantsrey 9, cu Irmosnl po 8. Dup& Esire, Troparlul Serbarel, Marire, $i acum, Condacul Serbare!, Prochimen, Alilufa si Chinonicul Ser- Darel, Apostolul gi Kvangelia qilet, ‘De si va intimp!a sfirgitul Serb%rel Schimba- rel Ia faf4 a Domaulul nostra Jisus Christos Daminios = L a vesporina cou nicl, stihirile Invio rel, Marire, $i acum, a Serbirel, La Stihdvn’, o Stihird a “invierel, gi a Serbirel, Stihévaa ou Pripelele lor de la Vesperina cea mare, Mé- rire, $i acum, a Sorbirel, Troparful Invierel, Mériro, $i acum, a Serbirel. La Vesperina cea m de, cntim Fericit birbatal, Catisma tot. La Domne strigatam, Stihirile Invierel 4, si ale Sorbirel 6, Cele oo si cant la insugl serbarea, LUNA LUI AUGUST Mirire, a Serbiref, $i acum, Dogmatica glasu- In} de rand, La Litie Stihirile, gi Marine, $i acum, a S-rbirel, La Stihva% Stihirile fuvie- rel. Marire, §i acum, a Sorbarel. Dapa Sante Dumnedenle, Tropariul, Nasobtére de Dumnedett Feolérd, de 2 orl, si al Serbarel odatd, yi bine- ouvéntaree pinflor. gi oetirea. La Ortring La Dunnedet este Domvnl, Tropartal Invierel do 2 orf, Marire, $i acum, a Serbirel. Dap& Ca- tisme, Catismalele Invieref, cu ale N&sodtéral lor, gi cotirea din tiloniraa Evangoliel Dumi- nice! rindulat, gi cele-lalte dupre rindofsla, va- nonul Tnvierel cu rmosul po 4, al Nasc’t6- rel do Dumneget pe 2, gi ale Sarbarel amén- doud Candnele p» 8. Catavasie: Grace insom- naod Moisi, {ura améndond strancle impreund, Dapi 3 CAntare, Condacu) Serbiref, gi Icosul, gi Catismala Serbirel de 2 orl. Dupa a 6, Can- tare, Condacul Inviera! gi cosul; la a 9 Can- tare, cdntim, Co a oo ogtl mal cinstitd, kxw postilaria Invierel, Mirire, $i acum, a Ssrb&- rel, La Lande Stihirile invierel 4, gi ale Ser- barel 4, cu cea de Mirire, on Stihurile Serbi- rol, Mirire, Stihira Kvangelief, $i acum, Prea bine cnvéntath egt{: Doxologia mare. Dup& Sante Damnodeule, Troparful Invierel numal, Ketenia, gi Apolisnl ‘gi ora 1. La ore, Tropariul Iavie- rel, Mérire, “al Sarbirel, $i acum, al Nasodts- re} orelor Dap’ Tatil nostra, Condacul Serbi- Tel, Asomenea gi celelalte ore, Condacn! Invie- rel, gi al Serbfrel, qtcam sohimbandale. La Liturgie, Fericirile ‘glasulnt po gase si a ser- biref gias 4, Gautarea 9, pe 4. Dap’ Ksire, Troparlul invierel, gi al Sirbarel, Marire, Con- dacu) Invioral, $i acum, al Serbirel: Prochi- mon, Alilula gi Chinontoul dilet, i al Sarbirel, Apostolal, gi Kvangelia qilel Tar& tntra acést& qi cotim numal Prologal séa- ‘talul. Intra aoésti Juma fn 18 file, mutarea méytelor prea onviosulul parintelul nostra Maxim Mar- turisitoral, Sth: Gredinofogif mut&, Maxime mégtele tale, Aritind ch viefuegtl, gi c& din los in loc faol mutare, intru avésti lund in a tref-spre-qecea di, Mutarea méstelor Jnl Maxim si sbvérg. Antul acesta Maxim a fost pre vremilo r8t crodinelosulul impérat Consta, nepotal Lut Jraclie, fiind filosof desévérgit. Deel on vi- ata gi ou infelepstunea inpodobindu-sé s’a suit gi la vrednicia Protasieritula!, apo! téte avatiile sale lisindale fratelul sit, s'a facut monah, Jark vi{éad eresul monoteletilor (adick al color oe marturiseso o voo in Domanl nostra lisus Christo.) oresodnd, s'a aprins a dummegedsoi rivad, gi s'a dus la Roma, unde a indupleoat pro sintal Martin papa ea sf a- dane un Sinod local, gi pre ca! ee ongetail acel ores, sil anatematioésoi, impreund gi pre in- | |IN PATRO-SPRE-DECE pILR cepatoral acelnfa, asupra cArula eres gi olrfl a slostuit. Dec: ingtiinfandu-s8 tmpératul deacasta a trimis ca si] aduck in cotatea Constantino- polel, gi Ja infatigat tnaintea judecdtel sale, Tard el pro ereticil cel ee s& adanase acolo, ou cuvéntnl adevérulu! pre toff biruindwt, fa rn- sinat. Decl a fost rapit din adunare, si dup&, acésta izgonit in Tracia, thindnd mana cea dréptd 9 iimba. lard de acolo impreund cu dot ueentel al si! la trimis in partile Laziel, tnsi ai acolo cu Duhul Jui Dumneqeit marturisia gi seria; fiind ck spun o& dupa t-erea limbel i s’a facut ou m‘nune dumnegeésca limba .a.00 ela vorbit curat :at a trait Apo! intra a- dene} bétravete s'a dus oftrd Domnnl, Intra acé-t& qi, amiotires cele! de-apururea a- mintita gi atot fericitel fupératese si otitord, a cinstitel monasti:! a Pantocratorului Man- tuitorule! Christos, Irina, carea prim edntal gi Angerescul chip s'a numit Xeni monshia Stih: A-tot-fi toral, sus tie locag {La daruit, {Gora co Fal ait Jol monastire pre pi ment, Intru acést& qi, cuviosal Dositeitl AsoultAtorc], carele a sibtstrit in chinovia avel Seridet, eo era sub poydtuirea sAutulal Dorote:t, ea pace s'a sévérgit, Stih: Arétatn-te-al pild de ribdare, Dositee lauda color intra agcultare. Intra avésta qi, cuviosn! gf portdtoral de Dum- intele nostra Doroteld, carele mal 'na- inte a sihstrit in chinovia Avel Seridel, a- prope de Gaza, far mal in urmé gla intemest: 4 sa monastire, dup sévérgirea jul Ava Ién, cot diccati profet, gi a isprivit tiverea cea de- stvérgit a marelul Vareannfic, cu paos s'a sb vergit, Stih: Desingirea intra cuvintele tale s’a re- vérsat, Doroteiti cel co marire mouahilor teal ar’- tat. Intra acéstd qi, stnta Evdochia impsritésa eu . ‘pace s'a ebvérgit. Stth: scam Mantuitorfule este mal potrivit do ott mal ‘nainte, S4 qicl foaintea pArintelul tt, de Evdochia, bund voinfa ta pirinte, Intru acésta qi, ouviosul pirintele nostra Se- rida, egumenul’ monastirel din Gaza, en pace s'a sbvérgit. Stih: Unde egt! tu este gi Serida, Cuvinte a lol Dumneged, Privind mirirea oarea {{-a dat tie Tatal tét, Intra aoésta qi, sintal mucenio Coronat de sa- bio s'a sbvérgit, Stih: Goronat spre tdere grumazal ga dat, $i ingeldolunea, hidrea cea ou multe gramaze oa surpat, Gn ale ior sinte rngaolunt, Démne miluogte-ne gl ne mAntuegte pre nol, Amin, INTRU ACEASTA LUNA IN 14 DILE. Inainte-S-rbarea Adormirel Prea Sante! N&sod- torel de Dumneget, gi sdutul profet Mikes, La Démne strigat-am... Stjhirile pe 6, ale Ina- inte-serbire! 3, gi ale profetulal 3, Stibirile Inainte-serbarel, glas 4. Prosomia: Ca pre un vitéz,.. =n chimvale sa glasu- im, intro cantari sa X strigam, serbarea cea j\'de mutare mai’aainte in- cepéndu-o, si cantar! de- asupra gropel luminat sa cain- tam; ci Maica lui Dumne- dei, sicriul cel cu totul de aur, Si gategte, acum sa tréca de pre paméat la cele de sus, la strélucirea cea pururea vie si dumnededscd mutandu-se. A dunare a apostolilor, a- dund-te cu prea-marire dela margini astadi, cA cetatea cea insufletita a celui ce stépa- negte tdte, si silegte si mérga cu prea-marire la cele mai bune, sa dantuéscd cu impé-LUNA LUI AUGUST ratul Fiiul ei, a cdrefa dumne- deeasca ingropare, impreuna cu ostile cele de sus, cantare de mutare cu un gand sai cantati. + dunare a preotilor,impé- rati si domni, cu cetele fecio- regti acum intimpinati, si tote poporele alergati, cAatare de- asupra gropei inaltandimpre- una, ca ceea ce stépaneste tote, voegte mane sa-si dea su- fletul in maaile Fitului ei, mu- tandu-se la locagul cel veci- nic, ie santulut profet Mihea, gla acelag. Prosomia Dat-al semn..., M unte aratat si prea inal- tat, al luminat predicarea MAntuitoriului, cd era si se arate preste varfurile mun- ti'or fericite, cunostinfa de Damnedei cea prea inalt& a- ratandu-o; la care némurile cu credinta strangéndu-se, cu osardie alérga gi cunosc ca- lea Domnului si se mantuesc cu mantuire vecinica. 1) omn va esi si va pagte pre poporul sét, din Betleem egind, intre profeti minunat= Mihee ai profetit, cu limba de Dumnedeti insuflata ; ale caruia egiri sunt cu adevé- rat din dilele veacului, gi a- cum védénd profetia ta pli- nité, marim cu dumnedeésca intelegere, pre cel ce a grait prin tine. tand inaintea scaunului lui Dumnedet profete cins- tite, si bucuriel invrednicindu- tegimarirea védénd,sicu dum- nedeeasca desfatare dumne- deeste desfatandu-te, si de bucurie gi veseiie duhovni- césca fiind plin, cauta spre cel ce sévérgesc acum cu cre- din{a amintirea ta, din ispite mAntuindu-i cu neincetate ru- gaciunile tale. wos, Gi acim, asomener Prea cinstita adormirea ta, Prea santa Fecléra curata, multimile 4ngerilor in cer gi némul omenesc pre pamént o fericim; ci Maica ai fost lui Christos Dumnedew, facé- toriul tuturor. Pre acesta ru- gandu-! pentru noi, nu inceta rugdmu-ne, carif ne-am pus na- dejdile spre tine dupa Dam- nedei, de Dumnedett Nascé- tére prea laudata, gi ceea ce nu stii de nunta. LA SSlHOAVNA. Stihirile, glas z Casa Kufratulal.... O minune nové! o seman infricogat! Cum a luat morte Feciéra, cea de viata purta- tére? Si cum se acopere a- cum in mormént? Sobld-te Dimne tatru odihua ta, ta gi sisrial Aufivel tale. Frosom mc RON isis ARE"I 6t& firea p&méntenilor, si dantuésca ; ca iata Feciéra, filca lui Adam la cer se muta. stin: Juratus'a Domnul Iuf David ou adeveringt, gi nn s'a lepidat de dénsa, Puanem in gand, patul Fecioarel, cel inconjurat cu buna framseti, cetele aposto- lilor, de cei ce lauda adormi- rea ej. Marire, $1 acum, glas Z, a lu! Anatolis Ceea ce este mat inaltd de cat cerurile si mai marita de cat heruvimil, si mai cin- stita de cét téta taptura; care pentru prea multa curatie a fost lozag fiintei celef puru- rea vecinice, astadi in manile fiiului séti gi-a dat prea san- tul suflet; gi cu dénsa se um- plu téte de bucurie, gi noué ne darueste mare mila. Tropar, glas 4. Popére inainte dantuiti, in mani plesnind cu credinta, sicu dragoste vé adunatias- | tadi bucuraadu-vé, siluminat strigind toti cu veselie. Ca Maica lui Damnedet va sa tréca de la cele paméntesti, la cele de sus cu prea ma- rire; pre care cu cantari pu- rurea ca pre Nascétérea de Dumnedei si o marim. IN PATRU-SPRE-PECE PILE wa ULUra, Le. Dumnegett este Dommul... Troparinl inain- e'3 orl. Dup& intdia Stihologie, Catismala, gles 4. _Prosomia: Spilméntatu-s’a Iosif... eca ce te-ai aratat mai desfatata de cat ceriurile pre pamént, care ai ndscut cu trup pre Facétoriul tuturor, acum te-ai mutat de pre pamént la cer, gi sufletele dreptilor vé- déndu-te gi cetele angeresti la tine privind, tie ca unei im- pératese, lauda dupre vred- nicie pururea iti aduc; pentru acésta nu inceta rugandu-te pentru cei ce te lauda pre tine. Mirire, Si acum, farks! acésta, Dup& a doua Stiholozia Catismala. elas 5. Prosomia ‘Cuvéntul cel imprenni... J. ulfimile angerilor te ma- resc pre tine si némul ome- nesc cele din’naintea serba- rei canta fie, cd te-al mutat de pre pamént, la cei ces’a nascut din tine, de Dumnedet Nascétére curata ; si te rogi cu deadinsul, s{ se mantu- ésca din nevol, cei ce sévér- gesc cu credinta, Fecidra, a ta adormire. Marire, $i acum, iar acésta, CANOANELE. Cel dinaintea Serbire!, al N&sc8tér-I de Damns- ett cn Inmosul po 8, gi al profetalal pa 4. CANON -serbarel. Al olrnla: aor ‘Frecl este acesta : Laud pre Mafoa lu! Dumrejeti bucurdndu-mé.Companerea lui Iosif. CAntarea 1, glas 8, Irmos: 4 cantim Domnului celui ce a povatuit pre popo- »rul séi prin marea rosie, »eantare de biruinta, cd s'a »prea-méarit. Sa cantam Domnului, ce- lui ce a mutat fn laturea vi- ilor pre Prea santa gi curata Maica sa cea dupre trup. Ca si vedi frumsetea gi sa te indulcesti de podoaba Fitulut téi Feciéra, la dinsul mutandu-te ai alergat. Cum airabdat morte, ceea ce ai ndscut pre omorftoriul iadului? Si oamenilor celor morti le-a daruit acum prin tine viata. Arétatu-te-ai_ mai curata, ceea ce al nascut pre cel ce a curatit pécatele tuturor Fe- cléra; pentru acésta cu cre- dinté te marim. Alt CANON, al profetalul, | Al cirula acrostih la Grecl este acesta: Voiti luda pre Mihooa ca pre un graitor de profetil. Gantarea 1, glas 8, Irmos: Apa trecénda-o.,, Cc: 0 oglinda curata dum- “a nedeésca gi a celor dum- nedeesti fiind, stai inaintea facétoriului fericite; pre carele réga-l s& mantuésca de pri- LUNA LUI AUGUST mejdii pre cei ce te Jauda pre | tine cu credinta. Plin de duhovnicésc’ sti- ‘inta fiind Mihee, gi de inte- lepciune dela Dumnedei, te-ai invétat de cele viitére caun curat la minte, prea fericite. Marire : Profetii_spuind cu buna credinti, ai dis, ca se va aréta Domnul din ceriti pre pamént fericite, scriind arétarea lui cea catra noi. 1 acum, a Nasodtére!: A rétatu-s’a pre pamént in dilele cele de apoi cu Iuarea trupului, mantuind pre cei ro- biti de demult, cel mai ’na- inte de veci, Maica lui Dum- nedett, carele s’a cunoscut de noi. CAntarea 3 Irmoa: T esti intarirea celor ce alérgi la tine Démne, tu »esti lumina celor intunecati, »$i pre tine te lauda duhul »mett. Pamentul si cele ceresti intru mutarea ta se bucura Maica lui Dumnedei, prix tine dobandind prea marit& im- preunare. Bucuratu-s’ati cerestii an- geri primindu-te pre tine, ceea ce te-ai inaltat de pre pamént, de Dumnedeti Nascétére prea laudata.Precum nasterea ta a fost prea marita cu adevérat Prea- curata, asa si dumnedeésca gi | -cinstita mutarea ta. P idicatu-te-ailalocagurile cele ceresti Prea-curata, ca | ceea_ce esti locas prea curat | ut Damnedei, prea cinstita | = Fecidra. Alt Canon, Irmos acelag: L.imba ta a_fost trestie dumnedeescului Duh, prin ca- Tea ne-ai arétat nové plinirea celor ce vor sa fie. Tu pre cel mai ’nainte de veci carele s’'a facut trup in | Betleem, l-ai arétat ca este | = Domnul tuturor si Mantuito- riul si povétuitoriul. Maire: T Aainuitor prea adevérat, de cele mai pre sus de minte ai fost noué, cu profetesti stré- luciri marite profetule fiind luminat. $1 aoum, a Nasobtérel, M uote prea arétat, tu te-ai facut Prea-curata, intru carele suindu-se Domnul s’a arétat, la carele acum scdpam. i Irmosul: ‘Tu ost fatirirea... Catismala, glas 5. Prosomia: Cuvéntul eel improani... Pre tine locas curat gi fara prihana aflandu-te darul Du- hului, intru tine s’a sdlasluit si ca s& spui luminat cele vii- tore ca ceste de acum, ti-a ri- dicat sufletul téi, profetule predicatoriule al lui Christos. Pentru acésta nu inceta ru- gandu-te pentru noi, cel ce | cinstim dupre vrednicie ma- | riti amintirea ta. Marire, §i acum, glas 3. Prosomia: De framsetea fecloriel tale... Cele din ’naintea serbirei mutarei Maicei lui Dumnedeitt serbind, bucurandu-ne, lumi- nat si strigim catra dénsa: Bucurd-te ceea ce te-ai inaltat de pre pamént la cele ceresti; bucurd-te ceea ce ai inviat marginile cu adormirea ta. Pentru acésta acum mutandu- te f4 amintire pentru lume, ceea ce esti cu dar daruita. Gdntarea 4, Irmos: BK udit-am Démnetainaico- : nomiei tale, inteles-am ylucrurile tale, si am prea- »marit dumnedeirea ta. M irare si spaima ati cu- prins pre tainuitorii Cuvén- tului, védéndu-te morta fiind si far de glas, pre tine Cu- rata, ceea ce esti Maica vietel. © ipgcopare! o darul! o cantarea careaa fost atuncea mai pre sus de cuvént! Ca- rela ati fost ispravnici cei pur- tétori de Dumnedet, carif at statut imprejural tét prea fe- ricita.LUNA LUI AUGUST u incdpere desfatata te- ai facut Cuvéntului, pentru a- césta te-a ridicat catra odihna cea desfatat, si santa, si veci- nica, de Dumnedeti Nascétére. S anta adormirea ta, 4n- gerii si Omenil o fericesc, ci tuestiimpératésa tuturor, pre impératul tuturor nascéndu-| Fecidra. Alt Canon. Irmos acelas: Cu strélucirile dumnede- estei insuflarei celel de sus fiind luminat, cele viitére le-ai vestit, vedéndu-le ca gicum ar fi fost acum, vrednicule de minune. T)in Sion a egit legea pre- cum ai profetit de Dumnedeti | fericite, gi a incunjurat mar- |, ginile, predicand cuvéntul Domoului. Marire: & rétatu-s’a Domaul tutu- ror, ca sd stépAnésca preste casa lui Iacov, si intru méa- tirea numelui sé ca un pa- stor paste pre poporul sé. Gi acom, a N&scdtorel: Nepéta lui Adam, Maica lui Dumnedet gi Ziditoriului s'a incredintst, ca pre acesta intrupat dintr’énsa negrait l-a nascut. Gantarea 6 Irmos; WH anecand strigam tie Démne, mantueste-ne pe ynoi, ci tu esti Dumnedeul »nostru, afara de tine pre al- »tul nu stim. Morméntul téi marturise- ste ingroparea ta, ceea ce esti cu totul fara prihana, si mu- tarea ta cu trupul acum la cerfuri. audati fecidre, mariti ti- neri, bétrani sidomni, ador- mirea Nascétérei de Dumne- deti. urind, la locagurile cele tar’ de mérte te-ai mutat, o- morind pre vrajmasul cu na- gterea ta, ceea ce esti cu to- tul fara prihana. j ncunjuratu-te-aii pretine cetele barbatilor celor primi- tori de Dumnedet, cu glasuri de petrecere, marindu-te pre tine Stépana. Alt Canon, Irmos acelag: Jubit-ai, gata fiind a um- bla in urma Domnului, in c&- ile lut prea intelepte. unoscut-ai mantuirea ca- rea era sa fie din jidovi, la téte:neamurile minunate. Marire: Darul mai/nainte védén- du-l l-af predicat de Dumne- deti graitoriule, la carele a- lérga multimile neamurilor, si si mantuesc.$i acum, a NAscdtéret 1 ocul Domnulul tual fost Maica lui Dumnedei, din ca- i rea a egit cel ce a mantuit - lumea de ingelaciune. ~" ugaciunea mea voiti vérsa catra Domnul, si lui voit | »8pune scarbele mele, cd s’a »umplut sufletul met de ré- /utati si viata mea s’a apro- 1 »piat de Yad, gi ca Iona mé »rog: Dumnedeule, din stri- | ,cdciune scéte-mé. Casa carea a incaput pre cel necuprins de téte, trece la cele ceregti sd Jécuiasca. Ceea ce s’a arétat ceriti al lui Christos gi scaun gi polata mare, si porumbifa Prea-cu- | ratd,a careia dumnedeésc’i A- ' dormire s4 o laudim. i UdGlarea 0, Let t ; ; a cu aripi pre nori ri- * dicandu-se, vulturii Cuvéntu- _ lui cei pre sus zburitori, in f Getsimani s’aii adunat Fecié- ra, vrénd sa te intimpine pre | tine, ducéndu-te la cerit; pre caril ca pre niste fil al Fi- jului téi ‘i-ai bine-cuvéntat. “ine este acésta, carea si : sue din vaile lumesti? Ce este | acésté petrecere gi mergere inainte streind? Ce taina mare-1 acésta ce“si vede? Este im- pératésa tuturor si Démna, gsi marirea si lauda. ————— | Nl IN PATRU-SPREPECE PILE” 153 “ trigat-a adunarea apos- tolilor, si de lacrami s’a_ um- plut, cand a védut sant su- fletul téi, lasandu-si Jécasul cel de Dumnedew primitor ; si a laudat cu dumnedeésca cuviinfé, a ta dumnedeésca adormire, ceea ce esti cu to- tul fara prihana. At, Ganon Tr: Haina lnminésé... e legile lui Dumnedeti lipindu-te, ai mustrat pre tofi | cel calcdtori de lege, pazito- , tiule al legei, prea-marite. | Marire ‘ ihee dumnedeescule, gi ; cinstite organe al Duhului; cu rugaciunile tale pre cei cre- dinciogi pazegte-i de primejdii. i soum, a Nascttéret i \-asa Iudei luminata o ai facut Feciéra, pre cel ce a résarit din sant pantecele téi, arétindu-l. Irmosai: H aind lumindasi da-mi »mie, cela ce te imbraci cu | »lumina ca cu o haina, mult »milostive Christése Dumne- »deul nostru. GONDAG, gias 4 é Prosomia ArStatu-te-al astad! i ] ntru marit& amintirea ta, - lumea impodobita fiind prin gand, cu Duh fara materiein- ; tru veselie striga c&tra tine: |¥ 154 Bucura-te Feciéra lauda cres- tinilor. cum si se veselésci ceriul, si silteze téta faptura; cd iata Feciéra de pe pamént sa duce, sila raiti merge. Tuturor man- tuire s’a arétat de la Dumne- det, rugandu-se si acoperind. Pentru acésta si tdt& céta a- postolilor a alergat de la mar- | geniadunandu-se. Canoris‘att arétat far’ veste rapindu-i pre dingii, si ati statut inain- tea Maicei impreuna si a Fi- jului, si ati strigat: Bucura-te vistieria mannei legei noué; bucurd-te Feciéra lauda creg- tinilor. iniru aoésié Lund, fm 14 ile, amintirea s&a- tntnt nnatat, Mien. Stib: Din pimént adios sint Inat, de gi in ceridi mB voit séliglui, Insi daral cracef tale, qicea Mihea, voit! mir- turisi, Mikes in a patru-spre-qecea qi, Po lemn spanzurat 9 sivorgl. ~ costa a fost factor Int Joram, niscut in Tooul o@ 8% dice Morati, din neamal lof Efrem, gi a profetit opt qeci gi patra de api, Insi a triit inaintea venirel lof Christos ou gése-sutogéso ant, gi ficénd multe mustrart In) Ahaay impératulnt Samarief, pentru multele gi deosebitele tut pé- cate, pentru acésta si ura de o&tra acela. Decl qtiinda-o acésta profetnl, s’a departat, gi si, afia petrecénd cea mai multi vreme in muntl, ca mu adese ardtandu-se gi mastrand pre im- pératul, 6% pornésed mania lal apre al ucide, Decl dupa ce muri Ahaav fu omorit de foram feo'oral Int Ahaay, spinzurdaduJ, cio! il mus- tra pentru pigandtatile lol) gi ale pirinfilor Int, $i murind a fost ingropat singur in pi- méntul Inf Morati, angi ‘movila lu! Enacim, ‘i 88 oundgte morméntal Ici. Antru acéstd: qi, auiatirea santitulut neoni: Maroel Episeopul Apamiel. Gu fnfelegitére fumurl de fertfe pre Dumneget tnduleind sénte LUNA LUI AUGDST $i on famul jertfel trupulul tii pre acclag! Induleegt! pirinte, cost sint Marcel, a fost pe vremea m- pératiel In} Teodosie, din Ostroval Oipralnf, in- tru csre avénd boorie Inmésed, dupi co i s'a fncredinfat gi ineugi ooirmuirea lut, pre toff a fnspiimantat, fntrebuinfand buna ciustire, gi de amaruntimea Ja t6te luerdrile. Jari dup’ co s'a mutat Ja rindulala lerarhicésed, gi s'a age- gat Episcop Apamie! osle! din Sirla, gi intra cole lalte, si chibzuia cu dreptate gi cu onvio- gic. Dar apol a stitut qi flerbinte rivnitor ore- dinfel cele! intrn Christos, Biseriol spre miri- rea In! Damuedeti intemeind, gi capigtele ido- legtl surpéiud, din care ona nesuferind demonul co era intr’énsa, ef se ardd, sail prin alte megte- gugurl si go surpe, carea si qicea a Iul Die; Judnd santul ap’, gi bine cnvéntandn-o, g! stro pind apol lemnele oe era olédite, a facut sf So aprindd gi si ardé capigtia. Pentru oare fu prins de inchin&torid de idolif, gi aruncat find in foo,a primit oununa mucenief. Intra acésti qi, Aducerea olnstitel crus! in palatarl, Apringénd grafurl in Joo de féelif In- minate, Petreo crucea, in lduntrul impérdtegtilor pa- lntari celor desfétate. 4 intro ccést2. éi, sdntu! mucenio trsichie. ‘rik: Q dumneqeesoule Cuvinte ! Pro Usichie col ou eapul tAfat, Cum fl voit Misa nefnoununat, cost Ursioh{e a fost po vremea fmpéra- tolul Maximian, din ovtatea Sevendulu! a Ili- rie! cele! de sus, ostag on rindatala, gi ina- intst acum Ja cinul de Tribun; decl fu parit la imptratul Maximian, oarele la gi dat spre cer cetare Eparbulul Aristid; de carele fu ranit cumplit pre spate gi pre cdste ou vine de bot, Mal fn urm& infagurandu-se manile ou in mu- lat in untdelemn, gi prestrdndu-tse pre dea- supra pucivek'gi raging, i leat aprins ou foo cind qicea sintul of pre dreptate plitimese ma- nile sale, ole! a mantuit pre tirapal cal ce prea réii'era si plark fn rézboit, Doo! fiind o& si mustra tiranul, de ére-carele Tertilian, cdot c&trd ficdtorinl sbi de bine s'a arctat neow noseStor, poruncia scols si té:ne api proste mauile sdntulul gi si stingd vapaca, lard cre- carele Ulvian, aga numinda-se, ellin ‘find tur- burindu-se cn ménie pentru acésta, a eit din divan, gi ducéndu-se la dre-care faring, s’a magcat de o scorpio, gi ou durere rit g'a le pidat sufletal, Jari sintul Ursichie, primt ho- tirire de i si tle capul, de cdtri Valent col col pirise, carele soofénd sabia gi de tref ori Jovindw-] pre sdntul in. gramazi, aga a luat fo- ricital cumuna muceniel,fo Ho Intra acést& qi, santul mnoenic Lucie osta- qu), prin foo s'a sivérgit. Stib- De vechea frimantiturd a ingeldciune! Lnole af sospat, 81 in foo ars nou’ frimantiturd In Dumne- dot teal arstat, Intra acésté qi, sfintul noul macenic Simeon Trapezunténal, carole a mirturisit tn Constan- tinopol, 1a anul o mie-gése-sute-cinc!-fec! gi trel, prin sugrumare s’a sbvérgit. Stih: of Simeon, spanzurarea a fost trépti, Prin oarea s’a suit, la coréso4 locuinfa ea desfatata, Cu ale lor sinte rngiclon!, Démne milueste: ne, qi ne mantueyte pre nol, ‘Amin. CAntarea ‘7, Irmos: inerif evreegti ati calcat in cuptor vapaea cu in- »draznéla, gi focul in roua »l-aiischimbat strigand: Bine ,esti cuvéntat Domne Dum- »hedeule in vect. Ceea ce te-al tainuit de legile firef intru dumnedeé- scé nagterea ta, dupre legea omenésci mori, ceea ce una esti Curata, iaviind cu nagte- rea ta cea de viata purtatére precel omoritide demult,Prea curata, © émane dumnedeescul mormént desért de trupul téu, Jara de dar plin, cd ne izvo- régte noué izvéré de tama- duiri, si potoleste curgerile pécatulvi, prea santa de Dum- nedett Nascétére. idicatuss’a trupul din mormént, gia rémas bine-cu- véntarea ta spre no{ Feciéra Curata, carea pre orbi if a- IN PATRO-SPRE-DECE PILE 16 CM duce Ja lumina, si milostivi- rea ta o arata de prisosit. C eea ce egti carte noné, intru carea s'a scris Cuvén- tul, cu sfat prea minunat, r6- ga-te si sescrie in cartea vie- fel, toti cei ce lauda cinstita si prea marit’ adormirea ta. Alt Canon, Irmos: Din Inudeea viind tineril,, Frea de mare trebuinta te-ai arétat StépanuluY tutu- ror si prea vitéz, semetia ce- lor ce stépanfat biruind si in- vétand, gi strigand vrednicule de minune: Dumnedeul pa- rintilor nogtri bine egti cu- véntat. . Mirire: Strelucind cu razele dum- nedeestel vieti, profet prea cu- rat te-af arétat dumnedeestei arétarl, cantand fericite: Dum- nedeul parintilor nostri bine esti cuvéntat. $1 toum, a Nisobtérel: Cuvéntul cel intocmat lu- crator cu cel ce la nascut, gi intocmai puternic si impre- una vecinic, sa zidit ca un om in pantecele Fecidrei, cu buna vointa Tatalui, Dumne- deul parintilor nostri cel bine cuvéntat. Cantarea 8, Irmos: inerii cei de Dumnedet cuvéntatori in cuptor, im- pr rELUNA LUI AUGOST "7 LL { »preund cu tocul gi vapaea ,calcandu-o att saltat. Bine- | ,cuvéntati tote lucrurile Dom- | pnului pre Domnul. | 1 De la margeni viind stil- pii marginilor cei prea lumi- nogi, in Sion ati venit, s4 te ingrépe pre tine ceea ce ai luat sfargit vietei, Prea-curata. | Nici o limba a celor im- podobit vorbitori, nici gurile | angerilor nu pot dupre vred- nicie si te laude pre tine; ca tara asemanare pre tofi I-ai covargit Stépana. | “a se bucure faptura, no- | rif sa pice dreptate in diua | de acum, ca sa cinstésca dum- nedeéscd mutarea Fecidrei. . ata scaunul Domaului cel mai-pre-sus de cat heruvimii gi scaunele, de pre pamént se inalta s4 se pue intru dum- nedeéssa impératie, ceea ce ; singura este cu totul fara pri- hana. nit Canon, Irmos acolay Cuventul lui Dumnedet cel ce este fara inceput din véc, s’a aratat mantuind pre cei din Adam, precum a pro- fetit Mihea; pre Domnul lau- dati-l, si-] prea inaltati in vect. j nvétandu-te prin minte |, tara materie ai strigat: Voitor | milei esti Stépane ca un mi- losard, parandu-tt réti de ne- dreptatile celor ce te lauda pre tine cu credinta gi te prea | inalt4 in veci. bine-ouventam pre Tati. aun fulger luminos te- ai aratat, primind raza lui Dumnedet, ca o oglinda cu- rata fiind Mihee, ai strigat: | Pre Domnul laudati-! si-] prea inaltati in veci. $1 acnm » Nisedtéral AA are mangaere cAstigand Feciéra, pre cel ce s’a nascut din tine, tinem apostoleste cinstita marturisire si ca pre un Domn il laudam sgi-l prea inaltim pre el in veci. Irmosul: Si liudim bine s& cuvéntim. M usicestile organe impre- ,una glasuind gi popdre fara yde numér inchinandu-se chi- »pului celui din Deira, trei »tineri neplecandu-se, pre »Domnul at laudat, gi lati »prea inaltat intru tofi vecil. Cantarea 9, irmos: u adevérat Nascétére de YU Damnedes, te marturisim »pre tine Feciora curata, cei »mantuifi prin tine, cu cetele poele fara de trupuri, marin- ndu-te pre tine. 'a ceea ce egti mal lu- minata de cat tdte cele ceresti, pre cAntaretii adormirei tale 7celei luminate, strélucestei si-i luminéza cu lumina darurilor. altati inimile tuturor cre- dincfogilor, intru adormirea singurei fifce a lul Dumne- dei, cu rugaciunea et cea ne- adormita fiind mantuite. Faméntul serbéza, Ange- rit saltézi gi se bucura tofi dreptii, intru adormirea ta Fe- ciéra, laudandu-te pre tine. Freciéra ceea ce egti fubi- tore de bine, stropegte preste toti milele tale cele bune gi ne mantuegte pre noi, ceea ce ai nascut pre Cuvéntul cel prea bun. Alt Ganon, Irmos avelag: Tnaintea mintei celei ne- stricdciése si Prea-curate pu- | rurea stai, ca razele bunei credinte strélucind, pentru lu- me rugandu-te. > osit-a amintirea ta cea delumina purtatére profetule, plina fiind de daruri pofetesti, gsiizvorind riuri de pocainta. Mirire: Pre Mantuitoriul carele a venit in lume védéndu-l, du- pre profetia ta, te indulcesti de veselia cea mai-pre-sus de minte, fericite. $1 aoum, a Nasodtéret: za ceea ce esti mai inalta de cat tofi si maf curata, cu- IN Pa PATRU-SPRE-DEE FRUSPREDEOE PILE 15% rateste intinaciunea sufletului bs meti, ceea ce ai zémislit pre Damnedet cel prea bun. Irmosul : Cu adevérat Nascétore de Dunmedett... EXAPOSTiLARIA Prosomia : Fome! audit glas... Cu buna socotéla mai ’na- inte ai profetit, c4 va esi Domn si povatuitor, carele va paste in pace pre poporul sé, al lut Dumnedei profetule Mi- hee, din Betleem pornindu- se, ale ciruea esgirile, cu a- | devérat sunt din dilele vécu- lui, prin carele ne mantuim toti. 1 Marire, $i acum, a Nasodtére!: “rea luminat’ amintirea cinstite! tale adormirl serband cu dragoste te marim de Dum- nedett Nascétére; si tu ca o Maica Prea-curata, la Fitul téi si Domnul mergénd in- tru marirea ta, réga-te pentru crestinii cei ce te lauda pre tine cu credinta. —. ~fHHOAVNA Stihirile, glas 2. Progomia: Casa Eufratulut, Ceéta ucenicilor, s’a adu- nat si ingcdépe, pre Maica cea de Dumnedet Nascétore, vi- ind de la margeni cu vointa cea a tot puternica. Stih: |) Sebli-te Démne intru odihna ta, tu gi sicriul sintirel tale, ireasa lui Dumnedei, i_ carea da credinciogilor fntru dumnedeésca amintirea ef, din destul mare mila. po dous ort. \_ e cantari infricogsate att fost, care ti-ati adus tie atun- cea Feciéra? Cei ce ati statut imprejurul patulul téu, tofi apostolii Cuvéatului, cu spai- ma strigdnd: Se duce palatul impératului, si inalta sicriul santeniei ; usi degchideti-vé, ca s&intre uga lui Dumne- det, intru multé bucurie, lumei netncetat cerénd mare mila. e cantari duhovnicesti, vom aduce tie acum prea san- ta? Ca cu adormirea ta cea fara de morte, téti fumea ai santit gi la cele mai-pre-sus de lume te-ai mutat, ca s& vedi fumsetea a-tot-tiitoriulul; si impreund s& te bucuri cu dinsul ca o maica, cetele an- geresti incunjurandu-te pre tine curata, si sufletele drep- tilor; cu care cere noue pace si mare mila. ; irésa cea cu totul fara prihana gsi Maica bunei vo- intel a Tatdlui, ceea ce mai ’nainte s'a randuit lui Dumne- deti spre locas, prin impreu- narea lui cea neamestecata, astaqi prea curat sufletul seu, inaintea facétoriului si Dum- IN GINCI-SPRE-DECE PILE 159 nedeii s!-a pus; pre carea pu- terile celor fara de trupurl, cu dumnedeésca cuviinta o cuprind gi la viata se muta, maica vietei cu adevérat, fa- clia luminef celei neapropiate, mAntuirea credinciosilor gi na- dejdea sufletelor néstre. Prochimenul qilet, LA STIHOAVNA. Stihinite, gr? Casa Bufratalul. éta ucenicilor, s’a adu- Prosomts | nat s& ingrdpe, pre Maica cea de Dumnedeti Nascétére, vi- ind de la margini, cu vointa cea a-tot-puternica. 4% TGhte Démue oan odie tay wo 9 siorinl sAntirel tale. irésa lui Dumnedet, im- pératésa Feciéra, marirea ce- lor alesi, gi lauda feciérelor la Fiiul sét se muta. Sth; Juratues’s Dompa! on. een. eu rinfi, gi nu se va’ lepida de dénsa, * dunatu-s’a céta ucenici- lor, cu prea marire, de la mar- ginile lume, si ingrépe tru- pul téu, cel dumnedeesc gi nestricat. MArire. Si aenm axemon.- Stepana ceea ce egti bund tidicd santele tale mani, la Fiiul téit tacétorul, cel iubi- tor de suflete, si- s& milosti- vésca spre robil téi. Prepar. &h “ntru nagtere fecioria aiMORE 160 pazit, intru adormire lumea nu o ai pardsit, de Dumne- det Nascétére; mutatu-te-ai la viata, fiind Maica vietel, si cu rugicfunile tale, man- tuegti din morte sufletele nd- stre. : Zou, Eetoniile gi Apolisul. CEA MARE Dap objclnuitul Psalxi, oiutim: Ferioit bir- batul.,. Marirea d’intait. __ La Démne strigat-am, Stihirile pe 8, gias + rovowia, prea marité minune! Izvorul vieteiin mor- mént sa pune, si scara catra ceriti morméntul se face. Veselegte-te Getsi- mani, a Nascétérei de Dum- nedew santa casa. Sa strigim credinciogil, pre Gavriilavénd incepétor cetelor: Cea plina de dar bucuré-te, cu tine este Domnul, cel ce di lumel prin tine mare mila. “, inunate sunt tainele tale Curatad, celui de sus scaun te-ai arétat Stépana, si de pre pamént la cerii, te-ai mutat astadi. Marirea ta cu bund cuviinga, cu darurf de lumini dumnedeesti strélucind, fecté- re cu Maica impératulul, la indltime suiti-vé, cea plind de dar bucurd-te, cu tine este LUNA LUI AUGUST Domnul, cel ce di lumel prin tine mare mila, 4 oon . ® ta adormire maresc, Stépaniile, Scaunele, Capete- niile, Domniile, Puterile, He- ruvimil si infricogatil Sera- fimi. Sa bucura paméntenit, infcumse{4ndu-se cu dumne- deésci miarirea ta. Inaintea ta cad impératii, cu arhan- ghelit cu Angeril, si canta: Cea plina de dar bucura-te, cu tine este Domnul, cel ce da lume’, prin tine mare mila. Dis dow’ or, #% Marire, Gi acum, sa’ cAnté pe 8 glasuri. Glas 1, —_ * wvoea cea dumnedeeste stépanitére, de pretutindenea purtatori! de Dumnedeti apo- stoli, de nori pre sus fiind ridicatt. Star § A jungénd la prea curatul si de viaté purtatoriul téi trup, cu dragoste l-ati sérutat. ara puterile ceregti, cele mai inalte, cu al sé Stépan viind. e Dumnedei primitorul si prea curatul trup petre- céndu-l, cu spaima fiind cu- prinse, prea frumos mergeati inainte, sinevédut strigat, mai marilor cetelor celor mai de sus; lata impératésa tuturor,dumnedeésca fifcd a venit. Glas 3. © fdicati portile, si pre a- | césta prea frumos o primi, pre Maica luminei celei pu- rurea fiitére. Glas 7. Ca printr’éasa s’a facut _ m4ntuire la tot neamul ome- nesc, spre carea a ciuta nu | putem. Glas 4, Si acestia at da cinste vrednica cu neputinta este, ca a acesteia marirea covérgeste téta mintea. Glas 8. entru acésta Prea-curata de Dumnedet Nascétére, pu- rurea cu purtatorul de viata impérat, gi cel ndszut al téi vietuind, régi-te neincetat, sa pazésc si si mantuéscd de téta asupréla cea protivnica pre poporul téti cel now; cd . pre tine folositére te-am ca- stigat. Glas 1. in veci luminat te fe- AIRE Lumind lint. Prochimenal qilel gi Cetirile De la Facare cetire. Cap. 28, Vers 10. git-a Iacov de la puful juramentu- lul, si a mers in Haran, gia aflat un loc, si a adormit acolo, c& a- pusese sorele. $i a luat din pletrile loculut acelula, gi sl-a pus luigt cApatait. IN CINCI-SPRE-DECE PILE Si a adormit intra acelag loc, sia vé- dut vis. pamént, al cdrela cipitalul ajungea la ceriti, gi Angeril lul Dumnedeti s& sutatt si si pogora pre dénsa, Si Domnul era intérit intru dénsa, si a dis: Et sunt Dumnedeu! tatalut tu, lut Avraam gi Dum- nedeul Jul Isaac, nu te teme. Paméntul unde tu dorm! pre dinsul, fie fl voit da pre el, si semintie! tale,si va fi s&ménta | ta ca nisipul paméntulul, gi se va Jai spre mare, gi spre apus, si spre mézi. nopte, si spre résirit, si si vor bine- cuvénta intru tine si intra sémén{a ta Si Yat’ o scara cra intarith pre | xt tote semin{iile pamentulul. Si tata et | voiii fi cu tine pazindu-te in t6ta calea ori incotro vel merge, site voitt intorce Ja paméntul acesta; c& nu te voiii lisa pre tine, pani cand voiti face ett téle cate am grait tie. Si s’a sculat lacov din somnul séti, gia dis: Ca este Dom- nul in locul acesta, et nu am stiut. Si s’a temut, sia dis: CA infricosat este locul acesta. Nu este acésta alt, ci casa | | | ! Tul Dumnedeii, si acésta este pérta ce- | riului. Din Profefia Ini fezechil cetire. Gap. 43, Vers 26, Af graegte Domnul, fi-va din diua a opta gi mal ’nainte, face-vor preo- | {il pre altar ‘arderile cele intregl ale vostre si cele ce sint de mantuirea vo- stra, si voiti primi pre vol, dice Dom- nul Dumnezeit, si m’a intors pre mine la calea use! sintelor cea mat dinafaré, ca- Tea caut& spre réstriturl, gi acésta era inculaté. Sia dis Domnul catri mine: Usa acésta inculata va fi, si nu sk va deschide, si nimenea nu va trece prin- fr’énsa. Ca Domnul Dumnedeut Int Israjl va intra printr’énsa, gi va fi tnculata, 4 povétuitoriul acesta va sedea intry dénsa, si minénce pane tnaintea Dom- nuluf, Pre calea ugel pridvoruluy va in- tra, si pre calea iui va esi. Si m’a dus pre mine pre calea ugel santelor cea ° despre mlazii-ndpte in préjma case! ; si am védut, si fata era plin’ de marire Casa Domnulut.| | De Is Pilde cotire. Cap 9, Vers 1. ieecees s’a zidit eigt casi, sia | intarit géple stilp!, junghtat-a jertfele sale si a dres in paharul sét vin sia gilit masa sa, Trimi-s’a slugile sale. si chieme cu tnalti strigare la pahar, gré- ind: Cela ce este neintelept sa se abata la mine, gi celor ce le trebueste infele- gere lea dis: Veniff de mancaft pa- nea mea, gi betl vinul carele am dres vous. Lasafl netntelepfia si vel! fi vil. gi ciuta{l Infelepclunea ca si trill. Si vé indrepta{i mintea intra cunostinta. Cela ce tnva{i pre cel rél isl 1a luis! ocara. $i cela ve cértii pre cel necre- dincios, si ocdrigte pre sine; ci certa- rile necredincfosulut sint rane ful. Nu mustra pre cel réf ca si nu te urascda, inva{a pre cel infelept, si te va Yubi pre tine; di pricind inteleptulul, si mat In- + felept va fi, arata dreptulut si va adaoge a primi. Inceperea infelepciunet este frica Domnulul, gi sfatul sanfilor priceperea, ard a cundste legea este a gandulull bun. C4 intru acest chip multé vreme vel petrece, gi si vor adaoge tie anil viele. LA LITIE. Stihirile glas 1, singur glasul. “wu cuviinté era singuri védétorilor Cuvéntulul gi slu- gilor, sa vada si Adormirea Maicei lui celei dupre trup, taina cea mai de pe urma a ei cata este, ca nu numai s4 vada inaltarea MAntuitorlu- lui cea de pe pamént, ci gi pentru mutarea celeia ce l-a nascut pre el si marturiséscd. Pentru acésta de pretutinde- nea adunandu-se cu dumne- deéscd putere, la Sion aii a- juns, gi ati petrecut pre cea mai inalta de cat heruvimii carea mergea la ceri. Caria jn ee LUNA LUI AUGUST | rita de cat heruvimii si maf am si noi impreuna cu dingii ne inchindm, ca celelace sa réga pentru svfletele nédstre. Glas 2, a lui Anatolie. ‘ Ceea ce este maf inelcd de cat ceriurile, si mai ma- cinstita de cat téta faptura. Carea pentru prea multa cu- ratie, a fost }Ocag_fiintei ce- lei pururea vecinice, astédi in mAnile Fitului sét s’a dat prea santul svflet; gi cu dénsa sa umple tote de bucurie, sinoué ne darueste mare mila. | Glas acelagi, 4 Jul ivan, Mirésa cea cu totul fart prihana, si Maica bunei voin- tei a Tatalui; ceea ce mai ’na- inte s’a rinduit Ini Dumne- det spre !dcag, prin impre- unarea lui cea neamestecata, astadi prea curat sufletul séu, inaintea tacétoriului si Dum- nedewi s'a pus. Pre carea pu- terile celor {4rd de trupuri, | cu dumnedeéscd cuviinta o cuprind: Sila viata s% muta, Maica vietei cu adevérat, fa- clia luminei celel neapropiate, mAntuirea credinciosilor, gi nadejdea sufletelor néstre. Glas 3, a lol German. i Venitt téte marginile pi- méntuluj, si tericim cinstita mutarea Maicel lui Dumne- det; c4 in manile Fifului sta sufletul séi cel fara prihana ®[= sa pus. Pentru aceasta cu santa Adormirea ei lumea la viata s’a adus; si cu psalmi si cu laude si cu cant&ri du- hovnicesti, cu cei fara de tru- purl, si cu apostolii serbéza Juminat. Mirire, glas §, a Iu! Teofan. YV eniti adunarea {ubitori- lor de serbare, veniti si im- preunam céta, veniti si in- cunundm biserica cu cantar, intra Adormirea cortului lui Dumnedeit; cd astadi ceriulisi destace sinurile, primind pre ceea ce a nascut pre cel ne- incaput de téte; gi pamén- gi bine-cuvcuvéntare, si im- podobeste cu bund frumseta. Angerii sa impreuna céta cu apostolii, cu frica privind la ceea ce a nascut pre ince- pétoriul vietel, mutandu-se ea din viata in viata. Toti sa ne inchinam ei rugandu-ne, im- partdgirea cea de un neam, nu o ulita Stépana, a celorce serbéza cu credinta prea santa Adormirea ta. i acum, glas acelagl. C antati popoare, Maicei Damnedeulul nostru cantati, cA astadi prea luminat su- fletul séu, la pus in prea cu- rate palmele, celui ce s’a in- trupat dintr’énsa fara sémén- 7 ta, cérufa si gi régé neince- re — tul cel ce da izvor de viata- IN CIN'LSPR&-DECE PILE 8 163 tat, si darufascd lumei pace | si mare mila. LA STIHOAVNA. Stihirilo, glas 4, singur glasul. ~“eniti si laudam popére, pre prea santa Curata Fe- c‘éra, din carea negrait a egit jatrupat, Cuvéstul Tatalut, strigand si graind: Bine-cu- véatata esti tu intre femei ; fericit este pAntecele carele a incdput pre Christos Ceea ce ’tiai dat sufletul in sante mAnile lul, réga-te Prea-cu- rata, si mantulasca svfletele néstre. Stih: So6Lite Démne tutra odihna ta, tu gi ____ Sori satire tale rea cinstita Adormirea ta prea sAuté Feciéra Curata, multimile Angerilor in cerii, | si neamul omenesc pe pa- . mént o fericim. C4 Maica ai fost lui Christos Dumnedei, facétoriulul tuturor. Pre a- cesta rugandu-] pentru nol, nu inceta rugdmu-ne, carif ne-am pus rddejdile spre tine dupre Dumnedet, Nascétére de Dumnedet prea laudata, si ceea ce nu stif de nunta. ‘Stin—Jurata-s'a Domnal jul David, ou adeve- rinfS gi aus vi lepida de dénsa, Cantarea lui David si can- ' tam astadi popore, lui Chri- ; stos Dumnedei, ca dice: A- duce-se-vor impératului fecié- i re in urma ei. Aduce-se-vor ° intru veselie gi bucurie, cd ceea >=~ Ae _184 | ce este din séménta lui Da- | ' fScétorul ceriului si al pamén- | du-o strigim si dicem: Man- AMejdia, gi izbaveste de nevoi vid, prin carea noi ne-am in- dumnedeit, in manile Fiiului séi si Stépanului s’a pus, cu prea miarire si mai pre sus de cuvént, pre carea ca pre Maica lui Dumnedet, laudan- tueste-ne pre noi, cei ce te m&rturisim pre tine de Dum- nedeti Nascétére, de téta pri- sufletele ndstre. Marire, gi acum, glas acels Cand te-ai dus Nascétére de Dumnedet Feciéra, la cel ce s’a nascut din tine negrait, fost-ati de fata Iacov fratele lui Dumnedet, si intaiul ie- rarh, si Petru cdpetenia cea mai cinstita, si vérful cuvén- tatorilor de Dumnedei, gi tot dumnedeésca adunare a apo- stolilor, cu adevérate invéta- turi, l4udand dumnedeésca gi infricogata taina randuelei lui Christos Dumnedei; si ingro- pand trupul téi cel de viata incepétor side Dumnedet pri- mitor, s’ati bucurat prea ldu- dati. Si de sus prea santele gi mai marele puter! angeresti de minune spaiméntandu-se, privind unii la altii diceati: Ri- dicati portile véstre,. si pri- miti preceeea cea n&scut pre tului, si cu doxologii sa lau- LUNA LUI AUGUST dam, cinstit si sant trupul cel ce a incdput pre cel nevédut ! de noi si Domnul. Pentru a- | | césta si noi amintirea ta ser- band, strigam c&tra tine prea laudata, inalta cornul cresti- \ nilor, gi mantuesté sufletele néstre. La bine-cuvéntarea pAnilor. | Trovar, glas 1. | Intra nastere fectoria al pazit... 2 trel orl. Cautl la Vesperina cea mick. $i Cotirea Serbaret, Dumneded. este Domnul, Troparul Serbirel o 3 ork. Dup& intdia Stihologie, Catismala, gias 1. Prosomia: Morméntul t8t... Yo pes 4 i rea cinstita impreunarea | inteleptilor apostoli, s’'a adu- | nat minunat, si ingrépe cu prea marire trupul téti cel prea curat, de Dumnedeti Nascé- tore prea laudatd. Cu carii | La Ortrin | impreuna ati cantat, si mul- timile Angerilor, cu cinste 1a- udand mutarea ta, carea cu credintaé o serbam. Marire, $i acum, larigl aoésta, Duph a dous Stikologie, Catismala, glas 8. ‘Prosomia: De frumsetea feeloriel tale... Intru nasterea ta, zémis- lirea a fost fara sémént{, in- tru adormirea ta, mértea fara stricdciune, minune indoita in- tru minune, s'a adunat de | Dumnedei Nascétére. Ca in ce chip nestiind de barbat, hra-nitére de prunc ai fost, Cu- rata fiind, si cum Maica lui Dumnedeti fiind; ca o purta- tére de mérte, mirezme rés- pandesti! Pentru acésta cu an- gerul strigim catra tine: Bu- eae ceea ce esti plind de ar. Marire, $i acum, asomenea: Dap Polistes aasimnts Prosomia: Sp&lwantatu-s'a Losif. Strigi Davide, ce serbare este acésta ? Carea o ai laudat 6re-cand in cartea psalmilor; ca pre fiica Maica lui Dum- nedett si Feciéra, o a mutat Ja locasurile cele de acolo, Christos cel ce s’a nascut din tr’énsa fara séménta, si pen- tru acésta st bucura maicele, fecidrele si miresele lui Chri- stos, strigand: Bucurd-te ceea ce te-ai mutat la impératiile 1 cele de sus. Marire, $i acum, Jar acésta, . Apol Antifonul intdit al glasulul at 4 ) Prsahi nota 4 | Pomeni-voitt numele téii, intra tot nea- | mul si neamul... Asculti fitcd si ved), si plécd urechia ta Tot& suflarea.. Evangelia de la Luca. In dilele acelea sculandu-se Mariam. Dopk Psalm 50, “re, glas 2. Pentru rugiciunile Nascétérel de Dum- neett Milostive, curi{este mul{imea gre- galelor néstre. agh aoosia. IN CINCLSPRE-PRCE PILE Stih: Milueste-md Dumnegeule dupre mare mila ta, $1 Stihira, ghs 6. Compunerea Inf Vizanti: € and mutarea prea-cura- tului téi trup sa gatia, atun- cea apostolii, stand impreju- rul patuluj, cu cutremur te vedeatt. Si unii cutand spre trup, cu spaima erat cupringi, jiara Petru, cu lacrimia _ stri- gat tie:O Feciéra! Te véd lim- pede in tinsa pre pat, pre tine viata tuturor, si mé minunez, intru carea s’a salagluit indul- cirea vietei celei ce va sa fie. Ci o Prea-curata, réga-te cu de-adinsul Fiiului si Dumne- deului téti, s{ mantuésca ce- tatea ta nevatamata. catoane DovE Irmésele| de 1a amandoud Candnele de cite 2 orf, gi Troparele de la améndoué Candnele, pe 12. CANONUL cel dintaiit. $4 sorbeze ool de Dumnogett inteleptiti. Jompunerea lu! Cosma, GAntarea 1, glas 1, Irmon: Tn Einant ate onaote C2 impodobita cu dum- nedeésca marire, santita Si laudata amintirea ta, Fe- ,cléra pre toti credinciogiila § »Veselie i-a adunat, incepénd »Mariam cu timpene si cu »bore, carii canta unuia na- »Sscut al téu, cd cu marire s’a »prea~mérit. Betrecut-ati_cetele celor far% materie in Sion, dumne- deescul téi trup cel mergétorTa | | __1ONA LUI AUGUST la cerit, si fara veste adundn- du-se multimea apostolilor de la margini, a statut indatasi inaintea ta Nascétére de Dum- nedet, cu carii Prea-curata Feciér’, cinstita amintirea ta marim. ésplatiri de biruinta ai luat asupra firei Curat’, pre Dumnedeti nascénd, ins& ur- mand facétorului téi si Fi- iului, mai pre sus de fire te-ai supus legilor firei. Pentru a- césta dupa ce ai murit, te-ai sculat, cu Fiiul téa“in veci . Vietuind. ‘Ait Uanon, Compuneres lu! In Damaschin, glas & ‘Irmosal: Teschide-voitt gura mea, n§i Se va umplea de Duh, si ,cuvent voit réspunde impé- »tatesei Maicei, si mé voit paréta luminat ’serband, si »voil canta adormirea ef bu- ,ourandu-mé, Freciére tinerele cu Ma- : riam profetita, cantare de pe- trecere acum strigati; cA Fe- ciéra gi una de Dumnedet Nascétérea, la odihna cerésc& sa muta. Wwpre vrednicic pre tine * ca pre ua ceri insufletit, te a primit ceregtile gi dumnedees- tile }Osaguri Prea-curata. Si ai statut luminos infrumse- fata, ca o mireasd cu totul fra prihan3, inaintea impé- ratulul gi Dumnedei. Catavasia : Inmésele de la améndou’ Canbnele, Gantarea 3, Irmos: Y®& ela ce esti facétor gi cu- prindétor a téte, intelep- pcianea gi puterea Ini Dum- »nedeti Christoase, neclatita, »hemiscata intareste biserica; yea insufiegti sant, cela ce ,intru santi te odihnesgti. i re tine femee mérta, insd mai-pre-sus de fire gi Mai:a a lui Dumnedei, védéndu-te maritil apostoli, ceea ce esti cu totul fara prihana; cu fricd sau atins cu manile de tine, cea strélucité cu marire, ca pre o salagluire in carea Dam- nedeti a J6cuit, védéndu-te. A pucat-ainainte judecata lui Dumnedet, taere aducénd manilor ceior ocaritére a ce- ., luf indraznef. Pazind iotru marirea Dumnedeirei cinstea sicriului celui insufletit, in- tru carea Cuvéntul trup s'a facut. Ait Canoa, Lrmes - Pre ai tat cAntareti Nas- ,cétére de Dumnedei; ceea yee egtl izvor viti gi indes- »tulat, carii s’ott impreunat »cétd duhovnicésca intarestel; »§i intru dumnedeésca Ador- »mirea ta, cununilor marirei rinvredniceste-I. °*—<{m> Yy i 4- in cépse muritére egind Curatd, cu firea asemenea.fi- ind, odihnd ai primit. Si ca ceea ce al nadscut viata cea adevérata, te-ai mutat la viata cea dumnedeésca gi ipostat- nica. dunarea teologilor dela margeni, si multimea ange- rilor de sus laS oa ail mers cu vointa cea a-tot-puternica, dupre vrednica datorie slu- jind Scépava ingroparel tale. ipaool, gias . & ericimu-te pre tine téte neamurile, Nascétére de Dum- nedeti Feciéra. Ca intru tine, cel neincaput Christos Dum- nedeul nostru, a incdpea bine a voit; fericitt sintem gi nol, folositére pre tine avéndu-te; ca diua si ndptea te rogi pen- tru nol. Si sceptrurile impé- | ratici, cu rugaciuaile tale si intaresc. Pentru acésta lau- dandu-te strigam tie: Bucu- ré-te ceea ce esti plind de dart, Domnul este cu tine. Uaniarea , inios: ralurile profetilor gi in- WWatunecatele vorbe, intru- »parea ta att profetit, cea din »Fecioara Christése. Lumina »Strélucire! tale intru lamina »neamurilor va egi, siitistrigd fie adincul cu veselie: Ma- IN GINCLSPRE-DECE PILE 167 ,tire puterei tale, tubitoriule . yde émeni. edeti popére gi vé mi- rati; cd muntele cel sant, gi prea vederos al loi Dumne- det, la 1dzagurile cele ceregti pre sus sa ridica, ceriul cel paméntesc, in Iécagul cel ce- resc gi nestricdcios salaglu- indu-se. a viata cea pururea veci- nica si mai bund, mértea ta a fost trecere Curata ; din cea vremelnica, la cea dumnede- ésci cu adevérat, si netre- catére mutandu-te Prea-cu- rata, sa vedi intru veselie pre Fiiul téi si Domnul. idicatu-s’ati_portile ce- resti, si Angerii ati laudat, si at primit Christose vistieria feciorei Maicei sale. Heruvi- mii te-ati ridicat cu veselie, si serafimii te maresc bucu- randu-se. Alt Ganon, Irmos: + umnedeescul sfat cel ne- ,urmat, al celui prea inalt, »al intruparei tale celei din »Feciéra, profetul Avacum »intelegandu-] a strigat: Ma- ytire puterei tale Domne. Minune era a vedea ceriul cel insufletit, al impératului tuturor, trecénd din degerta- ciunile paméntului, cat sunt de minunate lucrurile tale; LARA A MRR lk ee NNT 2 aoemcedal168 LUNA LUI AUGUST marire puterei tale Doamne. ntru mutarea ta Maica lui Dumnedei, trupul cel prea desfatat si de Dumnedet pri- mitor, ostile 4ngeresti, cu prea santite aripi, cu fricd gi cu bucurie l-ati acoperit. Me vreme ce rodul aces- tia cel necuprins, prin carele ceriul s’a facut, a luat ingro- pare de buna voe ca un mort, cum s&% nu sufere ingropare ceea ce a nascut nestiind de nunta. Sntarea 6, Irmos: ‘Jo; umnedessca si nespusa podéba a bunatatilor tale »Christése voit spune. Ca din »vecinica marire strélucireim- »preund vecuitére gi ipostat- »nicé luand, din pantece fe- »cioresc intrupandu-te, celor »din intunerec gsi din umbrit pai résarit sdére. \apre un nor adunarea apostolilor Fecioara purtan- du-se, s’a adunat in Sion de la margeni, sa slujésca tie no- rului celui ugors din carele Dumnedet cel prea inalt, ce- lor din intunerec gi din um- bra, al dreptatei le-a résarit sore. ,_imbile cele de Dumne- det primite, ale trimbitelor dumnedeestilor barbati, cu glas prea bine résunator, Nas- cétérei de Dumnedeti ati stri- gat, cantare de petrecere cu Duhul glasuind : Bucard-te izvorul cel nestricat, al in- truparei lui Dumnedet celei de viata incepétdre, gi de man- tuirea tuturor. Ait Gane S paiméntatu-s’aii tote intru »cinstit’ Adormirea ta; c& tu »Feciora neispitita de nunta, yde pe pamént te-ai mutat la vecinicile lécaguri, si la »Viata cea fara de sfirgit, tu- »turor celor ce te lauda pre »tine, mantuire daruindu-le. * & glasuiasca trimbitele teologilor asta-di, si limbile omenesti cele mult graitére acum si laude, si sa strige téta suflarea, cu lumina ne- mésurata strélucind ; angerii si cante Adormirea Feciérei. u cuviinfa era sa fie vasul alegerei la cantarile tale, cu totul minunat de petrecere Feciéra, cu totul sdotit lui Dumnedet, de toti dumnede- este primit, gi fiind gi cu ade- vérat arétat, de Dumnedea Nascétére prea laudata. ocul cel din launtru al chitului celui ndscut in lu- yelul maref, era inchipuire a »iogroparel tale cele} de trei »dile, al caria Iona profet s’a parétat, cd fiind mantuit pre- ,cum sia gi trimis mai ’na-IN’ CINCLSPAE-PECE PILE inte, nevétamat striga: Jert- pfi-voiti tie cu glas de lauda »Démne. atu-ti-a tie cele mai-pre- sus de fire impératul Dum- nedeul tuturor; ci precum intru nagtere Fecidra te-a pa- zit, aga si in gropa trupul ti-a | ferit fara stricdclune; gi im- preuva te-a prea-marit intru dumnedeésca mutare, cinste fie maicel ca un fit, daruin- du- ti. Cu adevérat pre tine ca pre o f&clie lumindésa, a fo- culuf celui fara materie, ca pre o cadelnité de aur, a car- | bunelui celui dumnedeesc, in- tru santele santelor te-a sa- lagluit, ca pre o ndstrapa si toeag gsi lespede de Damne- deti scrisa, ca pre un sicrit sant si masa a panei vietel, Feciéra cel nascut al téu. Alt Canon, Irmos Cc ugetitorilor de Dumne- »deu, sévérgind acésta serba- »te dumnedeésca gi cu totul yeinstita a maicef lui Dum- »hedeti, veniti si plesnim cu »manile, marind pre Christos, »celces’andscut dintru dénsa. Din tine a resarit viata, cheile tecioriei nestricand; deci cum ar fi fost prea cu- ratul gi de viata incepétoriul | tef, la viaté o a mutat, cel ce trupul téi impartagit cu is- pita mortei? L ocag fiind vietei, ai do- bandit viata cea pururea vii- tére; ca prin mérte ai trecut la viata, ceea ce ai nascut viata cea ipostatnica. OONDAG, gias 2. Pre Nascétérea de Dum- nedeti cea intru rugacfuni ne- adormita gi intru folosinte, nadejdea cea neschimbata, morméatul si mértea nu o ait finut; cacl ca pre Majica vie- s'a salagluit in pantecele ci cel pururea fecloresc. Ios, I ngtadegte-mi gandurile mele Mantuitoriul mei; ca in- drasnesc a Jauda pre Prea-cu- rata Maica ta, zidul lumei; in turnul cuvintelor méintareste, si in locagurile gaudurilor mé fa puternic. Ca tu strigarile ce- lor ce cer cu credinta, si ce- rerile le plinesti; deci tu da- rueste-mi mie limba bine grai- tére gi cuget neruginat; ca toata darea strélucirei de la tine se trimite, datatoriule de lumind, cela ce te-ai salagluit in pantecele ei cel pururea tecioresc. . Intra acésté Lund, in 15 qile, cinstita Adormi- Tea a prea maritel Stdpane! néstre NAecdtére! de Dumnedeti qi pururea Feclérel Marie’. Sti: Nu este de mirat, ci Démna méntul torea lume} a adormit,LUNATLUI AUGUST Dup& oe trupegte insug! Ziditorful Jumel_ja marit, Intra acésti lund in a cinol-spre-qecea qi, Malca lol Dumneget cea pururea vie de pre pamént 68 rapi. 4nd a bine voit Christos Damneqeul nos- trn oa si ia pre Maica sa la sine, atun- cea ou trol dile mai fnainte fécéndu-o si Joundsc& prin mijlocirea angerutul, muta- Tea sa cea de ia pimént, carele precum qic, & fost arhanghelul Gavriil, etic! vind la dénsa Augerul a dis: Acestea dice Fila! téi: Vremea este a muta pre mafea mea la mine; nimic dard nu te teme de acésta, of primegte cuvéatal ou dacurie, de vreme ce vil in viaté nemuritére. Deol de acésta ingtiinyanda-se Nisc’toarea do Dumnedet, s'a buourat ou bucurie mare, gi d poftd gi dor ce avea ca si se mute la Fitul sot, s’a suit degrab tn muntele maslinilor ca si se rége; cdol avea obicelti de se suea ade- sea acolo de se ruga, dar s'a intdmplat a- tunoea de a fost un Ineru prea minunat, dct cand s'a suit acolo Nasvdtérea de Dumnedet, atunoea de sines! s’a plecat pomil os erail In do glat facut cinstea gi inohindolunea cddea etre Stpana, ca gl cum ar fi fost nigte slag! insuflofite. Deol dap’ rugdofune s'a Intors aoasi, gi indata s’a cutremurat casa ou totul, iard ea apringénd multe lumandrl gi mul- fumind Iu! Dumnedeti gi chemand rodeniile gi veoinil gl-a grijit totd casa, gi-a gatit patul, 1 tote cele ce se oddea de ingropsrea el, Sia spus cele 6 Ya qis Angeral, pentra a sa mu tare la cer; gi spre Incredinfarea acelor dixe, a aritat i daral co i se daduse, carele era © stalpare de finic. Jara femeile cale ce atl fost chemate, dact af audit acestea, ai plans eu tanguire gi cu lacrdml gi at suspinat ou jale. Decl potolindn-se de tangnire, s'a ragat si nu rémae sirace de dénsa; iard Prea-curata lea adeverit, of mutandu-se Ja cer, vu numal pre donsele, ci gi pre tota Inmea o va cerceta gi © va umbri gi le sootea intristarea cea mare eu cuvintele cele mangaiése ce vorbia citre cel oe stati fmprejur. apo! a invétat pentru cele dou’ vegminte ale sale ca si le ia dous vadu- Ve séraoe, fie care odte unul, Wware-i erat ef prietene gi cunosoute gi de ia dénsa le era ‘hrana, gi vorbind acestea gi invétand, s’a facut fark de veste sunet de grabuic tunet, gi ard- tare de malf,norl, care aducoatt de la marge- nile lamel, pre tot{ ucenicil Jul Christos la casa Matcel Ini Dumueget. Intre care erat cel de Dumnedei! infeleptit! rerarhi ; Dionisie Areopa- gital, lerote! si Timotel, caril dacd atl aflat pri- cina venire! lor, aga adunaf{ find, ah dis a- ceste ouvinte odtre dénsa: Nol o Stépand, vé- Géndu-te in lume, ca ou singur St8pinul nos- tru gi dascalul ne mangéem. Dar acum osm yom putea si suferim greul acesta? {msi de bs Vreme ce on voea Fiulof gi Dumnegeuln! 188, QW. te muff spre cole co sunt mal pre sus de ln- ©. me, pentru acésta plang-m, precum veg! gl lk- ordmim, ou téte of futr'alt ohip ne bucurdm, spre cele oo sunt asupra ta rinduite, Ace stea aii dis gi vérsail lacrim!, iar oa a dis cdtre dangil: Prietenil mel gi uconieil Fifulul a Dumnedeulal met, nu facet{ bucaria mea plangere ov'mt grijifl trapul, precum ott fl volt inchipui pre pat. Decl ofnd s’a stvérgit cavin- tele acestea, iat ati sosit gi minunatul Pavel, . vastl cel ales, carele gi ofdénd la picfoarele Matcel lof Dumneget, s'a inchinat gi degobi- déndu-gl gura sa oa lindat on multe ouvinte, letnd: Buour-te Mlea, vofel gf tmplinrea gh incheerea prediodrel mele; o& mAoar o& pro Chrisoos Afnl t8t trupegta ‘pre pamént nu Lam végut, insi pre tine v.qéndute, mi se pirea 4 pre dinsal il vég. Dup& acésta lnand Fe- cléra erticfane ou tof{, s’a culeat pre pat gi sia fnchipait proa curatul st trap preoum & vrat; gia fécut rugiclane pentru intdrirea Tumef gf paclnica petrecere sf Ta umplut gl pre dingil de bine-ouvéntarea el, gi aga tn ma- le Futaat qt Dumnegeulal a8t ha dat eo- etal, $1 {ndata oohil orbilor s’ai Iuminat gi angal surgilor e'ati degchis, ologii s'at indreptat gi tot fellul do patima gi de bold prea lesne ef t8- miduia, Dupi acestea inceput Pentru oin- tarea cea de ogire gi cof'alf{ apostol! unil ati ridieat. patul, alfil mergeatl fuainte ou fSolil gi ou cdntar!, Petrecéud spre mormént trapul cel primitor de Dumnedet, atuncea dar sh andeatt qi augeril cdutdud gi véddubul era plin de gla- surile cetelor celor preste firea omenésod, Pon- tra care Iuerarl boori udellor tnvitand pre unif din popor, Fall plecat #8 se ispiteascd a sorpa patu) jos, intra carele nicea trupnl oe) do viafé incepstor gi al lepfda pre dtnsul, lark areptatea Inf Damneqet ajungénd pre fndriz- neti gi obraznioil cota, leail fdout pedépst ‘tuturor prin orbirea oobilor. Ino& pre unul d.n- tring ba lipsit qi de amindous mantle, carele mat nebuneste se pornise de apuoase santal a- cela pat. Carele lisindu-al ménile cele indriz- nef sptozarate de pat, find tlete de drdpta judecatd Int Dumnegeii, privist tofl on jale; pant ce cregénd din tot sufletal, a aflat tim’ duire, gi s'a féout sindtos ca gi mal ‘nainte, Intra. avostayl obip gl oof os se orbise, eredénd qi puind asupra lor 0 parte din p6la patulnt, le-a dirait vindecare. Iar& apostolif sosind 1a satul Gotsimani, at agedat avel de viata tnce- pétor trup fn mormént, gi all stat trel dile langa dinsul, augind notnoetat glasurl Angeregtt ce sat flout; gi de vreme oe dupre dumnede- éso8 randuiald, a Lipsit unal din apostoll, a- deci Toma, de mu s’a aflat la prea mfrita tn- gropare, gi sosind on trol gile mal pre urmi, era mabnit forte gi intristat, cdel nu so fn- vrednicise si vazi ql el oa gi coia-l’altl oe erat dinpreand apostoll cu dinsul, gi deqohiqénd ou ct _—are =a a socoteald de obgte morméntul pentra dinsul oa si so fnohine gi ol aceluf prea saint si prea ourat looag, adeod trapulul Naso’térel de Dum- gi dact a védat s'a minunat, cf a aflat ntal f.ri de sintul trup, gi era numal giulglul, care rimisese mingdere apostolilor celor ce era a 40 futrista gi tutulor credinclo- gor gi mirturie nemincinési. mutire! NAsobt6- rel de Domnedeil. C4 gi pan’ astig! mormén- ‘tal col cloplit fn piatrs, aga si vede desert de trup si si cinstegte ou inchintotnne. Intru ma- ire si cnstea prea bine-cuvéntatel méritel St8- pane! nbstre Nasobtérel de Dumuedeti gi puru- rea Feolérel Marirel. Intra aoésti qi, serbim amintirea prea mare! gi nespusel inbirel de ment ce a arétat Dumne- qed cktre nol, intoreéad on rngine, pre nefn- dumnodeitil Agaron!, prin mijlosirea prea séin- tel Stapinel néstre de Dumnedet, N&sobtérel 9! pururen Feclére! Mariel, Sth Aptritére cotitenilor 81 tu ou ade- virat teal vadut, kel pre vrdjmagil netndumnojeitil Agarent ‘att pordut, a Inceputal imp8r¥fiel Jo Leon Isavrat ool fio i Couon, ee ridiot multime de Saracin!, ou 0 mie noué-sute de caso asupra acestel mari cetit{ a Constanti- nopole!, oa 8 0 inconjure ou résbol. gi réspun- énd impératul of le va da dajde, ef cereat 8h pue gi pazitor de al lor la dénea, Pentra a- césta afldndu-se Iuorurile la nedumerire, gi ne- gtiind ce vor maf faco, cAdur la N&scdtérea do Dumnoget, rugandu-o si ajnte cette! of gi sho mantnésed flind la primejdie, $i le asoultt rugtolunea Nasoitorei de Dumneget, si pedepsi pro cel far& de Dumnedet, prooum li ee oAdea, ai uta surpé tntr’o grépd ou cal oa tot de muri, pre agarénul acola, carale hnlind, numise numal singaré Sofa, pre aces mare a lu! Dum- neget biseriol, iari nu gi sintd, Si pre cotate, Constantia, dup’ care gi cel ce se sui sus si strige obicinuita lor ragtslune, a fost surpat de aoolo, gi eifénd jos se pripidi, Dep avcoa a foonomisit 08, adie& Nasodtérea de Dumne- got, a so bate of gi on Bulgari! gi periré dous qool de mil do Saractul, risipindu-le gi va- sele, uncle fntr’o parte, altele intr’alta. Si fiou gi pre Suliman cel ce era mal mare a lor, de {se smeri de iodua el, gi veni pedestra in cotate, dosidindu-se singur pro sine de semetia, i obrAznicia Inf, ooa mal de 'nainte, Deol f’- oindal on fémea gioa mértea gi ou zdrobirea vaselor de ofquri atata multime de Agareni, ou mand tare fel padi cetatea sa, Gn ale lor stint rugisfuni, Démne miluey- tone gl ne mAntuegte pre nol, Amin, a IN CINCLSPRE-PECE PILE ah Aniei celef fara de rugine | si foculul, dumnedeésca | »dragoste impotrivindu-se, fo- | »cul adica l-a récorit, iarade | »manie gi-a ris; prin ceacu- | »véntatére gi de Dumnedet | pinsufletita, cu tref rasunari | »a santilor vidra, résundnd | yimpotriva organelor musi- /cegti in mijlocul vapael: Prea »marite Dumnedeul parinti- - | ylor gi al nostru, bine esti cu- »ventat. | ablele cele de Dumne- det lucrate, cele scrise cu dumnedeescul Duh, Moisi cu mnie le-a sfaramat, iara Sté- panul aceluia padind nevata- mata pre ceea ce ]-a nascut, in casele ceresti acum 0 a a- gedat, cu care saltand stri- gam lui Christos: Prea marite Damnedeul parintilor si al nostru, biue‘esti cuvéntat. n chimvale prin buze cu- rate, cu lduti musicéscd a inimei, in trambita cu bun glas a gandulut inalt, intru bine mérita si alésa diua mu- taref curatei Feciére, cu mani lucratére plesnind, sa strigam: Prea marite Dumnedeul pa- , rintilor gi al nostru, bine esti | cuvéntat. Po orule cel de Dumne- P : det inteleptit adund-te; cd io- fcagul dumnedeestei mArirI, din Sion se muta la locagul ceresc; unde este glasul cel curat al celor ce serbéza, gla- sul bucuriei celei negraite, al celor ce striga lui Christos intru veselie: Prea marite Dumnedeul parintilor gi al nostru bine-esti cuvéntat. Alt Canon, Irmos: Nai slujit fapturel cuge- »tatorii de Dumnedei, fara »numal facétoriului ; ci ingro- »zirea focului barbateste cal- »candu o,se bucurati cantand: »Pcea laudate Domnul parin- ptilor si Dumnedeule bine esti »cuventat. Domne gi Fecidre, amin- tirea Feciéref si Maicei lui Dumnedei cinstind, batrani si domni, impérati gi jude- catori, cantatt: Domaul parin- tilor si Damnedeule bine esti cuvéntat. Sa trambiteze cu trambita duhovnicésc’ munfil cel ce- rest, sA se bucure acum dé- lurile gi s4 salteze dumnede- estii apostoli, ca impératésa se muta Ja Fiiul séi, sa im- pératésca cu dinsul in veci. Prea santité mutarea Mai- cel tale, cclei_ dumaedeesti si nestricate, cetele cele mai pre sus de Jume ale puterilor ce- lor de sus le-a adunat, sa se LUNA LUI AUGUST veselésci impreund cu cei de pre pamént, care canta tie: Dumnedeule bine egti cuvén- tat. Cantares 8, Irmos: ‘YY Apaea racorind pre cuvi- ¥ og, iara pre, cel necredin- yclosi ardénd, Angerul lui »Dumnedeti cel prea puter- whic o a aratat tinerilor; gi »pre Nascétérea de Dumne- »deii oa facut izvor de viata »incepétor, stricarea mortel, »§i viati izvorand celor ce ,eanta: Pre Facétorul unul »8a-1 laudim cei izbaviti, si »Sd-l prea inalfim intru toti »vecil. Cucuvinte ati urmat dum- nedeesculul sicriti celui desan- tenie, tét{ multimea teologi- lor in Sion, strigind: Unde te duci acum cortul Dumne- deului celui vii? Nu inceta privind la cei ce canta cucre- din (a: Pre facétoriul unul sa- laudim cei mantuiti, gi sa-ll prea inaltim in veci. Asa inaltandu-ti manile purcedénd, manile cu care ai imbr&tigat pre Dumnedet tru- peste,-ceea ce esti cu totul fara prihana, ai dis cu indraz- néla ca o Maica catra celce l-ai nascut. Pre carii mi-ai dat mie, in veci fi pazeste, carii striga catra tine: Pre facttorfil unul s4-l ldaudim : = $$ a). |= 2. cei mAntuiti, si si-1 prea in- naltam in veci. 7 Alt Canon, Irmos ; Fre tinerii cei bine-cre~ »dinciosi in cuptor, nagterea »Nascétoarei de Dumnedet »i-a mantuit. Atuncea fiind »inchipuita, fara acum lucrata, »pre téta lumea ridica si-ti ycante tie: Pre Domnul lu- ,erurile laudati-l, si-l prea »indltati intru toti vecif. Pomenirea ta Fecioara Prea-curata, 0 miresc cape- teniile, si stépaniile si pute- rile, angerii arhangelii, sca- unele domniile, heruvimii si infricosatii serafimi; si nea- mul omenesc o l4ud&m, gi o prea inaltim intru toti vecii. nunat in pantecele tét cel cu- rat intrupandu-se, acesta Du- hul téi cel prea santit pri- mindu-I la sine, ’i-a facut o- dihna, ca un datornic fit. Pen- tru acésta pre tine Feciéra te laudam, si te prea indltam intru toti vecii. 9 minuni mai-pre-sus de minte, ale pururea Fecidrei si Maicei lui Dumnedeti! Ca in grépa ‘salasluindu-se, 0 a arétat raiti, Caria standu-{ina- inte astadi, bucurandu-necan- tim: Pre Domaul laudati-l lucrurile, gi-] prea inaltati in- fire toti vecil, |_— Cel ce s’a salasluit mi- | La Glntarsa a 9, Ceea ce egtf mal cinstiti... ‘Nu ofntim. Ci ofmtim Pripele aoastes. eamurile tote te fericesc N re tine, una de Dum- nedett Nascétére. iruescu-se hotarele firei, »intru tine Curata Fecidra, ca nasterea fecioreste, si mér- »tea arvonéza viata. Ceea ce esti dupa nagtere Fecidra, »§i dupa morte vie, mantu- ~esti. pururea Nascétére de »Dumnedet mostenirea ta © paimantatu-s’ati puterile Angeresti, védénd in Sion pre Stéparul séi, luand pre mani suflet de femee, Caci catra ceea ce lati nasout intru cu- ratie, ca un fili a strigat : Vino Curata, ca Fiiul si Dum- nedeul téii impreuna te prea- miéareste. sedat-ati céta apostoli- lor trupul téi, cel de Dum- nedeti primitor, cu fricd vé- déadu-l, gi cu glas mare ves- tind. In ceregtile camari, la Fiiul tét mergéad, mantuesti pururea Fecloara mosteni- reaa ta. Alt Canon, Pripéia : Angerit Adormirea Fe- ; cidrei, védénd s’aii spaiméntat, cum Feciéra de pe pamént sd inalta la cele de sus. ‘Tot neamul paméntesc, s& IN CINGLSPREPE*E PILE ne *o—~ 4 i74 LUNA LUI AUGUST »salteze cu Duhul fiind lu- »minat, gi, sa serbeze firea ; »mintilor celor fara de trup, »cinstind santita Adormire a »Matcei lui Dumneded, si sa »Strige: Bucura-te prea feri- yoita, Nasc&étére de Dumne- »dett, Curatd pururea Feciora. || Veniti in Sion, in mun- | tele cel dumaedeesc si gras al Dumnedeului celui vit, sa ne bucurim védénd pre Nas- cétérea de Dumnedet. Ca la cortul cel férte bun si dum- nedeesc, intru santele santi- lor pre dénsa, ca pre Maica sa Christos 0 a mutat. Veniti credinciogil, s4 ne apropiem la morméatul Mai- cei lui Dumnedet; gisi-] cu- prindem cu inima, cu buzele, cu ochil gi cu fata, curat atin- gandu-ne, Si luand daruri de | _ prisosit de tamaduirl, care iz- vorésc din izvorul cel puru- rea curgétor. Primeste de Ja noi can- | tarede petrecere, Maica Dum- nedeului celui vit. Sicu da- | rul téu, cel de lumina pur- . tator gi dumnedeesc ne um- €hristos-- popor pace, si ertare celor ce canta, si sufletelor mantuire daruind, EXAPOSTILARIA, Insig! Prosomia: A postoli de la margeni, adunandu-vé aicea, in satul *Getsimani, ingropati trupul | met; si tu Fiiule si Dom- nedeul mei, primeste Duhul met. ae wren waar EA LAUDE. Stihin™. ne 4 lee Prosomia: Ga pre un vitéz... Tntru marita Adormirea ta, ceriurile si bucura, si os- tile angeresti si veselesc; gi tot paméntul si bucura, cén- tare de petrecere glasuind tie Maicei Stépanuluf tuturor, ceea ce nu gtil de nunta prea santa Feciéra, carea neamul | omenesc |-af mantuit, de o- | sindirea strémogilor. dou’ on Dela margent s’aii adunat cel mai alegi din apostolt, cu dumnedeésca voe si te fn- grdpe. Si de pe pamént la inaltime ridicata védéndu-te, glasul lui Gavriil cu bucu- rie ’ti-a strigat tie: Bucura-te caruta a t6taé Dumnedeirea; bucurd-te uaa carea ai im- preunat cu nagterea ta, cele de pe pamént cu cele de sus. -eea ce al nascut viata, Ja viata cea fara de moarte - ai trecut,intru cinstita Ador- . mirea ta, incunjuraudu-te an- ‘ geril, domniile si puterile, a- postolii si protefil, gi tota tap- | i | >—2-tura, si Fiiul tét primind cu prea curate mAnile sale, su- fletul tet cel fara prihand, Feciéra Maicd, mirésa dum-— nedeésca. Marire, $i acum, glas 6. ¥ a Adormirea ta cea far& de morte, Nascétére de Dum- nedet, Matca vietel, norii att ripit pre apostoli prin aer. Si pre cei risipiti prin lume, intru o cé'é ’1-a_ pus, inain- tea prea curatului téi trup; caril gi ingropandu-] cu cin- ste, glasul lui Gavriil aii stri- gat, cantand: Bucura-te cea plina de dari, Feciéra Mat- ca carea nu stil de mire, Dom- nul este cu tine; cu carif im- preund ca pre Fijul téu si Dumnedeul nostru réga-l, 4 mantuiasca sufletele néstre. DOXULOGIA MARK. Reteinia at Anotian) $1 88 face ungere din unt-de-lemnul sAntit din cadela prea sfotel Nasostérel de Dumuedeit. Ora 1, gi cel deplin Apolis. LA LITURGIE | Fericfrile Serbire! din Ganonul col dintél, CAntarea 3, pe 4. $1 dintra al 2, Ganon, Can- tarea 6, pe 4. Dap’ Kgire, Tropartul Serbirel, ‘Marira, si a0um, Condaoul, Prochimennl, glas 3. Gantarea Nésostére! de Damnodei Mareste fletele al met pre Domnul: Stih: Ga a cdu- tat spre smerenia rdbel sale. Apostolal odtré Filipent. Fratilor acésta 24 se ougete intru nol, carea si tntru Christos fieus... Alilwa, glas 2, Sodli-ts Démne intra odihna ta, stih: Ju- Tatu s'a Domnul Jul David adevéral, Evangelia, de la unea, In uremea aceea, intrat-a lisus in- trun sat... In locnl Iul, Cade-so s& to forioim, osntim Irmosul GAntirel 9, Biruescu-se hota- rele fire... gi pand Ia sfirgital Sorbkret. CHINONICUL. Paharul mantuiret voitt lua... La mask si face mangaere fratilor. De si va fntimpla Serbarea acésta Merourl, sail Vi- nerf, dezlegim numal la peyto gi la vin; jard de +4 va intimpla Luni, mirenif dezlégé la carne sila bring’ gi ou, Yark Monabif numa! la peste, untdelomn gi la vin, gi si serbeazd Sorbarea acésta 9, dile: +—<+m IM CINGE-SPRE-pECE PILE 175 7 Cade-se a gti: 0% de sk va tntimpla Serbarea Adormirel prea stntel Nisoktére! de Dumnoget, Duminios, SAmbiti la Vesperina cea mick, La Démne strigat-am, Stihirile Invierei pe 4. Marire, gi acum, a Sorbarel, La Stihévnd, Stihira Invie Tel una, gi a Sorbirel, Stihovna Vesperinel eo lef marl ou Stibirile Sorbare’, Mirire, §i acum, a Serbirel Tropariul invierel, Marre, $1 acum, al Serbirel. Koteaia micd, gi Apolisul, LA VESPERINA MARE, Dapt obioinuitul Psalm, cdutim, Perioit bir- batal, Oastisma titd. La Domne : trigat-am, Sti- hirile invierel 3, Anatolicéscd 1, gi ale Ser- birel 6, Marire, $i acum, a Serbarel. Egire, P.ochimenul dilel, gi cetirl 3, ale Serbire!. La Litie Stihirile, gi %Arire, $i acum, a Serbirei. La Stih6vnd, Stibirile invierel. “arire, $i acum, a Serbirel, La b'ne-cuvéatarea paniler, Tropa: rial Serbare}, de 3 orl, gi cetirea in trimiteri. LA ORTRINA La Dumnog-t este Domnul, Troparful Invie- rel de 2 orl. Mérire, gi acum, al Serbirel. Dup& obinnitele Gatisme, Catismalele Invierel on ale Navobtérel lor, gi cetire. Apo! cAntim Polieleul, ca Marimurile Serbarel, gi Troparele, Ceata Angorésod, gi Catismalele téte ale Serbaref, cite odatd, gi cetire a Serbirel, Autifonele gla- salut, Prochimen gi Evangelia Serbirel. Dup& aceea_Invierea ]ul Christos, Psalm 60. gi siru- tare Evangeliel dupre obiceit. Apo! Marire, Pentru rogdolanile Nascdtére! de Dumnedet- ! Si acum, lard acveagl. Stibira Sorbarel, Ca- nonul Invieret ou Irmosul pe 4, gl al Naso’: torel de Dumneged pe 2, gi ale Serblrel auén- dous Candnele pe 8, Catavasie, Irmésle Ser- barel.dintra améndoud Candnele, Dup& 9 Can. * tarea, Condacul gi Ioosnl tnvierel, gi Ipacoi af Serbirel odatt. Dap& 6, CAntare, Condacul Ser- Darel, gi Ioosu), gi oetim Protogul. La 9, Can- ° tare, Pripelele no le ciutim, ci, Coca oo ott maf cinstitS, Kexapostilaria Invierel, Marire, $i acum, a Serbirel, La Lande, Stihirile invierel 4, * gi ale Serbirel 4, on Stihurile Serbirel, mark, a Serbiref, $i acum, Prea bine cuvéntatd etl, a>. = —_ai Doxologie mare. Dupi, Sante Dumnegeule, Troparful Invierel numal, Kotenia, gi Apolisul dandule gi unt-delem, din Candela Serbirel. De aceea Stihira Evangelie}, gi Ora 1, la care dicom Troparful Inviere!, Marire, al Serbirel, $1 acum, Al Nasodtére! Orelor. Dupi Tat&l no- stra, Condacul Inviore!, gi Apolisul, Asemenea si la cele-lalte ore, Troparful Invierel, Marire, al Serbire!, yi acum, A] NAscBtérel, Orelor, Gou- daoul S-rbire}, gi al Inviere!, le qicem schim- bandele, LA LITURGIE. Fericirile Invierel glasulul pe 6, gi ale Ser- DAret Cantarea 3, pe 4. Dap Kgira, Tropartal Invierel, gi al Sarbirel. Marire, Gondacul In. vierel, $i acum, al S-rbirel, Prochimen, Apos- tolnl, Evangolie gi Chinonionl qilel, gi al Ser- Darel, (ORTON, IN 16 DILE Aduootea din Edesa 4 colo! neféonte do man io6n& ‘ Domnulul nostra Lisus Christos, adiot- santa Mahramé, $1 sAntul, mncenio Diomid, La Domne strigat-am.... Stihirile po 6, ale Ser- barel 3, g{ ale sintulu! Chip 3. Stihirile Serbarel, glas 2. Prosomia: Cu ce cunun! de lande.., 178 LUNA LUI AUGUST gu ce o:hl nol pamén- tenii, vom privi la i- AS céna ta? La carea og- tile Angeresti a privi fara temere nu pot, fiind cu dumnedeéscalumina stré- lucita. Ca iesd astadi din pa- méntul celor necredinciosi, si la cetatea cea impératésc, si la poporui cel credincios vine cu dumnedeésca vointa, laa caria intrare sa araté impé- ratil, cadénd inaintea ef cu trica Christése gi cu credinta. Cu ce paime noi pamén- tenil, cel intinati cu pécate, ne vom ativge Cuvinte de i- céna ta? A Dumnedeului no- stru celui fara pécat ? Carele esti neapropiat de fotinare; heruvimii igi acopere ochii tremurand; nu pot suferi se- rafimil si vada marirea ta, cu fricd slujegte tie faptura. Deci si nu ne osindesti pre noi Christoase, carii cu ne- vrednicie, sarutam cu credin- ta chipul téa cel infricogat. Jaragi a sosit dumnede- ésci di de serbare stépané- sci; c& cel ce séde intru cele inalte, acum ne-a cercetat pre noi arétat, prin cinstita icéna sa. Cela ce sus este de heruvimi nevédut, si vede prin scrisére de aceia cirora s’a aseménat cel inchipuit cui i ; madui patimi, a + prea curat degetul Tatalui, negrait dupre aseménarea lui. Caruia inchinandu-ne, cu cre- dinta si cu dragoste ne san- tim. coniealuh, Gas 4, Ga pre un vitéz... 186 Ckrimida, féodtoriule a téte Christése al mot, Intra acésti land in a gase-spre-geces di chi- pul celuf p ea italt, Portandnse pre manl in cetatea impéritased @ intrat. Tntrn aedstt Ai, amintirea sintalnt mucenio Diomid. Diomid s'a nevoit gi vietwind gi mu- rind, Viti adeod prin voint4, gi mort tlerea capa: Int rabdand, Intra aodsth Junk in a gase-spre.gecea qi, Diomid de subie se sbvargi. césta a fost din Tarsul Cilioiel, odrislind din ném mare gi bun; dec! ficéndu-se mal HA dun dupre voints, si deprinsese cu mos. tegugul doctorese, leouind pro toff cel oe mergeait la el, sufleteler adied oudumnedess- on credint4, iar trapuile on mestogugal. Deol in ilele impératulul Dioclitian ist Tar- sul gi merse Ia Nicea cea din Bitinia. $i fo- losind i acolo in tot chipol, celor oe mergeatt Ja dinsul gi on credintA dumnedeéict gi ox doo- toresoul megtegug, fu parit Ja Impératul; gi de vreme co 86 duseré ca sil pringé, aflandul mutat oltre Domnal, 1! t46rA capal 11 duser’ la tmpératul, iar pentru nemilostiviren aodsta co af arttat ool co ail t4ét capnl sAntuln}, tn- dath ail orbit. Ca ele dack fl vequ porunc! ia- rig! si duck #41 pue la trup, gt dao i du- ser gil alodtuird 1a trup, spun, of indaté sln- jitoril acel cel duseso, lea venit janis! vede- Tea ochilor, care o perduss ofnd ail theat ea- pul séntalul. Intru acést& di, sintul Herimon, eu pace s'a abvérgit. Stih Buourk-te Horiméne fericite, pentru al tat sfargit CAcl inceput de résplitire ostenelelor tale al vedut. Intrn acésti qi, degortarea gi iardgl invora- rea fautanel de agh‘azms, cele! din biserict, Iavoral apelor f408tére de minunt de gortandu-s0, Tara! face minunt umpléndu-se, Intra avésth qi, sost impround on amintirea colel ou milosirdie infricogate! gréze a cutre- murulnf, cate venise asupra néstri in vremile avelea, do care firt de nidyjde nea mantuit Jubitorlul de ément Dumnedet, Intra acést di, sAntal mucenic Aloibiad, prin foo s’a sbvérgit, ‘Tropul luf Aleibiad fowl mistuind, Ca pro o trest!e, preoum dumneqecsoul Moisi era qiodnd: intra acést& qi, sAntal noul cuvios mucenio a2 Nivodim eel dela Meteora, carele pentra buna cinstire a mirturivit la anul o mie cine! sute cine! deol gi unul, Dard tu Nicodime oe? spune a ta p&- timire, Morfal m’am dat qico, pentia @ Domnalnt fubire Intra acéeti qi, sfmtul noul mucenio Stams- tie cal din Vol, oarele a mirturisit in Consta tinopol la auul o mie gase-suteoptqeo!, de ble s'a sévirgit, Stamate a aflat a oelor de jos con- tonire, Dard a gisit dromul cel pururea migoitor spre suire Gu ale lor santo rugictun!, Démne miluegte- ne gine mintuegte pre nol, amin, antares i, urmos: ‘Tinerif in Vavilon... u cuvéntul, téta bdla ai gonit Cuvinte al lut Dum- nedeti, pre pamént umbland, iara suindu-te la scaunul pa- rintesc, cu chipul tét vindeci téte bdlele ndstre. ela ce cu cuvéntul téte le-ai zidit, gi te-al inchipuit intru cel strein, insemnarile a insusi fetei tale noué ne-ai lisat, care primindu-le, intru bucurie ne veselim. in tot sufletul cautand insemnarea chipului téi, cre- dinciosul impérat, si precum a ciutat, aga a si dobandit Domne, cu cuviinta afland | plinirea dumnedeesculut dor. A Nisebtérel - Mezlegatu-s’a din osinda cea de demult omenirea prin nasterea ta, cd pre tine sin- 4 gura mai desfatata de cat ce {¢ | 5 - 8 186 nurile aflandu-te Daumnedet, ceea ce esti cu totul fara pri- hana, s’a salasluit intru tine. Alt Canon, Irmos Nai slojit fpturel... Capul téi_ cel tddt prea méarite, a strélucit lumina ce- lor cugetatori degertdclunel, pre carele védéndu-l tiranul, ca gi cum ar fi fost vii s’a cu- cerit, fara fiind omorit la min- te nu a infeles a canta: Bine esti cuvéntat Dumnedeule. Dezbracatu-te-al pururea amintite, de cea urita haina a omorirei, pentru acésta prin dar te-ai imbracat cu podéba Cel Fimiaima pemurire!, cu veselie std catra Stépa- nul téu: Bine egti cuvéatat Dumnedeule. Marire: C ufocul rabdarei tale mu- cenice, al intors in cenuga in- seliclunea cea stufésa a vraj- masului, gi te-ai arétat stea luminési de Dumnedet, stré- lucind darile tamaduirilor, ca- tra cei ce strigi: Bine esti cuvéntat Dumnedeule. sf moka, a Kisadeocal: C cea ce est! impérdtésd a lumei, carea ai nascut pre impératul Christos, mantue- ste de stricdciune, de cutre- mur, si de supararea limbi- lor, pre impératésca ta cetate, LUNA LUI AUGUST | care itt canta: Bine este cu- véntat rodul pantecelui téi Prea-curata. CAntarea 8, Irmos: Pentra legile pirintestl... adéjduindu-se ca vel veni * ca de fata Doamne, tot poporul cetatei cel mal ales fla facut tie intimpinare mi- nunata, mergéod pre urma dumnedeésca céta a arhierei- lor, preste ale carora urme pur- tandu-te, gi intru mogtenirea taintrandindurate, in biserica | Maicei tale te-al odihnit. G urile pruncilor celor fara réutate, te-ati laudat pre tine A mergénd tu dedemult la ce- tatea cea ucigétére de profeti; dar adunarea jidovilor cea fara de lege salbatacindu-se, man& ucigage a intr’armata- supra ta. Iara acum cetatea cea legiuitére de obste strin- géndu-se, gi pre tine ca pre un factor védéndu-te, sa bu- cura, primind chipul fetei tale. A N&sodtérel: VV oind a purta trup, an- gerul statului celui mare al Tatalul, in pantecele tét Prea- curata, desévérsit s'a lucrat, si pre tine Mafca jos te-ain- semnat, Curata, si firea ome- nésc4 cea stricaté o a inoit; precarele bine-Icuvéntam tot. <—_——~<. IN $EASE-SPRE-DECE PILE ca pre un facétor, sil prea | indl{im intru tofi vecii, Alt Canon, Irmos : Pro tinerit col bine oredinelod... + jciérele tale cele cinstite purtatoriule de chinuri, s’aii indreptat catra caile muceni- | ciel gi acum bucurdndu se, sa | primblain cétacelorvifinraiul desfatarei prea intelepte; pen- truacéstaadunandu-ne, te cin- | stim, ldudanod pre Christos in _ vecl. ’ mpletitu ti-s’a cununa ne- stricdciunei tie, celui ce tare te-ai luptat, si ai biruit pre sérpele cel incepétor réutatei mucenice, vrednicule de mi- nune, gsi te-a primit adunarea patimitorilor, pre tine cel ce strigai: Laudati pre Domnul gi-l prea inaltati in veci. Diuvouveutam pre Anea.. T ‘ mbracandu-te mucenice cu patere dumnedeésca, tri- miti strélucirile minunilor, in- cetezi neputintele, risipesti bd- lele si izgonesti duhurile vi- clenirel, strigand: Laudatilu- crurile pre Domnul, si-] prea inaltati intru toti vecii. latindu-ne de multe na- valiri ale pécatelor, nazuim catra acopereméntul tét cel neclitit, intareste pre robii tél, imputernicegte-i asupra pati- 7 187 milor. Si pre cetatea ta, ca pre o inchinataé tie mantue- gte-o Feciéra, de cutremur si de fémete, side navalirile nea- murilor. vantares 9, Irmos: Din osp8ful Stépanulut... ebunitu-s’a asupra ta po- porul cel fara minte Man- tuitorule, gi in locul facerei de bine, lucruri necuvidse cu iodraznéla, a pornit asupra ta; dar noi cei ce stam de- parte, cu patimile tale Man- tuitoriule, fit ne-am facut. 4A jutor improtiva vrijma- silor da cregtinilor gi ca ago- nisindu-si semnele trupului téd, ca o ingradire nebiruité Stép4ne printr’énsele sa vada mantuirea ta. A Nisobtérel : Vv édut a fost celor de pre pamént, Cuvéntul purtator de trup, indoit dupre fire din tine, ceea ce egticu totul fara pri- hana, prin sévérsirea dum- nedeirei, intru unipostas, fara amestecare, unit fiind cu ame- stecarea pre carele il marim. | Alt Canon, Irmos: ‘Tot neamal piméntess... A flat-al résplatire ostene- lelor, desfatarea cea gatita tie de sus, unde cutremurandu-te | intrumsetat, cu podébe muce- >188 nicegti, te desfatezi intru frum- setea Ziditoriuluy téi muce- nice, mijlocind cu rugaciunile tale curatire si mantuire de rele, celor ce te cinstesc pre tine. A rétatu-te-af mucenice pri- veliste, stilp bundatatilor, si razim al credintel, gi stilp ne- migcat, si turn neclatit, bise- ricei lui Christos gsi garla, iz- vorind parae de tamaduiri, gi casa de doctorie fara plata, celor ce cu dragoste sévér- sesc adormirea ta, marite Di- omide. Marire A pus-ai de pre paimént, tisipind céta idolilor cea fara Dumnedei, gi te-ai_mutat ca- tra lumina cea neinseratd, a vietel celei incepétére de lu- mind, ale caria arétari le-ai a- vut mai ’nainte miarite, stré- lucindu-te de strélucirile cele de acolo, gi umpléndu-te de bucuria cea vecinica. $1 aoum, a Nasodtorel Ceea ce egti cu adevérat neclatita cetate a lui Dum- nedei, intru carea insugi s’a salagluit, mantuegte cetatea ta de cutremur gi de cddere, de incunjurarea barbariceasca, de toc, de sabia vrajmasilor si de téta réutatea, prin cea tlerbintecatra Dumnedew mij- locirea ta,Prea-curata Feciora. LUNA LU] AUGUST EXAPOSTILARIA. Prosomia: Feme! audit{ glas.. Ghristése lumina cea ne- inserata, luminéza fetele nd- stre cu privirea ta; gi cand vei sedea casa résplategti fie-cérufa dupre faptele lui, invredniceste-ne lumine! sin- tilor; pentru rugaciunile Nas- cétérei de Dumnedei celia ce te-a nascut pre tine. Marire, a mucenjeulal. u paraele sangiurilor tale mare mucenice marite, dum- nedeeste af rogit biserica lui Christos; fara ingelactunea i- dolilor cea pierdétére de su- filet o ai stins prea fericite Diomide, Si acum rugandu-te nu inceta, pentru nol catra Domnul. $1 acum, a serbarel, instig! Prosomia: Apostoli de la margini, adunandu-vé aicea in satul Getsimani, ingropati trupul met; gi tu Fiule si Dum- nedeul mew, primeste duhul mei. LA LAUDE. Stihirile sintulot Chip. ve 4. elas 4. Prosomia: Cela oe de sus egtl oblemst... ela ce in chipul cel dum- nedeesc Dumnedeii este ca o | strélucire a miarirel, gi inchi- puire a Tatalul, pentru mi- lostivirea cea faramésurd, prin vointa cea dumnedeésc, s’a facut chip véqut, purtand chip > | —_—_—_—-——_>-8- |——— IN §BASE-SPRE-PECE PILE 189 Y de rob; a caruia aseménare | acelagi precum insusi gtie lu- | minat o a inchipuit, cu in- chipuire dumnedeésca, intru | aseménarea fetei sale, intru a carufa venire, multimea 4n- : gerilor o a impreunat cu 6- menii, sia luminat lumea cea véduta si cea nevéduta. De dou’ ori, Wumnedet odinidra, cu dumnedeeasca vedere celor dinainte, a prea-marit fata lui Moisi, gi printr’insul legea cea scrisa de Damaedei, a trimis poporulul Israiltenesc cel necredinclos. Jara acum ca de la Egipt, viind din pa- méntul cel de alta semintie, in cetatea cea numita cu nu- mele lui Christos, a poporu- lui celui now, dumnedeéscd inchipuirea infricogatului sti chip, cel dintaiinchipuit, prin- tr’acesta il marim, invredni- cindu-ne a-l vedea fafi catra fata. ( elce impérateste preste téta faptura, de buna voe pri- mind saracia mea, imboga- teste cu dumnedeire pre cel ce cunosc domnia lui. Pen- tru acésta gsi lui Avgar a trimis literile cele inchipuite de Dumnedei, ceréndel man- tuire, si sanétatea cea dintru aseménarea chipulul tei ce- lui dumnedeesc; a caruia ve- | nire cu bucurie acum serban- du-o, ne veselim, cu credinta primind luminare. Marire, a sfntnlol Chip, glas 4. “a pice norit dulcéta, gi muntii si salteze cu bucurie, de prea-miarite miaririle lui Christos Dumnedeului nos- tru. Pentru ca erf in mun- tele Tavorului, lumina dum- nedeirel o a stralucit, incre- dintand pre cei mai mari u- cenicl, gi pre Moisi gi pre I- lie cu marire de fata ’l-a pus, carii lai’ marturisit pre el da- tator legei, gi st&panitor vii- lor gi mortilor. Astadi in mij- locul lumei, a stralucit in- chipuirea cea cu luminoasa raza, increditand pre toti, cd el insugi este cel ce s’a in- trupat Dumnedeul nostru, ca- ruia strigim: Marire Chris- tése lubirei tale de émeni. Gi acum, a Serbarel, glas i. Cu cuviint& era singuri j védétorilor Cuvéntulut si slu- gilor, sa vada si Adormirea Maicei lui celei_ dupre trup, taina cea mal de pe urma a ei cata este, ca nu numai 84 vada inaltarea Mantuitoriu- lui cea de pe pamént, ci si pentru mutarea celiea ce l-a nascut pre el si marturis¢- sca. Pentru acésta de pretutin- denea adunandu-se cu dum- nedeésci putere, la Sion aii | 8 Si i90 oo ajuns, si ali petrecut pre cea mai inalta de cat heruvimii, carea mergea la cerit. Caria si nol impreuna cu dingii ne- inchinam, ca celiea ce s& r6ga pentru sufletele ndstre. DOXOLOGIA mare. Dupi Sante Dumnegeule, Tropariul Chipulul LA LITURGIE Fericirile Serbire! CAntarea 1, pe 4, qi ale Ioénel Cantarea 6, po 4, Prochimen, glas 4. GAntafl Domnulal cantare nous: Stih Véqut-atl thte marginile piméntulu', Apostolal o&tré Ti- motel, Fiiule Timotei, cel oe bine slujeso trépta bund lorusi isi dobdndeso.. alilula, glas 4. Démne intru lumina fofel tale, Evangelia de la Luca, In vremea aceea a fost ednd s'aa im- plinit dilele (ui lisus.. Apot ale rindulut, Démne intfE HOM RM toter tale vom merge, gi intra numele téi ne vom bu- cura fn vecl. SSS Ss De ®& va tutfmpla dapk Serbarea A- AdtREAY Nasostérel de Dumnedet gi a Icduel cole! ne féoute de man’, Duminict, SAMBATA SEARA. La Démns strigatam Stihirile Inviere! 3, i alo Serbiret 8, gi ale Jodue! 4. Marire, a I- obnel, $i acum, Dogmatios glasulul, Egire. La Litle, Stibirile Serbirel ale Stihovuel Vesperi- niet qilel acclela. Mirire, a séntel I dna, $i a- cum, a Sorbirel. Stihévna snvierel. Marire, a Jobnel, $i acum, a Serbire!. Labine-cuvéntarea pAnilor. Tropartal Serbirel de 2 orl, gi al ebnel dats. La Ortrini, La Dumuedei este Dom- nul, Tropartal Inviere! de 2 ori, Marire, al obne!, §i acum, al Serbirel, printre Gatisme, Ca- tismalele invierel, ou ale Nascétére! lor, gi cele- lalte pand la Canéue, Candnele, al Invierel ou Irmosnl pe 4, gi al Serbire! cel dintal pe 4, i al sintel Iedne po 6. Catavasiile Serbarel : Coa impodobita : Dup& a 3, Cautare, Condacal ai Icosul Serbir-5, gi Oatismala Iodnel, Mérire, $i aoum, a Sorbirel, Dupa a 6 Gantare, Con- >. LUNA LUI AUGUST od daoul gi Ioosul Ioénel, La 9, Cantare, Cantim: Ceea oo est! mat cinstiti, Catismala Invierel, Marire, a Iednel, $i acum, a Serbarel. La Lande, Stihinie Invierel 4, gi ale Icénel 4, ou Stihi- rile: Véqut-ai tote marginile piméntuiul mantui- rea Damnefealul nostra: Stih: Démne intra lumina fofel tale vom merge, Marire, Stihira Bvangeliel, $i acum. Prea bine-ouvéntatt ogt! Dup& Doxologie, numai Tropariul Invierel. ko- toniiie, gi apolisnl. La Ore, Tropartul Inviere! | neschimbat, lark alo iodnet gi ale Sorbire!, gf Troparele gi Condaoele le schimbim. La Litur- gie, Fericirile Iovierel pe 4, si ale Serb&re!, | CAntarea 1, po 4, gi ale loduel, CAntarea 6, pe | 4, Dap& Egire, Tropariul Invierel, gf al Iooa- } nJ gi al Serbirel, Condacul Invierel, Ma&rira, | al Tacéuel, $1 acum, al Serbirel. Prochimenul, Apostol, Alilufa, Evangelia gi Chinonicul, ale | inviere, g{ ale leénel, De se va intimpla Dupi-serbarea A | dormire! prea sdntel Nisodtire! de Dumnedott Sambitd, Viner! séra, ofmtim la, Démne stri- gstam., Mirire, a serbirel, $i acum, Dogma- tioa invierel, a glasulul de rand. De se va intdmpla Dupi-serbarea A- dormirel Nasostirel de Dumnedeti, Damineot, afar de serbarea Iodne{ oelel neficute de mani; caut’ fnvdfitur’ pe larg dup’ serbarea Schim- Direl 1a fath; Ja pag. 96. Dap’ cum sorie a- colo intoomal, numat Catavasiile vel ofnta a'e Adormire! ; Cea impodobits...INTRU ACEASTA LUNA IN 17 DILE. Séntul mucenic Biron, La Démne strigat-am... Stihirile pe 6, ale Ser- 3, gi ale sAntulnl 3, Stihirile Serbare!, gias 2. Proscmia: Gy oo cununt de laude... Cu ce buze not smerifit, vom ferici.. Ce cantart infricogate att fost... Ce cantiri duhovnicest} vom aduce fie... Canta-le la Vesperina mic& a serbirel, pag. 188. Alte Stihiri ale mucenionlul, glas 2. Prosomia: ggnd de pro lemn... and focul nedumne- * deirel, pagtea totd la- } s turea prea fericite, a- My) tuocea aprindéndu-te de YON caldura Duhului, ai pre- dicat pre Cuvéntul, carele din Feciéra fifca lui Dumnedett, cu trup s’a imbracat pentru bunatate. Pentru acésta im- puternicindu-te cu taria Du- hulul, ai suferit muncile cele prea cumplite ale focului gi ale chinurilor. Cand vrajmagul cel cu numire rea, s4 sirguea cu mo- mel{ a fura mintea ta, atun- aa §EAPTE-SPRE-PECE PILE cea cu barbatie intrarmandu- te, ai st&tut impotriva prea cu tarie gi al suferit durerile, celecete mutai catre repaosul cel fara durere, al impératiei celei dia ceriuri, gi al desfa- tarel celef vecinice, mucenice Mirone, vrednicule de lauda. Cand vrajmagul cu vine de bow, batea fara slabire prea sdntitul téi trup, cel ce se mistuea de guvifarl mucenice, atuncea privial cdtre Chris- tos purtatoriul de nevointe, mana de dumned<ésca putere fatindéadu-ti tie. Pentcu a~. césta sévérgindu-{i alergarea, prea mari daruri ai cAstigat, Mirone purtatoriule de chi- nuri, prea vitézule. Marine, $i acum, a Serbir.!, glas 2, a Int A- natolie. C eea ce este mai inalta de cat cerjurile, si mai marita de cat heruvimil, si mai cins- tita de cat téta faptura; carea pentru prea multa curatie a fost lozag fiintei celei pururea vecinice, astadi in manile fi- jului séti si-a dat prea sdatul suflet si cu dénsa se umple tote de bucurie, si noué ne darueste mare mila. ua STIHOAVNA Stihirile, gles 2. Prosomia: -Casa Kafratalui... (™ éa ucenicilor, s’a adu- nat dela margeni, impreundtoe cu cinstitii Angeri, s4 ingrdpe trupul tét cel de Dumnedeitt primitor, Maica lui Dumne- dew. ouuate vomce intru odtima tiy.w gL sit sfotirel tals, \’eniti paméntenit, impre- und cu 4ngerii astadi, dant Juminat sa alcdtuim, intrua- | dormirea, singurei Maicei lui Dumnedet. Stih: ui In} David eu adeveripta gi va lepida de dénsa. Jaratus Trupul téii a fost, neapro- piat de stricdciune si dupre legea firei, data ai fost ingro- parei, dar rémane fara stri- cacfune. Marize, $i acum, glas 2, singur glasul, a luf 6a Mirésa cea ou totul fara prihana, si Mafca bunei vo- inte a Tatalui, ceea ce mai’na- inte s’a randuit lui Dumne- det spre locas, prin impreu- narea lui cea neamestecati, astadi prea curat sufletul su, inaintea Facétoriului si Dum- nedeti si-a pus. Pre care pu- terile celor fara de tropuri, cu dumnedeésca cuviinta o cuprind, gi la viat4 se muta, Maica vietef cu adevérat, ta- clia luminei celei neapropiate, mantuirea credinciosilori gi nadejdea sufletelor néstre. Mucenicul tét Démne, Miron... LUNA LUI AUGUST rive, Si aenm, a serhire} itafa Stihologie, Catismala, gi De frumsotea feoforiel tale... utandu-se sufletul téu cel intelegétor, intru cele ce- regti, si trupul téi cel curat de stricdclune, in rai se ve- selegte prea santa; pentru a- césta Domnul a dat résplatire nelegiuitorilor, cacl a facut viclegug cinstitelor tale mdg- te; drept aceea impreuna cu apostolii strigam: Bucurd-te cea plina de daruri. AMarire, i acum, iar acésta: Dup& a dou Stihologie Gatismala, glas 4 Prosomia : SpAlméntatu-s’a Iosif... ‘n manile celui ce s’a fa- cut om din tine pentru nol, puindu-ti sufletul, ca intru ale facétoriului tét si Dumnedet, la veselia cea nestricdciésa te-ai mutat. Pentru acésta cu cinste te fericim, pre tine una cea curata si neintinata; si Nascétére de Dumnedeti du- pre adevér, toti mdarturisin- du-te, strigam: Rdga pre Chris. tos la care te-ai mutat, sa | mantuésca sufletele ndéstreIN SEAPTE-SPRE-DECE PILE Marire, Si acum, lari acesta: CANOANELE. Gel d’al doilea al Serbirel ou Irmosul pe 8, §i al adutalat pe 4. CANONOL Santulul Al c&rula acrostih 1a Grec! este acesta : Gu cén:rl laud Miréne darul tt cel ce su- #4 mir, Compnnerea In! Iosif. Cantares 1, glas 2, Irmos: Veni: popére si eéntim.. YeYAntuind intru amintirea OF lui Miron purtatoriulai de chinuri, si cantam toti la- uda lui Dumnedet, celui ce la intarit pre dinsul, ca sa pérda stép4airea luptatorului. Aduso-te-ai dar pre sineti facétoriului de bine. si santit prinos, si feumds? junghiere si jerif4 cu bund mirézma, ca unul ce af patimit dupre leg», mucenice mult patimitorule. Marire: Ca un intelept, ca o bi- serica curatd, a celui ce astré- | lucit din Fec¥6ra, al gonit ma- rite pre lupulcel stricator de suflet, carele navalise a tur- bura staulul cel dumnedeesc. $1 acum, a Nasodtérel : Singura fara ispita de nun- ta ai niscut pre Dumnedet, pre carele purtatorii de chi- nuri mucenici, marturisind pe acela cd s’a aseménat noué, a stricat ingelactunea, Prea- | curata Srépana. Céntarea 3, Irmos : Pro pétra eredintel.. ‘ragostea inime! tale in- Jnaltandu.o catra Domnul | cel ce s’a indltat pre cruce, te-ai indltat pre lemn, o pur- tatoriule de chinuri, zgariin- du-te si cu osérdie cAntaad ai grait: Ca nu este drept a- fara de tine Domne. Sagetile cele ascutite ale graiurilor tale, in inima tira- nuluile-al infiot prea vitézule, ostagule al impératului Chri- stos prea laudate, si cantand | ai grait: Ca nu este drepta- fara de tine Domne. Marire: Résarind ca o diminéta, ca o di Miréne mult p2timi- toriule, ai risipit iatunerecul | necunostintei, si ai luminat pre cei ce pururea canta: Tu esti Dumnedeul nosiru, gi nu este drept afara de tine Domne $1 acum, a Niscdtéret : WNascénd pre Dumnedett vindecatoriul, minupat ai vin- decat Feciéra, t6ta faptura ce bo'ea cunedumnedeirea. Pen- tru acésta fie multamindu ti, strigam: Nueste fara prihana afara de tine Stépana. irmosal : Pre pétra credintei inta- »Tindu-mé, lirgit-ai gura mea ,asupra vrajmagilor mei, c&LUNA LUI AUGUST n8'aveselit duhul meta cinta: »Nu este sant ca Dumnedeul nostro, sinu este drept afara nde tine Domne. GONDAGUG sintalul, glas, 2 Prosomia: Gele de sus cdutdnd... in pruncie dorind de Christos prea marite, si pa- zind dumnedecstile lui po- runci, la diasul ai alergat cu totul Mirdéne, gi te-ai odihnit, méarindu-l cu angerii, cerénd tuturor dumnedeésca ertare. AGUS = Pre cel santit din pantece s4-] laudam toti, ca pre nigte mir al Jui Christos cu bun miros prea adevérat, ci da cu adevérat, tuturor celor ce vin la dinsul, cu cald& cre- dint’, tamaduiri de bdle, ca cu dragostea fac&toriului fi- ind aprins, impreuna patime- gte cu cei din necazuri, gi mantueste din nevoi prea fe- ricitul, umplénd de mirézma pre tofi, prin darul cel dat lui de la Duhul, cerénd tu- turor dumnedeésca ertare. Catismala, giss 4. Prosomla Arstatu-teal astagt... dundndu-ne toti credin- cfogil prin cAntari cu mirezme de miruri, si prin laude de cantari,s4 incununam pre s4n- titul patimitor, pre Miron prea maritul, care da vindecare de tote felurile de vatamari. Marire, $i acum, al Sorbirel, asemenea : C instita mutarea ta prea sant’, tic@adu-o serbare, pre tine te laudam cu buna cre- dinta, Nascétére de Dumne- det prea laudaté, sa nu treci dar cu vederea pre cei cecu dragoste te lauda pre tine. ‘Te laud pre tine Démne... “na mijlocul priveligtel, mar- turisiad Maatuitor si Dam- nedeti gi Domn, pre cel cea strélucit din Fecioara, prin rabdare ai smerit sprincéna tiranilor, si multimea dumne- zeilor o ai prapadit, mArite. giriindu-te 3i batdadua-te vitézule,cu mintea neslabin- da-te nisl cum, pce Gageri f-af spaimintat cel ce vedeait rab- darea ta; prin carea pre vraj- masii cei fara trup i-at per- dut mucenice, facéndu-te pur- tator de biruinta. “ind plin de dumnede- ésca roué, cu minte vitejascd ai intrat in cuptorul focului, védéndu-te intr’insul Miréne intelepte, cu angerii impreu- n& veselindu-te, si nici cum neardéndu-te prea fericite. Gi acum, a N¥ecktécet : Taina cea mare gi infri- cogata a nagterei tale Prea- curati, tot cugetul il ingro- zegte, caci Dumnedeti pentrubundtatea sa bine a voit ase face om din tine spre man- tuirea si inoirea lumei. Gantarea 5. Irmos: Luminarea elor dintru... mintirea ta cea cu raza dumnedeésca, si purtitére de lumina, cu puterea Duhu- lui sAnt intindéndu-se in téta lumea, cu luminarea buneicre- dinte, luminéza pre cei ce o cinstesc pre dénsa, si predica vitejiile tale. uw adeverat vitejeste ai suferit muncile cele amare, ca | un fara trup vitézule muce- | nice, c&ci ludndu-ti-se pielea, ai rabdat ca si cum ar fi pati- mit altul marite, arétat inta- rindu-te de nevéduta tarie. Mirire: Ostenelele tale mucenice, | att picat mir cu frumésa mi- zézma, carele izgoneste t6ta réutatea nedumnedeirei, si bi- ne mirezmeste pururea prea santa biserica lui Christos, carea cu credint& si cu dra- goste te fericeste pre tine. $i acum, a N&sodtérel: Prea-curata bine-cuvén- tata, rég4 pentru noi pre cela ce prin cuvént negrait s’a in- trupat din tine, ca si ne man- tuim de toti védutii si nevé- dutii vrajmasi, noi cei ce te predicim pre tine Nascétére de Dumnedei. IN JEAPTESPRE-DE VE PILE Cantarea 6, Irmos: Citra Domnul din chit... i u picaturile santitelor tale \Y, sdngiuri, ostagule prea vi- tézule, cetele dracilor af in- necat, sicdtra Dumnedet te-ai inaltat purtand cunund, prea ales purtitor de biruinta fa- céndu-te. ‘Véedénd tiranii fata ta, pur- tatoriule de chinuri, stréluci- t& cu stréluciri dumnedeesti, sati ingrozit, si necunoscénd pre Dumnedet, ati luat intu- nerecul, trimiténdu-se in veci- nica munca. Mirire: rin poruncile prea cru- dului tiran, mai-pre-sus de fire ai suferit luarea pielei, vrednicule deminune, arétand cea ctr’ Dumnedet curatt dorirea ta, si plecarea de tot prea tericite. §1 acum, a Nksobtérel : Legile firei intru tine si inoesc Fecidra, cici tu mai- pre-sus de fire, minunat ai ndscut pre Dumnedet Em- manuil, pre cel ca firea ne- cuprins, spre a doua nastere | a néstra a credinciogilor. Irmosul : Ctr’ Domnul din chit ylona a strigat: Tu pre mine »mé scote dintru adincul {a- ,dului rogu-mé; cd cu glas »de lauda, si cu duh adevé-LUNA LUI AUGOST »tat sa jertfesc tie ca Man- »tuitoriului. CONDACUL gi 1GOSUL serbaret. Intra acésté Lund, in 17 qiie, amintirea san- tulul s&n{italul mucenie Miren, Stih: ‘Téerea capulul met Miron dice voit, ribda, GAel 12 viitorime ou cunund prea cinstits s& va ineununa, In a géptespredeooa di, Miron de sabie 88 sivergi. cesta a fost in dilele impératulul Decie qi Int Antipatra Domoulut Ahais!, ou vrednicia preot Bisericel, eu bund tnte- Jegere, bogat gi de noam oinstit, Yubit fiind ef de Dumneqeti 4i de mont. Dect fn di- ua nagtere! lu! Christos intrand antipatra fu Bisorio, ca s4 prindd preorestin! si-1 muncésct, sAntul Miron umpléndu se de rivnd dumnegeésed, 11 Infanti : Drept aceea a fost spanzurat gi strajit, siardénd un cuptor atta, oft féeea vipaca foou- Tui mare urlet, a fost bigat intr'insul, carele primind pre sAntol fl pizi nestricat, gi egi fo- cul de arse o suti-cinel-deol de émant din caf eo statl acolo. De aceea fiind silit ca si fact jertfi. gi nevrénd. 11 sodser’ figil do la umere and la piolére, din care ludnd una, 0 asvérli fn obvazul Antipatulul. Deot if strojird car- nea Sarigl pe unde i si Inass figiile, apol a fost dat Ja flare silbatece, pre carele véqen- dui Antipaten, of a fost pizit sindtos gi nes- tricat de dévsele, gi rusinanduse. si omor! pro sines! ca ménile sale. Jari sAntul a fost dus de acolo Ja Cizio, gi acolo Indnda-g{ dela An- tipatul r8sponsul de plergare prin sabie, 1 s'a tilat capul, gi aga fpf primi cununa muceniet, Intru acésti qi, amintirea sintilor mucenicl, Straton, Filip, Evtihian gi Ciprian, Stik: Straton ice, oa pre o uriclune pre mine m’a pus, Birbafl urielog! gi mo. el prin foo m’a supas, Inbind pre Dumnedei, Filipe gi de cat su- fietal mY mult, Ostndit find tooulu!, Jubitorii de soflet nu teal facat, Evtihian fp cuptor'ul ou foc aruncat, Dapre Parimie era ca oalui pre ofcp lasat, Giprian, focul cuptorfalu! rabda, $i dupre Scriptoré de fooul cel mai dinafark sca’, A cegtia affanduse in Nicomidia, inadins 8K duceati ia priveligte, de inv-ta pre poporal cal ce si stringea aoolo, git seotea din idolo- latrie, gil aducea la credinta luf Christos. Dect odata’ védénd Domnitorinl privelistea fird da ment, gi afland pricina 4 saofil muceniel ia- vat poporul, de a pirdsi veseliile cele de privéla, gi tréese on alt viafi nou’, cfloind objoefurile lor cele pArintegtt, porunci de ada- seri pro sufi inaintea In} eu grab. Cari! stand de fafé gi mirturisind of of tin crodinta in Christos, gi nicl nu #& pirisaso a invita pre alfil, afi fost adugl In privoligte, gi daft la fiar8 silbatece. gi find pizif{ nevetimaf! de dénselo ad fost muncif{ si ou alte folur! multe de muncl, gi in oele din urm& biganda in foo, s& nevoird spre lapta cea pentrn Christos, si biruind, luard comune. Intru acésti qi, amintires sdufilor muconiol ‘Tirs, Levohio, Coronat gi sotiile lor. Trel nevoitori, cu dragoste acum s'att infatogat, Dumnegeestel ‘Treiaf, pentru care nevoint’ ati rabdat. Intra acést4 qi, Serbarea prea sintel StBpa- nol néstre, Nasoétérel de Damnegedt gi purares Feolérel Maria in armatia, Gu ale lor saints rogdotun{, Dimne miluegte- no, gi ne mantueyte pre nol, Amin. Gantares 7, Irmos: Ghipul cel de au J intea ta cea luminata in- telepte, de dragostea cea lumnedeéscé aprindéndu se, s&bucura gi sa veselia, cand stai tu in mijlozul vapaei, ca si cei trei tineri,cu carii cucre- dinta ai strigat: Bine esti cu- véntat Dumnedeul pirintilor nostri. P rivitorii, védénd in mij- locul vapaei, angeri impre- un st&tatori cu tine intelepte, cu chip negrait stréluciti, sa ingroziat, si abatandu-se spre cantare, strigat’ Stépanulut: Bine esti cuvéntat Dumne- deul parintilor nostri. Marire : Cu minte curata, stand in mijlocul cuptoriului, im- preuna cu Angerii cei gandi- tori, bucurandu-te, laudai preIN SEAPTESPRE-DECE DILE Domnul cel prea bun, ca pre unul ce infrana vapaea, si te mantuia pre tine, carele dulce cantai: Bine esti cuvéntat Dumnedeul parintilor nostri. $i aoum, a mwveidres: rétatu-te-al prea santa Feciéra incdpere lui Dumne- dew, si palat frumos si scaun dumnedees:. Intru carele ge- dénd, ai gitit tuturor sedere cerésca. Pentru acésta strigim catra tine: Bine-cuvéntata esti tu, carea ai nadscut pre Dum- nedeti cu trup. Ointarea 8, Irmos : Pro Damnegett catele.. “udecitoriul cel nebun, vé- éndu-te pre tine vitézule nebiruite, cand ti s4 taiad sfa- siiturile pan& la ése, ranin- du-te fara vindecare, ’ti-at a- dus tie rane nesuferite, ram- péndu-te cu unghi de fier. dusu-ti-a tie mucenice Miréne, graiul Jui Dumne- dett din cerii, chiemandu-te pre tine mirite, la negraite odihnele cele de acolo, si catra feumésele cetele angerilor. Bine-cuvéntm pre Tatal... S tatut-ai ca Daniil in mij- locul fiarelor, care si cuce- riaycu evlavie de patima cea fericita, gi de nem&rginit’ marime a luptelor tale prea fericite, si cu glas vit te a- para pre tine. $1 Aum, & Nasobtorel: Ampungéndu-mé cu si- | geata vrajmagului, cu totul m’am ranit la suflet, si pati- mesc f&ra vindecare, vinde- ca-mé Prea curata gi mé man- tueste, ca uma ce negrait al nascut pre Mantuitorul Chris- tos, ceea ce esti nadejdea ce- lor desnadéjduitt. 84 ldnddim bine si ouvéntam... Pre Dumnedeii carele s’a »pogorat in cuptoriul cel cu pfoc la tinerif evreesti, gi va- »paea intru racoreala o a »prefacut, ca pre Domnul lau- »dati-] lucrurile, gi il prea inal- ntati intru tofi vecii. Cantarea 9, Irmos: Pre Dumuedei Cuvéatul... Pac ca sa te invredni- cegti prea vitézule, a ve- dea miarirea care va sa fie, si negraita frumsetea lui Chris- tos, puitoriului de nevointe, | tl-af plecat grumazul gi ai pri- mit t%ere de sabie, si al um- plat de bucurie cetele muce- nicilor. A mintirea ta cea vred- nica de minune, mirezmind inimile credinciogilor celor ce o doresc, ai sosit ca un mir cu dulce mirézma; intru care prin rugaciunile tale, umple- ne de buna mirézma dumne- | deéscd, pre nol cei ceo ser-bam, Mirdéne vrednicule de Jauda. Se lauda Ahaia, cu scu- tecele si cu chinurile tale vi- tézule p&timitoriule al Dom- nului. Iara Cizicul mai mult se veseleste tiind trupul téi cel mult patimitor cao prea adevérata coméra, gi izvor al vindecarilor gi curatire boa- lelor. M&rire: Cea intru inaltime prea alés3, mitropolia tuturor san- tilor, Sionul cel intelegétor, cinstita biserica a celor intai nascuti, precum scrie, pre tine ca pre un mucenic, pururea te are parga mucenicilor, ru- gandu-te pentru noi. $1 acum, a Nascotorei : Jasul Angerului toti itt strigam tie Feciéra: Bucura- te palatul si scaunul lui Dum- nedeii, bucurd-te prin carea ne-am iovrednicit impératiei cerlurilor, noi cei ce de de- mult ne lepadasem iotru stri- caciune, gi nebuneste pierdu- sem frumsetea cea dintal. Irmosal + Pre Dumnedeti Cuvéntul »cel din Dumnedei, carele cu nhegraita intelepciune a venit »84 inoiasc’ pre Adam cel ycadut réi’prin mancare in- »ttu stricdciune, din santa LUNA LUI AUGUST »Feciéra negrait intrupandu- »se pentru nol credinciogil,. ,cu un gand intru laude il »marim. EXAPOSTILARIA. Prosomia : Pomel anditt glas.. Ca pre un trandafir, cu mirézma miruluf te are bise- rica, pre tine Miréne mult patimitoriule mucenice, cacti te-ai aritat mireazma a lui Christos, pentru carele bucu- randu-te ai patimit, de la ca- rele si marire ai dobandit, catre carele pururea aduci a- minte pentru cei ce te cins- tesc pre tine din dragoste, pururea amintite. Marire, $i acum, a Serbirel. Prosomia: Gel oe al tmpodobit... Ca tunet in nori trimite Mantuitoriul pre apostoli, ca- tra ceea ce l-a ndscut, caril cu dragoste voiati sa o in- grépe pre dénsa; insa se po- géra gi el cu marire incon- jurandu-] angerii LA STHOAVNA. Stihirile, gles 2. / Prosomia ‘Casa Eufratulul... Pre tine mirésa a lui Dum- nedew, cand al mers catre Fi- {ul t&i, te-a primit impératia cea de sus; mirire celor alesf,. Feciéra curata. oui Soblt-te Démne intra odihna ta, tu gi sierinl séntirel tale, Crta ucenicilor, se aduna.IN OPI-SPRE-PECE PILE si ingrépe, pre Maica Nas- cétérea de Dumnedet, viind de la margeni, cu amenintare prea puternica. Stih: | Jnvata-s'a Domnul Ini David ou adeverint’, gi mn se va lepida de dénsa. Marirein cer, pre paméat veselie, cact Maica Ziditoriu- lui, sufletul acum igi pune, in manile S:épaoului. Marire, Si acum, glas 8, a Int Leon Despot. Tisus Friul tei: Nascétére incredinténdu-le, a murit ca un om, dar ca un Dumnedett a inviat, gi bine a voit ca sa mori si tu Maica lui Dumne- dei, dupre legea firei, ca sa nu se socotésca necredincio- silor nalucire randuiala sa; gi te-al mutat catre ceriuri mirésa, ca dintr’o camard, din cortul téti de pre pamént inal- fandu-te. Santitu-s’a vazdu- hul intru suirea ta, precum s’a luminat si paméntul intru nasterea ta. Inaintea ta merg apostolii gi te primesc Angeril. Pentru acésta prea curat tru- pul téi ingropandu-l gi can- tare de ingropare cAntand, te vedea sus, gi graea cu frica: | Acésta este schimbarea drep- tel celuf dintru inaltime; cacti acesta este in mijlocul téi si nu te vel clati, ci o prea lau- data Feciéra, nu lipsi privind | de Dumnedet si Dumnedeul | mnostru, améndoué firile sale spre nof. Caci noi suntem po- porul téi, gi oile pagunei tale, gi numele téu il chiemam, cer- sind mantuire prin tine si mare mila. $1 coow-lalté servire a Ortrinel dupre rinduéla si Anolisn). A wiiunuuy Foricirile serbarel Cantarea 3, dintra amain- dou’ Candnele cu Irmosul pe 6. IN 18 DILE SAntul mucenio Flor si Laur. Démue strigatam.,. Stihirile, po 6. alo | serbirel 3, gi ale sdatilor 3, Stibirile serbire!. glas 4. ee Data! somn celor 2... ute-a mutat pre tine de pre pamént caruta in chip de fos, precum pre dreptul Ilie; ci in- susi sérele dreptatei, pri- mind in mauile sale, pre prea sant sufletul téti cel prea cu- rat, l-a odihnit intru sinesi, gi cu prea marire mut@ndu- | INTRU ACEASTA LUNA | te pre tine Prea-curata te-a cinstit, intru bucuria cea mai presus de minte. V eniti o iubitorilor de serbare, luminat sé sévérgim astadi, santa mutarea Maicel lui Dumnedei, cdci cu ade- jvérat bucurandu-se, gi-a pus | ragte “dumnedeésca lucrare a dumnedeescul gi prea curat || tamaduirilor si pre dingii ca sufletal, sci, in manile lui I- isus Dumnedeului nostru, ce- lui ce maf ’nainte a strélucit din Tatal, cel fara de mérte si pre urma din pAntecele ei gi se réga ca sA ne mantuim nol. Minune prea infricogata, ceea cea tinut in pantece pre impératul cei neincdput, sa pune in morménst gi ceteie avgerilor impreund cu apos- tolii, cu fricd ingrépa, de Dum- nedeti primitoriul gi cinstit trupui ef, pre carele intru inai- time la ceruri |-a inditat, Iisus Fiiul ei si Mantuitorul sufle- telor ndsire. alte Stihiri ale sbntilor, glas gi prosomia, a- semenea, Arétatu-s’ati sntit prea desévérsite pietre, taindu-se prin mucenie, si sapandu-se cuchinuri, cares’ati ziditintru biserica Domnuiui gi ati sur- pat la pamént, capistile gi jert- firile idoiilor. Pre diagii dar | sa-i fericim, ca pre niste lo- cuitori ai raiului, ca pre niste | prindse ale bisericei celet ce- regti. Ativgéndu-vé de médstele santilor mucenici, a lui Fior gi Lauru, scéteti dar gi luati luminare, veselie, gi mila, din- tru care cu indestulare izvo- | pre nigte placuti ai Domnu- lui, fericindu i s4 strigam ne- incetat: Dumnedeul nostru marire tie. i’rin crudimea judecato- | rului, in grépa incnindu-vé, si sub pamént acoperindu-vé, prin insuflari dunmedeesti si prin descoperirea Duhului sant, v’ati arétat nowé ca nigte stele strélucind, semne gi mi- nuni gi cu darurile tamadu- irilor, de un pantece frati, pur- tatorilor de chinuri, imprenna locuitori cu Angeril. Marire, $i aoum, gins 6, Veniti 84 liudim popdre, pre. prea santa curata, Fe- clora, din carea negrait a e- git intrupat, cuvéntel Tara- lui, sirigdnd gi graiind: Bine- cuvéntata est! tu intre femel; fericit este pantecele carele a incaput pre Christos. Ceea ce ti-ai dat sufletul in sante manile lui, rég4-te prea cu- raté, s& mantuéscd sufletele nésire. LA SMIHOAVNA. Stihirile,, glas 2. Prosomia: Caea Kufratulol... Portile ceriurilor, degchi- defi-vé, ca iaté, Maica celui prea inalt, Prea-curata Fe- ciéra, murind vine.=. J) f | | | Stih: Soola-te Démne intra odihms ta, tu gi sioriul. éta ucenicilor, minunat sa adunat, de la margenile lumei, ca sa ingrépe trupul téi, cel dumnedeesc gi ne- stricat. Stih: Juratus'a Domnul Tul David ou adevoring’, ¢ mu's’a lepidat. uterile ceriurilor, cAn- tare impreuna incepeti, cu u- cenicif Cuvéatulul, care de la margeni ai sosit, catre sia- gura Maica lui Dumned-tt Mtrtre. Si aew es 4 antarea Jui David sa cantam astadi popoare, lui Christos Dumnedet, ca dice: Aduce se-vor impératului te- ciére in urma ei. Aduce-se- vor intru veselie gi bucurie; cA ceea ce este din séménta lui David, prin care noi ne- am indumnedeit, ia maAnile Fifului sét si Stépanului s’a pus, cu prea marire gsi maf pre-sus de Cuvént. Pre care ca pre Maica lui Dumnedet, laudandu-o strigam gi dicem: MAntuegte-ne pre noi, cei ce te marturisim pre tine de Dumnedet Nascétére, de téta primejdia si scapa din nevol sufletele ndstre. iropar, giaa 4. :-re prea impodobita gi de Dumnedet inteleptita doime cea prea lumindsa, pre feri- IN OPI-SPRE-PEOR piLE citul Flor gi pre prea cins- titul Laur, dupre vrednicie sa-j laudam credinciogil, carii cu osardie, ai predicat intru aratarea tuturor, pre Treimea cea nezidité. Pentru acésta patimind pana la sange, s’att incununat cu cunund prea lu- min6ésa si se réga lui Chris- tos Dumnedcii, ca si se man- tuéscd sufletele ndstre. ua uririla. . Troparul Serb&rel “i, $i acum, Tar al Dumnedet este Domn ‘orbi Dup& intala Stihologie, Catismala, glas 4. Prosomiz. Aritatu-te-al astadi... Tntru prea marita amin- tirea ta, impodobindu-se lu- mea dupre intelegere, cu duh nematerialnic, intru veselie striga catre tine: Bucura-te Feciéra lauda cregtinilor. Marire, $i soum, Jar acdsta. Dup& a doua Stihologie, Catismala, glas 4, Prosomia: Degrab ne intdxpind... rin porunca Ziditorului iu, celui nascut din tine, cu | nor af adunat pre apostoli, ca si vada mutarea ta. Pen- tru acésta cu miarire gi cu veselie multa, cantand ad in- gropat prea curatul trup, al fericirel tale ; Maica lui Chris- tos Dumnedei. Mrire, $i aoum, Yar acésta202 LUNA LUI AUGUST OANOANELE tecele cel fecioresc, pre sadi- Gel dintal al Serbirel, on Irmosul po 8 gi al || torul tuturor cel ce s’a facut statiler pe & om, si a suterit patima, de Al cdrala Acrostihul la Grocl este acesta: carele dumnedeestii mucenici nt sooietatea mucenicilor ou c&ntarl o dorind ati patimit cu credinta, { Compunerea In! Iosif. Feciéra Prea-curata gi prea j OAntarea 1, glas 8, Irmos: cantata. | Pre gonacial Faraon... GAntarea 3, Irmos: | oC santilor, cu Démne cela ce 1 fient.. ulgerile cele cu rade lu- Mess prea laudatl, ca minése ale Duhulul, risipiti sa pliniti legea cea dum- norii cel intunecati ai sufle- || nedeésci, cu indestulare ati tuluf met; ca bucurfnda-mé || dat panea sdracilor, si i-ati s4 laud de lumina purtatérea, || povétuit catra dumnedeésca , gi cinstita amintirea véstra, |) bunacredinta, facéndu-vé pri- | : prea vitejilor mucenic{ ai lu{ | cinuitori mantuirei. Christos. i -oimea cea purtatdére de re sine-vé tericitilor, zi- | lumin&d a patimitorilor, stré- dindu-vé pre piatra credintei | lucind cu razele minunilor,a | | celei fara prihana, prin dum- || gonit intunerecul ingelaciunet nedeegtile bunitafi, prea in- | Multimei dumnedeilor, gi pre podobite gi prea frumése case || Cel ratacifl, a povétuit pre V atl arétat, intru care s’att si- tof catra luminacredinteice- | lagluit Parintele, Fitul gi Du- || célet dumnedeesti, | hul cel prea sant. idaize Mrine Prin invetaturileceledum- | (u cuvéntul cel taetor al | nedeesti,cu bund credinté mu- credintel celei dumnedeesti, || cenicilor, ati povétuit pre po- | j cel cu nume mare, taind din | porul cel cu minte pruncésca, ' yadacina spinul ingelactunes, |) Ctra cirarea cunostintel ce- aii ogorat inimele cele inte- lei dumnedeesti, fericitilor, sl lenite intru ingelaciune si le- | capistile dracilor, cu rugaciu- | i ati aratat aducétére-de réda, at in pamént le-afi zdrumi- odraslitére de credinta cea fara prihana. $1 aeum, a Nasodté 5 . : Ceea ce esti rdducind ne- || t&, prin carea ne-a strélucit ~ adapata, ai odraslit din pan- || noué cuvéntul cel intelegétor, dfn, : _ a _ = 4\“— | mai pre sus de tdtd incepe- ' rea, mantueste cetatea ta, di- age" ruita de Dumnedei, si tota | cetatea si laturea, de t6ta in- cunjurarea. oamne cela ce ai facut ncele de-asupra crugului ce- »resc, gi ai zidit biserica, tu »pre mine mé intareste intru ndragostea ta, cd tu esti mar- »ginea doririlor gi credincio- »silor intarire, unule iubito- riule de émeni. GUNDAOUL Sanfiior, glas 8. Prosoma Ca nigte pirgi a firel... re mucenicii cei bine cre- dinciosi, si cugetatoride Dum- | nedeti, patimitorii lui Chris- tos, lumea cu prea miarire cin- stim astadi pre Flor gi pre Lavru, pentruca si castigim | prin rugaciunile lor dar si mild, sisi ne mantuim de na- pasti, si din primejdii, de ur- gie si de scarbe, in diua ju- decitei. om}. Pre Intelepefunea gi Cavéntul... re vitejil biruitori si pa- timitorii cei inteleptl, pre Flor si pre inteleptul Lavru, in- tru cantari toti credinciogii dupre datoriesa-ilaudam, caci ati predicat preChristos,Dum- nedeti mai ’nainte de veci, si prin patimire ai stricat in- selaclunea idolilor. Pentru a- IN OPT-SPRE-PECE PILE 203 césta prin credinta ruginand pre muncitori, aii dobandit prin dar marirea cea nestri- caciésa; drept aceea sa stri- | gam: Rugati-vé lui Christos ; Damnedet, ertare de gregale | si daruéscd, celor ce cu dra- goste, serbézd sAnta aminti- rea vostra. Mirire, Gi acum, a Serbirel, glas 4. Prosomia: Spiimintatu-s'a losif.., * trig’t Davide, ce serbare este acésta? Pe care ai lauda- tu-o dre-cand in cartea psal- milor, ca pre fiica Majca lui Dumnedett gi Feciéra, 0 a mutat la locagurile cele de acolo, Christos cel ce s’a nas- cut dintr’énsa fara séménta. Si pentru acésta s4 bucurd maicele si fecioarele gsi mi- resele lui Christos, strigand: Bucura-te ceea ce te-ai mutat la impératiile cele de sus. ec RCRA CRE ae ‘Tu ogtl tiria mea Done... itejegte impleticindu-se - " vitejiicu vrajmagul, prin arma crucel ]-aii surpat la pa- mént, si pre cei sfarimati de pécat, i-att s&vérgit biserici Domnului insufletite, cari¥ cu buna credinfa canta: Marire puterei tale fubitoriule de 6- men). nputernicindu-vé santi- lor de Christos, pétra cea ta- éta precum estescris,din prun-y i ] 204 LUNA LUI AUGUST ca fiica lui Dumnedei, prea Jaudat atl sévérgit sfarimarea idolilor, gi v’ati ridicat la prea arétata inaltime a mantuirei si luminat vati aseménat an- gerilor. 1) oimea cea cinstit’ a pa- timitorilor Fior si Lavru, ca- tra cei fara de Dumneded, cu bucurie a predicat o raza a dumnedeirei celei in trei sori, si cu osérdie a béut paha- rul muceniel, cantand iui Chri- stos: Marire puterei tale iu- | bitoriule de émeni. ‘Mirire ucenicii cel dumnede- egt), luminatorii cei doi, carif ati luminat marginile lumei, plecandu-se legei lui Dumne- dei, att plecat pre cei fara de lege a cinsti numai pre dinsul, lamin4nd vederile cu- getului lor, cu deschiderea o- chilor lor, $i aoum, a Nasodtirel : iditorul tuturor gi Dum- nedeti, ca pre o Curata, tea ales din neamuri pre tine pu- rurea Fecioara, si pantecele téu, palat neintinat |-a facut, cel unul fmpératul vécurilor, si din tine Nascétére de Dum- nedeit sa arétat émenilor. P Pentru oe m’at lepidat. . erechia cea dumnedeésca cea iutru insasi fratia, nu a patimit despartire, caci in- tru o naddejde credénd Trei- mei celei nedespartite gi sante, cu darul ati impreunat pre cei tinufiintru despartireain- gelaciunei celei necuvidse. u indreptarea adevéru- | Jui gi cu tesla cunostintel ce- i lei dumnedeesti, cu bund cre- # dinta purtatorilor de chinuri netedind mintele cele pietrése, prea cu ortodoxie le-att fa- cut bisericl Treimel, cu pu- tere dumnedeésca gi cu stré- lucirea Duhului. Marire: Maritilor mucenici, aréta- tu-v’afi taetori de radacina a tota réutatea, si siditori de téta bana credinta, prin cu- vinte gi fapte, ca unii ce ati sadit in inimile cele intelenite pre Cuvéntul cel odraslit, din dumnedeésca radacina lui Ie- seiil. yi aemm, & Nasestore: aina cea maresiascunsa, mai ’nainte de toti vecii, ca- rea nu a fost cunoscuta nea- murilor celor trecute,prin Pré curata Feciéra,s’a arétat Cu- véntul Tatalui cel mai ’nainte | de veci, carele s’a intrupat gi sa facut om. Curateste-u8 Mantuitorivle... Atimitorii lul Christos cei legiuiti, prin rabdare ne- l aIO 45. plezata biruind pre cei nele- giuiti, at luat sférsit vrednic de Jauda, necufundandu-se ia- tru degertaciunea paganitatel. rétandu-vé sabie Duhu- lui celui puternic fericitilor, atiranit pre vrajmagii cel fara de trup, si cu buna credinta ati inchipuit patima cea feri- cita, a celui ranit in cédste. Mirtrar a doué tite prea intrum- seyate pururea maritilor, v'ati arétat bisericei Inui Christos, nu lapte révarsand, ci izvo- rind dard indestulat, si man- tuitor de timaduiri pururea pomenitilor. 91, acum, a Nusodtére!: **indeca sufletul mei cel bolnav de pécat Prea-curati, ca una ce ai nascut pre vin- dec&toriul sufletelor, pre ca- rele dumnedeestii mucenici marturisindu-l,s’ati arétat doc- tori patimilor. “urdteste-mé Mantuito- »Tiule, cf multe sint fura-de-le- »gile mele, si mé ridica dintru yadincul réutatilor rogu-mé. »Caci catra tine am strigat, »§i mé audi Dumnedeul man- »tuirei mele. % GONDACUL gi 1COSUL Sorbiret, Intra acésti Lund, in 18 qile amintirea sa: filor mucenic! Flor, i Lavra, Ca ool o¢ de sfirgital prea indumne- qeitulul Cavént erat insetatf, IN OPT-SPRE-yEOZ pIL” 205 Flor gi Lavra, in put att fost arune ff. Intro a opta-spreqecea qi on adevirat, Flor gi cavru in puf s'a arancat. cost! sing at fost dupre trup fratl ge: ‘ment, eu megtegugul tdetorl de petre, pe care] iny-fase de Ja sufi! Proclu gi Ma- xim ce marturisi-e pentra Christos Dect dap’ co mirturisird dasollit ior pentra Christos nu sk mal oprird in Vizantie, oi sh ducers la Itirio, im fara Dardantel, in co- tatea Ulpianilor, unde coreéad petra de me- taluri, igi Incra’ megtequgnl lor pre lang’ Li- cion ighemonnl, Apof ati fost trimig! de dinsul oitrA Livinie fooforul Elpidiot tmpsrdtesel, et- rora dandule Licinie bast, gi grijind cele ce era tréba mogtegugalul lor, le porunci sé zi. désc% 0 capiyte idolésoi inchipuindul gi tn- semnandut forma pre hartie, Dest sAntil, banil adicd 11 impértir& la siracl, gi néptea si da spre rugtslun oitri Dumnedet, fara gina In- ora tare gi fnfrumeeta lSoagul, gi preste putine die ¢ ispravirs, find sanfil ajutito-if{ ¢i to- thrif! de Angerl. Dect atuncea indatd Merentie pop: cel idolese oredu in Christos, :reqénd mal ‘nainte gi fitul sti Atanasie, cds! fl tamidnise savtil ochiel eel orb al Jaf, $i strigand muce- nicif Inf Christos siracif, ofirora Je diduse ba- nif, logard idolif ou gtréngurl de grumazl, git traserd det surpari jos, dupa aceea apring@ luminirt multe, inchinari Biserica In} Damne- dot, gi o sdnfird Inf Christos dicénd: ,Marire nfie Christése Damnegeule, landa apostolilor gi sbucuri: muceniof or, fnainte mergénd cinstita, nerioe®, Tark daca intelese Licinle de acista, poranoi de s& aprinse un cuptor, gi si bage intr'insal pre siraci', aoees oarit Inase bant si sfirimase idolif ; fn carele oum ff bAgard weit dat sufletele, ‘fark santit Flor si Laven find legatt Ia réta unnl oar, ati fost bitutf, apol atl fost trimig! la Ighemonul Licov, pro caril Indndo-t acela i bagd intr'un put adino, unde dact intrar’, rugandu-se Inf Dumneqet gi pontra cel o¢ va face amintirea lor, si pan- tru b.n& starea lume’, ei pentra incetares 26 af, gait dst snfletele. Apo! preste cdti va ant s'a scos cinstitele lor mégta din put, gi s'ait pus prin sicrie ou cinste, care izvoratt mirari, gi izvéro de tmAduirl color oe si apropieat, cu des-dinsnl, Intru acésti qi, santa gléti de struct, coa zarobit idol, in foo s'a sbvergit. Barbati eiracl, multd bogitie ai aflat, Dupf ce tovardgal lor trapul in foo gait lésat, Intru aoéstd 41, amintirea santilor mucento!, emt, Serapion, st La Ermi cel ce ailnio pro petro era tarit, Piatra sciparea epurilor la el cerful a st8- tut. CONS versaceCumplith tértre pe petre o a rébdat, $i Serapion, carele de edt piatra mat tere s'a ofiat, Polion sangele g'a virsat po petro fiind tarit, Pentra Ohristos carele din piatri api a iz- vortt, cogtl séntl at fost din Roma, si fiind paritl de necredinciog! o8 ered in Christos gi sh scdrbose de idolf, stitord de fafi tnaintea Eparbulnl Romel, gi marturisind ou indrdznéls oredinfa in Christos, intal it bag-ri la tuebi- sére intra o temnifi intunecdsi gi pl'n% de ne- curdtil. Dup& aceea scoténdut de acolo, gi nep:im nd 4 jertfi la idoll, atl fost tartfl prin loourl stramte gi ou anevoe de umblat, sip'e- tréso, gi intra acea muned q’atl dat sufletele la Dumneget. Intra acésti qi, amintirea stntel mucenite Tullani aprépe de strovil. Stih: Pre Iuliani, angerl de sices o ridie}, Gn singele muceniel flind impodobita. Intra acésté qi, amintires sdntuln! nucenio Leon, carele a pitimit langi mare aprépe de Mira ciciel. Leon langi mare jos s’a nevoit, $i mare de bunitati fn corlurl a nemerit, Intra acésti qi, sAntil oof p tra sihastri, fn pustio ou pace wa sbvérgit, Fratime de patra bérbafl a réposat, $1 fntru singur pustfal truparile gat Mat, Intra acést& qi, amintires color dintra sAntl parinfilor nogtri Patriarhii Constantinopolel, Ioan, #1 Gheorghie, haarohia Sth: Gheorghie murind Christése al met 02a | Precum porunoegt!, spre tine fac suirea mea, “a Toan. St!’ Fetele Biserioel, si aflé posomorite, Niel oum suferind, a fi de Ioan despartite, Intra acésté qi, onviogif parintit noytei Var- nava, Sofronie, gi Christofor, cari s’ai mantuit Ta anal patru-sute-dol-spreece, Ou ale lor sAnto ragiclunl, Domne milueg- tone gl ne mAntuogte pre nol, Amin, Do pogorired Iu! Dumnejeit.. lor si Lavru cei cu nume mare, résturnand Dumne- deii cei de lemne, si de pe- tre, ai celor fara de Dum- LUNA LUI AUGUST RK nedeti, s’aii ridicat pre sinegi stilpi cunostintel lui Dumne- dett c&tra cei_ce canta: Bine este cuvéntat Dumnedeul pa- rintilor nostri. r lini fiind de focul Du- hului celui dumnedeesc mu- cenicilor, pre cuviosii barbati cei ce erati osinditia sa arunca in cuptor fara de dreptate, cu ploile rugiciunilor véstre | celor dumnedeesti, nevétamati ’{-ati pazit maritilor mucenici. lor si Lavru mucenicii, dat bolnavilor tamaduire, ce- lor napastuiti izbavire celor primejduiti tuturor mantuire, strigand: Bine este cuvéntat | Dumnedeul parintilor nostri. St goum, 2 N¥sektAroY = a pre un trandafir din vaile vietei, te-a ales pre tine Fecidra, si silagluindu-se in- tru tine cu trupul, a egit bine mirezmindu-ne, cu mirezmele cunostintei de Dumnedei, pre noi cei ce Nascétére de Dum- nedet, te marturisim pre tine pururea Prea-curata. Cantarea 8, Irmes De gapte orf cuptorinl... Cc graiul cel viii pururea prea miéaritilor; sufletele ; cele topite de fometea hranei celei mAntuitére hrinindu-le, Wafi arétat purtare de grije séracilor gi sarmanilor, pretoti indestul4ndu-tgilui Chris- tos cantandu-i: Tinerl bine- cuvéntati, preoti laudafi, po- porelor prea inaltati-l intru tofi veci. “4nfita avénd gi viata si sévérsirea inteleptilor, ascun- déndu-vé ia multa vreme, ati résarit din pamént strélncind mai mult de cat razele sdére- lui, razele minunilor, celor prea miarite, noué celor ce cu credin{a cantam: Preoti bine’l cuvéntati, popdrelor prea in- naltati-l intru tof! vecil. Bine-cuvéntam pre ‘tata: Toi luminatort viafi aré- tat, intru infelegétérea taria bisericei, strélucind cu san- fenie si prea arétat luminati téta faptura pururea cu fa- cerile minunilor, de chinuri purtatorilor, strigind: Tineri bine-cuvéntati, preoti cantatt, popérelor prea inalfati-] pre Christos intru tof{ vecil. ay santa de cat angerif prea santa Feciéra, ca una ce al ndscut pre santul sdn- tilor, cel ce pentru milostivi- rea, cu neamestecare om fa- e€ndu-se precum suntem nol, ca si ne mantuésca pre cei ce neincetat striga lui: Tineri bine-cuvéntati, preoti laudat, popoare prea inaltati-l pre Christos intru tof{ veci. IN OPT-SPRE-DECE PILE 207 Irmosti : 84 lduddm bine si cuvéntim.., Le gapte ori cuptoriul »muncitoriul haldeilor l’a ars »nebuneste, cinstitorilor de »Dumnedet ; iar’ védéndu-i »pre acegtia cu putere mal ybund mantuiti, facétoriului »Si Mantuitoriulul, a strigat: » Lineri bine fl cuvéntati, pre- oti laudati-], popére prea in- pnaltati-l intru toti vecif. Spilmantatu-s'a de acésta... ata dar striga de demult David; ce este bun gi fru- mos gsi de mantuire, fara nu- mai a locui ardtat dumnede- | estil frati impreund intru Du- hul, luptandu-se prea aratat si ridicand biruinte asupra diavolului; pre cari dupre vrednicie sa-i fericim. / r&tatu-v’ati prin dar fru- mosi ochi ai bisericet celei cinstite si mai nainte de mér- te si dupa sfargitul cel san- tit sintilor gi ati degchis ochif cei de demult orbiti de in- tunerecul cel cumplit, intru marirea facétoriului de bine tuturor, Flore gi Laure vred- nicilor de minuni. u semne arétate si in- fricogate, a descoperit Chris- tos, precum a dis odinidéra morméntul si sicriul vostru ia LUNA LUI A: GUST we ” sntilor, unde zicea cu san- tenie trupurile cele prea rab- datoare, razele taméaduirilor prea cu indestulare trimiténd afara gi buna mirézma vred- nica de lauda. ‘Marire: Laure si Flore, doimea cea dumnedeésca si purtatére de lumina, cu adevérat bu- nilor biruitori mucenicl, in cer pururea stand, fnaintea Treimei facétorului tuturor, cereti mantuire de pécate gi de rele, celor ce cu credinfa ser- béza pre pamént, dumnede- ésci amintirea vostra. HL soum, a Niscdtérei: Tnfricogata este nagterea ta Maict Prea-curat&; cact mai-pre-sus de fire, ai nascut pre pamént, pre Cuvéntul lui Dumnedet tacéndu se om, ré- miind fecidra precum gi mai *painte. Pentru acésta pre tine Nascétére de Dumnedeti cu Jimba gi cu inima méarturi- sindu-te te marim. Irmosal: C paimantatu-s’a de acésta »ceriul si margenile pamén- »tului s’ati minunat, ca Dum- »icdet s’a ardtat démenilor »trupegte gi pantecele téu s’a »facut mai desfdtat de cat »cerlurile. Pentru aceea pre »tine Nascétére de Dumne- y »ded, incepétoriile cetelor an- ngeresti gi omenesti te mZrim- BXAPOSTILARIA Prosomfa; Femel audiff glas., A tingésdu-ne cu credinta, de santitele voastre moagte Laure gi Flore prea fericiti- lor de amandoué partile ne jusanétosem. Ci o marilor mu- cenici! faceti aducere aminte catre Domnul, caruea fi stati inainte, pentru nol cei ce sé- vérgim strélucita si prea lu- minata amintirea véstra. Mérire, $i acum, al Serbérel. * postoli de la margeni, adunandu-vé aicea, in satul | Getsimani, ingropati trupul met; si tu Fiiule si Dumne- deul mew, primeste duhul met. LA SHIHOAVNA. sti ° Prosomi: Casa ee }P ucurd-te Getsimani, casa cea dumnedcésca, a singurel Nas-été6rei de Dumnedei, in- tru care s’a culcat, impéra- tésa tutulor. tih: So6ld-te Démne intra odibna ta, tu gi sioriul sAntire! tale. Maica lui Dumnedet, sin- gura Nascétére de Dumne- deii, prea bine-cuvéntata, se muta cu prea méarire, de pre pimént catre cele ceregti. sth: uratus'a Domnul lot David ow adoverinti, 1 am ge va lepia de dénsa, T ote cetele ceriurilor can- Set= tatl, pentru cd Feciéra Maica s’a mutat cu prea marire, de pre pamént catre cele cercsti. Marire, §1 acum, glas 4. ' rea cinstita adormirea ta, prea santa Fecidra curatd, multimile aogerilor in cer gi némul omenese pre pamént 0 fericim; cd Maica ai tost lui Christos Dumneded, ta- cétorulu! tuturor. Pre acesta rugandu-l pentru noi, nu in- ceta rugdmu-ne, care ne-am pus nadejdile spre tine dupre Dumnedet, Nascétére de Dumnedet prea laudata, gi ceea ce nu stil de nunta. ~ ua USO Fericirile serbare!, Cantarea 4. a amandurora Candnelor, ca irmosul pe 6, Prochimenul ser- | Darel; si pant la sfargitul sorbirel, yi al sin filor! Saufilor care sunt pre paméntul laf. Stih: Mal 'nainte vedém pre Domnnl fnaintea mea purarea... Apostoll citre Rfesenl: Frafi- Jor, intariti-vé Intru Domnul... Aliluia, glas 4: Strigat-ail drepfil.. Evangelia de la Luca: p/- s’a Domnul, nimioa este acoperit... SHINONICUL. Bucurati-vé dreptit intra Domnul... IN NOUESPaE-DECE DILE 20! INTRU ACEASTA LUNA IN 19 QLLE. Santul mucenio Andre! Stratilat, @f col impre- und ca dinsa) dou’ mil cincl-sute-nond-ec! gi ‘rel. Démne strigat-am, stihirile pe 6, ale Ser- birel 3, Gi ale santulat 3, Stihirile Serbirel, glas 6, Prosomia A trefa qi al snviat.. Gavriil, aducéndu-ne cura-te Curata; ci o cin- ca a Domnuluf, mutan- ¢e graiurile cinstitului aminte strigam tie: Bu- stita Prea-curata gi Mal- . du te catra dinsul, fa aducere aminte pentru cel ce te canta pre tine. emarginita fntelepciu- - nea lui Dumnedet, g’a zidit intru Duhul sant mai-pre-sus de minte, casa sa dintru tine Nascétére de Dumnedei, gi acum pre tine prea laudata, te-a mutat intru lécagurile cele fara de materie. ugator alerg acum cd- tra tine, Maica Dumnedeu- lui tuturor, ca s{ mé man- tuegti de téte felurile de is- pite: Ci o de Dumnedeti Nas- cétére, cu Fiful téi fiind im- preuna, neamul crestinilor pa- zegte-l,oa enn OP 219 Alte Stihirl ale SAntolo!, glas 1. Prosomis Prea ldndatilor mucenicl... ’ ilda de barbatie arétan- du-te, ai invitat multimea a intra la locul cel de muce- i nie, ca un Voevod mergan- ¥ du-i inainte, Andree purta- torlule de chinuri prea feri- cite. Iara credinciosilor tot- déuna le izvorésti apele ta- maduirilor, din ceriurl pri- | mind darul. Arétandu-te numit cu nu- mirea barbatiei, barbateste ai facut vitejie impleticindu-te cu vrajmasul, si ca pre un alt Faraon |-ai pierdut, vred- nicule de minune, inecandu-l cu téta dstea lui, in riurile sangiurilor tale; si acum te réga, si daruiasca sufletelor nostre, pace gi mare mila. f mbricndu-tecu crucea, ca cu o arma nebiruita, cu credinta, ca cu o pavaza gi platogd te-ai imbracat pro- tivnicilor, infrangénd taberile lor. Pentru acésta réga-te si se daruiascd sufletelor nés- tre pace si mare mila. masse, 9 “ Cand te-al dus Nascétére de Dumne- gett Fectori... Gant Ia Vesperina cea mare Mirirea de la Stihévas pagina 164. LA STIHOAVNA. Stikist. Prosomia: Qasa Eufratulul... LUNA LUI AUGUST Portile ceriurilor, deschi- deti-vé, ca fata Maica celui prea inalt, Prea-curata Fe- ciéra, murind vine. Stih: Se6lé-te Démne fntra odihna ta, tu gi sioriul s&ntirel tale. A dunatu-s’a céta uceni- cilor, de la marginile lume, cu prea-miarire, ca sa ingrépe trupul tét, cel dumnedesc gi nestricacios. sub: Turatu-s'a Domnul Inf David ou adoverinf’ gi mu s'a lephdat do dénse, <-etate noule Sidne bucu- ra-te, impératul t&i a venit, intru marirea chipului celui dumnedeesc gi omenesc, pre carele fara materie l-a inchi- puit. Marire, §1 acum, glas 5. Venitt adunarea iubitori- lor de serbare, veniti sa im- preunim céta, veniti sa in- cunundm biserica cu cantari, 2 intru Adormirea cortului lui — Dumnedeti; c& astadi ceriul igi destace sinurile, primind pre ceea ce a nascut pre cel neincdput de téte; si pamén- tul cei ce da izvor de viati si bine-cuvéntare, sa impo- dobeste cu buna frumseti. Angeriisdimpreunacéticua- | postolil, cu frica privind la : ceea ce a nascut pre incepé- torful vietel, mutandu-se ea — din viata in viata. Tot sa ; ne inchinam ef rugandu-ne, a—>. impartasirea cea de un neam, nu o uita Stépana, a celor ce serbéza cu credint& prea san- ta adormirea ta, ‘Tropar, glas 5. M arirea cea piméntéscd ai lasat, si cerésca impératie ai mostenit, sangele pican- du-t!, ca cu o cununa de pé- tra nestricatd, prea minunat te-ai impodobit, si catra Chri- stos af venit cu adunare rab- datére de patimy, cu céta an- gerilor in lumina cea nein- serata, gsi pre Christos soa- rele cel neapus ai aflat sante Andree Stratilate, ciruia ré- ga-te pururea cu cei impre- und cu tine purtatori de chi- nurl, s& mantuiascd sufletele _ néstre. Marie; $i acum, » Serbiire! aa Ortiuze. la Demasfet este Domnul, Troparlul Serb’- vet ‘tulad, $i ponm Hark “al “Serbirel. Jup& int&ia Stihologie, Catismala, glas 4 Prosomis * Spilmantatu-s’a Iosif... ‘"édénd cu adevérat, og- ; tileAngeregti mutarea ta, Prea- | curata Maica lui Dumnedei, | bine-cuvéntat’ cu totul ldu- data prea santa, avénd voea 1 celui ce s’a ndscut din tine, "a adunat céta ucenicilor, si | cu veselie a adus in raiti cin- stit trupul téi, ldudand pre _~. @. $$ $$$ $$ 4 _IN NOUE-SPRE-)ECE PILE Qa Christos ditatorfal de ie via, cel ce este in veci. Wirtre, Gi aoum, lar aoésta. Dup& a doua Stihologie, Catismala, glas 4. Prosomis: SpAtmantatn-s'a Iosif... n manile celui ce s’a fa- cut om din tine pentru noi, puindu- ti sufletul, ca intru ale tacétorului ta si Dumnedei, la veselia cea nestricdciésa te ai mutat. Pentru acésta cu cinste te fericim, pre tine una cea Curata gi neintinata; si Nascétére de Dumnedeti du- pre adevér, toti marturisin- du-te strigam: Réga pre Chri- stos la carele te-al mutat, sa mAntuiasca sufletele ndstre. Tarire, $i acum, lar adds: CANOANELE \ Serbrel el de al doilea ou Irmosul po 8 qi al sintalal pe 4, AY atento agnostih V6 flro¥ eota aencts Cu e&ntarl te land pre tine Andree Strati- late. Vompunerea ini iosii, CAntarea 1, glas 4, Irmos Adénoul Mare! rogie... rénd ett ca s% laud san- tita serbarea ta, luminéza sufletul meti, cu razele cele luminatére ale Duhului, si go- neste negura necunostintel marite mucenice. > i- 1 rin putere dumnedeé- sca calcind pre viclénul, si biruitor facéndu-te|mucenice, prea arétat cu minte viteja- sca te-ai inbogatit de strélu- — >}—~<- 218 dree, cel cu nume mare. Marie - morind cugetele cele pa méntegti mucenice mult pa- timitorlule, cu barbatie ai ur- » mat Cuvéntului celui ce pen- * tru tine s’a omorit, si intru viata nestricdiciési te-ai mu- tat prin mérte. elace cu adevérat pen- _ tru prea covérgirea bunatatel, sa imbracat cu trup dintru tine Prea-curat’, spre man- tuirea tuturor credinciosilor, sa cundste indoit la fire Dum- nedeti impreunad si om. Antares 3, Irmos ‘Veselegte-s8 do tine... Cg vetrela crucei trecénd luciul ispitelor marite, in riurile sAngiurilor tale ai a- tundat pre vrajmagi. , acéndu-te mai ‘nalt de cat smintelele vicléculul, si de cat miaestriile cele de a- colo, ca un biruitor prea ales te-al prea-marit mucenice. nfrumsetandu-te cu cu- nuna bine facuviintata muce- nice, cu prea alesif mucenici cu bucurie stai tot-déuna in- naintea lui Christos. nan # Newent dens « N Ascut-aiStépana Fecis- ra mirésa dumnedeésca pre ree a mentee LUNA LUI AOGUST cirea mucenicilor, fericite An- {| Domuul tuturor, carele man- tueste pre dmeni de tirania vrajmagulul. Trmosn!: Xa veselegte de tine bi- »serica ta Christése, strigand: »lu esti putereamea Dém- yhe, gi scaparea, gi intarirea. GONDACUL stntntnt, glas 2, Prosomia Yntru_rvgaciuni stand in- naintea Domnului ca o stea { mergétére inaintea sdrelui, si dorita vistieria impératiel vé- © dénd, denegraita bucurie te-al umplut ia vecii cet fara stér- sit, la impératul cel fara mérte sicu Angerii Janda neincetata canti Andree Stratilate. Cu carii réga-te neincetat pentru . noi toti. Catismala, glas Prosom) Morméntul tat... Cu barb&tie intarindu-te la suflet mucenice, indraznéla cea neputernicd a vrajmagu- , lui ai perdut, si bucuranda-te + ai patimit, si ni Dumnedet | bine af placut. Pentru acésta tofi prea santd amintirea ta o serbim, intru bucuria ini- mei Andree prea fericite. HMB, Yi Boum, & derwarEs, Alaent si Prosomta. nontsast, éta cea dumnedeésci a | apostolilor, s’a adunat sa te © ingrépe pre tine, prea cins- tita Nascétére de Dumnedett Prea-curata, cu caril gi cetele a —_—___—_—_ >8i | IN NOUE-SPREDE E PILE Angerilor, ati cantat mutarea ta, strigand prea laudata, cu caril gi noi cu dragoste ser- bam Curata, lauda tie adu- cénd, cu glasuri de cantari credinciosif, si strigim: Bu- cura-te folositérea celor ce pururea te cinstesc pre tine. éntarea 4, Irmus Ridicat pre crace.., “° a pre un zid prea tare \ biserica agonisindu-te pe tine prea intelepte, de asu- prelele cele protivniceale vraj- | magilor neclatita si pazeste | strigand : Marire puterei tale Démne. u pildele cele dumnede- esti ca ua voevod, intarind céta mucenicilor, 0 ai piecat sa nu-si partinéscd nici cum trupul pana a se strica, fiind stricicios, fericite Andree. ntrarmandu-te cu barba- tia ca cu un palog, gicu cin- stita cruce cacu o sabie cu doué ascutituri, fericite An- dree, ca un prea vitéz voevod ai perdut pre vrajmagi. Mirire: Pre tine te landam cel ce esti aparator credintei, ca pre un nebiruit p&timitor, si par- tag strélucirei celei ceresgti, gi | izvor cel ce izvorésti apele | nemurireicelor ce aii trebu- inta. ein | $1 acum, a Nasobtre! T6ie limbile omenesti te laudam pre tine, lauda mu- cenicilor si mantuirea credin- closilor, c&ci ai nascut pre Dumnedet, rémaind Feciéra neintinata Prea-curata. Ofntarea 5, Irmos: Ta Démne lumina mea... ‘58 umit fiind cu numele bar- batiei celei adevérate, ai gonit pre vrajmagil tt, si pana in sférgit i-al prapa- dit fericite Andree. nbogatindu-te cu mantu- itor darui Duhului, pururea izvorésti credinciogilor apele tamaduirilor, prea laudate Andree. Marta n tot piméntul a aler- gat marirea minunilor tale, si lumina cinstitel_ mucenicii prin dumnedeescul dart, de Dumnedet insuflate. Si acum. a NAscdtérol \ ascénd ta precel ces’a ranit cu sulita, sabiile vraj- magulvi acum pana in sférgit aii lipsit Nascétére de Dum- nedeti gi din now aii zidit lu- mea. ‘intarea 6. Irmoa: Tortfi-voitl tie... tin dureriletale mucenice, al sfarimat boldurile vi- clénului. Si bucurandu-te te-ai cee NNN 8 ANE: ate RNR eoni 5 z ; mutat cdtra marirea cea fara de durere Andree, voevodule al cinstitei cetei cele. muce- nicesil, Prin prea putine sangiuri arétat ai primit schimb stré- lucirea cea vecinica, si bucu- ria care nu se sférgegte nici odata, si cununi ceregti gi ma- rirea cea neinserata. Mari: ™ abara inmultita cu nu- mérul impreuna ai patimit mucenice, gi in cetele angeri- lor te ai numérat fericite gi im- preuna cu angerii dupre vred- nicie, stai cu veselie inaintea Stépanului tuturor. num, 8. N&sobtérel “re cel impreuna fara de incepat cu Tatal negrait l-ai nascut, carele s’a aseménat 6- menilor maf pre sus de minte si de cuvént, Nascétére de Dumnedei, pre carele réga-l ca si se mantuésca de pri- mejdii robii téi. ‘Irmosul: Jertfi-voitt tie cu glas de ylauda Domne, biserica striga ,catra tine, de singele dra- »cilor curatindu se, cu san- ngele cel curs prin milosti- nvire din césta ta. CONDACUL gi ICOSUL Serbarel. Intra acésti Lond, in 19 qile, amintirea tulut marelal muconio Ar.!vei Stratilatul, a olor co s'ad sivbisit ( en dinsu dous-mitcincl-sute-nous-geur yi cut de ostagl LUNA LUI avGtst Sth: andree Stratilat fiind on adevérat, ‘Taerea capulul birbitegte al ribdat. Mu.timea mucenicilor tdindu-se, lac de s&n- glorl a vérsat, Pentru tine eel o@ Yazorele apelor al agegat. Andref intra a no.d-spredecea qi, Prin theres gramazulul Iuminat #4 sBvérgl. costa a fost in gilele pigdnulal Maximian, ogtindn-se spre pirtile résiritulal, trimis find gon alte ogti de Antioh oal ce era Voovod preste téti puteres, improtiva puterel Persilor carif intrase in hotarele Romanilor, gl le strica fara. Decl el chiomand pre Christos futra ajator, gi pleodad gi pre tovsrdgif luf ca sh fie intra ajator, infeénser& pro Persf, gf Iu- Ando fn gonk ‘tat stricat, gi ou acca fark nidejde biruint’ ou care afi biruit pre vrij: magj, at tras pre tovarkgil Ini spre oredinja fn Ubristos. Apol fiind parit el on al Inioktra Antioh, il aduse inaintea Inf oa pre ua vino- vat, ei p.o dinsul fl intinsers pre un pat de fier ars, Tard ostagilor oe erat ou dinsul, lea Dagat ménile tn etugl, ups aveea rindui An- tioh alti o mie do ostag! 8&1 sodti din hota- role fitel. De aosea gi pre aceea invatandnl sdatal, if intérserS spre credinta in Christos, gi dack intolese Antioh, goni gi pre acces, gi pre ostagil ce eraii ou sdutul mat ‘naiate, gi pre marital acesta mucenio, gi porazei de le tilards capetele on sabia, ho uvcooe ye ainintiven s€ntilor mucenict Timotel, Agapie, gi Tecla, Stih: Cuptorial ou foo, cdtue in mijioe are, $1 aromate pre Timotel ou bun miros férte mare, ‘Agapie mugcitura flare! a ribdat, $i flare de euflet mugedtére la inim& e's mus- cat. Mie {ml ests Bizia patrie, fart Teola numire Lovul Gazil priveligte, lark nevoinfa a fla- relor mugoare, Sritul mucenic Timotel ara ou neamul din Palestina, gi flind desbvérsit lla viatd @f Ja onvént 88 féon tnvétitor ortodoxiel, Deo! find pring, i etdnd do fa 1a Gaza, tnaintea Dom- mula! Urban, gl Intrebandu-se 4 spuind od este din partea eregtinilor, qi ardtand cu de Dum- neget graitére cuvinte cea de émenf tubire a Int Dawnedeii, gi orinduialé gi introparea Inf Christos oca pentra nol, fost bitut rét gl muneit cu tot felul de munel, gi nicl deoum intoreanda-se, a fost bigat tn foo, unde tel primi sfirgital. $i fntr'aoelag! cotate, Agapio i Tela Bizianca, dindu-li-e stransére cu munc!, ai tot tlindu-se de oredinta Inl Christos, att fost dati le flare, gigi Inard print’énsele cununa muceniel. Intra acésté qi, amintirea sdntilor mucenicl | i i i :Evtihian ostagulu!, gi a lui Stratighie, prin foo sia sivérgit. Evtihian arfénda-se in foo, judeod mare, Norooire pre atderea, gi mick pre pitimire, Stratighto pre Christos joa preo arm avénd, S& ostigea gi asupra cuptoriulal ou foo ce ora fdckrind. Intru acést& Gi, Caviosul Teofan cel not gi facétoriul de minunl, carele a vihastrit in mun- tole Nause!, din Macedonia, a oiru'a gi mégtele * aoum s& alla fotra acelagl munte Nanea, ot pace s'atl sévérgit, Stith Teofan Inminand maf ‘nainte cu bu: R&titile, Acum stréluoegte In Nausa ou mégtele, ‘a> | Gu ale Jor sante rugiclunf, Domne miluegte- ne gi ne mintuegte pre nol, amin, i antares 7, Irmos: In captor tinerit Jul. Prin curgerile sangiuri- lor ai facut s4 izvorasca iz- | vor tuturor cu adevérat vin- ; decand téta bdla si durerile ! celor ce vin catre tine cu ne- indoita credin{é, mucenice de Dumnedet insuflate. ogtenind prin sange via- fa cea neimbatrAnitoare, tot _ santul sinod |-al adus prea | santului Cuvént, intelepte mu- cenice, cu care réga-te pen- tru noi, luf Christos Dumne- deul nostru. { . Marine: i -- 7 218 negrait al nascut pre prea santul Dumnedei, pre carele sdntil mucenici, in priveligte Ladi miarturisit, trimite san- fire si luminare, popérelor ce- lor ce striga: Téte lucrurile bine-cuvéntati pre Domnul. irmosul: ‘S88 lindim bine s& cuvéntam.. Manile intindéndu-si Da- wniil gurile leilor cele deg- »chise in grdpa le-ati incuét »§i puterea focului ait stins, you buna fapta incingéndu- Se, tinerii cel iubitori de bu- na credin{a, strigand: Bine- ,cuvéntati téte lucrurile Dom- »nului pre Domnul. ‘antarea 9, Irmos : Christos piatra oea netdéta... Vata amintirea cea purtatore de lumina, a purtatoriului de chinuri, celuf cu raze lu- mindse a strélucit, risipind intunerecul dracilor, iara pre cel credinclogi luminandu-i. Pre acésta dar cu strélucire cie marindu-] pre dinsul. Arétatu-te-al ca un sére mare, mucenic Andree in mij- locul patimilor celor dinpre- und, povatuindu-1 pre dinsii | cu cuvéntul téu, cdtre lumina i cea neinserata a strélucirel cele ceresti, cu care cu cre- dinti pre tine te fericim. I Pre tine carele cu lumina- | a — si o sévérsim, dupre vredni- | LUNA LUI AUGUST rea minunilor luminedi tota faptura, pre tine cel neplecat purtatoriule de cununa, ca- rele te ai facut stalp bisericei si intaérire credinciogilor, te fericim mucenice Andree. Marire nflorit-ai in mijlocul gra- dinei purtatorilor de chinurt, ca un trandafir, purtand tai nica bund mirésma gi miro- sesti plinirea credinciogilor — si ingelaciunea cea stricataé ca dumnedeescul dar o gonesti prea intelepte. . §{ acum, a Navodtdrel urtand in brate pre Chris- tos, cel ce porta téte cu vo- irea, pre acésta roaga-] Sté- pana, ca sa mé m4ntuésca din mana celui strein, pre mine cela ce cu ortodoxa credinta, neincetat te mdresc pre tine. arwosui hristos piatra cea neta- ta de mana, cea din margi- . »nea unghiulul; din tine mun- ntele cel netaét Feciéra s’a ; ,tdeat, adundnd firele cele o- © »sebite. Pentru acésta vese- ,lindu-ne, pre tine Nascétére de Dumnedet te marim. SUSTLAKLA. Cu uoenicil si ne. A ndrei pre? laudatul, voe- vodul si mucenicul, cu dum- ; nedeescul darul crucel, in- - draznéla tiranilor a surpat, i —e—¢BbIN DOUE-DECi DE PILE si cununa miarirei a luat. Si cu acésta strélucegte impre- | una si céta mucenicilor cea dumnedeésca, tabara cea pur- tatére de biruinta, impreunata intrarmarea cea nerumpta gi nebiruité, a cdrora amintire luminat serbandu-o, laudim pre Christos. Maire, $i acum, a sorbirel: A postoli de la margeni, adunandu-vé aicea, in satul Getsimani, ingropati trupel mei; si tu Fiiule gi Dumne- | deul mei, primeste duhul mei. LA STIHOAVNA. Stihirile, glas 2. Procomla Gagq Rufratulu.. O tainele tale curat, cele mai presus de fire; caci ca o Maica a lui Dumnedei, lu- minat purcedi acuma catre dinsul, Nascétére de Dumne- det. Stih: Soold-te Domne intra odihna ta, tu gi sioria) sdntirel tale, Morméntul prea curatei si Nascétérei de Dumnedet, este scara catre cer, inaltand pre cei ce laudd’, dumnede- ésca adormirea ei. Stih: ‘Jurata-s's Domnul Il David ou adeverinté gt nn s'a leptda de dénsa, C And te-ai mutat, catre cel nascut din tine, impreund att venit apostolii in nori, ca sa ait ingrope trupul tét, Fecidra. aaiirire, 91 aoum, asomenoa. Toft paméntenii, cu osar- die dinpreuna s4 alergim cu cel fara de trupuri, s4 ingro- pam pre ceea ce a nascut, pre facétoriul zidirel. LA LITURGIE Ferioirile serbaref, Cantarea 5, 2 Canénelor am&ndoué, cu Irmosul pe 6, Proohimen, glas 4: Santilor caril sunt pre pAméntul Inf... Stih : Mat ‘nainte vedém pre Domnul inaintea mea... 3 Apostolnl oitre Efesant: Fratitor, intdriti-ve in- tru Domnul., Aliluia, glas 4: Strigat-ait dreptil. Evangelia de la Luca Pis'a Domnul ucenici- lor séi, pazifi-ve de dmeni... CHINONCUL, Bucurati-vé dreptit intra Domnul.... co INTRU ACKASTA LUNA IN 20 DE DILE. {Sémtul profet Samuil. Le Démng strigatam,, Stibtrile po 6, ale sor ; bared 5 q ai ale profetulul 3, Stihirile Serbarel, glas 5, Prosomia; Buouri-te okmara... and cela ce pentru noi, s’a facut ca si nol & din prea curate sangtu- tile tale, bine a voit stre- inatedesparti din lume giLe 218 a purcede catre dinsul ca o | curata, atuncea prin amenin- farea sa a adunat prin nori pre ucenicif séi, ca sa te in- groape pre tine, aducénda-i intru cinstea egirei tale; carii plini facéndu-se de dar, pre tine Fecioara védéndu-te cu santenie, fi s’ati inchinat, stri- gand cu credinta: Bucura-te ceea ce ai nascut lumei mare mila. De unde a fost ca si-mi cundsteti voi egirea din tru- pul met? Dis’a prea santa santilor, ucenicilor Cuvéatu- lui. Ce este acésta vedere stre- ina fiilor? Iara et ati dis: fara veste in nori ne-am luat, gi precum vedi la cortul tei am venit, ca s4 ne inchindm tie ca unui scaun fn chipul fo- culul, gi sa vedem marita si dumnedeéscd mutarea ta, si si iugropam cu manile nds- tre locagul tét cel primitor de Dumnedew; cortule prea sante, prin care a aflat lumea mare mila. “tind fmprejurul patului tét ucenicil Mantuitoriului, si dupre legea firei petrecéndu- te spre ingropare, pre tine prea santa curata, cantari de egire itt glasueat tie cinstita, dicénd: Bucura-te palatu? lui Dumnedeii; bucura-te prici- | | na indumnedeirei démenilor. LUNA*LUITAUGUST Bucura-te cdruta cea curata a dumnedeirci, mergi gi te muta intru muntil cei veci- nici. Locagule al miarirei, s4- lagiuegte-te acum intru locagu- rile cele dumnedeesti, neince- tat cerénd credinciosilor pa- ce si mare mila. aiw Stihirl ale profetulu’, glas 4. Prosomia: Dat-al sewn... Ceea ce te-a nascut Sa- muile pre tine rodul rugaciu- nei, cel prea roditor, te-a adus lui Dumnedei, gi dandu-te fa- cétorlulul ce bine precum s’a fagaduit, din bratele cele de Maica te-a inchinat dar, bine primit lui. Pentru acésta da- rul Duhului s’a odihnit preste tine marite, ca unuea ce creg- teai cu neréutatea si strélu- ceai cu mintea, . a prea santita ungere ca un preot fiind imbracat, ve- déi cele mai ’nainte, gi cu po- runcd dumnedeésca ai uns pre impérati, si le-al arétat cele ce vor sa fie, judecind cu dreptate pre Israiltenescul po- por, carele neincetat facea cal- care legef, gi de la Dumne- detisa departa, Samuile vred- nicule de minune, de Dumne- dei purtatoriule prea fericite. Acum nu intru semuiri, nici intru umbre ca mai ’na- inte, ci tata catra fata vedi l A.pre cel ce ai dorit, si esind din norul gi din greutatea tru- | pului, petreci in ceriuri ve- selindu-te, profetule prea cin- stite, intru o stare cu profetii statatorule, cu dreptii impre- una vorbitoriule,mpreuna partagule cu Angerii. marize, yl acum, & servarel, glas 2, eea ce este mai inaltad de cat ceriurile, si mai ma- rit’ de cat heruvimii, si mai cinstita de cat téta faptura, carea pentru prea multa cu- ratie a fost locag fiintei ce- lef pururea vecinice, astadi in manile Fiiului sé si-a dat prea sdntul suflet, si cu dénsa si umplu téte de bucurie, si noué ne darueste mare mila. LA STIHOAVNA Stihirile, glas 2, Prosomla Gasq Rufratulm... C ctagit cei dumnedeesti, petrecénd cu cAntari, cinsti- tul si de Dumnedet primi- torul trupul téu, ati strigat: Unde te duct acum Stépand? Stih: Sobld-te Démne futra odihna ta, ta qf siorinl s&ntirel tale. V eniti astadi, ttl pamén- tenil, si alcdtuim céta, stri- | gand cantari de egire, intru | mutarea Nascétérel de Dum- | nedet. sun: suratu-sa Domnul Iuf David ou adeve- ! inti, gi nn se va lepida de dénsa. Be E ortile ceriurilor, ridica- = five -vé cu fricd, védénd uga ce- l lui dintru inaltime, cd merge catra Filul si Domaoul. Marre, $i acum, asemenca; ~ Améntul cu ingroparea ta, s’a bine-cuvéntat Feciéra, Yara vazduhul s’a santit, prin streina suirea ta a celeia ce ai murit, dupre legea firei. Tropar, glas 2. A profetulu’ tet Samuil.., Gants ls sfirgital o&rtel. Miirina Si anna al Sarhtrat ua Uru Dumnefet este Domnul, ‘“opariul Serbirel Marire, al profetulul, $i acum, Yard al Serbirel. Dupk intdla Stihologie, Catismala, glas 3. Prosomia: yy feumsotoa fectoriel tale... ~M otandu-sé sufletul téa cel intelegétor, intru cele ce- regti, gi trupul téti cel curat de stricdcfune, in raiti sa ve- selegte prea santa. Pentru a- césta Domnul a dat réspla- tire nelegiuitorilor, cacti ait facut viclegug cinstitelor tale méste. Drept aceea impreund cu apostolif strigam: Bucu- ra-te cea plina de daruri. Mirire, $i acum, iat acésta: Dupd a doua Stihologio, Catiamals, glas 4. Prosomis: goayméntatu-s'a Iosif... Tn manile celut ce s’a fa- cut om din tine pentru nol, puindv-ti sufletul, ca intru ale facétorului tét. gsi Dumnedet, A la veselia cea nestricaciésa ae Huw IN DOUE-pEOL DE pIL7: 219i 2 5 te-ai mutat. Pentru acésta cu cinste te fericim, pre tine una cea curata gi neintinata, gi Nascétére de Damnedett du- pre adevér, toti marturisin- du-te strigim : Rdga pre Chri- stos la carele te-al mutat, si mAntuésca sufletele néstre. Marire, $i acum, far acésta, CANOANELE. Al serbire! ool dintal ou Irmosul po 8, gi al profetulul po 4. Al ornfa acrostih la Gres! cate aoesta : Cant marina véddtorlula! Sawuil. Compunerea ul Iosif, CAntarea 1, glas 4, Irmos: Pre voovogil cel tart... Yela ce esti odrasla celei ‘®": sterpe intelepte Samuile, invredaiceste sufletul met cel sterp, 84 odrdsléscé buna ro- direa bundatatilor, pria ru- giciunile tale, ca sa laudcu santite cAntari, purtatérea de | lumina serbarea ta. (Cel ce arumpt pantecele Sarei de demult, rugdciunea Anci arétat o a plinit, gi pre cea neroditére, de réda um- pléndu-o cu darul, bine tea voit pre tine Samuile, ca o stea a résari dintr’énsa. Marina « C reacénd cu santenie pre sufletul tét prea fericite, in- tru dumnedeescul vegtmént, ai strélucit cu razele Duhu- LUNA LUI AUGUST lai cele tainice, nee te t6ta taina, de Damnedei cu- getatoriule, si ca un Anger siujind lui Dumnedeti a-tot- tiitoriulul. $1 acum, a N&scdtére!: el ce este ca un Fiit impreund cu Tatal mai ’na- inte de veci, mai pre urma intrupandu-se, cu adevérats’a facut fiit al t& Prea-curata prin credinta, tacénd fii lui Dumnedet, pre toti cei robiti de cumplitul luptator. Oantarea 3, Lrmos: Nu intra fntelepcfune... rea cu intelepciune lipin- du-te de Dumnedeti ma- rite, iubit ai fost de dinsul, fiind impodobit cu dumnede- ésca intelegere, gi infrumse- fat cu neréutatea. A rétand pre pamént vi- ata Angerésca Samuile, aré- tat ai avut angeri carii im- preuna vorbiat cu tine teri- cite, si te invéftat tainuit cele mai pre sus de cuget. Mirire : Cu santenie agonisindu- ti vedere strélucita, cu adevérat vedeai fericite cele de departe ca si cum ar fi de tata, arétan- du-te protet a-tot-stépanito- riulul. 81 acum, 2 Nascdtére! : Tin tinea egit Iisus Chri- stos intrupanda- se, si prin lu- —ofarea trupului ne-a indumpe- deit pre noi. Pentru acésta ca pre o Maica a lui, te cin- stim pre tine Prea-curata. Irmoeul : Nu fotru intelepciune, gi yin putere, gi in bogatie ne wlaudam, ci intru tine Inte- wlepciunea Tatalui cea ipo. »Statnica Christoase. Ca nu weste sant afara de tine, iu- »bitoriule de dmeni. OONDAGUL profetulul glas 4. a un mult cinstit dari, mai ‘nainte de zémislire fiind dat lui Dumnedet, din pruncie ca un Anger lui ai slujit prea fericite, si te-al invrednicit mai ‘nainte a spune cele ce erat sa fie. Pentru acésta catra tine strigim: Bucura-te profete al luf Dumnedet, Samuile mare Arhiereule. Catiomals, clas 8. Presomia; Pentra mértarisirea, . tntru judecitile legei fi- ind crescut, si primind un- gere cinstita in launtru, ca Aaron ai strélucit cu preo- tia, si luminandu-ti-se inima de Duhul, ai védut cele de departe, ca si cum ar fi de fata; prea santite r6g4 pre Chr tos Dumnedet, si ne daru- iascA noué mare mila. Marire, Gi aoum, a Serbirel, glas 3. Prosomia: De frumsetea feclorie! tale... jig, Intru nasterea ta, zémis- ye IN DOVEDE*I DE PILE lirea a fost fart séménta; in- 3 tru adormirea ta, mortea fard striciciune, minune indoita intru minune, s’a adunat de Dumnedeti Nascétére. Ca in ce chip nestiind de barbat, hrainitére de prunc ai fost, curaté fiind. Si cum Maica lui Dumnedei fiind, ca o pur- titére de morte, mirezme res- pandesti? Pentru acésta cu an- gerul strigim c&tra tine: Bu- cura-te ceea ce egti plind de dart. Ofntarea 4, Irmos: Cola ce géde in marire... yet u sdntenie gi cu prea lu- * minata vietuire santit im- podobindu-te, tis'a incredin- tat legile lui Dumnedeii cele mantuitore, ca si le vestesti lui Israil celui ce facea cil- care legei, si pururea mania pre cel milostiv. oli facénd fiii lui nele- [ giuire, s’a osindit, si cu ju- | decati dréptd s'a oprit din j dumnedeésca slujba. Jara san- titul Samuil, ca un asculta- tor celui ce-l chiema, cu nes- chimbat suflet in lduntru s’a bagat. Tiind prea ales aparator, al asedéménturilor celor le- giuitdére, ca si Aaron de de- mult, ai slujit impératului tu- turor, gi jertfele cele legiuite | ‘{-ai adus, care mai ’nainte in- ichipuiau, junghierea lui Chri- stos cea mantuitére. La poporul téi Samuile cel prea tara de minte, carele nu rémanea intru dumnede- estile porancile impératului tuturor, prin voirea cea dum- nedeeste lucratére, ‘i-ai uns impérat, precum a cerut, ca- rele batjocoria sfatul lui cel mai-pre-sus de cuget. 1 aeum, a Nusobtére!: Cel ce nu a degertat si- nurile Tatalui, bine a voit a sa culca in sinurile tale ca un prunc ténér, spre chiema- rea sufletelor néstre Feciéra, caruia ii strigam: Marire Chri- stése puterei tale. Oantares 5, Irmos: Neoredinsfogi nu vor vedea... "Ye Yeo Duhul cel dumnedeesc, din pruncie inteleptin- du-te, te-ai facut slujitor lui Dumnedei, ungénd prin dart cu untul-de-lemn al ungerei, impérati, prin insuflarile cele dumnedeesti, mirite. Fetrecénd cu trufie Saul intru primenirile cele fara de rinduiala, arétat ai profetit voirea cea dumnedeésci, si pa- rasirea dumnedeescului Duh, fericite Samuile. ietuind tu cu neréuta- tea arétat, mustrai pre prea be ~ LUNA LUI AUGUST we ee al | réua primenirea lui Israil, tu ¥ ca un preot dumnedeesc gi ca un profet prea adevérat indreptandu-l. Bi acum, a Nasodtérel. mpreuna cu noi facéndu- se pentru milostivire Man- tuitoriul, mai-pre-sus de minte s’a intrupat, din santite san- giurile tale Prea-curata, si s& cundégte Dumnedeti gi om iu- bitoriul de émeni. Odntarea 6, Irmos: Strigat-a mat ‘nainte... u darul Cuvéntului in- dumnedeindu-se cuvén- tul téti, mai ’nainte a arétat cele de departe ca sa vor in- timpla aprépe; Samuile pro- fetule dumnedeescule lécag al Duhului. [naltandu-te intru inalte priviri si fapte, ca un profet preot al lui Dumnedet a- tot-Tiitoriului, prin slujirile legei ai curatit poporul, vred- nicule de minune. Marize : F Acéndu-se Saul calca- tor legel, s’a facut netrebnic, gi ‘tia poruncit Dumnedett Samuile de Dumnedet inte- leptite, ca sa ungi cu ungere in locul lui, pre David cel prea bland. pt avum, a Nasodtérel: antuitu-s'a Eva de du- reri Prea-curata, fara de du-