Академический Документы
Профессиональный Документы
Культура Документы
FLOCA
BISERICII
CANOANELE
ORTODOXE
NOTE $I COMENTARII
1992 -
r,
,Pilr
; "
''$l&.*.fu
2 Ap.
;i
3,4 Ap.
Cuvlntul hirotesie a fost lns5 lolosit timp lndelungat pentru a exprima atlt actul. hirotoniei clt Ei pc ccl al hirotesiei. De aserneneaa fost hrtrebuinlat ln anrbelc sensuri qi
curilntul hirotcsie. Accasti folosire echivoci se lntilnes'tc ;i drrpl scc. X, chiar ;i lti
la Sf. Sinrion Tesaloniceanul (+ 1129)
sec. XIV-XV
10
5 Ap.
doud
dupiicum am vdzut$i arume,
"t.,.i*llon"1?"l,ri?,Ji3ltid pedepse
Prin afursire se interege
cxco'runicarea. adici i'depirtare. cuiva dc
-slt'to"iiile.t,:sanie,
la eomuniu'e. acric.i
ta
apoi inclepdrt.rea cuiv.
.c]o
din comttnit:rteacrcclitrcioritor
r"" ""iiraerea ctriva rlirr lJisericir.Aceastir
pedeansii'sub forrra
g,.igea "r"i g.;;; se rrrai cheaniti si afurisanie, bles-
de breste'r.
celuisancfionat
din'sluita'preo-1"asce,
nu insd
;ilti,i:rTi"ill,,ilr?u*urea
l' infelesur de astiizi aI acestor doui
cuvinte, afurisirea inseamna
excornunicarca temporald din Biseriea,
i*
"ut""i.i"*,* "o-pt"cta inde_
pdrtare din cler. pentru ca u'r
cleric sd fie afurisit, 1ii *"rt sens, adici
in sensul in care se aplicd ;"";te
;;4";i;i'-;i.""il,ir,*irtu
necesar ca
el mai intii sd fie. caterisit, caciin?Jpa"taie"
r"i
di,r'il".i"e,
fara indu_
pdrtarea lui din rindul crerului,
ii-'in""r-,rrra recunoasterea caritdfii lui
de.cleric chiar r;i in- afara niie.icii.
il;t;i;r;i;;;;:li;ili
prezent insi.
ttebuie refinut ed afurisireu *uu u*"o-unicarea
-iu,i"tiu"ii
cierr:rui
inseamni
numai
lipsirea. temporgrd de drepturir"
p*;Gti,']"."
nu excludcrea
vreunui cleric din Bisericd.
6 Ap.
3.
'
'
11
\.olll- vedea in legiluri
ln uernca cild a fost enlis canonul 5 apostolic 1i pini tlrziu cull]
tlrrpi rindrriaiu aposto'l-rttlatr,
cu canonut il "p. fili"-fS irutru, cpiicopii erau-si ci cdsitorili
anrrl 692,
sitlodul
lici, la tel ca;i ""Juiti clcrici. Abia prin c*nonul 12 fi 48.
tnri inainte o interd
u
p
i
.
c
e
c
p
i
s
c
o
p
i
l
o
r
c
l
s
l
t
o
r
i
a
B
i
s
e
r
i
c
[
c
:
i
t
r
c
J
e
i
n
t
e
r
z
i
c
e
lncepe a se
tirziu (Cadex'
.rustiriian printr-o lege din alul 51ll 5i prin altcle de rlai
zisese lmpiratlt
l, 2, 41 8; Nov. 6, 1 artul 535)
'frulan
n-a iurpus tttonarhisnrdl cpiscopilor, .ci
Trebuie sri obscrvarr] "t";, ",i SinoAul
desphrti de sotiile
tloarcelibatul"."rto.uirrii"lrlrriSufirtlc-afinecrisitnritisaucleasc
pernris.ca,
lor in cazul cri au fosi ale;i episcopi elintre clericii cis:it.orili. Ilra.rlesigur jn
ilr viglolrc
.llilt:rici
cineva str Iie ales episcof Ei ,.linta" rnonali, insi rincluiala ltctltrr
prirt veacul I ;i s-u genu dateazi din vremea aceea. Iia s-it iutrodus nrult rnai tirziu
s:ru a vreuttei hotdriri
neralizat abia clupii veacul X.Il, nu 1t-tsi pc baz-a vrduirui cirnt)rl
general varlabiltr ln accst
sinodale ln gencrre, "A"i no existi canoane nici botlriri sinoclale
obicei care cu tirnpul a dobilrdit putere de
i*p"n"reaunui
sens, ci prirrpr""ti"l,-ririn
lege priri respectarea lui continuir 5i irrclelungati
eclibatul
tl p_rinsinodul l'ryl1],1-,arespins.
olrsert.irnr
ceiirratut,tn gerrcrat
i;;fi;ii.;;i;
Aceas(can'
12"18)'
episcopilor
celibatu!
irnl'us
s-a
Dar
preoliior
diaconilor
lcan"irl'
5i
celibal'utui i1 gcrlere, ci a
CANONUL 6: (INCoMPATIBILITATI)
Episcopul sau presbiterul sau diaconul si nu ia asupra sa purtiri
de grtji lumelti; iar de nu, si se cateriseascS.
( C a n . 2 0 , 8 1 , 8 3 A p o s t . ;3 , 7 , l V . E c . ; 1 0 V I I E c ; 1 6 C a r t a g i n a ;
71 I -- il).
Orice fei de indeletnicire incompatibil5 cu func{iunea preoteasce
este oprita membrilor clerului. Drept incompatibile cu preo{ia sint socotite toate trebrrrile lumeqti, adicd toate acele indeletniciri care ar pr-eiudicia demnitatea preofeascd Ei chiar ar determina deprecierea ei. Astfel
lint: negoqul, cdmftlria, administrarea unor bunuri pubiice, arend:rea,
tutela, curatela, apoi ocuparea demnitd{ilor sau funcliunilor civile ;i militare. etc.
Numeroase alte canoanc qi legi de stat in chestiuni bisericeqti, specificd indeletnicirile incompatibile cu preofia, aEa dupd cum ele au fost
apreciate cle citre Bisericd de-a lungul vremii. Menfionirn insd cd autotitotea bisericeasci a declarat ineompatibile funcliunile civile sau de
stat cu slujirea preoteascd, pentru motivul cd, multd vreme chiar plni
la finea ve"acului IV,' acestei erau impreunate cu sivir$irea obligatorie
a unor rituri pdgine. TotuEi, dupd ce cre$tinisrnul a devenit religie -de
stat, atit ln imperiul bizantin, mai ales din vremea lui Justinian, cind
t2
7. 8.,4p3
CLBnULUI)
Daci vreun episcop sau presbiter sau diaco' sau
vreunur (artur) trirr
catalogul clerului, aducindu-su sfinta jertfi
SIinta Lii.x;i;si;iu-se
tulglrie)
nu s-ar.impirtrSi, sr ,purrr--,(--:rLiZA.
ea
ar
$fiil
fi binecuvintati, si aibd iertare; iar ,e n_ar spu'e_o,
si
se
afuriseascl,
ca
unul ce s-a ficut ''ino*at ac iurtr'"area poporului
(sminteari) si a f6cut
si nasc5 binuiali impotriva ""I;i ;;;; a
adus- (sfirrta jertfi) ca gi cind
acesta nu ar fi adus-o dupir rinduiali (in mad
valiri).
(Can. !. 2 Ancira; 10 petru Aleranclrhnil).
:
Dispozifiile canonului prezent se referi atit
la clericii liturgrrisi_
tori, cit qi la si'ri;li ciErici lcei care, nu au l,"r,it
obligindu_i
E.*rlil,
9'Ap,
'it
I.)
CREDINCIO$II.OIi)
10.u Ap.
CANONUL 10: (OSINDIREA COMUNTUNTT CU CEI AFURISTTi).
Dacd cineva s-ar ruga, chiar ;i in cas5, impreun[
(scosdin comuniune), acela si se afuriseasci.
cu cel afurisit
Can. 77, 12, 32, 45, 48, 65 Apost.; 5 I Ec.; 2 Antiohia; g Cartagina).
Prin afurisire sau excomunicare, orice creEtin era pus ln afara
Bisericii. Aceasti pedeapsi se dddea pentry picate grele--sau pentru
astfel de abateri de la disciplin{, care in fond nu eiau altceva clecit
tot pdcate, peptru cd pedepsele pe care le aplici Biser.ica, se justificd
numai p_rin gravitatea pf,catului pe care lI irnplici unele fapte ale creEtinilor. Celui pedepsit cu excontunicareanu-i cra permis in hici o fermh
sd pistreze legituri cu membrii Bisericii si nici acestor.ilr'tr,rlc era in{iduit sI rrimini in corrtact cu eI. opreli;tea mefgea atit cle clt'perrteincit
.rrembrilor Bisericii nu li sc ingidtria nici miicar sI se roage impreunil cu
c'el excomunicat, pentnr cii orice tratarc cu indulgenlii a celui pedel:sit
de Bisericd, insernna desconsiclerareapeclepsei aplicatd cle Bis-crica qi
deci o abatere de la disciplina bisericeasci a celor care nu respectau
hotilirile conducerii biserice.lti. De altfel, izolareu in care era pus cel
afurisit, are in{elesul dc stilre in care respectivul trebuie sd mediteze
asupra plcatului sivir$it Ei sd se pocdiascS, pentru n se face vrednic
sI fie re'primit in Bisericd, clci afurisirea nu inseamni osindirea vegnic5, ci o pedepsirc mai asprti, prin care nu se urmilre;te totu;i moartea
pdcdtosului, ci, dupi cuvintul Scripturii ,rsd se intorrrci qi sd fie r.iu(,
adicd sd se reabiliteze.
Nesocotirea de citre ceilalfi creEtini a oricdror pedepse care se
aplicd vreunuia ce se abate de la rinduiala biscriceasc[,insramnd uneori
sprijinirea greqelii, incurajarea pdcatului, iar nu ajutorarea celui cdzut
ca sA se ridiee.s
5, In legituri cu afurlsirea sau excomunicarea, mai observim cd, tn Biserica veche ea avea
si lnlelesul de oprire temporeld de la Sf. tmpirtlganie
sau de Ia cuminecare-cornunicare
- excomuni(-are. Se gtie cd
,conrrnunjcatio" - tie unde ;i cuvlntul ,Excommunicatio"
.pi in sfintele calroanceste folosit{ uneori in acest sens (Can. 27. b8 Trulan; 47 Ioari Postnicul; Cod, 1, 3, 30),
12. 13 .{p.
14 Ai.
i-au primit fie in rindul clerieilor, fie fn rindul laicilor, fdrd a bdnui
cr ei ar.fi,afurisifi, atunci acelora sd ri se prelungeascd afurisG";p;il*
,r
cd eu minfit Biserica.
De aici rezultd clar ci.,'aftrrisirea nu era, a$a dupl cum ,am
mai
sprrs qi Ia comentariul canonului 10 aposiolii,'o p"A"p'*i-ie;ria;e"t;
sau ve;nic:i, ci o pedeapsir temporald, iare se ddclba plntr., un anurnit
ter'ren. gi se putca prelungi qi peste acest termen,'dripi ;ar;;
.o"
colnportarea eelui in cauzd.
C-{NONi.TL 74: (TRANStrERAREA BPISCOPILOR)
Nu este. ing[duit ca un episcop, pirisinclu-;i parohia (eparhia)
sa.
si puni stipi'ire (si treaci) p-e.la alta, chiar tlacd ar fi silit
acoartal
1ia
rfe citre lnai mtrlti episcopi, [ir:i nrrnrai rlacir ar fi vt"o cauzd
binecur.intati care-l silostc sir faci acrtasta,;i adici, putincl el sa
aduci celor
de acolo (din altr eparhie) \rre'rr folos mai ,.rin.u i., """u *" prir.e;t.
dreapta crerli'fir. Da' pi accasta (sd nrr o faci) de la sine, ci prin
ctritr_
zrtinla yultor episcopi ;i cu cea urai nrare t.ugiminte
urnra celei mai
1in
rnari st6minfc). I
{Can. ii.} Apost.;.15, I Ec.; S IV Ec.; 20 Trutan; L}, 16, tg, Zi
Antiofuia; 7, 2, 1T' Sarittcai qB Caixtgina).
In vechime, comunitatea bisericeased, cirmuitd de un episcolr,
se
nllmga parohie.. Cu timpul insd acest nume a fost rezervat comr,rnita{ilor
biserice;ti conclusede-prezbiteri, iar celor mai mari condG o;'il;"nu1r"rr
copi, li. s-a z.is eparirii,_ aclicir provincii_ sau {inuturi niscriceili.
ci,r la incep't, ip f.mtea t'r'ror com,nitdgilo*i o"_
::_::4i:d scpTjl
l""Tcite
gantzatc,
gAsea
rrtr cpiseo;t, clar nrai tirziu nunrirrul tor .1" ,a.it,
ajrrnqinciu-sesa reziclezenurlai in cetdti qi cle acolo'sd cirrnuiar"e, pii
,lingi comrrnitateadin cetate, incd qi alte'con:unitafi clin
afara,""*tlii,
pe irrtinderi din ce in ce mai nrari.
Prin canonul
se opre.pte trecerea unui cpiscop c1c la un
scaun.la altul, adici-prezent
de la-o eparhie'la alta, chiar Ei i.i"u"rri cina, dupi
curR spune Baisamon, ar fi constrins aproape la aceasta cle cdtre crecliircioqii altei. eparhii, eare l-ar cere stdruitoi.. se stabilegtc astfei pr.incipittl, cd este interzisd transferarea episcopului dintr-o errarhie
ilir-alta.
Toturs!, ca o excep{ie de la acest piincifiu, ie adriiile-iransfo.a.ea cu
mctivarea cd respectivul episcop ai putea sd indrepteze o stare de h-icruri care lasai de dorit sub raportul rinduielii qi rnai ales al- ariptei
credinle, i:r eparhia in care urmeazd a fi transferat. Dacd este deci in
interesul Bisericii o astfel cle transferare, ea se poate ingadui; ;;-ir;:
buie insd ingdduitd cind ar fi vorba cle interes
fersonal, aFa cum precizeazd.alte canoane.
Dar ;i in cazul cind este motivatd ca fiincl in interes superior
bi'sericesc,transferarea unui episcop trebuie sd se facd dupd rinciuiald,
-1dic6 numai prin hotdrirea mti rruttor episcopi, ""r" ,ro". putca aprecia
dacf, este vorba tle interese superioare uis'ericelti sau cle-interese de alti
natur6. Se inlelege insi ci nu- poate fi .,'orba de transferare decit
intr-o
15 -
17 Ap.
17
18
l8
Ap.
rg -
19
22 Ap..
CARE SE CASTREAZA
NU POATE
l
1
I
t
I
20
23 -
25 Ap.
.sE$TE)
26 Ap.
27
precis chiar in legriturl cu unele din cele mai grave infraetiuni, pe care
le-ar putea sdvir;i vreull mernbru al clerului.
Canonul prcveclc pedeapsa caterisirii, adic6 a coboririi in rindul
laieilor, care dac:i se aplici, nu mai atrage dupd sine 5i pedeapsaafurisirii,
adicd a excomunic5rii.
Dar. celc douir pedepse, a caterisirii ;i a lfurisirii. itt canonul prezent sint puse in alti orcline decit cea pe care attt vizttt-o in canonul 5
apostolic, uncle intii este previizutS. pedeapsa afurisirii qi apoi pedeapsa
caterisirii. Aceastd nepotrivire aparenti, trebuie infeleasd in felul urmdtor: in canonul 5 apostolic, prit't afurisire nu se intelege excomutlicareao
ci doar oprirea de Ia cele sfinte ,si din alte drepturi ale stirii clericale;
pe cind in canonul 25 apostolic, prin afurisire se infelege de fapt excoinunicarea, aqa incit in rnod firesc aceastl pedeapsir este aqezata dupd
caterisire, iar nu inaintea ei, ca itr canonul 5 apostolic. Aci afurisirea
este o pedeapsa mai. gravd decit cater:isirea,qi care urtneazd a se,aplica
abia dupd eaterisire. pe cind in canonul 5 apostolic ea este o pedeapsd
mai u$oari decit caterisirea gi de aceea ii premerge acesteia. Cit priveste iufractiunile la care se referi canonul prezent, trebuie sd facem
precizarea cd, in genere orice infracliune in bisericd se judecl intii ca
fdcat, gi, dupi gravitatea pdcatului, se apreciazi ;i gr:avitatea infracliunii.
Pdcatul numit al desfrindrii - aga precum spune Grigorie de Nissa =canonul 4 - este picatul comis cu b astfel de persoanii care nu sc geseSte in legiturd d-c cdsdtorie, pe cind picatul nunrit adulter, este cel
rco:ris cu persoane care se gdsesc in legdturd de cdsltorie. Primul se
numegte foinicatio, iar al doilea se numefte adulterium.e
'
g. Aplicarea principiului penal ,non bis rn idemu mai este prevdzut dd Biserictr 9i ln
Can. 25, 32, 51 (70) Vasile cel l\{are.
Aplicarea lui ln Biserici se admite ln prlmul rlnd pentru simonie-can' 29 apost.-*apoi
pentru alte abateri grave - can. 30 Apost., etc.
Raportul dintrc caterisire qi afurisire se mai constatl 9i din can. 5 9i 45 apost.
Felurile afurisirji sau excornuniclrii ln cszul credinciogilor qi al clericilor, a se vcdea Ia
cornentariul can. 5 9i 10 apost.
22
27 Ap.
i
CANONUL 27: (OSINDIREA CLERTCTLORCARE BAT)
Poruncim si se cateriseasci, episcopul sau presbiterul
sau dia_
conul care ar bate
credincio;ii care pecetuiur", l"i-p" necredinciogii
_pe
cale au sEvirgit nedreptate gi care prin istfel ae iucruit-voiesc
sr_i in_
fricopeze,--plltru
ci Dom'ul niciieri, nu ne-a invitat aceasta, ci
dimpotrivS, El fiind lovit nu a dat tovitura i"upJi, iii"l'-'o"x"it,
nu r!ispunde prin oearl pi pEtimind nu ameninli (I petri,
i, iil.( C a n . 9l - i l )
28 -
29 Ap.
23
30. 31 Ap.
I{LL-u^ElyTADREGAToRILCRr.unrnSri-ber.rrnJ"X"ilniwi
EPTSCOPT)
DaeE vreun episcop, folosind stdpinitori (dreg6tori)
face prin ei stipin peste vreo bisericr, "a ,u "ui*io-our"a lunne;ti, s-ar
-l_^---*I ;i si sc afuriseascE,deascmeni ;i toli pirtagii (complicii) t,ri.
..... Can..4 I Ec.; J VII Ec,; 13 Load.).
fn cano.nul prozent cste voiba grg gceiq
.dintre episcopi carc:
-;ite nds-or
coteau rinduietilc bisericcqti fntru atit, inci{' bcupil
di roiH
bi*;_
rici sau eparhie, adicd'prin mijroace puse ra dispozi{ie
cle cdtre stdpinitorii lume$ti. Prin
-stdpinitori"lumeEfi se inget"!--in-i.irrrul 'ind, oa_
prin bogd{ia ror: si abia in ar doilEu-"iri,,cci
p"nii.i'fluen{i
funcfii publice. Folosirci puterii iurrreqti in trcbtrri niseriJe;fi. care hetin
;b;";;ii;
un amestee neingdduit al statultri in iurisdicfia Bisericii.
o
faptd este socotii-d asern,indtoare ."- sii,'o"ia,-'&iJi"a-:prezumtiaaitfet de
unor
tranzac{ii simoniace, intre clericii care fotoleau p.ria."o
seculard cu
nesocotirea celei bisericegti sau chiar impotrivalei'E-Gt."
cei cu"e tu
pun la. dispozilie aceastd putere, de aceea gi
in astfel
-tt.ipost.;,
de cazuri se face
prevazin_
::":ltll.g="
,nlincipiul
au-se.
oou.a lf
ped(lpse
flproape dc aceea;i gravitate ca si in cazul'simoniei '
_eaterisirea gi afurisirea, insd
.nu chiai a"ut"ma, d- p;;il;-ril;;;;."
'31j
,
CANONUI
(OSINDTREA SCI-rrSMEr)
32. 33 Ap.
:al
.
Se apreciazd apoi cd gi compiicii clericilor schismatici cad sub
aceeagi pedeapsS, bineinfeles dacd acegtia nu se despart de cpiscopul
lor din motive intemeiate, cunr ar fi abaterea episcopului de la dreapta
credinfd Ei de la comportarea dupl dreptate. Din tcxtul canonului rezultd cd in asemenea cazuri, clericii sint liberi sd se desparti de episcopul
lor, adici sd iasd de sub ascultarea lui.
ln alte texte canonice se prevede cd daci vreun clcric constati.cd
episcopul sdu profeseaze vreo erezie, el este liber sd se despertd dc
pentru cd nu se desparte de
acesta fdrd nici o formd (Can. 15 I-II),
episcop ci de o erezie. lnsd pentru cazurile cind nu existi vreun astfel
de motiv, ci clericul este determinat de altfel de motive sd se despartd
de episcopul sdu, trebuie sd sc supund cazul respectiv sinodului, care va
hotriri intre el 5i intre cpiscop.
CANONUL 32: (RIDICAREA AFURISIRII)
Daci vreun prcsbiter sau tliacon se aftrriscstede cdtre episcop,sii nrt
fie ingbduit si fie primit de altul (de alt episcop), ci tloar de citre cel
care l-a afurisit p" "1, decit numai daci din intimplare ar fi murit (s-ar
sivir;i din viafl) episcopul care l-a afurisit pe el.
(Ccn. 72, 73, 76 Apost.; 5 I Ec.; 6 II Ec.; 6 Antiohia; 73 Sarctica;
71,29, 133Cartagina)
Pentru pdstrarea bunei rinduieli in bisericd s-a stabilit ca niei un
bpiscop sd nu se poatd amesteca in treburile altuia, aqa incit nici in
aceastd chestiune a ridicdrii pedepsei aftrrisirii, nu este permis sii se
amestece vreun episcop strdin, cit tirnp trdieEte episcopul care a aplicat
o astfel dc pedeapsd. Numai dup6 trecerea din viafi a episcopului care
a afurisit vreun presbiter sau vreun diacon, de asemenea Ei vreun laic,
succesorul lui in scaun, fic chiar gi nutnaillocfiitor al viitorului episcop,
poate sd ridice afurisirea.
GANONUL 33:
PREOTTE)
(CARTILE SAU
SCRISORILE
CANONICE DE
'
34 Ap.
:::.::&!Xtlk
!?s4
35 Ap.
27
t
I
I{
28
36. 37 Ap.
*ineu.rtl*i'r
:."1
38 Ap.
2S
Prin canonul prezent se dd expresie aceluiasi principiu al sinodaUtetii, reglementinclu-se legal felul in care, iu cadrul Iiecirei provincii
bisericeEti sd se intruneased de doul ori pe an, ;i- anume odatil in a patra
sdptdmind dupd Pa;ti, iar a doua oari la 12 octornbrie'
Canonul determini Ei competen{a sinoadelor provinciale'
Care sint aceste sinoade provinciale?
Au fost desigur in primul rind, cele din cuprinsul. provinciilor administrative ale itnperiuiui, apoi cele din cuprinsul mitropoliilor 9i in
sfirgit, dispozi{ia canonuiui s-a aplicat constant 9i la toate sinoadele
Bisericilor' autocefale sau autonome, organizate pe teritorii mai mari
decit in cadrul unei simple provincii. In acest sens se aplicA ;i astizi.
CANONUL 38: (EPISCOPII CA ECONOMI PRINCIPALI AI AVERII BISBRICE$TI)
. Episcopul si poarte grija tuturor bunrrrilor (lucrurilor) biserice;ti
;i s5 le rinduiascd (chiverniseascS,aclministreze) p! ele ca ;i cind Dumnezeu i-ar sta de veghe,' dar si nu-i fic ingiduit lui sd-;i insuqeasci
ceya clin acestea,sau si diruiasci rudelor proprii eele ale lui Dumnezeu;
iar daci ar fi sirace, s5 le facl parte (si le hbrizeascd) ca sdracilor, dar
si nu vindd din pricina acestora, (suh pretextul ajutoririi accstora) cele
ce sint ale Bisericii.
(Can. 41 Apost.; 26 IV Ec; 11, 12 Vll Ec; 35 Trulan; L5 Ancira;
7,8'(iangra; 24',25 Antirthia; 26,33 Cartagina; 7 sin. I, II; 10 Teofil
AI etanclrinul : 2 C iril Alerandrinul )
Canonul aratd competenfa
-obligafiadeplini a episcopului in toatr: c:hestiude a purta grija bunurillor biserice;ti
avind
nile biscricegti, eI
cu t'tc'voile Bisericii. El nv
in
conformitate
chivernisi
de
a
le
dreptul
Ei
este insi ircltninistrator direct al bunurilor bisericeEti, ci este doar inclrumAtorul 1i responsabilul acestei administralii, intrucit dupa pilda
Sfinfilor Apostoli nu se cade ca episcopii si se ocupe direct dc cclr'
econornice,ci sa le clirijeze pe acesteaprin subalterr-ri.
in afard de nevoile Bisericii, nu este ingacluit episcopului sd cheltuiasci pcntru nimic, nici sti-rsiinsu;easci ceva, nici sI ddruiascf, rudelor'
Singurl cheltuiala, nedestinata trcburilor bisericr:;ti, pe citre o ingdduie
caninul, cste aceea pentru siraci, 1:cntru intrc'tinerea slracilor, pelTitind ca din bunurile Bisericii sir fie ajutate chiar gi rucleic cniscopilor,
daci acesteafac parte din cateEoria s;iracilor.
Se Stie cai in Bi-ccI'icaveche avcrca Bisericii mai era 1umltA ti aY9rea seracilor, datoritir faptului cd alaturi de miutttirea sttflctelor, grija
de cipetenie a cirrnuirii Bisericii era sd alunge suferinfele celor. lipsifi
oP,.a tuturor credinciogiii.a isigure existen{a in condifii vrednice 4u
De aceastd grijri s-a
nccredincioqi.
dintre
sarrnani
gi
altor
a
lbr, ba ciiia.
preocupat conclucerea bisericeascd iniotdeauna cind suferir-rfele siiracilor
s-lu intefit.
i
d{
t
I
d
- ^1
i
30
39. 10 Ap.
{:}11"{*rCg;r$ar
4r, 42 Ap.
31
43 -
45 Ap.
I
I
:*S$ii*aae*:':',;
46 -
48 Ap.
3tl
{I
i
49 -
5r Ap.
HUt,rrtEA LUI
I J T n t l a n ; 7 4 A n c i r a ;1 , 2 , 4 ,
<4ld&g=.r
52 - 53 Ap.
In spiritul invifiturii Mintuitorului, cel, ce se pocdieqte sincer pentru pdcatelersale. trebuie sf, fie primit de cltre duhovnic sd se mintuiascd, cdci dupd cutn spune Balsamon: ,rnu este p5cat care sd birttiascd
iubirea de oameni a lui Dumnezet(.
O atitudine contrarS, inseamnd in primul rind o atitudine necreqtineascb gi apoi o abatere de la misiunea preo{easc5;intrucit, pentru o astfei de lucrare. contrard invdtiturii Domnului Ei misiunii preo{iei, cu
dreptate se prevede pedeapsa caterisirii impotriva duhovnicului care
indepdrteazd de Ia mintuire pe cei ce se pocdiesc de p6catele lor, cdci
doar cei bolnavi au nevoie de doctor nu cei sdndtoqi'
CANONUL 53: (RIGORISMUL FATARNIC SE OSINDE$TE)
Dacd vreun episcop sau presbiter sau diacon nu se infruptl (nu
mdninci) in zilele de sbrbitori din cirnuri si din vin, scirbindu-se' iar
nu pentru infrinare, si se cateriseasci, ca unul care pi-a vitimat propria
sa con;tiinfi pi care s-a ficut multora pricinuitor de srnintealS.
(Can. 57,66 Apost.; 74 Ancira; 2,27 Gangra).
rrl, Canonul face deosebire intre infrinare sau'post, care este un lucru
ingdduit, gi intre dispre{uirea unor anumite bucate, fie din vanitate,
fie ain rdtdcire. Acela dintre clerici care oricind, dar mai ales in zilele
I
-.a
:t6
54 -
56 ,trr.
.rir
. , circiumile sau localurile ln care oamenii igi dau drumul unor porniri nestapinite, sint cu totul neindicate pentru-piein"]u "i".i"ili".'1inuta morald a acestora le interzice petrecerc'a ir1 astfei'cle localuri sau
qi frecventarea lor in. sc.opyl de a petrece, sub pedeip.sa'it".iri.ii^
""."
aici are sensul suspencldrii din func[iune (vezi can. S apoii.l
se excepteazd
9i"ll" local:rrile ptrbiice, ospittiriiie qi'rostaurantele,
in''care le-este ingaduit
crericilor si intre'ciria nevoia drumului i_ar
oetermlns la aceasta.
CANONUL
coPULUr)
57. 58 AP.
?7
38
59. 60 Ap,
i..;
6r. 62 Ap,
6r. 64 Ap.
65-6? Ap.
41
cet tr[are)
42
68. 69 Ap.
70. 7l Ap.
43
numai
rele post), sau miereurea sau vinerea, si se cateriseasci; afari
dacd ar ii impiedicat de slSbiciunea trupeasci; iar dacd ar fi laic si se
afuriseasc6.
(Can. 29, 56189 Trulan; 79 Gangra; 49, 50,-57 Laodiceea; ! plo-yi
sie Aietand.rinuli 15 petru Alerandriiuti 8,'70, Timotei Alerandrinul)
pe care o infdliEeazi canonul prezen-tcu privire la
-pistul
Rinduiala veche
de miercurea Ei vinerea, a -suferit in timp o
postul pa$tilor gi la
lerie ae schimbdri gi anume: se excepteazl miercurea 9i vinerea din sdptdmina de dupi Paqti, apoi
'de miercurei qi vinerea din-sdptdrnina dinaintea
carne, apoi miercurea Si vinerea sdptdminii
duminicii l5sitului'sec
brinzei.
itt gutt""" numai neputinfa trupeas,ci, adicd boala, eonstituie un
insd
motiv .'uiubil pentru dezlegarea cle post. La aceasta se mai adaugi
gisi in cdldtorie sau in
s-ar
cd
cineva
faptul
exemplu.
ca
de
li-altele,
majori in care nu se poate posti, etc'
de for{A
impre'iurdri
----' -i;
'Postui
Paqtilor, Biseric-aa mai rinduit_gi postul Craafard de
(aI sfintjlor Apostoli Petru si Pavel) qi postul
Petru
postul
sin
ciunului,
(al aclormirii Maicii Domnului) ca posturi mari, aqa incit
Si"ti-aiibi
cu al Sfi'terlor Pagti se numdrd patru posturi rnari.
i-p["":,
IUDEII)
CANONUL ?O: (OPRIREA COMUNIUNII RELIGIOASE CU
Dacd rrreun episcop sau presbiter sau diacon, sau oricare dirr ca(ar ser6a'
talogpl (rindul) cleiicilor, ar posti cu iudeii, sau ar praznui
de
sdrbdtoart"
ei
darurile
prirrri
la
de
ar tTnel'sirbitorile cu ci, sau ar
p""lo*
azimele sau ceva de acest fel, si se cateriseasc[' iar dacb ar fi
Iaic, si se afuriseasci.
( C a n . 7 , 6 4 , 7 1 A p c t s t .1; 7 T r u l s n : 1 A n t i o h i a ; 2 9 , 3 7 , 3 8 L a o d i c e c a ;
5 1 , 7 3 , 1 0 6C a r t a g i n a )
Datorita aceluia;i separatism fatir cie necreqtini 9i in speciai fa{A
de iudei, - care au dus tirnp indeiungat iuptii deschisi- impotriva. cre$intertinismului - canonul extinde mdsurile de izolare fa!5.de aceqtia,
cu
slrbdtorilc
posteascd,
sq9
atit
sti
tind
;i;i;J .j clericilor si laicilor.
.'se
ace;tia'
de
la
religios
caracfer
ca
primeascd
daruri
sd
iudeii, cit Si
CANONUL ?1: (OPRIREA COMUNIUNIi CULTICE CU PAGINII
$r TUDEII)
"
Dacd vreun cre;tin ar cluce unttlelemn sau ar aprinde luminiri la
templul piginilor sau la sinagoga iudeilor, in sirllitorilc lor, si se afuriseascb.
(Can. ?, 64,70 APost.; 11, 94 Trulan; 7, 24 Ancira; 1 Antiohia; 29,
37.38,39 Sardica:27 Cartagina)
Oriee act de cult prin care s-ar ar5ta comunltlnce rr.:ligioasiicu P5ginii sau cu iudeii, este oprit- cu desdvirqire nu nttmai pentru clerici ci
;i pentru laici, st;b pedeapsaafurisirii.
72 -
74 ,\lr
Grigori,ede
. In canonul prezent nu estc vorba cre un sirnplu furt. t,i clc unul
tpai grav,-care dupd c-um spune Balsanron, se cheama ierosilie, aclicd necinstirea lucrurilor qfinte, sau sacrileglu. pedeapsa lui nu este numai
afurisirea, ci
restitrirea incincit a'iucruriio;--'il;"t*;
pe ringd insa;i
eple. furate, qi.9iaceasta indiferent ci s-a fdcut vinouot be ierdsitic
uii
cleric sau un laicls.
15. lntelesul afurisirii, ca pedeap-siprevizutd de prezentul canon, pentru clerici,
este acela
d.esuslenda-re,pentru ci altfel, oaci ar fi si acimitem, cd
este v6rba Oeaturisirelropriuzisr, ln cazul acesta ar trebui str adrnitem_ci i se aplici trei pedepsepentru
o vini gi
anume: lntli carerisirea, apoi afurisirea qi la urmi imenda. o6"i oi fi vorba ""
a" lrri,
in idem" ceeace se poate admite ln mod exceplional, ci de
,,tris in idem., ""ru a" *"r"
nici o rafiune gi nici nu se pornenegtein vreo lLgislalie oriclt'dc o.."oni.i,
sAU IEROSILIEI)
V=u^r.
sfinfit de aur sau de argint, sau pirrz6 (sfinfitd), nimeni sE
nu-;i_, mai lnsugeascEspre i'trebuinfare proprie, cici este lJcru
fdrx ae
Iege (po-trivinic legrr). rar de "-a" vidi "inioa
lfacinJ-una ca aceasta),
sI se pedepseasc5cu afurisirea.
(Cgry. 2-5, 38, 72 Apost.; t0 sin l_-il; g Grigorie de Nissa,. 2 Ciril
Alerandrinul)
$i in acest canon este vorba tot de ierosilie, specificindu-sc cd ea
se extinde Ei la alte lucruri sfinte pe lingi cele'aretate prin canonul
anterior Ei prevdzindu-se aceeagi sancfiune a afurisirii, pbntru cei ce
s-ar face vinova{i de aeest pdcat.
CANONUL 74: (JUDECAliiiA EPISCOPILOR)
Epis_copul-pirit pentru oarece de cxtre oameni vrednici tli'incredere, acela si fie chenrat-neapdrat de cdtre (ceilalfi) episcopi;;i aaca
:e v1 inf6!i9a gi va mirturisi, oii ar fi dovedit, sr se'hotirasci peieapsa,.
iar daci fiind chemat, fiu se va supune (nu ar da ascultar,ll,
,a'til
chemat- s-i a doua oari, trimifincru-se dup6 er doi episcopi. io" daci
nici astfel nu se va supune (nu va asculta), sd fie "rt"ttiaJ-ri a treia
oar,
trimifinrlu-se din nou doi episcopi Ia el.'rar daci nesocoiirra
aceasta
;i
(o astfel de chemare) nu se 'a infifi;a, sinodul si
hotirasce i-pririi,"
?'l Ap.
T.
{
:
j
.!
-
:.
iqi:;---r,
46
15 -
7t Ap.
78. 79 Ap.
i
Defectele fizice simple, ca de exemplu faptul cd cineva ar avea
vreun dcfect la vreun picior sau ar fi vitdmat la ochi intr-un fel oarecare nu constituie piedici in intrarea in cler 9i nici chiar la intrarea in
episcopat.
C'\NONUL 78: (DEFECTELB FIZICE GRAVE IMPIEDICA INT}IAIiEA iN CLEIr)
far surd fiind si orb, sd nu fie (si nu se fac[) episcop, nu pentru cd
ar fi spurcat, ci pentrll ci] si nu impiedice (si nu irtcurcc) cele bisericc;ti.
; , 9 , 7 0 I E c ; 2 , I V E c ' ;4 , 5 ,
( C a n . 2 2 , 2 3 , 2 5 , 2 9 , 7 7 , 8 0A p o s t . 2
1 5 ,1 9 V I I E c ' . ;7 0 , 2 2 , 2 3 T r u l u t t ; 4 , l Z L a o a i c e e a5;, 7 5 , 7 6 , 4 5 , 6 3 - C a r 67,61,82, g0 Vasile cel l)Iare; 5,6 Grigor'1211cNtis'sa/
tagina;8, .sini-ti;
canonul opre;te pe surd sau pe orb sa clevin5 episcop. se intelege
.ci aceasti opreligtc priveltc in gencre iutrarea in orice trealrtit tt c'lerului.
Dupir cum se ,stie,legea'veche (Levitic 27,77,21) oprea intrarea in
preo{ie pcntru orice fel de dcfcct fizic. Legea noui inqircluie intrarea in
"lo. ",, defecte mai mici, oprind-o numai in cazul dc:icctelor c;ire-l fac
pc cel in cauza inapt pentru indeplinirea serviciului preo{e'sc,sau care
ar putea si-l lipseascti cu totul de prestanfa preoteascd pe respectivul.
Zonara in comentariul la acest canon, spune cI daci cineva are defecte
la trup sau la ochi sau claci c ;chiop, poate si devini episcop,;i nunlai
dacir 1rc ambii ochi vdtima{i gi urechile surde sau un alt defect prin
care ar Ii oprit sii indeplineascd lucrdrile slujbei arhierelti, numai atunci
se opre;te intrarea lui in episcopat. Ca un astfel de defect socoteqte 9i
lipsa miinii drepte, fiirf, de care arhiereul nu poate sdvirSi cele sfinte.
Balsamon in acelagi canon arati cd cei care au devenit orbi sau surzi
dupii ce au intrat in cler, nu pot fi lipsili de demnitatea clericala pentru acest motiv.
CANONUL 79: (DEMONIZATII NU POT INTRA IN CLER)
Dacd cineva este indricit (are demon), si nu se faci (si nu devie)
cleric, dar nici sI nu se roage impreun[ cu credinciogii, insi curifindu-se,
si se primeneasci gi daci ar fi vrednic, sd se facd (cleric).
(Can. 60 Trulon; 2,3,4,74
Timotei Alerandrinul)
Cei bintuifi de duh necurat sau ndpEstui[i de duh, sau smintifi ori
stdpini{i de boli psihice, precum Ei cei epileptici, nu pot fi primifi in cler,
decit dupA ce se vor insdndtoEi'
*..".'*d
80 -
82 Ap.
PUBLICE INCOMPATIBILE
CU
83 -
84 AP.
Din iategoria' casiiiciloi f&rfriliei romant' cii' $i a' edldir gfCieqti fdcceu plrte femeile, copiii li sclavii._In sens mai restrins ins5, prin casnic se inleiqge sclavul. Degi dupd invitatura cregtini nu l9 p.oate face
deosebire intre sclav {i liber li nici nrl poate fi raprobat'sclavaiql,' totugi
Biserica a acceptat legislalia r'omand sclavagis'tA,farl a,$l-g Insu$i.'A 4gincit ql prin
ceptat-o ca pe o rinduiala a statului gi a respectat-o,'aqa
'Orinduirii
Sociale
specificd
legiuire
la
o
preiet'rt,
referinpu-se
ca^nonul
sblavapiste. se dispune ca clintre sctavi iA nu fie primi{i in cler decit hri;
mai cei peirtru care se obfine invoirea stdpinului. Aceasta'inse,amn5,pq
de o parte, ci Biserica iqi afirmi punctul ei de vddere, ca sclavii, dbcd
sint vrednibi, pot sd fie primi{i in. cler, nefdcind distinc-Nlein aceastlPri:
vih!6 intre sclavi Ei liberi, ci rectinosclnd egala lor indreptdfire-iq Pisqj
rici, iar pe de alti parte, ardta loialitatea sa fa{[ de legile'etatrilrri de atunci, neinlelegind sd nesocoteascd aceste,leet, ci sd se supunE |or.
)Si or\STEr\ .SINT IICQMPATiBILE)
Episcopul sarr prrsbitertrl sau dia'conul, ocupinduise cu'oastea (exbrcitind o lunclie urilitari); ;i voind si le lie pe amindouE, dregitoria rorrranl cle stat gi cirmuirea preofeascX, si se cateriseascd,pentru c5 ale
Cezarnlui, sint ale Cezarului, gi ale lui Dumnezeu, sint ale lui Dumncz"-u.(llatei 22, 2l).
CANONUL 33: (PREoTIA
srAT)
,.
{
;.qr$
s0
85 rtp.
t!:
i{
,1
qcril oiud,.r
:
: li
,;? lrltll:.;r,
i lri
'r .,
;]s gt? :
.i,
i7
"-l
.:.rt i/
"te i !;.t;
.Ii:,;,,
r.;t0l
NU POT FI CLERICI)
\',
, t1,
r , :
d"
I1
52
3 I
.lJli:r
llti.
canonurinterzice;;i;g;;';dfiiffiilru
al acestuia,
sd mai loeuiasedcu astfer de femei, or-uprucdrona j"t"u
""
sd
existe binuiala ca triiiesc in
-rnoi it9-salcu vreuntrl dintre'crerici la care ar locui. se ingdduie insd
-crericift" """a.aiori{i sau vaduvi, sd aiba in casa
lor numal f,emeifdri binuiara,
aai"i-numii astfel-il;L;""ne
de genul
feminin" din pricina c.irora ""'poitu J;;;.;;;;
ri, fra"r,"ra de relafii
nepermisecu respectivele.Acesteasint: mama, sora, mdtusa
sau alteler.
1' Interpretat ln mod forl-at pi intcresrrt, canonul.prezent
a fost. invocat "" renili p"ntrl
suslittereacelibatul'i. cr aceastapdr.i" n" .it. iirter,.,"iai,r,
r.r"ii,r Jilir"ptur ci p sinodul I ec'mcnic s-a propus de citie unii prriicipanli.aoopiarea
..irl"irrri
clerical, dar
propunerea a fost respinstr,tn_urma intt'rventiei
. 'l'ebaida,
cpiscopul.i necdsrltorit l)afmrtie din
a cdrui propuncrc contrard a fosf adoptatr ununiirn-gi'li*
iiuiiuot propunerea
I I
53
de respingerea celibatului clerical, spunlnd cd: onu trebuic a se impune clericilor 9i per'
soanelorsacerdotaleacest jug greu (al celibatului), deoarccecdsitoria esteun lucru onorabil... afari de aceea,nu toli pot purta rigolile unei lcgi atit de strictc... Castitatea
adevdrati sc nurrrcStelegitura dintre btrrbat pi sofia legitinS, gi este de ajuns dactr,dupl
vechca tradilie a Biserlcii, celor care au irrtrat dcja ln cler nu li se permite s1-9i la
fcmee dupil aceca, dar ln nici un caz si nu lie obligali sir se despartl de acea femeie
pe care mai inainte de accasta,atunci clnd erau laicil qi-au luat-o ln nrod legitiru" (Socrat.
iIist. eccles. I, 11). Ca urmare, celibatul ca institulie, adic5 $ub forma unei rinduieli
jruidice conrplexe, reglernentlud starea civiltr a clorului, iu sensul ci i s-ar fi interzis
c{strtoria, nu este acceptat tle citrc sirrodul I ecumerric,ptrstrlndu-sevechearlnduial{ ca
toti clericii strse poattr clsdtori inainte de a primi hirotonia tdtru diacon, sau tntru presbiter. ln acelagitimp, nimeni dintre cei care doreau str devinl clerici nu erau obligati
si se cistrtoreasci, ci rtrrnlnea la libera lor alegere si se clsAtorcascAsau ou, Clcricii nec['
sitorili se numescpe netlrcpt celibatari, pentru ctr dupI, cum am mai spus, ln ortodoxie
nu existi institu!ia cclibatului, ci doar lngtrdutn!.asau libertatea ca cei care nu vor sE sc
clsdtoreascS.sI rirrnln;I nccisitoritt.
,
'
5{
5 . 6 r
'
constatareale"r,:ii"ii
i,i ,rjt"'"iira';"fii[t1ii,':gali
;i la
t l
c3
.,sr . (Can1.
34 Apost.;4 I Ec;.z, 3, ll Ec.; I III Ec.; 28 l1/ Eq.;;36 Trulcfit;
9,16,79Antiohia;73 Cartagina)
i fIIEi :
{
:
Din eanonul prezent se t'ede ci in afari de organizafi'a mitropoli+
tan5, apiruse ca organizalie stperioarii acesteia, qi forma reprezentatd
prtn aga numitele ,,dieccze'r. Diecezele bisericeqti dnau coresprtuzltoare
in cea mai nrare partr: unitdfilor administrative ale imperiulrri rciman numite gi ele dieceze. De ia acestea iqi lu.rserd numele noile unitl{i administratir;e bisericeqti fornriate pe miisura dieeezelor civile. Aceste diqceze s-au mai numit bisericeqte qi exarhate Ei dupd cum se vede. se
constituise una cu centrul in Alexandria, cuprinzind pror.inciile Egipt,
Libia qi Pentapole de lingi Alexandria, apoi alta cu centnrl Ia Roma, qi
alta cu eentrul la Antiohia. Canonul accepti rindrriala administratiti
a;tfel creati prin obicei, 5i ridicb acest obicei, la valgare de lege.
Nu este nicideeum vorba de weun primat al episeopului din Roma,
cum au ciutat unii sd tilcuiascd textul respectiv din eanon. ci din eon.l
trd, prin felul in eare se r:efer;i textul canonului la Roma, motivind cu
exemplul Romei organizarea diecezei bisericeqti a Alexarrdriei, aritind
cd Roma nu reprezenta nimic deoseilit, qi in oricc caz nimic superior celorlalt. centrc bisericeStiinrportantc.
Prin canon se impune rinduiala, ea'nicidecun'r filri invoirea mitropolitului sd nu se aleagi vreun episcop, 5i ca. in cazul cind alegerea utrui
ppiscop fricutA lefirl prin votul m;riorit5fii episcopilor. i s-ar opune doi
sau trei djntre cei nemul{umi{i, sd aibd putere votul mljoritritii.
*'t,
CANONUL ?: (CINSTIREA SCAUNULUI DIN IERUsRltlr,tl
Deoarece a at,ut tlrie obiceiul ;i vechea predanic (tradilie) ca episcopul din Elia (Ierusaiirl) s[ se cinsteasci (si se bucure de cinste.), si
aibd urmarea (continuarea) cinstei (acesteia). pistrindu-se insi pe sama
mitropoliei propria ci vrednieie (demnitate)
(Can. 34 Apost.; 2 II Ec; 12 IV Ec; 36 Trulctrt 19 Antiohia)
Prin Elia se infelege cetatea Aelia Capitolina pe care a ridicat-o
impiratul Adrian (117-38) pe ruinele lerusalirnului. In aceastdcetate
,s-aorganizat o episcopie eare era supusi mitropolitului clin Ceza::eeaPai
lestinei, dupir dirirnarea Ierrrsalimrrltri.
Canonul recunoagte episcopiei lcrusalimului onorurile cuvetrite unei
episcopii care-Ei are sediul in sfinta cetate, qi in mod onorific o ridic5
astfel deasupra tuturor celorlalte. Clt despre drepturi insi, deci nu des-
E I I
0.10r1
adicd sd Ii se dea o blnecuvintarea, citinduli-se rugdciuni de impdcare"tn
Biserica.
------Canonul
mai prevedea cd acolo unde existd episcop al Bisericii,'qi
pdstreze
.,r"rri
vTeun episcop reintors de lra Catari, acesta poate s[-qi
u"
cein
aceiaqi
Oe episcoi, dar nu-qi poate exercita func{iunea
a"*"i[tuo
indeplisau
si
horepiscop
devind
l"iu ti" aceeaqi eparhie;, sau poat! sd
neascd dorar funcfiunea de prezbiter.
De aci ,u .,r"du cd 6piscopul poate indeplini qi'numai furriliunea
de simplu presbiter, atunci cind nu i se incredinleazd fulcliunea de epis'
cop.
-'{'
Canonul mai stabileqfe apoi o rinduiald de bazd a organizdrri bisericeqti, prin aceerac5 interzicl funclionarea q doi episcopi intr-o eparhie. ic6si lucru este f,oarte firesc, cind ne gindim cd funcfiunea episcuconald se exercitd in mod autonom qi cu puteri biserice;ti depline in
t: J I
t
:
.
{
prinsul eparhiei.
.
rr. 12 I
sura aceasta urmeazd a se aplica de indatd
ce vor fi descoperiti astfei cle
elerici, care fuseserd liirotonifi, fie cu stiintir,
fie fdri de ttiinti episcopilor hirotonisitori.
13't
prin daruri au
lor voniit6tur6, incit unii ;i arginfi (bani) au cheltuit ;i
si se plece
z-ece
arti
aceptia
oaste,
in
slujbS
nou
la
clin
izlutina si ajungd
Dar la
ascultirii.
al
ani
trei
cte
tirnpul
6;;u6.;, s"-i" ,i"riietisci;, dupi.
ci'ti
Iar
cSinfii'
felut
bunlvoinfa
9i
trebuie sI se'cerieteze
i"fi-""dt*
cu fricS
ci
(cuchipul),
de
formd
nu
dar
fapte,
cu
lor
arat6 intoarcerea
implinind vremea
si cu lacrimi si cu rabdare ,;i cu faceri de bine, acegtia
(vor parrugdciuni
de
neapSrat
as"urletii, s" vui irnpdrtdgii
;;t#til-;sx
hotirasci
i'giduit
fii'du-i
episcopului
ii"ip" r" rugiciunile cornune),
cifi au
Iar
la
aceqtia.
privire
cu
pi
utttuttoJ
nrai
ftlind)
(sd dispuni) ceva
la
rugiciuni)
;i au , socu nepdsare (indepirtarea de
-i."i"muriere
^"e-(suportat)
suferit
in
intrbrii
(aparenla)
forma
deajuns
le este
i|ift
o""i."
Biserici,.siplineasciintrutotul(intocmai,pedeplin)tinrpul(peniten!iei).
9' 21
(Can,.62,83 Apost.;1],,!3, t4. I E9'; 702.Trutani4:5' 6'-7' 8'
3.letry'
23
fAncira; 2. 19 l-aod'iceea; Cartagina;.2,71-N-e-ocezclreea;2-'
/Vissa)
Pentru a inlelege textul acestui canon, trebuie si se cunoascSfaptul cn itruint" de'Coistantin cel Mare, creqtinii care aveau sluil;e in eacredinfir
dn.rl armatei erau obligati si sacrifice zeilor, lepSdind,u-se de
militar
decit sd
serviciul
pdrdseascd
sd
ei u"ii-pilt""au
.t"iii"li.^'nrtitre
din arpdrdseau.{unc{iile
iqi
ei
prin
iare
Semnul
de credinl5.
;;-i;;4"
a
centurilor.
adicd
militare,
cingdtorilor
rnate, era depunerea
insd cd unii dupS ce pdraseau funcliunile din armatd,
se lnlelege
"chipul
a le redobindi, tepaaindu-se implicit de credinfi'
cdutrau in iot
Pentru aceqtia se indspreqte penitenla, aqa cum gl{^a textul canonultti'
a-piscoput avind inse l;titidinba si dispund qi mai blind cu privirc la
pocdintS
sincerd'
ceia
.---- la care ar constata o
e"te de retinut- "a iiu"ua'urile canonului nu se referi la serviciul
militar in genere gi nu interzice creEtinilor acest serviciu, ci ele cuprind
o dispozi{ie speciald pentru anumite cazuri ce s-au petrecut in timpui
depersecutiilor. De asemcnea. trebuie relevat cA i se lasir episcopului
sart pentru a imblinzi
1.:lindlibertate pentru a-i grafia pe cei vinovali
rigorile legii.
CANONUL 13: (IMPARTA$IREA MURIBUN ZILOFI)
In privinfa celor carc stau si moard (dintre cdzuli) sd se observe
gl acum vechea gi canonica lege, incit daci cineva sti si moar6, sI rru
fie lipsit de cea mai de pe urmi ;i rnai trebuitoare trrerinde. Iar dacd
fiind desnidijduit 9i luind impdrtSgirea' s-ar numira tlin nou (vor r5mine) intre cei ce trdiesc (intre cei vii), acela sd fie impreuni cu cei ce
iau parte numai la rugieiune. Dar peste tot Pi in pririnfa oricui ar sta
si moari, cerind a se face pSrta; de cumineeiturb (a se impf,rtdqi cu
14 I
ce se invrednicese
de primireasfintei-nunarstii-iare;il"ust;; "i-i;-i i"
relua stareade penitent si u"u-" i" .i;J;;;;i
ai"'tffupt" sau etapaa
patra a peniten{ei, putind
insd cu oanecare
ispitire, spre a "".u-"al"u
i"'"il"
jr"#ia.
15. 16 r
6t
r7. tt
r9 I
0s
20r
rtI
IN UNELE ZILEI
Deoarece sint u-nii care i.si pleaci genunchii (ingenunheazd) Duminica ;i in zilele flincizecimii - pentru cd toate sd se pxzeascf, in
acela,si fel in fiecare parohie (eparhie), sfintului sinocl i s-a piruf 3s
rugf,ciunile sd fie aduse (fdcute) Iui Dumnezeu, stind ei in picioare.
(Can. 66 Apost.: 66, 90 Trulaq 78 Gangra; Zg Laodiceea; 15 petru
Alerandrinul; 9l Vasile cel Mare; 7 Teofil Alexandrinul)
' Rinduiala prevdzutd de acest eanon, deEi se va fr men{inut
tiniil
tnde-'lungatin blseric5, totugi nu a supravieluit pind astdzi ;i ca nici nu
prezinti de altfel vreo importanld deosebitd.
, CA}iOr
NELE
DELA
:1'
:+TI.*;;"",YJ;I1:;1HNIC
Cr\NOl'iUL 1: (INTr\RIREA CREDINTEI DE LA NICEEA)
,
Slinfii PSrin{i cei adunafi in Cnnstantinopol, au hotlrit si nu se
lnliture (schimbe, prrdseascd) credinfa celor trei sute optsprezece pdrinfi care s-au adunat in Niceea Bitiniei, ci (credin{a) aceea sE rimini
tare 9i sE fie datd anatemei orice erezie, $i.cu deosebire aceeaa eunomienilor, adici aceea a eudoxienilor, Fi aceea a semiarienilor, aclier a pnevrnatornahilor, . ;i aceia a sebelienilor ;i aceea a marcelienilor ;i aceea
a fotinienilor pi aceeaa apolinar$tilor.
(Can.7 II Ec.; 1, i5 Tntlan; 21 Gangrtt; 7, lj Laodiceca.2 Cartagino; 1 Vas;ilecel Mare)
cel dintii Iucru pe care-l face al doilea sinod ecumenic este confirm4rea adevdrurilor de credin{d definite de intilul sinod ecumenic, dind
anataroa asupra citorva dintre principalele erezii contrale credinlei de la
Nicqca. pe ('arg Ie ;i enumer.d.
Eunomicnii sint adeplii ereticultri Errnomirr,lost ,,piscopal cizicului pe la anul 360, cafe invd{a glelit despic Fiut 9i ciespie otrtrut sfint,
sob.btind sfintul.Duh ca cel dintii qi cel mai mare dintre creirtori. Eunomienilor li se mai zicea qi eudoxieni dupd numele lui Er_rcloxie,epis-
d
tI
2ll
i
-ql
Episcopii pugi peste o diecezS,sd nu se intindd (treacd) asupra bisericilor din afara hotarelor lor, rtici sX nu tulbure bisericile, ci potrivit
canoanelor, episcopul Alexandriei si cirmuiasc[ nu:mai pe cele (bisericile)
din Egipt,' iar episcopii Orientului si chir,erniseascd (administreze) numai Orientul, pdstrindu-se pe searna Bisericii antiohienilor intiietdlile
(privilegiile) cele din canoanele de la Niceea; 9i episcopii diecezei Asiei sd
dhiverniseaici numai-cele (bisericile) din dieceza Asiei,' pi cei ai (diecezei)
Pontului, numai pe ale (diecezei) Pontului pi cei ai Traciei, numai pe
'i
88
2II
(Can. 34, 37
g
-!Oost1 4t 5, 6, Z I Ec.; S il Ec.; III Ec.; t7, 79, ZB
I.Y !".; -1,25,36,3E,,39Trulan; 3,6 VII Ec.;g,76,Ig, lg, Z0, 23 Anti;hiq;
40 Laodice_2a;
1.1, 73, 78, 26, 34, 73, 26, gS, gB, 120 Cartagiia; 3 Sardi,caj
14 sin. I*II)
La canonul 6 al sinodului I ecumenie am vizut ci unona dintre episcopi.li s-au recunoscut privilegii de intiisteLitr:ri asupra mai multor
provincii mitropolitane, qi anume episcopului din Alexairciria, Jeiui ain
Roma, celui din Antiohia qi altora. Fiecare provincie mitripoiitani suoordonatd unui astfel
-de episcop, devenit superior mitropolifitor obiq_
eTa
organizatd
in
cadrul unei provincii cle stat numitti eparhif.
lgtli,
Mai multe eparhii formau o diecezd, adicd o unitate administrativd superioard eparhiei. Unitd{ile administrative bisericeqti, organizintiu-se
in ca{rul unitd{ilor administrative ale statului, s-a ajuns dupi cum am
v.a":i, ca mitropoliile si corespundd eparhiilor, adiea-provinciilor imperiului roman. Mai multe mitropolii, organizate in provinciile care ir,_
trau in alcdtuirea r-rnei diecezer au format in mod firesc o unitate administrativi bisericeascd corespunzdtoare unitifii de stat nrrmita die"gr5'.- 91 qstfel, mitropolitul din capul cliecezei a dobindit uncle privilegii de intiisGtitor fa{5 de mitropblilii din restul provinciilor u""f"'iiqi
dieceze. Aceastd situa{ie o consftrtd ;i o consacrd dcia canonul 6 aI
sinodului r ecumenic. canonul prezent vine sa specifice, sau sd arate
mai p_recis,care dicceze-biserice;ti erau cleja organizate ca unitdfi in cadruI diecezelor statului din rdstiritul imperiirtui |i le enumerd astfel: dieceza Egiptului in frunte cu episcopul ,,\lexandriei; clieceza orientului in
frunte cu episcopul Antiohiei; dieceza Asiei proconsulare, in frunte cu
episcopul Efesului; dieceza Pontului in frunte cu episcopul cezarei Capadochieiqi diecezaTraciei, in lrtmte cu cpiscoputIiiacleeir.
canonul de care ne ocupdm, legitimind privilegiile mitropoli{iJor
din capitalele diecezelor, men{ine dreptui sinoadelor iritropolita,.,"
1r"u_
vdzute de canoanele 4, b Ei 6 ale sinodului I ecumenic. Totbdate se'mai
reglementeazi gi naporturile dintre dieceze, in sensul cd ele sint declarate autonome sau. chiar autocefale, aEa cum trebuie socotite toate die_
cezele bisericesti ardtate in eanon.
cit Priveqte cirmuirea bisericeasedla popoarele Lrar.bare,
* "rrntti?,
R.ut91 {ine legaturr normali, canonul dispune ca aceasta sii se {acir
!!
'dupd obiceidl de pind atunci, investind.
astfel qi acest canon cu putere de
lege, obiceiul indelungat.
67
3.4 II
unittrlilor
1. Cuvtntul dieceztr lnseamntr chivernisire sau clrmuirc; in cadrul nomenclaturii
de asernenea 9i .ln
de stat, arc inlelcs de clrmuire superioarl politici,
administrative
Biserica veche, avea acelagi lnfeles, de ctrmuire bisericeascl superioarl.
Numai ln sens irnpropriu s-a ajuns a se folosi cuvintul diecezd pcntru a designa eparhia
propriu-zisd, sau unitatea episcopall, dupi cum lnsuli cuvtntul eparhie, care la inceput
tnscrnna in limbaj bisericesc, provincie mitropolitarrri, a ajuns si lnsentne apoi pinl
',
astizi unitate adrninistrativ{ cirtnuite de un episcop
'r''r
sau rnai ttrziu de
Indiferent ce titlu aveau respectivii episcopi, - cel de mitropolit
arhiepiscop, exarh sau patriarh, - ei slnt numiti ln canoanc episcopi Si uneori loarte
rar, mitroPoliJ i.
care s-au glsit in fruntea diecezelor,
ln sistcmul organizirii biscricegti, unii mitropoliti
comuni, incl si
superiori rnitropolitilor
au dobindit pe llngl privilegiile de mitropolili
tillul de cxarh gi apoi de la sinodul lV ecunenic lncoace, cel de patriarh.
Degi istoricegte nu se poate susfine cI lnainte de sinodul lV ecumertic s-ar li introdus
ln Bisericd, - purtlnd chiar numele ei caracteristic, -+ totugi
i,
demnitatea patriarbali
conlinutul acestei dernnittrJi se definise mai dinainte, chiar mai lnainte de sinodul I
^.
ecumenic curn arati canorrul 6 al sinodului I ecurnenic, gi inrinte firegte de sinodul II
ccumenic, cum aratd canonul 2 al acestui sinod.
'!
cANONUL3: (ROMANOUA$r pnrrlrlEGIIL; EI)
Iar dupd episcopul Romei, intiietatea cinstei (primatul de onoarej
s5 o aibi episcopul Constantinopolului, pentru ci (cetatea) aceasta este
Roma nouI.
D
i
(Can. 28 IV Ec.; 36 Trulan)
Primatul de onoare al scaunului din Constantinopol se recunoaqte
numai fald de celelalte scaune, nu qi fafi de scaunul Romei, care r5mine oa primat in fruntea tuturor.
Din cuprinsul canonului acestuia se vede cd temeiul pentru care i
s-a conferit scaunului din Constantinopol primatul de onoare imediat
dupd, scarrnul Romei, este acela cd cetatea aceasta- Constantinopolul devenise qi se numea noua Romd, adicd noua capitalS a imperiului, prin
mutarea ei din Roma veche. lia anul 330. De aci urmeazi cd Romei vechi
i s-a recunoscut la inceput primatul de onoare pe baza faptului ci era
capitala imperiului, qi acum noua capitald nu intentiona sd intunece
gloria vechei Rome, ci a revendicat doar, in calitate de noud capttali,
un primat de onoare pe al doilea plan, dupi acela aI capitalei vechi'al
Romei vechi. Este prea evident cd nu din alte considerente s-a1l fdcu[ aceste ierarhizdri onorifice intre principalele scaune bisericeqti, ci numai
{inind seama de importanfa politicd a oraqelor in oare rezidau.
,
t't
L', ,
t.,.
CANONUL
TONII)
t+(,
dimorot{tll,n ERETtbu,on Nu
sINT }IlRd-
;
In privinfa lui lltarim Cinicul $i a neorinduirii ce'3-a ficut d6
citre el in Constantinopol (hotdrim) c[: Maxim nici nu a fost fdcut
episcop, nici nu este, gi nici cei hirotoniti de el, in orice treapttr a clerului (nu sint clerici), lipsind de tirie toate cite s-au ficut in privinfa lui
gi de cdtre el.
i:
,,'
I
5
88
5 . :, 6 r I
6II
vtI
Totodati se interzice.,reclamarea-episcopilor.pentru
chestirrni bisericesti
infa{airrstan{elorcivile,inclusivinia{aqefuluistatu.lui.
'
Drept principiu statornicit in materie de acuzare
a episcopilor, se
stabileqte, ci eei ce nu-gi vor dovedi
p"
,o
;;;aduc impotiiva
-acyzl
vreunui episcop, urmeazi sd primeasca
ei in$iqi puJ""j.u care i s_ar fi
guvenit celui acuzat.
i
rn canon, vorbindu-se de eretici, intre acegtia
sint incluqi qi schis_
maticii' Faptul ar pdrea de neinfeles, intrucit pril
;";;i;
se infelege aba_
terea de la doctrind, iar prin
abaterea de Ia discipfi"j. Or-t" i"_a
_schismd,
ceit cd orice abatere de-Ia disciplinii, daca se
;#sil;
cu desconside_
rarea autoritd{ii bisericeqti, luind caracterul ""ei
rar-"iaiiri impotriva a_
cesteira,implicd in- sile o lepidare
""91 partri din invdfdtura despre
Bisericd, adici a invdfdturii despre ?ierarhia- qi'urtoiitutea
bisericeasci;
aqa incit cei ce fac schisma, sirif ln-totdeauna
-ri"
qi eretici,. deosebindu-se
de aceqtia fie numai prin aparet
""-"i
iu,
rLi"'"a".rarturisirea con_
qtientd a ereziei sau
prin -ig'orarea din partea sctrismaticilor a
.cfiiar,
faptului cd ei au devenit ur"tiii_--'
In limbaiur bisericesc se men{ine totuqi deosebirea
intre. schisrnd
qi erezie, pe elnsidet""i"i-"a-r.i-,i.;;
reprezintd mai mult o abatere ce
se poate indrepta mai ugor, intrucit, in fond,
u" u.t" I abatere incon_
s.tj"lq^de ra invs{dtura
t""ai"1a-ii
"
;;;a.;-"."$ii"itil",i-,-"i';;il
-de_
disciplina Bisericii, pe cind
erezia'repr-ezintd
-""'uai"t,u,-"it
o abatere congtientd $i in_
ddrdtnicd, atit de ra invdfitura de
;;;;".disciplina
Bisericii.
,_
i
': 'T',
cANoNur, ?: (pRIMIREA ERETICILoR IN BISERICA)
, ".,
^ Pe aceia dintre eretici care revin la-ortodoxie, in parteu "uro" "r'l'l
mintuiesc, ii prirnim dupn rinduiir"-"iii
l;:;il;;U^'Eii,rpa
obicei. pe
arieni. gi- pe macedonieni;i pe sabatinieni p" g,""irreni
;r
cei
ce-;i zic
Ior eatari gi stingaci,apoi pe-pa-trusprez,eceni
tq"&toJ"cimanil,
pe
adici
mercura;i (tetraditi),si po-."p.glinari,sti
ii prirrlim-e;;-1""
zapis
(scri_
sori de m5rturisire de ciedintll ii- du"a ai,, orruiu-ui
tiati erezia care
nu c'getd (inva!n) cum cuget5 (invati) sfinta
b;nezeu
r-i;i
Biserici
soborniceascr-;i apostoreascisi'ii pecilfluim, "ar"e
iilr"gem
mai
intii
cu sfintul mir' adicd fruntea 9i octrii pi nirileg"*
urechile
;i
gi
;i
pecetluindu-ipe ei zicem:peceteaaarutuinuhului
Siiir-Iar pe eunomieni, pe cei ce se boteazi
9u-o -singurd afundare, pi
pe montani;ti, adici pe cei ce se
-",r-tater
numsc..
aici
r"igiu"llli pe sabelieni,
care inval6 cd Fiul esie tot orra
liJentiiaien'i:iui,ri
cu Tatil) si
eare fac pi alte oarecarelucruri ae ,ruirrdur)"i
pi
tout"
ii;;i;;i,
celerarte
;i
erezii (cdci multe sint aici mai cu seamacele.care
pornesc
din
Ga_
lara
latenilor) pe toti care dintre ace;tia aorescsd
"e aaaoel-(ataseze)ortodoxiei, ii primim ca pe erini (pigini):.li (adici)
i. pri,io
a doua zi catehizdm,iai a treia ii t" ru""- r"Jaaa"ir"-ao zi ii cercetim
soturru(ii ex_
orcizim), suflind asupra rLr de t""iii'i in fal5 gi
in urechi ;i astfel ii
'':
7IT
t!
7l
8 I I _ T I I I
sar$tienii ii
. Toate colcctiire numiir.a numai gapte canoane ale sinodului I.I ecurnenic,-iar al opturea este adiugat la irnele "u "ri up""ai""-i;'i,t"d;"1
qaptc.
ace. Aristen adaugd insi textul de mai sus ca aI optulea canon
luiaqi sinod,.spunind ed eei prevdzrili i1. e1se. t'gi"ra,-*-,j;;';; al
ii
sfintul Mir; dupd q9 yl
"tjr"p _cor.espunzdtorinainie oe boi"" vor fi catehizali qi vor fi ascultat Sfirita
S".iptu;.
se vede insd cd aeest- canon, incrusiv comentariul-"r lui fdcut de
Aristen, reprezintd doar un fragment ain cinonuJ-Eip-t"
sinodului II
ecumenic, dupi cum observd cu dreptate gi N. Miiag. ' ^
2 -,4
trl
liei) cit pi mitropolifilor dirnprejurcare cugeti (inva!i) cele ale ortodoxiei, ca sd se scoatd cu totul din treapta episcopiei (episcopatului)'
(Can. 6 II Ec.)
canonul prezent stabile$te cA mitropolifii care s-au_dcsp5r{it de
Biserici ataqindu-sb schismaticilor sau ereticilor, iEi pierd prin ilsuqi
acest fapt atit iurisdic{ia in calitatea de ierarh cit qi scaunul, ca qi drepturiie obiqnuite ale creqtinilor, fiind excomunica{i. Luindu-se aceastd
hotdrire cle cdtre sinodul ecumenic, li se recunoa9te totu$i episcopilor
qi rnitropolifilor vecini dreptul de a-i judeca "si de a-i inlitr-rra cu totul'
din treapta episcopalfl, adicd de a-i caierisi. Dintre eretici est pomenit
.Celestiu, care invS{a impreUnd cu Pelagiu, cd omul se poate mintui 9r
: i
fdrd har gi ci pdcatul lui Adam nu este ereditar.
.
:
'
.. . CANONUL 2: (OSINDA IERARHILOR TRECUTI LA NESTORIANISM)
..',1' 'Daei oareeari epbcopi din 'oparhie (mitropolie) au lipsit de la
sfintul sinod gi s-au adiugat (ataqat), dezbinirii, sau ar ilcerca s6 se
adauge (ataEeze),sau cei care s-au intors citre sinedriul (ceata) dezbi;
ndrii, cu toate cd au subscris (iscdlit) caterisirea lui lt{estorie acestia sh
fie, dup[ socotinfa Sfintului sinod, cu totul strf,ini de preofie ;i sd cadd
'
d i n t r e a p t d . , - ." : . .
:.
:.,
sau
hestorianisnr
Canonul prevede, cd toti ierarhii treculi fortnal th
din
episcopii
Prin
expl'esia
caterisifi.
gi numai in curs de trecere, sd fie
'bparhie,
.":inleleg episcopii din cuprinsul unei mitropolii. iar nu episcopti
ebarhioli iniscnsul hn ci.u se intiebuinfeazd astdzi acest-cuvint. pe'ntru
a designa pe episcopii care se gdsesc in fruntea cite unei eparhii.
CANOI\IUL 3: (OCROTIREA CLERICILOR LOVITI DE NBSTO,RIENI)
Iar daci oarecare dintre clericii din fiecare cetate, ori sat (iocalitate de la !ari), au fost oprifi de la preofic, de c6tre Nestorie Pi de cdtre
cei impreund cu dinsul pentru cd cugetl drept (pentru inv5litura lor
clreaptd), am indrept6tit :i pe acegtia s[-;i dobindeascS (primeasci) dir-r
nou treapta proprie. Iar.in genere, poruncim ca acei clerici care cugeth
deopotrivi (invald de acorci) cu sinodul ortodox ;i ecumenic sI nrr se
supunl nici de cum ti in nici un chip cpiscopilor care s-au dezbinat'
sau celor care se despart (de Bisericd).
- i'
Canonul bnulea2d toate peclepsele care au fost date de' Nestorie
blericilor ortodocfi $i ii scoate^pe ace$tia cu totul de sub jurisdiclia oriiSrui episcop eretic sau schismatic.'
'lt::
tt:
5 -
?-nI
Nestorie sau cele ale lui Celestiu, de cXtre Sfintul sinod s-a socotit
cu
dreptate, ca gi ace;tia si fie caterisifi.
, L
r
. Pedeapsa caterisirii cste previzutii pentru orice cleric care ar nlerturisi in particular sau in public ereziile iui Nestorie sau ale lui Celestin.
Prin analoqie,dispozifiile acestui canon se aplici tuturor clericilor eretici.
CANONUL 5: (CLERICII I1EARILITATI DE NESTORIENI RAMIN
osiNDrTr)
8 III
76
9rrr{
pul
.satr.pr-efextul)dc lucrare-sfinfitE, si se furi.seze trufia stipinirii Iu.
mepti' ;i si nu trecern cu vederea cr'piercrem
"-d_ p;ft" slorrozenia (ri.
bertatea)- pe care ne-a d6ruit-o noud cu singele
sdu Dornnur 'ostru
Iisus Hristos, Izbtvitorul (Eliber"ior"il tuturir
oamerritor.
-Jfarrrie r s-a prrut,
a$ada'' sfintului pi ecunrenicului sinod, "u ii""u""
(mitropolie)
sd pizeasci curate ;i nestrimtorate (neatinse),
drepd;ie care i se crvin ei, de la inceprlt g! de murt, dupi obiceiui
vechime, avind
filil;i;
fiecare mitropolit' ingrduinii-1[ur-i'""ea),
ca pentru propria rui asigurare (siguranta) "a^ il opiiere- (copiire)
"uio" "o-.-uu intocmit (hotrrit).
lar dacd cineva ar inf5fiia " h;;;i;u 'potrivnicd
"uio"- orind'ite acum,
i-s.-a pirut intregului ifint pi-"""-""ie
sinod, ca aceasta sb fie fdri
tdrie.
(Can. 34, 35 Apost.; 6, T I, Ee.;.Z II Ec.; 20, g6,
39 Trutan; g, 73,Zz
Antiohia; 3, 77 Sard.ica)'
9 III
meluiascd in nidejdea buni cele ale lor, ;i sd fie du;i ca purtafi de vint
in cele dupd dorinla lor. $i mult adevir cuprinde cuvintul acesta. Dar
c'iteotlati se intimpla, ci vreo durere sfi.5ietoare ;i de nosuferit abituti
asupra minlii, o tulburl grozav pi o intoarce de la cbutarea celor trebuitoarg gi o inrpinge si priveascd ceva (considere) ca fiind dintre cele
folositoale, ceea ce din lire este dimpotriv5. Ceva de felul acesta am vf,zut noi cI a pitinrit gi prea evlaviosul ;i prea cinstitorul de Dumnezeu
episcop Eustatie. Cdci acesta, dupi ce a fost hirotonit, precutll se mdrturise;te, in nrod canonic, a fost tulburat, dupd curn spune el, de cltre
oarecare ;i impins in irnprejuriri nealteptatc; apoi, din prea multi neIrrcrare ajungincl neindeminatic sd facb fafd grijitor care i-au fost impuse, cu toati cd putca sf, respingd defiimirile din partea celor ce s-au
riclicat asupra lui, totu$i, nu gtim in ce chip, a adus (prezentat) scrisoare
de alizicete (demisie). Dar trebrtia, ca odati ee i s-a inct'eclinlat purtarea
de griji prpoteasce, si o fie (poarte) cu tdrie sufleteascl ;i astfel si infrunte ostenelile ;i sd indure (suporte) sudorile cele ce vor fi risplitite. Dar pentru ci s-a aritat odati pe sine nepdsdtor, pbtinrind aceasta
mai mult din nelucrare de cit din delSsaresau lene, cucernicia voastrl de
nevoie a hirotonit pe prea evlaviosul. gi prea cinstitorul de Duurnezeu
fratele 9i impreund episcopul nostru Teodor, ca sd poarte grija Bisericii:
cdci nu era cu cale ca ea sE rimini vdduvi ;i si petreacd firi cirmuitor oile Mintuitorului. Dar fiindcl a venit la noi plingind, nu pentru cetate si nici pentru BiseficE pricindu-se (certindu-se) cu amintitul, prca
cinstitorul de Dumnezeu episcop Teodor, ci doar cerind cinstea ;i numele de episcop, cu tolii ne-am unit cu durerea bitrinului, socotind lacrimile lui ca fiind de obgte (ale noastre comune), ne-aln grdbit sX afl5m
dacd numitul a fost supus caterisirii dupi lege, sau dacd a fost numai
dovedit de oarecare abateri, de citre cei ce ii birfeau renurnele siu.
$i intr-adevir, am aflat cd el nu a sivirgit nimic de acest fel, ci cI mai
curind abzicerea (demisia) i s-a socotit ca vini (in loc de vinl).
Drept aceea, noi nu prihtrnim nici pe cucernicia voastrS, pentru c5,
dupi trebuin!tr, afi a;ezat in locul Iui pe amintitul, prea evlaviosul episcop Teodor. De aceea, neurmirind a certa aspru nelucrarea acestui trirbat, se cade ca mai degrabi si-l miluirn pe bdtrinul care este ;i in afara
cc'tir{ii care l-a niscut (1-a adus) pe cl, ;i care se afl5 de o vreme atit de
indelungati departe de silaqurile pirinte;ti, * am gdsit ci este cu dreptate gi am orinduit (hotarit) fird nici o impotrivire (opoziiie), ca,el s5
aibd ;i numele ;i cinstea gi impirti;irea
de episcop; astfel insd, ca el
sd nu hirotoneasc5, nici ocupind biserica si liturghiseasci din proprie
stipinire - gi, sau impreund poftit, sau ingdduindu-i-se, de s-ar intimpla (potrivi), de cdtre vreun frate gi impreun6 episcop, dupi indemnul liuntric ,si dupd dragostea cea intru Ifristos. Iar dacl vefi chibzui
ceva mai folositor cu pririre la el, fie in viitor, fie dupi aceea, va place
$i ace.stuisfint sinod.
,t{
,t.r"rujt
(Can. 76 I-II; 10 Petru Aleranclrinul; 2, 3 Cirh Ateranclriiilt)
it
!
I
r.2IV
Textul prezenl este extras dintr:o scrisoare pe care sinodul al trei,
_
lea ecumenic a trimis-o sinodului mitropolitan diir pamfilia, in iegiturd
cu Eustatie, Iostul mitropolit al eparhiei pamfilia. EI nu'conteiza de
fapt ca'al noudlea canon aI sinodului III ecumenic, care in toate colectiile numdri numai ,opt canoane, dar ocupindu-se de un caz a cdrui rezolvare poate servi drept norrnd pentru cizuri analoage, l-am adaugat,ta
acest loc.
Dupa cum se gtie, demisia din scaun este interzisd episcopilor qi se
-ca
sancfioneazd cu caterisirea, dar scrisoarea prezentd aratd
ei poaie fi
admisi in cazuri de- for{d maiord. Astfel, in cazui mitropolitutui bustitie
al Pamfiliei, care fusese caterisit in urma demisiei, iinodut ecumenic
gdsind demisia determinatd de for{i majord, hotdrdEte sd se revind asupra caterisirii, ldsind insd la aprecicrea sinodului mitropotitan respectiv
felul in care urmeazd a i se da o intrebuinfare corespunzdtoaremitropolitului reabilitat.
Aceastd hotdrire a sinodului III ecumenic mai este importanti $i
pent-rq fqntql cd respectd autocefalia unei mitropolii, in cazi:l concret,
a celei din Pamfilia.
fr
't
|ttt
,i
IUJ
-ii r
'r'i'x?*'r
J eb r('
ij
3IV
7S
A venit la Sfintul Sinod (la cunogtinta Sfintutui Sinod) cir oarecari dintre cei cuprin;i (inclu;i) in cler, se lac arenda;i ai averilor str.iine pentru cigtig ru;inos ;i se incleletnicesc crr treburi (afaceri) lume;ti,
apoi, lenevindu-se in slujirea lui Dumnezeu ;i alergind prin casele oamenilor, din iubire de argint iau asnpra lor ;i minuirea (administrarear)
de averi. De aceea,sfintul gi marele sinod a orinduit (hotdrit) ca de acum
inainte nimeni, nici episcopul, nici clcricul, nici monahul, si nu ia in
arendi averi, nici si se vire (ar:restece)pe sine in chivernisirea (aclministrarea) lucrurilor lume;ti, afari numai dacd ar fi chernat cumva dupi
legi Ia epitropia de neinl5turat (obligatorie) a nevirstnicilor (nrinorilor),
sau daci episcopul cetdfii l-ar rindui si poarte grija lucrurilor biserice;ti sau a orfanilor sau vSduvelor neajutorate sau a persoanelor care
4IV
T:
BrsERrc]t$Tr)
cei care cu ade:drat gi fnrr prihani- (cura!i) petrec viala cea singura|egx Jmpryhald), sd fie invrednicifi- de ciristea'cii,enitd. odi fii"J"a'r"ii,
lolosind -chip-ul,monahal cu fifi-rnicie, tulb'ri
bisericile gi treburile-si-Si
politice, pribegind cu gepisare prin cetdfi, ba purtindo-"L .o ginaU
intemeieze lor gi mlnisliri,
s-a pdrut' (sinodului; "i ,ri-".ri qi niciieri
sd nu zideziscd sau sd ridice mdnistire'sau cas6 de rugi
lUisericay iara
invoirea episcopului cetnfii.
far cei care triiesc I'ia!-a monahali fie in vreo cetate, fie la
si se supuni-episcopului;i iE pizeasci linigtea;i sd peireaci'umii !ari,in
post ,si rugiciune, rSminind neincetat in locurile in cire au
fost. rinduifi,' sd nu tulbure niei. treburile (lucrurile) bisericepti, "i"i cete
ate vielii
ob$te;ti (lu,meEti), nici sd nu se amestecb in ele p6risindu-9i rndndsiirlle lor' frrd numai dacr ar fi rintruifi de citre episcopul cetifii, pentru vreo trebuin!5 urgenti (arzdtoare). rar in m5nistiri si- nu se
primeascd nici un'sclav irool pimtru-a se face monah, firi invoirea
st6pinului siu.,rar cel ce ar cdica aceastd orinduire (hotdrire)
a noastri,
orinduirn sr fie afurisit (excomunicat), pentru ca sr'nu se huleascd
nurnele lui Durnnezeu. Iar episcopul cetilii trebuie si poarte grijr
tre.: :
buitoare rninistirilor.
VII Ec.:3 Gangrci;
.,., ._ (9on; 82 Ap_ost.;-?4IVEc.; 40-4g,BS'Truttut;1?-21
, " . . . r ; .; '
6 i ( - u r t a g i n a i1 , - 7 ,I - I l )
5.6rv
..
Prin eanonul prezent se r.eglementeazE pentru prima datd -in linod
Iegal, printr-o hotlrire a unui sinod ecumenic Si in genere printr-url
canon valabil ,in intreaga l3iserici - raporturile dintre starea monahalS
Si dintre autoritatea bisericeascd,in sensul cd monahismtil este subordo4at episcopilor.
Se dispune ca monahii sd trdiascd in conformitate cu pravilele' Ior,
sd :nu vagaboncleze,sd nu sc amestece in afacerile bisericeqti sau lumeqti, ci sA rdrnind neincetat in locurile in care s-au)retras, apoi ca.nimeni se nu ridice vreo mdndstire fdri aprobarea.episcopilor, etc'
.
De fapt, pind: la acea datd, monarhismul reprezenta o societate reli'
gioasd-mistica particulari, adicl neincadratd in corpul organizat al Bise'
ricii. Deqi monahismul iqi avea iegile lui, acestea nu erau privite ca legi
bisericegti, pentru cd nici nu erau de fapt decit legi aparte ale unei sol
eietafi particulare.
'
il
dar
monahismului,
cuveniti
cinstea
Ecumenic
d[
IV
ii
Sinodul
gi supune integral jurisdic{iei autorit5{ii biserice,sti:
Canonul mai cuprindc' 9i dispozitia ca nici un sclav sd nu fie prl'
r,nit in rrrindstire fdrd invoirea stapinului sdu, nortnd care nu. trebuie
in{eieasd in sensul cd Biserica gi-ar fi in-suqit institulia sclaviei, ci numai cd ea a linut si respecte legile orinduirii sociale qi de stat din
epgca reslrcctivd.
'
. '. In privinfa episcopilori sau clericilor care umbli din cetate in-,getate, s-a pirut ci trebuie s5 aibi tirie (vigoare) canoanele care au fost
a;ezate de sfinfii Pirinfi in privinfa aceasta.
'
17,78 Trur,an;
( C a n , .1 4 , 7 5 A p o s t . ; 7 5 , 7 6 I E c ; 7 0 , 2 0 , 2 3 M c . ;
73,21 Antiohia; 75,76 Sardica; 54,90 Cartagina)
'
Prqzentul canon confinni clispozi{iile canoauelor 14 Ei 15 apostoIice ,si ale canoanelor 15 Si 16 I ecumenic $i ale can. 2, II ecumenic, prln
care'se interzice transferarea episcopilor 9i clericilor de la o biserici la
alta sau dintr-o cetatc in aita.
,
Numai cazurile de forfd majord sau interesele superioare bisericegti, dupd cum se vede din alte canoane, pot legitima transferarea episcopilor $i a preotilor.
6: (SE OPRE$TE FIIROTONIA FARA DESTINATIE)
. CANONUL
:
Nimeni si nu fie hirotonit fird sorocire (destinalie, absolut fdrl
legiturl, legat de vreun loc), nici presbiterul, nici diaconul' nici altcineva
oaiecare din starea bisericeasci (clericali); numai daci cel ce: se hirotonegte va fi anume sorocit (destinat) pentru biserica unei cetdfi sau a unui
sat,rsau altarului (sanctuarului) unui mucenic (martir), sau min6stiri. Iar
in privinfa celor hirotonifi fdrd soroace (destinalie), sfintul sinod a orin't
t
I
82
ltv
8.9IV
I
I
r0 Iv
Dupd eum era Eifiresc, canonul ii indrumi pe clerici, intii sd-si
caute a-qi solufiona litigiile in fafa instanfelor biseiice;ti, iar nu in fali
instanfelor eiviie, - in a ciror alcatuire se rnai giseau in vremea aceea
incf, dp-stuipdgini, - si stabileEte ca primi instan[ti bisericeascd.pe enisgopul de care {inea fiecare cleric. Episcopul are insii. latituclindi cj sa
ingiduie judecarea litigiilor dintre clerici gi de c6tre persoane asupra cdrora cad de acord pdrlile care se gisesc in litigiu.
PenLru litigiils dipt5e clerici gi episcopi, canonul stabileqte ca instanfd sinodul mitropoliei, iar pentru litig.iul pe care vreun episcop sau
cleric l-ar avea cu vreun mitropolit, sta6ilegte dreptul de a ie "?"esa
exairului diecezei respective sau patriarhului de Constantinopof, fri"!i"feles nu persoanelor acestora,ci sinoadelor lor.
In textul canonului, mitropolia se cheami eparhie, iar
i:rin diecezi
se in{elege, ,aga precum am vdzut, o unitate biseiiceascd adririnistrativi,
bare_cuprin{e mai multe mitropolii de pe teritoriul urrli ai"""r. "ii;ir*i
adicd o subdiviziune a prefecturilor.
CANONUL 10: (CLERTCII SA LOCUIASCA IN LOCALITATEA
UNDE SLU.iESC)
Si nu fie inglduit ca un cleric sI se nunlere deodati la bisericile
a doui cetSfi, adici Ia aceea pentru care de Ia inceput s-a hirotonit si
la aceeala care a fugit fircgte ca la una rnai rnare, - din pofti dupi slavl
departi. Iar cei ce ar iace aceasta,sd lie alezafi iara;i (reptirsi)la tiserici
lor, la care de Ia inceput au fost hirotonifi gi' nurrrai i"ojo'"1e iiri""r"E
Iar dacl cineva ar fi fost transferat de la o biserici la alta, acela
str nu aibl nici o irnpdrti;it'e Ia treburile bisericii celei dintii ru" fo o"ulea. ale altarelor
.(sanctuarelor) martirilor sau ale agczimintelor (aziluri_
lor) pcntru srracl sau pentru prirnirea striinilor care (iin) se gds;escsub
acea (Bisericd). Iar cei ce ar intlrizni, ca dupi oriniuirea
lhotarirea)
aeestui mare ;i ecumenic sinod, str faci cer,a dintre cele caie au fosi
acunr oprite (interzise), a orintluit (hotririt) sfintul sinorl sI cadi, lin propria lor treapt6.
.(Can, 15 Apost.; IJ, t6 I Ec.; S, Z0, ZS Mc.; ' tZ,lgTrulan,lSVII
Ec.; 3 Arltiohia; 75, 76,19 Sordfca,.54, gA Cartagirn)
ghs.,S-e intelzice-.crtorice cleric si func{ioneze simultan la doui Biserici,
lmpunindu-se obliga{ia sd se respecte dreptul fieciiruia numai la slujirea
fi achninistrarcaunei singure Biscrici. in textul carionulul sint amintite
cu numele lor obiSnuite de ptohia-azilurile de sdraci ..siapoi Xenoclohia
; azilurilc de striiini sau casele pentru primirea striinilor,
ca clepinzind
clc cite o Biserici. ln veacul v numirul alezrmintelor de acest fel era
foarte mare. Ele indeplineau o misiune foartq importantd qi religioasi
;i
de asistenfd sociald sub condueerea Bisericii de aceea insugi canoanele
sinodului IV ecumenic le pomenescmai des.
11-13IV
'Cartagi,na)
e7
16. 17 11'
Se mai aratd cd diaconifele se in.tituiau prin hirotesie gi - cu aceasti ocazie- depuneau votul castitdJii.fiinciu-li: intcrzis sub pedeal)ica
anatemei sd se nrai ciisAtoreascd.irr textul c:rnonului sc folosc5t.enu rtun:ai
cuvintul hirotesie, ci gi cuvinaul hirototrie. insl in acela,Sisens dc hirotesie.
Diacorri[clc iudeplineau felurite ascultAri sub indrumarea qi in -"ubordinea clerului, in legituri cu ingrijirea Biscricilor. cu cateltizarea, cu
botezul ft:meilor gi in generc in lucraree de asistetr{ii sociala a B.scricii.
C.,\NONUL 16: (IIEI'IEILE INCIIINATD DOIINULUI
C.\SATOP,I].,\SCr\)
S.\ liu
SE
Parohiile cele de la tari (de pe cimp) sau de prin alte sate, si rinestrimutate la episcopii care le fin (de!in, stdpinesc) gi mai ales
88
18. 19 rv
daci st6pinindu-le pe ele ftrr5 siIE, Ie-au cirmuit timp de treizeci de ani.
rar dacd in cuprinsul (iniuntrul) celor treizeci de ani, s-a iscat (ndscut)
sau s-ar putea isca (nagte) vreo neinfelegere asupra lor, sE fie ingdduii
eelor ee spun ci se nedreptifesc (ndpdstuiesc),si faci pirr (sd intioduca
acliuncJ despre acest lucru la sinodul eparhiei (rnitrlpoiiei). Iar clac6
cineva s-ar nedrept5li de citre rnitropolitul siu,p"op"io, si se judece
de cdtre exarhul ai"cl;ei sau de citre-scaunul constantinopolului, a,ipi
cum s-a zis mai inainte (can. 9. IV).
. :
Iar daci vreo cetate s-ar fi inoit prin puterea impdrrteasc5, s.u
daci s-ar inoi de agunq inainte (in viitor) 4tunci alcituiiilor
politice pi
obgte;ti, sI urrneze gi orinduirea parohiilor'biserice;ti.
( . C . a r yI . 6
E c . ;9 M g . ; 2 5 T n t t a n )
g411QlV_t-i_r,.
_ig,
MTTROPOL1TANE
SA SE TrE DE
.(SiNoADELE
DOUA ORI PE AN)
.r 'j .' A venit la urechile noastre: (la auzui
nostru) cd .in eparhii, (rnitro_
polii) rtu ss fae.sinoadele episcopilor statornicite,(hot6rite) de canodrre
20-2rw
si' c[ dln pricina aceastor multe lucruri bisericeSti^ care au tpbutqF- $
Drept aceea sfintu-l sinod a orinduit
i"Aiirr6".,';;td;;;-fiieglijeazl).
PSrinfi, episcopii clin- fiecare
Grotaritl, "u pot"iroit "atro"tt"lo" sfinfilor
dou5 ori pe an, acolo undg
de
laolalti
adune
lparhie"(mitropolie) sd se
sd se indrepteze toate
(mitropolitul),
mitropoliei
episcopul
ar socoti
cite s-ar ivi. lar cpiscopii "i"u tru ar verri (la sinod), aflindu-se in cet6(liberi)
tile lor, $i in acelea petrccintl in stare de sdnitate 9i fiind slobozi
m.uqq9
si
strimtor5toare,
d" orice't.ealid tle neirrldturat (inevitabikl) ;i
tre fr5leste
i
Antio'VII
Ec;
20
(Can.34,37 Apost.; 5.1 Ec.;2II Ec; 8 Trutan; 6
hia; 40 Laocliceea;78,73 Cartagina)
:Se reinoieqte obliga{ia de"a se line reglementar,-- adici a$a cum
plevdd canoanele,- sinoadele rnitropolitate. de doud ori pe an: :
t
t
canonl2at,, spre .a
cuvintul
dat5,
pentru
plipa
foloseqte
se.
,
canon
lri
c.anont adics' ri4cluit, de cairou'
!"priti" lapt"f ia "n lucru este slaUllit de
CANONUL 20: (SE OPRE$TE TRANSFERAREA CLERULUI)
A;u precum am 9i orinduit (Uotatit;. nu este-per1i9 sx fie rinduili
la Biserici altei cet5li clericii care slujesc la o Si19ric6' ci si se muldintru inceput, afard
lumeascS cu aceea 1s'gare s*au invrednicit a sluii
de
nevoie propxia lqr
pierzindu-;i
care,
de aceea (cu exceptia agelora)
':
patrie, au trecut la altd Biserici.
,
primi
(hotdrlre),
ar
orinduire
aceasta
dupi
episcop,
vreun
Iar daci
pe un cleric care se cuvine (aparline) altui episcop, i s-a pdrut (sin6'
sI fie afurisit (excornunicat) atit cel primit cit li-cel ce l-a primit,
iului) 'oitta
clerictll care s-a mutat, se va reintoarce Ia Biserica sa prspdg'
pit e
(Can. 15 Apost'.;75,76 -I Ec;.5, 10'23 IV Ec'; 17'18 Trulan; S Ati. ' ..
tiohii; \,5,76 Saia,tcais+,'90 Cartagha)
cu referire la hotairirile cuprinse in canoanelerS qi 1'0 ale'aeeluiaqi
Sinod, se interziee transferarea clcricilor db la o biseric5 la alta, opiindu'i
p" "lii.."pi sd primeascd in eparhiile lor cleriei care apar[in altora. Se
sau de-la o eparia*it" transferarea sau mutarea de ia o llisericd la alta, patria
pierdut
^5i-au
si !i a.u
numai "i""icno" care de nevoie
ili;^'i;';G
mai
inainte'
pdrdsit locurile in care au slujit
CANONUL2I:(SArrIE\IERIFICATICEICEPinAScPECLERICI)
' '
ilericii sau laicii care pirdsc pe episcopi sau pe clcrici' te.4l,:i
primcasci la pird dq-a drcptrrl ;i firi ispitire (verificare), ci mai Intli
Ji se cercetezefainta lor.
2 2 - 2 3 Ttr'
IERARIITL'*
sA
NU ,sE rN-
VAGA.
oi cartagi;;1
21. 25 lV
Iegdturd cu justifia, sau cu apArarea intereselor legale, ci qi cele care priveau buna rinduiald sau disciplina in viala bisericeascd,aqa incit el nu
era un simplu avocat, ci in acelaqi timp qi un fel de questor sau i:dstrdtor aI ordinei in Bisericd
.
Mindstirile odati sfinfite (consacrate) cu invoirea (aprobarea) epistorpulrri, sI rbmind pentru totdeauna rndnistiri ;i bunurile (lucmrile),
averile care atirnd (tin) de ele (le aparlin lor), sd se pistreze, ii acestea
(ministiri) sE nu se' mai faci loca;uri lurnesti; iar cei care ar ingtrdui
(ierta) si se facd aceasta'si fie supu;i ecrtdrilor cc.lor din canoane.
(Can. 4 IV Ec.; 49 Trulan; 73, 77 VII Ec.; 1 sin. I-II; 2 Ciril A[prandiinul)
Se interzice secuiarizarea nrindstirilor qi a butrurilor acestorar precum gi sd li se dea mlndstirilor vreo destinafie lurneasci. Se in{elege
insd cd vreo alti destinatie biserieeasei i se poate da, rdrninind continuu
leeiquri bisericeqti gi neinstrdinindu-li-se tjunttrile care le-au fost destinate.
VACANTE
. . CANONTJL 25: (SCAUNELE
OCUPE IN DECURS DE TREI LUNI)
DE IERARHI
SA SE
26. 27 lV
Aleranclrinut)
Se
impune
categoric obigatia existcntd
.
Ei pini atunci, ca fiecare
episcop sd
-angajeze pentru admi.tistrarea averii eparhiale cite un econom sau adrninistrator al acestei averi,
ulu. ai"',ifiJ"icr"rului
eparhiei
resFctive.
Istoria Biseri.cii
'p.en!;; ar:atd.cd economii se alegeau adeseori
-gi practica
dintre laici. dar fiindcdin'alptini.ea funcliunii acesteia nu era
absolut necesard stare cteiicaill.t"ilii
mult r"lLlJvrsq
priceperea qi corectitudinea
in chivernisirea celor economice.
Aqa cum se Drecizeazd in canon, economii
trebuic sd administreze
o,,nr;lltl
ce$tidupe i naiq;ii iiJ' Lli scopilor.
L'._ui
r-.,eobrcel aplicindu-se indrumareir
de'ra Fapte 6, 2, timp indeiungat,
piscopii instituiau economi dintre
diu"oni Ei-""urir]'iur,r".,
a Du ss
faee ei in;isi chivernisitori J" f"""ri
-materiale, care indeletnicire nLl
,numaici esteneduhovniceasci,
atit nepliceri cit ;i grave prejuclicii gi lor pcrsonal, .5iinstitufiei pe crreo serveau.
rentru ncexecutarea.dispozifiilorcuprinse
in prezentul eanon, epis_
prev.ederilo. "unoni"" qi. anumci;';;;;i
rincl obligafiei
npii
:i1l::rpu$i
oc a accepta economii, pe care i-ar institui
bozo d.Epiury1t.oir,i1ii;i;"
lui lor de clevolutiune,' pre'ai"t" i" cu'onut
11 al sinocrutui vti ecurne_
nic; drept despre care va fi vorba la acel
canolt.
CANONUL 27: (OSINDA CELOR CE IIAPESC
FEMEI)
sfintul sinod a
(hotdri!), c-9cei ce **.;
iuuroi sub cuvi't
_orinduit
de cdsStorie, sau nirtaSii,
r",; ;fet;iorii
c<'I'r ce Ie ripesc, rla,:x ar fi
clefici; si cadi din treapta lor,
iar daci ar ti taiei - lii a^r; arraremei.
6? Apost.; 9i Truta-n;rr-A-nch.a; 22, ZS,
Z6,'i0. J6.42.ttayite
""r M(:;;t
28 rV
Indiferent pentru care motiv cineva ar comite crima de rdpire a
unei femei, fie cleric, fie mirean, se pedepsegte potrivit prevederilor canonului. De aceea se pedepsescEi complicii Ei tlrinuitorii. Se intelege cii
celor pedepsi[i pentru asemenea fapte, nici nu poate fi vorba sa li se
permitd cisdtoria cu eventualele femei ripite de ei- Acest fapt il _coniirma $i o dispozi{ie precisd din Novela 143 a lui Justinian (anul 563)'
prin eare este cleclaratd iiegaii cSsdtoria dintre rdpitor gi femeia ripit t.
CANONUL 28: (PRIVILBCIILE qCAUNULUI DIN CONSTANTINOPOL SI DIASPORA CRE$TINA)
Urmind intru totul orinduirilor (hotdrlrilor) S{infilor Plrinfi gi cunoscind canonul abia cltit al celor 150 de Dumnezeu prea iubitori epis.
copi, care s-au intrunit in irnpirriltescul Constarrtitropol, in noua Rorni,
sub marele Teodosie, fostul implrat de pioasS atnintire, aceleagi le ori_nduirn (hotarim) ,si ie statornicim ;i noi, despre intiietifile (privilegiiie)
prea sfintei Biserici a aceluiapi Constantinopol, a nouei Rome, devreme
ce pi scaunului Romei vechi, plrin$ii duptr dreptate i-au dat (conferit)
intiietatea (privilegiul) pentru (rnotivul) ci cetatea aceea era cetate impbrirteascS.
,
$i cei 150 episcopi prea iubitori de Dumnezeu, indemnali (impinfi)
'de acelapi
fel (scop, considerent), au diruit (conferit) intiiet5fi (privilegii)
egale.prea Sfintului scaun al Romei noi, socotind a fi cu dreptate, ca
cetatea care s-a cinstit (onorat) cu inpirir{ia 5i cu senatul (sinclitul),
;i care a dobindit intiietlfi (priviiegii) deopotrivi (egale) cu ale vechii
Rome inrplrbte;ti; intocrnai ca qi aceea si se faci de mare (mdreascii,
slr se inalle).;i in lucrurile cclc bisericepti fitnd a doua dupd aceea
De aselnenea (s-a hotirit) ca numai mitropolifii diecezei Pontului,
b Asiei, ,si a Traciei, precutn ;i episcopii din finutrrrile barbare ale diccezelor nurnite mai inainte, sd se hirotoneasci de cltre pomenitul prea
sfint scaun al prea Sfintei Biserici din Constantinopol,' ti adic5, fiecare
'mitropolit
al diecezelor pomenite, impreuni cu episcopii clin eparhle (rnitropglie) hirotonind pe epi.scopii din eparhie (rnitropolie) duph culn se
rinduie;te (poruncegtc) prin tlumnezeie;tile canoanei ial mitropolifii pomcnitelor dieceze si fie hirotonifi, dup[ cum s-a spus, de cltre arhiepiscopul Constantinopolului, dupi ce potrivit obiceiului s:ou flcut
alegpri intr-un glas (unanimr') ;i i s-au adus lui Ia cuno;tingi.
( C a n . 3 4 A p o s t . ;4 , 6 , 7 I E c . ; 2 , 3 , I I E c . ; I I I I E c ; 9 , 7 V I V E c , :
36, 39 Trttlan; I Antiohia)
Canonul prczent este unul dintrc cele mai controvcrsatc,Iiind ncacCepiat de Biserica apusean:i nutnai din nrotive de tru-tie, pcntru cir argunientarea pe care o cupriude aratd lipsa de tcmeinicic a preten{iilor
scaunului roman la primatul dc jurisdictie. Intr-adevf,r, in el ni se spune
ti sihgunrl considerent pentru care Romei vcchi i s-au atribuit unele
privilegii, :a fost faptul cd era capitala imperiului. Pe temeiul' aceluiaqi
'considerent,
canonul aratS ci se conferi si scaunului din Constantinopol
94
28 IV
2S tV
s6
30,tr\/
ear^de cinstire-a presbiterului, iar daci. firr vreo pricini (cauzi).bine.
cuvintatd au fost coborifi (retrogradafi) intr-o, treaptd ,rrdi mi"a,
,int
vrednici, dacir s-ar v_idi (arEta) nevinovafi, si-gi ia'ain nou vr,ednicia
(demnitatea) episcopali pi preofia. :
- '-------'
i,b _,!C-1",.!6 Ap2t!.; 8, I Ec.; 3, 26 Tru.tan; I, 2 Anc:ira; 9 .Neocea:ariea:;
27, 70 Vasile cel Mare)
Desigur retrogradarea in materie de demnitate preofeascd:sacranrental.d; este un lucru contrar stirii harice, p" """" i aulirre - tiecaie
treapta prin hirotonic-. Dar dacd cineva este i"aupaotui airiti.o *;d;
quperioard pentru motive care-l fac nedemn de a o -ui
.l"qi.r"
de'a
mai funcfiona in acea calitat_u,^"l devine, prin insuqi acest iapt El
iiuJ"*,
a detine vleg altd treaptA inferioard:siu de a servi i' oaie"ure oltj
{e
treaptd a preofiei sacramentale.
.
ln cazul insd.cind nu este indepirtat pen!.*r motiv intemeiat,
ci, se
{r.tgEt" doar in situa{ia. g.n ? r"..putua sau de a nu avea loc pentru
qlujile- mai-.i-naltE potrivit demnithtrii sale saceqdoiuie, respectiv'l
poete..indeplini ;i o func{ie inferioard, fdrd ca p.in aceasta sa sl sflvi;q-eqsqi_
vreun sacrilegiu. Astfel, dupi cum aratd gi "o.to.r,rl'B ur iinodului I ecumenic, epilcopul poaie initeplini
ilfi"a
$i iuncti; a" ii"l"pi*"!;
{g vicar, crxn s-ar zice astdzi, ca qi acela de'presbiier.
$i ln acest canon,-dupd cum se vede din text, episcopul constantinopolului este numit arhiepiscop.
.!
:,
ALEXANDRT-
arhiepiscopului
-sicer si li se f;;; r".'t,i;r,ili;i;
i:J:T:li"i,-t-4t.lg:;i1ia)
(pasulre) prna la hirotortia viitolului episcop
al lrrarii c.etii!i a ilcxardri-
t i, V E: Vl r{l.)
$1,. ,Ramirrfud igaunt{".arhiepisopal il: Alerandniei ,vacant,,treprezentantii acestui scaun Ia sinod nu au semnat epistola dogmaiicd a lui Leon al,
omei catre l-lavian al Constantinopolului, prin care se condamtrd lrlorror
fizi{ii, cerind s:i li se iimiie acest lucrll, pinA se va aiege un nou arhiepis-,
cop al Alexandriei, pc'tru cd la ei exista obiceiul sd nu facd nimic fdra
aprobarea acestuia. Li s-a admis. cererea cerindu-li-se insd garan[ii, fdrq
de car:e,ei ar fi fost caterisili sau lipsifi de treapta in care se gdseau, ca
.
:
eretici.
IVlen[ionilm ci s;i in: acst:,canon, cuvintul hirotonie este intrebuinfat ln in{eles de lucrare complexS, de instituire prin alegOre, hirotonie
$i a$ezarein scaun a unui ierarh.
t
, " ! t
t L t ,
l i
rriil
iirl
'. :
:il
.r'1.
i --
t, 'ttl
i,..r ,'
CONSTANTINOPOL (691-,692)
ilr;,
ll
J/{r.l
ECUMENTC
DE l-ia
irua str r;'il t:{ rq
S,{'Sb' SiNoADE
V -
VI (Trul.)
::*
:r:;
I : V .-l VI (Irul.)
09
V -
VI
{Trut }
\' -
VI 0rul.)
101
r02
V -'VI
(Trut.)
fflhi:"
atosinoaiiicii'particrru'"
ii l,rJi'b, ," ia"*gdii"
ffii,ff:"i;1r;;.enice,
si cl-eonri-txti,iitt"r
;i'r.,ril;;, in colecfiafundamentalide canoanea rise"icii. ril"i " tacii
intrat
in rindui izvoarelorfun_
damentate
"fJ1i:!!#.'?l'
i,1,.&Tr,Lil",Ti"u
::i,r.*,1
3'#i'i:
i;-:"lJ,l;;
of":-::ii,1"
sinodului
.dupi
{:inut srib ciprian,- s-o-,perii"t ,,DUrnoi
oliiceur predanisit
':t
\' - VI (frrri.)
j 104
V*-VJ
(Trut.)
nTtf.;e.,
siivir5it,nrpi"iii:,,ic,-abarr,ri
pila-r" lilianuarie ateapul
Neoeezareea;
6, u cartagrlniii,' ol tt, io,-io,-iz,"a6'iornnt,cer,Mare)
5i'6.' , V:-
VI (Trul.)
105
reior Ei apoi a monahiilor. Pdcdtuirea, cir vreo; astfel de' femeie este socotitd ierosilie.
Caterisirea, ca PedeaPsil prevdzutd pentru ciefici in canonul pre'simplii cind e vorba de clericii hirotoni{i,
zent. are in Parte in{elesul ei propriu.
indepirtare tlin functiune' r:lnd e
iar in Parte are infelesul de
vorba de elerici nehirotoni$i.
.SA NU STEA FEMEI
CANONUL 5: (IN CASELE CLERICILOR
-(i
CARE DAU DE BANUIT)
Nici unul dintre cei tlin catalogul clcrului sX nu-;i ia (clobindouscff,
femeiS sau slujitoare, in afara acelora care se afl5 trecute
tini)
ih cinon ca fefe fird binuiali (care nu dau cle biinuit) finindu-,;i (p&strindu-gi) prin aeeasta neprihinirea sa. Iar daci cileva calci cele orinduite thoterite) dc noi, sd se cateriseasci. Acela;i lucru sI-l plzeascl
(sa-I observe) ;i eunucii (scopilii, castrafii), p_urtin{ grijd (preocupinduie) de a lor'neprihinire; iar cei ce o calcd (hotdrirea aceasta),dac6 ar
fi clerici si se cateriseascd,iar dacfi ar fi laici, si se afuriseascS.
( C a n . 5 , 2 1 , 2 2 , 2 3 , 2 4 , 2 6 A p o s t -7; , 3 I E c . ;7 2 ,1 3 T r u l a n ; 1 8 , 2 2
Vll'ic.; N Ancira; 3, 4', 25', 38, 70 Cartagina; 88 Vasile cel Mare)
Canonul ia mdsuri pentru apdrarea viefii morale a slujitorilor bise*
ricegti, infierind unele obiceiuri rcle care se vede cd persistau, deqi fuseserd-osindite inc6 de sinoclul I ecutnenic prin canonul 3'
Prin femei spurcate se infeleg aEa numitele femei introduse pe
aseuns (nelegal) (feminae subintroductae) despre care vorbeqte eanonul 3
al sinodului I ecumenic.
-Cif Aespre eunuci, degi prin canoane (22, 23r 2! Apost-) Ei prin legi
- codex 4, 42,
impdriteqti (incd de la consiantin cel Mare
_1-2), . s-a
interzis spoti."o numirului lor, totuEi, se vede "5 gypq exemplele orien.
tale, continuau si se facd eunuci fi in veacul al vll-leu,. 9up4. cum s-a
p.u"ti."i acest lucru qi mai tirziu, cit a durat impcriul bizantin'
CANONUL 6: (CASATORIA DUPA HIllOTONill ESTE oPRiTA)
De vreme ce s-a zis in canoanele apostolice, ci dintre cei care au
fost inaintafi (introduEi) in cler necdsitor!$!' numai citelii ;i cintire.tii
s6 se cisitoreisci (se'pot cdsbtori), (Ca1. 26 Apost.), ;i noi pdzind (obSe""inal acest lucru (aicastd hot6rire), orinduim, ca de_acum inainte, in
oi.i ott' chip ipodiaconul, sau diaconul, sau presbiterul, si nu aibi ing5duinli a'incheia (s[-Ei incheie) insofire de cisitori-e, dupb hirotonia
Iui. Iar cine ar indrdzni'si facd acest lucru sd se cateriseasci. Daci insi
ar voi cineva dintre cei ce urrneazi a intra in cler, si se lege cu o femeie prin cEsitorie dupi lege (legalh). sd facd acest lucru inainte rle hirotonia intru ipodiacon, sau intru diacofl,:sauintru presbiter'
(.Can. 5, 26, .57 Apost.; l! -lV nc.; l,-!3, ?1, 3A 'Trulan'; 7A Ancira;
16 Cartaginn; 69 Vasile cel Mare)
1,.
Neocezareea;
7
t06
\- -- \'r (Trul;)
Ti;
ff "::i?lilll,#:-Jilul::Al;";.
-ilrai.te
a" r,i,"i,iii int,, criacon
sau
lffi,uoJ:rltlft,.;:1"
." ,t i;1iir"::,ri;t:]
b _-. Fie
i;;;t'il;
tilffi:
lucruri.trecutecu 'ecrerea
de ril_
cir^sstoria
si clupirhirotesiain iporriacon,
no""iJ g#;il-"prigai;n;i;'intinng"
Riserici__
nu numai cistitoria,ipodia-conril;i
a.ip3 r;i;?r;;; ;; ffi; aceeaa dlaeo_
nului _sictriara preotdlui;a;;;ji"ojJ,!,u.
De fapt, eanonul r0 al sinodurui
din Ancira, i'giciuie criaconuiui
sd se c'sitoreasc'
d-.,1o1
ni;i;il,';ar.nurnai
in cazur ci'd.a deciarat
l^i ci vrea.
iuainte. de hirotonie,
sd.,se cisritoreasci dupir hirotonie.
ln ee priveste,5ratu5q acestei lopretigti,
de a se contracta c&sritoria
dupi hirotonic- existd opi"iu-""
ioi.r"i'gloqiti
"il; lsavirsi .a *" "i ii=u. "o"""ter dog:
matic ai cd deci cesaifia-*c;
crup;i adn:il.rsrrarca tainei
preofiei, in orice grad, ar
fi:i;"r;;"te.
pentru-L
J' o.tt"r de tezi sa
fie adevirati. ar t;bui ri ""-al-5"i"u""
"a Biserica ar fi invdf.t cindva
despre tai'a hirotoniei, ci ;;;;;;;;tui
cd pentru adminisr.rarea tainei "e*at-o"ir, un i'rpr.diment crenaturi rrarisau-ci, in orice caz, harur care
s-ar camunicacuiva prin
taina p."otriui,i-; f;
ri rlJ:ri""tivur oar,ecunr
7 "V,+tvl
(Trul')
107
'
1'08
18 \'
1'I (Trul.)
""h:CANOUUL
.O DATA
'ifi
:rr'
.ir tg;.
B: (SINODULMITROPOLIEI
- ---:'
SA\ SE
vt
vu TiE
t L CEL PUTIIil,
lN AN)
-s
voind si noi a fi'e intru toate cere atezate
tle eitre sfinfii nogtr.i
yrrinfi.innoim gi canonur
"""u "r^rr.ruiustult;; i;i;
fiecare an sinoade ale episcopilordin fiecare "p""fri"
u"rfo
iqriirJp"fijl
(localitatea)
unde ar soeotiepiscopulrnitropoliei 19 IV
Ec.).
ic.
.,;,{.,,.j.r.iui
g.iro v-vI(Tml.)
t09
ifi
,!
'rUl ri
ta
r I I llltr:)t;
110
lt. lz V,-
Vf 1Trul.)
.
Se:reproduce dispozifia canonului 4,4 :Apostolie,
interzicindu_ce atit
calrata, cit qi orice fel de dobinzi care
s;ar,.lua.de catre clerici in.caz;ul
rciiei ar imltr.urnutaeltora bani.
.!
.
(].'\NONUL 11: (CIiE$TrNIr
SA NU I\iBA IMPARTT\$IRE CU
lL-Dl-1il)
,!i
r
Nici rrnul tlintle cci nurnirati in starea
preofcasci,r,stu (\,rt,]lt)
,
Iaic sr n* rrini'ce azirnile cere de ia iudei
,o,, ,a ,o'i,rropuurc6(intorri_
riseascd) cu acestia, sau si-i "tr*tt " f,u_uori,-ii"ux''ia'aoctorii
cle la ei,
;i nicidecurn sii se .sc:I_*, u"ugiio i" bdi. Iar ;";;
-"1_r",.
;i";"a
s-.r
i'cumeta
:"
(s-ar apu('a) si faci
ca aceq5f4, dacd ar if
,l;
;;t";il;:d
iar dacir ar fi laic, si.r.rna
se afuriouor"d.
?1 Apost.;
7 Arttiottitt;
2s,37,38Laocticeea;
ir, ?i,
106
clicri;l;i,kfn,70,
separatismur
o" 'c.cregtini ri fatd de eretici a fost intotdeauna
p.iicticat in Biserici,lut?
crupi ",rm i-uu prlcticat ;i ort" I,origii fafii
dc crey
tinispr 9i in primul. rincl ingi'i morr,i"ii. Spi.it;f;;iu'J"pu..tist
s-;r mo;_
tenit in IJiscrica crin.rinduiciirc
_inguste-ale vcchiut"i-b;t;;;;;;;i";i
s;eexiincle nu nunrai ra relaliile de
iiatura ii.i"i.-iisi?asa, ci gi
relatii dt-' alta naturd, cu cei cle crectrnta pdgin,r sau eretica. ra rnr,rrte
can'nul
pr.zc.t leriferer.zi.ircest scparatism,pornind
irisi ee-ri "n t"-"i ;;ii;i;;
CANONUL 13: (EPISCOPII SA NU VIETUIASCA
IMPREUNA CU
sol'Ili_n LoR)
-'..:'Il"4 pi acest rircru h'r,enit ra cuno;tinfa noastrr.,ci.in Africa;i i.
Libia ;i i. alte locuri, pr..a iuiiti"li
u* ri;;;;;;;;lniint,:statitorii
piscopii) rle acolo nu se {e.esc de a viefui
1e,i"rpr:i,u"a-'"u frrpr.;irc lor sofii,
chiar pi dupi hirot.nia care u .'""it
(s-a.,sdvir.;it)asupr.aror, punin.
(prilejr-rind) poticni'e ;i
popoarelor
(cregtinilor). Agadar., rlar.e
.sminteali
fiind rirrra noasr.ir ca t'ate
,i ,*'il"i
;;;;'i;il;i"io",,,uro"
celor cre
sub rnina 'oastri, 'i s-a pi.ut ci in,ici
;";
acum inainte un lucru ca acesta. Iar lu-crul "r\, ; ;;, ," inrimpre de
o."rii ii"f,rrr*rrr, nu pentru
risturnarea (abroearea).s.au
-;isurpa*" "gi" ;"-;;;"
ffiuite apostoresrt.,
ci purtind srija ;rintuirii
a'p."rraii.ii .p;," ;""i"1i,.,!''u pupoar*ro.
si
pentru a nu se cla. (prilej) de vreo'prihani
ir"irt"i*
stirii prcotesti.
caci zicc dumnezeieicut iipo.tiot:-inut"
spr. r'irirea (slava) rui Durnnez(:u sd te facefi; {igi ,revitimltori (f;r;;;;i,rt.ni,ii*;i,juacitor
si pigi_
nilor (clinilor) si Risericii rui Du'rnci,.c',^
p*rcu_fiIsi c.u prac tutu'ur. (1.,
l'ac pe plac, ps toti ii nrullu.ruc,sc;-n""ioti,ra
folosul nreu, ci pe act,la al
celor mulfi, ca si se rnintuiaic-A-;i*"11_"i
""*ltn.i- ui*ln"i, prc"um
eual lui
;i
(r Co1.r.o,31_3i; lr,-rl.
rar {"j:jrr-.
daca s-ar prinde cincr.a ticin;r un
rucru ca acesta (adici ct,da
cc opre;te canonul),ii se cateri;;;;-'
i.
r
(Can. 5,51. Apost.; 3 I Ec.; J0,,lg
Trulan; 3,4, ZS,60.Cartagina)
XI ,V-Vl(Trul.)::i
tl
C*ronul intefzice convietuira cu $ofiiie lor a celor cal au fost
ale$i episcopi, cu nrotivarea ed un astfel de trai al eplscopilor, ar aduce
poticnire qi sminteali intre crediucioSi.
Prin'rlrmare, cea ce determini misura luat;i de sinod este o cauzi
obieetivA care constil in starea de spirit .sau in pdrerea care ;i-a creat-o
rnasa credincioqilor despre viafa prarticularii a episcopilor, linind ca
ace$tia sd fie nectisltori{i sau nrircar si nu convieluiascii ctt so(iile lor
dupd ce au fost alc.siin demnitatea episcopald.
Mii.sura luatd prin canonul prezent cu toatd i.ncercarea de a o prezenta ca nepotrivitd canoanelor apostolice, este totu[i in cnntrazicere cu
care intcrzice ca vreun cleric, inciusiv episcopul, sit-gi
canonul 5 ap<-rstolic,
plrirseascil sofia sub cuvint de evlavie.
tsaptul cii in anul 691-692 a devenit necesari o mf,surii ca acecil
cuprinsi in canonul de care ne ocupdm, arati cd episcopii trliau incit
vi*ta con.iugala, adiui convicfuiau cu sofiile lor $i dupi ce srall afeza{i
in scaune, cu toate cI de.ia Cu 150 de ani n:;ri inainte, Justlnian a interzis printr-o lege (anr-rl 531) ca episcopii sa-qi mai pdstrezc sofiile dupl
intrarea lor in funcliune. (Cod. 1, 3, 48). AcelaEi iucru il interzice ;i prin
novela 6 (novela 6, 1,-an 535), prin care se mai dispune pentru pritna
iatl in legisla{ia bisericeascd;ca episcopul sir iic rincluit ,,fie rlintre monahi, fie,dintre c:lcricis (Nov. 6, 1, 7). i)e rrltfel rindtriaia aceastade a se
alege c,piscopii dintre monahi, dar ,si dintre clerici de tnir -_ in:ti
restriclia dc nrai inainte cu privire la so{iile acestora
ftiri
era vec:hc gi nu a fost sclrimbatii in sensui iu care ea exista
astiziinRiscricii,clecittirziu,nrirrveacuriieXl\:
x\" de cincl s-a impus rinduiala ca episc.opiisi {ie alc;i nutnai dinlre
uronahi. $i aceasti iincluialir insi, nu se intemeiazir nici pe o lei;e bisericeascli,nici pe vleo leqe emi-sdde autolitatca dc stat, ci nutllli pc pr:tcticir, sau pc obiceiul ridicat la valoare de lege.
Dc fapt, incepincl de pe \:rcmea lui .Iu:;tiniiln ;i Plnii in vr:rcrrl
XIII - XIV, au existat ;i episcopi ciiluglri 9i epist:opi ditr clcrul dt- ttlit',
dcsphrlifi dc ,.otiile lor, clar ;i episcopi casirtorifi. In fine, in mod oficill
altia la 1625 tr{arturi"sircade credinfa a lui Mitrofan Critopulos,constatu
in r:apitolul XI, cii cpiscopul s;e alegc nttrnai clin clcrul cilu!'i-tresc, satt
ale'ginCr"r-sedintre necrilttgiiri, ace;tia ttrmeazi si depuni voturilc
monahale.
.
13
14 -+.,VI 1Trul.!
14 V-VI
(Truf.)
alte sinoade apusene"Ei unii papi, au cdutat sd impuni -ca normd ge!e,
ralS celibatul clerului'cle toate gradele, dar cu qanse schimbdtoare pinl
prin veacul XI, cind incd 5i in ltalia, ba chiar Ei in Roma, se mai giseau
i:lerici, inciusiv episcopi cdsdtorifi, In acest veac ins{, la 10?4, papa
Grigorie al VII-lei a iiterzis cu desdvirEirt cisdtoria clerului, fiird a se
generaliza aceastd mdsurS. TotuEi, mdsu_ra^ntta devenit 1e;99
putEa insi -categoric
obligatorie, dectt de la anul 1562, printr-o hotdrire
general5 Ei
ai
- sinodului tridentin.
Trebuie sd facem clistincfie intre ceea.ce se cheamd institu{ia celibatului qi starea celibatard de necls5torit. Prin institulia celibatului se
de norme legale,. adoptate de autoritatea bisericeascd
iniuf"g"'"orapleiul
aplseind. prlin care clericilor le este interzisd cu desdvirEire cisdtoria
c,it gi dupi hirotonie, fdrd a-i obliga insa la viald in infrinare
;iit idi"i"
lc
impune votul monahal al castitdlii. Chestiunea raparturilor
sau fdri a
clerului cu fcmeile nu este reglementati legal, ci este trecutd intr-o chestiune de cons,tiinfd, fapt prin care se lasi libere raporturile ilegale, ca
o:"o*p"r.otrie pentru interzicerea raporturilor matrimoniale legale.
Se inlelele de Ia sine ci starea de celibatar sau de neclsdtorit nu
.." .ri-i" d" u" fu"" cu acest lel de celibat, adicd cu ceea ce am numit
itrJtitrrtiu celibatului. ln aceastl a doua formd a sa' ca stare celibatard,
iar nu ca institufia celibatului, celibatul este ingaduit. gi in Biserica Orientuff, ".ii.i"du-sd cea mai veche rinduiaH bisericeasci in aceastd-privin{5,
Oupl """" se permite fiecdrui lnemru al clerului sd se hotdrascd fie pentru
stai"o de celi-batar,fie pentru cea de cdsdtorit. Aceastd fireascd 9i cit se
p;;t" cle normald'rinduiate s-a pistrat pin[ in ve-acul aI XIII-lea sau
bhiur al -\IV-lea pentru toate gradele clerului, dar de atunci ea a incetat
ae a mui fi o rin'ttuiald pentru episcopi, cdrora incd din weacul al Vl'lea
a li se ingridi iibertatea de a-alege-intre cdsitorie 9i celibat' Cel
i"*p"
ai"lii care a inipuS in Biserici celibalul . episcopilor. este impdratul
Justinian printr-O novel5 din anul 531, cdci nu li s--a impu.! de atunci
epiicopito. monahismul, ci doar celibatul. ln veacurile urmitoare, pind
ii "Lrl"r al XV-lea, cind s-a aiuns la statornicirea rinduielii-ca gpisco;
pii si fie alc;i numai dintre monahi, sau ca dupd alegere sd fie obligali
i i.rt,.* in tnonahism, episcopii erau fie monahi, fie celibi, fie cisdtorifi'
Neexistind o rincluial[ canonice prin care se impune monahismul
cpiscr]pilor, i.rvcmtotuSi in Biserica R5sdriteand o orinduire canonicd prin
"i.u .b impune celibatul episcopilor in sensul de institufie juridicS, iar nu
in iensuf de stare lasatd ia airecierea episcopilor, 9i aceasta s-a reglementat prin canonul 48 Trulan
cit de neintemeiati este institulia celibatului in genere, se arat6
destul de iimpede din textul insugi al canonului Trulan'
CANONUL 14: (VIRSTA CANONICA A HIROTONIEI PREOTILOR
sI DIACONILOR)
canonul sfinlilor ;i de Dumnezeu:.purt5torilor parin{ilor no-;tri s.i
aib6:tdrie pi in aceea, ca sE nu se hirotoneasci presbiter inainte de treizeci tle ani, chiar tlac6 ar fi om cu totul vrednic, ci sd aqtepte. cSci Iisus
f?l
l5
Vr _
VI (TruI.)
rES-',i
16 Vr-W"(TruI.)
i;' ..'t
, ttt' Partea finalS a ,caDonului. privegte direct Ei canonul anterior, servindu-Ie ambelor acestor canoane drqpt incheiere, prin felul ln care
prevede pedepsirea celor care ar cdlca dispoziliile canonului 14 cit Ei
ale canonului 15.
CANONUL 16: (trELUL, NUN,IARUL $I SLUJBA DIACONILOR)
De vrerne ce Cartea Faptelor predanisegte ci ;apte diaconi au fost
agezafi (instituili) de citre Apostoli, iar cei (pirrinlii) de la sinodul din
Neocezareea, in canoanele a;ezate de din;ii' astfel au trecut (au pus)
in chip l[mufit c5: ,,dupi canon' trebuie si fie ,sapte diaconi, oricit de
mare ar fi cetatea; si se incredin{eze (oricine) despre aceasta din Cartea Faptel6p(' - noi potrivind cugetul pirinlilor la _spusa apostolici,
am aftit ci cuvintul lor nu era despre bdrbafii care slujeau tainelor, ci
despre slujire (servirea) la trebuinfele meselor, Cartea Faptelor astfel
spunind, In zilele aceleA, inmulfindu-se ucenicii, s-a ficut cirtire din
partea elirriqtilor impotriva evreilo-r, cd erAu trecute cu vederea vdduvele lor la slujirea cea de toate zilele (ia impdrlirea ajutoarelor). Agadar, cei doisprezece chemind nrulfimea invifdceilor au zis: nu este duph
cuviinfd (potrivit) ca noi, pirdsind cuvintul lui Dumnezeu, si slujim
meselor. Drept aceea, cdutafi frafilor dintre voi papte birbali cu buni
mdrturie, ptini de Duh Sfint 9i de in{elepciune pe care s6-i rinduim
(agezdm)la trebuinfa aceasta; iar noi votn stirui in rugdciune pi in slu:
jirea cuvintului. $i a pldcut cuvintul inaintea intr,egii mulfimi, ;i au
ales pe $tefan, b6rbat plin de credinfi 9i de Duh Sfint 9i pe Filip' 9i
pe Prohor ;i pe Nicanor ;i pc Tirnon -;i pe Partnena 9i pe Nicolae pro(Irerpte
lelitul clin Antiohia, pe care i-au pus inaintea Apostolilor 6, 1-O). Tilcuind acestea, dascdlul (invdfdtorul) Bisericii, foan Gurd de
Aun astfel grbie;te: e vrednic de a se rninuna (dc admirat), cum cle nu
s-a' dezbinat mullimea la alegerea birbafilor (acestora), curn de nu au
fost infruntafi (dezaprobali) apostolii de citre ei. Apoi este neccsar a
gti, oare ce fel dc r:rednicie aveau ace;tia, si ce fel de hirotonie au primit? Oare pe aceea a diaconilor? Dar acest Iucru nici nu este in Biserici.
Sau este oare aceasta rinduirea (instituirea) presbiterilor? Dar
atunci incl nu era nici un episcop, ci numai apostolii. Drept aceea, nici
numele diaconilor nici al preo{ilor, socotesc cd nu era cunoscut 9i aritat.
Agadar, pe temeiul aeestora, potrivit invdfdturii tilcuite mai inainte, facem cunoscut (invdlirm) ;i noi, ci cei papte diaconi pornenili mai
sus nu trebuie sd fie socotifi ca slujitori la taine, ci ci accptia sint cci
cdrora li s-a incredinfat purtarea de grijd a trebuinfei ob,stegti a celor
adunafi atunci: ei ni s-au ficut noud micar prin aceasta pildd de dragoste de oameni (filantropie) 9i de rivnl fafi de cei lipsifi.
20 Laodiceeal . ".
(Can.; 78 I Ec.,;7 Trulan; 75 Neo;cezareea;
;
Se tilcuiegte canonul 15 al sinodului de la Neocezareea,ardtindu-se
'ctr Sfintii Apostoli, eind au instituit pe cei 7 diaconi, nu au instituit de
fapt treapta clericald a diaconiei prupriu-zise,- cdci atunci existau doar
:9i*
I '-.ar.
.i'
o
116
17. 18
V.:VI
(Trul.)
IN EPARHIE
l9 V-VI
l i a
(TruI.)
tru ei starea (pricina, cauza respectir,A) sau nlvilirile barbarilor pentru care au fEeut retragerea (din pricina c6rora s-au refugiat), de indatd
si se intoarci la Bisericile proprii, ;i sd nu le pirdseasci timp indelungat'
fdrd pricini. Iar daci cinevfl, rrl se poarti-r dupi canonul dc fafi, si sc
afuriseasci pind cind s-ar reintoarce la Riscrica sa. Acelagi lucru sE se
faci;i episcopului care il fine (re!inc) pc cl.
( C a n .7 5 ,A p o s t . ;7 5 ,7 6 I E c . ;5 , 7 0 , 2 0 , 2 3M C . ;
Ec.; 3 Antiohia; 75,76, 79 Sardica)
1 7 T r u l o n ;1 5 V I I
Canonul impune episcopilor (inaintestltitorilor) obiigalia clea propovldui continuu aclevZirulcredinfci, predicind ;i catehizincinrai alesirr
zileie de duminici.
ln aceast[ lucrare a lor, ei trebuie si se {ind mai ales de predania
,Sfintilor P5rinti, orientindu-se dupir scrierile acestora, pentru a :ru greEi.
Carrsnul este important cu deosel:irepentru faptul cI aratl valoarea Sfintei Traditii.
118
'
20. 2l
V *'
Vl lTrul.f
CANONUL2_0:
(EprSCopuLEsrE opRrr sA pRopovADUrAScA
IN EPARHTE
SrnarNaj
CANONUL21:(PocArNTAgr REPRTMTREA
cELoR cATERIsrrr)
cei ce s-au ficut vinovali de grele fdr'ddelcgi (infracfiuni)
canonice
;i din pricina aceasta au Jost supu;'i caterisirii aErxii"i:il gi pentru totdeauna-(perpetui),
.pi- dafi (impin9il in starea (rocul) iaicilor, dacr insi
de buni voie pornind
spre intoarcere (pocdin!6) reapaaa pe"ut"i p"rrliu
care au cizut din rrar_gi s_e
lac -pe ei'cu desivir;ire .trairri a"'a.uia,
atunci sd se tund5 in chipul clerurui.
Ia' dac5 no i:o.-atug" ;; b";;;;;
aceasta, atunci sd-gi lase pirul sr creascr intocrnai ca iaicii,
ca cei
au prefuit mai mult petrecerea in lume decit viala- cea cereasca, ce
(au
preferat vielii cereEti,petrecerea in lume)
(Ca!:.5,^62,8I,8J Altos!.;g, IZ I Ee.;,9 III Ec.;
? IV Ec.;9 Neoce_
-CiiU
zareea;
-3G Cartagina; 16 sin. I_fl; 3, iO, Vastti' i"il UorL; i
Alexandrinttl)
In eanon este voi6a de caterisirea.de,sdvirgiti'sad definitivi gi perpe-tud' ceea ce aratd cd existd. qi o caterisire tempo"ute
c"" dintii se
aplici-peatru fapte grave, pentril inr.a"liuni ;ri;ir;;;;i*ero"li"iu"I
tele ei sint cdderea_din harul preotiei ji cono.irea-respectivilor
clerici
in rindul laicilor. unora ca_aceqtia daci'se vor pocdi,
ri se ingdduie si
poarte semnele exterio_areale preoliei, sau, cum
spuns
-;";;"
canonutlsi p";_
te pdrul tuns ln chipur clerului, dar nimic'-ai -"ti,
----' r-e'cd sint con_
siderafi in adevArcizuti din har.
Este cazul si ardtdm insd cd nu orice caterisire produce
c6derii din har, ci numai caterisirea pentru erezie sau pentru pdcatefectul
impo-
Zz_24
V_VI(Trul.)
119
!e.
-.*
.i
I
120
2t. 26
V -
VI: (Trul.)
CASATORTT IN
MOD
Presbiterul, care din ne;tiinfi s-a incurcat intr-o c6s5torie nelegiuitn (ilegald), s6-,si p5streze scaunul, dup5 cele ce ne-au fost legiuite nouX
de cdtrer sfintul canon, dar si fie linut departe (si se opreascd) de celeIalte lucriri, pentru cI destuli ii este iertarea unuia ca acesta. InsI este
f5ri de cale sb binecuvinteze pe altul, cel carc este tlator sd-;i vindcce
propriile sale rini; cdci binecuvintarea este impdrti;irea sfinfeniei, iar
cel ce pe aceasta nu o are din pricina gre;elii celei din ne;tiinf5, cum
va imp5rtipi altuia? A;adar nici in chip ob;tesc (irr mocl publiO nici
osebit (aparte, in particular) si nu binecuvinteze, nici trupul Domnului
si nu-I impdrtigeasci altora, nici sd nu facl o altd slujbh (nici si nu
oficieze altceva), ci indestulindu-se (mullumindu-se) cu inaintegerlerea,
sd plingi inaintea l)omnului, ca s5-i ierte lui nelegiuirea cea clin ne.5tiinti. Cdci este invederat, ci o astfel de ntrnt[ rrelegiuit[ sc va
.}ib'.;.
27.28
V-VI(Trul.)
t2l
122
29. 30
V -
yJ (Trut.)
30: (CELIBATUL
31.32
V-VI
123
(Trul.)
SFINTA
'IERTFA
VINUL
SB AMESTECA
*r9*r
.. *
124
V -
VI (Trul.l
- $i- inc5 in fiecare Bisericd in care au strilucit luminatorii duhovnicetti, s-tipines,_te(se !ine) aceastd rindrriaif ,latt-;;, b;;;zeu.
cdci chiar
si racob fratel dupi trup, al lui Hristos r)umnezeur nostru, ca pri'rul crruia i s-a incredin{at ,scau'ur Bisericii lerusalimitenilor, gi vasile
ar_
hiepiscopul Cezareei, a clrui faimd s-a rlspindit i" ToLoigu
lume, ;i
care ne--au pre4anisit in seris tainica lucrarc sfinfitl, astfef
orinduii,
ca Ia dumnezeiascaliturghie, sfintul potir si ro'piinuurci a
din ;pt;i
din vin.
$i cuvio$ii pir.inti care s-au adunat la Cartagirra, atrag limurit
.
luarea aminte. ea la cere sfinte sr nu se aducr nirnic
mai mult, decit
trupul-;i-sirrgele Domnului, precunr si insu;i t;;J;
predanisit, adicd
piine ;i vin amestecat cu api.
Iar daci vreun episcop sau presbiter. nu face (rucreazi)
dup' rinduial-a predanisitd dc citre apostoi, amestecind "i""r'ri
"u
apd,
ce aduce
"*l"l jertfa cea preacuratd, si sc cateriseasce,*
ca
vestind
nedesivirgit taina, si ca inrroind eele preilanisite.
(Can. 3, 4, Ap; g1 TruI.; JZ Cartg.)
Dupi ce sinodul IV ecumenic a eondamnat monofizitismui, Biserica
st5p.initd qi de tendinfa de independenF fati ae Biserica
1T"."$
Impe_
riului-Bizantin, s-a _tot fr&nrintat pin.i cind r* dn"i'igo.-;i;;;_;;-;i',iJd
{inut la Tvin. a cotrdatnnathot.iririle sinoclrrlulIV ec.,
cleclaratformal mottofizitd. De atunci incoace. arnrnrii au introdu.si'.'-"
di.,ru.*e obiceiuri
ale lor proprii in rinduielle bisericeqti inire ca;;-$i ;;"il d" ;
i;i;;i i;
sfinta jertfd nunrai vin neamesteeatcu aoi:r.
prczent sc opune iclroparastafilor, eare savir5eau sfinta
.- ^,=91"onul
Jertra nurnal cu apd s;i cornbatc practica lor ca eretieil, pre'i'rzind pentru
orice cleric care gi-ar insugi-o, pedeapsacaterisirii.
canonul subliniazd valoarea tradiliei sau precra'iei apostolice,
ca
temclie.a dreptei credinfe Ei a br-rneirincluieli ii gi*ri"i,
"ona*rrrria
;i
,,inovafiile" care s-ar introduce inrpotriva prcclaniei.
CANONUL 33: (PREOJIA NU SE nTogTENEgTE)
De vreme ce am cunoscut ci in fara armenil'r se ri'd'iesc
(se introduc) in clcr numa.i c.gi d9 ggam preofesc, _ cei ce incearcI
sX faci
aceasta urmind obiceiurilor iudaice,
iar unii dintre ci cttar .ri ""t"";i
se a;eazi cir.rtdrc{i ;i citefi ai durnnezeicscului loca$, am
chibzuit iru_
preuni, ca dc acurn inainte si nu le fie pe.rtii
""io"iu.'oiesc
a inainta
pe oarecare in cler, sE caute la neamul celui ce
," i*irrt"ozi,
ci ispi
tindu-i dupi rinduielile (no'nele). ce au fost agezatei,iriir,t"to canoane,
dacd ar fi vrednici si se numere'in cler, _ pc aceltia
si_i inainteze slujitori biserice;ti, fie ci s-au n5scut din
strhmoii pi"o1i ii" "a ",,.
Dar nici si nu- se ingiduie vreunuia dintrr: tn!i, ca
rlupi rindrriala
celor num5rafi in cler, si rosteasci, poporurrri ",, jtur-1o"c.
d. pe ;rlrrvon, cuvintele cele dumnezeie;ti, decit numai
au"a "rl""ul
ca accsta
84. si
.V_VI (Trut.)
se invrednicette de tundere clericaltr gi prirnqte in mod canonic binecuvintarea de la propriul sdu p.lstor.
Iar dacd s-ar priude cineva fdcind impotriva celor ce s-au scris
mai inainte, si se afuriseasci.
(Can.76 Ap.; 14 sin.IV ec.; 1,5Laod.)
Se combatc qi se interzice tot o practicd armeneascd, Ei anume,
aceea dupi care s-a introdus in Biserica armeani, ereditatea de cast5 la
recrutarea clerului. Cum acest princil.riu era potrivnic invS[iturii de bazd
a Bisericii, care nu face distinclie nici intre iudei, nici intre elini, nici
intre sclavi, qi nici intre stdpini, era firesc ca el sd fie osindit. Cu toate
acestea, istoria a inregistrat 9i in alte Biserici de mai tirziu, nu numai
incercdri de afirmare a acestui principiu, ci chiar Ei acceptare practicf, a
acestuia, potrivit mentalitifii laice de castd sau de clasi, care a influen{at uneori Ei cirmuirea treburilor biserice;ti.
Se mai vorbeqte in canon de tundere, prin care se intelege tunderea
clericald, iar nu tunderea monairalS, ariitindu-se cd numai tunderea clericalir inclrepta{egte pe cincva sd se numere in rindul clerultti 9i sI indeplincasca fr-rncfiile clelicitlc. Prin urmare tunderea monahald nu este un
act prin care cineva intri in rinclul clerului, gi deci monahii -simpli nu
fac parte din cler, dupi cum rezultl ;i din cele spuse de Balsamon tn
corrrentariulacestui cftnon.
ci\NoNuL
IERARIiILOR
DE-
126
36. 37
V -
VI (Trul.)
38. 39
I/-VI
(Trul.)
127
ec.;78 Ancira;
1:18
VI
(Trul.)
'
De vrerne ce a se lipi de Dumnezeu, prin retragerea tlin zgortrotele viefii, este (un lucru), foarte mintuitor, - se cuvine ca noi sl nu
primim fdri ispitire (;i) firr de vrcme, pe t'ci carc ipi aleg viafa singuratici (monastici), ci si pizim ;i in privin,ta lor, rinduiala prBclani,stfi
noui de cltre Pdrinfi, aga ci (incit) atunci se cade a prin:i mirturisirea
(votul) r'iefii celei dupd Dumnezeu, cind aceasta este cleja statornicd ;i
este fdcut cu cunoa;tere gi cu judecatE, dupi implinirea minlii (dezvoitarea deplini a raliunii).
Si fie a;adar cel ce voie;te si intre sub jugul monahal nu mai rnic
decit de 10 ani, - inaintestititorul avind ;i in privinla ispitirii acestuia,
str-i sporeascb timpul pentru intrarea (introdu6erea)'9i ipezarei lui iri
viafa monahalS, dacd socote.gte(apreciaz6) ci este mai folositor aceluia.
cici cu toate ci Sfintul vasile cel Mare in sfintele lui canoane (can. 1B),
glrsuiegte, cd cea care se aduce pe sine de bunx voie lui Dumnezeu, gi
care inrbrifi;eazi fecioria, dacd a irnplinit al ;aptesprezeceleaan, sI se
nulnere in ceatd (star-r'afecioarelor),_totusiunrrind noi pildei (rinduiclii)
celci pentru viduve ;i pentru diaconife, arn stabirit prin-asemrhare (anail
+
I
40
v-VI(Trul.)
129
r3b
40
V -
VI 0rul.)
s
fi
L4
4r
v -
Vr (Trul.)
131
In lumina principalelor norme canonice, rinduiala pentru intrarea in monahism ar treUui stabiiitd astfel: la 10 ani se pot primi simpli vie{uitori
sau frati, la 16-17 ani se pot primi in noviciat,la 20-27 ani pot fi
tungi in monahism.
Norma inscrisi insd in canonul 45 Trulan, cu privire ia iimita minin-ri clevirstd pentru intrarea in mindstire 9i apoi qi in rnonahism, trebuie
infeleasd in spiritut prozelitismuh:i mona]ral, de care atit din textul canohului prezctrt, cit qi clin altele (41, 42, 43, 44,45, 46, 47, 48,49, etc')'
Trulan.
se poate vedea c5 erau animali parinfii intrunili la sinodul
foloseEte
se
ne
ocupdm'
care
de
canonul
in
Men{ionim in fine, cd Ei
care
sint
prin
hirotesiei
actttl
doar
pentru
exprima
a
hirotonie,
cuvintul
instituite diaconilele.
CANONUL4l:(NOVICIATUL$IISPITI1iDACELORCESE
CALUGARESC)
cei clin cetafi sau sate, voind s6 se retragi in locuri inchise (sili se cade
hSstrii, claustre), ;i sd-;i poarte loru;i grija in singuritate,
cu via{a schimniceascd
deprindd
se
sd
min-6stire
in
intre
;i
str
intii
"ruf
.u
trei ani sd se supuni in frica lui
lanaho'eticir, singuratic6), gi vreme de.
mindstirii, qi sd- implineascb as(exarhr-rlui)
intiiiiat;rtorului
ii"-""r*",
cuvine. $i astfel,- marturisind ei
se
cum
clupi
toate,
intru
cultarea cea
dorinla) dgsttle alege,reaunei asemenea viefi'-;i ci.-o im(""il;"d;-'i
ispiteasci (cerLri,ti;earA pe aceasta cie buna voie din toati inima, sd se
Dup[ aceea,
loc.
acel
din
(episcopul)
ceteze) d,e cdtre inaintestatitorul
locului
in
afara
alt
a',
de
un
timp
stlruinii
cu
peireaci
sd
i" "."it chip
(produce)
cla
vor
Cdci
atunci
lor.
i;r"hir, "a tt ai aerrtin si se arate scopul
ci
urmiresc
Jonua'a (increclinlare), cd nu r-ineazd miriri de;arte, ci
implinirea
6uni
Iar'
adevdrat.
cel
binele
insupi
pentrii
aceasti iir-,i;t"
"""i utitu tinrp, daci ar rimine in aceea9i alegere' ei si fie inchi;i' ;i
,i ,rr le fie ingScluit sd se indeplrtez.e de acest silag (aditpost, aEezarea,
locuinta) afari daci i-ar tiri la acest lucru vreun folos ohqtesc sau vreo
spro
ob;teascd, sa1 vreo alti nevoie, care i-ar sili (pripi)'
l""tri;fa
rnoirte,' clar ;i aceasta (sir sc facf,) cu binecuvintarea episcopului flin
acel loc.
Iar cei ce ar incerca sI iasl din strla.sullor, in afara pricinilor pomenite, (f[rd de motivele amintite), mai intii sd fie zivorifi, flrd voia
(numitele) locuri inchise (claustre), iar dup5 aceea,sd'i
i; i;-;"-enitele
vindece pe ei cu posturi,si'cu alte nevoinfe aspre (strimtttri, cazne),;tiind noi, dupi cunt este scris ci ,,nici unul, punind qlna sa pe plug 9i
intorcindu-se ind5r5t (spre cele clinapoi), nu este vrednic (apt) de impirifia cerurilor" (Lc. 9, 62).
(Can. 4 sin.lV ec; 4 sin. I-'II)
Canonul Prevede trei ani de ispitire sau de noviciat in mlnistire
si apoi'un'an de incercare in afara niinestirii, ca astfel sd poatl fi verii'i""ta hotirirea 5i statornieia, eelor care vor si devin5 monahi. Se inter'l
j
V *
42. 43
VI (Trul.)
zice apoi
1eglrea din mindstire fdrd cauzd binecuvintatd, qi se previd
mijloace de indreptare pentru cei care ar iegi din mtndsti"e, ti moa
nereglementar.
se mai relevd importan{a Ei autoritatea episcopului,
ca unul care
apare ca prim staref al tuturor'mindstirilor din ep^arhie^.
CANOi{TJL 42: (PUSTI.IICU SA NU UMBLE PRIN LUME)
orinduim ca cei numifi pustnici, care sint imbrEcafi
in negru
gi p-urtind canetele
(nu-Ei tund parur), cutreierd "Lte1r" petie-c-u-p-leJe
cind printre birbafii laici, Fi printre femei pf aufAi*irra
1usiie1l-flga'ra
duinfa.lor_ proprie, (votul), daci tunzindu-,si pretere, areg (doiesc)
pli,
measci schima (chipul Ei_rinduiala) celorialfi monahi, l_' ace;tia
sI-iie
agezafi in ministire pi si se numere printie frafi. Iir de nu a" ul"g*
aceasta, sd fie cu
-desivirgire goni$i din cetdli, ;i si locuiascl pustiuriie
de la care gi-au pldsmuit
gi numirile.
(Can,.4 sin.1Y ec.; 4 sin.l-il)
. Din cuprinsul canonului se ve.re cd Ei in veacul al qaptelea,,mai
exist_aupustinici sau eremili independen{i de agezdrite-minasfiregti'gi-de
ierarhia bisericeascd. Acegtia, trdind un' timp prin pustirr"i, "ulreie"iu
lutnss dedindu-se Ia acte neconforme cu starei lor, carleera cle fapt iclen-:
tica cu cea monahald Ei intemeiatd pe vot cdlugdiesc. penrru a curma
o
stare ilegald in care se gdsesc acegtial fa-{d_
de noimele existente cu privire
Ia rnonahi, precum gi pentru a 6vitb defdimarea stirii monahale, canonul dispune inchinovierea acestora in mindstiri, iar pentru cazul
cd ei
nu ar Ji de acord, dispune sa fie alunga{i din cetd{i in pustiuri.
;'
fi -e-steingiduit cregtinului, s6-,si 4_"uga viafa ascetici, gi ca, pErdsind viforul cel prea tulburat al treburilor-vie{ii,
si intre i" i"i"artire,
gi.srd se
-tundd dupi chipul cel rnonahal, chiar dac5 ar ti tost p"i", iri
orice cddere in grepeali. c6ci Mintuitorul nostru Dumnezeu a zis:
cel ce vine la Mine, nu-l scot afari,. (In. 6, 3?), agadar, vief,rire ;";;;: ,,pe
ticd zugrSvindu-ne (infdliqfu1du-ne) noua viafa cea intru' pociinf5, o
incuviinfim (aprobdm) celui ce cu adevdrat (in mod sincer) i ie herizepte
(dedicd); pi in nici un chip (fapta vielii lui de mai inainte) nu-I impiedici
pe el de la implinirea (ajungerea)
, rirrr!
lintei sale.
(Can.4 sin.IV ec.2,4, sin.I-II.)
,
, l . a i f . . 1
44-46
V--vIGrul.)
(33
134
47. 4E
v -. vt 1Trul.)
$J#|:"T:J[.""
(Cart.47 Trutan)
,..:
Se interziee cdlugdrifelo-r
_sicdlugErilor, sir iasd clin rnin5rlire far?i
vreo cauzd binecuvintatd,
fdri incr-rriiinqar;u;";ril";;ii
Ei
ministirii rcs_
pective. Cdlugdritelor,' in'spccial, Ii
se interzic.ecu A"s"i",oi.ri.u,
sd dolirrnii
in afara min5itiriior.
CANONL 47: (NECALUGARII SA NU DOAR'\,fA
lN T\,'INASTIRE)
si nu doarmi nici femeia in min-rstire
bxrbiteasch, nici rriirbat i'
cea femeiasctr, rrentr.u c5 se cade, si fi;
";Ji";;;i'i"n
ararr de orice
bxnuial' si sminteard, gi sd-qi i"a*pt"
r,iata lor spl'e ceea cc este cu
bun chip (bine uli.cut;
9i statorni"
lui I)'mnezeu. rar rraed 'a
face cineva a"uit l,r"r,r, uri ac-al iiJir.uintoa)
"te"ic,,r"i au u"-ii laic si se afu_
riseasci.
(Cart.78,20, 22 sin. VII ec.)
. Pentru pistrar-ea bunei rinduieli in-ce. priveqte viafa mindstireascti,
se interzice ci feme'e
;;;;;iri
-inarti"'i atk;b;til
s5 doarrnd in mrnsstiri $de f;;;;i, .;L;il;;;';,i"iiirii';r
.ru., "u bdrbafii
pentru clerici
pentru
laici.
$i
se in{erege insd, ci aceastd afurisire
in cazul clerieiror este doar
suspendarea, $i cd numai in cazul
riiciior ."';p;A'"i.riiri"uu
adevdrati.
Deci nu se prevede nici pentru "l-tu'"i.r
pentru arta cd se aplicd pentru
un timp determinat. Ests ao p.u.irpr.t,
c[ pentru o-"rtr"r de infracfiune
respective trebuid ;;-'fi"
cu termen, iar nu date pentru
ilr1"gr"*
CANONUL48 (Dr"vJgj1TUL,
gr CELTtsATUL
Eprscoprl,oR
DIN CLERUL DE 1\4IR)
Al,rj$r
49 v-vr(rrul.)'
135
t36
50-52
V-W(Trut.)
uneorimerseau
oini ra cruzime,
tie ca-iqlitqd!a litri,".a-ciprimejdu_
apar' F i";;ln
atitd'ai"i'i'"oiaie
sauin finuti
iffi?Jat:,-sau'sd
53-54 \r - w (Trul.)
137
I38
55. 56
v -
VI 1Trul.)
5?-59
v-VI(Trul')
cATURA)
In prezenta episcopului, sau a presbiterului, sau a diaconului, nici
unul dinir" ""i "ur" sint rincluifi intre laici, si nu-;i dea lui insu;i (sd
nu se imp5rtdgeascdpe sine insil9i ctt) dutnnezeie;tile taine. Iar cel ce ar
indrdzni ceva de a""tt f*1, sd se afuriseascd pe o siptimin[, ca unul carc
iucreazd (face) impotriva celor poruncite (statornicite), inr'Sfindu-se dc
aici sd nu cugete ldespte sinc) mai nrult decit trebuie sd cttgete (Rottr.
1 2 ,3 ) .
(Ccm.73, 18 sin. I ec.)
Canonul se referd la o practicd mai veche dupd care credincio$ii
laici, luindu-gi Sfinta Curnineclturd de la RisericS,o duceau acasd9i se
irnpirtd;eau iinguri. De asemeneaobiqnuiau a se face accst lucru chiar
si in fata cterulii. Din aceastd practicd se interzice numai a doua Pqrte'
adicd practica, de a se imp5rtiqi singuri. cr-edincio5ii.laici, chiar qi in
fala clbrului sacramental, fie in biseriid fie in afari de bisericl' Aceste
practici au fost cleterminate de mai muite cauze' qi anume de faptui cl
Lnii erau bolnavi, apoi s,i de faptul cd al{ii mergeau in cdl5torii indeplrtate. .:i in fine de faptut ci mulli doreau a se itnpelrtiqi 6ai des decit
nuteau sd vini la biserici.
Relevdm cd gi canonul prezent prevede afurisirea temporala qi cu
terrnen, ;i anume, pe tirr-rp numai de o sdptSminS.chiar 9i acest fapt
aratd practica desei impdrtdqiri in vremea aceea'
CANONUL 59: (BOTEZUL SA SE SAVIR$EASCA NUMAI TN
BlSERICA)
In nici un cltip, s[ nu se sdvirgeascahotezul, in paraclisul care se
gdse;te iniuntrul uirei case, ci acei care doresc si se ilvrecfu.riceasclde
,
i
i
1{b
60.61 v-W(Trul.)
LE
ii p"eiiisii ("ii;;.5;i,'iliii,,i-
62
t41,
V-VI(Trul.)
112
63. 64
V -
VI
(Tlul.)
(orinduim) ci nu se cnvirre ca laicul sr fi'i cuvintare sau si invefe in chip obgtesc (public) insuginclu-gi de aici slujba invaletorrrarcl,
ci si se supund rinduielii predanisite de cdtre Domnul, ;i si dcschidi
urechea spre cei ce au luat darul cuvintului de discilie (invdtitorcsc)
;i
cele_durnn-ezeiegti
de !a ace;tia. cici in Biscrica "uo rr,.,",osebite
ll,ilty9f"
madulare a facut Dumnezeu, dupd cuvintul Apostolului (I Cor.'12, 2,r),
pe care Grigorie Teologul, tilmrcindu-l in ornilia 26 araii lrmurit' rincluiala cea intru ace;tia zicind: ,,pe aceasti rincluiali si o cinstim ft.atilor' pe_aceasta si o pizim. unul si fie ureche, altul limbi, altul
mini, altul altceva,
,unul si invefe, iar altul si invege (de la i*i,)i,ace,ea:
cel
ce-inva{d (sa o faca) cu ,rpr*f
,,gi
Fil:p:
9i ""f ", ailijulette) sa o taci cu bucurie, ;i cel ce slujegte (sa o faci) cu rivnd; sr nu
tim toti limbi, lucrul cel mai cu inclinare (pentru to!i), nu tofi
apostoli,
nu
..tofi .profefi, sd nu tilcuim toliu; ;i apoi spune: ,,Ce G faci
ns tine pd-stor,'oaiefiind? ce te faci cap,'picior fii;d?,, De ce te apuci
s[ comanzi oaste, fiind rinduit (pus) intre bsta;i?.
si in art Id ,i;i;:
lepciunea-p_orunce;te":,,Nu fi grabnic in cuvinte ,r,, t" rn5sura (intinde),
sdrac fiind, cu ccl bogat, nici nu ciuta sr fii mai in[elept a"cii i-"fli
lepfii".
^ - Iar de s-ar prinde ciner,a ati'gintl (cirlcinci)canonrrl tlc fafii, sr se
afuriseasci pe 40 de zile.
(C'an.33TruI.; 14 sin.VII: IS Laocl.)
65. 66
V -VI
143
(Trul.)
i
in canon se aratd in mod plastic Ei cu exemple din Sfinta Scripturd
precum gi din tilcuirea unor texte ale ei de cdtre Sfintul !tigg"i."
Teoiogul, cit de ttecesari este buner rinduiali sau orclinea in Biserica.
Pazind aceasti.ordine fiecare trebuir: sd indeplineascdslujba care i s-a
incredinlat. $i sd nu caute a-gi insuqi vreo misiune sau vreo putere care
nu i s-a dat,
Astfel fiind, nu este permis nici laicului care nu a primit puterea
invSldtoreascd ln BisericS, sd predice fdra incuviin{area din partea celor
care delin aceastdputere, sau sd rosteascdorice altfel de cuvint in public,
insugindu-gi puterea invalitoreascA. Adici nu-i este ingdduit sa trateze
in public chestiuni de doctrind, decit cu aprobarea autoritdfilor bisericegti, careia i s-a incredinlat aceasti putere de cdtre insu;i Nlintuitorul,
(NIt. 28, 19; Rom. 10, 15; I Tim. 3, 2). Ctr' rinduiala deci, poate sti invcle
cele ale credinlei citiar gi laicul, dacd este cunoscdtor, daci are aprobarea
vreunui episcop sau vreunlii preot, fiind de altfel toli credincioqii obliga{i sa mdrturiseascir pe Hristos gi aclevtirulile credintc'i, la care ne-a
chemat Et, (Mt. 10, 32).
CANONUL 65: (DATINA
}iOI SA INCETBZE)
'
Poruncim de la canonul de fafX (inainte) sd inceteze focurile care
se aprind de cdtre unii la lrtnilc noi, inaintea silagelor proprii de lucruri,
sau a caselor, ;i pe care, dupi un obicei vechi se apuci si le sarb. De
aceea, oricine ar face, ceva de acest fel, daci at' fi cleric si se cateriseasci iar dacd ar fi laic sd se afuriseasci. Cir:i este scris in (cartea) tt
IV-a a Impdrafilor: ,,$i a zidit l\{anase altar intregii osti a cerului, in
cele doui curfi ale casei Domnrrlui, ;i :t tt'ecut plin foc pe fiii sii, si
preziceau din setnne ;i ghicea clin zborul pisirilor, ;i a f6cut griitor din
stotnac, (ventrilogi), gi a inmulfit pe ghicitori, ;i a inrnullit facerea riului inaintea Domnului ca si-l minie pe El. (4 Imp. 21, 5-6).
(Can. 24, 57,62 Trul.; 54 Laod.; 13 Gang.; 1.5,45, 63,Cartg.)
Ca qi prin canonul 62, se ia atitudine impotriva unor practici tradi{ionale pdginc.,precum gi irnpotriva superstifiilor gi vrA'iilor [n generc.
Obiceiui de a -.5ri peste focr,rrila annmite soroace,s-a pistrat pinii
azi la diverse popoare,chiar Ei la noi.
CANONUL 66: (RINDUIALA PITAZNUIRII SAP'IAMINII
NATE)
I,UMI-
Se cuvine ca, de la sfinta zi a fnvierii lui Hristos, Dumnezeul nostru pini Ia noua duminicf, (duminica ttrmitoare) intreaga siptimind si
o petreacS credinciogii fird intrerupere in sfinta Bisericd, in psalmi ;i
cintece (imne) petrecind gi in cintdri duhovnice.sti, bttcurindu-se intru
Hristos, ;i sirbitorind ;i indeletnicindu-so cu citirea dumnezeie5tilor
Scripturi gi indestulindu-se cu Sfintele Taine. Cici astfel vom fi ;i inviali irnpreuni cu Hristos gi impretrni inil[a{i. De aceea,in nici un chip
t44
67. 68
alergiri
V -
VI (Trut.)
68: (CARTILE
SFIINTE
SA FIE
PASTRATE
cU
$i are sfinfi-
ii dasc5ii,
'riu
sau sd le
dea spro nimicire, fie
ao
ril.a"iroJ,
celor
1nu
ce se
numesc ficatori de parfumuri sau artcuivi--aii;;l;i;';;i
(de- ;;;st f"i;
decit dacd au ajuns curnva cu totul ile nefolosit,
""i-iri" p"icina moliilor,
ori apei, ori intr-un alt chip.
re" cel prins de acum inainte ci face ceva
.
de acest fel sE se afuristlscS-pg -un an. De ur"-utauu (ra ru
ot,r"i."ui"ai-"Ei
cer ce cumpdrd astfel de cdrti, dacr acera u.i -al
"" r" ri""-p""tr"'ioi*,rr
lui propriu.
nici nu le-ar da Lit_"ia "-p"" iul"r"
uiou gi spre a Ie p6stra, cl s-ar
apuca (incumeta) si Ie strice pe acestea.
(Can' 85 Ap-; Z.Tru!.;60 Laoit.; 24-cartg.;
Atatwsie cerMare, crespre
sdrbdtori; c1rig. Teorog. Despre cd4ite sltntii'siiiil"ii;
Amrilohie: Despre cd.rfile Sjintei Scripturi.)
-"ai1i
69-?0
146
V-VI(SruI.)
'
:.ii;
in canon (68) so amiutrsr'lt!rgrrsLot.ii tli: cirrti (zarafji), care rru tlcbuic euiilunCa'ei
cu lil:r'arii, citci tlup:i cunl spune Zonarl gi lliilsarnon in comcntaliilc Ia accst cattott,
negrstot'ii Cc ctrrli erau mai rnulL ncgustori de hirtie. Iii cumpirau cirli, gi, fie calle
pe ele, car si le poall vindc peutru a fi
\:opseapuginilc,fiecIptergc:ruscrisultle
folosite la scrierca allor textc pe ck:. Acest ncgo! dc hirtie gi rle cArti, a fitrcut ca mull.e
t l i n o p c r e l c c l a s i c c a l e s c i i t o r i l o r a n l i c i , p r r - r l i u r i; i r e i i g i o ; i s r i f i c d i s l . r u s c p r i t l S t e r g c f e a
tcxtului lor dc pc hirtia pe carc lusescll scrisc. lrr tirnpul Renlslttr,ii s-a girsil" urijlocul
< l t ra f a c e s i r c : r p u r i s c r i s u l c c l i i i n t i i p e a s t f e l d e h i r l i i .
PENTRU.,INTRAITEA
lN ALTAR)
Sd nu-i fie ingSduit vreunui din tofi cci carB fac partc dintre laici,
sd intre iniuntrul sfintului altar in nici un chip, ntt este insi opritd de
la acest lucru, puterea gi stdpinirea imllirdteascd, atttnci cind, dupd oaI'ccare predanie foarte veche, ar voi si acluci daruri ClreatorUlui.
'
(Can.19,4'4l"aoc:-.)
Intrarea oricd.rr-rilaic in altar, ial pind in veacul XII chiar Ei a
calugirilbr nehirotonili, a fost cu ciesavirgire inte'rzisd, exceptindu-se
,impirralii, cirrora Ii s-a recunoscut privilegiul clc a intra atunci cillcl aducr:atrdrrruri pc.ntru sfintul altar.
Din veacul XII incoace, Ii s-a permis Ei cAlugaritor 9i cilttgari{elor
sa intre in altar, insi nutnai cind trebuiau sd aprinda ,candelele,sau Iuminarile, satt sd indepiineascJr vrco aitd a.scultare. De asemeneil li s-a
permis cu timpul Ei altor laici care irnplineau unele serl icii, in }pgdtgra
pu sfinta slujbd, rinduiald care s-a pdstrat plnd astazi.
Prin ultimele cuvinte ale canonului se subliniaza importan{a Ei
valoarea obiceiului de clrept, ciruia i se recutloaEte puterea de lege, cdci
la acest fel de obicei, se referd expresia: orDttpdoarecare predanie foarte
vcchc".
|'.CANoNUI,?0:(l..Il)N1EII,ESATACA1NBISnRI(.]A)
'Si nu se ingiduie femeilor si vorbeasci in timpul ddrnnezeiqtilor liturghii, ci dttp[ cuvintul apostolului Pavel, si tacd, pentru cd ntl
li s-a ingiduit lor a vot'bi, - ci sd se supund, precum si legca zice:
,,Iar de voiesc sX inve{e ceva, si-;i intrebe acasX pe bdrbafii lor.(' (Fac'
,3, 16; I Cor. L4,34-35)
,J
(Can.66 Trul. 44 l,ri;;cl.)
Opreliqtea pe care o cuprinde canonul nu reprezintd numai o mi'suri privind disciplina in timpul, servieiului divin, ci mai ales disculiile
.publice cu caracter religios-dogmatic,la care li se inter:ricr: femeilor in
speeialsi ia parte.
746
71. 72
V -
VI (Trut.)
,rrt -
t ;l
a
q
itt; T4 , V -VI
(Trul.)
r47
.
.
75 -.
7.7 . V -
121 1Trul.)
'lor'sdraci ii
comunitSlilor bisericeEti;,Elei,se chemau agape, vrind:sir
se arate prin cuvintul agapi, cd ele sint expresia dragoslei, care stdpine;te relafiile dintre cregtini.
Jinerea agapelor in biserici, fusesr,,interzisri incd din veacul al
'patrulea,
clar se vecle cd nu dispiruse nici in vrenrea. sinodului Trulan.
Agapele au avut un in-rpc-rrtant
rol religios educativ ;i social, pentru
cd-prin ele, in prirnul rind, se venea in ajutor ceior lipsili, iai in al
doilea rind, se cultiva in pelrnanen!5 spiritul c1esoliciaritatelntre creqtini,
constituind o vie tnirturie despre valoarea practicd a credintei """9iinn,
In canon se rnai interzice asternerea in ]oca;r_rrilcclr_.cult A rlnor
'culcuguri
pentru dn-rme{i, precurn gi in gener,, -in"a.o,r in lliserica.
CANONUL 75r
-(lN_glSERrCA SA SE CiNTIi CU BVLAVIE, F,\R,{
VAIETE SI RACNBTE)
_
!oim, ca iei ce se afld in biserici spre a cinta, sd .u se folc,seasctr
de strigite netocrrrite(farir de rinduial5, vaiete), ;i si sileasci firea sple
.rdcnire, nici si adauge ceva in afard de cele ce.sint rintlu.ite cte Bisericii
care nu-i sint nici potrivite nici cuviincioase,ci cu multi luare aminte
gi smerenie, sd aducd cintxri lui Dum'ezeu cel care vegheazi
as,upr"6
celor ascunse,cici sfintul cuvint a invifat pe fiii lui Israei si fie .u.""_
nici (3 Moise 15, 31)
(Can. 15 Laod.)
i
'
,i'r r,
-':
78. 79
Y -
VI (Trul.) n
.tlB
140
cregtin laic, cSci aceastl cste cea dintii ilviluire irtaintea p6ginilor' De
r,ui irtittau cineva asupra acestui fa;rt, de ar fi cleric, sd sc cateriscascS,
iar de ar fi laic sd sc afuriseascS'
,,:
i i..J.iq !ii.
':' "("r'
fti
I '''' rll
(Curt.
I'trotl.)
30
.
';'
Pentru motive *u.or",1"pJ'"cutn 9i pcntru a evila r$ib;urile sau
lcuzcle de irnoralitate din partea pdginilor, se itlterzice tuturor celor din
starea clericalA, apoi rlonaliitor Ei iaiiitot sd facd baie impreunA cu femei,
fiindcd in vremea aceea, dup! obiceiul pigin, Ia aselrenea bdi erau to{i
eoi, rtu sc foloscitu costumc do baie.
i
,;
; (Orihduirn) ci sc cuvinc ca cei ee sint a se lumina (a se boteza catchumenii), s5 invele crerlirrfa,5i in a cincea zi a s5ptarninii (joia), si dea
'1:',
;'
seanla (idspundi)- episcopului sau presbiterilor'
'
(Cam:2,74, sin.! eC.;96 Trul. 19,'46I'aod"').
,
;:;:,:
Canonul prcvecle un pr(xlrall c'atclreticde p.rtru zile 1rc'sdptlmind,
pentru cei care su "6n1,cr;teaula creqtiuistn, urnlittd ca in a Clncea.zi a
s5pt5n1inii,- care, clupil vechea numirrirtoarc a zilelor sdptillrinii era
onis"opului sau presbitelor, progresul pe care l-au fdcut.
Jbia, str
lflfe
l
t50
.II
80. 8t
II
VI
(Trul.)
.'CANONUL.SO: (OSINDA'CLERICILOR
$I LAICILOR CARE NU
MERG REGULAT LA BISEITICA;
6
:
;I|r
. '
.,Ig
l''
t'
82-84'V-VI(Trul.)
732
85 -.
87
V -
1'I (Trul,)
'Atit
canonul prezent cit gi canonul 5s rrulan, vorbesc clespre,botc_
zul pmncilor, ca despre un lucru prea firesc qi obisnuit.,cealalta chestiu-ne importairti,
lg cale o reglcme'teaztl canruur.
este repetarea botezulgi,
cazul copiilor ciespre "i.n * se ;tie bi
-in
1,.
se poate stabili cd ar fi fost boteza{i, __ aceasta ca cxccptie cle
ta rlgu'la
generald, care interzice repetarea sfintei Taine a Rotezrriui (can. a7
iip ).
cANoNUi85:
,{){; j
Am luat aminte, dupi scriptnr5, ci prin rloi sau trei rnartori sn
adevere;te tot cuvint-ul (5 i\{oise to, ts; r,{t. lB, 16). Drept aceca orirrdrrim ca sclavii slobozifi (elibcrati) de c5tre stipinirl lor'sr dobindeasci
o astfel de cinste in fafa a trci inartori, eei ce siut dc iata vor da intrrlie slobozirii (o r.or .onfirma) ;i 'or cia increcrir,lar" J" la ei, celor
ctr
s-au f5cut.
i
( C a n . 7 5 A p : l l , s j r r ./ , ( ' . : ( ; 2 ,8 2 . t Z t l , t . : 1 , 1 : ; 2( q r t g . :g
Teoj. AlqJ:)
Canonul arat5, dupd cuvintul Scripturii, cJr numai mar,lt.rriaa
cl,ri
satr mai multi inarto{ e.st-evalabild, si'rincluiest", "" sj
actul elibcri:rrii
din.partea stipinilor ror si se facii i,r'jr""r""fu a trei martori.
::1i]119i
rn
vecnrme, la eliberarea sclavilor tretluia sd fie prezenti cel pu{in
cinci
martori, clar prin eanonul prezent numd.rl lor ie reduce ra trei.
cum
dispoziliile cahoincc aveau'in Imperiul gizzrntin-""u"uEi putere
ca $i
Iegile de- stat, se infelege ci de ra crata acrestuicanon, sctavii
se puteau
elibera gi numai in fafa a trei martori.
,,, 1..$ANONUL 86: (OSINDA CELOR C0 INTRETIN OUi"nrUr,,
Orinduim ca cei carc spre pierzarea sufletelor, adund rlesfrinato
gi le intr_efin_(hr5nesc),
rlac6 ai fi clcrici, sr se afuriscascr ri sa se catc.
riseasci, iar de ar fi laici sd se afurisea.sch.
t;tf;
(Can.25 Ap., 1 Neocez.;
3, g, SZ,;,1, 59,fli ior."l
irt.t i+'i-:.';
'
:
,
.:]
tT
V-Vl(Trul.)
--BE
88 -
89
trZ: VI (Trut,)
lNVrERrr)
90-92
\/-VI(Trul')
155
INGENUNCHERII IN BISERICA)
purtitorii -Pdrinfii
Am primit in rnod canonic, cle la Dutnnezeu
(astfel) Inr''ierea
cinstind
in
durnineci,
pf""ir"--g*uncltii
no;tri, ,e ,ro
al fincrii
lSrnurit
chipul
nesocotitn
nu
si
"a
acu"o
Drept
lui Hlistos.
c_a-siP;
credinciogilor,
lirnperle
acestei (porunci), ,i"a"i,r, (poruncim)
obiceiului
potrivit
in
altar'
preofiloi
bdta, dupi intrarea cea tle sear6 a
pinS duminica
""""'r" fine 1in "igo"r"l nici unul ri no plece genunchii
plelurninindei,
seara unndtoare, cincl, dup6 intrarea in vremea
(noasrugSciunile
aducem
sd
cind indata genunchii, in ciripul acesta
cdci socotirn noaptea cea dupd simbati ca inainte merii"i or*"ulul.
nostru, de aiunci incepetn in clip 4uMi.tuitorului
gjio*.
f""f-rii
spre lumin6'
hovnicesc cintirile, sfir'$ind sirbXtoarea de la intuneric
noi
sirbdtorim
sX
intregi'
zilei
al
ca de aici inainte in-"urrul nopfii 9i
Invierea.
CANONUL
90: (RINDUIALA
(Can. 66
91 Vas. c. Xt.;
canonul dispune in cc chip gi cind se cuvine a ingeuuuchea in
biserici, oprind ingenuncherea in zilele de clutninicd, cu motivarea ci-t
duminica se cinste;tc lnvierea lui Ilristos. Aceas;;;;i;"ilg"r..,,ni'a
p5strat in Bisericd DupS rinduiala canonttlui
s:a
ti rincluialS insd nu
noapteil, irind dun-rinica seara, s5 nu se
simbirtir
ca
de
trebui,
ar
Drezent.
ingenuncheze in Bisericl.
CANONUL 91: (AVORTUL ARE CAN()NUL UCIDERII)
Pe cele care dau doctorii lepidatoare de fdt (provocatoare cle
""iu-"u"" primesc otrdvuri pierzStoare (omoritoare), de
",rortiir-p"
prunci, le su;rtrnem pedepsei uciga;ului'
r
03.-95
V + VI (Trut.;
.'.,-I],CANOITIUL'93: (NINDUIALA
PBNTRU CASATORIA CELOTT
. DTSPARUTI)
'
Aceea al cirui birbat este plccat, fi, fiind cl ne;tiut (disltdr.ut)
ea s: cdsitore;te cu altul inainte de a se increclinla, ilerlrru' mgartci
a.celuia,sivirge;te aclulter. De asernenease supun aceleasi certdri,
;i sofiile osta;ilor, cele ale cdror. sofi -fii'd neptiu$i tJirpar"trl se cisitoresc,
4 precum si acelea,care,.din pricins cilitoriei
biibatului "u_i aStcap_
tE. reintoarcerea. Insi aici luc.ul are oarecare iertar.e pentru ci-i e.ste
mare ,binuiald de moarte. Iar aceea care s-a cisitorit clin neptiintd
c;
cel pdrisit pentru o vrcme de citre sofie,-.apoi lisinrl_o pe ea, petrtrrr
cr s-a reintors la el cea tri'tii cu toate ci a siivirsit aclulter,
t"'ii.,"i-ol
tgt"lt din ne;tiinfe :(gi) agadar nu se oprcpte de ra cisdtorie,
dar ai
li nrai bine dacd ar rdmine a$a.
Iar dacd intr-un tiurp oarecare s-ar inapoia ostasul a cdlui sofie,
din
lipsei luj nrai intlerungate,s-a unit'(in.soliit';" un att birbat,
.pricina
acesta (ostagul) dac6 voi.rptc si-qi ia indatd pu .oiia sa, dindu-i-."
ui
iertare,
_din pricina. neptiinfei, (la fel), ;i birbatul"i "u*"'r-'1"*tjr"
*
ea in a doua cdsitorie. ,. , ,
(Can. 37, 36,46 Vas. c. M.)
canonql intelzice ca vreo femeie s;'r se cdsdtoreasciiinaintc
de a
se.incredinfa 9espre moa-rteasolurui disprrut, fie i' vreo cdidtoric, r'ie ca
ostag, fie in a1t chip, declarind adurte." pu "ui" care ar proced,aastfer.
se
arata totu;i ingdduinfd fafd de acele femei care s-ar cdidtori. ain pricin"
irbscnfeiprea indr:lungatir-asofilor, absentacare poate naqte binuiala
ca ei
ar fi-morfi'-Aceeagi ing5duinfd se aratd gi ferneilor "ur" i-uu cAsdtorit
cu
".te nu stiau cd era cirstirorit. In fine, canonul prevcde
:l:j:1.11,..l::-yi:
ca osta$ul reintors acasd,daci este ds acord, poate sti-Ei revenaide
- " -'. ", sotia,
chiar dacd aceastairrtre timp se miritase. _
:",t':;
CANONUL e4: (JURAMlmrul FAGIN SE OPRE$TE)
';... canonul supune cert6rilor (pedepselor) pe cei care se juri cu
jurdrnint elinesc (prginesc); 9i noi Ie hotdrim'acestora
afurisirea.
,
( C a r t 2. 5 .A p . ; 1 0 ,7 7 , 2 8 , 2 9 , 6 4 , 8 18, 2 ! r a s c. . I V . )
., .,\,iil
se interzice pentru creEtini forosirea jurA'rinteror p5gine, ca incompatibile cu calitatea.de cregtin,. precum gi pentru cd ur"u
inrpr"unate, co
formu]9,..9are,
echivalau uneori cu lepiclarei credinlei ".&ii"".
.i."
0b' Vij
VI (Trul.tl .tc
1.5q
pe ei.
( C a n . 8 , 1 9 s i n ' ; I e c . ;7 , 7 s i n . I I
t' "'I:;:,#'u,
sintctizind dispoziliiic canonice",-'turiou.",;i mai ates
in Biserica,caale canonului7 sin. II ec.;privitoarela prin-rircaerr-'ticilor
'"" .'r"itftt:ii13i:T'""'.':il'i"1t'j}?o"x.
"a.oid rni' c,rzul'cb'ro,
ir.rscris,
96. 97
V -
VI (Trul,)
i'
Maniheii, valentinienii gi marcioni,lii'eraueretici gnostici,care negau
caracterul divin al Revelafiei crestine, ;i deci al insrigi terneliei Bisericii.
Aderenfii lor purtau fiecare nurnele inte.meietortrlui ramurii gnostice
respective.Acestea apAruserdin veacul II ;i III.
Nestorienii numeau pe Maica Donrnului ndscdtoare de orn, iar nu
de Dumnezeu, eutihienii suslineau monofizitismul, ;rdicd preclominareg
naturii divine in Iisus Flristos,pina la desfiin{areu celei umane, iar severienii erau o ramuri a monofizifilor.
rrrlr,
,r,
CANONUL 96:}(OSINDIREAIMPODOBIIiII DESi\RTE),t?i;
;lrfr
cei ce l-au imbricat pe Hristos, prin botez, au mirturisit sr urmeze viefuirea lui cea dupi trup. Agadar pe cei ce-pi infrumusefeazd
gi i;i gdtesc perii capului cu rniiestrie de impletituri, sprs y[ff,rns1sn
celor ce-i vdd, .si prin aceasta pricinuind amigire sufletelor slabe, ,ii
vindecim nirinte;te cu certare (pedeapsa) potriviti, povifuindu-i pe
ei ;i invilindir-i si viefuiascd cu infelepciune, ca piiasind amrgirla
gi de;erticiunea cea clin fipturi
(fire), si-;i poarte mintea neintrerupt citre viala cea nestricitoare ;i fericiti, ;i cu fricd s6 petreaci
intru curifenie, gi dupd putinfi sd se apropie de f)umnezeu, prin curifenia viefii, ti sd impodobeasci mai mult pe ornul cel din lduntru, tlecit
pe cel din afar5, cu virtufi ;i cu obiceiuri preabune ;i neprihhnite, ca
si nu poarte in ei nici o rimx;ifd din ritdcirea potrivnicului. Iar tlacb
cineva s-ar purta impotriva "utrotrt'tluide fafd, si se afuriseasci.
canonul condur-nni nu ingrijirea sau gatirea dercenta a fapturii
omenegti,ci extravaganfele,adici girtirea ;i impodobirea indecentii, fdcuti
scopuri imorale.
.in
CANONUL 97: (lN CT,ADTRILEBISERICESTi SA SE T,OCUIASCA
lN MOD CUVIINCIOS)
P a n . 7 3 A p . ; 7 4 , 7 6 ,9 7 T n t l . ) .
i
Canonul interzice ca cineva sti locuiascd in rnocl necuviincios in
clSdiriie bisericegti, dispunid, ca cei care ar face rina ca accasta,sd nu
mai fie ingdduili nici rnicar in sdlile destinate catehumenilor, ci si fie
scogisi din accstca.
Prin aceasta mdsurd, s-a afirmat clreptul autoritililor bisericeEti;de
a dispune asupra tuturor clddirilor destinate h-rcrdrii reliriioase a Bisericii
gi aparlinind oricdrei Biserici locale.
,ti,titt.r
OB-100
A-,,.
150
V-VI(Trul.)
CANONUL
ALTUIA)
CASATORIA
CU LOGODNICA
.1 :
,;{l$
pe femeia logoditi
*.
'irdind Cel ce ia spre insofire de cdsdtorie
inci logodnicul, sX fie pus sub invinuire de adulter'
cu
altul'
tt',
'ln
"(
CANONUL 100: (Si OStirrnE$TE PICTURA IMORALA)
''i"
.Ochii tii sI priveasci cele drepte", pi ,,cu toatl paz'a tinerefii
inima ta'( porunce;te Inlelepciunea (Provcrbc 4, 23, 25), cdci sirnfirile
trupului lesne strecoari in suflet cele ale lor. Poruncim apadar ca cle
'acum inainte, in nici un chip si nu se mai zugrdveasci, fie pe table
(tablouri), fie altcurnva infifi;ate, chipuri care amdgescvederea ;i care
160
r :10I. 102
V -
VIr (Trttl.)
strici mintea gi' imping spre afilirile pldcerilor rupinoase. Iar claci
cineva s-ar apuca (s-ar incumeta) si faci act'st lucru, si se afuliseascd.
'
Deqi se ocupd numai cu pictura, condnurnind folosirea ei pentru
propagareairrroralitatii, in rnod logic si liresc, se poate consiclerd,c'd prin
analogie, hotirirea canonuiui prezent cuprinde condamnareain principiu
a folosirii oricdrei arte.in scopuri irnoralc.
.,;
pENTRUpnIMIntr,\ cuMINECA:.
cANoNIJil 101:(RlNDUr.{r,A
TURU)
161
I vlr
.vlistare ale ,stricSciunii, difl care r'6ul se r:evarsS di*r plin 9i merge
inainte: pind s-ar opri prin pttterea vindecdtortrlui (a doctorului). Drept
aceea, c"l "* aratii ;tilnf5 cloctoriceascir (meclicala) ip privip{a suflgtului, mai iutii trcbuic sa celceteze starca (clispozilin)ceirti ce a picd,tUit;..Ei daci inclini spre sindtate sau'climlroti'iv6,- cireami la sine
insdqi'boala prin nlravui'ile sale; .si vegheze cum se ingrije;te in vrernea'.aceasta,lintrc timp) cle intoarcereii (rcstabilrea) sa, pi daci nu se
irnpotrive;le, mesterului (doctorului), ;i v4tdma{ea sulletului,opre;tc
,din pr:iCinA folosirii doctoriilor puse ,asupra ei, ;ii astfel sI se mdsoare
,rlrilostivirea tlupd v rednicie.
circi tot cuvintul (toata grija) lui DumneaQu.;i ale celui cdruia i
incrcdinlat cii'ruuir:ca de . p$stor (pas{orala), este sd adtrci inapoi
s-a 'intoi.rrcA)
(sa
oaia cea rdticitd ;i si vindece pe cca lnulcatit de 'arpe,'
o impingd .spre
.pr:ipastia deznidljduirii ;i nici a sl^6bi
s.r
-dispicfuirea
ii fA*l 'ici
viefii,' ci in orice (fcl de) chip
iti,ii rpt. molcgirea ,si spre
si stea-irgpotrir;a sulerinfci (patimei), lic prin doctoriile cele rnai aspre
(uqoare)
;i'inaj iu!i-, fie fi'i' cele' rnal rnoi (stiportabile) ;i mai blilde
.ii sa s" nevoiasci (iupte) spre inchiderea (cicatrizarea) rinii, cercetind
-ioadele pociinfei qi ingriiiqd ct1 infelepciune. p9 gmul. cel chemat spre
iiiatucirea cca'cle'su:;.-Aiadar- treb'ie ca 'ei sd lc gti'r pe anr.indoud'
fi /pe cele AIe asprirnii gi pe -celeale .obiceiului (certite- de obicei)-,dar
ii-,'urnrlrii chipul-ccl' m6i inditinat, la cei cars nu primesc asprimea,
Vasilgr., !i
,
1.
"ppc",uotne ipva{d pe noi Sfintul
':'. .'(Can. 1'2sin. I ec.; 2,5,7
enctrd\t'Enciclq'lui' Atanasie cel !,fare
citlt'e'RuJh't; 2; 3; 74',7 5, 84: 85 V ast.Iec: L4.; 4, 5, 7, 8, Grig' tv"i's'/.
Cuprinsul canonului este cie cea mai tlare intltoltar-r[ii pentru ind-rti;
rl')arr)adulrovnicilor, citrc sint povdfui{i sa procedeze cu infelepciune fafd
de piicito;i gi cu o niiiestrie, asemitnitto:rreaceleia pe care o foLosescme,dicii
in tratarea bolnavilor.
''.. priu."u
de a lcga gi dezicga, angajerazilrt ceermai grga rdspunder-e
pe. clrmqitorii sutlr-Itelor crt'rlincio;iloi', folosinclu-lc, in clzul cirmuirii
.irccstora, de lucruri mult mai delicate si mai inportante in acelaqi timp'
:
tlccit sint celc ce ceclsub inr;rijirea rncdicilor'
Pentru a releva iprpoitinqa pe care o are milicstria duhovnicilor,
credincioslii siqt ega plecum
i;utertr spune cu dreptate cr't pretgtindeni,
:j.nb.
r l
;i,duhovnicii, Ior.
CANOANELE SINODUI.UI VII ECUMENIC DE LA NICEEA'(787)
'
: !
'
.
(SE iNT \TTESCCANOANIIT.JI PRIMITE DE INTREA. . C,INONUL 1:
GA BISEhICA PINA ,\CUM)
celor care au dobindit vrednieia (demnitatea) preofeasctr, rlntiuielile canonice le sint midurii 9i indreptiri, pe care primindu-le c1
bueurie, cintim ,impreund -cu dumnezeiscul vestitor David' cdtre !om.nul Drimrlezeu- zicind: ..,,[ntru calea mdrturiilor tale m-am desfdtat
762
rvu
c3
.intr_u toatS bolafia(( (ps.- 118, 14) 9i: ,,Ai poruncit
ca mSrturiile tale
'"t1;;
si fie clreptate in veac; infelepgegte-rni.9i.r,iu
11a, 1BB_114).
in.r
$i daci glas'l p'oo'ocesc (profetic)- tru po",rrr""gte noui si pizim
in veac nrirturiile lui^Durnnezeu^gi sa riiefuirn i"i;;;|",
este in'ederat
(evident), cI ele r'irnin neclitinate si ne.strimutate,
clci si "ir;a;;i
cle Du'rnezeu ll{oise zice astfel.' ,,Acestora nu este a li se adiuga
(;.;i;:
;i nici nu este si se scoatd (ceva) dintr-insere (5 Moise
-rt"iia:
ti, sz1.,gi a,,.rrrrezeiescul apostol Petru, prosldvindu-se intru'"t"
,,Spiu "i"e.-,;i
ingerii doresc si priveascd,, (I petrr: 7, 1Z),
pa'eliice:
',i* ,,Chiar dacd
.si
'i"-J;;
noi, sau inger din cer de ar biner,lesti'voui,
----- - "*u ce lr_om
binevestit noi voui, si fie anaterna,,(Gal. 1, B).
Agadar, acestea^astfel fiind, ;i fiindu-ne noui mirtnrie,
bucurin_
9"-rg de ete ca ,si cind cineva ar'sis^i "o*o"i ;;li";;" ';i
bucurie (ne
insu;im), primip in inimile noastrs sfintele canoane,
intirim intrea_
ga ;i nestrdmutata_o_rinduire a lor, a celor
""-.i"i"i",
te a" citre sfin_
tele.trimbife ale Duhului, ale preasltrvifilor apostoli, alg
celor pase sfin_
te sinoade ecumenice, gi are telor ce 's-au intrunitio"ar pentru apezarea unor asftel, cle rinduieri, ;i are sfinfiror 'o;tri
paringi. ca"i *i
tofi sint lurninati de cdtre unul gi acela;i Duh,
au- orinduit cele de
folos. $i-pe acei pe care "i ii-r"i"n
anatemei, ;i noi ii drm anaterner;
gi pe cei care ii
9i noi ii caterisim; ii O" cei care ii
lupu-n^caterisirii,
:upun afurisirii, gi 'oi ii afu.isim, iar pe cei pe "u"u- ii auu certdril
(epitimiei) ;i noi agijderea ii_ supunem. cici dumnezeisscul
apostol
Pavel care s-a urcat in ar treirea cer pi a auzit ";;,i";;iu
cele negrdite,
st{sn ld'rurit: ,,r'i.d^ iubire de argini si fie p".turru
'oastri, indssttrlindu-vi cu cele de fafi (pe care le"ave!i),,.
lnvr'. fS, by.r.r,. (Can.1sin. IV ec.;2 Trul.; l Cartg,;10 sin.I_II.)
Prin canonur 2.al.sin. Truran, se statornicegteo colecfie
a canoanelor emise pind atunci si acceptate ca formind cociul oficial
de canoane al
Bisericii' canonul prezent face in cuvinte
.mai scurte, acelasi lucru, confi',ind canoanelecmisc pini tn.'."-ol,lui_(zBZ),
ac "ii." sfinfii
de. cdtre primere qase sinoaclc ecumenice, de cai.u ^sinoadele apostoli,
locale gi de
cdtre sfinlii parinli.
Trebuie re'rarcat in mod deosebit faptul, ci in ce priveEte
valoareo
sau prterea canoaneror, se aratd prin canonul prezcnt
ii clc sint emise
de crtre oameni luminali, de cdtre unul gi u"uiu. sfint buh, numindir-i
1:etofi cei care au agezatcanoanere,,.trimbi{e ale tiuhuluiifint,,.
se interzice apoi ca la canoanere existente sa se mai adauge
ceva.
sau sd sc scoati ceva dintr-insele, vrind sd li se arate
in feluf acesta
valoarea lor ve;nicd. La acesteaobservdm, cd in.sugi.i"oJ"r
vII ecunenic
a adiugat canoane noi la cele vechi, fapt care n., iu-u scazut
desigur nici
'aloarea celor anterioare, dar nu a preju'diciat ni"i"uroo".il
""rn" din urmi.
Astfel- fiind, inlelesul canonului trebuie ldmurit l" ,pi"it"r,
iar nu in
litera iui. $i dacd, nu trebuie sd se creadi cd toate.onoi.t.iu
sint hotiriri
luate de cdtre sinoade in aceragi chip inefauit,--;;il;;irt"n!a
sfintului
Duh, in care s-au adus hotdririle dbgmatice ale acestora.este pentru e6
2 !.II
intre canoane deosebim doud categorii, 9i anume.: unele de cuprins dogmatic Ai altele de cuprins juridic - disciplinar. Atit unele cit gi celelalte
s-au dat de sinoade. carei ftlra indoiala au avut asistenla Sfintului Duh,
dar canoanele de cuprins dogmatic, se intemeiazd pe revcla{ie, iar cele de
cuprins juridic disciplinar, sint simple misuri legale, care nu au caracterul
neirecdtor al adevdrurilor revelate. Cauoaneie de cuprins dogmatic nu se
pot schimba, nu datorita faptului ca ele au fost acloptate in forml dc
canoilne, ci clatoritd cttprinsului lor, pe cind cele care nu au _cuprins
dogmatic, pot sa fie schirnbate de cdtre puterea legislativa a Bisericii
Ecumenice, dupd cum aceeaqi putere poate sd mai adauge altelc noi
intruclt este evident, pentru oricine, cd puterea legiuitoare a Bisericii
nu a incetat dupd epoca sinoadelor ecumenice' qi cd Biserica o de{ine ltr
intregimea ei gi azi, precum o detinea gi ln epoca sinoadelor ecumenice'
Prin urmare, deosebim in mod precis calloanc care nu sc pot
schitnba qi canoane snprlse schimbirii. Este evident insl cA schirnbarea
canoanelor, ca Ei inmullirea lor, nu se poate face decit de organele care
ciefin clepiin puterea lcgiuitr:re a Bisericii, 9i adic[, de cdtre sinodrtl
ectrmenic.
CANONUL 2: (EPISCOPUL TREiIUIE SA I'IR CARTUII:\Ii $I
RivNIToR)
,ri,
,, ,t.
, ,.
si'
De vreme ce, cintiud ne incretlinfdm lui Dumnozeu: ,,lntru drept[file Tale voi cugeta, nu voi uita cuvintele Tale" (Ps. 118, 6), este
mfntuitor ca tofi cre;tinii s[ pizeasci acest lucru, dar cu deosebire ct'i
imbricali cu vrednicia preofeascb.
Drept acgea, orinduim, ci tot cel ce vrea s5 fie inaintat irr treapta
episcopiei, s5 gtie (cunoasca),desivir;it Psaltirea, pcntlu ca astfel, din
aceasta, si se indemne a invifa 9i intreg clerul siu. Si so ispiteasci
insi cu dinadinsul de citre mitropolit, dacii are osirdie si citeasci cu
pitrundere, iar nu in trccere (superficial), atit sfintele canoane cit ;i
ifittta Evanghelie, cit gi caltea dumnezeiescului apostol, ;i toati dumnezciasca scriptur6, gi s5 se poarte dupi poruncile dumnezeielti, ;i s6
invefe poporul siu. C[ci fiinfa ierarhiei noastre sint cuvintele celc preaanisite de Dumnezeu, adic[ adevirata cunoa;tere a dttmnezcic;tilor
Scripturi, precum a rostit marele Dionisie Aeropagitul (In sc'r'icrca sa
,,Despre lerarhia Bisericeascd'j).Iar dacd s-ar ildoi, ;i 1-ar plimi bucuros, s[ faci qi si inve{e astfel, si nu se hirotoneasci. CIci Dumnezeu
a zis ip chip de prooloc (profetic): ,,Tu ai lepddat cunoa;terea ;i Eu te
voi lepdda pe Tine cd nu-mi sluje;ti mie ca preot" (Osea 4, 6).
.i;n
:ttt
164
3. '4 VIt
165
5Vil
lrl, Daci, aqadar, pcltru, stoarcereaaurului sau a'vreunui alt soi, sau
pentru vreo patimd ,B sd' s-ar gdsi cirleva (d4tre episcopi) oprir-rd de
ia slujbi (Iiturghie) ;i afurisind pe vreunul dintre clericii supuli lui,
sau inchizincl vreo cinstiti (sfintir) biseric5, spre a lltl se sf,r'ir;i in ca
slujbele lui Dumnezetr, 9i trecind (intir-rzind) nebunia lui asupra (lucrului); celui nesimfitor.ycu, atlevdrat fdri sirnfire fiind (ace1a)se va supune;i aceleapipdtimiri,';i se va Fi intoarce riutatea lui asupra capuiui s6u (Ps. 7, 17), ca un' cilcdtor al pcruncii lui Duurnezeu 5i al rincluielilor apostoliie,,,Cdci:,,;,i,,Petru,cdpetenia (corifeul) diltii al apostolilor porunce5te: ,,Pdstorifi turma lui Durnnezeu cea intru a voastri
(grije). r-cghind asupra ti, qi nu cu silnicie ci cu tragerc de ininr5,
clup5 Dutnnezeu; nu cu cdutare de ci;tig ru;inos, ci cu rivpi, nu ca $i
cind a{i fi stlpini ai ob;tilor (pirstorili}or), ci pildi facindu-vi turlnei,. si cind se va ardta 1\ritipdstorul, prirnifi cunulla cea neve-stejitd
a rndririi(' (I Petru 5,2-_4).
(Can. 29 Ap; 2 sin.',lV, ec.; 22, 23 Tru'\.; 5, 75, 19 sin. VII ec';
12 lttocl.;'Z Sarcl.; 9 Vos,.ic.M.; Enciclica lui, Ghenadie.; Enciclica lui
T'arasie.)
Cuprinsul cbnonului,preZent este o pledoar.ie,impotriva arghirofiiiei
qi impotriva celei mai urite manifestdri a ei, sirronia.
: , , |n textul ,canonulu'ise enutneri Si se condamni, citcv:t diutrc c:e:lc
rnai frecvente forme de rnanifestare a arqhirofiliei ierarhilor din vremea
rospbctivd, $i prin anaiogie; se inlelege, cd este condatnnatd orice mdsurd
prin care , vreun ierarh sau vrib altd fali bisericeasc5;ar cduta si-istoarcl
venituri sub orice pretcxt de la subalterni.
,
Este vorba firgte numai de ciEtig rtt;inos, neadmis in chip lcgal,
cis,tig ce nrt i se cuvine,' si ;care, daca totuqi Sc stoarce, constituie 1n
pdcat grav, cdci prin eI ,,Se ia piinea fiilor((, 9i pdrinlii apar astfel in
chip de straini asupritori.
CANONUL 5: (SE OSINDE$TE SIMONIA)
Picat de moarte se considerd, cind oarecari pdcituind, rimin
neindreptafi. Dar -si mai riu decit aceasta, este dacl se ridicd cu cerbicie (incdp5linare) irnpotriva dreptei credinfe Pi a adevdrului, pre{uind
mai mult pe Mamona, decit supunerea fafd de f)umnezeu, 9i se impotriyesc rinduielilor lui canonice. In ace$tia nu este Domnul Dumnezeu,
de nu cunlva smerindu-se i;i vor veni in fire (se vor trezi) din gre;eala
lor; cdci trebuie ca aceptia cu tot dinadinsul sb se apropie de Dumnezeu pi cu inirnd zdrobit[ sd c-eardlisarea 9i iertarea acestui plcat gi sd
nu se mindreascd cu danie nelegiuiti. CIci ,,Domnul e aproap,e de cei
zdrobifi cu inima (Ps..33,19).
Drept aceea,'cei ce se fdlesc cd au fost rirrdui{i in Biserici, prin
dare de aur (prin diruirea aurului), gi, punindu-pi nddejdea in acest
obicei riu, care instr5ineazi de la Dumnezeu, 9i de la toatd preofia' ;i
care, clin aceastd pricin6, cu fafa neru;inatd qi in gura urare (cu gura
neacoperitA); prin cuvinte ocdritoare batjocoresc pe cei ce au fost ale;i de
6 VII
:,
"
7. 8 vrl
167.
168
I VII
r t r ' r . r, ; : , , , r ( l . r , j . l i i r r x l d r 1 t i l
1{r..1,1,VtI
.|69
uwl
Pri' fd'x{ul i-anonului prezent se dd qi expresie
forr'ald, unui as_
pect al dreptului de,devolufiune ierarhicd,
lxistLnt cle rr,rft in ;i;;; ilsericeascit,fiind un drept inerent oric:irei
adrninistra{iiorganizateier3r6ie.
Degi nu i se zice pe nulne, drepturui cle clevoluiiune,
totusii cl.spre
aci\astaeste vorba in canonul prezent.
Este gregit insJ sa sc creadi cir
;tbi':r prin acest canon s-ar fi introdus ir, .,oiuiu-bill.ic"asc.i nur.itul
drept' pentru cd
a i se fi
pe nurrle, er este cuprins in intrc,aqa
Jdr3
4s
legislatie bisericeascd, deoarece ni.e.ica
are orqanizafie ic_:rarhicd.adicii
una in care autoriti{ile conclucdtoare,sint
oiinduite ierarhic, fiecare
d.injrg autoritirfile superioare, avind dreptul
a. .rfru.'"ghere, contror
si indrumare' asupra celor de grad inferi;;. b;i.r;;il;i
cre devolu{iunc
nu este altceva. dccit un fapt'iiresc
ar unei a"touiaqi^ruperioare, de a
intcrveui, in virtutea pozitiei "i
superioare, - 9i ca u'lrare.
i*iai""
a dreptului de supravoqhc,re, control
$i de irdrumare, __';";";;;llir\
drepturilor autoritdtilor inferioare, insd numai
atunci. cind acestea ntr
se conformeazi lcgilor existente, sau cind
ar lucra chiar impotriva rnr.
Acest fcl de intcrvcntie. raportat la pozitiile .u,, r"
niverurile Ia
eare se gdsesc autorititile de care se trateaz.i.osto
de,falrt o intorverr_
tie devolutivS. adie5, una prir care autoritatea
superioard coboard _q'ici aceasta inseamnd cuvintul devolutio -_ coborire la nivelui autnrititii inferioare. Dar nu 'umai ci atito.itatea
superioardcobnar;--r
r* 'ivelul celei inferoare, ci ea i ,;
ii substituie nc"iu.lo, tniptini"a'tcigea in
locul oi.
cind autoritatea interioari ii dd_prilei celei
superioa." J devolueze.,,1st_
fel nu se exercite g."pt"r a";;;i;iiun".
deii-"il.t"-nu,nai
un drept
asa zicind extraordinar, in sensul.
cr exercitiur lui nu are caracterul
constant sau ordinar, de fiecare zi, al cclorlaltc
clrenturi.
'r" 'r"r"rd
cit privegte c,prinsut acesiul- il;;t,-;i
",
nunrai la o
anumitii activitate. sau la un anumit aspect
soilrii orice autoritate care funcfioneazd al activitdtii pe care o desfd.
i,., rnoa--i"g"i,'"i fu ansamblr:l
functiunilor autoritdfl ."rpectirr;: p";lt"
cd este necesar
^nu
-u'unritd
si firesc, ea in
cazul cind autoritatea inierioard
indepli.,"qtu.
o
'i-pot"i""
funclie tn,
rno'd legal. sau cinr{- aceasta pro""dlrza
toc,lai
celor prescrise
de 're're;sd intervind autoritai"" ;;p;;io;;i;
$;;;""1'nu"ra."
neindepri_
nitd funcfiunea sau-lucrarea.leeataii, uU=oi"i-n"""i"ia,'i"
care nu a implinit-o autoritatea inferioard. .s" intut"g"
insd ci. interverrtia autorititii
superioare in competenfa autoritSfii
inferio""e,r rn ,i""a cre faptur cA
aeeasta trebuie sd fie motivatd cre'carenta
autoritdtii i,rfurio*ri';;'r;
se poate produce automat, ci --- conform. uzantelor'tegate
;i in spiritul
aplicdrii legil-orbisericeqti,-.- abia dupd
cel pufi'r doud sau trei avertis.
rnente' sau chemiri_ Ia ordine, potrivii
cuvinteror scripturii de ra Matei
18. 15-17, unde cjlirn:
"pu-ii'va greEi f*tlf"'ter;""fiilU,
gi_t rnustri
intre-tine qi el singur..., iar'de nu"te'va
"r*ft",l1"i'"i"
irrp.u.rnd
cu
tine inci unul sau g9i,
prin gura i doi .",, trei m".to.i sd se
stator_
*.
niceased.riee euvint.( .,si a" ",1-i- va-.ascultape
ei, spune-I,Biserieii. si
de nu va asculta nici de Bisericd, .5-1i fie qie'ta
.ii, otdi. $i vames(.
12 vtl
t7l
1 ,12
13. 14 \'ll
( C a n . ; 3 8 , , 3 9 ,4 0 , 4 7 , Z J A p ; 2 4 , Z S s i n .I V e c . : 4 g TruI.;
7I, 73, sin
V.lI ec; 15, Anciro; 24, 25 Antioh.; 26, .lS Cartg.; Z Ciiit
AJer.; 10 Teofil.
Ale:r.)
Canonul itrterzict'in gencrc instrdinarca in orice fornrd a vrcunui
bu. bisericesc.in mocl special, se interzice ca ceva clin bunurile bisericeqti sd fic trecute in orice form{ in miinile dregirtorilor lumelti, oprindu-se chiar gi,sd li se vindd acestora pdminturi d"eale bisericii, qi airp"nindu-se ca atunci cind ar apirea vreo astfel de necesitate, vinzarea
si
se faci clericilor, sau celor iare trdiese cli:r ','r*
pJ-ir-rtului.
Drept temei pentru interzicercir oricdrel instririniri a bunurilor
bisericegti, se'rc'produce integral textul cano4ului 38 apostolic.
CA_NONUI,
SLUJTTORTLOR BrsERrcE$Tr SA
'
11.- _T4$EZAREA
,
sAr,AgE DE RIND)
,,,
De vreme ce din pricina necazului, care, pelrtru pdcatele noastre
s-a _ab5t-qtasupra bisericilor, au fnst rdpite cle'cXtrc ou.,,"n." hirbati.
unele sfinte IScasuri (biserici si aseziminte) gi episcopii si ministiri
sl s-arr preficut in sdla;e cle rind (actdposturi'nust"sti, case
cle ri.ci).
D-ac5,-a;adar,. cei ce Ie stxpinesc pe acestea,\,oiesc (se hot6rrsc);
y I-9 a"q inapoi, (r-estituie). ca sx fi.' arez-ate-'ai,i-iiou (rest:rrrilitc)
dupd veehea stare, bine li frumos este; iar de nu, po.rncir'
si se ca,
'riei'ii
t-eri.seasciaeeqtia dac.i sint din catarogur (cin,r)
preofesti, iar
dac5 sint monahi sau laici, sE se afuriseasc5,ca fiinrl osinditi,
<Ie cXtre
Tatil, .si de crtre FiuI si de cltre sfintul n"r,
ii ,e liu ur"roti u,riru
viermele nu se sfi.seste ('' rnoare) si focul nu se sti'ge (NIc.
',,1+r,9, 41,
46), fiinclcE
-se impotrivesc glasului iui flurnnc.zeu "or.. ,iir,
iu"*1i
casa TatEIui ,meu cas5 de, negustorie,, (Tn. 2, 16).
(C'cm.4.21 sin. IV ec.; 4g, Tnd,: I sin. I-II: 2 Cltiril ,4let-.)
Din textul canonului se vecie cd fn tirnpul iconoclasmului rluite
lc,caguri sfinte, risezaminte.de binefacere sau institufii bisericeEti gi de
q-sistelrt6socialS.ca gi aite imobile alc btsericiloi, ain'-centrele epu"itiaft
si- chiar mindstiregti arr fost transfornratc in locaqrri a" rind. 'sinorlul
VII cc., restabiiind cultui ic<ianelor,a luat mdsuri p*ntru restituirea
bunurilor, care i se luaserd Bisericii in timpul h.rptci irirpotriva icoanelor
$i fireqte, in prirnul rincl pentru restituiiea imobileloi. care fuseserd
destinate cultului sau chiar si activitdfii cle alti naturd a Bisericii.
.,
1a-,
(4$EZAI',EA
SLUJITORILOII
'--- -' BISERICESTI sA
-CANONVL
.' 'u.
sE
DUPA PR.AVILA)
T.ACA
ii
--" - Este prea inve.derat_tuttrror lpen_tru to{i) c6 in preofie truuuit
si domneascd rinduialu.
Fi este binepl5cut lui oo*r,ez!,r, ca cere ale
insrituirire i' lxeofie, sX se ii;-7;
se faci), cu
l.*t:l--ir:credinfi.i,
trtate anrrnte (cu preciziunr.). Apadar.,pentru cE vedern
ci unii pl.iirresc
i15 VII
nemailuind hirotesia
tunderea in oler' din pruncie Idrd hirotesie ,apoi'
d e l a e p i s c o p , ; i c i t i n c l d e p e a n l \ / o- n l a a d u n a r e ( s l u j b acum
a r ) ' f ai.ai'te
c^iucrul
5f.(e1'nicinrca tle
acesta fdr6 de rinauiatA (necinonic),
privin[a c?ilugiirilor si se pdsi nu se mai fa.a-lucrui acesta; iar in
ia. hirotesia citelului este ingiduit fiecirui
zeascl aceea;;i (ti"d.;i;t.
clacd egun'enultri
;a o'fa"a i"-ioi"isti.ea sa ;i numai in aceasta,
;il;;.
citre episcop
dc
clat
i
s-a
pres6iter,
liincl
fire;te ";Jt
insu;i,
hiroie.sia pentru cirmuirea (treapta) de egumerl'
Agijderea,elupdVechiulobiceipilrorepiscopiistrcadesirinairttclze
(hiroteseisca; citel- cu invoirea episcoputttt' ,,
,t.; .)/
u" i, ,,,1
'
'
'
'
:
''ri
'
'
"
?
( C a n . 7 4 , 7 5 , 2 7 , 3 3 T r u l ' ; ' 1 5 L a t t t l ' )i '
in' lt'-il'i'
Canonul dispune, ca rinduielilr: privitl,,"::.."i:,.1t'tittiil"it
p r e o l e a s c a s e s e o b s e r v e c u p r e c i z i u n c i n l a t u r i l r c { u _ s c . , a bfh.ra
i t t c hiqorilcdclit
indeplir-rirca funcfir,inii de cite!,
acestea. In special Jl"i".ri""
si-i'--egumenul,in,mindstircit
'egumerl''';
tesia in accarstat."upia,
-Ei qi se dispunc ca
sii
a primit hirotesia ill trcaptii clt"
clacJrreste presbiter
gi
horcpisqol:ulYl'ia
recunoa;te
i
poata hirotesi cite!. Acelaqi clrcpt -se
exprc:; dln
"pif"opuiui'vicar, insa numai ciud are tnanciat horepisi"lit"-""ti.rt"
acestui tlrelrt al
partea episcopuiui";i;.-p;";;-iurrciamenterrea
clovaclir
o,Ui""i:;' ittpt q" constituie o nou'r
copilor, canonul i.t\rJJ ,;"*it-f
clc
putcrc icge.
;;'il"^i;ili;ii;'
;i:,;i;;&i'i-;;
;",,,,.;uEt"obiceiurui
CANONULl5:(Cl.tilil('ULSA'S[-L]'IEASCAL"\()SINGUIIA
BlSElitcA)
c,lclicul sf,' nu I'e
De acum inainte (de la c'itnonttl cle'fatir inainte)'
:,
de
lreaba (pto4t_,tl
,rinduiasca ta ao*e-biserici, cici acest lucru este
n e g u s t o r i e i ; i a c i ; t i g u l u i r u l i n o s , ' l i s t r S i r r o b i c epoate
i t r l u i bcirlcva
i s c r i c esi
s c . slttCirci
Domnului cir ,,ilu
am auzit din inruii-?i"r"r
j e a s c h l a c l o i d o m n i ; c a " i ' u t ' p " t t " t ' l i l ' v a u r i - ' s i p e c e l i l a l t i l(\{t'
Yil
pe celSlalt il va nesocoti (dispre!ui)(6
iubi, sau de unul;;';iipi;i
'
,; :.
b', 2 4-'A;adar,
).
ctl
ceea
intru
,,fiecare, - dupd cuvintul Apostolului
si'r
20)
7,
(I
Cor'.
,si
a fosi irfr"-ut, intru "",,u "" este dator sh i'imin6"
bise-rice;ti
trebttrile
in
fac
se
stea Ia o singur6 biselicir. cici celc ce
cle f)ttmnezeu. Iar pelt1u trcbttin!.
"i;tig"",uitr"i,-ti"t.str5i'e
i"";
felurite. r\saclar, de aI'
(rncgtc;ugiri),
indelet'iciri
'celle 'trebuincioasc
sint
i"".it,,i viefi,
trupului; cici
vrea cineva, sd-si "i;tig.t din acestea
Inine, nriic'
sint
ce
celor
ale
'rele
;i
,,ifitil"'evoile
;t." ";;;i;l;
iil
observe)
se
acestea-(sa
d4)'
20,
(r''
Ap.
$i
.nile acestca au ti;iit';
din
cele
: aceastd cle Dumne zia pizitd cetate, iar in locurile (localitirlile)
uiu"e, si se inglduie, din pricina lipsei oamenilor'
ec': 17' 18'
(Cun. 14, 75, ap,; 75, 76 sin'-l ec; 5, 10t l!' -sin' ly
':
C
a
r
t
g
'
)
5
4
'
9
0
ir
S
n
r
t
l
'
"
3 1 T r t ' t t . ; 1 0s i n V t i " i . i S A r t t i o h ' ; 7 5 , 1 6
174
16.'lf vrl
'
Se interzice slujirea unul preot la doud biserici, se in{elege insd cri
:
si la mai multe, calificind acest lucru drept negustorie qi goand dupA
iiqtig rusinos.
..;
Se ingaduie totu;i ca un preot sd slujeasctila doua sau mai mr:lte
biscrici, atunci cind este lipsi de clerici.
i t ; ' , ;lr
, l
ri'
'
:
cANoNITL 16: (sB ostNDE$TItLuxut, clEltut-ut)
Toati upurdtatea(frivolitatea) ;i podoabatrupeasci, sint striine
NU SE FACL
175
18. l9 VII
itttt it
'l
.,. \
.i ,
Ia cirmuiiubirii
de
algin{i
Atit de rtrult s-a instipinit uriciunea
-to1ii BiSericilor, a;a c[
evlase
nunresc
care
bdrbafii
dintre
oarecare
Ei
viofi, pi dintre femei, uitind porunca Domrltrlui, s-au amdgit gi fac
pentru aur primirile celor ce vin spre cilttl pt'eofesc;i spre -r'iafa sirrggratecd (rnopahali). $i se intinrplfi precum zice marele Vasile; cd esttr
l, i 20 vII
de lepxdat;i
intregul, atr'cirui inceput este netrcbnic cici nu este ingbduit a sluji lui Dumnezeu;i lui illamona. (1\.{t.6,24).
Dacd a;adar, s-ar grsi cineva ldcind acest rucru, daci este episcop
s8u egumen, sau oarecale din starea preofeascir, ori s5 ilrceteze, bri si
se cateriseasci, tlupi canonul al Z-lea al Sfintului Sinod cle la Calcedon,
si fie preclat5
far de-ar fi egurnenS, si se izgoneasci din mdnistire,;i
la o altd mdndstire spre ascultare. Agijdcr.ca ;i egunreiul care iu are
hirotonie intru pre-sl:iter. trar in prir,infa lucrurilor
(bunuriior)
cclor
date de pirinfi copiilor dlept zestre, sau a celor acluse clin averea lot
(proprietatea lor), claci mii'tut'isesc cei ce le aduc ci acestea'sint inchinate (afierosite, consacrnte) lui Durunezert, am orinduit, ci, ori de al
rimine, ori de ar iegi, acelea sd rdmini in mdnistire, dupi fdgiduinfb
aceluia (carc le-a adus), afard dac:i n-ar f i vina inaintestititoruliti
(egumenului, pentru ie-sirea din mdnastire a aceluia).
- 2 3 , T n i . ; 1 , j , l S s i n . V I I t , c . . Ii 2 l . t t o c l . ;
^(Catt.29 ap.: 2,in. IV cc.;22
2 sard.,'90 vas. c. l\1.; Enciclica lii c;henmtie; Enciclicct L.tti Tarasie.)
risindc-;te simonia si dispunc, ca bunirrire pc iare lc uducc
-.canonul
.fig.din zestre, fie din activitatea proprie -* vreun frate cle manirstire..sli
qiimini in proprietatea maniistirii, chiar ;'i ptunci cind respcctir.ul ar
pSrasi mandstirea, insd numai claci nu ar fi cietenrfnaL Iu lccusta
cle
vrco vinii a egumenuiui.
Este relevat in special. faptui, cir in canon se frrcc cit,,rsebir.eintre
c g u m c n u l c a r e a r e l r i r o t o n i a , i n t r u p r e s b i t e r s i . c g u t r r c , n r r l( , r r ' ( , n u t r i :
aceasta hirotonie, disl:unindu-se ca egumenui vinovat de sinronil:, sb fie
indeptirtat din mlnirstire ,numai dacd nu. are hirotonia intru prr:s6iter.
I)e aici sint cle refinul dqua luqruri ;i artruile : cA cgumenii pot l:i rrlcyi ji
dintre cdlugarii care nu au hirotonic intru pr.esbiter, apoi ca egu_rneniior
.care
alte nonne ck, sane{iunc clccit
'celc avcall aceastd hirotonie li se aplicau
pentru egurnc.nii firti hirotonie.
Mai relevdtn dc asemenca, cd prin canonul prezent, nu Se clispurib
rtumai in privinla hirotoniilor simoniace, ci ;i in privinfa cclor car.c avind
Itirotonia, sint primifi de vreun episcop ,in clerul lui, in nrod sinroniac.
Pc'ntru hirotoniile simoniace se prcvccle impreunit cu cunenul 2 ai sin.
lV ec., catcrisirca. iar pcntru piirnirca sinrbnitrcri in clurul ('i)arllial ca
;i pentru primirea simoniaqd in rninastire nu sc Ilrevede t'rr-rmai decit
caterisirca, ci sc lusu celui care s-ar plt,tir la astft,l dt'actr', ltosil:iiitatce
de a reveni asultra lor, si numai in cazul cind nr-r r.evinc, rrlrnc:rz;r,i i sc
: aplica pedeapsa caterisirii.
"'
C
AN
O
N
U
L
rtOtl
:
2
0
;
s:r
'
uU
M.\i
t.r
i.l)
Grri
N
A
.C
tl
',t
:
.
.
-trr'-
'
.,,,
Orinduirn ca tL' la cauorrttlde fafir inainte, si nu mai lic nrirrirtire de dou5 feluri (dubli, mixtir), pentru ci acest lucrrr rnultor.ale.este
(se face) smintcali ;i poticnire. Iar dacii unii, inrlrreunl-r,cq, ncamurile
(rudele) lor yoicsc (se liotirrisr-) a. s-elepitra (ilo..lume), si a,ur:4ra
,r.ietii
177
21 \;II
singuratice (monahale), bdrbafii se cade si meargd in mindstiie birbiteaicS, iar femeile sd intre in ministire femeiasci, pentru ca intru
aceastase bucttrd (se tlttl!ume;tc) Dumnezeu.
Iar cele ce au fost pini acum de doui feluri (duble, mixte), sd
fie, cilnuite dupi cattonul sfintului lostru pirinte Vasile, li dupd
porunca lui care astfel orinduiegte: ,,Sd.nu viefuiasci (locuiascd).intr-o
ininistire cilugiri
;i cilugiri!e, cf,ci impreun:i viefuirea prilejuieqte
adulter. Sd nu aibi c[lugdrul vorbire slobodi cu cf,lugdrifa' sau cllugirifa,:si yorbeascd deosebit 'cu cilugbrul, lici si se_culce cilugdrttl
in mindstire fertreiascS, nici sI nrdnince cilugdrifa singuri impreunf,
cu acela.
Ial cind ,se,aduc cele trebuincioase 'traiului de citre partea bdrfemei care trdiesc dupa rinduiala
blteasci la canonice (ciitugiirile ferrreie;ti impreund cu
sall canonul cAlug:iriei), egumeha ministirii
oarecare monahie bdtrinil si le primeascd pe acestea (cele necesare
traiului), in afara.por{ii. .:i r*-rlir
'Iar de s-ar intinrpla, ca tfili cSlugSr sd voiascl a veclea vfeor?lhd['l
prin pufine ;i scurte cuvinte si vorbeascd cu aceasta, in fiinfa de
fa!6 (fiind de fa!A) a egumenei, 9i indat6 sd se indep1rteze (sd plece),
rr ,
de la dinsa.
' ! r ' i r
Canonul intt'rzi<t' fi infarea minastirilor mixte de cdlugari 9i c51ugdrile care - dersi nu erau ingirduite dtrpa rinduielile monastice Ei .dupti
bisericc;ti liftr lui'Justinian, - totu;i sc vedc ci pe alocupi s6ntinua
I-egi1e
sa t'xistc.
Nu trebuie sii se infeleagi insi, cir mindstirile mixt9, - pe care
clnonul le nurne;tc cluble, - ar fi fost altccvl decit doua minastiri
distincte" unE dc. calugari 9i alta de cilugirile, avind o singurd conducere
cu
;i fiind alaturi unar de alta. Din aceasta pricina qu sg.putea observa
destula severitate nornlele cu privire la izolarearcalueirilor de cilugarifc'
In canon se indicti ;i norprele respective.
II'''i';CAI{oNU'I, S1:'(MIITARfiA CALUGAITILOR SE I"ACE CU INVOI:
REA EGUMBNILOR)
Nu se cuvine, ca monahul sau monahia si-pi pariseasci minbstirea proprie ;i si se ducd in alta. Iar dg s-ar intimpla lucrul acesta,
acela (caie se duce), si fic neapbrat gizduit; dar nu se cade sd fie pri,a
mit (in alti minastire) fdrd invoirea egumenului siu.
:-''
'
Can. 4 sin. IV ec.;19 sin.VII ec.; 80 Cartg'2,3, 4, sin' I'Il)
Se opregte trecerea c[lugdrilor de ia o mindstirc Ia alta dupi bunul
lor plac, interzicindu-se primirea lor in rindurile monahilor altei minSstiri, altfel decit cu invoirea egumenului propriu.
1?8
-:
'J
22 Vrl
9b
rnlt'.rr,
,tl;
.r)
l}lll ,
t ti
r'
Mare lucru este a inchln'd' tdttil lui f)umnezeu, sl,ra nu se robi
dorinfelor proprii. ,,Cdci, ori de mincafi, ori tle befi, - zice dumne,
zeiescul ap<lstol,toate spre slava lui Durnnzeu si le. facefi" (I cor. 10,
31). Iar Hristos Dumnezeul nostru, in Evangheliile sale, a poruncit si
s9 -1ai9 inceputruile p5catelor; cdci nu numai adulterrrl se supune certdrii (pedepsegte.)
de cdtre El, ci 9i pornirea cugetului spre sivirgirea
(comiterea) adulterului se osindegte, zicind el: ,,cer ce a ciutat (s-a
uitat) la femeie spre a o pofti pe ear a ;i sivirgit adulter cu ca in
inima lui(' (Mt. 5, 2B). Apadar, din aceasta invifindu-ne, sintem datoli
si ne curifirn cugctele. CSci ;i daci ,,toate sint ingiduite, dar nu toate
folosesc" (I Cor. I0,23), precum invdfdrn din rostirea apostolici.
ASadar, (precum) este prea de lipsi fiecirui birbat si minince
pentru a trii, ;i pentru cei a cdror viafi este in cdsbtorie
;i au copii
pi stare laici, este lucru fdri de ocari (reproE) a rninca laolalti uarba,tii
cu femeile, numai si aducd urul{umire eelui ce di hran6; dar nu cu
oarecare apucdturi de teatru (scenice), sau cu cintece satanice si de
cetere gi prin unduiri (rnlddieri) desfrinste, asupra cilora vine ilestemtrl proorocesc (profetic) care zice astfel: ,,vai celor ce beau vinul
cu (cetera) ;i cu harfi ;i nu se uiti la lucrurile Domnulni ;i nu infeleg
lucrul miinilor sale(( (Is. 5, 72).
$i dacd ar fi cumva unii ca ace;tia, intre cre;tini, si se indrepteze, iar de nu, si aibi tdrie asupra lor cele apezate in chip "ut otti.
cle eitre cei de dinaintea noastri. rar pentru cei a ciror "ia1x este
liniptiti ;i singuratici (solitare), cei care s-a indatorat Domnului
Dumnezeu, si ia jugul cdlugiresc, si stea singuratic ;i sI tacd. Dar
nici care ;i-au ales viafa preofeascbnu le estJ ingdduit nicidecum se
minince osebit impreuni cu ferrrei, decit doar cu oaiecare de Dumnezetr
temitor ;i cvlaviopi bnrbafi ;i femei, ca ;i aceasti mincare impreuni
si ducd la zidire (indreptare) duhovniceasch. Acelagi lueru si ie faci
osiin privinfa rudelor.
Iar cle s-ar gi intimpla cindva 'ca monahul satr un birbat eir cinul
p_reofesc'si nu-qi ia cele de trebuinf i neapdrati,
;i cle nevoie vrea
si tragd fie la han (ospitarie), fie la' casa cuiva, acela si fie volnic
(sn aibd-voie) a face lucrul aeista, ca sirit de nevoie, nrrmai (sd-l faca)
.i
cu evlavie.
.,
rrlullilill
J$.rri(lfi.It
:rll
t.
, lJi
il
22 Vtl
179
Itflllir
i8 Ee
' r'I
!]"t
'
.t,
. Ii
tit'
;.:
.5116.i
'i; '1*t
', ]:
,
: rir
I
, i e
'tt:,
III.
'!e. i
'j
Iubigilor frafi, fiind noi intrunifi in sfat, am citit scrisorile trimise de la voi, in privinfa celor care cred ci sint botezafi de eretici,
ori de schismatici, -si vin la eatoliceasca bisericd, care una este, in care
ne botezdm ;i ne rena;tern. In privinfa cirora sintem incredinfali ci
pi voi ingivi procedind in acelapi chip pistrafi tlria canonului Bisericii
eeurnenice. Insi fiindci sir-rtefi in comuniune cu noi, ;i voifi sd cercetati accrastadin dragostc obpteasc5,nu vi punenr inainte o socotinff,
noud, acum fomrulatS, ci pe cea din vechime cercati cu toati acuratefea ;i sirguinla de inairrtapii noptri, .si pdstrati de noi, o impirtdpim
vou5, pi adlugim, hotirind .si acum tot ceea ce eu tirie gi statornicie
totdeauna finem, ci nimeni nu se poate boteza afard de catoliceasca
bisericS; fiindci botezul este unul pi se aflS numai in catoliceasca triizvorul de ap5
seric5. CA scris estc: ,,Pe tnine m-a pirisit'
vie, ;i gi-au slpat lor gloape gdrrroase,'carenu pot fine ap[" (Ier. 2, 13).
$i iar5;i Sfinta Scr{pturi vestind inainte zice: ,,Depiftafi-vi de apd
striin5, pi si nu befi din izvor str'6in" (Pilde 5, 15-16). $i se cuvine
ca mai intii apa si se curifeasci Pi sE se sfin{easc[ de preot, pentru
c8 cu insusi botezul sd poatl ;terge pdcatele omului celui care se boteaz[. $1 prin proorocul Ezechil zice Donmul: ,,$i vE voi stropi pe
voi cu ap5 curatd gi vi voi eurili pe voi, 9i voi da voud inimd nou5,
qi duh vE voi da vou5. Deci nu poate cur6{i li sfinfi api cel ce insugi
este necurat, gi care nu este Duh Sfint" (Ezechil 36, 25), iar, la Numere
zice Domnul: ,,$i de toate, de, care se va atinge cel necurat, necurate
vor fii' (Num. 79, 22). Deci cel qe nu poate lepdda pdcatele sale proprli,
fiind afard de Bisericd, cum poate, botezind, sE dea altuia iertare de
p5cate? CEci pi insSgi intrebarea, care cum se pune la botez, este dovadS
adevdrului; cdci zicind celui ce se cerceteazdz,,Crezi cE primegti iertare
de picate 9i via[5 vegnicS?" nu zice altceva, decit cd aceasta se poate
da in catoliceasca biserici. Dar la eretici, unde nu este bisericd, e eu
182
I Carfg. (256)
neputinli a primi iertarea p5catelor. $i prin urrnare ap5r[torii ereticilor sint datori sau sd schimbe intrebarea, sau sr apere adevdrul, daci
nu cumva sX le atribuie si biserici scelora,despre care susfin ci au botez.
Trebuie i's5 ca cel ce se boteazd str se si uirg6 cu sf. Mir, pentru ca,
primind ungera, si se facd pirta; Iui lrristos; clcci ereticuf, care nrr
are nici jertfelnic, nici bisericE, nu poate sfinfi undelmnul; prin urmare nicidecunr nu poate fi ungere Ia eretici. Cdci ne este ldrrrurit
ci Ia aceia cu nici un chip nu se ;roate sfin{i untdelemn spre lucrarea harului. Fiindc6 sintem datori a sti ti a nu ignora ci s-a scris:
,,rJntuldelernn al pxcrtosrrlui si nu ungi capul rneu,. 1ps. 140), ceea
ce chiar dedemult a vestit Duhul sfint in psarmi. ca nu cumva, abEt-indu-se vreunul, gi rEt5cindu-se de Ia carea cea dreaptd, si se ungl
de eretici, dupmanii lui Irristos. crci culn se r'" "uga pentnr cel ce
s-a botezat cel ce nu este preot, ei sacrileg qi pIcXtos. deoarece Seriptura zice lcx ,,Dunlnezeu pe cei pic5tosi riu'ascult[, ci de este cineva
cinstitor de Dunrnezeu gi voia r,ui o face, pe acela il aseulttrc (Ioan,
.9' 31); prin Sfinta Biserici tnfelegem cd se <IX iertare pxcatelori dar
cine poate si dea ceea ce eI insu$i nu are? sau eum poate sXvirli
cele 'duhovnice5ti cel ee leaptrdi pe Duhul Sfint? pentru aceasta cel
ce vine extre BisericE este dator a se reinnoi, ea si se sfinfeascx
inlSuntru prin sfinfi; cEci scris este: .,Fi!i sfilfi, precurn sfint si,ri iui,
zice -D-omnul (Levitic 11, 44; ,lg, 2; 2,0, Z),' pentru ca gi cel rrrins
de rrtxeire sd se dezbraee $i et insu;i de aceasta prin Botezul adevEr3t 5i bisericese, fiind cr oricare orn venind citre Dumnezeu, pi crutind un preot, aflindrr-se in rxtieire, a cxzut in sacrilegiu. cxci'aamiterea botezului ereticilor si schismasticilor cuprinde in sine si consimlirea din partea celor boteza{i de clinsii. Fiindcr nu poate fi valld iir
parte; dac5 a putut sE boteze, a putut sd dea si
lre Duhul sfint; de
n-a ;putut, din cauzx cd este, in afari de BisericH, n-are pe Dutrrul
sJint si nu poate
,botgza pe cel. ce vine, deoarece botezul este unul,
.si 'unul este Duhul sfint 5i una Biserica intemeiatd cle Irristos Domnul nostru, fiindcx dintru incepui a z.ii Apostolul puttr cx ea este
in-temeiat5 pe: unitatei prin urnlare cele ce se s5virlesc de ,dinpli,
mincinoase ;i departe fiind, toate sint fdrd valoare. ci nimic nu poate
fi primit 5i ales cle Dumnezeu dintre cele ce se fac de aceia,
-.u
1rn'"uru
Domnul in Ev_anghelii ii numeste. vrijmasi, potrivnici ai SIi:,,Cof
n-u-este cu Mine, .ir4potriva mea este, si cel ce. nu adrrni cu Mine
risipclte" (trTatei 12,30). gi fericitur Apostol roarr. pEziria *r.r""ii"
Domnului a scris mai inainte in epistole: ,,ari auzit-:ci vine Antihrisi,
pi acum inei s-au ficut mulfi aniihristirr
6'Ioan 2, lB): drept aceia
stim cE esie yremea cea de pe. urmx. Dintre noi au iegit, dar;.n-au
fost dintre noi, ,Drept aceea si, rioi datori sintem a pri"epe: qi
a inleleee
cx vrajrttriiii Do'rrnului,;i eei ce se nunnescantihristi,,r.,
sint in star.c
a da harul Domnului. $i pentru aceasta noi cei ce sinte.r cu Donrnul.
5i
pxstrrm unirea cu r]o-mn}I, gi sintem inzestrati
dupd 'oinfa r,ui, adnrinistrind pr'eo{ia Lui in Bisei.icd, si'tem datori a i.pa.iu
;i a inlrtrrr.a
183
I Anc,
,gi a disprefui gi a socoti ca spurcate pe toate ce le sivir'5esc potrir'nlcii lui, adici vrijmapii .si antihri;tii. $i celor, care vin de la ritdcire
gl r[zvrdtire la cunoa;terea credinlei adevirate gi biserice;ti si le ddm
indeobstc taina puterii dutnnezeiepti, 9i a unirii, ;i a creclinfei ;i a
adevirului.
j; i;
i)'! r
t;
(Con. 62 Ap)
;'
canonul lipseqte din colecfiunile: Nomocanonul in XIV titluri,
Cormciaiagniga, Indreptarea legii gi Cniga Pravil. Se gdseqtein Sintagma
Ateniand 1vot. tlt, p. 26). Prevederile acestui canon nu au fost respectate
in intreaga Biserici, ci nutnai in Biserica din Africa aga culn se aratd
in can. 1 si 2 VI ec.
I
IDOLiLOR)
,CANONUL 1: (PREOJII CARE AU JERTFIT
In privinta piesbiterilor, care au jcrtfit idolilor. 9i apoi iari;i
s-au luptat in prigoane pentru crcdinfd, nu irtsd prin vreo preflcitorie,
ci cu adrev5rat, nici punind lucrurile la cale de mai inainte, nici lucrind cu intenfie vicleanS, nici induplecind pe prigorritor ca sd pard
numai cd s-au supus ehinurilor, atrigindu-le pe acestea asupra lor
numai la aparenfE ;i dc formi; sirrodul a hotdrit ca ace;tia sd se impirt6;easci de cinste $i de ;edere; darnu este iertat ca ei si aducd
jertfd, sau sI propoviduiascE, sau in general sd sdvir;eascX ceva din
slujbele ierarhlce;ti
. .,.: (Can.,62.Ap.; 10 Sirl. I ec.; 2, 3, 72 Artc; 70, 14 Petru AIet.)
Sinodul de la Ancira fiind convocat in mod expres pentru a regleutenta stdrile de fapt create de persecufia lui Maximilian, - in timpul
cdreia multi dintre cregtini, - clerici gi laici, - s-au tdcut vinovali de
apostasie (lepddare de credinfd), a analizat in amdnunt cazurile de speli
stabilind, condi{iile reprirnirii in Bisericd a acelora dintre apostati, care'
pocdindu-se, au cerut sd fie reprimili in Bisericd.
In primul canon se regletnenteazd situafia reprimirii in Biserici a
presbiterilor care din team5-sau lipsd de tdrie sufleteasc[ au jertfit idoiilor. abatindu-se astfel cle la credintd Si ficindu-se vinovali de infrac{iunea de apostasie.
ln privinla sanclitrnii ce trebuie sd se aplice in speld, pdrinlii pun
in aplicare prevederile can. 62 apostolic care dispune sd se excluda din
Bisericd toli cei ce au decizut de la credin{d, cu tnenliunea cd cei ce se
pociiesc dintre clerici, s5. se reprimeascd in comunitate, dar nutnai ca
laici. Prezentul canon intregeEte partea ,a doua a canonului apostolic,
reglementind situalia acelora dintre presbiteri c5zuli de ia credinld (aposta!i), care pocdindu-se cu adevdrat au f5cut qi dovada acestui fapt prin
181
2 Adc.
Grigl Niss)
.3; { Anc'
1s5
" r*"ti;:
".i;i
pe cdi ce au iugit si au fost prinqi, sau au fost tridafi de ai
lor, sau altfel au fost clespuiali de a1'eri, sau au suferit chinuri, saU
in ternnifX s-au aruncat, gi stligild ci sint cre;tini, si au fost sfi;iafi'
sau cu sila punindrr-li-se ceva Iucru idolesc in miini de cXtre siluitott,
sau de sil5 primincl o oarecare tnincare de la idoli, insi nrirturisind
neincetat cX iint crrptini, ;i mihnirea asupra celor ce li s-a intimplat
artrtind-o pururea cu toatS atitudinea ;i infdfi;area lor, ;i cu smerenia
viefii, unii ca ace;tia, fiild afari de p[cat, si ntr se opreasci de la
irnplrt5-sire; iar de 1u s-au ;i oprit de cdtre cirreva din strictefe prea
nrale, sau din nepriceperea unora, indatd si se primeascI. Aceasta este
in vigoare deopolriYZr-pi pentru cei din cler ;i pentru ceilalfi laici.
S-a mai cercetat deodatd ;i aceea dacd se pot inainta in treapta prcoteasctr laicii, cre au c[zut in urma aceleiaSi silnicii; deci s-a hotdrit
ca aee$tia si se prohiriseascd (hirotoneascd), ca unii care nimic nu Bu
p[c5tuit, dac5 viefuirea lor de rnai inainte s-ar afla dreapttr.
(62 Ap.; 10. 11. 12 sin. I ec.;4. 12 Anc.; 2. 10. 1'3.14 Pe'tru Atet).
Prirna parte a canonului reglemerrteazd situatia claricilor $i mire*
nilor, care fuqinct din calea prigonitorilor, in un'rra trtidirrii confrafilor
lor., au suferit consecintelc pcisecu{iei, au fost supu_Eila chinuri (au .fost
intemnifati sau cu sila au linut in miini lucruri idolesti sau au_primit
mincare clin jertfa idolilor), li s-au luat averile, dar gi-au lrlentinut cu
tlrie creclinta, mdrturisind neincetat cd sint cre$tini. continuind sd duc5
o viati in srtrerenic cregtinescd,stabilind <ir unii ca ace$tiirsi nrt se opreasci de la impirtisanie. cu precizarea ci, in cazul lu care din prea
mare strictele, sau din nepriceperc, unii ca aceqtia 3u fost excluqi de la
inrpirtdsapic, sA fie reprirriti de inclati in comtnitate cu toate dreptucii r-r-au pdcltuit cu nimic. Combntato-i ca Zonara
.ifJ.- "ilriau.inarr-t"
si
(Sint. At. iII, 25)
Pctru al Alexandriei (in can. 13) mentioneJrzihotSrirea pirinfilor ca fiind bazatd pe invdlitura Sfintei Evanghelii.in care.se
afate cd Domnul nostru lisus Hristos a indrumat pe sfinlii sdi ucenici,
(l4t: 10,
ca in cazul in care silt prigonifi iltr-o cetate sd n,eargi in alta
pe
urma
de
23), qi cd nu osinde-stepe cei ce, trddali de ai lor, au suferit
in
statornicie'
persecu[iilor',dar si-au] pistrat credinta mlrturisincl-o cu
to.i timpr-rl martiriului. . .
|n partea a doua se reglet"rlenteazdsitualia mirenilor, . din situatia
aceqtia
aritatd, .eare cr sd fie primi$i in cler, stabilindu-5s s[ unii ca
candiirnpuse
poi fi hirotoniti cu condilia ca sd indeplineascl cerinlele
da(ilor la hirotonie.
'
CANONUL 4: (CERTAIIEA CELOR SLABI IN CREDINTA)
,
jertfit
pe
idolilor
prin
au
constringere
care
privinfa
celor
9i
In
;
lingi acegtia ;i in privinfa celor care au participat la ospefele de la
t86
'5 Anc
cd li se,catci in.picioare
ci-aJii;,
d;;'i""'*iiii-ir;l
tN cREDTNTA)
6, ? Anc,
,i
CANONUL
CNNOTNTA)
i
188
t,6 dne.
(62
!!., 1-1,sin. I ee.: 4, 5,-9 Ane,; I Laod".;4J Catt.; 2, 1I Grig.
Neoeez.;73, ZS, 87, g4 Ve,s.i h{ure.;
2, 3 petru Ater.; Z Ci;g.- Wiij
In accst caD6n se arata ci cei ce princonstringere
sd jertfeascd idoiilor pot fi reprimili ";d;i'drpJ'i"r""""i
'J"i.i.u
gi anu're: patru ani in treapta u treia,
ooi- u^i'i]e
qapteleaan si se invredniceaicr de
sfinta i'rpirrtiqa'iel
au fost siri{i
de, penitenfd
gi abia in al
.
!
,.
::,
,j.
irj-,i
ri,
irt
1(Fl2
189
Anc.
'1.u.
i,
. J.
Tofi cei ce sint pu;i ,diaconi, dac5, chiar la punerea lor au rndrtunu pot r'6mine a;i,1,
risit pi au zis cI trebuie si se insoare, fiildci
pr+utru ci li s-a
in
slujbd
si
rdlnini
aceasta,
acegtia insurindu-se dupd
tlcind
insd
oarecare,
Daci
episcop.
de
citre
;i primindu-se
lor
voie
dat
la hirotonie cu condi(ia si rdmind a;a, dar dupi aceia s-au ilsurat,
i
si inceteze din diaconie.
.i
,i: rri no,
r
( 5 , 2 6 , 5 1 A p . ; 1 4 ' : i t t .I V
Cart.; 69 Vas. c. Mare.)
e c . ;3 , 6 , 1 3 , 2 1 , 3 0 T n i . ;
N e o c e L l "1; 6
tji!
i,
,ltr..rt'
F:
CANONUL 11: (RAPIREAjLOcoDNICETl,rtn,ini ,iltrril,
l , ,|,|:
f.ir1i1.;
' ,
j|1:
'
l . | ,
Sinodul a hot5rit ca eei ce au iertfit idolilor mai inainte de Botez, Fi dupd aceia s-au botezat, sd sc inainteze in t'eapti, ca unii ce
sint spilafi de pdcat.
(..
il: i "
(74, sin. I ec.; 5 Neocez.;5 Chiril Aler.).
tn acest canon se revine la . cazurile de spefd reglementate in Primele noud canoane, privitor la primirea apostalilor, stabilind cd, cate-
190
13-15 Anc.
r:
cANoNUL
rs: fionrrrscoerr;
.1r,
. ld
;t
191
16-1E Anc.
fdrd incuviintarea episcopului. In cazul in ,care in timpul vacan{ei episeopale, presbiterul ar incheia un astfel de act, eI este declarat nul, episcopul nou numit avind dreptul sd revendice bunul sau si refina pretul,
tinind seamade interesul gi rentabilitatea actului incheiat.
-,,.. CANONUL 16: (SODOMIA. CADEREA (AMESTBCAREA) CU DOBITOACE (BESTIALITATEA)
;*,.i t
'r: :
Dintre cei care au pXc[tuit sau irdcitui'esc cu' dobitoace,' cifi atl
pleituit inainte de a fi de doudzeci de ani, pro;ternindu-se cincisprezece ani, si se inrpirti;eascd de comuniunea rugdciunii, apoi irnplinind cinci ani in aceasti comuniune, attrnci si se atingd de cuminecituri. Dar si li se cerceteze ;i viafa lor din timpul progternerii, gi apa
sI dobindeasci blindefea. Iar daci, oarecare fdri curnpit a rdtnas in
picate, sd se supuni progternerii celei lungi. Iar cei ce au trecut peste
virsta aceasta;i avind sotii, au cdzut in picatul acesta,si se pt'optearnd25
de ani, apoi si se imp5rt6;easci de comuniunea ruglciunii; dupi aceea
inrplinind cinci ani in cornuniunea rugiciunilor si se impart6;easci
de cuminecitur,d. Iar , daci, unii pi femei avind gi trecind de cincizeci
de ani, au pdcdtuit, numai la . ie;irea din viafi si primeasci irnpdrt6;anie.
', '
, : (17 Afte.: 7,63l'as. c. Mare; 4 Grig. Nis.)
In acest canon ca gi in urmitorul. se stabilesc'Iancliunilo'.* *e all
plicd sodomitilor, celor ee intrefin relafii scxuale cu anirnaie
rrl
s" CANONUL 1?: (SODOMIA (AMESTECAIiEA CU DOBITO.ACE))
,
'1"ttt- t
t . i '
'''"1l Ii .
/.')
.*1r.'
Daci unii care au fost pu;i episcopi, ;i ntr s.au pt'imit de :epar*1
hia pentru care au fost numi{i, ar vrea sd meargi in alte eparhii,
;i si inliture pe cei a;ezafi acolo, ;i si afife impotriva aeelora rizvrdtire, aceia sd se afuriseascd. Dacd, insi ar vrea sd rbmini in parohia unde au fost mai inainte presbiteri, sd nu fie lepidafi din demnitate; iar daci se vor ridica cu tulburar.e impotriva episcopilor a;eza{i
acolo; si li se ia lor ;i pdstoria ;i si fie lepidafi (sd fie erclusi din
Biserici).
.!
ir.
.:
19; 20 Arrel
(14, 36 Ap.; I sin. I ec.; 9 sin. III ec.; 29 sin. IV ec.; 3T TruI.; IT, 1g
Antictlt.; 77 sin. I-II.; 7,2,3, Chiril Aler.)
In canon se are in veclere cazul cincl un eprscop, care nu ;i-a putut ocupa scauntrl destinat lui, intcnlioncazA sa rapeasci prin violeulti,
eparhia altui episcop legal instituit, dispunir-rd ca, un astfbl de episcop
sI se afuriseascd,adrcd sd nu mai aiba dreptul erse bucura cle cinstea cuvenita episcopilor
Dacd fdrii rea' inten{ie, doregte, sd pdstreze parphia pe ca'e a avut-o ca presbiter, piqit cind s.inodul va decicle asLlpra ocuDarii sciillnului pentru carc a fost hirotonit, Parinlii disl;urr ca unui aitfel ctc epis-:
cop sI i se asigure toate drepturile presbiteriale.
In cazul cd un astfel de epi.scopprod.ucc tulburAri impotriva c1-riscopului locului, Parin[ii dispun ,ca unuia ca acesta sd i se ia parohia $i
sd se excluda din Biserici.
.,it,
.^1,,"rr,
,r,
CANONUL 19: (C,,\DEREADE I-A I,'tlCIOnIE- (I'ltci()rirA)) ,""
lll
cei ce l[gdtluind fecioria, violeazx votul, si se supund hotaririti
pentru cei ce se cdsitoresc a doua oar6. A;ijderea am oprit ca feeioa:
rele si viefuiasci impreund cu oal'ecare bdrbati ca surori.
- , ! 5 , 2 6 A p ; 3 s i n .I e c . ; 7 6 s i n .I V e c . ; 5 , 7 2 , L J , 4 0 , 4 4 , 4 6 , J Z , T r u l . ;
4 8 , 2 2 s i n . V i l e c . ; 3 , 4 , 2 5 , 3 8 , 4 4 , 7 0 C a r t . ; 3 , 4 , s i n .I - I L ; 6 , 1 g ,l g , Z 0 ,
60 Vas. c. Mare)
in prima parte s acestui canon se are in vedcre infrac{iunea cllcdrii fdgdduin{ei castita{ii prin incheierea legald tr ciisdtoriei, prevdzind
pentru cei ce savirgesc aceasta, pedcap;a ce se dd cr:rlorcastitoriti :r doua
oard, adici oprirea pentru un an de la impartAEanie (Can. 4, Vas. C. M.).
'
In partea ultimir se interzice vie{uirea fc'cioarelor (care au depus
votul castita[ii) impreunii cu barbali, ca suroi-i, t,crrziede sminteala intre
!
credinciogi.
,t
, ,lr I
a l $ ',
Dacd solia cuiva a comis adulter, sau daci cineva conrite adulter, se cuvine ca acela Ia ;apte ani si dobindeasci cele derlvir;ite,
potrivit treptelor care duc acolo.
193
2l:-24 Anc.
r''tb
L'
In privinfa uciderilor f5r5 r,oie, hotirirea de mai inainte poruilcegte ca'cei vinovafi sE dobindeasc6_cele-desdvir;itela anul al 9apsd implitelea potrivit treptelor hotiritei iar a doua hotdrire porunce;te
ani.
neasci vreme de cinci
(8,77, 57 Vos.c.Itl.are;S Crig: Nls.)
Canonul menlioneazd doud hotdriri existente -pentru sancfionareh
trcigaqilor din impiuden{d, fdrd premeditare, proba6il stabilite P! -ca}e
ao %fii""i, fiindcd nu exisid nici un canon cale sd p,revadd astfel de
io"cii""i.' Sfintul Vasile cel Mare prevede in canonul 57 o penitenld
de 10 ani in acest caz.
CANoNUL 24: (CREDIi\f,ELE DB$ARTE $I VRAJIToRIA. (SUj
PERSTITIA $I MAGIA))
i'
Prezicitorii li cei ce urmeazi moravurile piginilor, ori intlodu'c
in casele lor pre oarecare spre aflarea farmecelor sau ;i pentru curdt'e'
si cad5 sub canonut penitenfei de cinci ani, potrivit treptelor hot-6rite, trei ani de progteinere ;i aoi ani de ruglciune, 1516 irnpf,rtSganie.
(61, 65 Trul.; 36 Laod'.;7, 65, 72, 87,83, Vas. c. Mare;3 Gng! Nis')
194
25 Ancl 1-2
Neocez.
.I
Femeia, dacd se va mXrita cu doi frafi, si se scoati din comuniune pin6 la moarte; totupi dac[ in wemea morlii va zice c5, ftreindu-se
sdnitoasi, va desface cSsitoria, atunci clin mili va avea pocdin{5. Iar
daci va muri femeia, intru acest fel de cdsdtorie fiind, sau bdrbatul,
atunci pentru partea rimasd in vlafi cu anevoie va fi pociinfa.
(19 Ap.; 54 Trul.; 23, 68, 76,78, 87,Vas. c. Mare)
1e5
!-5. Ncocea
3: (oslNDA
'cANoNut +:
@anul'i{hanA DE PACAT)
i'
l;
:!;
'
1s8
6-8
Neocez.
"
CAN'NUL 6: (BoTEzuL copIILoR. (BoTEzuL
ESTE INDIVI_
DUAL))
Femeia gravidi trebuie sb se r.umineze(boteze),
cind 'a vrea;
cdci ceea ce nagte nu este pirta;i intru aceasta
cu cei
ca si se arate voinli propril a iieclruia la mirturisire- niscut, pentru
rn canon r"
gregitd despre botez, care oprea
_"?Tb:t"^_inv4aty.3_
femeia gravidd sd
se boteze,socotinh;;';,
qi botezul pruncutui p3:1ta!in pintece, se ii""r,"?ri""az s_ar srivirpi
statiiffi ao".rarataInvi_
,
9i
fdturi precizindu-sece botezul'este un act individual' care presupune
mdrturisirel-qeygytd a c.redinfeica act riUerae voi;E
T: (CASATORTA A DOUA)
LS?
0. 10 Neocez.
DE HIROTONIE)
198
ll-14
Neocez.
s res-
DE EOALA)
16 Neoeet,; 1-2
199
GaIrg'
CANONUL
CASATORIA)
g(t(t
3-7
Gang.
impir{irii
societdtii laice in
drept
201
Gang.
8-11
Prin aceste doud canoane (7-B) se condamni eustatienii care desconsiderau rinciuiala potrivit cdieia averea bisericeascd se chiverniseqte
numai de episcop.
CANONUL 9: (OSINDA CELOR POTRIVNICI CASATORIEI)
Dacd cineva se dedic6 fecioriei 9i infrintrrii, nu pentru'bunStatea
fecioriei ci pentru cd scirbindu-se se indepflrteazi de cisXsfintenia
;i
torie, si fie anatema.
( 5 , 5 7 , A p . ;S s i n . I e c . ;1 6 s i n . I V E c . ; 7 3 , 4 0 , 4 8T r u t ' ; 1 , 4 , 7 ' d , ' | 4
Gang.; 4 Cart.)
CANONUL
ITIA)
Dacd cineva dintre cei ce traiesc in feciorie pentru Dornnul, Fi
ti-ar bate joc de cdsitorifi, si fie anatema( 5 , 4 L A p . ; 3 s i n .I e c . ; 7 6 s i n .I V e c ' ; 7 3 , 4 0 , 4 8 T r u l . ; 7 , 4 , 9 , ' 7 4
Gang.; 4 Cartag.)
ln aceste canoane (9-10) se condamnd invSfdtura greqitd Ei
'prnicd a eustatienilor despre feciorie gi cdsdtorie.
CANONUL II:(AGAPELE)
fA-
.fr
ct
202
12-15 Gans.
coPrr)
ll
203
tG-t9'Gang.
A v i n d i n v e d e r e i n v d { d t t r r a g r e q i t i a e u s t a ( i e n i l o r . c ainr eascezd'
cereauaa"ptiio"---for sa-Ei pariiuut"a famitii Ei copiii Ei sd triiascd
pdrintii supune """ilolii p" parintii care perdseau-copiii qi nu se ingrij;-d'" .;"it"""u Ei educareaacestorape motiv de evlavie'
''cauoxut
16: (INDATORIRI ALE coPIILoR FATA DE PADE INDATORINTI). (EVLAVIA Nu-I DEZLEAGA PE COPII
RIRILE LEGAL.EFATA DE PARINTI)
de cei credinDacS oarecarefii s-ar depirta de pdrin{i' mai. ales
pdrinfilor'
cinste
luvenita
gi
ar'da
ng
ciogi, sub pretext de evtavie
anatema'
fie
sd
preti"i"au-se de cdtre ei evlavia,
(7,74, 75 Gang.)
coPiii care, din
Pdrintii continud ideea 9i condamni la fel Si Pe
lor.
pretinsd evlavie, nu se ingrijesc sau nu respectl Pe Pirinfii
PARUL)
CANONUL 1?: (FEMEILE SA NU-$I TUNDA
tunde pirul'
na"a vreuna dintre fernei pentru asceza p,5rute $i-ar
ceil-adatDumne",*"tpt"aducereaamintedesupunere'sifieanatema ca una ce strici porunca supunerii'
-s:
(7,73,74 Gan'7.)
'
fie
anatema.
Ap.;'16 sin.IV ec';55 Trut'; 74 Ancira;29' 49 51' Laod')
. .. -(69
duminica'
Condamnd pe eustalienii care lnv5{au se se ajuneze
n4
20.-zl Gang.
CANONUL
$i INFRINAREA
FATARNICA
SE O-
I Aatioh.
Condamnind falsa invd[Atura a eustalienilor pdrinlii enun{d in acest canon $i o serie de linii directoare, indemnuri Ei sfaturi, cu valoar
de porunci, Ei anume:
a) fecioria impreunatd cu smerenia sd se prefuiasc5, daca nu se
invocd in fata altora ca un merit;
b) infrinarea este bunS dacd este cu demnitate gi evlavie $i dacE
se practicd cu sinceritate qi cu intenlii bune creqt-ne;ti;
c) bun lucru se consideri gi abfinerea de la afaceri lur]egti qi trdirea in retragere, dacd aceasta se face cu inten{ie bund 9i cu smerenie;
cl) cdsltoria sd se respecte ca un lucru voit de Dumnezeu;
e) avufia sd nu se osindeascS,dacd este agonisitd in chip cinstit $i
dacd este impreunatd cu caritatea;
f) simplitatea Ei moderafiunea este lucru ldudabil;
g) luxul in irnbrdcdminte este condamnat;
h) bisericile gi adunirile frafilor sa fie cinstite;
i) serviciile divine sd se cinsteasca;
j) str se aprecieze faptul c6 cei avu{i oferi mese siracilor prin intermediul bisericii.
ln incheiere se subliniazi faptul ca Biserica singurd ne PdzeEtede
Invdldturi greEite de aceea se cere ca S A se respecte invifSturile ei.
CANOANELE SINODULUI AL PATRULEA
DE LA ANTIOHIA (341)
I Antioh.
2, 3 Antioh.
206
4-6
Antioh.
! 1 1 , 1 9 A p ; 1 5 , ! 6 s i n . I e c . ; S , t 0 , 2 0 , 2 J s i n .I V e c . ; 7 2 , 7 8 T r u t . ;
75, 16 Sard.; 54, 90 Cartg.)
Vezi can. 15, 16 Ap.
7-9
Antioh.;
( 1 2 , 7 6 , 7 3 , 3 2 A p ; 5 s i n .I e c . ; 6 s i n . I I e c . ; 2 0 L a o c l . ;7 3 S a r d . ; 7 1 ,
29, 133 Cartg.; I sln. SoJ/
o(r
B ,
'
In acest canon se intdresc prevederile can. 32 ap., stabilind rinduiala ca un excomunicat sau afurisit de episcop nu poate fi primit decit
numai de cel ce l-a pedepsit sau dacA sinodul va hotdri ltltfel.
CANONUL 7: (SCRISOIiI SAU CARTI CANONICE)
Nici rrnul dintre strhini si nu se primeasci fdrd scrisori de pace.
( 1 2 , 1 : i , 3 2 , 3 3 A p . ; 7 7 ,1 3 s i n .I V e c . ; 7 7 T r u l . ; 8 , 1 1 A n t i o h . ; 4 1 , 4 2
Laod.; 7, 8. 9, Sard.; 23, 706 Cartag.)
,.)i, Vezi canoanele paralele. $i indeosebi can' 11 IV ec.
CANONUL B: (SCRI'SORISAU CARTI CANONICE)
Nici presbiterii rurali si nu dea scrisori canonice, decit nurnai
citre episcopii invecinafi si lrimiti scrisori; horepiscopii neprihdnifi
insd si dea scrisori de pace.
-t'- (12, 13,33Ap.;77,73'sin. lV ec;17 Trul.; 13 Ancira;70 Antioh.;
42, 57, Laodiceea;32, 106 Cartagina.)
,,., nJn acest canon se interzice presbiterilor rurali sau protopopilor sI
eiiiiiS scrisori canonice, ingiduindu-le doar sd emitd simple scrisori cdtre
episcopii invecinafi, aga cum se admite acelaEilucru Ei horepicscopilor'
CANONUL 9: (AUToCEFALIA $I AUTONOMIA)
Episcopii din fiecare eparhie trebuie si recunoasci pB_episcopul
proestoi dil capitala metropold, 9i care deline purtarea de grijd a
ioati eparhia, pentru ci in capitala metropoli se intrunesc din toate
pdrfile lofi cei ce au afaceri de aranjat. Pentru acaea s-a hotirit ca
aceasta si aibi precftlere in cinste, 5i ceilalfi episcopi si nu facd nimic
mai insemnat fird de dinsul, potrivit vechiului canon in vigoare al
Pdrin{ilor no;tri, decit numai cele ce privesc fiecare parohie in parte,
;i linuturile de sub dinsa. far fiecare episcop sd aibd stdpinire ileste
parbhia sa, pi s-o cirmuiasci potrivit evlaviei cuvenit[ fiecSruia ;i sb
iife griji de tot linutul supus cetifii sale; a9a ca sd ;i hirotoneascd
atit piesbiteri cit ;i diaconi, Si sd dispunS toate cu juclecati; dar mai
mult nimic sE nu se apuce si fac6, firi episcopul capitalei rnetropolei,
nici acesta fdri de socotinfa celorlalfi.
,,
Ir
(34 Ap; 4, 6,7 sin. I Ec.; 2, 3 sin. II ec.;:8 sin. III,ee.; 28 sin' IV
ec; 36, 39 Trut.)
Canonul lntfege;te Ei dezvolta pe larg prevederile can. 34 ap., consfinfindu-se organizarea mitropoliilor autonome, care erau de fapt biserici
na{ionale (etnice).
210
10-12 Antioh.
&
2tL
13.,14 Anfioh.
272
15-18 Antioh.
IA
SCAUNUL
tN
POATE
LUA
tN
r0. 20 Antioh.
213
Bisericii, unde ar petrece; pi si primeasci acela, ceea ce va hot6ri sinodul complet al eparhiei, judecind cele ce i s-au supus.
(36 Ap.; 76 sin. I ec.; 29 sin IV ec.; 37 Trul.; 78 Ancir.; 17 Antioh,;
77 si.n.l-II; 7, 2,3, Chiril Aler.)
Acest canon ca qi precedentul repetd prevederile canonului 36
ap., addugind cd competent sd decida situafia episcopului care nu-gi
preia postul sau care nu poate sE gi-l preia, este numai sinodul mitropolitan competent, prezidat de rnitropolit.
CANONUL 19: (ALEGEREA $I HIROTONIA EPISCOPULUD
Eplscopul sI nu se hirotoneascl fdr6 sinod pi fdrd prezenfa celui
din capitala eparhiei ;;i acesta neapdrat fiind de fafd, rnai bine este
sE fie impreun5 cu dinsul tofi irnpreund slujitorii din eparhie ;i pe
care cel din capitala se cuvine ai chema prin scrisoare,$i mai bine este
de se vor intruni tofi; iar de va fi cu greu aceasta totupi negregit trebuie si fie de fa!6 mai mulfi, ori prin scrisori sE consimtd, 9i aga
sau cu prezenfa celor mai mulfi, sau prin votul lor si se faci instituirea; iar de s-ar face altceva irnpotriva celor hotdrite de sinotlul prezent, hirotonia sE nu aibe t6rie. $i de s-ar face instiiuirea potrivit
eanonului hot5rit, dar unii s-ar opune din pofta lor deqartS, sd aibi
tlrie votul celor mai rnulfi.
(1 Ap.; 4, 6 sin. I ec.; 3 sjn.. VII ec.; 72 Lsodiceea; !6 Sard.; 1
C-poI; 13, 49 Cartaguna)
Repetind prevederile can. 4 Ei 6 ale sin. I ec., pdrinfii intdresc
rinduiala cd alegerea, hirotonia gi instalarea unui episcop sd se fac5 de
cEtre mitropolit pe baza hotdrirji sinodului rnitropolitan, luatd cu unanimitate, sau nrajoritatea voturilor membrilor, fie prin vot direct, fie
prin scrisori, in care se exprimd consimfdrnintul expres gi clar.
- , ,,
' .,
CANONUL 20: (SINOADELE MITROPOLITANE)
Pentru trebuinfele bisericelti gi pentru dezlegareapricinilor controversate, s-a hotirit ci este bine sE se find in fiecare eparhie de
douX ori pe an sinoadele episcopilor: intii adicl dup6 a treia s[ptEnrinX a sirbdtorii Paptilor; astfel ca in a patra siptimind a cincizecimii sE sq incheie sinodul, cel din capital5, in;tiinfind pe episcopii
eparhio{i; iar sinodul al doilea si se tinX la idele lui octombrie, care
este a zecea zi a lunii lperverteu: ca la adeste sinoade sd vini presbiterii pi diaconii pi tofi celor ce li se pare cd sint nedreptd{i{i, ;i
de la sinod sd dobindeasci judecati. InsI sd nu poatd oarecari de sine
si fini sinodul f5ri aceia, cirora li s-au incredinfat rnitropoliile.
(37 Ap.: 5 sin. I ec.; 2 sin. lI ec.; 79 sin. lV ec.; 8 Trul.; 6 sin,.
t,.
|TII ec.; 40 Lac,d.;78,73 Cartg.; 6 Laod.)
214
21-81 Antioh.
S sin. Iy
ur.,
CANONUL24: (CHIVEITNISIREA
BUNURII-,OR
EISNiIIISTII''.
Bine este ca cele ale Bisericii si se pistreze .pentru Bisei.ici
cu
toatd grija ,si cu buna conptiinl5 pi qu ,credinfi cltre
iiotvdzEtorul Fr
25 Antioh.
215
x?
1, 2 Laod.
r+
:;i" cANoANE"'#Tf?i111f":J'il:ILEA
LocAL'
"
N e o c e z . ; 7 4v a s .
2t7
3-?;Leod.l
.ri:
F?
..rn-.lfi'i
':TV{-}i'
,f,
'
ha
8-10
rJngere, ap
Laod.
si se
In privinfa primirii
CANONUL
9: (ocoLrREA
ec.
A$BZAMTNTELOR ERETICILOR)
219
11*14 Laod'
CANONULIl,:(CEATAPRBSBITERELORSAINCETEZE,(sA
NU MAI FIINTEZE))
adic6
Nu se cuvine a se a$eza in BisericS ccle ce se zic presbitere,
intiistEtdtoare.
a se mai
-,., Prezbiterele sau intii stdtitoarele pe care phrinlii-interzic
Sfintul Ade
bine'i,-p-omcnite
db
,i""afdtoarele
iii{iiHiti'i"^;ii;;,-ri"f
primului. sioostol pavel G Tim. S, i; Tit',. 2, 3) qi cunoscute de pdrin{ii
societate
intr-o
rr Niceea (Can. ig) ca fiind organizate
il;;.;;;i"t-a"
cel
al concu
asemSndtor
anumit,
aparte prin consacru* a"pa'un rituil
indrufemeilor,
pe
searna
catehete
de
-femei
ir.-i.iunea
sacririi diaconilor, *"i"a
primit si nuau
unde
de
bisericd,
in
p"
i"a
.,rp"u""gt
;i
;il
;i'd"
ales cd
iirtlistalato""6,- U,t"nrindu-se de cinste deosebiti mai
*;I;
gi
sd anici
predice
si
voie
aveau
nu
Ele
nraloriiatea erau qi in virstd.
diaconilelor.
rezervati
sarcind
ierneilor,
;i.t" il iliezarea
ed urm5Probabil din cauza mindriei lor qi mai ales a-.faptului
peninterzic
Laodiceea
Ia
de
pSrinfii
reau adeseori interese rrateriale,
tru viitor sd se mai instituie prezbitere sau intiig:zdtoare'
CANONUL 12: (ALEGEREA EPISCOPILOR)
EpiscopiisSseaseze|a-conclucereatrisericeasc5cuhotdrireamivreme. intropoli{ilor * " "pil"opitor ""to" dimprejur, fiind -examinafi
viefi'
dreptei
pi
conduitei
jdil$tt,ddt
a
,ittI;-;;"1u
"""ait1ei, cit
'(58,80
79 Antioh';
Ap.; 2,4, sin.-! ec-.;l2^, 19 Trul'; 2' 3 sz1t".VII-ec':
I-il)
sin'
77
Cartg';
6,-i0 Sii,i.; 1C-poI'; 13',49,50
5, fi'I;;i.;
ec'; 2 VII ec'
A se vedea indeosebiqi cqn' 58 ap';'4:I ec': 19 VI
,'
:-:'ao*oNul'13:
fi agezafi in
Nu se'permite plebei sd facd alegerile celor ce vor
preofie.
(4 sin.I ec; .79 Antioh.; 5,72 Laod;.70 Sard'; 50 Cartg')
care produceau de
Pirinlii interzic ParticiParea- maselor (Plebei),
obicei dezoidine la alegerea clerului'
CANONUL L4: (SFINTA CUMINECATURA
DINTR-O LOCALITATE IN ALTA)
NU SE TRIMITE
j :, SEi nU, se trimltd Cele Sfinte in alte parohii Ia sdrbltoarea Pa;tilor, dupi chipul cum trimit piinile cele binecuvintate'
(9,70 AP; 2 Antioh.; 32 Laod')
.,i- Perintii .interzic obicreiul de a se trinrite'celor din afara bisericii
faci acest
cete Jtfrte,'-uai"a Siinta Curninecdturd, dar permite sd se Ei
l5-lE
Laod.
19-22
22r
Laod.
astfel introducerea neoficiald de noi texte, cum probabil se incetatenise in unele locuri.
:q ,1
CANONUL 19: (VECHEA LITURGHIEI)
:
se cuvine ca, dup[ predica episcopilor, mai intii s6 se sdvirgeasc[
gi rugiciunea catehu,menilor, sd se faci rugiciunea celor ce sint irr
pocdinfi; gi veninid ace;tia sub mini .si indepirtindu-se, si se faci
istfel irei'rugdciuni pentru credinciopi, una, adici cea dintii, in tain6'
iar a doua ;i a treia cu glas inalt si se plineasci; apoi a;a pacea si se
dea: pi dupd aceea presbiterii vor da episcopului pacea, atunci mirenii
s5 dea pacea, gi aga sd se sdvirgeascl Sfinta Jertf6; ,si numai celor ierosifi le este iertat si intre in altar gi sd se curninece'
(69 Trut.; 44 Laod.)
ln acest canon se expune rinduiala veche a sfintei liturghii, aqa
cum o gdsim gi in Agezlrnintele Apostolilor, care apoi a fost inlocuitd cu
rinduiala stabilitd de sfintul Vasile cel Mare Ei sfintul Ioan Gura de
Aur, p5strate pini azi.
Permisiunea numai a persoanelor sfin{ite de a intra in altar, s-a
statornicit gi prin can. 69 sin. VII ec.
CANONUL 20: (DIACONII)
Nur se cuvine ca diaconul sd ;add inaintea presbiterului, ci sd
padd Ia porunca presbiterului. Asernenea pi diaconii si aibi cinste cle
la slujitorii bisericegti 9i de la tofi clericii.
(15, 39 Ap; 75, 78 sin. I ec; 7, 76 Trul'; 5 Antioh.)
A se vedea indeosebi Trul. can. 18 I ec. Ei 7 Trul'
:
(IPODIACONIII)
CANONUL 21:
Nu se cuvine ca slujitorii bisericegti sa-;i aiba locul in diaconiqi
sd se atingi de vasele sfinte.
con
(4, 6, 75 TruI.; 20, 22, 24, 25, 43 Laod.)
Prin ace.stecanoane (21, 22, 23, 25) pdrin{ii pun capit dezordinii
produse de ipodiaconii, citefii 9i psalfii, care uzurpau drepturile diaconilor, indrumindu-i pe ipodiaconi sd stea la uEile de intrare, sd nu se
atingd de vasele sfinte, sd nu dea sfinta piine, Ei pe tofi ceilalfi sd nu
poarte orar.
,.i,
t..
'irr
, r1{
,i
al ,
bisericesc a purta orarul pe umir, nici
Nu se cuvine slujitorului
a plrdsi ugile.
(4, 6, 75 TruL; 20, 21, 24, 25, 43 Laod.)
23-27. Laod,.
CANONUL23:(CrTETrr,pSALTrr (CINTARETTT)
Nu se cuvine citefilor, sau psarfilor a purta orar, gi aga sE citeascd
sau si cinte.
(29r 5_9Ap.; 16..{ry I ec.; 4 ,in. I\/ ec.; 4, 33,25 Trut.;
14 sin,
lV ec.;22,59 Laoct.;10J Cortg.)
CANONUL
cRI$l\,rE)
INTRANEA
CLERICILOR lN
,1 !
Nu se cuvine ca- cei ierarhicegti, de la presbiteri pin[ la
diiconi,
gi
-apoi cei din tagma bisericeascd pind la slujitorii bisericegti, ori citefi,
ori cintire{i, ori exorcigti, ori ugi6ri, ori celJr di" ;;;;
ascefitor, sI
intre in circium6.
(54 Ap; I TruI.; 40 Cartg.)
lnstituie interdicfia clericilor de a iirtra in localuri cle consirmatric
publicd (circiumd).
CANONUL 25: (IPODIACONII)
,.,i
Nu se cuvine slujitorului bisericesc s6 dea Sfinta Piine,
sau: si
binecuvinteze paharul.
(4, 6, ?, 15 Trul.; 20, 21,ZZ, 24, 43 Laod..)
CANONUL 26: (EXORCI$TIr)
,.
Nu se cuvine ca cei ci: nu sint inainta$i de citre episcopi si
catehizezp, nici in biserici, nici in case.
(7 sin.II ec.; I0 Antioh.)
Prin canon se..interzice- persoanelor necdsdtorite sd se
instituie
in-func{ia de exorcigti, sa catehizuiu, utit in biserici, cit gi in
case particulare._ se cunoaqte cd exorcigtii pregdteau pe "it"rrrturri
mai inoii
particular,,in case Ei apoi in biserica ti botez.^prima
.*"irra " airpa""i
prin introdrgcgrgapedobap{smului. Despre a doua sarcinj
ni se p;streaza
u.me in rinduiala
_botezului, momentul tn care sivirgitorul intreaba:
,,Te lepezi de satana?'
in vremea sinodului de'la Laodiceea exersau astfel de func{ii
9i
pcrsoanc necdsetorite. De aceea, pe viitor se interzice
-exorcist.
unor astfei de
.pcrsoanesd mai exercite funcfia de
tj,
(Ie iqi!="
ocara.
..
se acopere
:
..
2E-30 Laod.
223
I
t
|t
'i[a
3l-33
Laod.
scHrsMATICrr)
CU
- - . . ERETICiI
-'-----^
SI
sau cu schismaticii.
2.25
,.34-36 Laodiceea
'
CANONUL
SI A
! :
CI1trDINTELOR
vrdjitori ori
Nu se cuvine ca cei ierarhicepti, sau clericii, si fie
'cele
ce 'se zic
descintitori, ori matimatici, ori astrologi, sau sd facd
poartd,
Ie
am
filacterii, care sint legituri ale sgfletelor lor. Iar cei ce
poruncit si se arunce din Bisericd.
(61 Trul.; 24 Ancir.; 7, 65,72,81, 83 Vas. c. Mare; 3 Grig. d,e Nisa)
Chestiunea celor ce se indeletnicesc cu vrdji qi descintece este tra'Ancira
tatd Si de cal. 24
Ei 61 Trulan. Fdrin{ii de la Laodiceed osindesc
la fel qi pe matimatici ori astrologi, care fdceau ghicitorie, ca 9i pe
cei ce poartd ,,filacterii'1, sau legdturi Ia eap qi la git dupa obiceiul iuclaic, men{ionat qi de evanghe}istul Matei, (Mt. 23, 5), sau tn scop taumaturgie, legind partea bolnavd a corpului. Unii ca aceltia, considera
pdrin{ii, cd trebuie sd se exCluclddin Biseric5.
226
37-41 Laodiceea
sr ERETICTT)
cu
la sinodul
:.,,,
CANONUL 41: (EpISCOpUL ApROr3A CALATORTILE CLERTCILOR)
Nu se cuvine ca cel ierarhicesc sau clericul si cdlStoreasci fird
porunca episcopului.
(72, 13,32,33 Ap; 77,13 sin IV ec; 17 Trul.; 6,7,8, 11 Antioh.;
45 Laod.; 7, 8, I Sard. 32, 706 Cartg.)
A se vedea canoaneleparalele, in special canoaneleapostolice.
:i
#+
227
Laodiceea
42-45
CANONUL
''
'''::rt
6^t6*ufi
9e
3P.',,
tl:'t
! i,,
;l{i;
i.i3 b
.?28
46-50
Laodiceea
CANONUL4z: (CATEHUMENTT
BOTEZATT
IN cAZ oa r:o.r.#y
se cuvine ca cei ce in boarE au primit luminarea gi apoi
s-au
-,la;
sculat, sd invefe credinfa ;i si cunoasc-d c6 s-au i"vreani"iid;
dumnezeiesc.
(2, 14 sin. I ec.; ZB,96 Trul.; 72 Neocez.;79,45,46 Laoct.;
45 Cartg.)
catehumcnii care se irnbolniiveau puteau fi botezafi inainte de
a
se-fi implinit in intregime tirnpul_presciis pu"t* inil"tti"
(inva{dmintul.de.credin{d) (can. 14 I ec.; +o taorr.). Dicd se i"ra"alo;"au
insa erau
obligati
sd continue inst*frea- gi edlca.*u prui""iiri pentru catehumeni, gi a ardta cd s-a lnvrednieit de darul aumnuzeilsc'al lumindrii, ;
CANONUL 48: (MIRUNGEREA)
se cuvine ca cei ce se lumin4azil,
botez str se ungi cu harismd cereascd9i si fie pdrtagi impnrifici fui{uptr
ff"isto-r.
(7 sin.Il ec.; 95 Trul.)
L,
,,i
irV
Prin acest cano-nse intdregte obligafia adrninistrdrii sfintei taine
a l\{irungerii imediat dupd botez.
,.]Li-lcANoNUt49:(RlNDUIAI,APENTRUPosTULft[ARE).ei'.
Nu se cuvine a ss jertfi piine in patruzecime, decit numait
simbdta pi drrminica.
(66,69 Ap.; 52 Tnil.; 50,57 Laod..) ,
:
.
Vezi comentariile de la canonul b2 Trulan.
ri i..
CANONUL 50: (POSTUL MARE)
o,
, Nu se cuvine
jgia din sdptEmina cea de pe urmd din
-sd se dezlege- patruzecimea
Patruzecime, gi astfel
a neciniti
intreagn; ci se cuvine a
ajuna toatd Patruzecimea cu minciruri useate,
t1-56
229
Laodiceea
, ,
rnterzicenuntilegipetreeer1le?ntimpulpostu1uimbre.
.1,;.!:
t.lr:i.,:?
^1,
;
:
EPISCOPIJLUI)
5?-60
Laodiceea
:iii
case de cltre
episcopi sau
(31 Ap.; 18 sin.IV ec.; 37,34;59 Trul.; 7,70, sin-VII ec,; 6 Gang.;
^l
5 Antioh.; 10 Cartg.;12 sin.I-II)
irl
'rtir,.
l ; ,\
"! rv
P r ' 1 , . ..'
.
.i l.ir
cirfile Testamentului Vechi care trebuie si se citeascd sint: 1. Facerea lunrii; 2. Ie;irea din Egipt; 3. Leviticul; 4. Numerii;5. A doua Lege;
6. Isus a lui Navi; 7. Judecltorii ;i Rut; 8. Estir; 9. Ale impdralilor intiia
gi a doua; 10. AIe impdrafilor a treia pi a patra; 11. Paraliponiena intiia
;i a doua; 12. Ezdra intiia 9i a doua; 13. Cartea psalnrilof 150; 14. pil:
dele lui Solornon; 15- Ecclesiastul; 16. Cintarca' Cintirilor; lZ. Iovi
18. Cei doisprezece proroci; 19. Isaia; ?0. Ieremia ;i Baluh, Plingerile
231
1. 2 Sa'rdica
SINODULUI
AL $ASELEA
(343)
CANONUL 1: (MUTAREA
LOCAL, DE LA SAIT'DICA
(TRANSFERAREA) BPISCOPiLOR)'
Osiu, episcopul cetdfi Corduvei zise: ,,Nu atit obiceiul cel riu,
cit mai virtos corupfia cea preavitlmltoare a cirmuirii afacerilor biserice;ti trebuie sd se'dezridicineze chiar din temeliile ei, ca nici unuia
dintre epscopi sI nu-i fie iertat a se muta dintr-o cetate mici in alt[
cetate. Ceci Lste vddit pretextul acestei caaze, pentru care se fac unele
ca acestea. Cici niciodati nu s-a putut afla vreunul din episcopi, care
sI fi nfizuit a se muta de la o cetate rnai mare la o cetate mai mic6,
prin ceea ce s-a dovedit cX unii ca ace;tia s-au aprins cu un infocat
ihip al l[comiei dupl averi, ;i au slujit mai mult trufiei, ca s[ se para
ci iu ci;tigat stflpinire mai rnare. Pritr urmare nu sint oare de acord
ca astfel de r[utate sE se pedepseascdmai aspru, cdci socotind ci unii
ca ace;tia nici comuniunea laicilor nu se cuvine sI o aibS?" Episcopii
ziser5 cu tofii: ,,Toti sint de acord".
(14 Ap.; 75 sin. I ec.; 5 sin. IV ec.; 20 Trul.; 73, 76, 18, 27 Antioh.;
2,77 Sard.,48 Cartg.)
.,
Episcopul Osiu zise: ,,far de s-ar afla r,reunul a;a de nebun ori
indrdznef, incit sX fie de pirerea de a aduce o oarecare scuei pentru
unele ca acestea,adr,'r'erindcd i s-au adus scrisori de la popor' v5dit
232
3 Sardica
233
l; 5 Sardlca
i .;'
.w
6. 7 Sardica
235
8.'9 Sardica
atita tihn[ ti libertate, citd trebuie str avem. CEci mulli dintre episcopi nu intrelasd a se duce in tabdrd, ;i mai ales cei din Africa, care,
p"L"rrrn am aflat cle la iubitul nostru frate gi irnpreund episcop Gratu,
nu primesc sfaturile cele mintuitoare, ci le defaima a;a incit un om
ia.r"" la lagdr cele mai multe ;i deosebite cereri, care nu pot sf, fie
de folos bisiricilor .si nu ajuti gi nici nu spriiinesc pe siraci .si pe mireni sau pe vSduve, cum ar trebui sd se intirnple ;i cu_meste de cuviinfd, si mijlocesc unora demnitili ;i funcfiuni lumeqti. Deci aceasti
nu fdri oarecare sminteal6 9i osind6'
anoriralie ne pricinuiepte pagubX
-cui.iincios
ca episcopul sd dea a.iutorul sau
Ci am socotft a fi mai
aceluia, care este asUprit de cineva, sau daci vreuna tlin rtidUve s-ar
nedrepiili, sau iaripi daci vreun orfan s-ar lipsi de cele ce i se cuvin,
ae cumva gi aceste ca]Ulzear avea cerere drreapta. Deci, iubili frafi,
fiind cu tolii de acord asupra acestei chestiuni si hotiri{i ci nici unui
episcop nu-i se cuvine s5 mearg[ la tabdri, afar6 de aceifl, pe care
i-a chemat prea evlaviosul nostru imp[rat prin' scrisorile sale. Dar
fiindci d,,emulte ori se intimpl[ ci unii, avind trebuinfi de gra-tier-e'
se refugiazi la BisericS, deoarece pentru pdcatele lor s-au osindit la
inchisoare sau Ia deportare in vreo insul[, sau daci li s-a clat orice
fel de pedeapsb, .tttoiu ca ace$tia sd nu li se denege ajutorul, ci fir6intirzieie fi inra indoiald sd li se ceard iertare. Deci daci sinte-fi de
acord cu acestea, cu totii sI volafi pentru('. Rxspuns-au to{i: ,'Si s'e
hotdrascd aceasta{'.
(17 Antioh,i 8,9,20,27 Sard.;704, 706Cartg.)
!'
Episcopul osiu zise: ,,Infelepciunea voastra s6 hotSrascd .si aceasta: deoarece s-a socotit ca nu cumva vreu,nul dintre episcopi,_ducindu-se la tabiri, s6 cad6 sub osindd, daci unii ar avea cereri de acest
fei, de care am pomenit mai sus, si le trimitd pril diaconul siu. Cici
la(a slujitorului nu este odioasi, ci cele ce i s-au incredinfat, m'al- c9.rina le poate exopera". R[spuns-au tofi: ,,Ac'estea inc[ se hot6r5sc".
(11 Antioh.i 7, 9, 20, 21 Sard.; 704, 706 Cartg')
' ' I
CANONUL 9: (RINDUIALA
EPISCOPILOR.)
PENTRU
SOLII
BISERICESTI
AI
2?.8
.10 Sardlea
ll
Sardica iI
(can. 1? sin. IX local). Tirnpul sau vremea legald cit sd petreaci in fiecafe
treapt5 stabilegte autoritatea bisericeascdcompetentd (can. 80 Ap.; 2, 14
sin. I ec.; 15 Trulan). in orice caz accst timp nu pcate fi scurt.
l2-t4
Sardica
Episcopul osiu zise: ,,si aprobe tofi pi acestea: Dacd vreun diacon' sau presbiter, sau oricare dintre clerici ar fi excomunicat, ;i s-ar
refugia la alt episcop, care-l cunoagte ;i gtie cd s-a dezbinat cle'comu1iu-nea cu episcopul siu, nu trebuie sd-i acorde aceruia comuniu,nea,
ficind ocard fratelui siu episcop. Iar de ar indrizni si facd aceasta,
si gtie ci, adunindu-se episcopii, va fi tras la rispundere'. zis-au episcopii: ,,Hotirirea aceasta va pistra totdeauna pacea gi va menline unitatea tuturora".
e
12,
76,
32,
33 Ap; 5 sin. I ec.; 6 Antioh.; 7t, 29, tJ3 Cartg.;
- _ ^(!3,
1 Sof.)
vezi comentariile la canoanele paralere Ei in special comentariul
a canonul 32 ap.
CANONUL 14: (INSTANTA DE APEL PENTRU CLERICI. APELUI
CLERTCTLORPEDEPSTTTDE EPTSCOP)
Episcopul Osiu zise: ,,Md simt indemnat sI nu trec cu ticerea
nici cele ce md agitd permanent: Dacd s-ar gisi vreun episcop iute rle
fire, ceea ce trebuie si fie departe de un astfel de bdrbat pi pornindu-se
in grabi impotriva unui presbiter sau diacon, ar vrea sd-l scoati pe
acela din Biserici, sd se poarte grijd ca unul ca acesta si nu se osindeascd indati, nici si se despoaie de comuniune". Tofi episcopii ziseri:
-cel ce se scoate sr aib5 putinfa a se adresa episcopului capitalei, mi-
239
r,15.16 Sardica
(CONCEDIUL)
CLERICILOR
DE
LA
Episcopul Aeliu zise: ,,Nu vi este necunoscut ce fel de rnari lu. cruri se intimpld in Illitropolia Tesalonicului. Fiindci de multe ori se
duc acolo presbiteri ,si diaconi din alte eparhii ;i nemulfumindu-se a
17-19 Sardica
20.21 Sardica
zlil
. .r ,., |
LEGATURA
trPISCO-
.
dispozifie incd si fie prea cunoscuti ;i indeplinitX e6
.Aasti
daci fiecare dintre noi episcopii, care sintem agezafi pe lingi drurnuri
sau canal, vizind pe un episcop, l-ar intreba despre pricina cbldtoriei
;i ci unde merge; ;i de va afla cd acela merge Ia tabird, sd cerceteze
condifiile ardtate mai sus ;i de va merge chemat fiind sd nu i se
pund nici o piedici cdlitoriei lui. Iar de va rnrge pentru de;ertdciuni,
precum s-a spus mai sus dragostei voastre, ori pentru cererile unora
s-ar sirgui a merge la tabrr6, si nu iscileasci nici scrisorile lui, nici
si nu aibi comuniune cu acela". Zis-aa toti: ,,Se hotird;te ;i aceasta,,.
17 Antioh,; 7, 8, 9, 20 Sard.;104, 706Cartg.)
Prin aceste'canoane (20, 21) se intdregte rinduiala stabilitd de-ia
prin canoanele 7, B si 9 ale acestui sinod, rinduindu-se ca episcopii ie
nu meargd nechemafi pentru orice chestiuni, la curtea lmpdratului.
242
L. Constantinopol (:]94)
CANONUI,
-
AL
CONSTANTINOPOL.
l. '?l.Cnrtaglna
iL..:llijrli
';
: t :
i,'
r..iU1
"V
-*r]F
244
3-5 Cartaglna
'
rn acest canon se aratd cd mdrturisirea de credinga,
formulatd
mai inainte de Sfintii pdrin{i trebuie sd fie pdstratd
""-ii.i" 9i neschim_
bat5,
.deoarece, pe baza ei s-a emis canoanu in scopul intirririi ordinii
canonice.
CANONUL 3: (INFRINAREA)
membrilor
CANONUL 5: (LACOMTA)
. Episcopul Aureliu zise: ,,Patima rdcomiei, despre "u"" ,ri-*rri ,,,j
se indoiegte cd este mama tuturor relelor, trebuie sr se reprime ca
nimeni sd nu se foloseascd de cele striine, nici sd treaci
-".*""ui cineva pentru
ciptig peste hotarele Pirinfilor, nici si fie-ingnduit
cleric si ia
in.vreun chip camiti pentru vreun rucru. $iiele de curind aduse, fiind
intunecate gi cu totul ascunse, se vor cerceta de noi ii ss 1,n hotiri in
privinfa lor. rar despre cele ce dumnezeiasea scripturi a legiuit prea
luminat, noui nu ni se cade si hot6rim, ci mai virtos si le urmdm. prin
urmare ceea ce este. de imputat cu atit mai virtos se cuvine a se osindi
la clericirt. sinodul intreg a zis: ,,Nimeni nu poate lucra impotriva proorocilor, nici impotriva evangheliilor, firi primejdie de a ti puaup'rii..
.'6-t
-Cartagina
'
Numidlu, episcopul Mazulitaniei zise: ,,Sint mulfi cu viefuire imoraltr, care socotescci pot f[rd deosebire s[ pirasci pe pdrinli pi p9 ep!s;
copi; sI se primeascd-acegtia ori nu?" Episcopul Aureliu zise: ,,Aprobd
'248
9.-U''Cattagina
Episcopul Augrr-sri'1,
.reprezentanturpro'iucici Nurnidia zise:,,vefi
file -dg cuviinfd sd hotdrifi ci daci vre-un episcop, sau presbiter;, ar
primi
a""fui"u.ia
12. 13 Cartagina
247
'248
rl4. 15 Cartagina
cia Tripolitania.
245
16-18 Cartagina
17: (MITROPOLIILE
DIN AFRICA
DE NORD)
Reglementeazi situatia ivitd in urma reorganizdrii politice a Africii, cind organizarea administrativd a Bisericii se impunea sd- urmeze organizdiii politice. Astfel, se stabile;te ca $i noua provincie
Mauritania Sitifensis sd-qi aiba un prim ierarh aI sdu.
. cANoNuL
18: (HIROTONIA CLERICILOR. MORTII NU SE CUMINECA, NICI BOTEAZA. SINOADELE EXARHALE DIN AFRICA)
'
Agijderea s-a hotdrit ca, hirotonindu-se episcopu!, ori clericul, cei
ce-i hirotonesc mai inainte si le puni in urechi cele hotdrite de sinoade,
ca nu culnva lucrind impotriva hotlririlor sinodului sd se cdiasc[.
230
l9 Cartagina
'
Tot aSa sa hotdrit sd nu se dea Euharistia trupurilor celor morfi.
Cici s-a scris: ,,Luati, rnincafi"; dar trupurile morfilor nu pot nici a lua,
nici-a minca gi ca presbiterii s[ nu boteze din negtiinfi pe cei ce au
murit deja.
Drept aceea si se intireasci in acest sinod ca potrivit celor hotirite Ia Niceea, sI se convoace in fiecare an pentru pricinile bisericesti.
care de multe ori se intirzie spre pieirea poporului, la care sinod topi
cei ce lin primele scaune ale eparhiilor sx trimitd clin sinoadele ior
gpiscopi reprezentanli pe doi sau gi pe cifi vor alege, pentru ca sinodul
intrrrnit sE poatd avea deplinE arrtoritate
'(37
Ap; 3, 9, 73, sin. I ec.; g, 7g sin IV ec.: 8.
VII ec.; 20 Antioh; 76,77,95 Cartg.)
In prezentul canon se ,atrage atenfia presbiterilor de a ol:serva
in tot cursul vielii cele ce au primit ca invrtdturi cu ocazia hirotonisirii.
In partea a cloua se interzice darea lmpirtirsaniei
trupurilor
moarte ea gi botezul acc.stora.Aici in partea ultirni se men{ioncazd ci.
po_trivit rinduielii stabilite la Niceea -sinodul general al Africii proconsttlare cu- capitala la cartagina s_dse intrune-"ascdin fiecare an,
$i ca
la acest sinod fiecare eparhie sd delege ce) pu{in doi reprezentanii'plus
-t*"i1:::1ara
(PFTOCEDURA)JUDECARII
EPI-
'?il'+22: Cartagina
251
23. 24 Cafiagina
LA
253
25. 26 Cartagina
CLERICILOR DE LA SOTII)
INSTRAI-
(38, 39, 40, 41. 73 Ap; 24, 26 sin. IV ec. 35, 49 TruI.; 77, 72, 1 3
sin. Vil ec.; 75 Ancira; 24, 25 Antioh.; 33 Cartg.; 2 Chiril Aler.; 1 0
Teof. Aler.)
27. 28 Cartagina
qr
CANONUL
28: (AUTOCEFALIA
29-32 Cartagina
255
,
pentru
lenevirea
cel
ce
ca
hotSrit
Agijderea sinodul intreg a
sa a fost excomunicat, sau episcopi, sau orice fei de cleric, dac6 in
timpul excomunicdrii sale, ar indrizni sd se irnpdrtd;easci inainte de
a fi ascultat, acela sd se juclece cX insupi a adus asupra sa hot6rire de
condamnare.
(28Ap.;5sin.Iec.;6sin.IIec.;29sin'IVec;4,72,15Antioh';
.J,4, 5, 14 Sarct.;L9,65 Cartg.;88 Va.s.c. Nlare)
lnterzice irrlpartiqirea celor excomunica{i'
CANONUL 30: (ALEGEREA LOCULUI DE JUDECATA)
A;ijtlerea s-a hotarit ca acuzatul, sau acuzatorul, daci in locul
unde estl cel ce acuzd, s-ar teme de vreo violenfd a rnulfirnii inCr5z.-nete, sa-;i aleagi un loc deaproape, la care nu-i va fi cu gleutate si
aclucd martori, undc se va rezolva cauT'a.
(75Ap;15,16sin.Iec;5,70,20,23sin'IVec;77,78Trul';
10. 15 sin.Vti ec.i 18 Ancira; 3 Antioh; 77 Sard')
Se instituie norlna cd cei impricinati igi pot alege locul de judecatd'
CANONUL 31: (CLERiCII NU SE POT IMPOTRiVI TNAINTARII
LOR)
Tot aga s-a hotdrit ca, dac5 oarecare dintre clerici ;i diaconi n-u
,-u" .tpurr" episcopilor loi, care pentru oarecare pricini constringitoare afe bisericilor'Ior ar vrea s6-l inalfe la dem-nitatea mai mare in
sd
biserica lor, sI nu mai slujeasci nici in treapta din care n-a vrut
ias5.
(3g, 55 Ap; I nn' IV ee.; 34 Trul'; 57 Laod'; 89 Vas' c' Mare)
se instituie norrna ci episcopul are dreptul s5 promoveze pe clericii sdi la trepte mai inalte, chiar fdrd voia acestora. Cei ce refuzd
ascultare, se vor despuia gi de slujba ce o indeplinesc in treapta in
care se gdsesc.
-CANoNTJLSZ:(AVEREAAGoNISITAopCLERICI(AGONISEALA
DE DUPA INTRAREA IN CI-ER BSTE A BIStrRICII))
s-a hot[rit ca episcopii, presbiterii, diaconii, sau oricare
Agijderea
'c-are
fiind, ;i-ar cumpara pe
n-au avut nimic, daci promovati
clerici,
lor,
clericatului
sau
,tarini- sau orice fel de mopii
timpui episcopatutui
p" ,rr*ui" lor, sd se considere ca gi cind gi-ar fi insu;it ?runurile Dom-
256
33. 34 Carfagina
CANONUL33:(PASTRAREA
AVtrRrrBrsERrcBgTr)
Tot astfel s-a hotErit_cq-presbiterii s6 nu vindd f6r6 gtirea
episcopilor lor vreun lucru de-al BiSericii, in care
au rost consacrafi, de ase_
menea nici episcopilor nu Ie este ingiduit s6 vindd mogii
ale'Bisericii,
fdrr .stirea sinodufui, sau presbiterilor lor. Deci
""rii"a nici o nevoie,
1
nici-episcopului nu-i este ieitat si abuzeze de
averea inscrisa in registru bisericesc.
(7,64,70,71
106 Cartg.)
A p . ; T s i n . I I e c . ; t 7 T r u t . ; 7 , g ? , 3 g L a o d . . ;S L ,Z 3 ,
se intdregte
de a nu se instriina
.
^rind-uiala
A se vedea gi can. 38,
gg Ap;2T Ci.i.
averea bisericeascd.
rco JJitfj'
I
<l
35-3? Cartagina
I
{
Episcopii
-pringi clericii sd nu lase pe fiii lor a se- face- independenfi
juris)
emancipare, decit dac6 s-ar incredinfa de moravurile
{sui
de aici inainte picatele lor li se vor imputa nudeoarece
ioi;
viista
ii
mai ingi,si lor.
( 5 , 1 7 , 2 6 , 5 7 A p . ; S s i n , ! e c ' ; 7 4 s i r t .I V e c ; 5 , 6 , 7 2 , 3 0 T r u l ' ;
l S s r ; . V I I e c . i 1 9 A i c i r a ; 1 , 8 N e o c e z , ; 4 , 7 5 G a n g , ;3 , 4 , 2 5 , 7 0 C a r t g ;
72,27, 88 Vas. c. Mare; 5,73 Tim. Alen)
In canon se atenfioncazd clericii sd nu abuzeze de dreptul- de
emancipa{iune a celor de sub puterea pdrinteascd,-a copiilor, ci sd facd
acest act numai atunci cincl sint incredinfali cd, copiii sint maturi'
Din acest canon se constata pe de o parte cd autoritaea bisericeascd
dAdea o mare aten{ie modttlui de viafd al ciericilor Ei copiilor lor,
pentru a nu compromite tagma clericali gi -apoi prin- faptul cd , se vorbegte de copiii episcopilor Ei clericilor ne face dovada cd ace'stia erau
cisdtori{i qi nu celibi. Celibatarismul incd nu s-a generalizat in apus
ta vremea sinodului (417),cum suslin teologii apuseni.
:.
CANONUL 36:
cRESTINE)
(!'AMILIILE
-gele
268
38-41 Cartagina
ffi
F
h'
42. 43 Carfagina
(DEZLEGAREA
CELOR CE SE
280
4446
Cartaglna
cind se slvirgesc
,sdrbdtori).
Prin acest canon, prin derogare de la regula stabilitd prin canonul 24, cd in bisericd nu pot fi eitite numai cdrfile Sfintei Scriptuni
precis aritate, se permite ca in zilele de pomenire a sfin{ilor martiri
sd se poatd citi in bisericd descrierea patimilor lor (sinaxarui).
17. 48 Cartagina
261
AJUNAREA CELOR
S-a hotirit ca sd intrebdm pe frafii ;i impreund iereii nogtri siricu ii Simplician, nurnai despre pru'cii botezafi de donatigti, ca nu
imprejurarea accasta, "rea c" ei nu au f6cut din voia lor proprie,
""*u
p"i" "aiEdrei pirinlilor sii irnpiedice si nu se poatd inainta Ia sluiicu
iea sfintutui altar, cind se vor intoarce la Biserica lui Dumnezeu
Onomat
acestea,
li
rosteascd
sE
incepind
mintui.
se
a
de
inten{ia
$i
Urban, episcopii provinciei Mauritania Sitifensis au zis: ,,fnci demult,
f"st trim;i la sfinfia voastr6, noi am venit si aritim cele scrise
"i;t;"
ci nu am a-steptat s5 vin6 fra{ii no;tri delegali
i" p"i"i"t" imprejuririi
de
atunci n-au trecut pufine zile, iar cei ce au
cum
dar
ilIumidiei;
ai
inc6 nicidecum, noi nu putem mai departe
sosit
,t-"o
iost agteptuii,
-vederea
cele cu care am fost insdrcinafi de episcopii noptri
trece cu
gi
din carrza aceasta frafilor, primifi cu inirni bund propunerea
colegi
,roalt"e: despre credinld am auzit-pi ain'expunerea de la Niceea: in
privinla sfinielor, care se savirgesc dupd prin1, corect este si se aducf,
de cei'ce au ajunat, precum estc cuviincios, 9i atunci s-a intirit.
(2g TruI.; 3 Ancira; 1, 47, 5?, 66, 67, 68, 69, 91,92,93,94,99,
717, 718, 179,724 Cartg.; 7 Vas. e. \tore)
Partea primd a acestui canon, trateazS despre donatiqti, iar a
doua despre sfinta liturghie.
plelind de la purictul de vedere ci trebuie sE se arate larga in_le_legere fafd de schismatici, pirinfii hotirlsc ea sd se recunoascd valid,
bo*tezuladministrat de donaliSti, qi sd se primeascd Ei in c1er, acei, care
lor, considerindu-se cd copiii nu sint vinoau fost botezafi in copildria
^pdrinfilor,
qi rdticirea aceasta nu a atins bazele
r:afi pentru rdtdcirea
er,eclinfei cregtine. Dai se precizeazd.cd aceasta se poate face numai
dacl cel ce se intoarce ta Bisericd cu dorinfa de a se mintui, va condamna rdGcirea p5rinfilor sii.
sdvir$irii sfintei liturghii se intdre$te rinduiala ca
|n privinfi
aceasta si se facd numai de preo(i care au ajunat, cu exceplia din-Jo-ia
mare, la cei ce pomenesc cina Donnultti. De mentionat cd.. pdrinfii de'
la.sinodul Trulan, prin canonul 29 au anulat '!i aceastdexcepfie'
CANONUL 48: (NU SE INGADUiE BOTEZAREA $I HIROTONIREA DIN NOU, NICI MUTAREA EPISCOPII,OR)
Referitor la insarcinarea ce ni s-a ddt nou6 la timpul siu raportdm gi cele ce s-au hotlrit la sinodul din Capua, cd nu se permite
a se face botezflri din pou, sau hirotoniri din nou' sau transfer[ri de
epis"opi. TotuSi Cresconiu, episcopul tinutului-Recensa, desconsiderind
popot,rt s5u, a nxv[lit asupra bisericii din Tubina 9i potrivit hotdririlor
-ai au multe ori fiind fliut atent si p[riseascd acea biseric[, in care
i-i"trut, iotu;i pini astdzi n-a vrut s5-o pdriseasc[. Despre cele ce vi
49 Cartagina
50. 51 Cartagina
[
Dar trebuie si se hotdrascd ;i ci atunci, cind ne intrunim pentru
alegerea unui episcop Si s-ar ivi vreo obiecliune dupX noi am tratat cele
de cuviinfi, ar fi lucru prea indr5zne!, si se giseasci numai trei pentru
justificarea celui ce este a se hirotoni (episcop), ci numlrului aritat mai
inainte sX se adauge insl unul sau doi, ;i din poporul acela, pentru care
este a se hirotoni episeop, intii s[ se cerceteze acele persoane, care
ridlcd obiecfiune; dupi aceea inc[ ;i cele relevate impotriva candidatului
si se conexeze la cercetare ti dac5 el se va dovedi curat in fala poporului, atunci sd se hirotoneasc[. DacE, sfinfiile voastre primesc aceast[
propunere, sE se aprobe prin hotirire unanim6 a vredniciei voastre".
Tofl episcopii au rdspuns: ,,Se aprobE intru toate".
(46 sin. I ec.; 3 sin. VII ec.; 19, 23 Antioh.: 72, 73 I'aod; 6 Sard';
73,49,55 Cartg.)
CANONUL 51: (PA$TILE lN BISERICA AFRICil)
I' Episcopii Onorat gi Urban au zis: ,,Deoarece trebuib sf,' Tacem
chestiunilor care ni s-au incredinfat' propunem
conexiunea tuturor
am
fost ins6rcinafi in privinfa zilei Paptilor, ca duptr
inctr Ei cele cu care
obicei pregitirile totdeauna sE Ie facem prin Biserica Cartaginei, Ei nu
cu timp scurt inainte de acea zi". Episcopul Aureliu a zis: ,,Dupi curn
ne amintirn incd de mult am ficut cunoscut, ed in fiecare an avem sd ne
intrunim spre a ne sfitui gi daci se pare sfinfiilor voastre cind vorn fi
adunafi impreunl, atunci s5 se publice ziua sfintelor Paqti prin delegafii care se vor afla in sinod('. Episcopii Onorat gi Urban griir6: ,,Acum
rugtrm adunarea aceasta sd binevoiasei a incunogtiinfa prin scrisori
eparhiile noastre despre aceasta(. Episcopul Aureliu a zis: ,,A;a trebuie
sd se fac5".
( 7 , 6 2 , 7 0 , 7 7 A p . ; Z s i n .I I e c , :7 7 T r u l . ; 7 , 3 7 , 3 8 L a o d , ;5 4 , 7 3 ,
106 Cartg.)
ln acest canon se confirmi gi dreptul poporului de a alege gi,
propune episcopilor pe candidalii la preolie (a se vedea ;i can. 4 I ec.).
52. 53 Cartagina
confirmarea alegerilor se face de cei trei sau respectiv patru sau cinci
episcopi.
Avind in vedere obrigafia impusd prin canonul 1g ca Ia sinodul
general din cartagina, care se tin-e in iiecare an, de reguld in
luna
august;
-fiecare eparhie sd trimitd cite doi reprezentanfi, p?rin{ii stabilesc ci la acest sinod sd se faci cunoscutd qi data la care sd se serbeze
Prdznuirea Invierii Domnului.
CANONUL 52: (MITROPOLITII
SA CERCETEZE EPARHIILE)
54 Cartagins
nu
hie anumiti ;i care niciodatl n-a avut epislopul-s-5u-prolriu5,s-6
intreg
Sinod
Prea
Sfin{itul
Deci
daci
separafip""ta p"i-i conducdtori
Aureliu
este de acord cu cele prop.rr" de mine, s6 aprobe'. Episcopul
"ir"t ,,f" nu si't impot"iia celor urmirite de fratele li imp-reund
nostru ci mdrturisesc ci am fdcut ;i voi faee aceasta, fireFte
A#p"i
iiiX a'" cei ce sint de asemenea pirere, nu numai in Biserica Cartaginei'
i.ia"t i""us"i. Dar sint mutfi, care, inlelegin""L"riiat"
;lT"-i";;"g"
se spune ii seduc, gidilind urechile lor,
precum
poporul
lor
cu
du-r"
,si
de partea'loi oameni cu viafd osindita; ba chiar ingimfiniii";rii"d
gi dezbinindu-se de aceast5 cornunitate a noastrS, ace;tia de;i au
a;-;
pe
iost chemali de mai multe ori si vind Ia sinod, totugi rdzimindu-se
se
s6
cumva
nu
p"p"""r lor propriu, au refuzat fiindcx le era fric6
luptim
si
pare
trebuie
ci
vi
se
i"]"op""u d"i;"tete lor. Eu zic deci: dacd
in toi chiput ca ace;tia nu numai sd nu-gi pdstreze-aceste finrrturi, ci
nici bisericile lor, care in chip regretabil au ajuns in mina lor, ;i ca
si se lepede cu puterea stafuluiin chip sigur ;i si fie inldturafi de
i"supi scaunul primafilor. Cdci trebuie, ca cei ce sint devota,ti tuturor
fraliior gi sinodului intreg, nu nurnai sI-9i pdstreze dupb dreptate scauttnf Io" propriu, ci sd oblini ;i linuturile de acest fel, iar cei ce se socotesc a se apnra cu poporul ior' .si disprefuiesc dragostea fr6(easc6.- nu
-unora atn zis, sI li se ia li
nuirnai sd piardi u""lu'linuturi, ci chiar, precun
care sint r6zvrdtifi";
ca
puterea
dregitorilo_r,
prin
Iocurile loi
Epiicopii On^orat ii U"trut ziJer6: ,,Inalta inlelepciune a sfinfiei voastre s-a irrtipx"it in mintea tuturora pi socotim c5 trebuie s6 aprob5m
p"op,r.ru""u voastrd cu votul tuturora". To{i episcopii ziser6: ,,se apro-bd, se aprobd".
(31, g4 Ap.; g sin. I ec.; 6 sin II ec.;3,8 sin' III ec'; 77' 78 sin'
5' '8' 70
IV gc.; 25, 31, 34, 38 TruI.; 73 Ancira; 14 Neocez'; 6 Gang';
I-II)
sin
Antioh.; 57 Lacd.; 6, 14 Sard.; 70, 77, 56 Cartg.; 73, 74,15
Pdrintiiavindinvedererinduialacareimpuneeasdnusepula
q.l
episcopi in localits{ile mici pellrq eare este suficient si "q !Iu:^!ifl
clr
numal
se
face
de
noi
episcopii
infiintarea
c5
Laodiceea; 6 Sardica), si
localitatea
atunci
pina
subordonatd,
fost
i-a
episcopului'cdruia
lnvoi"eu
care atl
suu p"o"i"cia respectivd, hotdrSsq s-d se pedepseascdtofi aceia
prin
dcspuierea
cu
anume
rinduieli,
$i
incalcat sau vor incdlca' aceste
bi*
io.t", "" ajr-rtorul u"io.itatitor de stat, dacd nu se supun normelor
serieeSti.
CANONUL 54: (AUTONOMIA EPARHIALA. CLERICII STRAINI)
Grigoriu zisei ,,La multe sinoade s.a hotSrit Fi acum
Episcopul
-p'rin
ittlut"p.iuttea voastri, prea fericifi fra_ti, s-a apr,obat ea nici
chiar
lr.otdrirea
,rr 1pi""op si nu-;i insugeascl q" un cleric strdin, fird de
comportat
s-a
c5_Iulian
menfionez
bu"
inainto.
mai
.pir"6p"frif siu de
rdine fali de atitea bi'cfaceri ale lui Dumnezeu ingrimidi;;- l;-;;iii
266
55 Cartagina
56 Cartagina
268
57 Cartagina
pentru caie'a fost hirotonit. Deci fiindcl socotesecE toate s-au dezbitut
gi daci toate concord5 cu socotinfa voastri, aprobafi-Ie pe toate cu votul
vostru(d.Toli episcopii ziseri:,,Tb1i Ie aprobim .6i'te iritxrim prin isci_
l,itura -noastri";_ .si au iscilit. Aureliu
-ii
-ep-iseopulBisericii cartaginei, consmli1d cu hotdrirea prezent5, pi citinh-o,
arn iscnlii-o. esiJa".l"
ceilalfi episcopi au isc5lit-o.
( 3 7 , 3 4 A p . ; 8 s i n .I e c . ; 6 s i n . I I e c . ; 3 , g s i n . . I I I e c . ; t . l g , s i t t .
I V e c . ; 2 5 , 3 7 , 3 4 , 3 8 T r u I ; 1 3 A n c i r a ; 7 4 N e o c e z . ; 6G a n ( t . i; , g , 7 0
Antioh.;.57 Laod.; 6, 74 Sarcl.; 70, 71,5J, gg Cartg.;.i.3, 14, li Sin I_II)
ln canon se stabilesc normele privind intinderea gi granitele eparhiilor. A se vedea gi cornentariile canonului bB Cartg.
CANONUL 57: (ROTEZUL DONATI$TILOR)
Deoarece sa hotxrit in sinodur de mai inainte imi amintesc in ar_
monie cu voi c5, copiii cei mici botezafi de donatigti, care incX nu au
t gtut cunoapte pierzarea rdtxcirii lor, dupd ce vor ajunge la virsta "upubild de ralionare, cunoscind adevirul, pi urind ijeutlatea donati;tilor
acelora fafd de catoliceasca Biseric6 a lui Dumnezer,r,care s-a rasfinait
in toati Inmea, unii ca ace;tia si se primeascd dupd rincluiala veche
prin punerea miinilor, ;i nu trebuie sE se opreascE sub cuvint cle rdticire de la starea clerului, cind venind Ia credinti. Biseriea cea adevira_
t5, au considerat-o a_lo1 proprie ;i intr-insa crezind in Hristos, u, p.imit Sfintele Taine ale Treimii, clespre care este invederat cd toate sint
ad_evrrategi sfinte gi divine, pi intiu acestea este toat5 nddejdea sufletului. $i cu toate ci mai ales indrizneala precedentd a ereticilor
se
ob-rdzniceptea predanisi unele lucruri potrivnice sub numele aclev5ru_
Iui, acestea fiindc6 sint sirnple, p"ucurn invald Apostol zicind:
,,IJ,
Dumnezeu, o credinfS, un botez.. (Efeseni 1, b)l ;i cLea ce ,e "uvirr"
se
se dea odatd, nu este ingrduit sd se repete; dupd ce se va anatematiza
numele r5tdcirii, si se primeasci prin- punerea miinii in Biserica
cea
una, care precum s-a zis, este porumbiln gi singur5 Maic5 a cregtinilor,
intru care se primesc._toate-tainele sprL mintui'rea oegiri"d gi viu f5cdtoare, care celor ce rimin in eres Ie aduc mare perleapsi a"
ori"al,
cEci ceea ce le-ar fi fost lor mai luminxtor in adever Tpre
a dobindi
viala cea ve;nicd acea r5tieire Ii se face lor mai iniunecat
;i de mai
mare osind5; de care unii au fugit
.si cunoscind cete adevdrate ale
-acele
Maicii Bisericii catolicqti, toate
sfinte Taine "" i;;i;;-;";:
rului le-au crezut si le-au primit. Deci unora "u u"ort*u, cind
cercarea
ii va arEta cu via!5 bunr, firi indoiali ;i clerul Ii se 'a cra cu
tdrie
spre slujba celor sfinte; Fi mai ales intru atita nevoie fiind
lucrurile.
nimenea nu este, care nu re-ar ingEdui aceasta. Iar daci oarecare
cle,
rici d,e aceeagi credinld, cu mulfinrea ;i cu demnitdlile lor
ar dori sE
se intoarcd Ia noi, care insi din iubirea cinstei sint aplecafi
spre viafa
'58 Cartagina
269
\,u
Se cuvine a se cere de la prea credinciogii implrafi ca's6 porunceascd a se distruge cu totul rdm5;ifele idolilor din Africa intreagS;
fiindci in multe locuri de lingi mare pi de pe la diferite mopii sporegte
inci nedreptatea acelei rlticiri; si porunceasci a se clistruge atit acestea, cit gi templele lor de pe tarini gi din locuri ascunse, f6ri de vreo
potloabd aflindu-se, cu tot chipul sd ss porunceasci a se strica.
(84 Cartg.)
Canonul 58 ca si cele Sase care urtneazd (59-64) fac parte din indrumdrile sinodului date delegatiei pe care sinodul a trimis-o la impdrafii Arcadiu gi Onoriu.
Delega{ii au fost imputernici{i si ceard impdra{ilor sd emitd legi
privind: a) ddrimarea idoliior gi templelor pdgine (58); b) sd redea forurilor judecdtoregti bisericegti privilegiul de a judeca qi in chestiuni civile, acordat de impdratul Constantin cel Mare gi retras de impdratul Onoriu printr-o lege din 399, gi si considere definitivd hotririrea acestor
foruri interzicindu-se a se mai apela de la sentinfele acestor foruri la
59. 60 Carfagina
l
,
t
'"';:r.
"e
r r
it
6r-64
Cadagina
27r
RrcA $r STATUL))
Apoi trebuie sd se mai ceari de la impdrafi ,si ca spectacolele
jocurilor teatralicegti si se opreasci duminica si in celelalte zile luminate ale credinlei cregtinilor; mai ales ci in cele opt zile ale Sfintelor
Pa;ti mulfimile se adund mai mult Ia hipodrom, decit la Bisericdi trebuie sd se mute zilele rinduite pentru acestea, cind s-ar nimeri sb cadd
pe zilele de sirbitori ale cregtinilor ;i nimenea dintre cregtini nu trebuie si fie constrins la a participa la aceste spectacole.
(9 Ap; 24,66 Trul.; 2 Antioh.)
CANONUL 62: (CLERTCTOSINDTTTDE BISERICA. (BTSERTCAgr
STATUL))
'
Se se mai ceari de la impirat gi ca sd binevoiasci a ordona sd
nu se permiti ca clericul, fie de orice demnitate, condamnat prin sentinfa episcopilor pentru orice fel de vin6, sd se absolve el nici de biserica, al cireia a fost, nici de orice fel de alt om; punindu-se pentru
aceasta pedeapsS de amendi in bani, pi de pierderea demnit5fii, aga ca
sd porunceasci sd nu-i justifice nici virsta ;i nici genul.
(52 Ap; 24,57 Trul.; 45 Cartg.)
CANONUL 63: (ARTI$TI CRE$TINI. (BIStrRICA gI STATUL))
Trebuie si se mai ceari de la impirali gi ca daci cineva de la
orice fel de indeletnicire distractivi ar voi si vind citre harul crestinismului gi si rimind liber de acele intindciuni, sd nu fie iertat niminui a indemna gi a sili pe unul ca acesta iardpi la acele indeletniciri.
(52 Ap; 24,57 Trul.; 45 Cartg.;)
CANONUL 64: (LIBERTATEA (RoBiLoR) SCLAVILOR. (BrSERi-
cA gr STATUL))
65. 66 Cartagina
PrscoP)
Episcopul Aureliu zise: ,,Dar dac6 ,si in privin$a lui Ecytiu, care
mai demult a fost osindit prin sentin$a episcopilor dupi cum insugi a
meritat, socotesc cd afacerea lui nu trebuie scipati din vedere de cdtre
delegafia noastrS, ci dacd s-ar intimpla sb se giseascd in acele pirfi,
atunci fratele nostru si poarte grijn de ordinea bisericeasci precum trebuie, pi unde ar fi cu putin{d, si actioneze irnpotriva lui". Zis-au tofi
episcopii: ,,Aprobdm intru toate pi aceasti procedare; cu atit mai virtos,
fiindci acest Ecytiu, a fost condarnnat mai demult, gi rdzvrdtirea celui
neru;inat, fald de ordinea gi mintuirea Bisericii, sd se inlringb pretutindenea cit mai mult". $i au iscilit: Aureliu episcopul Bisericii Cartaginei, consimfind cu hotdrirea prezentl gi dupi citire o iscllesc. De asemenea au iscilit-o pi ceilalti episcopi.
(28 Ap.'; 5 sin. I ec.; 6 sin. II ec.; 9 sin. IV ec.; 12, 74, 75 Antioh.
29, 62,78, 93 Cortg.)
Dupi ce s-au elaborat indrumdrile pentru delega{ii trimigi la curtea
imperiald, (can. 58-64), pdrin{ii, prin acest canon insdrcineazd pe delegafi ca, dacl din lntimplare vor gdsi pe fostul episcop Ecytiu, caterisit
de sinod, prin Italia, unde se crede cd a plecat, sd caute sd-l infringi gi
sd restabileascdlinigtea.
'
67-69 Carlagina
tz
273
S-olhotdrit deci si se dea din sinodul nostru scrisori citle dr.egitorii din Africa, de la care s-a socotit a se cere ceva potrivit sprc d
ajuta llaicii noastre comune, Bisericii catolice, in cazurile cind autoritatea episcopilor se delaimb prin cetdlii adicd sd se cerceteze cu autoritatea pi cu competcnld drcg6toreascd,gi cu crcdinfa creqtineascS,cele
Qe s-au ficut in toate locurile, in care maximiani;tii au refinut bisericile, apoi ca pe cei ce s-au despdrfit de ei s6-i pund Ia tot cazul in
actele publice, spre toatd cuno5tinfa sigurd a tuturor.
(47; 5,7,66;.68,69 97;-94, 99, 177*779, 724 Cartg-)
CANONUL 68: (IIIROTONIA DONATISTILOIT)
.,,
Mai apoi sra hotirit sd se trimitd scrisori cbtre fr,afii pi impreuni
episcopii no;tri ;i cu deosebire citrc scaunul apostolesc, in care ;ade
pomenitul Anastasie, fratele nostru venerat ;i irnpreund slujitor; fiindci
el gtie cI Africa are mare nevoie ca pentru llacea ;i folosul Bisericii,
acei dintre donati;ti inpi;i' care oarecind au, fost clerici, gi care dupd
ce li s-ar indrepta infelegcrea, ar voi si treaci la unitatea ecumenici.
si se primeascd in demnitifile lor prnprii, potrivit hotbririi fiecirui episcop ecurncrnic;i dupd voinfa celui ce cirmuie;te in acel loc biserica,
daci s-ar vedea ci aceasta corespnnde picii cregtinilor, dupi cum este
clar.ci ;i in vrernile trecute ata s-a procedat in privinfa acelei dezbiniri; ceea ee mirturise5te prin pildele din multe ;i aproape din toate
bisericile Africii, in care a fost odrdslit acest fel de ritdcirc; nu pentru
ca si se desfiinfeze ceea ce s-a hotirit la sinotlul car.e s,a lindt in pirfile . cele de peste mare, refcritor la chestiunea aceasta, ci pentru ca aceea 3.."r
rxmini in vigoare in favorul celor ce vreau astfel si se intoarci
la 'catoliceasca Bisericd, e3 si nu se facd nici o imbucitrfire a unit[tii
tlin cauza acestora. Prin cele ce insd este evident ci unitatea ecumenici
in tot chipul se indepline;te pi se ajuti spre folosul invederat aI sufletelor frifepti din toate locurile, unde petrec, ;i cele hotdrite Ia sinodul de, peste.mal'e impotriva demnitdlilor:lor, si nu-i impiedice aceia
citi vreme nici o persoani nu este exclusd de la mintuire; anume .ca
cei ce au fost hirotonifi din partea donati;tilor, daci ar voi si se intoarci, indreptindu-se la credinfa ccuntenici, ace;tia nu dupi sinodul de
peste mare, sd nu se primeascd in demnitdtile lor, ci mai virtos sd se
primeascd, prin ceea ce se poarti griji de unitatea. ecumenic6.
(17, 57, 66-69,91, 94,gg, 117-tr
rc, 124Cartg.)
;t,.
CANONUL 69: (PACE.\ CU DONATI$TII)
Apoi s-a hotirit ca dezbitindu-se acestea, si se trimitd delegafi
diri numirul nostru cdtre cei ai donati;tilor, ori cdtre episcopii, pe &ie
ii au ori citre laici, spre a vesti pace ;i unire, fdri de care nu se poate
n4
70.71 Cartagina
'ig"Trut.;
(sBAp.; 2s sin.tv ec.;
11,12 Sard.;tif fiia.ff{]t, ns
Cartg.;
16 sin. I-II)
72-74 Cartagina
Scopul acestui eanon'gsfg..:dea obliga pe episcopi sd nu-$i mute re;;edinfa in alt loc decit cel stabilit, reprogindu-le ca prin aceasttr sA nu
ncrglijeze treburile episcopiei ;i sd se ocupe nurnai de afacerile lor pro1;rii.
CANONUL 72: (tsOTBZUL COPIILOR GASITI)
Apijderea sa hotSrit in privinfa pruncilor, ci de cite ori nu se vor
gdsi martori siguri, care si afirme fdri indoiald cI aceia sint botezafi,
pi nici ei din cauza virstei nu vor putea rdspunde in chip potrivit despre taina cea datS lor, acestia sd se boteze fdrd nici o piedicS, ca nu
curnva aceasti indoiali s5-i lipseascd pe ei vreodati de curifenia acestei taine, ;i fralii nn$tri, delegafi ai maurilor, ne'au recomandat aceasta
deoarece ei cumpirtr de la barbari mulfi copii de ace;tia despre care
nu se ;tie daci au fost botezafi.
(49, 50 Ap; Z sin. lI ec.; 84 Trul.; 8 sry.VII ec.; 45, 48, 110 Cartg.;
1 , 9 1 V a s .c . I I a r e )
in acest canon se inrpune rinduiala ca sd se boteze copiii despre
c:ire nu sc gtic dacli au fost sau nu botezali
'CANONTUL
SINOD)
'
.lr '
trj
tl
A;ijderea s-a hotirit ca ziua cinstitelor Pa;ti si se publice tuturor prin iscllirea actelor sinodului. Iar ziua sinodului si se find aceea;i
care s-a hotf,rit la sinodul de Ia Iconia, adici cea inainte de ziua a zecea a calendarului lui septetrrbrie; deci trebuie sI se scrie cipeteniilor
tuturor eparhiilor ca atunci cind yor convoca la sine sinodul sd lind
iiua aceasta.
,(
(37 Ap; 5 si.r I c.,' 8 TruL; 6 sin. VII ec.; 7, 20 Antioh.; 34, 57,
:
95,146Cartg.)
Reluind cele hotArite prin canonul 34 qi 51 pdrinfii stabilesc ca Ia
sinodul general de la Cartagina, c.rrc se va line la 21 august, in fiecare
an, si se facii cunoscutd ziua in care se va prdznui lnvierea lui Hristos.
CANONUL 7,1: (SCAUNELE NU SE TIN VADUVITE MAI MULT
DE UN AN)
A;ijderea s-a hotirit ca nici un episcop interimar nu are voie si
fini, prin orice fel de stiruinli sau inrperecheri ale mirenilor, scsunul
cdruia i s-a dat (episcop interimar), ci si stiruie ca pini intr-un an si
se ingrijeasci de instituirea noului episcop pentru, acegtia; iar de ar
neglija aceasta,dupi itnplinirea anului si se aleagi alt episcop interimar':
(36 Ap.; 25 sin IV ec.; 35 Trul.)
2i6
75.*lf
Qd113oi11'1
De obicei Biserica:viidr-rvit;i,seadministra de elerul bisericii respectivc pina la instituirea unui nou episcop (can. 36 Ap.). pentru a se evita
formarca de partide ;i scanclaluri sc numea.cite un eipii;cop.intcriurar.
Acesta avea obligafia sa pregriteascd in cel mult un an^ocuparea postuItti cu un t.tular. Pririnfii au in vcdere cazul in care in accit timp episcopul interinr:rr nu pregdtea ocuparea postuh.ri, dispunirrcl ca un astfel
tlc episcc,psil iie inlattrrat ;i sii se aleagi un noi.l lclri:inirtrator.
cANOt\UI. ?tr; (Ap-\It.iTolilt
TUL))
.ii,
'
.:.
,l
|:..,.,,.
_/. cr.{NoNUr.77:(JUDECARI|.{
lN ABSIINf4)
.;
?8,
.7:a(l:rlt;rgitrrr
,'17
'
S-a hotirit iarigi ca, deoarece nu se nrai poate aurina pentru multi
vreme ca Biseriea din lponia,si rdmini f[rd de prrrtilfori de grijd li rleoarece bisericile de acolo se de{in de cei ce carrtd cornuniunea ilegali a
lui Ecftie, ,trimitindu-se din sinodul yrrezent, episcopii: Rigin, Allpio,
'Valoriu,
Augustin,
Mateiu, i Teasiu, Evodie, Plachian, Urban,
Amvivie, Fortunat, euodvultdeu, Onorat, Ianuarie, Apt,. Onorat Arnpelie, Vicotorian; .Evanghel gi Rogatian. Si adunindu-se ;i irrdreptindu-se
cei ce au socotit cu hotirire vrednici de osind[ c5 trebuie si a;tepte
fuga lui EcJtie, cu rugdciunile tuturor si se hirotoncasci acestora episcop, iar daci aceia nu vor voi sE se gindeasci la pace, sX nu irnpiedice
alegerea prinmtului spre a fi hirotonit, intru folosrrl Eisericii, care este
pirisitd de atita vreme.
- ( 5 8 A p . ; 2 5 s i n . l V e c . ; 7 9 T x u l . I I S a r d . : 6 5 , 7 1 , 7 4 , 9 3 , 1 2 1 ,1 2 3
Cartg.)
Ip. acest canen se dispuns sd se rlucd cifiva episcopi in Iponia pentru a iestabili ordinea stricatl de episcopul caterisit de sinod Ecytin
(vezi qi can. 65).
CANONUL ?9: (ORINDUiALA PENTRU CLERICIT lNVrNUrTr)
S-a hotirit iar:d;i ca rle citc ori clericii sint recl;rmafi ;i li se adrrce
vreo acuzE, atit pentru ca si nu se aduc5 def5inrare : iserieii, cit si in
interesul respeetului ce i se cuvine Bisericii, pentru care Ii se face crufare clcricilor acestora, tot aqa gi pentru ca sd se impiedice trnfia ereticilor gi mindria p[ginilor daci acepti clcrici vor voi s5-;i apere cauza
tor, precum se.cuvine, Si sd-li dovedeascl nevinovXfia lor, si facd aceasta in timpul cxconrunic5rii lor de un an; iar daci vor intrelisa str-;i
limureasei afacerca lor in tirnp de un an, de aici inainte uicidecum
str nu se mai primeasci cuvintul lor de apirare.
(74; 6 sin. II ec.; I sin.IV ec.;)
Fericitul Augustin spune Cd fiecare cleric,'trebuie prmanent s5
aibi in vedere conqtiinfa, pontru noi in;ine, gi reputafia bun5, pentru
deaproapele. (reputafia tibi, farna proximo tuo). Pirinlii avind in vedere
plstrarea rrnei bune reputa{ii a elerului dispun ca ccl despre care s-a
rispindit ln public qtire'a cd a eomis vreo vinovific, este dator, in inte-
80-82
Cartagina
cANoNiJL 8-r_:
(Eprscopul sA NU LASE MogrENrRE ERETIcrr.oR gr NECRE$"TNILOR)
Asijderea s-a hotdrit..ca daci vreun episcop ar prefera.
fafx de
Biserici, si lase mo;tenitori pc eretici ,u" pegini,
oii i* sint r.uderrii.
ori de sint afari de rudenia sa, sE se pronunfe gi
d'pd nroartea rui
anatema asupra unuia ea acesta ;i numeie tui nicidecum
sx n, ,u 1romeneascx de iereii lui Durnnezeu, niri str se poat5
Jo"iino"eti. dacx 'a
muri fIrE testament, deoarece fdcinclu_se ;pi.;*p,
l"l--a"to"ia
si facl
cuviincioasaimp5rfireaaveriisalepotrivlirai'ja"int"i-;;j;
(38, 40 Apt.;22 sin. IV; 35 TruL; 24 Antioh,.;ZZ, 32
Cartg.)
Pdrintii la acest sinod prin canorrrrl 22 interzic
episcopilor fi i'i
general fetr:'tor biserice;ti sd lase nt;iL"i;o;;;;'i;;
iierodocqitor: iar,
in eanonul 32 reeomandi si t.ansmite averea lor
bisericii. In eanonirl
prezent reglementeazd in anrdnunt eontinuiul
"*""irr"ili.
Drept'l de a
ai
episcopitoi
a
fosi-;gil;;;;t
prin canonnr'
^testa
40 apost.lic qi 24 Antiohirr..pgntrir
episcopii ";;;';;-;;ipu[ie
"ii.,aui"i"
se prevede pedeapsaanatenrei qi qtergerea lor din
aipii"i.
CANONUL 82 ; (LTBERAREA. SCLAVILOR)
- De aserneneas-a hotirlt ca in privinfa libeririror
se fac in Biseric5, s[ se petifioneie tut i-pe.iufvY-er:'vr
(72 Ap.; 4 sin. IV ec,; gS Trut.; S Cnng.; 64 Cartg.)
de sclavi, care
83-85 (lartagina
279
,l
86 Cartagina
281
87-90 Cartagina
'CANONUT-
apoi s-a hotirit ca cei ce se vor hirotoni de acum inainte i1-epars[ primeasci scriso{i de la cei ce-i hirgtonesc, isc[lit5 cU
Airicii,
hiile
rnina acelora, cuprinzind ele consulul Pi ziua, pentru ca sf, nu se
,tar"i nici o inaoiaia in privinfa celor din urmi sau a celor dc mai
inaintc.
(86 Cartg.)
Se instituie obliga{ia de a se emite gramatii cu ocazia hirotoniei"
in care sd se arate numele consulului qi data emiterii'
CANONUL 90; (GITETII SA nAltlttA
TESITI)
Alijderea
-dati, s.a hotSrit, ca daci oricine ar citl in bisericd chlar 9l
si nu se prirneasci de alti bisericd in cler. $i au iscXlit:
numai o
Episcopul Aureliu, at Bisericii din Cartagina consimlind cu hotdrirea'
pi"""ni[, ,si citind-o a iscdlit-o. De asemeneaau iscilit qi ceilalfi episcopi.
(33 Trul.; {4 sin. VII ec.; 15 Laod.;)
rr.
/
:
canoanele
Vezi $i
Paralelb.
282
91, 92 Cartagilra
(I3ISITRIC;\ $t
TrgTrr)
Episcopul Bisericii
_Ecumenice, Aureliu, zise: ,,Rugdm pc preavrednicia voastrd si se citeasc5
ceea ce ni s-a i'gaauii p.in autoritatea
acelui scaun oreainalt, pi si porunceascba se .ruce
ra irldeprinire,.. $i
eitindu-se mandat'r ri'un""ilarlrJ"a"t"l",
episcopul Bisericii Ecurrre_
nice zise:_,,Binevoifi.
a ascurtamandatrrr,"""u t"nf,Ju
-uJ*i"li
ii-r."i"r*#;
c'tre vredniciavoaitrd.citr.e ao"ut-iGpi-ancxina
trimifindu_le
Ior, ;i apoi rrspunsur
hgtnrit
irt"i1"*
"."i,"," rle cercetat,
care desparte comuniuneavoas,tr6 rle
noi,
-sfir,.sii'i,,t-aii"ii
fi "ri- "rr" i.oiu Domnului
Dumnezeului nostrrr
'ecrri, ca nu
.lu :* p*,i "u6t in
cumva sufletete neputincioaie
;i popr,""i ri"i';;;;;;,i;,
si se piarcr'
93 Cartagina
28.{
ll:1,Cart:rgirra
285
9-l-00 cilrtagino
DIJNIUITORI BISERI-
c E$ T r )
Iar dacl se face apel 5i cel cc a apelat ;i-ar alege judecitori, ;i
apoi ;i acela pe care l-a pirit ;i-ar alege, de atunci inainte nici rrnul
dintre ei si nu mai apeleze.
Delegafii desernnafi de diferite eparhii se primesc cu pl6cere; ;i
adici cei din Nurnidia, clin Vizacis, din Mauritania Silifensis, de asemenea cbi din Cezareea,precum ;i clin Tripolitania.
, Pe lingi acestea s-a hotirit a se cere ca pentm toate nevoile
Bisericii si se aleagd cinci executori, care se vor impirfi in diferite
uo*u'/rn
A p . ; t ; . i : r . I I ' c . ; g , i n . I l ' , , c . ;I : 1 , 1 0 0 , 1 2 2c u r t e g . )
286
97. 98 Carfagina
, ll
\
i
I
I
l
287
cu
nrimatul cu cidere
;t
cirmuire se afltr acea biserici.
consimfimintul
aceluia,
sub
clrui
r0l-103 Cartagina
.srNoD)
S-a rnai hotdrit, ta rugiciunile intirite la sinod, ori cele tle intro.
ducere la. liturghie, ori cele ce sc rostesc Ia aducerea Jertfei, ori la junerea nriinii, de tofi sd se sivir;easci si niciodati nicidecum sd nu se
ro-steasci altele impotriva credinfei, ci si se citeasci cele ce s-au adunat
odinioari de cei preainfelepfi.
.
(60 Ap.; 63 Trul.; 39 Lar.trt.;)
.
.
m.ri rugir:ilrnile aprob:rtede'sintid.
I
;
j
l0l-106
Cartagina
107-ll0
Cartagino
rll-ll3
291
Cartagina
se boteazE intru lEsarea picatelor, gi nici nu-pi atrag nirnic, din pdcatul
strlmogesc al lui Adam, care trebuie si se curefe prin baia rena;terii
(de unde urrneazi cd la acegtia nu se infelege forma botezului cca intru
lSsarea picatelor cea adevirati, ei cea mincinoasi), sd fie anatema; fiindci
nu altfel trebuie si se infeleagd cele spuse ds dpostolul:,,Precum printr-un
singur om h intrat pdcatul in lume gi prin p[cat moartea; ;i astfel
moartea a trecut la tofi oamenii, intru acela prin care tofi au pdctrtuit('
(Rom. 5, 721, {iri numai in felul, in care pururea le-a infeles catoliceasca BisericS, cea rispinditn gi intinsd pretutindenea. Deci pentru
canonul acesta al credinfei ;i pruncii, care de sine nici unul din picate
n-au putut sdvir$i, cu adevirat intru lisarea picatelor se boteazS, ca
si se curifeasci intru din;ii prin rena;terea ceea ce gi-au atras din
nagterea cea veche.
(7,4 sin.Iil ec.; 72, 109, 171-116 Cartg.)
Vezi canoaneleparalele.
CANONUL 111: (LUCRARBA HARULUI)
'
'
\'
vir;im mai ugor prin har, ca ;i cind daci nu ni s-ar fi dat harul, de;i
nu utor, dar totu;i arn {i putut 5i lirii actla sI implirrirrr ponrncile
tlit ine, sa iic anitt{.rn:t.(liici unrit a r orbit l)onrnul tli::;Jrreltlrlurilrr
pot'uncilor, ilcolo uu a zis: ,,S'iht'5dc .llinc nrai.grelr putcti ff,ptuit', ii
a zisl ,,Iiiirii dc :llinc nitrtir: nrr putefi {ace". (Ioan. Ir';. 5).
1 l J , , s , nI .l l : l t t l t
c.\NO\Lt_
1 1 2 ;1 1 1 1 l t . C
; ctitq.)
E'::
..i
De acr-,rrr*neas-a hotirrit ca tlacif oricine ar zics cii rrr.le "., 1., rdsl
tesc slirrfii in rugtr:'iunt'a rlornnea-"ci:,,,Si ne iar-ti nouir p,icatele noastre" (\'late..i ti, l2), nu lc zic pentru sine in;ipi, rleoarccc lt)r r$ [i. nrai
estc necesard aceasti cel'et'e, ci pentlu alfii care. sint pdcdtoSi in poporul
lor, 1i ci't trtr zicc ficcare dintle sfinfi:,,Iarttr-trti ntie tllrtorii!e urnle",
c i , , l : : s i n o t r i d a i r " r r i i l en o a s t r t . t ' , c A p i c u r n c c l d r e p t a r i n f c l e g e s j c r r a r i
rirai rirtos pcntru alfii decit pcntru sine, si fie anattlmal cici sfint;i
drept era Apostolul lacob cind a zis: ,,Cir intlu
rnulte gresirn tofi..
(Ic. 3, 2). Pentlu ce rc. adaugl ,,tofi", rlecit numai ca ideeir aceasta sii
fie in armonie cu psalrnul, unde se citc;te: ,,Sir nu intri la juclecrti cu
lotrrrl tlirr, cir rur sc t a inclrepta irraintc ta tot cel t ir.l" (lts. I 11, 2);
;i in lugScitrnea preainfelr.ptului Solonron: ,,Nu este oni, carc si rlu
g r e ' e l . l s c i " ( l I I l t c g . B , 4 6 ) , 1 i i n c a r . t e as f i n t u l u i l o v : , , l n n i i r r a f i t ' c 5 r u i
o m s r ei n s e r n n c a z d c a f i e c a r e o r n s i - ; i c u n o a s c h n t . p u t i n f a s a ' . ( I o v 3 7 , 7 ) .
Drept irceea incr ;i sfintul si drcptul Daniil proorocnl la plural zicg:
,,\oi anr pdcitrrit, arn nelegiuit'', (l). i) si celtrlalte, p{: care acolo cu
rrrrrilinfi qi dupir adcr'5r' le mSrturisrrste, ca si nu se crt'atli, pl'ecrrrn
socotesc unii acelsta, ci el nu r,orbe;te despre p5catele s&lo, ci : mfli
.l1AaIt8'Cartngiria
r,ittos despre ale'- poporului siu, dupl aeeca a zis c[: ",'rni rugatn ;i
nrlrtUriseanr p[catcle nrele fi picatele popotului ttteu,'f)ott"llului Duntlezeului mert" (9.20); 1-a yoit str zicii: ,,phcatelenoaslre" ci a zis: ,,Ale
poporului s[u Pi ale sale"; ca 9i cum prorocul ar fi vizut inainte de
cei cc Ie vor infelege liu acestea.
(1, 4 sin. III ec.; 709-
77,1,176Cctrtg.)
I, .
(IAI{ONUL li7: (JUITISDICTIA ASUPIiA BISIIRICILOR ITEVENITE D]i I-.,\ DONATI$TI. Ri},IDUIIII'A C1RMUIRII i}ISERICILoR INTOARSE DE LA DONATI$TI)
Alijderea s-a hotirit, fiindci nlai inairrte cu ci.tiva arri s-a deci.s
intru aceastdbiserici de c[tre un sinod contplet cd toate aeele biserici,
carc se afl6 sub jurisdicfie ;i s-ar, fi fiicut catolicepti trrai irtainte tle
aducerea legilor irr privinla donatiltilor'. sd revind acelor scaunc, prin
:ri eirror cpiscopi au fost indetrrnatc si se impreutle ctl unitatea catoliceaseir, iar toatt ac','lea,carc dulri t'tniterea legilor s-au itrrprerrrrat,
si rcvini acelol'a. de care s-nrr firrut si eirrd erau clc pitrtea lui f)ortat.
Si fiindc[ dirr carrza aceasta s-au ivit gi se ivesc multe ct'rtrtri intre
episcogriin privinfa jurisdicfi.ei, acunl s-a hotirit irr acest sfint sirrod
cn, in privirr$a ct f or cc s(. parc ci aturtci nu s-a ficut ingrijirr: drsir.gi dc cea-din partea
vir$itl, orirrrrde.existi biserieii catoliceascd,"dar
Iui f)orrat. ;i acelea xu de;rins de scaurre diferite, in oricare tinrp s-rr
'fi ficut acolo unirr.a. sau irrainte, sau drtpl ettrittrea legilor,,"i dcpirrdl
'aparfirtut acolo catoliceascabiscricl existcttti
dr. a'cel scaurl, cdruia a
din lechimc.
( 4 7 . i 7 . b 6 - - - 6 99,1 - ! - 1 , 9 g , 7 1 81, 1 9 , 1 2 4C a r t g . )
CiANoi\UL 1l8; (NOUA OItiNDUIItt'l ,\ IJITAIII{iILOD DUP;\ iNTOA ItCEREA DON..\Tr,5TILOli )
,. Fire.6te astfel, ci, dactr s-au conl-'rrtit episcopi de la donatipti la
unitateo catoliceasci, episcopii s5 impartd deopotrivi intre dinlii cir'
inainte a definut biserica ar aduce irnpotrivi Vteun Inotiv' asupfa'acestuia inc5 sX se hotirasci irrtre episcopii judecitori, sau de cltre aceia
pe care primatul, i-ar da lor, sau de citre cei inr"ecinali, pe care-i yor
alegc prin bund invoiald.
(6 sin.I ec.; 9, 77, sin.lV; 25 TruI')
Prin acest canon cautd sa se previt1i cqlltroversele clintre episcopi
privinla
fiotarelor proyilciilor episcopcqti. Se disput're ca nici un
in
epscop sd nu-gi revenclice in chip arbitrar vreun-popor care dc fallt
reverldice
aparline altui episcop. Ori ce prete.lie dc acest fel sa se
acostuia.
Sottirirca
agtcptc
sI
jtrdecatl
al episcopilbr ;i
iorutrti de
CANONUL 121: (JUDECARtrA CELOli CE l\IiAT,\ NEPASARE
FATA DE TREBURILB I]PARTIIILOR LOIT)
I)e asemenea s-a hotirit ca tofi acei episcopi, care ar _neglija s6
ciltige pentru ulitatea catolic[ locurile aparfindtoare scautrului lor' sd
,r pldupruascl de c5tre episcopii sirguincio;i din vecindtatea lor, ca
si nu se intirzie a face aceasta. Pentru aceia dacd in termen de ;ase
luni de la ziua intrunirii in acest scop rritnic nu ar isprlvi, atunci acele
locuri se vor atribui celui ce poate si le ciltige; a5a insd c6, dacl acela,
despre care se arat[ cd lui i se cuvin acele locuri, iltr-adins, din oarece
calcul s-a plrut numai c5 negliieazx, fiind aceasta pe placul eretieilor,
z6d6r'
ca ei si fie primiti fSrd zgonrot: ri in aceasta de c6trc altul s-a
nrult
ar 'fi
mai
intrebuitrfat-o,
fi
ii"it rirg"irria l,ri, p" "u[ dacl ar
iiiXtit p"e cei ereticii aceasta cercetindu-sc intreolaltX de c6tre episconii
Iar dacir episcopii iui"a""at[ii, locurile se vor restitui scaunului sdu'
judecltor' pe
iecitori sint din diferite eparhii, acel prirnat va da - p-c
neinfelegereaivit
s-a
cdrula
privinfa
teritoriu se afli locul, in
;i-;;i
iur- iu"e prin invoire cornun6 s-ar alege judecitori_ dilr vccinltate' si
se aleag6bri unul ori trci; li daci s-ar alege trei, s[ urmcze sau 6ot6ririi tuturor, sau a celor doi.
(58 Ap.; 19 Trut.; II Sorcl.; 79 Laocl; 41,77, 123, 124 Cartg')
Canonul are in veclere situaiia reintregririi donatigtilor in Biserie:-'t.
CANONUL 122: (DE LA ,IUDECATOITII ALE$I NU SE POATE
FACE APEL)
Iar de Ia Judecatorii aleqi prin infelegere cornurri, s6 nu fie irrgxduit a apela. $i oricare de s-;rr doyedi cd din indiritnicie nu vrea si se
",tp,tne ludecltorilor, episcopul prilnului scaun, r:unoseind accasti irrrprl;,rra"o, va da scrisoii ca nici dnul dintrc episcopi si nu comutrice
cu acela pin[ ce nu se va supune.
1 0 0C a r t g ' )
( 5 8 . 7 4 A p . ; O s i r r .I I e c . ; 9 s i n . I V e c . ;
,15,96,
Textul acestui eanon face parte integrantd ditr canonul-precedent;
se trateazi despre forul de judecatd al episeopilor aleqi, de la care nu
.
, ,:
se poate ayrelala nici un for.
I
t
i
296
123;126
EPISCOPULUT
Carlagtna
NEP.AS;ATOR DB
:..
,,
CANoNUL125:(AUTocEFALIABISERIcIIDINAFRIcA)
A;ijderea s-a hotdrit ca presbiterii, diaconii, gi ceilalfi clerici
in]
feriori care vor fi 'emulf-umifi de sentinfa episcopilor lor, in priciniie
ie
l_quY: sE se audiezg-de episcopii Ior invecinafi gi co"t"ove.r"r"
""ru a:i"t"b
din;ii,_ le
-vor soluliona aceia care au_fost_acceptagi ae-li ", "orrri-flrnintul_episcopilor lor proprii. Iar claci
;i de Ia """iir" ai voi s6 apeleze,
sr nu le fie iertat si apeleze decit numai la sinoadel" ai' at"ilu
.a"
la primalii eparhiilor roi. Iar cer ce ar vrea sE apereze
--- peste mare, de
nimeni si nu se primeasci in comuniune in Afriia.
28, 705 Cartg.)
'Vezi
canqnul 28 Cartagina.
CANONUL
{27-tZ!
Cartagina
2W
tlt 1ruternic, 3au a-unut rdfitor sau aceea se simte stitrbntutii de oarecare
primejdie atlucitoare de moarte, pi pSrintii ei, sau-9u! a cdror grii5 se
glsertl, sc roagi ca si nu se sdyirFeascdfir[ dr: schimi cilugireasci; fixat acel nuiic unul ca acesta si nu-l inr-inttiasci cu silodul' c&re a
mdr al anilor,
(16 sin..lV ec.;4,4Q TruL.;6,76,,44 Cartg.;I8 Vos' e"L'Iare)
prin acest canon se instituie o exceptie privind rinduiala stabilitd
ed fecioardle sE fie Cftltrgdrife.la 25 de:ani,- clispunind cd, in caz de
necesitatc. bine nrotivat,'-fecioarele se pot c5lugSri 9i' sub I aceasti
virstit.
'.{i
t : ' i :
'l'
' -.
:
cANONSL
AFRIC^)
i
. $ijderea intreg sinodul a hotirit sd se aleagi din fiecare eparhie
cite trei judecitori, pentru ca sb nu se mai refini pentm timp mult
tofi e;piscripiiintrunifi'si la sinod. $i s-au'ales din Biserica Cartaginei, ViClar; din: eparhia Nurnidiei, Alipie, Augustin' li
"uiiliii; Foitunatian.
Resiitut; din cparhia Bizacenei, pe lingl preasfinlittrl Primat Donatian'
Cresconiu, Igcrind ;i Emilian; din cea a Mauritaniei Sitifensis, Severian,
Asiatii $i'Il11et, cliir eparhia Tripolitaniei Plautiu, trimis dUpi obicei
in delegafic; care tofi au cet'cetat impreuni cu preasfinfitul primat Aureliu toate chestiunile; pc cafe intreg sinodul l-a rugat sE iscbleascdtoate che.stiunilc sr:ltrfionui" tau scrisorile. $i au iscdlit: Aureliu, episcop.q!
Cartaginei, consirnlind cu hothriiea prezenti ;i citind-o am iscilit. A'
semeneil au iscdlit ri ceilalti episcopi.
se dispune aleqerea a trei judecatori din fiecare eparhie . pentru
al termina agendele sinoclului, eliberindu-sq astfel episcopii participanfi,
.',
pentru a plcca la centrele 1or eparhiale.
.
CANONUL 128: (CEI AITURISITI NU PoT PlRl PE CI-ERICI)
s-a rnai hotdrit dc.citrc tofi, deoareceprin hot[ririle de mai inainte
ale sinoadelor s-a nortrtat in privinfa persoanelor clericale, carc trebuie
sd se admilfi la acuzar<.,6i nu s-au hotirit care persoane si nu se admiti; din cauza aceasta hotirim dupi dreptate ca acela si nu se atlmitir
la acuzare. care a fost scos din comuniune Si se giserste sub afurisirt',
'
:' I
fie eleric, fie laic bel ce voie$te sd acuze.
'II
g',
129'
130'Cartgil
(74 Att: 6 .qin
ec.; 21 sin.'IV cc.,' 8.' 19' 30.
:
Vezi ;i canonul 6, Il,ree.
CELOR, CE NU-I PgT PIRI PD
C-,\NONIJL 129: (ARATAREA
".
e_t-nntcl)
298
130-132 (:artagina
clvile nu-i admlt si' pirased pentru vinovxfii, precum nici unul dintt'e
aeeia,,care sint pingdrifi, cu pata privafiunii de dreptrrri civile, adici
comedianfii pi nici oricare persoane,care s-au spurcat cu fapte ruiinoase;
nici ereticii, nici pigirrii, rrici iudeii; totuli tuturor, crrori li se refuzi
acest drept dc acuzare, nu li se refuzd dreltlrrl de a acrrza in cauzcle
lor proprii.
( 7 4 A p . ; 6 s i n . I I e c ; 9 , 2 1 s i n l l l e c . ; 8 , 7 9 , 3 0 , 1 2 8 ,1 3 0C a r t 1 1 . )
CANONUL 130: (IN\TTNUIREA NEDOVEDITA INL,\TUR,,\
PIRITOR)
pE
ln acest eanon se contini-ri canonul anterior dispunind si se Pedepseasci episcopul care va pedepsi pe baza informa{iilor oblinute din
mirtusirile fdcute la spovedanle.
S C R I S O A R E A
Trimisi de sinodul intreg din Africa citre Bonifaciu, episcopul
Bisericii Romei, pril episcopul Faustin, presbiterii Filip ,si Asell delegalii Bisericii Romci.
Aureliu, Valentin al primului scaun din eparhia Numidiei ;i ceilalfi, in numdr de 217, prezenli la sinodul iltreg al Africii, lui Bonifaciu'
prea fericitului st6pin gi prea einstitului frate.'
Deoarece Domnul a hotdrit ca sttterenia noastrd sd rdspundd 1n
scris in priuinla celor dezbdtute i,mpreund ctt noi de preasfinfi$i, fra[ii
rnstrii, linpreund. cu e,piscopul Faustin si impreund, presbiterii Filip s.i
Asell, clcftori sintem, ntt ltti Zosint', episcoptr.Ide ferici'td pomeni're, de la
care ni s-cu adu.s scrisori 9i insdrcindri, ci uredniciei uoastre, care cIL
toia lui Dumnezeu a ocupat loctLl ace.htia, a od lace cunosctft pe scurt
cele hotdrite prin conseniul nostru al ambelor pdr$i, dar fdrd insistare
asupra deztnterii am4nun.tite acelor soltftjonate, iy,tru care pdstrindu-s.e
eare, le.-arn .scos /ct capdt nu fdrd micd osteneald in
dragostea, clar pe
-orijd
ca 'in acte ,sd se introducd, cel^e ce se referd la
dispute, aui.nd.
clrcstiuin. $i acita'itacd ar mai, fi i.n ac.esteorp, ar pri.mi, stdpine frat9,
cu pred mare bucurie, ceea ee ar fi udzut cd, in chipul cel mai pagnic
s-n hotdrit. Presbitrl'it| Attictriu, clin aauza edruia, ;i a hirotonirii gi
afurisirii. ;i apetultLi lui. s-o niiseut mare sminteald nu nttmai nn Biserica din &cco, ci gi tn cea din Africa intragd, dupd ce a cerut iertare
300
Scrisoare ctrtre Bonifacitr
301
S C R I S O A R I i , {
sinodului din Africa cdtre papa Celestin, episcoput cetilii Roma.
Aureliu, Palatin", Antoniu, Tut, Seruusdei, Terentiu, Fortunat,
Martin, Ianucn'iu, Aptat, CeIt, Donctt, Teasiu, Vichentie, Fortunation Si
ceilalf.i intruni[i i.n sinodul general al Cartaginei stdpinului prea
ia,bit ;i Jratelui prea cinstit, Celesin.
Ne rugdrn ca prealrn sfin[ia ta ne-ai ardtat buatrie pentru infd.'li;area lui Apiariu, trini[ind scrisori prin pn'esbiterul nostru
Leon, tot
crsu ;i ttoi in acelagi cltip trinfitent cu bucurie scrisoa.reaprezentd in
gtriuitt{a curdtirii aceluictgi. C(tci, firepte era, gs(Lrnai Ttuternicd ndzuitl$d
;i. a noastrd Si a uoastrd., Si nu se pdrea a fi necesar(t ascultarea lui
grabnicd atunci cind fusesedeja ascultat.
Deci aenind acum la noi preo sfinfitul frate gi impreund episeoTtul ttost:ru Faustin;, ant, intruttit sinod gi arn crezut cd este trimis la
noi pentru ca, precutn Apiariu prin silin$a aceluia s-a fdcttt presttiter,
apa fi aamt prht osteneala lui se ua curd.[i de atitea inuinoudtiri arurtcate asupra lui de cei din Taurachhn; ale cdt'tti delicte fiind atit de
rriulte ;i de mari, colnpletul intrunit al sinodului nostru a gdsit cd protec{ia menlionatului Faustin a intrecut judecata, gi riuna de apdrare,
a intrecut dreptatea lui cle judecdtor. Cdci la inceprut Faustirt. s-u |mpotriuit chior toarte mult intregului sinod aducind diferite ocd,ri, earecurn
apdrind priuelegiile bisericii din Romn, ;i t;oind ca acela sd. primeascd
cle la noi contunhtnea,. pe care sfinfia ta, auind incred,ere tn apet, ceea
ce insd"nu a fost in. stme sd douedeascd.,l-a repus in comuniunb. Totugi
m.ai pufin wntry d.insul s-a fdcut aceaste, cqe ce mai bine uei cunoasie
clin citires actelor. Dim,potriud, fdcindu-se cu osteneatd judecatd. trei
zile de-a rindul, tn cursul cdrot"a cu ntihnire am cercetot rjiferitele
crcuze qtluse acehda, Du.mnezeu, dreptul jutlecdtor, cel mai putirnic ;i
tndelung rdbddtor, a tdiat pe scurt atit tdrdgdndrile tmpreind episc6pului nostru Faustin, cit gi subterJugiile acelui Apiariu, cu care se sileo
sQ,,acopere uriciunile lui .nelegiui,te, rdgrunzind, fire;te, htcdpdlinarea
uritd. Si prea rdv mirositoare, precum gi neruginarea tdgdduirii, prin,
care uoia sd inece gunoiul atitor uoluptd{i. Dar d,nd Dutnnezeul nostru
a strimtorat congtiinla hd, gi cele csc?{??..se
in inimo ltti, fiind osindite
ca in noraht"l uinordtiilor, le-a clat la iueald chiar in fata ttfturor oatne-
Scrlsoare ciire
I
L'
Celestin
303
I I-U
I
a
I
L'iti(JNUL 1; (i )ri'E-\li.ltElIii,\ ri, \N ASTITi tl.oi i. :\ Ei _\s]-nA IN. \ i TIiA ^{,V I'R I LOR I,(J} i. i\,{AN-{ST I It I P.^\TIIT)NALII)
Zitlirea minAstirilor:, lucru atit cte vencratiil ;i de cinstit, ;i din
vcchime bine chibzuit de Iericilii ;i cuvio;ii nogtri Piirin!i, astizi se
vede riu ficindu-se. CEci unii punind numc dc lnitrlstire averilor si
proprietdfilor lor ,si fdgdduind ci lc afierosesc Iui Dumnezsu, .se'inscriir
pe sine stillini ai cclrlr afierositc,;i socotcscci lrrestesugind(irr;elirrd)
amigcsc p" Dumn"zcu nunrai cu numirca. Cdci ,',,.i ,* ru;ineazd a-9i
insu;i ;i dupi afierosire, acea;i stdpinire, pe care nrai inainte nu et'au
opri{i de a o define- $i atita precupe{ie (negustorie){ac din acest lucr:u,
incit rnultc. din celc afierositc se vid vinzindu-se de insusi cr.i cc le-au
afierrsit, spairnd ;i scirbii pricinuind celor ce le vid. ;i nr, tru-ui ii
llu 'se pociiesc .in .prirrinfa. celor odatd afierosite lui l)ur:rnezeu, pcl'rmifindu-;i lor insu;i stipinirea asupra acelora, ci incf, fdrl sfialfi sj
altora n transmit. Dcci pentru aceastaSfintul Sinocl a hotirit ca niuriniri
sd nu-i fie iertat a zidi ministire firi de ;tire,a ;i invoirea episcr.rpului.
$i drrpn ce acela a luat la currostinfd, ;i ;i-a dai inr-oirea si- a sivirlil
rugiciunea trcbuincioa'i, pr.ecurn cei din vechime cu iutrirc de 1)um.
nezcu .s-a llgiuit,. sir se zideascdmin,istirea, apof toate cele ce se curirr
.ei itnpreunii cu ea insisi ,..i seiscrie in condicd Si s6 se a;eze in arhivele
cpiscope;ti; dar cel ce le-a afierosit nicidecum sI nu 4ibi voie, Iirid inr'girea episcopului, o sc aleza egumen llc sine, san pe altul in locul
sdu. Cici dacl cincva nu pgate fi stdpin peste cele ce le-a dlruit unui
orr.L cllnl sc va admitc a .sc ripi stipinirea asuBra celor cq cineva te
consfinfcyte pi Ie dcdictr lui Dumnezeu.
"
{ 1 , 8 , 2 4 s i n . l l / e c . ; 1 gT n t t . ; 1 2 , 1 3 ,1 4 ,1 T s i n . V I l e c . : )
'
l-n acest crrnon sr.:intdresc doui hotziriri mai vechi-prir:ilcl infiin|
{;irca inihJtstirilirr qi de.stinatih ;rvi'ilor lccstora, '.t,,btt,rid,,rse cii niii
tr mintrstiie nrr sc poate intemcia fdra cre qtirea qi binecuvi,rta..'a oJit-
"1
I,
',
305
2 I-II
ec..;3 Gang;
Scopul emiterii prezentului canon a fost restabilirea bunei rinduleli in cintLl monahal. In acest scop se innoiesc hotirririle existcnte. luate
de sinodul VII ecumcnic (can. 12-22) ca gi unele rinduieli ale sfintului
Vasile cel Nlare. Intre acestea sint men{ionate, necesitatea, sub pedeapsd,
a se primi in rnonahism numai persoane bine verificatel tunderea sd
nu se facd numai in prczenfa stare{ului sub a cirrui ascultare va sta qi
a calugdrului mai bitrin, a nagului sub a cdrui supraveghere gi educa{ie
reliqioasdmorald va fi dat. rdspunzind de fornrarealui.
3. { I-II
ctTt)).
5 r.in
parte) va binevoi s6-i pun6, aceastd'imprejurare nu face vinovali nici
pe cei ce-i primesc, nici pe monahi
(4, 23 sin. IV ec.; 2!), 47 Tnrl;
.iji
,i
'rr
. , t i
q08
6I-Il
t1;!uie
er1ig.rfa sa
jur:uintelesau fdgiduinfele.
1]it
Llfl*:,T:e este' nrenflonata
{upy.l
l{rndulara
gi in Molitvernicui mare gi -se re"specgi
--'"rYY'. gi
ip
Y' 't'
Biserica noastri prtrivit reqirlrnrerntrrrLri
vietii tr",onutat'*.
CANONUI- (j: (F,{GADUTNTA,SARACIET)
pc,ateaveanici'o p"of.-i"trii"*f,"'t*-uirdsrinrei
Y:r.r,,:.?(^o'..11
no":!"I 4,nu
32)
a votului
7. 8 l-rt
9. r0 I-II
rT I_II
311
312
12. 13 I-Il
de cdtre episcopul rocurrri. rar daci unii afare de aceStia prtrunzl'd in case' vor indrizni sr se atingd de liturghie, fir6 ae
invuiiea
episcopului, acegtia sE se cateriseasci, iar cei "u ,Irrt pertali
comuniunii
acestora si se supuni afurisirii.
(3! Ap.; t4
l1_ siry.I,\:c.:31,34,
Gartg.; 5 Antiah.; 53 Laod..;12 Cartg1.)
ec.;6
''
TA DE EPIsCop)
313
14. 15 I-tI
l i p s e a s c d d e t o a t i d e m r r i t a t e a i e r a t i c e ajudeca.ta
s c h . C i cmitropolifilor
i c e l - c e e s t e r i9in dosinuit.in
ptipit
ceata presbiteriali ;i'il';,'r-i;uil
pirintele
ti"--it'a*""ri' a"pa chibzuinfa Sat PC presbide.:te insu;i mai i;i"tnici de demnitatea
nu-"'t*-"'*J"ic
;i pe episcopul sau, acela
vor urma acestuia' de vor
ce
I3.t cei
teriei, nici de rrt-Ji""a'"'p'"tttit"l..
lqri iar de vor Ii
aemnitateq
Ji"
fi.dintre ""i iuroriii," ri'"i"tu"."ia
din Biseric5' pi'd cind
-i'or -intoarce
ta .'" uiuiit*ut"a
-r"friitttoticii,
morrahi, sau mireni,'A*saiir;it
la episc'pul lor
se
desfdcind legitura' *
propriu.
s i n '- l l t e c ' ; 3 7 ' 3 4 T r u I ' ;
( 3 1 , 5 5 A t t . ; 6 s i r r ' I I e c ' : 3 - ' s i r i ' . I /eI c ' : 7 8
Pre;
- . Reinnoind Prevederile canonulu i 31 aPostolic' Prin canonul demtoati
de
dei.p6aie
se
znt,rs sanclioneazi cu pecleapsacateiisitii Ei
inainte de
5i dio"n""l car" ";-;;-;tJpqng gpicgpuluiinfractiunilor
nitatea presbiterul "#itt;i;';"ii"i1i"i
u sinbaUui'asufra
a se fi. pronunlat
J" "at" se acuzi ePiscoPul'
ITPISCOPULUI SCHISMATIC)' (SCHISCANONUL 14: (OSINDA
MA FATA DE MITROPOLIT)
sitt'
cd acuzd pe mitropolitul
Daci vreun episcop, 1uh - nlejcxt
corltt:
la
de
pe
sinegi
dep[rta
sinoautui' .s-ar
mai inaint* a" "etili;;;;
rnrnrele lui rfup6 obicei la dumnezeiasca
pomcni
ar
nu
el
cu
ii
niunea
sinoa i ttote"it ca acela si fie
sii"t"islujbd tainicl tst.* iiiuigiti"i,de nritropolitul-sau'-ar face schism6'
caterisit; numai d;'d";il;ittaoo"
misura datoriilor sale, ti nici
Fiindci ser crrvine ca fiecare s6 cunoascd
siu' nici episcopul pe mitropt
"pit"opul
presbiterul "e ,r,,'t-?"fu'i'i"
politul sdu.
lV ee; 31' 34 TruI'; 6
(31 Ap.; 6 citt' II ec'; '3 'sin' III ec'; 18 sin
Cortg'; 13' 75 sinl=-il)
Gong'.;14 Sarct.;5 Antioh'; 70, 77'62
pedeapsi ca Si in'tlo:
ln Prezentul canon se stabileqte aceeaqi
epiicop gi mitropoiitul
di;tr;
nul precedent, 9i cu referire ta rapo.tui
" '
sIu.
31.t
16 I-JII
l7 I-II:
315
PREoTE$TI)
'Iirgrijind
(87e)
'
CANONUL 1: (UNITATEA.CANONICA
RASARIT $r CEA DB APUS)
DINTRE BISERICA DE
316
2 Const. (873) (Sf. Sofia)
',
It/. CANOA\ELB
'
'
,SF. PIRINTI
, ,
CANONUL 1: (RINDUIALA PENTRU POSTUL MARE: (SFIR$ITUL POSTULUI MAIiE. SFAT PENTRU AJUNARE IN bAiiTh-.
MiNA PATIMTLOR))
Mi-ai scris, fiul meu.. prea- credincios gi -pa;tilor;
prea infelept, intrebind
in care ceas trebuie a se l6sa ajunarea in ziua
anume zici ci
unii frali zic cd trebuie si se faci aceasta cf,tre cintatul coco;ilo";- iu"
alfii ci se cade de cu. seari: ci frafii.din- Roma, precum ,i"i,'aiteupia
cocogul; iar despre cei ce sint aici,- ziceai ci mai degrabi. D";i ;;;li
a se pune termen plecis,.gi ceas deplin mdsurat, care lucru cste gi difi_
cil, ;i gre;it. cici de tnfi se va mirturisi la fei cum cd sirbitoarea
veselia trebuie a se incepe_dupd timpul Invierii Domnutui "ort"", ""r"-ii
rind pini la acel timp sufletele cu aju,niri. Dar prin cele ce ;i;
;;ri,
ai dovedit foarte corect ,si ingelegind din dumnezeiegtii evangheli$ti ca
nu se vede nimic precis la dinpii in privinfa ceasuiui, cind a ii viai.
cdci evangheligtii au scris in feluri diferite'despre .ui "u au venit la
mormint in- timpuri
$j{eritg, ,si toli au_zis ci au uftat p" Domnul inviat,
"$i tirziu simbetei( (28, 1), precunl zice Matei: ,,.si cle airrii"*oie, iii"j
inci intulerec" (20,1), precurn scrie Ioan: ,,,si dis'de climinea4lrir'12+,i),
precum Luca: ,,;i foarte dimineafi risirind soarele(( (16, 2i, p"""r#
Marcu. Dar cind a inviat cu adevirat, nici rrnul nu spune limurit;
se
mSrturisegte insi ci in seara simbetei, care lumina ri". .uu dintii
zi
a sdptiminii, pini la risiritul soarelui acelei dintii zile a sipttrminii,
cei ce au venit la mormint nu r-au mai aflat pe el zi-ci'd
;;i;:.i-i
noi zicem ci evangheligtii nici nu se deosebeic nici nu se contrazic
intreolalti; cici de;i se pare a fi o deosebire mic6 in p"ioirrlu chestiu.
nii ridicate, daci tofi se potrivesc cd noaptea u"uuo i ris5rit lumina
Iumii, Domnul 'nostru, ei ie deosebesc inumai in privinfa ceasului,
ca
noi sd ne sirguim
potrivi pe cele zise cu priclpere 9i cu credinlr.
3:le
Deci cele zise de ltratei sint ala: ,,Tirziu simbata,'"ird "u
lumina de
zi'a intii a-sdpt6minii, a venit Maria Magdalena
marie ca i6
si'""ulurta
vadd mormintyl. $i iat5 s-a fbcut cutremur marei ci -.t'"t
ingerul Domnului
pogo'indu'se din cer, venind a rostogolit piatra
deasupra ei.
ei "
si -inf5fi.sarea lui era ca fulgerul ;i imurxcemintea rui albd
",u ia,puii
gi de frica lui s-a cutremurat strdjerii gi s-au ficut
ca morfi. rar ingerul
vorbind femeilor a zis: Nu vi iernegi, ,roi, "a"irti"-- "a pe Iisus cel
rdstignit c6utafi. Nu este aici, cici s-a sculat precum
a zis,,'120,f__f-Ol,
,1. Dionisiu
iar cuvintul acesta ,,tirziu(', unii adicd cred c5: dupd graiul comun insemneazi seara simbetei, iar cei ce infeleg mai infelepfe;te zic cd nu
este aceasta, ci noapte adinci, deoarece ,,tirziu" insernneazi dupd o intirziere gi dupi un timp lung; iar cum ci zice c6, era noapte, iar nu
seard, a adaus: ,,care lumini spre cea dintii zi a siptimitrii". $n femeile au venit, dal nu cum zic ceilalfi, aducind nliresme, ci sb vadi
rnormintul, si au aflat ci se ficuse cutremur ;i pe inger gezind pe
piatri, ;i au auzit de la el: ,,Nu este aici, s-a sculat". Asetnenealoan
zice: ,,ln eea dintii zi a slptdminii Maria Magdalena a venit de diminea{i la mormint, fiind inci intunerec, ;i a vizut piatra luatf de pe
mormint". (20, 1), dupi eI deci, ea a lenit inc5 intunerec fiind. Iar Luca
zice: ,,9i simb6ti s-au odihnit dupi lege. Iar in intiia zi a sdptdminii,
dis-de-dimineafi au venit la mormint, aducind miresmele cele ce g6tiserS;
li au aflat piatra ristulnatd dc pe mormint" (23, 26; 24, 1-2). Acel
,,dis-de-diminea{6(', poate cI insemneazi zorile ce se it'esc mai inainte
de dimineafd in ziua intii din sdptdrnini, cf,ci trecuse deja deci desivir;it, impreuni cu noaptea sirnbita intreagd ;i s-a inceput altd zi cind
au venit ele aducind ;mirresrnele gi mirurile; de unde este evident ci
inviase cu mult rnai inainte. Acestuia utrneazd ;i Marcu zicind: ,,Au
cumpdrat miresme ca sd meargi sd-l ungS; gi foarte de dirnineafi in
cea dintii zi a sdptiminii au venit la mormint ristrrind soarele" (16, 1-2);
deci pi adcsta zice ,,foarte de ldimineaf6((, ceea ce este asemenea cu
,,dis-de-diminea{d", gi a adus ,,risdrind soal'ele". Este evident ci pornirea
;i calea lor dis-de-diminea!5 ;i.foarte de dimineaf;'r sa inceput; au intirziat insl pe cale, qi la mormint au petrecut lrind Ia rdr;iritul soarelui;
;i zice gi atunci tinirul cel in ve;minte albe, le-a zis acestora: ,,S-a
sculat nu este aici{'. Deci a,sa fiind acestea, descoperim celor ce cerceteazd cu de-aminuntul in care ceas, sau ;i in care jumdtate de ceas, sau
ptrtrime de ceas, se cuvine a incepe bucuria pentru Invierea din morfi
a Domnului nostru; deci pe cei ce se prea gribesc, ;i deja pe la miezul
nopfii se lasi de ajunare, ca pe lenegi ,si neinfrinafi ii dojenim, ca pe
unii care cu pufin mai inainte de lintd intrerup calea, cici zice un infelept: .Nu este lucru mic in viafi, chiar dacd pu{inul lipsette; iar pe
cei ce se mai infrineazi .:i rabdl mai mult, ;i rabdd pini la a patra
straji la care pi celor ce cdlitoreau pe mare s-a aritat Mintuitorul nosumblind pe mare, ii primim ca pe ni;te viteji ;i iubitori de osteneali.
Dar sd nu prea osindim nici pe aceia, care au incetat intre timp, sau
fiindci au fost indemnafi, sau fiindci nu au putut, fiindc6 deoarece nici
cele gase zile de ajunare nu le rabdi tofi in acelagi qi in asemenea fel;
ci unii persevereazi petrecindu-le nemincafi chiar pe toate; alfii dou6,
alfii trei, alfii patru, alfii niciuna; iar celor ce s-au trudit foarte intru
prelungirea zilelor de ajunare, incit au obosit ;i numai cd nu s-au istovit, li se di invoire pentru gustare mai grabnicS: iar daci unii, care
nu numai ci nu au perseverat, dar nici nu au ajunat, sau chiar desf6tindu-se in cele patru zile trecute, apoi ajungind la cele doud din urmi,
pi numai pe acestea le-au petrecut ajunind, r'ineri ;i simbit6, ;i cred
ci fac vreun lucru mare gi strilucit, dacd stiruiesc pini seara, eu so,
2-4
Dionisiu
s27
I Grigorle
tt
NELE'
cANoA
TillY#'f.S'$filf; Jfr'#'l*
uL DEMINuNI'
,l
2. 3 Grigorie
clsTicul,ui
3:
(CI$TIGUL
STRATN))
NEDRBPT
(NECINSTIT)
(OSINDA
Au nu iat5 Ahar, fiul lui zata din grepealr luind din cele
aduse
lui Dumnezeu, pi peste tostd adunarea lui Israel, s-a ficut
urgia? $i acesta singur a picituit, dar care singur a murit intru pdcatul sru?
$i noud
ni se cu,vine in acel timp sd considerim anatemx tot ce nu
este al nostru
pi ciptig striin. Cici 9i acel Ahar a luat din pradi;
acegtia acurn tot din
pradtr; dar acela a luat cele de Ia vrijmap; iar
ace;tia acum, de Ia frafi,
ciptigindu-pi cigtig de pieire.
(72 Ap.; 70 sin. I-II;
f!|
- l
4-z Grigorie
823
(6 Crig. Nis.)
CANONUL 5: (LUCRURILE GASITE)
Dar mulfl se amigesc pe sine linind in locul lucrurilor lor pier
dute pe cele strline ce au gdsit; cici daci voradii pi,ggfii. au tratat cu
ei ca vrdjmasi, aPoi ei se fac altora voradi ;i Sofi. Deci am trimis la voi
pe fratele gi irnpreund bdtrinul Eufrosiu, pentru acestea, ca sd dea gi
acolo asemenea fel de procedare, dupi cel de aici, pi ale c6ror scuze se
'
cuvine a se priml, ;i care trebuie si se opreasc6 de .la rugdciuni.
CANONUL 6: (LIRERAREA ROBILOR. (ROBII, SCLAVII SCAPATI DIN PRINSOARE SINT LIBERI.))
Ni s-a vestit insd noud ci in fara noastrd se face un lucru de
necrezut, negregit de necredinciogi gi de nelegiuifi' 9i de cei ce nu
cunosc nici numele lui Dumnezeu; cd adici unii la atita cruzirne gi
neomenie au: 4iuns, incit refin cu sila pe unii dintre sclavii scipafi de la
barbari. Trimitefl pe cifiva prin .tar6, ca sI nu cadd fulgere peste cei ce
fac unele ca acestea.
(85 Trul.; 3 Gang.; 64 Cartg.)
DE FRATI. (VINZAREA) (TRADACANONUL 7: (vlNzAToRII
REA). (OSINDA CELOR CE SE FAC UNDLTE ALE BARBARrLOR).
,I)eci cel ce s-au numirat intre barbari,' 9i s-au dus cu ei-in robie,
.
uitind cl au fost odattr din Pont ;i cregtini, $i s-au sdlbitieit intr-atita
incit ucid chiar pe cei de neam cu dingii, sau cu lemn, sau prin su-
82{
E-11 Grigorie
$r*malg, pi aratd barbarilor, care iru gtiau, ciile sdu casele, acegtia tre_
l"': $-:p opreascf, 9i de ra ascurtarc, pind ee uio"ina"-ro ,fin,iii, 9i
Duhul Sfint inaintea lor, ar hotdri ."oa du ofr;i*
l" privinla lor.
(9 Ancira; 17, 73 Vasite c. Li,; Grig. 5 Nds./
CANONUL B: (OSINDA CELOR CE PRADtr AZA)
ry"-qu cei ce au indriznit si nivlleascd-asupra caselor strdine, tlaci,
leuzati riind' s-ar dovedi, si nu-i invrednicepfi "i.i de ascultare; iar
dacd singuri ar rndrturisi pi vor da inapoi ceea ce aL iuat,
s6 se prop_
tearnd in rindul celor ce se convertesc.'
(6l Vosile c.M.; Z Crtg. Neocez.;6 Grig. Nis.)
CANONUL 9: (LUCRURI GASITE DIN PRAZI)
rar cei ce in- cimp au gdsit ceva, sau in casere ror
din ce au
lisat barbarii, dacd se vor dovedi, tiina acuzali,- uJ-"u*"-enea
sb fie
inlre yej ce se- pro;tern; iar daci vor mErturiri'rirrsu"i; gi
vor
da
inapoi, si-i invrednicegti pi de rugdciune.
(Ut Vasile c. M.; Z, S, 8 Grig. Neocez.;6 Grig. Ni.s)
.,
CANONUL 10: (RINDUIALA PENTRU CtrI CARE
-- DAU LUCRUpE
RiLE
1:-3 Petru
326
4-5 Petre
i6-Z
Petru
327
32E
8. 9 Petru
CANONUL
DUTr)(TRADATT)
Iar in privinfa celor ce au fost tridafi gi au cEzut, sau care sirrguri au intrat in luptS gi au mErturisit ci sint cre;tini, gi au fost aruncafi in temnif6, fiind chinufi, rafional este, a le da ajutor intru veselia
inimii, .si a-i face pirtagi la toate, gi in rugdciuni gi intru cuminecarea
singelui si trupului lui rrristos, 9i in mingiierea cuvintului, pentru ca
mai cu tdrie nevoindu-se si se invrcdniceascd si ei de darul chemrrii
celei de sus". ,,Fiindcr chiar de gapte ori, zice, de va c6dea dreptul,
iaripi se va ridica" (Pilde 26. 16); ceea ce dacd ar fi fxcut tofi cei cizuli
ar fi ardtat poc6infa cea mai deplini ;i din toatX inima.
(62 Ap.; 72 sin. I ec.; 3 Ancira; g petru AJer.; 3 Vqs. c. L,Iare)
CANONUL 9: (SFAT PENTRU CEI CE CAUTA ISPITA)
$i in privinla celor ce ca trezifi din somn au sirit in lupta cea
aducEtoarede chinuri si care va avea loc in viitor,;i care ipi pricinuiesc Iorugi ispiti de a se lupta cu marea ;i cu rnulte valuri, dar eare
mai ales impotriva frafilor aprirrd jiratecul pxcxtopilor, cu aceptia incd
trebuie sE se comunice, deoarece in numele Iui rrristos au venit la aceasta,
{egi nu iau aminte Ia cuvintele Lui, care invaf5: ,,Rugafi-vi sb nu intrafi
in ispitd, gi care iariqi zice cxtre Tatrl in rugSciune: .$i nu ne duce
in ispitS, ci ne mintuiegte de cel viclean" (Luca 11, a); qi poate cI aceia
nici nu ;tiu cE insu;l Stipinul gi InvbfXtorul nostru de mu,lte ori i-a
elitat p9 ce! ce voiau a-i instiga, si ci uneori pleca intr-un tinut aproape
de pustie (Ioan 11, 54), gi ci atunei cind s-a apropiat vrernea pitim-ei
Lui, nu s-a predat, ci a a;teptat pini ce au venit asupra Lui cu sEbii
gi cu furci; atunci zise citre ei:,.Ca Ia un tilhar afi ie;it, cu s6bii
li
cu furci sE mi prindefi" (Mc. 14,. 4B), care l-au ;i itat rre El, zice, Iui
Pilati dar cei ce intru asemEnarea Lui gi dupd scopul Lui au, umblat,
au pitimit, aducindu-pi aminte de cuvintele Lui dumnezeiegti,
prin care
'vor
ne_ajut6 pe noi in prigoane tice: ,,tua!i amlnte de voi, cd vtr
da pe
voi la aduniri gi in sinagogile lor vi vor bate pe voi..; ,,;i v6 vor da, a zis,
iar nu: ,,predafi-vd singuri pe voi". ..$i vn vor duee, zice, inaintea dregltorilot pi implralilor pentru numcle Meu,. (Lc. 27, 12), ,,dar sX nu v6
duceli ingivx; fiindcd el voie;ts ca ii noi, persecutafi fiind pentru numele Lui, sd pribegim din loc in loc"; precum iardsi il auzim c6 zice:
.$i dacd vi alungd pe voi din cetatea aceasta,frrgifi in cealalti" ((Mt. 10.
23); cdci El nu voiepte si ne ducern singuri citre scutierii si rincierii
diavolului, ca si nu ne facem lor pricinuitori gi de mai multe morfi,
ca gi cum i-am sili pe aeegtia si se sElbiticeascd si mai tare si sE sxvirgpasc5 deplin faptele de moarte aducitoare, ci dimpotrivi EI voie;te
sd a;tept5m si si avern grijS de noi. s[ privegh"rtr ii sx ne rugrm ca
qi nu intrdm in ispit5 (Mt.26.41). Astfel stefan, cel dintii care-a nrimit martiriul pe urmele Lui, tirit fiind in lerusalirn, de cei firidelege
.:i adus fiincl in sinedriu, a fost impro;cat cn pietre, in rrumele lil'
Ifristos, s-a slSvit rugindu-se pi zicind: ,,Doarnue nu le socoti lor plcatul
t0 Petru
acesta(, (F. Ap. 7, 60); astfel ;i lui Iacob aI doilea, prins fiind de lrod,
cu sabia' i s-i teiat capul; astfel 9i lui Petru, cel mai ales dintre apostoli, de multeori fiind prins gi inchis gi necinstit, mai pe urmd s-_a
ie*iig"it in Roma; de alemenea ;i preavestitului Pavel, fiind predat de
multi ori, gi primejduit pind la moarte, gi mult nevoindu-se, 9i intru
multe prigoane gi necazuri ldudindu-se 9i lui intru aceeapi cetate i s-a
tniat capril cu sabia, care intru cele ce s-a liudat, a isprivit; 9i 9e !n
Dimasc s-a slobozit cu co;nifa noaptea peste zid, 9i a scdpat din miinile
celui ce ciuta sd-l prindX. Cdci cea dintii lintd a lor a fost s[ binevesteascd gi s[ invele cuvintul lui Durnnezeu, intru care intdrind pe frati
ca si r6mini in credinli; ziceau ei ;i c[ prin multe necazuri trebuie
lui Dumnezeu (F. Ap. 14, 22); cdci ei _ll
"e ittt"5* noi intru impirStia
-aI
multora, ca s[ se mintuiascd (I Cor' 10, 33)'
cdutau folosul lor, ci
$i sint multe inca de a le spune lor in privinfa aceasta pentru ea sE
lucreze in chip cuvenit, dar, precum zice Apostolul, nu ne aiunge vremea a spune (Evr. 11, 32).
(62 Ap; 3,5 Ancira; 8 Petru Aler.; 2 Gtig. de Nisa)
CANONUL 10: (OSINDA CLERICILOR CAZUTI)
Drept aceea nu este rafional sb mai rdmind in slujba bisericeasc['
acei clerici care au fugit de martiriu,r au cizut .si iarXsi au luptat' fiindci
au plrdsit turma Domnului qi pe sine s-au batjoeorit ceea ce nici unrtl
dinfre apostoli nu au f6cut' cdci ;i fericitul Apostol Pavel' care multe
prigoane a suferit .si s-a distins prin multe biruinte din lupte, cutloscina ce mai bine este a se libera pi a fi cu Hristos, adauge $i spune: ,,Dar,
a mai riminea in trup, este mai trebuincios pentru voi'( (Flip. 7, 24);
cdci avind in vedere nu folosul siu, ci al multora, ca sd se mintrtiase5'
a socotlt ctr este mai necesar a riminea cu frafii .5i a purta griiS de ei'
decit a se odihni (I cor. 10, 33): eare voieste ca cel ce invafx sd fie
(Rom. 12, 7). Drept aceea cei osin'
model credincio;ilor in invifituri
difi in temnifi, edzind din slujbfl gi s-au intors iarigi Ia lrrpti, sint
foarte nechibzuiti; cdci cum se roagi ei pentru ceea ce au pdrdsit, prttind si fie fratilor de folos in acelagi timp? Fiinded pinX ce nu sresiseri, aveau iertare pentru fapta Ior nesocotitd; iar dach au gresit, ea
unii care s-au mindrit -si s-au prihdnit pe sine, nu mai pot si sluieasci; din care cauzi sI se ingrijeascd ma.i virtos intru smerenie cutn sE
sfirqeasc5 viafa pdrlsind slava cea desart6. Cdci aeelora este suficienti
comuniunea ce vor avea in lini;te ;i in deplinftate din ambele motive'
atit pentru ca sI nu li se pari ei au fost impov6rafi cind vor fi du$i
cu sila din descompunerea de aici, cit pi pentru ca unii c6zind si nrr
pretexteze cX au sldbit din pricina penitenfei, care mai mult decit toti
ceilalfi vor avea nr;ine si ocarE, in chipul aceluia, eare a Dus temelie,
dar nnr a fost in stare sI o desdvirpeascS.C6, zice tofi cei ce trec Tte
acolo vor incepe sii-l batjocoreascd zicind: ,,OmuI acesta a pus temelie
;i n-a fost in stare si desdvir;easc5"(Luca 14, 20-30)
(62 Ap.; 70 sin. I ec.; 7, 2 Ancira; 3 Atanasie c. Mare; 10 Vas. c'
I\{are;2Teof.AIer.)
330
1I..12 Petru
l3 Petru
sila, s-au liberat prin sdturare cu bani. c5 dupd ce mult i-a asuprit
p"tti"u numele lrri Hristos gi dupi ce au tulburat gloatele 9i pe mai
marii cetdfii, luind ei, zice, din destul de la Iason gi de la ceilal{i i-au
liberat. Iar fratii indati noaptea au trimis pe Pavel ;i pe Sila la Bereea"'
(F. Ap. 17, 9-10).
(62 AP.; 5 Anciro)
CANONUL 13: (CEI CE SE FERESC DIN CALEA VRA$MA$ULUI)
Drept aceea nici cei ce au pdrSsit toate pentru mintuirea sufletului li s-au departat sd nu se invinova{easca, fiindcd s -ar fi prins
alfi din cauza lor; c5ci ti in Efes in locul lui Pavel au tirit in teatru
pu Gaiu ;i pe Aristarh, pe solii lui Pavel, ;i voind el sE meargi in popor,
lii.tdca din- cauza lui s-a ficut tulburarea; deoarece a induplecat Pi a
convertit mult popor spre cinstirea de Dumnezeu ',nu l-au ldsat pe el
inv6ficeii,., .e ipune, ba chiar ;i unele dintre cipeteniile Asiei, prieteni fiindu-i, trimifind la el, il rugau sd nu se ducl la teatru'(( (F. AP
19, 30, 31); iar dac6 unii ar stirui batjocorind pe cci ce cu curilenie
iau aminte la cel ce zice: ,,Mintuind, mintuieste-fi sufletul tiu, 9i s6 nu
privesti inapoi'. (I Moise 19, 17), si-gi aducd aminte de Petru:, cel distins intre apostoli, care aruncat fiind in temnifd ;i predat la patru
capeteni cu cite patru ostagi s6 sd-l pazeasci, a fugit noaptea gi s-a
lib-erat din mina uciga;ului rrod, ;i din toati a;teptarea poporului iudeilor, dupi porunca ingerului Domnului, ;i ficindu-se ziua, se spune.
nu'pulini {ulburare era intre ostagi, oare ce s-a ficut cu Petru? Irod,
decf ciutindu-l gi negdsindu-l cercetind pe pdzitori, a poruncit sd fie
sugrumafi.' (F. Ap. 12, 4-19), din cauza cSrora nici o invinuire nu atinge
pe Petru, cdci se putea, vdzind pi ei ceea ce s-a ficut, si scape, pretum .si tofi pruncii din Bethleem, ;i din toate hotarele lui, daci pdrintii lor ir li ltiut ceea ce se va intimpla, care s-au omorit de ucigagul lrod din cauzi ci el cluta si se piardd un prunc, dar care ;i el
a sclpat dupl porunca ingerului Domnului, aturnci in grabb a inceput a
prida pi cu-iufeali a jefui potrivit chemirii numelui, precum s-a scris:
,,Cheam[ tt,t-ul" Lui, pradd in grab[, jefuiegte la iufeali; pentru ci nrai
inainte de a gti copilul sd cheme pe tatdl sdu ;i pe mama sa, se va lua
purterea Damascului Si prizile Samariei inaintea regelui Asiriei" (Is'
B, g-+). Deci 9i magii, cei ce au fost prldati 9i jefuifi' cu supunere ;i
cu cinstire se inchinl pruncului, gi deschizindu-Si visteriile si adueindu-i
prea potrivit ;i preacuviincioase daruri, aur, t[miie, 9i smirnS, ca unui
impirat gi Durnnezeu, Fi om; drept aceea nu au socotit ei a fi demn
s[ se intoarci la irnpiratul asirian, fiind c[liuzifi de Providenfd, ,,c6
luind instiinlare prin vis, se spune, sd nu se intoarcd la Irod, pe alti
cale s-au dus in fara lor(. (n4t. 2, 16). Deci vSzind lrod, virsStorul
de singe, cd s-a ingelat de magi, s-a miniat foarte 9i trimi{ind se spune
a omorit pe toli pruncii din Bethleem 9i din toate hotarele lui, de doi
(SCURGEREA
SAMTNTEI.
CASATORIA
SI
. . . Tojt" fdpturite lui Dumnezeu sint bu'e ;i curate; fiindci cuvintul lui Dumnezeu n-a ficut nimic netrebnic
"u"""ut; taci aup; Ap;;_
tol, ,,ai lui rrristos bun6 mireur-a "intom liintre
cei ce se mintuiesc.,
I Atanasie
(II Cor. 2, 75). Dar fiindci sigefile diavolului sint diferite gi de multe
feluri, gi pe cei mai curali la minte se nevoiegte a-i tulbura, gi opregte
pe frafi de la strdduinlele obignuite, scmdnind pe ascuns in ei ginduri
necurate pi spurcate, vino, ca pe scurt sd alungdm amEgirile diavolului,
prin harul Mintuitorului nostru gi sd intirim rnintea celor mai simpli.
,,Toate sint curate celor curafi, iar celor necurafi gi congtiinfa gi toate
le sint spurcate" (Tit. 1., 15). Dar md minunez de vicle;ugul diavolului,
ctrci fiind el stricdciune pi pieire, stirnepte ginduri la aparenfd curate;
iar ceea ce se face este mai curind cursd ori ispitire, cdci precum am
zis mai inainte, pentru ca si refini pe cei strdduitori de la zelul obi;nuit pi mintuitor pi pentru ca sd se pari cE a invins in aceastd privinfi,
intrebuinfeazi astfel de momeli, care nu aduc nici un folos pentru viafd,
ci provoacl intrebdri ,si flecirii, care trebuiesc inldturate. Cici, spune-mi
mie, iubite ;i prea cucernice, ce picat, sau necurdfie, are o scurgere
fireasci. Aceasta ar fi tot a$a ca ;i cum cineva ar voi sd aduci invinuire
pentru secre{ia ce se elimind prin niri, gi pentru scuipatul ce se elimini
prin gur6; dar avem sd spunem inci mai multe gi despre curgerile din
pintece, care sint necesare celui viu pentru viafd. $i apoi daci credem
cd omul este fdptura miinilor lui Dumnezeu, dupi dumnezeie,stileScripturi, cum se putea face din puterea curati un lucru sptrrcat? ,,Daci
sintem neam al lui Dumnezeu, dupi Faptele durnnezeiepti ale Apostolilor (77, 28-29), apoi nirnic necurat nu avem in noi,,; fiindci numai
atunci ne spurcim, cind fiptuim picatul cel prea puturos. Iar cind se
intimpli vreo scurgere fireasci involuntari, atunci necesitatea firei, precum am spus, pe lingi celelalte o suferim gi pe aceasta. Insi fiindcd
cei ce vreau sE grdiascd impotriva celor cs se numesc drepte, sau mai
bine zis, celor fbcute de Dumnezeu, se referd ;i la cuvintul evanghelic,
dupi care ,rnu cele ce intri spurci pe om, ci cele care ies", trebuie si
se mustre gi aceastd nesocotinfi a lor, ci nu o voi numi intrebare.
Fiindcd inainte de toate, nefiind intirifi, in negtiinla lor, vat[md Scripturile. far cuvintul divin este aga: Fiindcd iarS,siunii au asemeneaindoiald asupra mincdrilor, insu;i Domnul, dezlegind neptiinfa lor, adicl
dind in vileag eroarea Ior zice ci.. ,,Nu cele ce intrd spurcl pe om, ci
cele ce ies; apoi adaugd: Si de unde ies? gi rSspunde: dn inimd; cdci
qe gtie ci acolo sint visteriile rele ale gindurilor spurcate gi ale celorlalte picate. Iar Apostolul invifind mai pe scurt despre aceasta zice:
,,Mincarea nu ne va pune pe noi inaintea lui Dumnezeu,. 1I Cor. B, 1B).
$i de ar zice cineva acum deslugit ci scurgerea fireasctr nu ne va duce
spre pdcat; s poate ci gi doctorii, ca mdcar de la cei din afard si se
rugineze, in privinfa aceasta vor r6spunde ci celui ce triiepte i s-au
dat oarecari iepiri indispensabile spre a elimina prisosinla scurgerlor
care hrdnesc fiecare mddular din noi, precum cele de prisos ale capului
sint perii, gi mucoasele cele ce se elimind din cap, pi ale pintecelui ce
se leapEdd; deci cele de prisos ale canulelor de s6mint6 este aceea.
Agadar, ce fel de pdcat este in fafa Iui Du'mnezeu, o bdtrinule prea
iubitor de Dumnezeu, cind insugi strpinul cel ce a pl5smuit vietatea
334
1 Atanasie
2 Atanasle
2 Atanasic
3 Atanasle
3 Atanasie
canonul
, ! .
-cuprincleco.tinutul rrnci t,pistole dc rispuns aI sfintuIt-ti
Atanasie citre episcopul Rufinian, caic intreba cu,n trebuie sd se
prirneascd,in Biserica cei- ce au aderat, in timpul prigoanei, la
eresul
arlalt.
*s
I
t
-4
339
(+3 7 e )
340
341
313
(OSINDA "DIACONU'
CANONUL 3:: (DESFRIUL CLERICILOR.
LUI PENTRU DESFRiNARE))
Diaconul,careadesfrinat,dupiceaintratindiaconie'vafilentl se va opri de
padat Je la- aiu"orri";-dar fiind po. iu locul nrit'e'ilor,
dintr-o treapcdz,uf!
cei
vechi,
ca,
ia i-pe"tagire clci fiinleazd un can_onprecum socournrind
pedeapsS'
de
fel
E ;t'se supunx "rr-di acestui
de doud ori
pedepsi
ti"":
care
"Nu
legi
acelei
'oar
tesc cei din vechime,
c6ci cei ce
pricini,
alti
(Naiili-i,--gl;
;i pentru
;;;;ii,s;;;aln"
iard;i se
credincio9ilor,
locul
din
sint in tagma *iren"as"e, tii"a scoqi
osinda
odat6
ii
ajun*e
diaconului
iar
cd'oti
orit""." la"locul din car" au
in aceasta singura
rliaconia,
lui
dd
mai
se
;;
i
a""i-tii"a"a
iritriJr"ril
cele statornicite'
osinda sd consiste p"d"opsa. Acestea insa sint dupd
de picat; d1-e4t
indepdrtarea,
este
adevirata vindecare
iii'i"a""Ute,
acela prin sl:lriharul,
lepadit
a
trupului
aceea cel ce pentru voirtptut"u
-u""u i"opuiui, pi prin infrinare'a cu toaii supunerea depirtindtr--se
a
desi'ir'iti
de voluptd{ile, cdroia a fost subiugat, ne 'a, da dovada
pe
cea
atit
noi'
le
sd
tiebuie
ftiT
vindec[rii lui. Deci pe amindou{
cea dupd obicei; qi in privinfa celor. ce
f"g", "ii Si prin
p"""f""te-p."
"inalta,
si se urmeze dupd chipul predanisit'
nu primesc legea cea rnai
(25Ap.;4,27,44TruL.:75,76sin'IVec';79Ancira;27Cartg';
6, 78, 32,44, 57,60, 69,70, 87 Vas' c. Mare)
'innoieqte
dispozilia canonului 25
ln acest canon sfintul Vasile
se cateriseqte,adici
desfriu
de
c1e'icul dovedit
upo.toii",'f;i.r"if"l;"ii
dar nu se exchtde
treaptd'din
depune
se
sau
se despoaie ae ci"ufiruolesc
referire
sc
face
Ei la prevemotivare
1n
ii;-."L""1t"t*-ui.J.i""l."a.
cleri din Sfinta Scripturd (Numcri 1' 9).
CANONUL 4: (CASATORTAA TREIA)
'se
ln privinta celor ce se cdsltorese a treia oard 9i a celor ce
coreseste
care
cisitoresc mai de multe ori, affr hot[rit acela;i canon,
doua oarS; adici pentru cei
a
cdsitoresc
se
gi
pentru
cei'ce
ilur-,zdtor
anl; iar
ce se c6sdtoresc a doua oar6, un an; altii insl au hotirit doi
ori si
multe
pe
de
trei,
afurisesc
g
ii
oari
treia
c5s[toresc-a
pl "Lr ""
ci poligamie'
nu't[,
nu
numesc
p"
aceasta
ca
""u
u"iSi
;; ;;.1"-o
-o
"" ,u pedepseSte;pentrtt aceea si Domnul
[u inui curind'a"ifri"u"",
aculn
u-ri. iu-u"itencei, care schimbase cinci birbali: ,,Pcr care-l ai
peste
limita
trecut
au
ce
cei
cI
1B).Pentru
4,
birbat.r'(Ioan
nrr-1i "riu
""".tii a doua nu mai sint vrednici s5 ,se numeascS cu numirea de b6rde sofie. Apoi in pri'irfa eelor ce se cdsdtoresc a treia oari
il"i,"u"
am'primit obiceiul dL afurisire pe cinci ani, nu din 'reun canon, ci din
ei
ur-uruu celor primite mai inainte. Dar nu trebuie a-i opri -pe
trei
ani,
ori
dni
".r tott t de la liisericd, ci a-i invrednici de ascultare,
de Ia inrpirt6;irea
ii aupa ""eea si li se tlea voie sd stea impreuni, iar
344
sflntei raine celei bune sx fie $inufi departe, gi atunci cind vor arita
vreun rod de pociinfS, si se apeze Ia locul imptrrtigirii. ,
(17 Ap; 8 sin.
,^
!_e_9.;3,8T Tntt.; 79 Ancira; J,7 Neocez;I Laod.;
12,30,41, 50, 53, 80,87 Vas. c. Mare)
sflntul vasile considerd ca adevirata cisdtorie. numai prima cdsitorie. Pe a doua o tolereazd lnsd ca o indulgenlA fatd de slSbi:iunea
omeneascd.
rn acest canon, ca gi in eanoanele 50 gi 80, sfintul Vasile are in
vedere insd pe cei ce contracteazi o a treia sau a patra cdsiitorie.
rn_trucit, pentru cei ce se cdsdtoresc a doua oari s-a fixat prin
Laod., o epitimie de un an sau doi, dupi felul pocdinfei, sfintul
93".._1
Vasile in canonul 50 zice cr a treia cdsdtorie este interzisd de lege; iar
'astpentru qS ce din necesitate sau din alt motiv oarecare incheie 'o
fel de cdsdtorie, el prescrie o epitimie de cinci ani. Iar in canonul B0
considerd cdsdtoria a patra ea pe un pdeat mai mare ca desfriul qi ca
o faptd animaiicd. Aceastd invAtdturd a sfintului Vasile era docirinu
intregii Biserici.
lq f,el- prevedeau qi legile rornrre (pro<rhiron IV, 2b; Nov. g0 a lui
Leon Filozoful _- Jus greco romano III, lgg).
De remarcat cd in veacul X insuEi impiiratul Leon Filozoful, care
a consfinfit aceastJ rinduiald prin Novela 00, a incdlcat-o, contractind
a. patra cdsdtorie. Impdrtrtul cdlcind doctrina Bisericii, autoritatea bisericeascd a fost nevo_itdsd se ocupe din nou de problemd, dind rispuns
oficial, - canonic, la intrebarea: ,.De cite ori poate sd se admitd ineheierea cdsdtoriei pentru o persoand rdmasd veduvi?,,
lmpdratul r,eon Filozoful a pierdut in timp de cifiva ani doui
sofii. Nevoit -sd se cisdtoreascd a freia oard, in a'celagi an i-a murit qi
a treia sofie. Impdratul fiind inci tindr qi neavind mo,sienitori lesali voia
sd se cdsdtoreascS patra oard cu o femeie cu care avea deia irn copil
{
-sd
nelegi,tirn. Nicolae I, patriarhul constantinopolului n-a voit
binecuvinteze aceasti c5sltorie. motivind cd este potrivnicd dispozi{iilor canoniqe ale Bisericii. Intrucit, din ponrnca impdiatului, acesta'a fost eununat
de un.p""-ot,patriarhul a exclus pe impdrat din Biserici, iar pe preotui
respectiv l-a caterisit. ofensat, impdratul a dispus ca patriarhul' si fie
exilat qi la un sinod din g0B, format din adepfi ai imilaratului, pitaarhul a fost caterisit si s-a ales un alt patriar:h (Eutimiu), iar cdsitoria
impdratului a fost declarati legal5. Faptul acesta a produs mare tulburare in BiserlcS. Murind Leon la 912, urmagul sdu la tron impdratul
Alexandnr a convocat de indat5 un sinod care a reintegrat in- scaun
pe patriarhul Nicolae, care cu greu a iiniqtit spiriteie.
Patriarhul Nicolae, pe vrmea impira{ilor constantin vII gi Roman
T, la anul 920 a convocat un sinod care a condamnat tot ceea c s-a
hotdrit la sinodul din g0B, impotriva prescripfiilor eanonice ale Bisericii Ei s-a emis un ,.Tomos l]nionis". rdmas celebru in istoria dreptului
bisericesc, adici actul de unire gi impieare a Bisericii cu Statul (Sint.
At. IV, 3 - 4; Sint. At. \II, 159 --- 161).
345
Acest Tomos conline urmdtoarele dispozi{ii canoniee: Dupi o cuvenitd introducere, se imparte in qapte canoane. Primele trei se referd
la chestiunea, pentru care s-a convocat acest sinod. In canonul 1 se
spune cd de atunci incepind ,nimenea nu mai are voie sd incheie a
patra cdsdtorie, iar dacd face acest lucru, cdsitoria aceasta nu se va
mai recunoagte, gi nu numai c6 respectivul se despoaie de orice cotnuniune cu Biserica, ci i se interzice ;i intrarea in Biseric5, pind cind
rdmine in astfel de legdturd ilegal5. Canonul 2 vorbeqte despre cdsdtoria a treia, gi spune ci in genere gi aceastd cdsdtorie trebuie privitd
ea interzisd, admifinduse exCep(ii numai in cazuri deternrinate. In
privin{a cdsdtoriei a treia, canonul dispune in special urmdtoarele: a)
dacd cineva este de 40 de ani gi firi copii, gi doregte sd se cisdtorease6
a treia oard, acela cinci ani de zilc nu poate sd se cuminece; - b)
dacd cineva este de 40 de ani qi are copii, aceluia ii este interzis sd
se cisitoreasci a treia oard; - c) dacd cineva este de 30 de ani qi are
eopii din primele edsitorii, qi totuEi doregte sd se edsdtoreascda treia
oard, acela sd se opreascd pentm patru ani de la cuminecdturS; - d)
daci cineva este de 30 de ani Ei nu are copii, aceluia i se poate permite
cdsitoria a treia, dar i se dd qi epitimie. In canonul al treilea se prescrie epitirnie de Eapte ani, ca gi pentru cdsdtoria primd Ei a doua, dacd
se dovedegte cd cineva a ripit sofia, sau dacd inainte de cisdtorie a
avut relalii sexuale. In acest canon se mai adaugS, Ei c5, preotul care
d5 sfinta cuminecdturd euiva impotriva dispoziliei cuprinse in acel ca-.
non, din acel moment iqi pierde qi el slujba sa qi cade Ei el sub epitimie de gapte ani. Aceste trei canoane se cuprind in acest tomos, care
s-a confirmat de impdralii menlionali, qi s-a promulgat qi ca lege de
stat (Sint. at. V, 6 - 9; Zacharie, jus greco-romanum, III, 230 - 232).
Dar nici aceastd hotirire nu a mul{umit pe cei ce fineau riguros
la sfintele canoane, deoarece ei vedeau in aceasta slSbiciune fati de
puterea de stat, in urma dispozifiei despre cisdtoria a treia si combSteau totodatl aeeastd hotdrire. Abia pe vremea impirafilor Vasile II si
Constantin VIII qi a patriarhului Sisinius, s-au linistit luerurile. la anul
997, cind s-a adus ln fata marelui sinod tomosul, eonfirmindu-se in
chip solemn, gi addugindu-i-se incd patru canoane. Dintre aceste eanoane: ln can. 1 (4) se anatematizeazA eei ee indrdznesc sd introdued inovafiuni in doctrina bisericeasc;i; can. 2 (5) anatematizeazi pe cei ce
aeuzl Biserica de sl5biciune. fiindci impdratul Leon a recunoseut acea
cisdtorie a patra pentru pacea bisericeasc5; can. 3 (6), anatematizeazd
pe cei ce indrdznesc sd spund ci sflnta Risericd nu ar fi pdstrat eurat5
gi nealteratd doctrina predanisitd, gi can. 4 (7) anatematizeazd pe cei
ce indrdznesc sd nu primeasci vreunul dintre sfintele eanoane, eare au
fost date mai inainte qi care au fost primite de Biserica intreaod (Sint.
At. 5, 9, 10). Dupi aceea au incetat tulburirile din Bisericd qi Tomosul
a fost primit gi recunoscut de cdtre to[i, Ei dispozi{iile cuprinse intrinsul au rdmas ln vigoare in lntreaga Bisericd Ortodoxd pind in ziua
de azi. Prin urmare, in conformitate cu aceasta, dupi dreptul canonie
346
al Bisericii ortodoxe, cdsatoria a patra este cu totul interzisd iar crs6toria a treia este permisi nurnai in cazuri cxcep{ilnale, "si anume numai.
cu incuviin{area episcopului competcnt.
CANONUL 5: (PRiMIFEA ERETICILOR, (ERETICTI CARE SE
POCAIESC PE PATUL DE MOARTE))
Aceia dintre eretici care la iegirea din via{d se pociiesc, trebuie
si se -primeasc6; sd se primeasci, ins6 firegte nu fdril chibzuinfi, ci
cercetindu-i, daci vor ar[ta adevdrata pociinfi ;i vor avea fapte, Iu"u
mdrturisesc rivna lor spre rnintuire.
_ -(2, ,74, sin. I ec.; ? sin. II ec.; ?8, 96 Trut.; 72 Neocez.; 7g, 47
Lood.; 45 Cartg.)
ln acest call6n sfintul Vasile referindu-se la invii{5tura Bisericii
care prevede cd oriee eretie eare se converteqte la ortodoxie trebuie
sd fie primit cu respectarea ceremonialului prer'dzut de eanonul ? II
ecumenic, pentru diferitele categorii de erctici, aratd cd aceastd rinduialS trebuie sd se respecte eu aceeaqi rigurozitate. mai ales cind. convertirea are loe in pragul morfii.
Avind in vedere aceasti ultimr categorie cle eretici adaugi clispozi\ia cd unii ca acestia trebuie sd fie intrebati eu deosebire dacd c"ondamnd
cu sineeritate erezia mirtrrrisiti pind atunci, si daci va rimine statornie
in invdfdtura ortodoxi in eazul cd se va insdndtoqi. Daed nu deelar5
aeestea, spune sfintul Vasile, ereticul sd nu se invredniceasci de sfinta
impdrtdsanienici eind este pe moarte.
CANONUL 6: (CASATORTTOpRrTE. (CASATORTA CELOR OpRrTr
DE CANOANE, BSTE DESFRIU))
_Desfriul persoanelor canonice sd nu se socoteascdde nunti, $i cu
tot chipul si se rupi insofirea lor; cici aceasta este de folos gi Bisericii
spre intxrire, pi ereticilor nu Ie va da prilej impotriva noastri, pr.eculn
ci prin ingiduirea de a pEcitui i-am atrage spre noi.
( 2 ! : 2 6 A p . t ;7 4 , 7 5 , 7 6 s i n . I V e c ; 4 , 6 , 4 4 T r u I . ; 7 g A n c i r a ; 3 ,
7 8 ,2 0 , 3 2 , 4 4 , 6 0 , 7 0V a s .e . M a r e )
Sub denumirea de ,,persoanecanonice.. sfintul Vasile are in veclere
pe cei ce au intrat in cler necdsitorifi (carr. 26 ap.), gi pe cdlugdrii
qi ciluglrifele care au depus votul castitdfii.
Potrivit prevederilor canonului 25 apostoric, persoana preofeascd
care cade in desfriu, se caterisegte.
unii clerici, caterisifi din cauza desfriului sustineau insd ci au
dreptul sd trdiascd in cirsdtorie cu femeile, din cauza cirora qi-au pierdut slujba preofeascd, qi nu li se poate interzice cdsdtoria. La fel susfi_
neau gi cdlugirii Ei cdlugdri{ele in a-eeagisituafie.
347
S f i n t u l V a s i l e a v i n d i n v e d e r e a c e a s t d s i t u a f i e ' l n i n tcdlugdresc'
eresulmen9i
demnitdtii cinului
tirr""ii *airii'rritltiJ"Ji-Ei'".t't"pitatii
(cqn' 4 Gang'),-dispune,cd
ereticilor
tuiecgiunite,
A;
i"ri^rii"".i;"
#;';
sau au depus vofu[
tn cler necisitorili
;"i p"i-iti
d;;;;
lfii^
;ff
dea voie s5 trSiasc6
se
li
nu
s5
desfriu
i;
castitdlii qi apoi u;- d;;apdcat'- Si c,u atit mai putin sd'
cu persoana, cu care a cdzut in acel
la tot cazul, trebuie des-,
incheie cSsdtorie r"g"rJ "., a""i", ci, acegtia
si
inceteze'
pic5toase
paritti ii "elaliile loi ilegale Ei
(osINDA
CANoNUL 7: (DESFRIUL cu BARBATII, SODOMIA'
PACATE
DESFRIULU iU BARBATII, A SODOMIEI $I ALTOR
ASEMENEA))
-ii barbdteascS, ti stricStorii de animale, 9i ucide parte
stricitorii
-ii-iermecatorli,
adulterii pi idolatrii, sint vrednici de aceeasi
gafii,
dispozi{ia ce o ai in privinfa
ap[ca
aceea
pedcaps5; drept
-9i la acegtia
pociit pentru
Iar'in p.i"i"iu celbr ,ce treizeci de ani s-au
I"iJ"Uf.
nici a ne
se
cuvine
nu
ne,stiinfd,
necuralirea, p" "u"" au'f6cut-o intru
de
vrednici
pe
cei
face
ne;tiinfa'ii
atit
cdci
tori
i;ili;;ft-p.i*i"ua
pedepsei,-ce
prelungirea
iertare, cit gi marturisirea de bun6 voie,'si
s-au -dat Sas-a ftrcut atita timp; fiindcd aproape un veac de om intreg
drenl
imoralitdfi;,
comite
nu
spre
a
tanei, ca sI fi s"'iea corecfiunepedeapsi'
cle
prelungire
fdr6
primeascS
aceea, poruncegte "" ""o* s['se 'induplecd
miloitivirea ta '9i daci arattr
mai ales dacd au li f""",*f, care
viald vrednicd de indrumare.
( 6 7 , 8 7 T r u t . ; 7 6 , 7 7 , 2 0 , 2 0 , 2 2 , 2 4 A n c i ' r a ;5 8 , 6 2 ' 6 3 ' 6 5 V a s ' c ' M ' ;
4 Grig. de Niso)
cei ce
In acest canon sfintul vasile are in vedere pe vr-Sjitorii sj
p-e
ajutor
in
chemind
se indeletniaese cu--fapte pacdtoase similare, care
IV
(sint'
at.
cinstesg
slujesc
-sint EiJ
ai""olirr in vrdiile to", prin aceasta ii
peaceeaqi
vrednici-de
pdrinte,
sfint'1
f fOl. boti ac"Sfia .p"h"
trebuie sd
deaps.l. Aceasta nu insemneazir insd c5 toli acegti pdc;togi'
trebuie
fiecare
ei
pocdinle'.9iacelaqi numdr de.ani -cle
;;a;pil";;"cd
privinfa
in
v.9r..ho.t51i
se
atitia
lt^""?;Eil;;a
'si ""i a" epitimie, .ci{i
pentru ucigaqi, otrdvitori Ei.vrdjito_ri, - 20 de
""""*,
,"ii- r" parte,
ani de eu"i ao epitimie rcr". SO,O^SVas. 9, rt-,), iar- p-qnt5uceilalti 15
apoi pe
menlioneazd
Vasile
Siintul
M.).
c.
nill*ie (tan. 58,'Oz, os Vas.
penneEtiin!5.-gi
din
e6zut
au
in
eare
p"i.tqi
neclrdlie,
in
;i ;;""illorf
inteVasile
sfintul
tru care ei ," po"eiu." 30 de ani. sub .,necuralie(
rude d-e sini"g"-"i"i irr"estui, "ina "in"rru cade ln desfriu cu pers.o_ane
At. IV, 112).
(Sint.
bund
o'
seifae
toate
Etiin!5
alte p5cate; d"
G-Si";
CANONULB:(UCIDEREADEVOIE$IcEATARADBVoIE)'
cel ce in minie a intrebuinfat secure asupra sofiei sale, este ucig";. n"", ti"e ca mi-am adus aminte, 9i este vrednic de priceperea ta
94d
351
i.
t
,,
352
CANoNUL
3i5
Grig.d,eNisa)
i'r
''t;t'i'
'i
i';..,.; :il _i
. i)V..'
'o i"
""; uti
,,, .,,CANONUL
':l 'Pirinlii
no.ptri nu au socotit intre ucideri, uciderile din rizboaiei
mi se pare sb Ie dau iertare celor ce lupti pentru bunacuviinle 9i pentru
dreapta cinstire de Dumnezeu. Dar poato ci este bine a-i sfltui ca trel
ani Jd se refinE de la implrti;ire ca cel necurali cu miinile.
(22, 23 Ancira; 1 Atanasie cel A[are; 8,,,!3, 55 Vas. c' More;.5
Grig. de Nisa)
, r1: j!11js-;.. ii.,) i.:
rroq i4 ,
Fdcindpomenire,ra inc!ffiit,rTcanonului,'tid'
biii"lltf
inogi"i,cu sigu-
ranfi sfintul Vasile are ln vedere pe sfintul Atanasie cel Mare, care in
epistola sa citre Amun (can. 1) declard c5: ,,Omorul nu este i-ngdQuil
clar este gi legal gi vrednic de laudd a ucide pe inamic in rdzboi". La
apeasta sfir:tul, Vasile adaugd sfatul sdu ca cei ce s-au ficut vinovali
de ucidere sd se retind trei ani de la irnplrtdEanie. Motiveaze opinia
sa flcind referire la prescripfiile Vechiului Testament (IV Moise 31,
77 -24); lncerclnd, ca prin aceasta sa ugureze gi starea sufleteascd a
soldafilor din cauza clrora s-a virsat sirrge omenese.
Comentatodi Zcsnata Ei Baslamon, fac precizarea ce jn. practica
viefii bisericeqti se observl cA. nu s-a respectat sfatul sfintului Vasile
ci s-a avut in vedere prescrip$a sflntului Atanasie ieel Mare, citind
s3{
*;
'
ts
')
Bbd.,
r .ii
.: /
';;i
i.i
s6d
..i.:.
ln.privinfa
fecioarelor
cdzute,
ca-re
au figdduit Domnului viala cea
^,.
l"!"1 sfinfenie, apoi cizind in-patimile trupului gi-au cilcat figiduinfele lor, Pdrinfii nogtri purtindu-se cu bunitate ;i cn blindefe fafn <le
ne_putinfele celor ce aluneci, au legiuit si se primeascd dupd'un an, la
fel orinduind _ca pentru eei ce se cdsitoresc a doua oari. bar, mie-mi
se pare, ci, deoarece Biserica, sporind prin harul Iui Hristoi se face
mai puternicd pi acum se inmullegte tagma fecioarelor, trebuie si se
ia aminte cu de-adinsul la lucrul care se cunoa;ts prin infelegerea ;i
prin sensul scripturii, ce se poate gisi prin interpietare; ca iaduvia
este rnai prejos decit fecioria; deci ;i prcatul viduveloi, este rnult in urma
celui al fecioarelor. si vedem dar ce a scris Pavei rui rimoteir ,,rar
de vlduvele cele mai tinere te ferepte; c6ci atunci cind se infierbinteazi
impotriva lui rrristos, poftesc sd se mdrite, avirrd osindx, fiind;e
ri;
cilcat credinfa cea dintii" (I Tim. 5, 11-12). Deci daci viduva se su-,
pune
-sub picat prea greu, ca una ce a lepidat credinfa in Hristos, ce-n
trebuie sd socotim de.sprefecioarS, care este mireasa lui Hristos,
;i vasj
sfinfit, afierosit stbpinului? Mare picat face si ceea ce se cli roabi
nunfilor celor ascunse, umplind de striciciune casa, necinstind prin viafa
ce-a_vicioasEpe cel ce o arc; dar cu mult mai rea este mireasa, fa"inau-ie
at'lteri, pi necinstind unirea eu mirele sru, dindu-se pe sine voluptxfilor
celor neastimp5rate. Agadar vrduva se osindeptn "a o roabE stricat[, iar
tecioara se supune osindei adulterei. Deci precum numim adulter pe cel
ce viefuiegte impreun5 cu femeie strdinr, neprimindu-l mai inainte la,
imp5rtEpire pind ce nu va inceta de la picat, tot aga vom hotiri 9i in
privinta celui ce are o fecioari. Dar ;i aceia trebuie str stabilim acuma
cE fecioarr numim pe ceea ce de bun6 voie s-a adus pe sine Domnului
gi a renunfat la nunti, ,si a preferat viala cea intru sfinfenie. Iar f6gi-
!.if
r,
ia
358
SO}:. CANONUL
19: (FAGADUINTELE
:(VOTURILI]}. CALUGARILO.R)
ln
Diataxis in 34 capitole, care prezinta o deosebiti valoare Ei interes
cum
canon
prezentul
in
ardtatd
monahale,
vielii
sublimitdfii
cut oiqter"u
qi:in celelalte canoane ale sfintului pdrinte, care trateazd despre viala
monahald. Lucrarea sla editat 9i in iimba romAnd sub titlul: ,,Vechile
Lucrarinduieli ale vie{ii monahale(', 19i9, in editura mdndstirii Dobruqca.
BeneCasian
Ioan
Mare,
cel
Pahomie
Ei
Sf.
qi
iinduietile.
;";ti""
;;
(N. n.).
dict
CANONUL20:(FAGADUTNTELE(VOTURII,E)ERETICILORSI
NECRBSTINILOR NU S1NT FAGADUINTE)
Acele femei, care in eres fiind, au fig6duit fecioria' apoi pe u-rmi
dimpotrivn ar fi ales nunta, nu socotesccb acesteatrebuie a se osindi; cd
toatl cite le spune legea, celor de sub lege le griieqte (Rom. 3, 19); iar
"Liu ""r"puse'inci
iulului lui Hristos, nici nu cunosc legile Domnului;
drept aceea sint primite la Bisericd ;i iertate pentru cd acestea' o au
""a ir llristos. $i indeob;te cele ce se fac in viafa -catehuai"-"tJi"ta
menici nu se supun la rispundere; Iirette ci pe ace;tia Biserica nu-i
primegte fird botez; drept aceea'la aceqtia sint foarte necesare prerogativele na;terii.
(14 sin. I ec.; 7 sin. II ec.; 5 Neoeez'; 79 baod'; 6 Tim' Alez; 5
..1
Ch.iril Aler.)
pusi
de
ArnJiIn acest canon sfintul'Vasile rdspunde Ia intrebarea
lcchie, dacd o femeie care a depus votul fecioriei, in cadrul unei socieBiseried,
tirti eretice, ;i I.a c5lact mdriiindu-se, _poate_fi primitd in
iart5
toate
sg
Hristos
in
prin'botezul
primitdt
intrueit
poate
fi
ca
."[ti"a
7 II
canonului
prevederile
pdcatele, fi5spunr,ri acesta corspunde cu
fdcute
voturile
numai
potrivit
cdreia
icumenic, 9i cu doctrina canonicd
i" "ua."i bisericii se pedepsesc cu pedepse bisericeqti in caz cd sint
"afJ",. pe cind voturile fdcute in ifara Bisericii nu pot fi socotite
voturi qi ele nu sint valabiie in Biseric5.
21: (DESFRIU (ADULTER) $I DESPARTENIE)
:
aR9!
c6sitorie,
in
Dac[ un bdrbat viefirind impreund cu o femeie
nemu,lfumindu-se "u ,rorrtu, ar ciclea in desfriu, pe unul ca acesta il
'socotirir desfrinat,
9i mai mult ii prelungim epitimiile. Insi nu avem
eanon de a-l supune vinovitiei adulterului' dacd picatul se va comite
cu cea liber[ de nuntd, cdci precum se spsne, adultera spurcindu-se_v_a
fi ttr r" va intoarce la birbatul s5u (Ie_r.?..1),-!i cel ce !ine-adulil";;;
fdrl de minte ;i nelegiuit (Pitde 18, 22); dimpotrivi cel_ce a
".ie
ti"x
desfrinat nu se va opri de Ia impreuni vietuire cu sofia lui. Drept
uce"a f"m"ia va primi pe blrhatul sdu, daci el s-a intors de la desfriu;
de la casa sa pe cea intinat5; Fi nu este u;or
'aiar bdrbatul va indepfrta
acestora,dar obiceiul a;a s-a'firtut.
gisi
in-prir.infa
motivul
se
( 9 , 7 9 , 2 7 , 2 6 , 3 4 t3 7 , 3 9 , 5 8 , 5 9 , 7 7 , 7 9 ,8 0 V q s i l ec . M ; 4 G t i g ' N i s ' )
cANoNuL
360
'
"rr,rit2 Va3ile
cel Mar
361
(67 ap.; 27 sin.t IV ec.; 92, 98 TruI.; 71 Ancira; 25,'26, 30, 38; 40,
:.
42, 69 Vasile c. LL)
In acest canon se trateazd clespre cei ce rdpcsc fecioare logodite
eu altul, ca Ei despre eei ce rdpesc fecioare libere, nelogodite. Sfintul
Vasile dispune in toate cazurile ea rdpitorul sd se supund epitimiilor,
pe lingi observarea prescripliilor legilor statului. In primul caz dispune
ca rdpitorul sd nu fie primit la pocdinlA numai dupd ce fecioara rdpiti
s-a intors la logodnicul sdu, care are dreptul si o primeascd sau sd
nu o primeascd. ln al doilea caz dispune ca fecioara ripiti sd fie redatd
pdrinfilor. Ace$tia cu voia fecioarei rdpite, sint in drept si hotdrascS
clac!. se va cdsdtori sau nu cu rdpitorul. Indiferent de hotirirea aeestora,
rdpitorul, ca unul ce a dezonorat pe ascuns $i cu sila o fecioarS. dispune
si se supund unei epitimii de patru ani, prev5zut5, pentru adulter, gi
n'rmai dupi ispdgire si fie primit la impdrtdqanie.
fndulgenta vdditi a sfintului Vasile fa[5 de rdpitorii de feeioare,
probabil, din consideralie pentru familiile respective gi spre a impiedica un riu mai rriare, nu a prins putere in practica bisericeasc5, ei
s-a impus dispozifia previzutd in eanonul 27 IV eeumenic 5i repetatd
apoi Si prin canonll 92 Tntlan, potrivit edruia rdpitorul de fecioare se
I
sarrcfioneazi cu anatema.
Comentatorii aratd ci in vremea aeeea in vigoare erau 9i prer-e:
,
derile legislafiei greco-romane, potrivit olrora rdpitorului de fecioare
fecioara rdpiti chiar 9i in cazul eind pdrintii
i se interzicea
'gi-arcisStoria cu
da consimlimintul la aeeasta' (Sint. At. IV, 152, 153).
fecioarei
CANONUL 23: (CASATORII OPRITE)
s-au c[sitorit cu dou[ surori,truu ""Iu ""'s-al "ar:;;;
^..
'l6rit f""r*
cu doi frafl, noi am emis o scrisoare, a cirei copie am trimi.s4
cucerniciei tale. Iar cel ce a luat pe sofia fratelui s[u, nu se va primi
inainte de a se despXrti de ea.
(19 Ap; 26, 54 Trul.; 2 Neocez.; 68,76, 78, 87 Vasile c. M.; 5 Teof'
AIen.; 77 Tim. Aler.)
La lntrebarea dacd un v5duv (sau viduvd) poate incheia cdsitorie cu sora rdposatei sale so{ii (cu fratele riposatului siu sot). sfintul
Vasile spune ci a scris deja in Epistola adresati lui Diodor din Tars.
care constituie canonul 87 al sfintului Vasile, potrivit cdruia aceastd
cdsdtorie este strict opriti Si cd cel ce a incheiat o astfel de cdsitorie
poate fi primit la pocdinfd numai dupd ce desface aceasti eisdtorie
nelegluitd (vezi qi can. B7).
.,
-,
CANONUL
RICII)
INCHINATE
BISE-
Apostolul a hotirit cE dacS v6duva, cea socotitd in numdrul vdduvelor, adicfi cea prirnltE in slujbl de Biseric[, se cisitore;te, si se
treacd cu vederea. Iar in privinfa birbatului viduv nu este nici o lege'
362
, I
363
adicd
acest canon sfintul Vasile are in vedere concubinajul,
,si..+.ri,,trn
il
considerS
pe
care
,;;";;fu;"
cu o femeie liberi,
"""i rri"n"l-iib",
astfel de via!5, Sfintul ,Vasile dispune
duo
ce
privin!"
""r""
in
Gf"iJ.
ca aceqtia sd se despartS' Sau si se
pentru
sI se facd tot ce e fosibil'
aceasta qi -nici ;nu pot fi .deterreuqi
va
se
nu
Diaci
legal.
"arato*"""d
epitimiei
si se cdsdtoreasc5.unii ca u"eqtiu, trebuie lsd fie supuqi
mina{i -Jesiriu
sd
nu
crumva
ca
laolaltd
a
vie{ui
qi sir ti se admitd
;;;a;"
adulter
comitd
sd
in
secret,
intilneascd
se
se intimple "urro -ui ra.r 1ta
sinucidd a$a cum
in caz c5 s-au casdtorit cu alte persoane, sau s5 se
precizeazdcomentatorii).
J- r^ J^^r-:ardTolerarea concubinajului e o excep{ie de la doctrina canonicd
Spre
surprindS'
ne
si
nu'trebuie
Vasiie
Siintut
tati in acest canon de
in vedere tim" i"t-r"g" bine dispozilia acestui canon, trebuie si avem
din veasociald
via{a
elaboiat gi concep$it.c".ui dgminatin
;"i-:,I;6-;-a
legale. a
reglementdrii
qi
modul_
la cdsdtorie
irf ,.urp""tiv ctr p"iti."
imperiucadrul
in
IV
in'veacul
trdit
a
Vasile
institufii. Sfintut
;;"t"i
legald (legitiir_ri 1.o,nurr.l-egistaqia romane admitea pe lingd cdsdtoria
" "lYi
vieluire
ca toleratd, Ei un fel de impreund
mum matri*o.tirtttj,
numiti
liber6,
femeie
o
cu
c6sdtorie
b6rbat, care nu u"J'i" f"glture'dL
de diferenconcubinatus 1"on*bina;[ aceasta fiind imp'si mai ales
unei-cSs6torii
incheierea
permiteau
nu
care
o"-"iii,
dintre
lele sociale
leAale intre oameni de diferite categorii sociale.. lmpdratul -Justiniaq'
d". conviexTv,^xfr,
'dacd s-a-r"e.rira,tintrucitva Ei acestlql qi ln fala
;;:;N#li;
public
,in
declarau
persoane
cele
douE
iuire aami{ind-o
puteau fi
martorilor "a oo" tiltui impreunS. Copiii din - concubinaj
riposat'
pe
fconcubinul
tegalizali iar concubina pute-a moqteni
vedere
Acest fel de impreund vieluire sau concubinaj il are in
l
'$i
consortium'
td
sinokesion'
sfintul vasile in aclst "urro' sub cuvintul
legale ale
aici, ca gi peste tot sfintut Vasile are in vedere rinduielile
vedere'al
pu-nct
de
din
dacd
qi
de
aceea'
pe-care
le respectS,
statului'
canonic,
sau
legal
a""pt"f"i bisericesc "r-po"t" admite concubinajul ca
ceva
intilnple
se
s5
cumva
totuEi, in cazul extrem il tolereazd, ca nu
1
mai rdu.
societatetea creEtinS a prins
De remarcat c5 de-a lungul istoriei, in
acea'cdsitorie
c1
coneeptia.
1ur1ai
din ce in ce rdddcini mai bonsistente'
La reaBisericd.
de
binecuvintatS
fos.t
a
care
sd se considere r"gili*a,
impecadrul
In
lirziu.
^ci s-a ajuns
lizatea in practicia acestei conceplii,
a
vieluire
impreuni
de
semn
un
riului g"""o-ro-^1t, "tq*bi."ajul,
legal'
protejat
ln..chipqi
recunoscut
d-1"
bdrbatului cu femeia, tolerat
ltsfirqitut Veacului VIII, cind impdralii Leon
6;
gi-a pierdut impo"iilqB), iar mai
--ix, -imparatul i1 Ecloga !o_r (Titlul II c.
Isaurul qi Constanii"'-C"ir""imr1i
in legiuirea
Macedoneanur
I
Vasile
tirziu, in se"otut
legald, potrivit cdreia, nimeni
numitd prohiron,'ifV, iOl-^" it#nit norma
ori s6 se cSsitoreasci cr.l dinsa,
nu poate line concubind in casa sa' ci
concubinajului in afara legii
sau sd o indepdrteze din casa sa' Scoaterea
-a fdcut ca acesta si-qi piardd orice importan[6. In acelaqi veac, imp6-
2? Vasile,cel Mare
At. rv 722).
t6tf
r
.r
Mi se pare ci este absurd dac6 cineva depune'f6g6diftn1a s5 ser'
refini de cnrnurile de porc. Drept aceea binevoiepte a-i inv6,ta .s6 se
"uiirre de h voturile pi iagaauinlele fdrd de rost; insi adrnite cd intrecirnuritor iu pJr" esti indiferenti, cdci nici o fSpturi a lui
;;-i"-i;t;;
f)urrr'ezeu nu este de ldpddat, daci se ia cu mul{umire (I Tim. 4, 4),
)
deci fdgiduinfa este ridicold, iar infrinarea nu este necesarS.
o
limurire'
nici
nu
necesitd
Cinonul-fiind clar
.,
ri ;.,U
rr'
i r'
cANoNuL 29: (JURAMINTUL NEINGADUIT)
.8t . Stapinitorilor, cars se jurd si faci riu supu;ilor, li. se, :"yi":
tratameni deosebit. $i tratamentul pentru acegtia este de doud feluri:
unuladicda-iinvitasSnusejurelesne;iarcel6laltestes6nustaruie
in hotiririle cele rele. Drept aceea fiind angaiat cineva de pai inainte
pociinfi p_entru
jrin
;u.a,nint si faci rdu-altuia, acela si dovedeasci
^p"ipi""a
jurdmintului, dar sd nu suslind riutatea sa cu -pretextul res.p""ia"ii j"urdmintului. Cici nici lui Irod nu i-a fost de fo]os ci a- iurat'l
carele, ca si nu calce jurimintul, s-a flcut ucigag al Proorocului. In
mult se cuvine a se'
ia"L"if, J"rdmintui eite oprit; dir cu atit mai
cel ce s-a iurat
Drept
acea
rdutate.
pentru
o
osindi cel ce s-a ficut
nelegiuirea.
implini
a-gi
se
sirguiascl
sd
nu
ciiasci,
iai
sI
se
trebuie
.Examineazd adici mai pe larg absurditatea. De s-ar jura cineva si'
scoatl ochii fratelui, oar^ebine este a se infiptui una ca aceasta? de
"irr"ru sd ucidi? in scurt daci va cilca cineva o porunci in
s-* j"*
jurimintului. cd am iurat qi am {inut, nu p5catul, ci s6 pizesc
"*u
j"au"aiif" dreptdfii Tale (Pi. 118,. 106). gi precum -porunca se cade a
i"tAti cu ludecali nestrimutate, a;a se'cade in tot chipul a se desfiinfa
pi a se. stirpi picatul.
- ' (25 Ap.; 95 Trul.; 70, 77, 28, 64, 81, 82 Vasite c' M')
sd nu ne ldsdlr in;elafi de, aparenfele exterioare, ci sd cdutiin totdeauna a afla adcvlrul, in sensul cd femeia, care se ruEineazd sA mearga
singUri la barbatul pe care-i iubeqte, invoed'faptul cd a fost rdpita
ij
de acela, pe cind in realitate ea s-a dus de bund voie la acesta.
\',
CANONUL 31: (CASATORIA CIND SE PIERDE (DISPARE)
. !
;'rj
SOTUL)
Femeia, cireia i s-a dus birbatul ;i a displrut, daci se insofe9te
cu altul mai inainte de a se incredinfa despre moartea aceluia este
adulter5.
i
1 9 3T r u l . ; 3 6 , 4 6 V s s . ' c .M a r e )
.t .
33-35
POCATNTAIm rarwA).
/nrnrd?nn^
hrr
CANONUL 35; (PARASIREA
BARBATULUI).
t
t.,
369
316-38'Vaslle'cel M&it
.. l
,tl. ,
.r
;i:)ltr4 )t;
.I
't'l'::
t:':'J ,
""i ;
ir'
CANONUL 37: (Di')SFRINARE$I CASATORIb:)" i.
't
.Cel eare s-a insurat, dupi ce i s-a luat cea str:hinx (cu care a
viefuit ilegal), in privinfa celei dintii se va invir-rovSfi de adultei', iar
pentru cea a doua neinvinovSlit va fi.
:
(87Trul.;21,34,38,48,.58,77Va.s.c'Mu^e).,f.t
:
.,.ii'
::
..
:i
J
I
cre-stini, Sfintul Vasile rispunde cu respectarea normelor legale ale statului, cd ,,nu este,cisitorie ci desfriu, cind o feeioari se ciis{foregte cu un
biirbat lirrii con-sinrtiirr-rintultatdlui sau (a sc vc:derr;i canoanelc 40. ^12.
ttnde trateaza in qenctal problernc de ciisiitorir'). ;\dtn.te totuli, prin
clerogard, ca, in cizul cinri rilterior fecioara a obfinut consimfirrnintul
d:rr-tt dc legile statului si fie supusi rrnei epitinrij ca trei ani si nrr
se invredniceirscirde Slinta Inrpiirta;ar-rie.iar in caz cclntrar, c;rslitori:r
trebuie sii se rlesfacAca ileqalir.
.r..
rjl
, ir[.,
.li.
.i t
371
tiid ,l
"'!\
:172
-.(82 Ap.4,
c. 1.1.1
;it
?.1
./
t \ii /..,t
I crrR$nnr,A).
sofia
Ceea ce s-a rn[ritat dirr neltiinli cu eel, pe care l-a pdrdsit
illai
dc
s6r6dinsrrl
la
intors
s-a
fiiriclcd
pe un timp, apoi l-a ldsat,
nurtti;
la
de
i*irriu, a derfrinat,- iar din ne;tiinfi. fleci ttu se 'a opri
ins[ mai bine este daci rdmine afa.
(93 Trul.;9, 3I, 36 Vas. c. X[are)
Textul canonului este reluat si intS.rit prin canonul 93 Trulan.
Coroborind textul sanonului 46 cu cel al eanonului g, care trateaeS
.o chestiune similard, observdur ca: in canonul I Sfintul Vasile zice ci fcriolul $i se duce la alt birbat. este adulterfl: iar
11reiacirre-Ei pdraises;te
so,t11p6risit estc vrcdnic de induli{elrtri.rli fenreia cu care el va trtii ulte"
rion nu cste vinovatii. in.canonul 46 declarl desfrinatd femeia, care chiar
374
, (l
r;
Encratilii, ;i sacoforii ;i apotacifil, sint supuii aeeleia.slnortne ta
gi novalienii; cici pentru acegtia s-a emis canon; de-sideosebit; iar in privinfa acestola nu se spune nimic. Noi insi cu un cuvint ii rebotezdlrr
pe acegtia; iar dach Ia voi s-a oprit aceastd rebotezare, precum Pi la
'romani, pentru oarecare pricini, totu;i norma noastri si aibi tirie,
fiindci eresul lor ca unul ce este odrasli a marcionifilor, celor ce se
ingrelogeazd de nunt5, si se feresc de vin, ;i despre creatura lui Dumnezeu zic cd este spurcati, nu-i prirnim pe ei la Bisericd, de tttl se
vor boteza cu botezul nostru. Ca s[ nu zied ei ci ,,sintem boteza$i in
numele Tatdlui, si al Fiului, si al Sfintului Duh", ei, care socotesc pe
Dumnezeu a fi ficXtorul relelor, intrecindu-se cu Marcion ;i cu celeIalte eresuri. Deci daci se prime;te phrerea aceasta, trebuie sd se adunc
mai mulli episcopi, .:i a;a sh se ernitd canonul, pentrrr ca atit cel ce
procedeazd astfel, sd fie fdrd primejdie, cit pi cel ce rispunde sd fie
vrgdnic de crezare in rdspunsrrl sdu privitor la intreb6rile despre creticii
acettia.
(48 Ap.: 8?, gg,98 Trul.; 20 Anc'ia:702 Cartg.;g,27 31,35,36, 4(), ZT
80 Vas. e. Mare;)
Solicitat i5-qi spund pirerea clespre.modul primirii in Bisericd a
.unoreretici, ea encratilii. Ei-ceilalfi, sfintul vasile se pronunfi spunind
ci ,,dupi opinia sa personald" tofi acegtia trebuie sd ie boteze cind ,o
convertesc la Biseriea ortodoxd.,Adaugd insi]. in ceea ee priveqte dispozi{ia canonicii v;r trcbui sd se ernitd de ciltrc sinodul episcopilor, care
singur este, competent in dstfel de chestiuni. Norma qenerald'a fost de
37it
fapt'ernisl ccva rrai tirziu de cirtre slnodul'II ccurlenic r:irre s-a finut la
doi dni dttpi-l'moartea'Sf:ntului Vasile sji care a regle:rentat detailat desr
nre moclul primirii c.retic'lor. ardtind care anunlerdin eret.ici urtlreirzi a
)d
)tu
fi boteza{igi care nu,1:rin canonttl 7 al acestui sinod.
fI
C;\NONUL 48: (SOTiA PARASITA).
Iar cea llsatd de bdrbatul siu, dgpi socotinfa mea' trebrtie si
rtrmind ala. Cici daci a zis Dorrrpul cd: ,,De ya lisa cineva pe femeia
sa, afarl de cuyirrt de desfrinare, o face si fie adulteri((. Apoi' prin
nunrirea ei de adulterd a exclus-o pe dinsa dc la intpr(lunarea cu altul'
ba"i "ltltt poate fi birbatul vinovit, ca pricinuitor de adulter' iar femeia, care s-a numit atlulter[ de Domnnl, si fie nevipoyati pentru inrprculrarea cu alt b[rbat.
35, 36,'46,7?'
48 Ap.; 87,93,98 T|uI.; 2A Ancira,102'bartg.';'9,21,31,
Vss.
c.
M)
80
, i.ro .,. rur:ri ;
gs.r.rnl
.it,
in acest canon Sfintul Vasile iqi exprima opini.l sa personalS in privinfa femeii care ;i-a pirasit so{ul, despre care spune cE a astfel de femeie
niciodatd nu va tnai putea si se rlriirite, ;i ciacl se va impreuna cu alt
birrbat si se considere adulterd. Sfintul Vasile ili interneiazd opinia sa pe
euvintele Domnului nostrLr Iisus Hristos de Ia N{atei 5, 22, turde nunreqte
o astfel clc femeie aclulterS.Vezi qii csnoanele87 5i 93, unde trateazf, des'r il,
rr
pre sofiilc Ei so{ii care pirisesc caminul conjugal'
CANONUL 49; (SILNICIA. CEA CAREIA I SE FACE SILA'NU
ARR VINA).
ri 'Vioturite
neivinor'dfitc. Dcci gi sclava"
i
intinrplate prin sili,,si.fie
de se va silui dc stipinul ei, nu se invinovilfe;te'
l
(11 Aneira,2 Grig. Neocez';30 Vas. c. M)
Intrebat dacd fecioara violati prin siluire de un birbat trebuie sI fic'
supusA epitimiei pentru desfrindri Sfintul Vasile decide cI in tiaz de
silirire nu ,.e osindesccele clzute victimr: violului.
CANONUT 50: (CASATO}IIA A TREiA)
Pentru a treia nuntd nu este lege; dv6p1 aceea nutrta a treia nu se
aprobi de lege. Deci pe unele ca aeestea le privim ca pe ni.:te intin6ciuni ale Bisericii; dar tru Ie supunem osindirilor publicc,,ca pe utrele
ce sint mai tolerabile decit desfriul deschis.
;8 '
(2 Neocez.;4, 80 Vas. e: Mare)
It'
tl
'r;
intrebat din nou despre c6sdtoriaa-treia (vezi ean. 4), Sfintul Vasile
rispundc ci nu cxistii rrici un canon care ar irdmite cisdtoria a treia, prin
urlnare nu se aprobi o astfel cle clsiitorie. ln canonul 4 nurrreqteaitfel
cie casitorie ,,poliganrie,,gi ,,desfrinare,r,iar in canorlul 50 ,,itrtinleiuni ale
51, 52 Vasile.cel-Mlre
DE
- DouA ,oRr:(Nu sE lNcADuln''o-oria-ci-nianil(ctERrcrrNu
sE CERTAcU DOUAosiNDE:pnvrnuACgEA$r
CRB,$E+L1-I:
:. ,.Canoanelo s-au.ag-qzatpentru clerici f6ri deosebire, porunci4d sx se
hotxrascE ol singuri pedellsi pentru cei cizufi, anume "id""ua dinislujbe
gf . du s-ar -intimpla si fie in vreo treapti ierarhici, ori de s-ar gxii' ,ii
in vreo slujbi fdr6 hirotonie.
j ,
'
(25.,
4
TruI.;
ap
2?
Cctrtg.;
;
S, 32,44 Vas. c. Mare)
.
lA
sfintril vaslle_ a adresat doui epistole eanonice lui Amfilochie, care
alcdtuiesc pri.mele 50 de canoane. soiicitat din nou sfintul vasile serie a
treia epistold care va alcdtui urrndtoarele 3b de canoane dintre "u"" p.i_
ruruleste acesta.
Dupa o scurtd introducere sfintul Vasile rdspunde precis la intreba-rifg puse. ln primul canon (51) sfintur vasile rdspunde la intrebarea:
existd sau nu existd deosebiri in ceea ce privesc pedepsele pentru clerici.
Sub de'numirea de clerie Sfintul Vasile in{-elegepe toli'stujitbrii bisericeqti
fdrd deosebire,aqa cum reiese,qi din canonul'roiin. I'ecumenie, indiferent
er sint asezati in slujba bisericii prin hirotonie, ori numai prin hirotesie.
Tn privinta tuturor, acestora sfintdt vasile repetind aispozit:a canonului 82,
p-reeizqazicd, dacii comit vrco infracfiune se vor despuia cle slujbd (amo-'
tioncm a ministerio) cee^ace insemneazi ed se vor pedepsi eu iaterisirea
(depunerea din treaptd). ln lurnina clispoziliilor canonului's2 gi a precizdrii
clin acest canon. cd e suficicnti o singuri pedeapsdinsemneaid ci eei
caterisifi sd nrr se pedepseasc;ifi cu exlluderea din comrrniunea eredincioqilon laici din Bisericd. A se qvedeaqi oanonul s2 gi cele paralele.
F2: i'ffi$dithrnirvlq4r-afbniiflX"fir
i,icar,{oNUr,
- --.i, -r---
--
'-^'-.r;/.1.)1|\l
, firla'lr;r
:cle
uee! ee n-a purtatCeea
purtat
jXu- ,;t de5i,a dvut
griji
in cil[t_orie,
cil[torie, de fitul
fetui jeu,
9e
putillf
sE-I satvezer
s.1-r
salveze, Ia tntrtasat
intrelasat sa
I,ufurf.l
sE tac6
facd acest
acest lucru,-oii
lucru,
ori socotind
sototind ctr
cX
astfel i;i va aeoperi p5catul, ori avind intenlia cu totul tlobitoceasci SsiI
nreomeneaseS,
sE
se_judece-ca pentru ucidere; iar dacd
-tips.i
"" o p"t"t,-i
'frtul
poarte griji de
sru, 9l dln cauza pustiet5lii ,ri a
celor necesare, fitul a pierit, in acest caz mama Sf so iurto.'
(33 Vas,.c. Mare)
: l, i ,r,
i
,, rittlilt i2 ,rirll
iT.
':':
- . ' .
: r
TNGADUIE
CANONUL 53: (CASATORIA PRIN RAPIRE Sb
'','"'.in;,
RO.\IIELOR VADUVE).
,1.,
.
Vdduva sclavi poale ttu 's gre;it mult alegind nunta a douA in
firrr,rd de rdpire; decf perrtru aceasta ninric lru trebrtie a se inl'inovifi;
"e"i ,r,t. se judecX formile, .ei voinfa. Dar firepte c5| o agteapti pe dirrsa
epi'tifnia nunfii a doua,
(82Ap.:14sirtlVcc.;85Trut.;3Grnrg.;82CartT';22,38,40,'12,
trds.c. 1I./
in acest canon se rezolva un caz dc spe{d a unei ,oub" vdduve care
i,oind sd se rndrite a douzt oard, dar neindrlznind sd faci public, de teama
copiilor. qi a ruclelor, a inscenat cf a -fost rdpitd. Luind in considerare inloiitin n.i aoo"enlele. Sfintul Vasile decide ca sd nu fie judecati, ci sd fie
strpus5epitimieipentruccicesecdsdtorescadouaoari':':'
CANONUL 54: (UCIDEREA FARA DE VOIE).
Despre deosebirile uciderilor fdrd de voie ;tiu c5 am scris mai
inainte cicerniciei tale, dupi cit mi-a fost c' putinf6' .:i nu pot sd
spun nimie mai mult despie acelea. Deci r6mine la chibzulnfa ta cA
potrivit ct1. impreiurdrile epitimiile s[ se lungeasci sau scurteze' . . :
it'
( 6 5 A p ; 9 7 T r t i l . ; 2 1 , 2 2 .2 3 A n c i r a ; 2 , 8 , 7 7 , 4 g , 5 6 , 5 1 V a s ' c ' M l r
Intrebat din nou ce fel cle pedeapsdse aplicd celor ce ucid fird voic,
sfintul Vasile spllnc cI a ariitat-aceasta in epistola sa anterioard (can' 8),
clar adaugd cd episcopul potrivit chibzuinlei sale personale 9i tinind. 'seama
clc irnpre'jurlri poate.sI iungeascd sau sd scurteze pedeapsa rinduitd pentru astfel de ucideri.
CANONUL 55: (CLERICII SA NU SCOATA SABIA) I.Ii,,{1,.,.1
::".,i!Cel ee pleacil si lupte impotriva tilharilor, f.llnd afari de biserici'
se opresc de la irnpbrti;ania Bunului; iar fiirrd elerici, sc caterisesedin
treapta ,,eici", 7ice, ,,Tot cel ce scoatc sabia de sabie va ntut:it' (f{t, 26; 52)'
: i :'rl)
c. ltare; 8,73.43 Vas. c'''ftlnre)
(22,23 Ancira;7 Atarrasie
'
ln canonul prezent .tabilegte norma generald cf, cei ce se ducla luptc
impotriva tilharilor, daci sint laici si^fie priva{i de Sfinta lmpdrti;anie'
iaf dacS sint clerici sd se cateriseascd.In mod similar, in canonul 13 a sta'
378
56-58 \'asile cel Marc
bilit.osinda pentru
"oqt1:ut ear:eucide in rizboi, qi anume, trei ani sa fic
oprit de la sfinta Impdrtdqanlu,-'p"nt"r,
cd qi-a intinat miinile cu singe.
CANONUL 56: (OSINDA PENTRU UCIDEREA
DE VOIE)
Cel ce cu voia a
-ucis, ;i dulli aceea s_a cdit, douXzecide ani r-a fi
neimpirti;it de cere sfi'tci
l;r' ;;i iouizcci de ani i ,* "o" irrrpdrfi tui
astfel: pat'u ani tl-ul:ri" sE sr'.tinguiascd, stincr
afari rlc uSile casei de
rugdciune, ;i rugirrclu-se clcdinciJ;ilor, care intri,
si facd rugtrciunc
pentru dinsul, mirturisirrdu-pi firiierug.a ,u;
i.;:-&;;
patru ani se va
primi intre cei ce asculti; pi cinci ani ia iesi
"u u""ili"; apoi Fapte ari
'a iefi cu cei ce se-roagd prosternindu-se, patru
anfi va sta nulnai irnpreund_cu credinciogii, dar din proaducere, nu- se va'implrtili;
;"" i"ifrfinindu-se aeegtia se r/a imp[rt5;i de cele sfinte.
_ _ .(65 Ap.; 91 Trul.; 2I, ZZ, ZS Anclra; Z, g, It,43, 54, iT Vas.c. IIIcrre;
5 Grig. de Nisa)
In acest canon jfinjyr_ vasile prescrie epitirnia de oprire ti'rp cle
20
de ani de la Sfinta imparti-5a^niepentru cei ce ucici inte,nfionat
ciar apoi
se.ciiesc. Pociiinfa trebuie sti fie publicd, trecind anurniti ani bine
staUiiiii
prin toale-.treptele po.cdinfei precis determinate cle sfintul pdrirrte. Descrierea detaliati a acestora a se vedea gi in canonul 11 sin.'I ee.
t)
i.,.
'
cel .ce a ucis frri tte voie, 10 ani nu se va impdrtisi de, celd
sfinte; iar eei zece ani se vor impxrti lui astfer: doi ani se 1'a tingui,
-i
iar trei ani va petrece intre cei ce ascultX, in patru ani se rra prolterne,
pi un an va sta numai impreund, ;i dupi u.ou" .* r-a prirfi la cele
sfinte.
59-62
375
)
CANONUL 59: (OSINDA PENTRU DESFRIU)'
Desfrinatul gapte ani nrr se va inrpirt6-;i ,de eelc-sfinte: doi tinguindu*se, pi tloi iscullind; ;i cloi pro;ternindu-se,-;i- Y" au va sta
irlnai impreunl; iar al optulea se va primi la impirt6;ire'
-j
( 4 , ' 2 1 , ' 2 2 , 2 6 , ' 7 9 , 8V0c s . c . l l o r e ) .
, , , ,, ; i " i
l,]rlrrrrrU
Pentru desfrinare sc prcveclco epitirnie de gapte ani qi se.aratd moi
dul executirii ei.
rti
eriioainrt
'
t. ma:,"i1
'
, , q ,
'r
i t r .
cANONUL63:(o'SiNDAPENTRUsoDoMl};)'u',..':.......
"'tttll{tl
tdtiJt,t,
i.
.'h
i4.r.
i!
i,,
j)
:.
!:.
r'l'i.
i"
cANoNUL6s:(\:RA,rrroRrr
sE osiNDlrscc.AucrcAgll)
. ,
,! .i:l
celor ce mdrturisesc c5 au fdcut, vrdjitorie, Ii
se a;:lica epitimia dg
20 de ani. ca in cazul de,rrcidereinteniionaii sau'premuar'iuta
CA}$ONUL 66: (OSIXNA P}INTRU PRNDAREA
MORMINTTILOR)
Jefuitorul de rnornrirte, zeee ani 'a fi neinrptrrtl;tt;
doi tinguirrdu-se.
trei ascultind,patru.;rrolternindu-se,un arr stirrd
ii"pil,*e;i
apoi se'n
prinri Ia inrplrttr$anie.
,.i
I
(i Griq. cle A'iso)
,
'
. l l l r r t ri , , i i l l r . r , r r n i
r , l-']
,lefuitorii de morminte se rianctioneazi bu epitimie
de r0 ani execrr_
'u-,
tati public, trecind prin treptele penitenfei. ,
..
381
UCIDERE)
.-'.r!,
!,i..
;i;.,
,"'-
. : r
{ : .
, i ,
&!': Cbnvielrtirea sexuald intre frafi se sanclioneazd lii iel r:e ;i uciderea.,
.i'
'
'
l ,
r '
"r.;r;l
r r! ' i'
. '
ii
'|
t.,
CANIONLiL rig: (DESFIiIUL,CLERICTLOR,.(ClTnTtr .Sr rPODi."\CONII CAITIL T}IAT]ISC CU I.OGODNICELIi]) (OSINDA T}[PR}ILJ_
i rP o D I-.\coNtuLUr
N A r u I c i TE .'fu L Ust
cu' ltr c- op1115,1;;,,Jr
Citeful, dacb s-ar inrpreuna cu logodnica 5s nrai inainte dc nuntl]
un an fiind oprit, se va primi spre & citi, rirninind neinaintat; iar'
impreunindu-se pe ascuns firi logodn6, va inceta din slujbS. Asernenea
:
5i'slujitorul hisericesc,
( 2 6 A p . ; 1 4 s i n .I V e c . ;( ; , 1 3 , 3 0 T r t i l . ; 1 6 C a r t g . ; 3 ,( i , : t 2 , i I , ; i t
I / n . s .r ' . . \ f . 7
. t . '
'In
aceit canon Sfintul Vasile are. in r,cderc pe cite{ul carc, prirr
consim{amint reciproc, a intrelinut rela{ii sexuale cu logodnica sa, siLl
eu o femeie striinii. ln'primul caz iCedd epitimia de inl{turare din slujbi
pc tirnp dt, un an, dupi care i;i va relua slujba dar'nu va nrai putea
lromova; in al ,doilca c'az citefr"rlse inlirtura definitiv clin slujbiir c]riar
clacl ulterior s-irr casirtori cll acea femeic.. In canon se acllrugi cA.accea$.
dispozifie este valabild gi pentru ipodiacon. De refinut insl cii lal sinodul
Tlilani irrin canonul 6 situafia suferd o. schimbare in sensul cri ipodiaca.liilqr. li le interzice. de a se cisdtori .qi ,prin urmare de a se. logodi.
citipi ce au fost hirotcsifi.
i. i.
382
70-72
ag)
HrrrsTos)
(DUIIOVNICUL
Dacd oricare dintre cei ce au f<lst in pdcatele menfionate urai inaiiite, se va face sirguitor, mirturisindu-se, in acest caz daci acela, ciruia
prin iubirea de oameni a lui f)untttezeu i s-a incredinfat puterea de a
lega ;i a <lezleg,a,r'izind covir;irea nrirturisit'ii celui ce a ptrcituit, s-ar
face mai blind intnt a mic;ora timlrul epitimiilor, nu e'ste vrednic de
osindire; fiirTdci cxaminarea Scripturilor rte face cunoscut ci cei ce
cu rnai mare durere se mirtttrisesc, degrabd ajung iubirea tle oanreni
a lui Dunrnezeu.
':
t'tl'rr[7Z sin.'I ec.; 16'sin. lV ec.; 102 'Irul:; 5 Ancira) 'ir ruh ,t.'r..
' : ' l r j
: ,
' . '
l /
75: ((OSINDj\
TNCESTULUI) iNrptiliUNAREA
INTRE
rRATI))
Celui ce impreuni s-a spurcat cu sora sa rle tat5, sau de mami,
si nu i se ingdduie a intra in casa de lugiciune, pinil ce nu renunfi
la fapta nelegiuiti ;i neierlatS. Iar clupd ce va ajtrngc si perceapi infrico;atul picat, trei ani si se tinguiasci stind la u;a caselor de r.ugiciune,. Si rugindu-se poporului, care intrl pentru a se ruga pentr.u ca
fiecare cu milostivire si faci pentru dinsul rugdciuni imbel;ugate citre
Domnul; iar dupl aceasta, alfi trei ani sI se prirneasci la ascultare,
nurirai, ;i ascultind Scripttrra ;i invifltura, si se demiti, ;;i str nu se
invredniceasc5 de rugirciune de iertale. Apoi, dupi ce cu lacrirni a cerut
aceasta,.$i a cizut inaintea Domnului cu zdrobire de inimi si cu umi-
384
76;78 Vaslle,cel'lltara
?$-81
.
,
P6rlnlii au trecut sub tdcere poligamia ca pe o fapt5 dobitoceasci
$l cu totul strdini de neamul omenesc. lar noud ni se arati cd acest
picat este ceva mai mult decit desfrinarea. Drept aceea este de cuviinfi
ca unii ca aceptia sI se supund canoanelor; adic[ un an tinguindu-se,
gi trei ani propternindu-se apoi si fie primi{i.
(48 Ap; 87 Tru.l.;3 Neocez.;4,9, 5A,77 Vas. c. M.)
Poligamie in sensul intrcbuinfat in canon se infelege nu numai dacd
cineva are mai multe femei in acelagi timp, ci Ei dacd cineva se cdsdtore;te
de mai multe ori. Potrivit doctrinei canonice numai prima cdsdtorie este
consideratd sfintd $i binccuvintatd de Dumnezeu, a doua este admisd dar,
ci ce o contracteazdse supun pedepselor previzute de canoane;a treia este
consideratd necurSlie gi este numai tolcratS. pentru cI se consideri cd, e
lnai de suportat decit desfriul nestirpinit (can. 4, 50, Vas. c. M). Toate cdsdtoriile ulterioare ale unui bdrbat se numesc poligarnie, ;i Sfintul Vasile Ie
numeEte fapte dobitoceEti iar nu omenegti, Ei pdcat mai mare decit desfriul.
Pentru poligamia unui birbat, adicd pentru fiecare cdsdtorie dupd a treia,
epitimia
Sfintul Vasile prescrie epitimia cuvenit5, Ei in canon mentio_n_eazd
de patru ani, care, dupl pArerealui Zonara imparta;ita ,side Nicodim Milag,
nu poate fi socotitd intreaga epitimie, deoarece cei patru ani sint stabilili
numai pentru douS trepte de pocdin{d. Aceasta inseamnd c5 _dupdp{tg
ani petreculi in pocdin{-d,unul-tinguindu-se gi trei prosternindu-se, adicl
in primele doud irepte'aie pociintai, U se permite sd stea in bisericA aldturi de credinciogii adica ln treapta a patra de penitenfd, qi in aceastd
trcaptd trebuiau sd rS.mindatita timp, cit aprecia epis.copulcare {ine lgam-a
ae fltut si sinceritatea lor cle pociin{5, qi numai dupd aceea puteau fi primiti la impSrtdqanie (Sint. At. M48).
CANONUL 81: (RINDUIAI,A PENTRU PRIMIREA CELOR CAZUTI),
(APOSTATI).
Flindcd rnufi au cllcat credinfa in Dumnezeu in timpul r5vilirii
barbarilor, flcind jur[minte li gustind din oarecare mineiri nepermise,
386
'"82.
fi
397
CASATORIET CU
DOUd. SURORI.
_ -- -
390
Ti.rc.
Canonul este alcdtuit dintr-o scrisoare a Sfintului Vasile din anul 323,
adresatd lui Diodor din Tars, care a permis unui credincios cdsdtoria cu
sora sofiei sale, motivind in scris cd nu existd nici un impediment canonie.
sfintul Vasile in introclucere la scrisoare se aratd ca
Ei cum nu ar
crede cd Diodor ar fi scris aeeasta,ci un oarecareviclean, ca apoi sd-i ceard
11^19?.99ieze impreund sd stirpeascd acest riu. Dupd aceastdintrodueere
sfintul Vasile demnostreazd faptul cd brrbatului v'dduv i se interzice sd
se cdsdtoreascdcu sora prirtrei -qalcsotii. Dovedegte aceasta cu obiceiul de
drept in t)2, cn citate din sfinta scripturd gi cu consecintele ce rezultd din
aceste raporturi familiale nerationale, pricinuite de o astfol de cdsdtorie.
Despre obicei Sfintul Vasile spune cd-el are putere de lege, de aceeagi
valoare cu legea, cind el are temei recunoscut in Biserica, si dacd este eonsfinfit prin uz indelungat. La aprecierea importanlei Ei puterii legale:a
obiceiului in Bisericd seivesc ca normativc pr.cscrip{iilelegislafiei grecoromane, care recunoaSteIa'.fel, obiceiului puterea ,legii scrise. Potrivit o:biceiului cdsdtoria cu,doud.surori se consider5 ip5rrfire nelegiuitd, qi cei
301
s92
DrTrE)$r oBrCEruI-BTSERTCESC)
996
pe cel ce
binecuvintdm apa botezului 9i untdelenmul hrismei, Pi chiar
care
Dar
apoi,
tainici?
taciti
predanisirea
;i
din
se boteazd? Au nu
se
de
unde
a
Dar
untdelemn?
cu
ungerea
invilat
ne-ar
cuvint scris
cit
cele
sint
Scripturi
;i
afunda de trei omul ta botez? Dar tlin care
,i"i I" botez, a se lepdda de satana li de ingerii lui? Au nu din aceasti
nefubticaia gi hinicd, pe care Pdrinfii nogtri au pdstrat-o
;ftt6t;;
de indiscrefie .si ispitire, fiind ei bine invSlati a
intr-'o ticere ieriti
pe cele sfintd ale taineloi? dar cum ar fi fost de cuviinftr
i"-tl""t"
ft;";
i p"uri"" in scrisori invdfitura acelora, cind celor neinifiafi nici a le
privi nu Ie este ingdduit?.. .
Vasile cel Mare)"
$i aupa sltele (cuprinse in epistola prezenta a _lui
cunoa;tedeprinsd
nefiind
temeiul aeesta at predanisirii celor nescrise,
obiceurma
in
de
disprefuit
u;or
face
se
rea dogmelor, pentru mulfi
se
dogmele
Cici
propovdduirea.
altceva
dogma
este
iului. Dar altceva
;i
tac, iar propovdduirile se'publicd. InsS un fel de tScere este 9i neclaritatea de care se folosepte Scriptura' care face mintea si vadi cu greutate
folosul celor "" le "u"""teaz6. Din cauza aceasta toli priaogm.te, spre
-rislrit
la rug5cigni dar pu{ini .stiu ci prin aeeasta cdutdm
vim cdtre
pai"ia noastrd cea de la- itrceput, raiui pe care Dumnezeu l-a sldit in
fuden cdtre risdrit. $i rlrepti tfittd fa."m rugiciunile intr-una a simbetei'
dar-motivul nu-l Slito toti cdci facem aceasta nu numai ca unii care
i""ii"a impreuni cu Ilrisios, ;i fiind datori a nizui spre cele de sus'
prin harul
i; ;il; Invierii ne aducern aminte prin starea de la rugdciune
veacului
apteptat'
este
imaginea
""f aui noui, ci Si fiindcd se vede c[
Moise
intiia ci
numit
s-a
nu
zilelor,
aceea fiind ineeputul
-de
Si p""t"
zi -ottl"
dirlineal1
fdcut
,{c.,
fdcut",
,,".ara,
s-a
;i,s-a
;;;,
,,$i
fi l\ioise 1. 5). ca una ce aceeagise repetl de multe ori'. Deci aceea;i este
itfi """ """,'"it gi a opta, fiindcd acea intr-adevdr una;i adevdrati-4
opta, de eare pomenepte qi psalmistul in oarecare suprascrieri d9
ye4c'
psalmi, prin ea insd;i ar5tlnd _ starea, care va fi dup6 acest
nu:i
alta
ziua care nu va inceta niciodati, cea neinserat[, cdreia
necesar
Deci
este
o"-.t"-u, veacul acesta nesfirtit -si neimbitrinit'
"u fir""ilo si invefe pe fiii sii, ca in aceasti zi stind sE plineasci rug4:
.i.rrritu, ca prin noi.t"Ltute aducere aminte de via{a cea firi de sfirsit'
;x ;; n. t"ttevim in privinfa merirrdelor pentrtr, acea mutare de dincolo,
este. semn de aducere aminte a Invierii
;lp;i jf-Ci""i"""imea'intreigd
Ci acea una pi intiia zi, de gapte o,ri
oiito".
in veacul
;;;'asteapta
cele
constituie
;apte sdptlmini ale sfintei Cincizecimi' CE
in;eptindu-se,
de ia cea dintii, sfir;itte in aceasta, prin cele din rnijloc de
i;;;;i;d
Cincizeci de ori asemenea repetindu-se. Pentru aceea 9i reprezintl veaeul prin aseminarei precum in mi;carea circularE, de la acelea;i semne
incepind prin aceleaFise ;i incheie; in care zi orinduelile Bisericii, ne-au
invdfat cE preferim felul de a sta drept la rugiciuni spre a ne aduce
limurit aminte, ca oarecum sd ne strdmutlm mintea noastri de la cele
prezente la cele viitoare. $i prin fiecare plecarq de genunche 'ti ridi'
cur", aritXm cu fapta ci prin p6cat am ciuzt la p6mint, 9i cd prin
?
!
!
s97
tanta tradi{iei qi obiceiului, totuqi are importanfd mrrlt mai mare i.n pri;
vinia justiiicarii doctrinei teologice, a dogmaticii ortodoxe, in sensul
strict al cuvintului.
CANONUL 92: (OBICBIUL $I PRUDANIA BISERICEASCA)
Iar in privinfa imprejurdrii, c[ doxologia cea ,,impreuni cu Duhul",
nu este miriurisitb, nici scris6, zicern ci nici aceasta sd nu se primeasc[,
daci nimic altceva nescris nu se primegte; iar dacd cele mai multe din
cele tainice s-au incetdlenit intre noi in chip nescris, atunci cu celelalte
multe o vom primi ti pe aceasta. Dar eu socotesc c6 ,,apostoleascdprocedurd este a rimine cu predanisirile cele nescrise'" CEci vd lattd pe
voi, zice, ,,ci de toate ale mele vi aduceli amintg Si L""{i predaniile
uga ".r*-oi le-am predat voud" (I Cor. 71, 2); gi iarSpi: ,,Jinefi predaniile
pe care le-afi primit, ori prin cuvint, ori prin scrisoarc" (II Tes., 2, 15)i
ditttr" care mai ales una este importanfi 9i aceasta este cea de fa!6' pe
care cei de la inceput au rinduit-o predanisind-o urmagilor pi sporind ea
cu timpul pururea; prin intreburinfare, prin obiceiul indelungat, _auinrSdicinat^-oiri biserici. bar chiar dacd, precum la judecdtorie, neavind dovada
cea din scrisori, am produce in favorul nostru mulfime de martori' oare
nu am cittiga de la voi hotirirea de absolvire? Eu cu adevdrat a$a soc-otesc:
-Ci in gura a doi sau trei martori va sta tot_cuvintul" (V. Moise 19' L5).
Iar clacd vd vom dovedi limurit timpul indelungat care este de partea
noastrd, oare nu s-ar pirea voui cd spunem cele potrivite, ;i c-5nu este
adusi impotriva noaitri aceasti judecata? Cdci cele vechi in dogme
sint venerlbile ,,oarecum avind venerafie(t in urma vechimii de o anumiti
bitrinefe adinctr.
(19 sin.I ec.; 702 Trul.; 7 sin.VII ec,;87 Vas.c. M)
,2:-5 fiilrotcf
INDRACIT
CANONUL 2: (BOTEZIJL CELUI INDRACIT '(CEL
SE BOT|,AZA NUMAI PE PATUL DE MOARTE))
el sau rulntrebare. DacI catehumenul ar fi demonizat' $i insu$
trebuie si-l ia sau
dele lui ar dori ca el s6 primeascS sfintul Botez, dacx
nu, gi mai ales cind este spre moarte'f
Rdspuns. Dac6 cel indrdcit nq se va curili de ne-curatul duh'
stintul botez; dar la sfir;itul viefii se boteaz6.
uu prtuu-p.i-i
( 7 9 A P . ; 7 T r u l . ;3 , 4 , 7 5 T i m . A t e x ' )
ci\NoNUL 3: (cuMINECAREA CELUI INDRACIT. (CEL INDRACIT FOATE FI CUMINtrCAT))
:
i':'it
Intrebare. Dacd cineva credincios se indrace$te, se cuvine
impbrtdfi cu Sfintele Taine, ori nu?
nu o
Rispuns. Dacd nu tt6deaz6 Taina, nici in alt chip oarecare
numai
este
c6ci
destul
zi,
fiecare
in
dar
nu
hulegte, sd se impartageasca,
dumineca.
(79 AP.; 7 Trul.; 3,4,75 Tirn. Aterj
CANONUL4:(B}TEZIJLCATEHUMENILOR.(CATEHUMENUL
SE POATE BOTEZA))
: . IETSITDIN MINTE
iese - din
lntrebare. Daci oarecum catehumen, fiind bolnav, . i$i
roag6' s6
se
lui
rudele
credinfa,
;i
minte, ;i nu poate-insu;i mSrturisi
nu?
sau
da
il
cuvine
a
se
viu,
este
stitrt,tt sit"z)pind
;;t";;;t"6
R6spuns.Secuvinea-llua,dacinusebintuiegtededuhnecurat.
2'
(79 Ap.; 60 Trul.; 72 Neocez'; .47 Laod'; 45 Cartg'; 5 Vas' c' M;
i
g, 74, 15 Tim. ALex.; 5 Chiril Ater')
cANoNuL
::
s6u'
fntrebare. Dac6 femeia s-ar impreuna noaptea. cu b[rbatul
implrtdpi
se
a
cuvine
se
liturghie,
gi
face
s-ar
"uu na.Uutri "r f"t*iu,
:
sau nu?
Rdspuns.Nusecuvine,ciciApostolul,spunel6murit:-1'pdnuvd
la timpul
linsiti unul de aftui mra numai prin infelegere intreolaltd,
vi
i--ql9:
si
qi
(apoi)
rugiciunea
cu
"a indeletnicifi
"It"i"fi"J-ra
la-r5'i
(I
voastr6"
neinfrinarea
pentru
pe
voi
Gtatta
ispiteasci
va
;;il, ;; ; ;ti
Cor. ?, 5).
i
Alet.)
Tim
73
'4tet.;
( 3 Dion.
6-10 Timotei
ll-13
Timotei
.,,.,
,i
ri.
;:r!
.l :
,t
SE BINECUVINTBAZA)
, )l.i
t:
|
::)
De va chema cineva pe un cleric spre a incheia cis6toria;: ;i va
auzi ctr nunta este nelegiuiti, ori cisdtorie cu mitupd, sau ceea ce voiegte a se insofi ar fi chiar sora celei rnoarte, se cuvine clericului a
urma chemirii, sau si sivir;easc[ proaducerea (Sf. Jertfi)?
llispuns, Afi zis odati, daci clericul va auzi cd nunta este nelegiuit6, deci de este rrelegiuitd nunta, nu se cuvine clericului a sq face
pirta; de picate strdine.
(53, 54 Trul.)
.iJJl,
9Tr,i
' , i I
CANONUL
VIS)
'ISPITESC'lN
iii
.,fll,.
.:
lDfi
,iu$atr
14-17 Timotci
mr
CANONUL.,14::(UCIGA$UL.D{":SINE.(SINUC}(]A$UL)),,,,r
:,
*u,- lntrebare. Dacd cirreva nefiind in nrirrfi lidici nrina asupra sa, sau
id'aruncd in pripastie, si se faci pe'rrtlu i.l pl.oaducere sau nu?
^Rispuns. In privinfa acestuia, clericul t'ebuie sr lXmu.eascd,.dacj
s-a f.lcttt aceasta cu adevdrat ieSit clin nriuti Iiincl. Cici cle nrulte gri
rudeniile celui ce a pitinrit aceasta, r'rincl sir obfinr aducelea jcr;tfei
5i
mgiciunc pentru el, minlesc, li zic c.I rru era in rnirrfi. Uneoii insir a
fdcut aceasta din cauza tratame.ntului jignitor al oarnenilor, sau altminteli oarecunr <lin scirlli si perntr'u acesta nu trebuie si se aducr jertfn;
ci insu5i de sine uciga; este. I).'ci clet'icul ncgrcsit trebuie r;6 cerceteze
cu deaminuntul,
ca si nu cadi sub o.sincli.
'lp.i
rit
rr ,
. ' l , n r t l 6 : r . r, , r ;
1 5 A p . : 2 , ] A n c , r L t ; 8 , t I l / t r , . r . . y . ; ; ( ; r ; ( ) .c l e . \ ' l s r r /
'J.l
j
E
r!
tie
,''.
.j
ti..t
(DtvoRT))
'
.,
Arrciral';"l'02
Crrrrg; g, z/, 3i, ig, lt I'as. "."M,fi.'1,')'n
'iE
rr r.
xi.I
r, sq .f;
u,r,!
, li grl, .,i
. :, .
.-:
Cartg.)
rrlrt
1l..
ii
' :t
r't
"tt;
.;:r rol*3
: ^ . I r ,: , r
l,r il c $i
ni i
l0$
.
trACATELE)
:i.,I' CANONUL 18: (VIRSTA DE,LA CARl,''sEiosIXOESC'
,.Intrebare.Delacevirst5seosintlescdeDumnezeupdcatele?
Rdspuns .Dupd cuno;tin{a ;i inlelepciunea fieciruia. Unii de la vir,'
z6ce ani, ial alfii gi tle la mai mare virstS.
a.
fu
'rlr
ir. .rti, ie{lt-t es')
6z al _ rr'tln')q
t:. (52 Ap.; 710 Cartg.) ,iur
t
.
. :
a
,
.
L,.
cAn*oNUL1' A;Nu*ul
canftl,oR sFINTEIscRIPT'uRrl,.i,ji
f,i'se cuvine a Sti mai ales pi aceasta.Nu fiecare carte, care a primit
numire vrednicb de cinstire a Scripturii, este adeviratd fiindcd sint
11,.
t;
v1
t0{
I Amlilohie
uneori cirfi cu nume mincinoase, iar altele de mijloc sau mai aproape,
cum ar zice. cinera, de culintele adevzilului. Iar, altels sint fal.sificite
si foarte grelite, precrrm de pildi si rnonedelecele fals bitute
;i falsificate, degi au inscriplia irnplratului, dar dupi materie sint netrebnice,
falsificate. Din cauza aceasla ifi voi ardta fie fiecare calte dintle cele
de Dumnezeu insuflate. $i lrentru ca si cunogti bine cleosebireaintre
ele' intii ifi voi arita pe cele ale vechiului restament. pentateuhul, are
Faeerea, apoi Ie;irea, gi cartea de mijloc Levitic, dupi aceasta Numerii,
gRoi a doua Lege. Adaugi la aceastape Isrrs gi Judecdtorii. Dupd aceea
Eut. pi patru cirfi ale inrpdrafilor, ;i doua cirti palaliponrena. Dupi
acestea a lui Bzdra intii, apoi a doua. N{ai departe voi nurni
{ie cinci
cirfi in versuri: a lui Iov cel incr.rnunatcu nevoinfele felirriteloi patimi,
;i cartea Psalnrilor,,leac potrivit pentru suflete. 'irei cnrfi al,-' i,rleleptului solonron: Pildele, Ecclesiastul ;i Cintar.eacintdrilor. sa se mai
adauge la acestea ;i cei d,isp'ezece prooroci: cer crintii oscea, ;;rf;l
doilea Arnos, Nliheia, Ioil, Avdie, ;i fona, chipul patimilor, celor de
trei zile., Dupx din;ii, Naum, Avacunr, apgi al nouilea, Sofoniea,
- Agheu
Si Zahafia, ;i celebml r.estitor Nlaleahi.- in urma lor cunoa;te pe cei
patru prooroci, pe marele Isaia, cel co B proorocit cu sinccritate, gi pe
Ieremia de aceea;i simfire, pe lezechil, tainicul, si in sfir;it, pe Daniil cel
prea infelept in fapte ;;i cuvinte. cdtre ace;tia unii socoteic pe Estir;i
Acum sd numesc cir{ile Noului restanrt'nt. Si prinrepti nurnai patru
evangheligti, pe ilratci, apoi pe Malcu, ctrrora atlaugi pe al treilou, po
Luca gi nurrrdrd pe Ioan al patrulea, dupi r,irst6, dar intiiul dup6 in6l$imea dogrrrclor.'Deci dupi cuviintd iI numese pe dinsul fiul tunetulul,
calrg cu rnare glas n fdcut cunoscut cuvintul lui Dunrnezeu. Apoi
prime$te pi a doua carte a lui Luca, pe cea a Faptelor generale ale
Apostolilor. Apoi adaugd pe vasul alegeril, pe Apostolul pavel, propovSduitorul nearnurilor, care cu infelepcine a scris cele prtrusprezecs
epistole citre biserici; una citle Romani, la .care se cuvine a aclluga
doud c6tre Corinter.ri,pe cea citre Galateni, 5i pe eea citre Efeseni,
dupd aceasta pe c9a cdtre ,cei tlin Filipi, apoi pe cea scrisi cdtre coloseni, doul citre Tesaloniceni, dou[ c6tre Timotei, cdtre Tit, ,i citre
Filimon, fieciruia cite una, $i una cdtre Evrei. Dar nu zic bine, unii
care spun ci cea cdtre evrei nu este adeviratd; cici intru dinsa este
harul cel adevrrrrt. Ayroi mai dcpar.terruii zic ci trelluie si sc pl.imeascl
papte epistole sobornice$ti; iar alfii ci nunrai trei, una a lui lacob, rrn8,
a lui Petru, pi una a lui loan; dar unii primesc trei are lui loan, gi pe
lingd acestea pe cele dour ale lui Petru gi pe cea a paptea a lui luda.
$l
iarS;i unii
-judecr intre ele 9i Apocaripsa lui loan, iar mai mulfi zic c6
nu este adeviratd. Deci acest Prea nemincinos canon si fie ai scripturilor' celor de Durnnezeu insuftate.
24 Carts.;2 Atanasie;GrisorieTeotosttt)
jl,. ,::,,f 1., ,!0",r;:o!,.,.
,,{t:,
;1 Grigorie da,Nisa
.1
'
S1
i;3
-' {'
{06
* Grigorie de Nisa'i
'aclici
'cleosebintltr-sc
ari
irr felul nrcrrfiotrat,. l'ilritr{ii,
n""i accstea
sufletulul
partea
ra{ionali
a
judecat ci.toate accle picate,- carc ating
rtr;ri sufi"ierrtX
.iint mai stricicioase 5i r-rednice dc ci=rinfit lrrai mrrc si
credinfa
in Hristos
lepiclat
de
s-a
cineva
daci
gi mai oster"ritoarc, astfel
ii ,-a vizut c6 a trccut la iudaisrn sau la Inanilteism, san la alti oalede acest fel, apoi cel ce cri precugctare a alergat s're
taro'nelegiuire
o riutate ca aceasta, osindildtr-se insuli;re sine, are l'ia{a sa iirtleagli
se inchina
drept
- l a o l a l t i cici niciodatl Iru se va -inlrednici a
' D utimp
n r n e zcle
e u pociinfS,
c u ; l o p o r u l c i n t l s e s d Y i r ' ; e ; t e r u g 5 c i u n c a -- 9 e 4
lui
t a i n i c i , l i s p ) , A r u g a i r r c l e o s e h i .i t t l ' t l c i r r r p i r t [ S i r e a c e l o r s f i r l t e r , . \ ' a f i
cu totul striin; dar in ceasul ie.sirii lui din riaf5, atrtnei se \Ia irrr'fedintittrpta ca acela pe's'te
,nici ae inrpdr'ti;irca qelor sfinte' Iar , de s-ar
orice nidejde si trdiase5, iari5i .irttru aceea$i osincld i;i va pett'e.ceviafat
de tainele sfirtfertiei, pirlf, la ie;irea din viafd' lar cei
fiind neirlpirtXtit
ce s-au chinuit cu. necazuli ti cu trtutrci curnplite, ace;tia au fost prin
aceasta supu5i epitinriilor in cursul timpului hotirit; astfel in pritirr!a
.acestora sfinfii Pirinfi au aplicat hlindcfc, fiindci. sufletrrl nu a,cirzrtt,
ti slhbiCiunea trupeascfi'nu a suportat ehinurile; diu care cauld"gilini
{08
3. 4 Grigorie do l{isa
. .la vRAJrToRr)
rar cei ce se duc Ia descintStori, sau vrdjitori, sau Ia cei ce figdduiesc sE efecfueze prin demoni oarecari curdliri gi ap[riri
de "iu,
acqtia se vor intreba cu deaminuntur ;i se vor cerceia, ori de fiind
statornici in credinfa cea intru Hristos, din vreo constringere au fost
atra5i Ia picat, producindu-se in ei acest imprrls spre picat, in urma
vreunui tratament r5'r, sau vreunei pagube cle nesulerit, ori cE dispre_
fyind cu tolol . mdrturia cea incredinlatd de noi, au alergat la ajutorul
detnonilor. lntiucit, dacx au comis icel pdcat .p"u """puru" ""Ldirr1*i
pi spre a nu crede ci fexistE Dumnezeu, cel adoiat de cregtini, fireite
ci se vor sup-unepedepsei celor ce au cxrcat credinfa; iar daci oarecare
-.p""
bonstringere insuportabilr, covir;ind lipsa lor de curaj, r-a ""au.
aeest p5cat, filnd impin;i de vreo ndtlejde amdgitoare, aqijderea gi ior
li_ se va aplica blindefea, dupi aseminarea eeloi ce n-au iost in stare
sI reziste chinurilor in vremea rndrturisirilor.
(61, 65 TruI.; 24 Ancira; 36 Laod..; T, 6a, TZ, g7, g3 Vas. c. M.; Z
Grig. de Nissa/
i
cqntinuind ideea in acest canon sfintul Grigorie indici o serie de
pEcate
-care nasc 9i ele la fel din. rafiunea omulu"i, cum sint: "rajito.i"
qi descintecul, eare, ca Ei apostazia, despre care s-a ocupat in canonul
precedent, face dovad." "? "gi ce-le practiba nu cred in Dumnezeu, prin
Ei
'aceste
urmare sint trdddtori ai sfintei credinfe. pentru vinclecarea de
pdcate prescrie aceeaqiepitimie ca gi pentru apostazie.
- .C[rvoNui +:(DESrrifrJL;$'r
AoulCfrnul.lostivoaLoR)f"
Iar deosebirea . picatelor ce se comit din poftd si din voluptate
este aceasta: unul adici se numeste adulter, gi celSlalt clesfrinare, Unora
.l Gtigorie
de Nlsa
{10
'. ,
n .l .o & tti l ,i l .'i " i o' Ar tcir ct;r
.
8 Ncocr
::.:r 02car tcl.:
^ . (,a7 88 ., :2u1l,.7
i;71 9
: 117,^
, . 3!r,
7,
J 8 ,J g , 5 8 , 5 9 , 6 0 , 6 2 , 6 3T,T . V a s , c. .l I . r
ig
ln ae,'s1eanon Sfinlul Grigoric vorbeqte
de<prc pacatcrc care sF
fi.rscdin poftr;sexuhrir si crin vol.,?r;;i; (per concr,tpi:benfia
ct voluptatem)
lntie eare enurncri: acruuerur,;i;-;i"){;t;-l'-,:f,"^.lruor:,
(concupis.
:
ce'n{ia) Ei desfrlnlrea :({'ornicatio)t"o.o dcriyir
clin r:olLrptate. Fiicind
di'sti'etic intr e dcsfr:n.a1cEi aaiirt.'., bJintLrr
c"igorin" t. ;i aefinestc ast!
{gl,-L'e,sfrinarese considerii "t;;"i;i;d;;;;'i!i"*ti,i";c
lmfta sexualt
f{rti'Vdtimarea altuia; iar aclulter-cirrcl c:ineva
iqi satislace pofta sexualij
qi nedrcptifind pe artrrr. sfintut crigor;e"o',lio".i de aceeasi
:i.t:11l"d
grutate
ca si adurtellr,ri faptur cincr eineva ritr"qi"" ioi;ti;;;il;ii
Snimalo iau cu copiii deoarice prin aeelsta sc violeazii
firea. Sfinttil
Grigorie eondamnind ,eeste pdcate prescrie qi epitimiiie
cuvenite pentru
sahefionare;raccstorrt.
'i '
,, t"
i!.)
rr
'.,.
tt
"
cercetir,iipartea"o" i"iH
.-ne-ir9 ca-pe ringi;iLst"u si supune.r'r
9j!{5 a sufletului, cind rxtrcind cle la rr"tru inlr"rrii;'tfj,."-"-r."..,t,iiitdfii. r'a cddeain pxcat.$i fiind riutifile 'rulte
ri J"''int r"l,,r-..""."
comit s,prepdcat din iraseibilitate,Ie-a yrricrrtnor"".r,rlpiirinfiror
,ro;tri,
6 Grigorie de,Nisa
{11
412
6 Grigoria do Nisa
l
T
7. 8 Grigorie
113
dtl Nisa
gind adicd prin a da pe ale sale slracilor, pentru ca dlnd eeea ce ale, si
dc licornie; iar de nu ar avea nimie, ti ar
ie inyederize cd se yildeci
avea numai trupul, Apostolul porurlcelte ca lrrin osteneala trupeasc6 slt
se lindece accst fel de patimS; iar expresia este aceasta:,,Cel ce fur4
si nu mai fule, ci mai r.irtos sd se ostcneascd lucrind binele ca rii aibi ti'
da celui care are trebuin{5" (Ef. '1, 2B).
,}
i
( 2 5 , 7 2 A p . ; S C a r t g . ; 2 , : J , 1 , 5 G r i g . l t l e o c e z .d; l l ' o s . c . - \ 1 . )
i . l i r ' :
' ' Jl r
'
,/-ll'fl\1.11iNUL'?:'(PRADaREA ]llOIlMIXTEt-On)
:i
:.
l 'I
!' \ '
'
:-r.
'',-,, r
flr:i
1. 2 Teolil al Alexandriei
AL AT,EXANDRTEI (+412)
ZrUA.iiOBoTEZEr.
(EprFANrA,
Atit obiceiul, cit ;i cuviiufa cer cle la noi si cinstim toati clumi-.
si o serbim, fiindci intru aceastane-a mijlocit Domnul ;;rir;iil;
11tc.a_;i
tlristos, invierea cc.a din nrorfi; din care cauzd i' slintele scripturi
s_i;i nur'it i'tiia ca u'a ce este incepitura viefii noastre ;i u opio, * "";"
ce intrece s6rbdtoar.easabatului iudeilor. Ol."i fii,ia"a'r_u irtii"piut-.o
tilunr'ezeiasca arrta.e
;E fie zi de ajunare, s6 o finem "uriirr"io.' li il
pr:ocedlm infelepfe;te fa[I
de amindiui; pentru ca gustind putine m6s_
li'e, si ne ferir' to.todatl_;i cle in'ifiturlil"
"u"" ,1; ;;;l;;;
;;'i;'iJ;i
Domnului nost.u lisus tr{ristos, ;i ia' aeu,ii"i'a"-l;",'rur"
"""u ce sq
cuvine, a;tepti'd slujba <Iumnezciascicea de seari,.lco,.o
",, rroia lui
se sivir.se;te arunci. Deci sd ,r* sd.,'A,rr;i.;;;;
ia f""i""Jri
3r:::,:l::
nouatea.
ar
';
(66 Ap; 56 Tnil.; 18 Gang.)
,i,
r\cest canon ca qi cercialt' ('are Lrrmeaziiconstituie p.ir{i
sorilc pastorale stru canonice irle ltri Teofil, ,,.,n,rr,',ii-"r-,iouo.ru.crin scrial Sfintului ltan Gurit de Aur.
-
..
,irtl
ti,
',
,].,:r,r:l
cANoNULi_zi
lenrlrrnnAcLERrcrLoR
ARrENi) ,1'.1:,:
li
,, ,l
Jl +b i8tft
3, Teolil al'Alexandriei
4ts
Illl
l.
Ll.,
r tll
ti"/
, 1,
ljil
;t.t,.'i"
\
'
4t6
coPULUr).
Eprscopul,ul)
(INSTANTA,EPIS-
(^,
&r7
7 Teolll r1
v-a-face cbrietarb
apoi:s-a hirotonit,'acesta si se scoatS, dupl ce.se
l'i di' denunl6fi
astrpra
binuiaii,
ficindu-se
""*ui
arndnuntit6, iar nu
nrr se
ia" au-iio *" ou afla vinovat, va rimine in cler' Cd
iia"fai*ati.
cuvine sd se lini seama de clevetirile departe
69;70''Bg
( 2 5 , 6 1 A p ' ; 2 , 9 , 7 0 s i n . I e c ' ;9 , 7 0 ! ' l e o c e l ;7 7 s i t t "I - I I '
Ita,r.c. M.; 3,5 Tim. AIer.)
temeinic cazul
In acest canon Teofil dispune sI se cfbtete'din nou
servici, dar
din
inldturat
fost
a
ivinuiri
,.ro,
.,.-a
i.,
cite{ului lacov, "*r"
inaltd,
mai
Ei dacd se va
a fost,'reprit"it Ci hirotonit intr-o tteaptri
"it*i"r
din cin,
scoate
va
se
irwinuit
fost
dovedi cI a shvlrgit delictul de care a
se lina
nu
sd
cler,
in
rJmin:i
sd
Ei
vinovat,
nu-i
iar dacd se va constata ci
."u*u cle clevetiri'ie degarte sau calomniile adusc'
i
.I
c{
CLEITULUi'
CANONUL ?: (ALEGEIIEA $l }!ri]t$'t
, , , ._
qi fie
hirotonea;c6,
vor':s6'se
core
In privinla ,eelor
.rinduiala
aleagS,
si apqi
intreagd sI consirnleascd ;i s6-i
u""u.ioi i"- p".i"ti-""
mijlocul
'bisepreofimea
in
episcopul sa-i examitte'e' ti lon:imjind cu
se
adreseaza
episcopul
poporul'
;i
ricii si-l tri"otoneasci, ni"a de fafd.
pentru dinsul' Iar hiropoporului au"a poui"lr f"p9*1 sa m;ituriseasci
este in p^acer:" cltonie clandestina *a ""-r". fac6; c6ci dacx biserica
de faf6' lar in
fii'd
i" bjsericS, sfinlii
-unii,
iiti" ""-"rri"lt,rtiirr*-.-a-.u-ri"a
celor ce au
pirerile
cu
pbrta;i
fost
"u'u ut
enorie, dacd vor ii
hirotoneasc5, decit
s".
nu
ri
"ttip
intr-att
fost in "orrr.rniurrJ;;tt"ti,
iari;i fiind de -{atn
dac6 clericii cu adevarat ortodocsi ii voi cerceta,
numai ca sd nu
fa!6'
de
celui
episcopul, ;i acesta adresindu-se poporului
I
L
r5-i"iilt6r; *" abatere.
,.":':
"t r'!
"'? :
''
(2 Ap.; 9 sin. I ec.;89 Vas. c' Mar,g),,
'
presbiqi,intstituirii
alegerii
In acest *unon Teofil aratd rinduiala
Sfintul
de
aritati
una
este
iiceeaEi
Ei
terilor qi altor "te"i"i. Rinduiala
cu, cea prevSzutS
9i
rr_gepiscopilor
1can.,Qg),
vasile in epistola""a""ruta
in aqezaminteleApostolilor (VIII, 4)'
,. , , . :.'tla ^;
^::
preoAceasta consta din urnratoarele acte: alegerea.candidatuluitpbntru a
qi.recomandarea lui ehtre episcop
U" a" Jt"" oUqi""-"i-ricilor
propus 9i constatarea persofi hirotonit; examinarea canonicir a celui
hirotonirea de cdtre episcop
fi
cleric;
a
vrednic
;;H " episcopului "a-Ltt"
'.a
mgd clandestin, c! in fala
in
nu
tn
uiserica,
p"nii",
Ei
candidatului in
,Ei
oc"u-sta s5 se pronun{e daca este
""iai""ios pentru ca
, s;;;;;i;ft;"ptaunu'vrednic"t"""icindepiscoprrl,pebazarecomandSrilorp-riT']t:
dinparteaobgteiclericilorgiaconvingerilorsalepersonale,il.declara
vredniclnmodpubliclnbisericiinprezenlacredincioqilor,
'.
aceastdrinduialS
In canon se precizeazd ca sd se respecte intru totul
eanuCumvasdselntin-rplevreoabatere;adic6dSnusecbmitSvreo
. t
{18
8. 9 Teofil
419
10-12 Teolil
SE DESPARTE)
:'
t*, . . '
r . r
.CANONUI
X.: (JUDECATA CANONICA. (RTNDUIALA P]iNTRU
JUDECATA CANONiCA $r PENTRU ACUZARE).
orice acfiune a noastrr, eind se:,procedeazd
potrivit unei rinduieli
canonicc,nu ne produce nici o tulburare, ci ne scapi atit de clevetiri
l.Chiril
121
422
2 Chiril
'
T$
123
3. 4 Chtril
:,,
'
CANONUL 3: (RETRAGEREA
ItrRARIIIE)).
DIN
SCAUN.
(DEMISIA
DIN
l; 5 Chiril
gi dacd s,a despdrlit de ea? .si de este dl vreunul dintr,e cei lepddafi
sar.r de citre alt episcop de Dumnezeu cinstitor, sall rlin mindstire? ;i
atunci sd se hirotoneasc5, daci se va gxsi neprihdnit. cd asa vom pdz.;i
atit congtiinla noastrx curatd, cit gi sfinta si cinstita slujbd neprihinittr.
(80 Ap.; 2 sin. I ec.; A sin. VII ec.; 12 Neocez.; S, 72 Laod,.;10 Sard,.
77 sin I-II)
'
Acest ""nott "lip"itta" tlituf rinet scrisori pastoral""'d*i.a ael cirii
cdtre episcopii din Libia qi Pentapole in urma unei reclamatii fdcute de
ni,sts.5h*dri, care invinuiau pe unii episcopi ci promoveazr'in cler per(
soane necorespunz&toare.
Pornind de la rinduiala ganonicr "i in bisericr episcopur este,cr,ul
tna-t, in primul rind, sd poarte griid de,tot ce serveqte p"nlru progresuf
cedincioqilor ,5i pentru slava sfintei Biserici gi c[ datoria principali, dupa
preve.derile sfintei scripturi, ,9ste de a face evlaviogi pe credinciogii
incredinlali lor (II Moise 15, 31);
Si avind in vedere cele reclamate. Sfintul Ciril in calitate dri cdpetenie supremd a Alexandriei (patriarh) ara,td ci nu este corect canonic
ca episcopttl si hirotoneasc5,fdrd o prealabild exarninare a cancliclaiilor
Ia hirotonie; disounind in consecin!5, ca pe viitor: fiecare, episcop clin
provinciile menlionate, Libia qi Pentapol, sd bage bine de'seame pe
cine vor.hirotoni qi si examineze cu sirguinld viala fiecdrui candidat qi
in special, ca nu' cumva vreunul sd ri pacetuit irnpotriva canoanelor qare
sint in vigoare in privinla cSsdtoriei preolilor, Ei apoi si nu fie eventtral
intre aceEtia unii care au fost exclu,si din serviciul bisericesc, sau cdlugdri excluqi din mindstire, trdgind coneluzia-logicd ca pe viitor sd fie
hiro,toniti nutnai acei candidali care vor indeplini toate conditiile cerute
de canoane, fiind lntru totul exceplionali. procedindu-se astfe.l,.-sDune
sfintul pdrinte alexandrin, episcopul iqi va pdstra corytiinla euratd cit
qi sfinta gi cinstita slujbi ncprihdnit5
i;;
r irg(I
cANONUL *f leornzul
uNoR cATEHUNTENI
oslNDrll;' rr,' "
42t
Enciclical Ghenadie
ENCICLICA
(458 - 459)
" tt
' ir.
,1
!I"
':*llf
y.
ct-'l
lui Ghenadie, patriarhul Constantinopolului, (+471) 5i a sinoclului
cdtre
rnitropoli{i
preacuvio;ii
PaPa
;i
toli
impreurrd eu dinsul, citre
Romci.
(OSINDA SIMONIEI)
il
426
Enciclica: Ghenadie
Preabune ;i foarte drept cinstitoare sint poruncile canonului Sfinfllor Pirinfi, care resping gi anuleazi tot atacul satanic, pi toati apucdtura diabolicd indreptati impotriva darului duhovnicesc; cici cu nici
un chip nu admite ca promovarea hirotoniei si se fac5, sau sd se primeasci pentru bani, nici de cel ce o sdvir;egte, nici de cel ce primepte
promovarea hirotoniei. Dar nu permite a se da bani pentru hirotonie,
nici mai inainte de timpul hirotoniei, nici dupd timpul hirotoniei, nici
in insugi timpul hirotoniei; deoarece cu desdvirpire a oprit' mituirea
pentru acest lucru. Totu;i fiindci acum, de.:i acestea sint oprite ldmurit,
s-au vddit unii din Biserica galatenilor, care displefuic::c ;i calci din
cauza licomiei ru;inoase Si a iubirii de argint aceste porunci mintuitoare
5i umane, am socotit 9i noi cd este bine a Ie reinnoi iardsi, pe acestea
impreund cu Sfintul Sinod ee se fine intru aceastd cetate irnpXriteasc!,
pentru ca fdrl de nici o niscocire ;i flrd de nici un pretext, .:i fSri
de nici un sofism, sd tdiem cu d'esivirgire acest obicei nelegiuit gi urit
care nu gtiu cum a intrat in preasfintele biserici, pentru ca intr-ader'5r
fir6 de circiumirire si curat5 ficindu-se gldsuirea de cdtre arhiereii
cei ce hirotonese, sE vini de sus harul f)uhului Sfint; deoarece acum,
fdeind ei pentru bani promovarea, gi lucrind fdri curdtenie cu mina, nu
gtiu daci vine asupra celui ce se prohirise;te potrivit glasului Flvangheliei, ci mai virtos de nu se restringe harul Duhului Sfint. Deci si
stii, din toate pirfile preacinstitorule de f)umnezeu, cd oricine va fi vXdit de una ca aceasta,ori episcop, ori horepiscop, ori poriodevt, ori presbiter, ori diacon, ori oricare altul din canon, ori laic prin hotdrirea
comun6 a arhiereilor, si cu vot obptese se va osindi, durrd cum pi canonul Sfinfilor Pdrinfi de mai inainte zice: cX trebuie ca harul sd fie har
gi cu nici un chip sd nu mijloceasc6 argintul in privinfa lui. A5adar
sE fie si lepidat s,i strdin de orice demnitate ieraticeasci 9i slujbd, .si
supus blestemului anatemei, atit cel ee crerle c5-l va cistiga pe acesta
cu bani, cit;i eel ce fEgddxrieptea-I da aeesta pe bani, ori pe cleric ori
mirean de arfi, ori de s-ar dovedi, ori de nu s-ar dovedi cd a fdcut aceasta;
cici nu se pot cindva impdea intreolaltd cele incompatibile, nici llla6enu
sd consimt5 cu Dumnezeu, sau ea cei ce slujesc aceluia si slujeasci lui
Dumnezeu; ;i aceasta este hotirirea netdglcluitX a Domnului: ,,Nu puteli sluji lui Dumnezeu ;i Iui Mamona(( (Mat. 6, 24). Punindu-ne cu
tirie increderea in aceasta, gi supunindu-ne acestora, impreuni cu cel
ce le-a spus acestes, oln hotdrit irnpotriva celor ee comit astfel de nelegiuiri. Deo[ gi sfinfia ta sE se ingrijeasc5, procedindu-se cu toatd prevederea ca acestea prin scrisori sd se dispund ldmurit atit de Dumnezeu
preaiubitorilor episcopi ;i poriodeufilor celor supugi {ie, cit s,i tuturor
celorlalti; pentru ca tofi cre;tini intr-un duh ;i iutr-un suflet adunindu-se stlins laolalti impotriva vrijma;uh-li comun, si pnten, t6ia qu
ajutorul Iui Dumnezeu ridicina licorniei de bani siditd de acela intre
noi, impreuni cu toate ramurile riutd{ilor ei. Salutdm intreaga comu-
Scrisoarea Tarasie
SCRISOAREA
I:1
'
428
Scrisoarea Tarasio
,,Curafi sintern de singele" (F. Ap. 2b, 26) celoi' ce calci orinduirile
canonice, ;i mult mai virtos de ale acelora, eare au hiretonit, sau s-au
hirotonit pentru bani, pe care dumnezeiescul apostol Petru, al c6rui
scaun l-a mogtenit ctrriar sfinfia ta frdfeascd, i-a osindit ca pe Simon
vrijitorul; din cauza aceasta nu ne sfiim sd vestim arlev5rul, pdstripd
;_i finind dispozifiile cele transmise noud prin canoa_nede la Sfinfii
Apostoli, 9i cle sldvifii noptri P5rinli, 9i ne scirbim dacd s*a c5lcat de
cineva ceva din acestea. Deci fr5{easea voastrX arhierie venel'abil5, care
Iegal pi dupi voia Iui Dumnezeu adrrainistreazi sfirrta slujbi ierarhicd;
are pentru aceasta vestitd slav5. Cd marele si intiiul Arhiereu Hristos
Durnnezeul nostru a zis prin proorocul: ,,Viu sint eu gi voi sllvi pe cei
ce md slivesc" (Irnp. ,2, 30). CEci stii, bdrbate al doririlor duhului, cI
aproape mai de suportat este eresul nelegiuit a lui Macedonie ;i a celor
impreuni cu dinsul Iuptitori impotriva Duhului Sfint; cir aceia birfind
cE Duhul sfint este creatu,rE 9i rob al lui Dumnezeu pi al rat6lui, tot
astfel acestea, precum se vede, il fac lor rob. cici oricare stdpin vinde
ceea ce ar vrea, daci vrea, sau pe rob, sau altceva din ce are; a;ijderea
pi cel ce cumpdr6, vrind s5 fie stbpin peste cele ce le cumpild, prin
!!9? de argint Ie ci;tig5. Astfel eei ce fae aeest cornert, injosesc pe Ouhul
sfint, p5cdtuind la fel cu cei ce huleau ci l{ristos prin Belzebul scoate
dracii, sau ca sd spun mai exact, se aseamini cu ruda vinzdtorul. care
a vindut pe rrristos pe pre! ds argint de Durunezeu ucigagilor iudei.
Deci, precum intr-adevdr f)uhul Sfint este de o fiinfd .cu Irristos Dumlezeol nostru, este deplin limurlt cE cei ce vind pe Duhul sfirit, vor
fi de aeeeapi parte din care s-a vindut lrristos, pr,""um s-a dovetlit. Iar
daci nu .se vinde (dar clar este cx cu nici un chip, nu se poate face
aceasta) e fdrr intloiald er harul Duhului sfint, adice sfinlenia preofici
nu este intru clin5ii; li nici nu atl prirnit-o .si nici nu an. Caci, sa-gi
aducd aminte de sf. Petru, care c6tre cel ce s-a ispitit spre aceasta,
a zis: ,,Tu nu ai nici parte, nici soarte intru acest cuvint.. (F- Ap. 8, Zl).
Cdci dacd demnitatea preofiei se virrcle, apoi de prisos este lor atit petreeerea vielii intm cinste, cit gi conduita intru curdtenie ;i virtute.
Apoi dupi dinsii, de prisos este pi'Pavel, durnnezeiescul Apostol, care
inva!6 eb: ,,Se euvine episcopului sd fie fXrd de prihin6; intreg
la minte, cuviincios invifltor, infrinat, treaz' (I Tim. 5, 2;, linin,tu-se
de euvintul credincios aI invrtiturii, ca sx poatX gi a nfngiia prin inr,Ef5tura cea sdnxtoasd ;i a mustra pe cei ce se iinpotrive.se. Deci toate
acestea sint departe de cel ce vinde li cumpdrd preofia. prin urmare
dovezile urm5toare alese din cdrfile sfinte, declard ld cu totul strdin de
preolie este oricine, care dr sau,prir"repte mitx, in oricare timp, ori
inainte de hirotonie, ori dup5 hirotonie; cxci a lua este luare oricind,.
Dar gi toate promovirile eclcsiastice sc opresc a se da pentru bani.
'
Canonul aI 29-lea al Sfinfilor Apostoli: ,,DacE vreun episcop pri'
bani a ajuns Ia demnitatea aceasta mare, ori presbitei., ori criacon si se
cateriseasci atit dinsul cit gi cel ce l-a hirotonit, ;i si sc taie desdvirgit
.si de la impirtEgire, ca Simon Magul prin mine Fetruf..
.Scrisoarea Tarasie
429
Scrisoarea Tarasic
Scrisoarea Tarasie
'cirlig
gi indulcind pe cei te
iodurile, ajungind ei la bbtrinefe unse, ,si
aritindu-se, zic, mogtenitorii fericirii acelcia pi
'5, vielii nestricate.
(29,Ap.; 2 s.i.ry.
IV ec.; ZZ, 23, Trut.; 4,
75,'19 sin. \rII ec.; 12
_
Lr.tod,;2 Sard.; 90 Vas. c. It4are; Epistota lui Clhenadin'.)
Pin aceasti scrisoare, ca $i in precedenta se osindegte simonia, dis_
punlndu-se ca hirotoniile si nu se faci pe bani. Din cuprinsul scrisorii
. se deduce ci incd pe vremea lui rerasie (sec. vIII) simonia continua sI
. intineze Biserica lui Hristos. Intrucit exi:ita, imecliat aupa sinoaui vlr
ecumenic, s-a sjmlit indemnat sd ia atitudine fermd pentru stirpirea a. cestui pdcat, adreslndu-se papei de la Roma, Adrian, rugindu-l ca sd-l
ajute spre a pune capdt acestui rdu. Aqa cum se constatA di-n insuEi textul
scrisorii, in eq se expune sistematic tot ceea ce s-a emis pind la Tarasie
impotriva simoniei, citind texte din sfinta scripturd, sfinlii pdrinli gi
canoanele bisericegti.
V CAI{CANELE trNTREGITOARE
caNoaNELE
'
(POCATNTA
I loan Ajunltorul
I
B
( 6 2 A p . ; 1 0 , 7 1 , 7 2 , 7 4 ' s i n . I e c . ; 7 0 2 T r u I . ; 7 - 9 , 1 2 , 2 1 A n c i r a . ;2 , t 1 9
Laod.; 43 Cartg.; 2,77 Grig. Neacez.;3,73,87, 84 Vas. c. M.; 1-74 Petru
Aler.; 2 Grig. de Nisa)
Canoanele Sfintului Ioan Ajunitorul sint redate aiei dupi sinopsa
acestora alcdtuitd de Matei Blastares in secolul XIV, Si reproduse in Sintagma ateniand, ca ;i in Pidalion gi in colecfia de canoane editatd de Nicodim Milaq, gi alte colec{ii, ace.rsta intrucit Canoniconul sau Cartea cu
caracter de manual alcdtuitd pe seama duhovnicilor pentru,a folosi clrept
indrumar la spovedanie, alcdtuit in vederea aplicdrii canoanelor corespunzdtoare a epitlmiilor cuvenite penru diferite pdcate, fiind mereu recopiat
de duhovniii gi mereu intregit Ei cu alte indrumdri 9i canoane Ei-a pierdut
originalitatea.
Sinopsa Canonicului Ioan Ajunltorul alcAtuitd de Nlatei Blastares
ca un manual pentru 61s]leynicia primit insd recunoaEteregenerald in Biserica RAsdriteand $i s-a bucurat de mare autoritate qi constituie azi forrna
care se considerd cea mai apropiatd de originalul ce a aparlinut lui Ioan
Ajundtorul, care std 9i Ia baza Nomocanonului care se _giisegteazi in. Marele Trebnic Slavon, care a circulat Si la noi. Canoanele Iui Ioan Ajunatorul sint prezentate ca Ei cele ale lui Grigore de Nisa in_trci grupe_dupd
cele trei tacuttali sufleteqti. Astfel, in prima grupd sint redate plcatele indreptate impotriva credinfei (can. 1 Ei 2); in grupa a -doya, pacatele_impotiiva moralei (can. 4-30); iar in grupa a treia pticatele impotriva iubirii
aproapelui (can. 31-48).
cu exceplia a gapte canoane, toate celelalte din aceasta sinopsd-canonicon provin de a Ioan AjunStort{;- din cele Eapte, can-oanelef , ?. t9 :9
gdsesc interpolate la sinopsa lui Blastares, iar canonul 22, ,23, 26 Ei 2'l
sint alcdtuite de insuEi Matei Blastares.
2 loan Ajunltorul
gr A,
6a
3 foan Ajundtoiul
435
:i
Pornind de la constatarea cd unii considerb ci prescripfiile saie canonice privind sanc{ionarea infrac{iunilor sau pdcatelor sint mult prea
u.loare fald de cele ale pdriniilor anteriori, Sfintul Ioan Ajundtorul in acest
canon cautd sd motiveze aceasta, aratind cd Sfnlii Pdrin{i, 9i in special
Sfintul Vasile cel Mare au prescris pentru infrac{iunile respective numai
oprirea de la Sfinta impdrtriganie, pentru timp mai lung, sau mai scurt,
dar nu au avut in vedere gi alte feluri de epitimii intre care enumerS: ajunarea, privegherea sau rugiciunea gi metaniile, care in cazul cdin{ei sincere a pdcdtosului pot si-l facd pe acesta mai curind vrednic de impdrtdqanie decit dacd nu ar ajuna, nu s-ar ruga gi nu ar face metanii.
Luind in considerare aceasta Sfintul Ioan zice cd el considerd necesar sd scurteze timpul de penitentd pentru unii dintre pdcdtoEii, care-9i
biruiesc trupul gi sufletul lor gi se supun ajunirrii, rugdciunii 9i metaniilor.
El crede cd este deplin indrcptAlit sd scurteze timpul prescris de canoanele
vechi, care nu men{ioneaz.i aceste mijloace de penitenfd; aceastaEi pe considerentul ca insugi Sfintul Vasile cel Mare in canonul 74 il indreptdfeqte
la aceast. Pentru a ilustra aceasta,Sfintul Ioan dd Ei un exemplu de felul.
cum se poate scurta timpul de peniten!5 Ei cupr trebuie si se execute aceasta potrivit felului Ei modului de executarc a epitimiei de cdtre respectivul picdtos. De remarcat cd posibilitatea de a scurta timpul de peniten!5
este indicatd de slintul Ioan numai pentru unele pdcate anumite, considerate-mai ugoare,_pecind pentru pdcatele considerate mai grele el impune
ca-obligatorii, acele epitimii, care sint prescrise in canoanelemai vbchi;
gi la fel el considerd drept obligatoriu sii se dea epitimiilc prescrise in canoanele mai vechi, chiar dacl el a prescris epitimii mai u;oare, in cazul
ln care penitentul nu a.r indeplini in mod congtiincios prescripfiile inscrise
in canoanele lui, referitoare la ajunare, priveghere sau rugaciune Ei metanii. Opinia aceasta deplin intemeiati gi motivatd canonic a Sfintului Ioan
n-a fost insi pe placul unor monahi rigoriEti, considerind-o chiar pegubitoare pentru mulfi. Aga au vdzut lucrurile unii cdlugdri de la sfintul
Munte Athos, ca Ei patriarhul Nicoiae al Constantinopolului (1086-1111),
care apreciazd c6, prevederile din Canoniconul Sfintului Ioan Ajunatorul
prin blindelea lor pe mulfi i-a distrus. Opinia arcasta n-a fost insa admisd ca general5. Astizi in toate Bisericile Ortodoxe Canoniconul Sfin. tului Ioan Ajundtorul constituie un indrumator practic pentru duhovnici
in scaunul Mdrturisirii.
'
, N5vilirea poftei prin ginduri in inimi, este cu totul de nepedepsit fiild un picat inci nesdvirpit.
fn urrndtoarele 25 de canoane (4-30) Sfintul Ioan trateazi despr.e
pdcatele indreptate impotriva principiilor etice sau morale, de convieluire sociald.
ln primele patru canoane din aceastd grupd Sfintul Ioan aratd c6 nu
se supune nici unei epitimii, cel care nutreqte in sine ginduri necurate qi
lupta impotriva ispitelor care bintuiesc, biruindu-le (canonul4)
Dacd asupra inimii omului stdpinesc insd ginduri necurate s,i se invoieEtecu acestea,atunci acel om, sd fie supus epitimiei de 20 de metanii
ctue spal5 sau curd{eEte sufletul (canonul 5). Aratd apoi cd credinciosul
meriti rdsplatd dacd nu se lasd biruit in lupta cu patimile, ci le biruiegte
gi se supune pedepsei, dacd nu are puterea necesari a li se opune ldsindu-se biruit. Pedeapsase va stabili potrivit gravitSlii pdcatului (canonul6).
$i conclude in incheiere c5, credinciosul insuEi este vinovat dacd va fi
supus pedepsei, pentru cd n-a fost in stare si se opunl patimilor, virtutea, fdcindu-se eI insugi astfel vinovat de pedeapsd(canonul7).
CANONUL 5: (INVOIREA LA ISPITA)
lnvoirea sufletului de a primi pofta se spald cu 12 metanii.
CANONUL 6: (LUPTA CU ISPITELE)
Lupta este vrednici, ori de cununi ori de pedeaps5.
CANONUL 7: (PRIMIREA ISPITEI)
Consimfimintul este cauza;i inceputul epitimiilor.
151
...*
}
far amestecare
_cu_alfii, ca una ce face malahia indoit5, prime;te
epitimia aritat6 pini la 80 de zile.
CANONUL 12: (OSINDA CLERICILOR PENTRU MALAHIE)
Iar dacd vreunur dintre cei din cler mai inainte de
consacrare a
cdzut in patima malahiei, nefiind poate ingrijat cE ,r,r*ui pentru
aceasta
preolie, intii, primind Jpiiimie suficienld, a;a s6 vie
,1.
_11^;rlti,9"
Ju
ra preolre. Iar daca s-a ap.ins cu acest picat dupd ce va
fi primit dem_
nitatea- p-r,eoteascd,p" utt an incetind de la actasta
pedepsindu-se
ri
cu epitimiile obignuite,_sise intoarcd Ia preofie. nu" a*x'aupd
cunoagterea
picatului, a doua oar'E, sau a treia olre,
u. face aceasta, incetind de Ia
preolie, sE treacd in treapta citefilor.
CANONUL 13: (CANON PENTRU FAPTE ASEMENEA MALAHIEI)
va primi epitimia insi pentru malahie, gi intre femei aceea care
s-a sdrutat ;i pipiit cu lln bdrbat, clar nu a fost stlicatl.
CANONUL 74: POCAINTA PBNTRU DESFRTUL CELUI NEINSURAT)
, - .Canonul aI treilea al Sfintului Grigorie de Nissa, exclude pe cel
desfrinat pe nou5 ani de la sfintele Taine, iar canonul at cincizeci gi
noudlea al lui Vasile cel Mare pe timp de gapte ani.
( 4 , 2 1 , 2 2 , 2 6 , 5 9 , 7 9 , 8 0V a s .c . L i l a r e4; G r i g . d e N i s a )
CANONUL 15:-(POCAINTA PENTRU DESFRIUL CELUI INSURAT)
Iar Vasile cel Mare in canonul 21 spune cd, cel ce este insurat err
femeie, ;i cade in desfriu, meriti si se pedepseasci mai mult decit cet
ce nu triie;te cu o femeie ;i este euprins de aceasti patimi,
( 9 , 7 9 , 2 7 , 2 6 , 3 4 , 3 7 , 3 9 , 5 8 , 5 9 , 2 7 , 2 9 ,V8 a0 s .c . M . ; 4 G r i g :d e N i s a )
. CANONUL 16: (POCAINTA PENTRU CALCAREA FAGADUINTEI
, nr
FECIORIEI) ib r
. r.
,.j . .
ln canonul 60 vas_ile cel Mare, pe monahiile sau pe femeile canoriice care desfrineazS, le supune epitimiei pentru aclulter, c5ci acelea
sfdrimr legdtura cu mirele lor spiritual, rrristos, iar canonul al 44-lea
al sinodului al vr-lea, porunce;te ca monahul care clesfrineazr, cu nilnic
mai mult si nu se pedepseasci decit laicii. Iar noi, zice roan Ajundtorul,
rrnduim ca cel ce desfrineazd sd nu se imprrt6sr:ascx cloi ani, daci-;i
va da silinfa sI mdnince minclruri uscate zilnic, dupi ceasul al noudlea, ti va face doui sute cincizeci de metanii. Iar, dacd va neglija si
fac6 acestea,va indeplini timpul epitimiei hotirit de pirin{i.
(16 sin. IV ec.; 44 TruI.; 79 Ancira; 76 Carg.; 6, 78, 19, 20, 44, 60
Vas. c. Il[are)
. ' :
CANONUL 17: (SrLNrCiA. (CEr CARORA LT Sll FACE SrLA NU
sE OSINDESC))
Pdrinfii, ;i mai ales canonul al 49-Iea al lui Vasile cel Mare, a
hotf,rit sd nu se supund pedepselor cei pingiri{i de oarneni silnici sau
de st[pini.
(11 Ancira; 2 Grig. Neocez.;30,49 Vas. c. M.)
CANONUL 18 : (OSINDA'CL'ERICUII]II ?ENTRU DESFRIU)
Canonul 32 al lui Vasile cel illare, hotirdgte ca clericul care desfrineazS, si se cateriseasci, dar si nu se gi afuriseascX.
( 2 5 , 2 9 , 3 0 A p ; 9 s i n . I e c . ; 1 , 2 7 T r u l . ; 7 , 8 N e o c e z . ; 2 7C a r t g . ;
3 , 3 2 , 5 7 , 7 0 , 8 2V a s .c . l t I . )
V,
410
2l-25
loan Ajunitorul
22: (CASATORIA
ClJ LOGODNICA
ATTUIA' ESTE
., ,
,:, .
26 loan AJunitorul
sufletului.
(86 Vas. c. M.)
112
(OSINDA
Acelagi eanon
-se potrivegte gi pentru vrdjitori pi pentru adurteri
$! nentru uci-ga;i, 9i pentru toli
,care cad in vinovelii grele, dar prin
dispozifia sufleteascl a persoanelor
respective spre p&xi,rfa, *u,r'-*u
reduce pedeapsasau se inmulfe;te.
(26 loan Ajun.)
' I : '
PENTRU
FEMEIA
Fr cLERrcr))
cE UCID lN RAzBoI
sI lN
111
prime;te epitimie
_ _ ( 6 5 _ A p . ;0 7 T r u I . ; 2 1 , 2 2 , 2 3 A n c i r a ; Z , g , 7 1 , 4 9 , 5 4 , 5 7 ,5 6 V a s .
c. M.; 5 Grig. Nis.)
l
CU VOIT] SAU
PIERDEREA CU
VOIE
445
CANONUL 38: (DAREA LA IVEALA A PACATELOR. (CALUGAI1ITA SA DEA LA IVEALA PACATBLE DE CARB $TIE)).
Cdlug5rifa, care a auzit de la alfii despre un adulter, sau despre
pingirire de prunci, Fi nu descoperi aceasta superioarei se supune aceleiagi epitimii, ca ceea ce a sivir,sit pdcatul, potrivit canonului 7l al
lui Vasile cel Mare.
(71 Vas. c.M.)
,il
CANONUL 39: (LEPADAREA COPIILOR. (OSINDA CELOR CE-SI
LEAPADA COPII ESTE CU UCIGASII)).
Legea pedepsepte ca pe uciga;e pe cele ce-gi aruncd copiii lor la
intrdrile bisericilor, chiar daci cineva i-ar scSpa luindu-i.
(33, 52 Vas. c. M.)
CANONUL 40: (TILHARTA. (TILHARII
GA$II)).
SE OS1NDESC CA UCI-
Tilharii se supun pedepsei ucigagilor de oameni, deoarece ei se servesc gi de ucidere spre prornovarea intreprinderii lor.
(22,23 Ancira; 7 Atanasiec. M.; 8, 73,43,55 Vqs. c. M.)
.r -
rr.
.ilet.)
STRIMB.
(POCAINTA
CELOR
canonul 82 al lui vasile cel Mare, hotdr5;te ca i:ei ce prin contringere juri strimb, sd se inliture din comuni;";
i" tiei ani; iar cei
ce firi
de constringergr sE fie inliturafi
de Ia acLasta pe zece ani.
Iar nbi credem de cuviihli ca acegtia sd se scoatt di;
comuniune pe
fn an' mincind dupi al noulea ceas din zi minciri uscate ;i fdcind zilnic
250 tle metanii.
(25 Ap; 94 Tnil.; 70, IZ, 29,64, g2 Vcts.c. M.)
CANONUL 46: (CERTAREA DE DOUA ORI. (NU ESTE
CU
DREPTATE A CERTA CU DOUA OSINDE FENTRU
ACEEASI
GRE$EALA)).
Nici femeia laic5, nici cilug6rita, s6 nu se despartd de
pentru orice fel de picat, ci numai dL la impart$aniel
canonul
facem apa din ca.oza ci murte femei s-au iinucis de ru;ine;
nici -presbiterul, nici diaconul, potrivit acestei norme:
-- ",,Nu vei
de doui ori pentru aceea;i... (Naum, 1, 9).
(25 Ap; J4 Vas. c.M.)
biserici
zice si
precum
pecrepsi
Oi"
Ultimele canoane (47-48) ce se considerd cd aparfin Canoniconului lui Ioan Ajundtorul sanc{ioneazddoud fapte ce pot surveni in viala
sociall: consumarea cu Etiinfd sau far6 Etiinfa de bduturi necurate (apA
clin fintini, vin sau untdelemn) Ei vomitul dupa dumnezeiasca lmpdrtAganie, din cauze cunoscute sau necunoscute (pacate).
'
r*l gv .
CANONUL 48: (VOMAREA. POCAINTA CELOR Cd'VOMEAZA
DUPA CUMINECARE)
"
De va p6citui cineva cu mama gi cu fiica'se'pedepse;;te cu patru
ani, mincind uscat dupd al noulea ceas din zi, ;i. ficind in fiecare zi
.
: !r
300 de metanii.
caxoNUL
53: (DESFRINAIIEA
54: DESFRINAREA
NEFIREASCA
CU
FR.A.TELE
Dacd vreun frate mai mic ar suferi sodomie de Ia cel mai rrlarr
f6rtr si faci el sodomie, se pedepsegte pe trei ani, mincind uscat dupi al
noulea ceas din zi ;i ficind 100 de metanii
C-:ANONUL55: (CADBDEA (PACATUII"BA) CU FIICA SA)
De va pdcitui cineva cu fiica sa o dati se pedepsegtecu cinci ani.
iar daci de mai multe ori, cu 12 ani, mincind iuscat dup[ al noulea ceas
noua or5 din zi ;i fdcind in fiecare zi 500 de metanii.
CANONUL i6: (PACATUIREA CU MAMA SA)
De va picitui cineva cu mame-sa, o datd se pedepse;te cu gapte ani,
iar daci de mai multe ori, cu 12 ani, mincind uscat dupi al noulea ceas
din zi, 9i fdcind cinci sute de metanii.
'
, . , .I)e va ptrcd.tUi,.cineiya.'ds,rnbiirmulte
srird,u dobitoc;r"svind,so!ie, se
pedepseg.te
cu opt ani" ial:, de nu aieifemeie pi.a'pScituit o,datd-sau:.ds
doud ori, sau de mai mult de trei ori a picituit, se pedepsegtepe trei
ani, mincind uscat dup6 al noulea ceas din zi, ;i ficind 300 de metanii.
Aceste epitimii le va prirni ;i femei4 care a pdeituit cu dobitoc'
.t
ti0: (PACATUIREA
CANONUL
-..
a::.'..:. ..:.' ...... .,
..:
1",.:',:
'
,:
:"i' :i :
;.lnd
: , , ' . , , : - : . ,... _ . . :
-'::r'"
rryiurnriCU DQrT.RATI)
CANONULos,,IPA'dATUIREA
lt'
'frafi,
sei'pedep*";1ul:p*':t""i
ir
blcdtui qu doi
pi,
fii:-ihd
i.n'fiqqa.r6 zi 2AO
eeas
nouilea
.dup6:
al
u-sgat
din
3i,
ra.ni,..mincir1d
.
.de rnetanii.
,.
; rl
'driaa'o'femeie'ar
{50,
l. B Nichifor
ttl
'
CANOANELE
ll'
jjqu;
r L ;
LUr NTCHTFOR
MARTURTSITORULt+Aibl
tl
rr'
.. \i.,
, - . Daci din negtiinfi se va spila antimisul, acela nu-gi pierde sflnlenia, nici nu se faee necurat.
173:Ap.;7 sin. VII ec.)
I.
irn
canoanele
lui Nichifo.,i., n,r,,,'*.li; ur, *ilr3ir"rrrite din ffii
; l,,
,;i
Cel ce se ibsdtorepte a eloua oar5, nu se cunun5, ci i se di chlaf
epitimia de a nu se impirtigi doi ani cu preacuratele taine; iar eel ce se
cdsdtore;te a treia oari, cinci E4i. r rrvr.rt$a{, r.ui rluir llo ur l;,
(7 Ap.; 3 Trul.; 79 Ancira; 3,7 Neocez;7 Lactcl.;4,72:Vas. c. !t:)
d:
B Nlchilor
451
dlTfiiibvdiiflfl'
car$dfrur,
RrcII NU SE ZABOVESTE).
-biserici'1,)nu
se
ce'petreee'de nevtii'i ti*pls"urtf'?rr*'jrriirro;til
se
alungb
s6
acela
osinde,ste.Iar dac6 zdbove;te acolo:timp indelungat,
".r "u"ia"i, iar biserica s6-9i prirneasci ale sale drepturi''
:r lli"n,
ii,,.
4-6. Nlchilor
'
'
'
{,..
::. . CANQNUL ,5: (LA BUNA VEST,IRE..EST4.DE7:LEGAREDE VtN
:]T.j,'.;,9I DE PE^!TE) i,.
;
: " , ; ! - . : 'r:!
.,.,
.. . r..:,., ,.:.- ,
,. :.i-
1gl:. ,
: . : :. \ t ; .. . :
:,,,,r,
,, (.i '
i'.
;r,i-:,, Cel ge-are rugiciunea (hirotesia) de egumen,,presbiter fiind, poate sE
$infeas,ci citt'f $i ipodiacon in ministirea ra.
"r;b 'rr
:,lr{:"t::;
(33 l'rttl.; 14'sin IV ec.) -' : - ; ..,."i ,, ;. , ....,relcl
rgi .i;' ". !,r
stabilegte dreptul egumenurtri hirotesit 9i ldfa$i1;r1'3"'"a liiroG
qi
cite! ipodiacon pentru mindstirea sa.
...irtr .:. :.
.
sb
Nichifor
7t;I1
CANoNUL
' /,
, , D a c d s i n e v d a ' v i e f u i t ? 0 d e a n i , s a u S i m a i n r u l f i i n d b s f r 'hitotofrt;
irr,;apoi
ser.Vaarita ei face fallte,\:irtuoAse,_accla:nu'se'iUtirie a,se
ftindcd'eel,sfinlit trebuie sl {ie'inraculat.
,
. ,',,
sj;
(80 Ap.; 2 sin. I ec.;12 Neocez.;3, 12 Laod";10 Said'; 17 Sin' I-II;
aI AIet.)
4t l 'Chiril
':..
'
I
ft'):
,ir;
;'.'
'"tn
. ..,*d
. : j':r'-
lr:r
r'!1
: ! o'frrf?rt
--"it{l^-,-,jlf-T
e' lCbiiilr olr..riilont."?Coptti"DiN FLoRI $I CEI
CAr,ror.*ri.Jl,
;.J.
PRrh.{4.lDlE :DS
MOARTE)
:
'ih
,sca impirtSfanic cehli lrolnar
. '
..primejdie' r,ii moarte, chiarl,;i dupi ce a gustat rnitrcal:e'
(29 Trul:; 41 Cart.)
.ifl.
:.-
! a t"r''r*
'-
Y:
:. r-
r-t!
' -''"
d\.
r:rr..,'.i
..' . i'
.i1..;',:.i-
,'i .l
. i ' . I l : tl ,
: . . . " .- ! g ]
r lr i
12-14 Nichilor
de la Liturghia sfintului
-este
-- se admite,-ca 9e'altfel qi inrplescripfiite
vasile eel Mare ci la proscomidie
suficienti o singuib presctrrd Ei
o singur5 luminare pentnr pomenirea a trei p"rco"n".-D?i aici rezulti cd
pini'aici era,obiceiu! ca pentru fiecare persoind, care elorea si fie pomeniLi la Sfinta Liturghie se aducea la, altar, cite o preseurd qi de asemenea
se aprindea cile o luryinqle.
.i 1. . , :!
i
\ ..rii
,r . ' r . . i
' .. '; -\ i.
''
.
,aw
'din
i':
ir I
_ __.(81,
';l't
IV
431 f,
. i!!iiirril)1,
\, ,.iiri:..jfirr Ur... ..
;r.or)
15 Nlcnifbr
CANONUL ,-T5:PALUGARITELE
niri
155
' i
' i
16-19: i$ichifor
:,,
:,
'
_
.
.:.
..
94rygIui,-rq_lqqqTrREA
.qALUq4RrLoR,(CAI,UGARIT
.$A,
F.OSTEASCA INTREG poSTUL
.
X{ARE.)) .
.:, , r .::.:l
i- Nu se_.'cuvine;ca hronahii, i11"\rinerea Mare,
si intleplineas"e tu.
-.
gy-xrig.grigolb$i, sub prle{tul. acestora,sd se dezlege
- Ia tin ;i untaeiemrf,
'
fti1d9!_ atesteai sint oblceiuri' ale necurnpitdrii.
- _ -N lVfilaq'in accst carlon remdrci cii in cormpciaia;i pidalion:friloc
cle Vinerea Mare estc Patruzocinrca cea marc, sil cii chiar Nichifor irr Alt
(stnt. at.: IV, 431r v. n: 1). indicd: patruzecirnea rnare, ""e" ".,'1 :i'e
liinoa
'. ' :,
gare canonis.tuluiMilaq.cear fimaicorect'(N..MilagIL li 23b). .
j.';
- : . , : .; , : . i . . . - . . , i . . . ' . . . ' ' : . ' , : . . . . : . : ' . . , : , , .
.
c-ANo-N-uL
1B:(cINSTIREA
MiNAsTltlllll4 Nu -'
sB vEsTEAScA
IN LU]\IE'CELE
CEsE FACIN t\rrNrlsiidnlj.-':
'Fiindcr
CANoNULI.19:;: (RINEUIALA
,:
POCAINTA)
PENTRU
cAL,ucARrr PU$t LA
'|
20;;231'Mchilor
,'ln canon se aratd ci se perrnite ciluglrilor supuqi epitinriiior si ptimeascdanafora dupd ce se m.irturisesc (vezi ;i can. 14 Laod').
cANONuu 20: (RINDUIALA PENTRU PO,STIRUACALUGARILOB
,,,. .,,i* POSTUL cRAcIUNUl,uI)
t.
' '
In Postul Sfinfilor Apostoli li in Postul Sfintului Filip, se cuTine
bdlngirilor'care ;ed in ministire si minince o dati pe zi sple sear6,
miercurea $i vinerea; iar cei ce lucreazd, sd guste dupi ceasul al thselea
iar seara si mdnirrce.
Postul sfintului Filip din acest canon este postul Naqterii Domnului,
iaieihceipedripjziuasfintrjluiFilip.Veziilican.4B.
i: :-. .C:4NONUL,;?1I: '(CALUGARIIA CARD A SUFERIT SILNICIE.
(POCAINTA CALUGARITEI CAREIA I S-A ,FACUT SILA)}.
' '
belug5rilei cdre se va necins{i de oameni barbari gi necumpitafi,
iar viafa ei anterioari a fost curat6, sd i se dea epitimie, tlc 40 de zile;
dar.daci rliafa ci anterioard a fgst intinatb, sd se indeplineasch eyritinria
pr:escrisipentru dcsfriu.
. . :.:-.-.
" ' '
r'-ei:,
,:'t
''
tr) 4:;ilr; t:
'24;28 Nichifor
. .
.-/
, l e , r r r , r r t r , . )J : r y l r i r .
I.
':--:-P;
L r r)
Ileglernerrteraza
starr:acelor c.eleapadd schima rnorrahali qi nu se lndreaptS.
\
, . . . . r . ,(.4 T i m . A I e r . )
'
ln canon se dispr:ne ca celui bolnav care cere sd fie botezat,'s,au.si
id schima rnonahala. sd nu i se refuze harul.
"Jli.
'
6i
.jr
l1
i.t'
MANTTE).
Nu se cuvine monahului presbiter a sluji firl mantie.
.Seimpune ca nronahul presbiter .s?islujeascirtot<leaunacd'?nantia
primitd la luarea schinrci calugireqti.
.,..t.;.,
,i
.r
29-31
'Nichifor
159
.-rrf{-
' dewoNUL.30:'FUTEi1EA'DilEovNTeuLUI.
@rfirovNfotJr, cgtDac6 un laie cu voia sa i;i va mSrturisi pfcatete sale, duhovnicul
,,
poate sE procedeze dupi chibzuinfa sa.
'::t'
(12 sin. I ec.;.74Vas. c. M.). :rh irrirr;h
se lasd libertate deplini duhovnicului si chibzuiasci dupd voia sa
cind i se fac mSrturisiri de buni voie din partea penitentului.
TIIMELiA RI'SEr,rrt r GANONUL 31: (PRESBITURUL POATE SFINTI
':1/ii
RICII)
rl
ri',
.i i.
, .i'r
'i
,?
t'
rlll
'
.,
:,. \'t:.
'i'|
J [ r fi ,
'ttl
r'
32-35
cANo?$Ut $2':(OSI-NDACAMF.TEI),
-sr
!$ichifor
r " ):
- : 1
' "'-
- , ' : : ' - . -
i '
- . - ,
, :
NncuNUrlATi.(coNi
.,.-
,,.'irlrr.
.il
.:.,
461
:16--19 Nichifor
'
':
,:l
j.
.,
CU CREDIN:
," C..\NONL]l.37: (DESFRINATIIN-AU PA11TA$IEN1E
cr(),'rr)
'ir
iuonRTE)
Ar;..,
De va.nafte femeia, pi prttncul cste in prinlejdie dp rnoarte,,duplt
trei sau cinci zile, sE se boteze acel prunc' dar se cuvine ca alt6 femgie
botezati ,si curat[ sd-l alSpteze; iar mama lui nici sd nu intre in dormitorul unde este pruncul, ,si in general'nici si nu se atingi de'el, pini
ce nu se va curdfi deplin clupl 40 de zile pi va primi de la preot
,:,
!.ug5.cit1nea
.'ai
,.;
P.rin acest canon:ss:permite ltotezarea'prunctrluidup5 trei satt c'inci
zile, daci se aflti 'in prirncjdi': dc nrotrrte lli aratit cunr trebuie se.se procedeze pcntru a se salv:t viala accstuia (se iau o serie de mtisuri,di: lgienA
medicalA, ca izolarea dc. mama bolnavo si ahptarea pruncului de -alta femeie sAndtoastr).
..'.:i CANONUL 39: (CALATORIA DUMINICA)
I[]i .J
.', '
40-43
Nichilor
.:, ,
.!lJ7 i:
i .'teg gt)
pENrRuCANONUL
42:(nINDUTALA
sAprAn;;" tdittffrtd
JOILB SA NU SE TIE)
.t
i,J
.:arr0r!i
%,
l4-d?
Nichilor
!'t{;oi'i'r'-,
" .I .
troteze la nevoie.
($'
1!trrr_.,r
..
:rrl r!,
.,li ui
54 AP')
'
i .
'
' '
-,
t.;
' 1 '
.. .
CANONUL45:(LANEVOIEORIC'ECRE';TINPOATEBOTEZA)
Dac6 nu este de fald preot, se cuvine ca pe pruncii cei nebotezafi,
s{-i boteze oricine s-ar giii acolo. Dacd ii boteazi chiar ;i insu9i tatbl
.r.
lor, sau oricare altul, nurnai s6 fie cregtin, nu este picati,,,i.;r'..
4l49,50 Ap.)
CANONUL
. !.
4ti: (BISERICILE
ir
., Il
' ! . .
,
:i ,.
I
..
.:
:
.
-
.-
...'...
-$u
,i
NEcE)).
Nu se cuvine a se impirtdpi de la preotul, care nu postegte mieicrirea ;i vinerea, chiar daci parc a fi ortodox; cici nd este lucru sfint
a fi in unele privinfe evlavios, iar in alte pril'infe a fi necurat.
(69 Ap.; 29, 56, 86 Ttul.; L9 Gang.; 49, 50,.51;52 Laod.;'1 Dio t, Aler
tS Petru Aier.; 8,10 Tim'.AIer.)
{*--
^r{}{
'..
cluNItA L,q.uasAz)
Daci presbiterul,soulai#J';,rr,'saii'citelut'o"forf.oterisil,pi qp
.: ;id) i:,.:...:
(28 Ap.;5 sirr. I ec.;6 sir. Ir ec.; 2g sin. IV ec. l4lscrd:; 4r,i i5
72,
Antiohia; 29,65 Cartg.; 88 Vas. c.M.)
..'.,i
!:'i9"
:. -
t:)
. .
r.!J
' "'l:
i:. gi...l;r;r'.:ij
1..
).
iii
ri1
r5r
- ...
.i:1,.1
j
I'e cind uenerabilitatea to', are clorinlo sd uadd pe srnerenia,.noastrd,
tot atit sd.crezi cd"es.tegi ct_o-rinta
noastrd.'dupd.o t,rti"iiaern Jaf(rin.
fatd.
Dttr dupd, ce este scris cd ,Ntt d.elo cel ce uoie;te, ,rt"i
al"m cel ce aleatgd,
ti:de la Durnnezeu care riil.tde$le" (Rom: g, 16),znt -tiiat,a,"eiii
iil
rin,ta si Lui sd.i se.rase_grija,$i ct:instttctii;;';;;;,-ii*tioaepuni
dorinla
eelor ce se tenr de clinsul(pi. 144,1g).
:
..ii i:
Dar acunr trebuie se rd.spuncr,ecerecuuenite ta intrebdrile
care s-ai
-a
cnthounic"{tt,
fr.agii^no;trii
n",i" ;i-iiiiiTii,'U;;';ii;;ir;;';;,;n
rye.d?
jie'
n;iciei tale. gi pentnt
ca sd ne
mat u;'or d"e iigutl{'"iin ;; ;;';;; ;;;;',
rnt i se ua ptLneJiecare tntrebore ;i crpoipe rincl xa iriru:r-rispunsur.- ,
465
*rF-
6); nstfel sun?, nu juelecafi in;iud.ceea ee este bine? .Deci.clacd se uor cle.ypdr_fi cle obiceiul pdaritos, primincl si .epitin"tia cuuenitd, se uor primi.
Dor
Lr'.t?ltuie.
sri sr: i.rcge tle- seqmd cd cine sint ctcei ,,oricare,,, clesq:rec(tre r.rrI'i.$i,'or,i cle slnt ere.tici, sau osinditi ui.ttrt.rit clttpd uiufa ior? iespre ace;tiu
zice
.Apostolul: ,,Dacd. ureunul, numinclu-se frate, d.esfrtnat, sau tacom,
strtt.itlrtlaLt'u, ;i cr,stritlei depertt:, ctt ttrtrtl ca ucesta'nici .sit ntt mincnti im(l.Cor. J, l1).
7tt:eurtri'..
rr:
int,relturea tt. ()t'i cle .st, cr-rcine a Ttrinti la nru.sii irpqtreund
.la clnrel
tare ldrd pecelluirt:, pe pre'l)iterii, car:e a'tLl1'tincal eu eieticii o rlrifii'.snrr
ile dotui ori, clar ttTLerr. stnt irt conntnitLne ut din;ii, rt-ci n-att iscdtit ei.esti?
Rdspttrts. in Tsriuitt[o crcestoro sri se bage cle.seornd, clacd prco,lii att
^
mi'ncat cu preotii saLLcu laLcii eretici recunoicirtdu,-se ori d.e att inincnt ctt
cei'an alget drept, dar n-eu stat in comttnitnte ar ereticii tlar mai ntare
est.e:pc.tleapsain priuintu preofilot'. lnsri fiecure trebztie sd se
Ttrinteoscd cu
eTtitimie. ptttrit:ita. $i se czrcine ai printi in connnrittrtt, cttit'la rttqdcittni,
c|t gi la peeetluire.
'lntrebar'ea 10. Ori
rle se cuufrrc ur trcei laiei, ctrre at iscitlit pentl.1.
erbs''rsi ntt .sfcrr in cotttttrLiune eu cretici, sti mdni'nce imTtrettna cri lcricii
brtodocAi?
'
\'
Rdsprn:l.s.Ind.iJerent,cLeste catLzctrelelor; cdci proorocul zice:
,,N:u Jacut''deosebire intre cel ctirat gi cel pinqdriT', 11"2.22,26). Deci
se crruine ca tn'todoesii, dacti sirrt :c/ogi, sci nu ad.tnili po ,r,rii "n. ,,"o.rtia Ia ntase com?tna, d.acd mai inainte au ind.eplirtit cpitimia
Ttentitt
iscdlirea pdcdtaas(t, ;i rtacri nzt s-au tnclepdrtcrt d.e cornttnitmea eretiea.
Dur, deourece unii, din, neuoie fuqind. d,e primejd.dl, s-arr pingdrit ctt
t:omunitmea er:eticit, se uo?' printi Ii mctsa comtnri dirytii ce-ii t,or nnrturist nechibz,uinfa gi .se uor pocilt; gi aceasta sd. nu" se
loia Jitril d.iscernd.ntint..ci: pottiuit imprejtnririlor acelui caz,
;i.s(t proclttcd folos an"tinclttroru clirt, rtceastcr, iat ntt pagu,bd. sujleteascd.
'Intrebureu'77:
c t t u i n e - s e c a c e i c e d " o r e s cs d s e b o f e ? e , n t e t i a l c s
daca-i
rnoartea, sd se boteze de bdtrb preoli'Ttrata'{i' ,ou ninr.
.anteninld.
nosculi, dctcd .tttt se- r/ir.se:steureu,n presbiter oriod.ocs, sau' neprihdnit?
nad.rtu.risitori;i sttpetiot'i, norma aceasta, se permite ca presbiteirii mcnlionati,, cu'e sint aprili cte Ia,Liturglh,isire dii cattza utnitnicdrii
cu er.eaac! n11..se. gdse;te lneot ortod.ocs,' cttit sd boteze, cit
!9!,
;i, s,1 tlecr
sfintele TaiVe, sf intite mdi inainte de ciitre lot preot necople;it'd" ",.r,'zf"
Ei sd'd,ea' schima monaltald, pi .sri sduirrseascd mgiicitmect lti in'nolmirtttrre,
gi .sd rosfiascd Euanghella tu IJtfenie, si sd binecrLui,nteze crpu
Io Teofunia.
d.at- pregtnlr .s-o spz,s, tntmai in utz d.e printeJd.ie, pettrru' ecrpopoi.tul ";'t
ny r(tmind cu totul furu de asailtaree. Etanrlheliei,
;i nclrrnilntdi, ltrin
botel. ^!i cle sinfcfl ;i a'oi d.e ucot.d,,.or""r,ti' n,tt'ntd.'s(t
Jie in't,'i,1,'ncr,,
gi acolo.
' ::.
intrebarea. 12. se p^oute, da epitimie. cerer care s-aLL dezbinat,
5i
Tzrin.pocdinld. au ,reuenit? scut & se Xtrimi acegtia?
,i,
1F
I Nicolae
t.
&
2. 3 Nicolae
7.1Lr,
ltF
470
{--6
Nicolae
tlftt
'l
'
''1rrI"r
t
. {
lntreb. Cuvine-se preotului si mdnince fird deosebire pi cum voiegte cele aduse in bisericd, precum prescurilr: gi vinul? si de sc cuvinej
a Ie rninca ca piinea obignuiti? ;i ce trebuie sr facd tlacd s-ar aduna
multe de acestea?
riisp. PSrfile din preseura, care s-a inrltat si nu se mxnince tlecit
numai irr bisericS, pin[ ce se vor consuma toate; iar pdr[ile din celelalte prescuri se pot minca ti afard de bisericx, insd separat si singure,
iar nu cu lapte pi cu brinzi gi cu oud gi cu, pepti.
(3,4,.38, 41 Ap; 7, 8. Gangl; 37 Cartg.;.& TeoJil Ater.)
.
,8"
PENTRU
kx*:
11l
?'.Nieolaei'"fi
STAREt'iA NU SLI
(32 Ap;
' 'iil
172
E-10 Nicolae
9 Neocez.;
J! Cartg,;t"6,sii I-II1:3,Zr iL,rtiu-i."i'.;,sC,hir;lAte.x.)
'Lb
.
intrebarea
$a9r foi$<;.slyii un pqeotcaterisit,saucare.apdiri'sit
de
bund voie
cofrsiderindi-sb
"i""rrt,-ilspuiij" """e"ti;,t"d;i:
P-r*tio
CiTiRCETARE DUHOVNiCEASCA,
473
'
474
2 Prescrip(iuni canonice
*h;..
3, { Prescriptiuni canonice
476
sa pr()i)l'le'
lipsa preotului, crctlinciosul siml:ltt.se poate cumineca cu mina
l;r a
rirspurrsul
Tmlan.
lrentftr
sinoclirlui
"ti,
A se vecleaSi carr.;B'ii-tOt
d o r t l r c h , . , s li t r t t t ' .
PENTRU SLUJIRFA
CANONUL s: (POVAIUIRE qA-TRE PREOTI
cUMTNECARE)
PENTRL
LITUiIcIIII 9l
sltxrnt
ru;ine, d1n1rt
Strdduie;tc-te o preotule, s6 fii lucritor f6rd de
slujba sfintd
la
mergi
'u
si
irra."ptirra cuvintul uai"e""fui. Niciodat[
pe
Nlingiietorul
alungi
sir
curnva
ca
'ru
irnpotriva cui'a,
""irra "rei-i'ic
in biscci
st6ruirrd
certa,
nu
te
nici
N"
t"
i,td*"u,
stintui rf"iUi.
i;-;i;"
dunt'
sd
sdvirrerti
;;;-;;;;:i"
;i "iilite pin6 ia ceas.ulin care trebuie
poc6in[It
c'
sfintul.
altar
la
pi;epti
nezeiasca sluib5 taiiti"a, pi astfel si
incolo. ci cu frici;i cu cutremur
;i"u-rt"ii"i*e c-uratdnepri'i,rd i'eoac.e;i
gribi ori scurta rugdeiunile
Nu
"""""i1or.
ri"i
impliai
le -"u"rui" fota
p,r"te*ii i* griia ornenelti, ;i nu fine fea1l- de fa'ta oanreniai"
la puterile
lor, ci privegte numai-ia'"impiratul "ni "u st6 de fafi,- Fi
canoane'
sfirrtelor
al
indeplinitor
vrcdnic
Fii
iui" rtuu imprej*r'.
;;Ftt
BagE -de
a-liturghisi.
de
opri.ti
sint
ce
cei
cu
inrpreirrii
Nu liturghisi
'si pe cine inrp6rtSge;ti'-I"
'pi
seam6 inai'tea ""i Jui,-"um-liturghist';ii
iat'e zice: ,,Nu dafi 'sfi'Apostoliu sfinfilo-r
uita porun"a nom'ui.ti
porcilor" (l4t'- 7, 6)'
inaintea
-e"daritareie
tele ciinilo" ;i """1""""i1i
frica oaastfel de- cii'i ;i de celelalte. Vezi si nu cazi de
ilrrfi:"x-a"
menilor;nudapeFiulluiDumnezeuinmiinilenevrednicilor.Nute
nici de- cgl
teme in acel ceas de careva rlintre .ui-*iarrili ai pdmintului,
impirtidumnezeiasca
de
'redniei
eare
sint
.l p*"te coroane. Celor
o dai
nu
Sd
primit-o'
insufi
ai
precurm
tu
in
dar,
dai
9i
i""il, ta le-o
socotesc
ei
se
cici
celor ce nu li se permite .tu .lo*tt"reieFtile canoane'
acelor care
;-ii-;-ptgtnii;
ei'aaci nu se convertesc, vai atit lor,^cit ;i pe tine)' ca
ci
pe
mine
prive;te
(nu
m'5
ae seamd
ir l-*paitai".".'ri"ga
Sfintele Taine'
nu culnva din neglijenfa ta, ;oarece ,uu alt"*'ou si atingi
cei profani
cu
ele
nici s5 se umezeasea sau si se afum", *" si umble
ca
aeestea'
unele
de
Dacd o"i 1irr" seama tle acestea .si
;i ;;;d"ici.
tine'
tle
pe
ce
asculth
cei
i" ""f mintui atit pe tine, cit 9i
Prescriptia 3. Conlinutul acestei prescriptii il tronitituie iudrumarea
pe care acela
"",, po*,etr.riiea alcat-uiti- ao siint.,t Vasite cle Ia anul 3?5,
modul cum
la
monrentul hirotonirii. cu privire
-ili"ti
o diidea fiecirui preot in
pc ereclininipirrtdseasci
sd
Liturghie ;i
trcbuie sd sdvirqeaca
cio:ii sIi.
CANONLTL.1;,(INDRUMAREPENTRU DIJHOVI\ICI)
Epitimia sa nu st, dea simplu dup5 cantitatea pdcatelor, ci sh se
aiblinvedere;iintenliacelorcepXc6-tuiese,.-c3nucumvavoindsi
cirpe;ti ceea ce'"-u "ttpi mai mare si faci erdpdtura' si striduindtr-te
""ra "; ; cdzul, sd faci ciderea mai marei cdci eei bol"aitrar"pt"ii
.
5 Prescripfiurri canonice
fi:fl:t;|,n"lltt."
cele coresp.rrrritour",
ca nu cumva srrdduinlai;i ..,;
'{.
. f1'cscrip{iu Aceastd prescripfie cuprinde incrr.r_rmdr.irc
,
adres,lc du_
l;ovnicilor
de cAtre.sfintr-rr
Ioan Gurti creiur. A;;-;.,,i;,, si canoirur11
I
ecumenic, qi.N. I{ilas, Canoanel" pari"o l;;i. i, o"Sl'Og
C A N O N L ' t, J : ( l r O \ ' , \ T tr t l l ' j ) E N T R U
C I J ' \ ' I N n C , i\i H )
' *'-li
:
(-'utrullul Iui Hristos irr
^ .J-ed-ci I:rut!i sc irtt;;artirs('cc
clriyrsi,rrlri.or'
;i i'tirrr'litor, si sg irrr'irtd1r,.,curnrind nrai nru!t obicei'lrri
cit;i legii,
decit 'afiunii ri chibzrricrii"uroG. s"-r;;;;
;;';il;;
cirrtl se apro'ic
timprrl sfintei Patruz-ecimi.si a pa$tilor,-oriuncle
ar fi-cineva se impiy.t5segt. eu sfintele Taine. oo, r,, t""tiir"
,n *!" fi"i]r."*"i
sirbrtorire,
ci sE-s.e cureJe con,stiin{a
;i apoi sE se inrpir.td;easc5; clci cel necurat
9i cel ne'ri'rlnic, nici ri uli"rrjtou* -Cici ":t*_ i"d*iiiJut
a se irrrpirti;i
cu sfintril 5i prea infricagatul-trup. 1". ginrlelt"_t"
J""ei
ce participarr
la jertfele Testamentrrlrri'Vechi "i""-".,
b5gars ele seam5; li mai i;rainte
se crrrilau $i in toatc
lrrivin{ele ""otl "u"uii- Iar t",""i"a te apropii cle
're'tf5, de care si ingei';i. tt";;r;,
i;otbrigti lucrar.ea pot'ir.it impreju_
r5rilor de tinrlr. si. cu rniini si buze
rnurdare inorez,nejti si te apropii
<let''uputri sinpere
r"i n'iuto't b;fid;
iil#;t;"
ai 'rca srr
sinrfi cind ifi tiir.ru.-e
qura; isr pe lmpdrat.rf "*r:,r"ii"i, il sirufi crr
sufletul mirositor?.Ncregiuit
t""i"-*t*
-"ru-aiirt".
acesta. prin urmare tlaci nu esti
'rrtlnic de imp5rtisanie] ""
""i vrednici ,,i"i au .ugicirrn.
;i de situafia ta. A.sc.Iti ;; ii;;;;I'"ur"
zice: ,,Cei c" se po"aiesc, se,
aprapie de impdr-td$anie;ier cei "*
ii"-t" impxrte;es" ,ri"i"rr,, se poeiiesc(r.
Prescriptia 5. prescrip{ia aceasta. povdfuir.g
pcntru cumineeare cu_
prinde o serie de indrr-rmi.i';;";,..i";"]u,,p.,,
ferurui
cum trebuie-,sEse.,ri_
propie cineva ck: sfi'ta ctr-i"ecii.rrt,
extrase rlintr-o cuvintare a sfintu-,
Itri loan Gurd de Aur despre Episa;i;
s'finttrtui pavel citre Efeseni.
I
't
, CI\I{ONUL
7: (CU]\IINECAREA
SA SE FACA CU VREDNICIF])
Intrebare: Curn estt' lnai bine a se implrtisi, mai des, sau mai rar?
Ilispuns: Apo.,tolul zicintl: ,,Fiecare sX se examinezc 1re sirtr.', ;i
ala si minince din piine ;i si bea din pahar; fiindcX cel cc crr rrevreclnicie mhninci ;i bea, acela minincd ;i bca spro osinda sa, rresocotind
trrr;lul nomnului. Ilentru aeeasta sint intre voi rnulfi neputincio5i pi
bolnavi, si mulfi dornr; daci ne-am cxamina insi pe noi in;ine, nu am
fi osindi{i, iar jrrdecirrclu-ne de la f)omnul ne certim, ca si nu fii_r:r
osindifi cu lumea laolalt5(r (I Cor. 11, 28-32). Este prca lilnurit cd nrai
irrainte trebuic sri ne curhfim gi sd ne liberdm de toatd fapta vrdjmagl
;i astfcl sX ne apropiem de dumnezeiasca slujb6 tainici, ca nu curnva
si fic sprc pieirea sufletului gi a trupului, cici Dumnezeu zice prin
N'loise citre Israel:,,Fiecare om din selninlia voastr6, carc se va apro-
478
? Prescripliuni canonice
pia de cele sfinle,_ pe care fiii lui Israel le-au consacrat Domnului,
;i
necur:ifia lor fiind asullri-le Domnul va stirpi acel suflet,, (III i\{oise,
22,.:J).fi iari;i:,,ctrlrr!iti pe fiii lui Israr.l dt'necurifiile lorl ca si nu
intirreze l6ca5trl NIeu" (IiI x,Ioise 15, 31). l)in cauza iceasta Apostolul
inci zice cdtle cei ce cu nevr.eclniciese impirtisesc, pl.ecum s-a zis
mai sus: ,,Din cauza aceastasint intre voi mulfi neputincio;i
;i bollayi
;i nrulfi dorm" (I C'or. 11,30), adicd sinl bolnavi;i trag cle'rnoarte;din
cauza aceasta atit durnnezeiesculDavid, cit ;i cei "" erau impreunr cu
dinsrrl, cind au voit
nrrnince pii'ilc purierii i'ai'te care'sint prototipul r'upului lui -si
rlristos. arhiei'e*l initatl a i'trebat pe David, ori
tlnt":urali de pattrl f*r'eii, ;i at''ci le-a rlat lor piinile,,
0 i;;;";fi
$:
r t
'r-_--Jr.
rrI
t i
,tr rotl_3ti'.i,
,. , 1
iltspll
aiulr$
lrri l)unlrtzeu.
rlt.prt
crtrllnln ollr',rlo.\il
t a p , t ; i n s e i l l t u r r d c s p l r l . r i l : n r r e z c r rr i r i c s p r c c r c d i D l a o r t o d o x i . - 4 0 , i { ) a p . ; 1 ,
ll.; ?, III; ! Oart.; 1, 73, 80'l'rul.
C a p . t l ; ( l a r e c & n o a n es i n t l a l a l - r i l e : ' - - 1 , I Y ; 1 O a r t . : 2 ' I r u l . ; ! , \ ' l l C c p . ! I l ; O b i c c i u l ] r i : ; e r i c e s c n e s c l i s t l c b u i e s r l - l y r r i v i n t c n l e ; . t i 's i l e r l e n l u i l l o i s e
rru trebuie obscrvati. -- 81 tlul.; 87, 91, 92 \ras c. II.
lxoCap. ll-; Canoanele nu se pot da de critre un episcop, ci de ctrlrc nrai mrtlli
l n l t i i . - * . 1 ? . V a s . c i r t r e s fi r ; i t ; 6 C r i g . \ i s . l : r r t r i j l o c .
Cap. l'; Desprepatriarhi, lnitropolili 5i asa nurnilii primali din Alricn. -- 34 ap.;.1,
6 , 7 , I ; 9 A n t . ; 2 , l i , I I ; 8 , I l l ; { i , 1 ? , 2 8 , I \ ' ; l l . " { , 5 , S a r C . ; 1 ? , 3 9 C a r t . ; 1 1 6 ' . ' i f ti r n l '
Ca1t. l'I; Oine ;i cum se irirotoncsc episcopii s:rrr clt'ricii ;i t:e se intiurpl{ dacfi cid e r n i s i o n e t z i . p r i n s t , r i s o r t ' ed c e p i s c o p i e , - 7 , 2 , : l i ) r l p . ; 4 , l ; l : 3 , 1 9 .
nesa este hirolonit;i
2 O , \ n ! . i - r ,l 2 I . a o d i c r r e l : 8 . I l l q i s c l i s o a r e l p a s t o r a l d a d r e s l t i s i n r r d r r l u i d i n P a n i i i l i a : 6
S a r t l . ;? 8 , l \ - ; 1 I i , 1 8 , 1 i , : 1 6( i a r t . ; 3 i 1 , 1 3 7t r u l . ; : , \ ' I I ; 1 6 l - - l t ; 8 6 \ ' r s . ; 1 . . ? ' 4 ' C i r . ;
tl Teof .
'I'rebuiesiscintcrz-iclgloatci
dea:'rlege preolii. -- 1:l Laod'; ii, \'II.
Cap. \'ll;
tl! .
c o n t r o v e L s e i .c e s e p o l t e i s e e l a h i r o t o n i : r e p i s c o p t t l r t i . - ! - 9 A t t t . ;
Ou1t. l'!l!;;\suprl
.tr.c|(lnrt ( i l ; ; . . l - \ ; L n c l t t i t r r p t r c b l r i c h i l r l o n i l i e p i s c o p i ip c t r t r t t c n n r h i i l c r i t n a s e v i d u s i l f - - . '
1,1 trttt.
L : d p . - X ; N i m e n i n u p o a t c f i n r r n r i t e p i s c o p , p r e z b i t e r ' : r r u d i : . t c t i t rp i n l t ' e I 1 1 r1 - i 1 . 1f i1l c u t
a ,t o| i: i . \csr eu; tpi nr i: rocr 'cl ol doorcc; i c. d- e r3.6i r( iraer t pg .i s c o p i d i l l l : l i c i . . - 1 0 S : r r r l . ; 1 l ' l ' - l I .
l.n(, .: c{a1s p
o .s X
25, l\';
Llrrnr sc polto hiri,toni intiu episcop sau clcric prlginul sau cel ce este bol, ()ap, Il/;
nav sau cel ce tle curind s-a lrotezat, precllni 1i cel cc :t avut pttrtrtre$ rr'll - B0 op.; 2r I;
12 \eoc.; 3 Laotl.
C r r n r p o a t e ( ) c i l p o 0 e p i s c n p i e l r r c a n t i , e p i s c o p u l c n e n l l i . i t ' ce p i s c o p i e ?
Cnp. .\lll;
16 -\nt.
.
Cttp.
c o i p o r n l .-
-JiIl';
Cind
\e poate
\'lllI ic cittttictil
s:iu crl
t)t ,
.r80
2. 3 Repertoniu
CaTr' XX; lntr-o eliarhie (provincie sru mitrtipolic) nu pot fi doi lritropoliji,
" sau
lntr-un_ora1rloi cpiscopi sau u'cleric
iir doui ora;c. - S, I;10, 12. I\r;1f,
ViI;
Cap. X-\/;
l ) e s p r e c e i ( e h i r { t f 1 ) I l r ' s j ci I l o r l s e s r r u c p a r h i i ( p r o r : i n c i e s r r l n i t i o p o l i e ) ,
('aIe nU sitit supustr lrr. .- 'l;} tp.; 1lj, :)2 Atrt.; S, IIl.
U o p . . \ - { I 1 : l ) e s p r e c c i c e r o b i i n l r t t t t : r c l l > l s r : r i c e a s . : c; iu a j u t o r u l p u t e r i i l u r n e ; t i . - 3 0
ap.; i) \'lI.
Cap", XXI,II; pqsple cei c'i nu p()1 1i hirrllonitirqpiscoPi
rlin ciuua cis{toriqi
{au
c r l : t ' i l i r i u r r j u l r r -i .- i i , 1 8 , l t l a p . ; J , 1 2 t r u l . ; t : \ ' o s . '
Cap. ,\--Yl1 ; l)espt'ecti ce au fost hi;:otouili sarr r'i,ti,, {unclii Irgnlru liali.i_, 2g ap.;
'l'riririr
1 ? ,l \ ' ; 2 2 , 2 j l t n r l . ; r : : l r i s t o l al u i
tirlle pepa .\<triun; 2, J, j1r, \'ll; !r0 \,as.i Driciclir.,i
lrri (;!:cna(l;(,.
r:,.
( J r z l r ., \ , \ \ ' ; I l i r o l o n i : r l t r s c p o l l r , r c p c t a . - - { , { l r p . ; , l t i
.Cart.
I
(Jcp, ,t,{l l; \iti
e p i s t o p t t l n i c i c l t ' r i c u l n r r I o e l i : t l , , i c et l i n . , r - u t r r , r . i r si n t r - a l t u l . 1 : ) . 1 i l t ; 2 1 : \ n t . ; 5 , t 2 , Z O , n ; " 1 , 2 ; . 1 ( i S a r ' < I , ; . b 4 ,$. 0 C a r { . ; t ? , . 1 g , 2 r r t r u l .
Cap. -\_\ l',1./; l)t':pr.c ctl ce lr ur.rrt rrr.iur picai ;i a Iost hiroionit (r. 10, I; fi. t{)
\ e o c ; 2 7 \ ' a s . ; 5 , 4 , I ' l t ' o f.
t i a p . - \ - t 1 ' , f 1 i ; l ) e - s p l r v i ; . t a l r r c a r e s e h i r o t o n e s t :b [ r b a t i i : ; i f e r n c i l e . _ l 6 C a r l . ; 1 4 ,
15. trul.;11 -\eocez.;tir. l\'.
C i r P . - Y / ' { - t ; . \ . t t J , r u l l t l l r i i t ' i i h t i r f p i s t r , J , i l , r r 'c. i n t l s i , ' r r r r ri i , i . r , r . i J e r t f l s : r u c u n l i t , i ( . i i
1l pe t'inc pot hirot.orrisi pe cinc nu. --. l:J;\:rc.; lij \tor.z.: l() .\rrt.; gg \.ts.
Cap. Xl-.\;
L t t r - t r n o r u s o r i c i l t t e n t a r e i r r { i , p o t f i n u n r a i ? r l i r r r o n i . - - 1 . . - ,\ - e o c . ;
I l ; I I l ll .
(,'41t. -\-\-\/;
(linc rint clerici, :ri cine ar: rrllt:liti tt'cpt(. Liscricesti.,r
. , ][ i , a o d .
(.:o|. .{-\.\l/;
^\tt luate fi hirotonit ctl r ri,ui srriir u cornis athrltcr'. si dtrsprc cler i t t r l l r t r i ri r i r o I i t . a r ( r r l r i \ : r r l r r i t c r . - t i \ c o c z .
CaP' -\-\-{,l,ll:
-\ici trtr r:Ieric rtt Iroirtc fi nurnit 1:iri destinafir. ci la tot cazul penl l t t r r l , i r e r ' i t ' : ts a t t 1 t i t l : i s t i r r , . - l i , l \ .
: ...
t)op. -\-Y,\/V; I)crprc poriotluufi 1i tlcsprc lrisericile cle la srrlt.. -._ f7 Lado.:
Cup: ^Y-YXl:;'l'oli
t ' l e r i c i i d e l a r : i r s t : l er l e : I r l c i ; d e l a n r i u : i s t i r i s i d e l e h i i e r . i c i l e
niarfirilor lrcbuie sir fie supugi cpiscopului cet:'rfii respcctive. _ g, I\'.
e{Ir. X-\J}'1;..\srrpra
sclarilor caro sc prirnrsc in clcr. _- 8! ap.
ficp. f fXIrl,l;
l r o s l ) r ' c t l i a c c t r c s e s i t l c i p r c u r ' e r e ac i i l s r r t i l c , , , r p o t I i p r r t r l ) i t e r e . - - '
1 i t . l : I I L u u r l . ;I 5 l \ ' ; 1 . 1 l l r r l .
( , - a p ,J - Y - Y i ' / 1 / ; l r t s l l r e
J ) i i t i , i . . l ( ,( r r l ' ( :s . i : ; t e r r - 'p r . i r r h i r o t o n i c , - g N e o c .
Tl7'I'LiI-tL DOILEA;
Despre el{rtirea blstrlcilnr, desprc sfintirea blscrlcllor, gl desprn
blserletle mlrtlrllor,
care nu au rrroir;te do ale sflnlltor, dcspri vaseld sllnlltc
;l ilesprc lucrqrllc afleroslte 1l despre elerirll, care rldltrtr altarc ftlrrl lnvolrea rplscopiloi tor.
C t t l : , ' [ ; D e s p r e c l : i d i r c : r b i s e r i c i l o r . d c s p r c s l i n I i r e e b i s e r i c i l o r ; i d t , s p i . cb i s e r i c i l e m a i t i r i l o r , c : r r e r r u & u r r r o i r c t r< l e : r l e s f i r r { i l o r { i , t l 3 O a r t . ; 7 , 1 ? , \ - t I .
{ ) a p . I l ; l ) c s p r c v a s e l c s l i n l i t e s i c l e s p r el t r c r u r i l c a f i e r o s i i c .
7l}, ap.; l, 1u, I-.ll.i
..t Cir.
'
:
'
Cup. I I l; l)esprc clcricii scltisrnutit'i si dcsplc cei ce ritlicir altar.c f iri permisiunea
episcrrpilor...3l.lp.;5Ant.;1o():rrt.;31tr'rrl.;12,73,|4,15,I*II..
TITLUL
AL TIIE|LEA;
Despre rugflclunl, ilespre cltrt&re, cltlre,
errnrlnocare, despro vegmlntele ql shrlbn cltefilor,
clntfuerllor
gl servllor.
aatleerea Jertlel,
Cop. lII;
Evanghrlia. -
ln ce zi tlc simbiti,
1ti Laod.
trebuie si se ciieasc{ pi
4 fiepcrtoriu
481
tr
482
5-8 Eepertoriu
TITLUL
AL CINCILEA;
Despre cel ce illspretulesc blscrlclle;l atlunirtle dln btserlcrl,
gl pomenlrea sllntllor tl alespre eel ce mfinlne{ ln blserlcl ql ilespre agape.
Oop. ^I; Desprc cei ce lnvalil cA trcbuie a se disprelui casn lui l)urtnezeu, adunririle
..
d i r r b i s e r i < : rE
i i ponrenirea sfinfilor. - 5,20 Gang.; 76,88, UZ'l'r'ul.
Cap, lI; r\gapcle sAnu se |ini in bisericd si sir nu se urrinince lntr-lnsa. - 28 Laod.;
4 2 C a r t . ; 7 " 1 .7 6 , 9 7 t r u l .
Cap.,11-I; Despreceicedispretuiescagapele,cafe se fac ;icti ce stnt invitali]aagape
s{ nu ducd nimic dc acolo. - 11 Gang.;27 t,aod.
Clnelzeeirne,
Cap. I; Despre post, ce est0 oprit a se face ln timpul postulni Patru zecinrii. -66.
69 ap.;18,19 Gang.;49, 50, 52 Laod.;29,52,55, 56, 8g trul.;1b l)etr.u.
C a p . I I ; S i n u s e s i l e a s c i : rf e m e i a l i u z l i a p o s t i i n a i n t e t l e P a s t i s a u c e l c e e s t e n e p u tincios din cauzd de boali. - 8, 10 Tirn.
Cap. -.{11; Despre ziua si despre tinrpurile de la Pnsti gi despre Teofanie. - Z ap.;
,
1Ant.;73 Cart;66,89 trul.;1 Dion.; 1 'l'eoi.
Cap. IY; Duminica nu pot avea loc spectacole si durninica sd nu se lngenunchezr.,
nici tn zilele Cincizecimii, dar duminica s{ se serbeze elupir putiin{{, clar nu si sirnbitl si cri
slmbita trcbuiesca se citi Scripturile. - 20 I; 29 Luod.; 61 Oart.; 19, 6B tnrl.; 15 I'etrLr: 1
'I'eot.
Cap, V; Care este cauza lngenunchierii gi de ce nu se lngenuncheazi
- g1 Vas.
zilele Cincizecinrii gi de ce ne rugim lndreptali spre R{sirit.
durninicr
;i tn
TITI'UL
AL 01)TUl.E-{;
I}tspre parohll, ;l ile ee sir petreactr eplseopll ;l clerlctt
lntr-un loc gl ilespre mutaroi lor intr-un alt loc; despre slnoailele anuale, drspro
frtml.rea str{lallor despro Invittrturdr dt'spre serlsorlle ile recomatrdore ti drspre scrlsorlle dc paee, ilcspre
actlvitatoa prlvattr ;l ob;teasci a elerlcllor ql cum trebuie srl se cllsteaseA lltreolaltfi.
Cap. I; Despreparohii;iclespleinstitufiilenouinfiinlrtctlecitretmptrrali.
53, 56, 7L C,art.;25, 36, 37, 38, 39 trul.
-17,
!$
s
trj
lY;
Cap. IY; Despre episcopii si clericil, care se duc la tnrp{rat sau care slnt pe llngi
dlrrsrrl.11,12 Ant.; 7, 8, 9, 21 Sard.; 104, 106 Cart.
Cap, Y; Despre prinrirea striinilor si despre spistolele de pace gi de recomandare. 12, 33 ap.; 7, 8, 11 Ant.; 41, 42 Laod.13 IV; I Sard.; 26 Cart.; 17 trul.
Cap. YI; Desprc deosebireadintre epistolcle de pace 9i de recomandare.- 11 I\l;
106 Cart.
Cap. VII; Cui trebuie s{ dea ajutor episcopii; si despre episcop.ii;i prezviterii gi
diaconii care nu ajutd pe cei lipsili din serviciul bisericii. - 59 ap.; 7 Sard.
Cap. VIII; Despre sinoade gi despre cei ce nu au str participe la dlnsele. B ap.; b I;
20 Ant.; 40 [,aod,;19, 21 IV; 18, 73, 76, 95 Cart.; 8 trul.; 6 YII.
Cap. IX; Episcopul sau clericul s{ nu se demitA fSri pricintr, - 3b Cart.
Cap. X; Cum sApretindi episcopii teritoriile sllspuselor, dar delinute de cltre eretici?
- 121 Cart.
Cap. XI; Citefii si nu se lnchine citre popor. - 16 Cart.
-ft
.:*'1
183
I Repertoriu
cate'
6 Il; 9, 21
cap. I; I)e citle cine 1i la cine. se_acuzi episcopii sau clericii 74 ap.;
" ' ip, 1 2 , L i t , : 1 0 , 1 2 8 , 1 2 9 C a r t . ; 1 - C h i r i l ' .
'I \ ' ; '8 ,- ' C 1
- 75 ap.;21
fi; Citi si cinc, pot fi martori irnpotriva episcopilor ql clericilor
C
a
r
t
'
l
:
)
l
1
3
u
.
1
2
0
.
1
2
f
i
,
3
9
,
IV;
Daci cineva, acuzlnd de rnulte delicte pe un cleric, nu poate dovedi delicban. Ill:
- 130 Cart'
tul indicat ca prinr puuct de acuzi.
eare plin'legte
Cap. IV'; Dcspre cei ce nu se supun aepiscopilor lor; 9i <lespre episcopul
- 5, 6 Ant'; 8;
pc unul lepidai de elitre episcopul propriu sau pe cel lipsit de comuniune.
pastoral[ adresatl cdtre Oelestin'
5s, 62,' Cg7:
a i . 122 oart. 9i Scrisoarea
- 74 ap';14, 15 Ant'; 3, 5, 1'1
'-'
V; Despre judecarea episcopilor 9i clericilor'
14, 15, 28, 121, 128 Cart.
cap. YI; Desprecercetareascntinlelorde judecatddate
1{ Sard;. !4, 75, 28, 79, 97, 122, 125 Cart'
Cap. yII; Dacivreunepiscoparevrellndiferendcualt
Sard.;
de episcopi. -
6Ant,;
3, -1.5,
,r{84
l0 Repertoriu
^ _ -9op, -{v-l; Pent.r care prreini va fi anatematiz't clericul sau raicul. * 1g Gang.;
?. 7 lY; 88 Yas.
Cap. XI'.I/;
Pentru acelnsl lucru nu trebuie sA se pedepseasci de doui ori. - ?5 ap.;
25 ap.; 23, 32, 51 Yas.
Cap. Xl'III;
Pentru care pricini este cineva delinitiv lepiclat (din llisericti). - 28, bl,
62 ap.; 4 Ant.; 36 Laod.; 21 trul.
Cap. XIX;
Clnd p_oate cineva si-gi pistreze cinstea de a gedea lntre persoanelc <:lericale ;i demnitatea bisericeasci, dar nu poate sd lrrrieplineascd nici un fel 6e slujb{. - I,
2 Anc.; 9 Neocz. 3, 26 trul.; 27, 30 \:as.
Cap. X-Y; Str nu se dea crezlirliut episcopului daci zice ci un cleric;i-1 rnArturisit
separat picatul lnaintea lui. - 1321 Cart.
Cap. XXI; Despre episcopu sau clericul care mdnlnci, carrrc in stnge sau ceea ce estc
sugrumat de fiare sau nrorticiuni. - 63 ap.; B Ancira; 3 Ant.; gZ trul.
Cap. XXII;
Episcopii, prezbitcrii qi rliaconii, ;i to!i cei ce se ating de cele sfirrtc
trebrrio si sc refinri dc la femeile lor. - 3, 4, 27, 70 Cart.; 12, 13 trul.
Cap. XXIII;
I ) e s p r e c l e r i c u l c a r e b a t j o c o r e g t e p o c e i n e p u t i n c i o g i . _ i - r 7a p .
cap. xxIY;
Despre clericul care,rnsusi se nrutireaz:i. - 23 ap.; 1 I; g If;
cite;te si
cele scrise la Cap. XI\r. din Titlul I al sintagrnei prezente.
C o p . X X V ; D e s p r e c l c r i c i i a p o s t a l i s i c e i c e j e r . t f e s ci t l o l i l o r , p r e z i e i t o r i , v r d j i t o r i . a s trologi cei ce prezic ditt numere, scamatori cei ce pregitesc biuturi olrtrvitoare gi cei "" "orrfeclioneazA amalii (stnulete, filacterii). - 62 ap.; t, 2.tnc.; ilrl Laod.; ?3 \iis.
_-C_gp. XXVI; I)espro episcopii sau clcr.icii, carc baL sau trcitl. _ 27, 65 ap.; g I_
II; 55 Vas,
Crtp. XXVII;
De,spre episcopii suu clelicii, care se indeletniccsc cu jocuri de tuble,
sau se ltrtbati, sau unlbltr ltr spect:rcole, jcluiesc rnolmintc, cei ce lurii, cei ce juri strintb,
c{mil{rii
sau cei t:eiau o.dtti gi jrrmdtate parte, sau cei ce inteniioneazi nllele pentru ,lorui
t l e _ c i s l i gu r i t - 2 5 , 4 2 , 4 3 , 4 4 a p . ; 1 Z I ; 4 , b l L a o d . ; 5 , 1 6 O a r [ . ; 1 0 , 2 4 , : r . i r O , . i l t r r r l . ;
4 VII; 14, 1Z 29 Vas.
Cap. XXVIII;
I)espre_cei c-ese ingrefoseaz:i dc cistrtolic, dc vin sau dc carpe. - i)I,
53, 66 ap.; 14 Ancila; 13, 30 trul.
Cap. XXIX;
DcsPre cirsdtoriile llerrnise si oprite; si cti cite!ii, ajrrnglnd llr rirsta
maturi, si se lntrebe dacl'r inlen{ionelzil a se cirsittlri, apoi drsprc coniui,,inaj, ilespre rlosirlnarc qi despre adulter. --^ 17r-18, 1{}, 2ir, 26. ap.; 1L}l.rrcira; 1, g, 10 Ncocez.; tl, tS tv;
16 Cart.; 3, 4, 6, 72, 73, 48, 58 tnrl.; :,t,6, 16, 69, 70 Vas.;15,-6. .I.eof.
Despre cci ce nlpesc remei sub cuvlnt de cdsrltorie. 6? ap.; 11, 2b .\nc,;
-,
, c!p. xxX;
27, lY;92 tnrl.; 3. Teof.
Cap. XXXI;
I)espre pr.colii, care sc scaldi irrrpreurrii crr fernei.
J0 l_aoct.; ?ti
trul.
Cap. XXXII;
Despre episcopii gi clericii, care trec ln rinclul laicilor, sau cci ce au
dregdtorii lumeqti s:rumilitare. - 83 ap.;12 I;7 Iy.
Cap, XXXILI;
D c s p r e c e i c e c u n o s c p h c a t e l e c l e r i c i l o r l i u u le descoperA.71 Yas.
Cap. XXXII/;
Sir sc cateriseascAclericii carc dau cheztl;ie. - 2 On p . ;
Cap. XXXV;
l ) e s p t ' e c l c r i c i i , c a r e n l i l n l n c h l n c i r c i u n r e s u u i n o s p : i t d r i i .- 5 , 1n p . ;
cap. xXXYI.l;
Dcspre cei cc fac conjuralii sau sr fac rrrrpreuni ptrrtasi. - 1g IV;
53 Cart.; 34 trul.
Cap. XXXVII/;
Care picate se desleagi prin punerea rllinilor,
g Neoc.; gi apoi
canonul al 12-lea rl sinotlultri rlin,\ncir.l si ccle scrise acolo de cAtre noi.
Ccp' X-YX.IX; I)cspre pociinlii ;i cine au-indreptilirea de a lmpdca (cu Biserica) pe
cei ce se pociiesc; apoi c{ preotul nre dreptul de a u;ular sau de a agrava epitimiile.'
_
52 ap.; 17, 72 l; I, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, f'),Ancira; 1, 2, g, 10 Neocez.; 6, i, 2?, 42, 45,
Cart,;2 Laod.; 102 tml.; 5, :11,74,7it,76,82, 84 Vas.; 3, 4,,?, g Grig. Nis.
TITLUL
eplscopulul.
..,
'fcof
AL ZECEI-E-l
26 IV;
11 VII;
10
485
11. 12 Repertoriu
Ant.;
Cap. II; Despre admirristrarca bunurilor bisericeqti. - 38, 40, 41 ap.;24,25
'teof.
2 Ciril; 8, 11
Cap. III; I)cspre bunutile si renilurile bisericilor f{ri episcopi. - 15 Anc.; 25 lV;
lJ5 tru I .
Cap. l\'; I)esprc instrlinarca bunulilorbisclice;li. - 38, 73 ap.;15 -\nc.; !2 Cart.;
1 : . 1V I I ;
2 Ciril; cite;te cele scrisc la (iap.2 al titluhri prezent.
Cap. Y; Desplc agonisirear dc averi de citrc cpiscop s:ur clcric dupi hirotonie . - 32
Cart.; 7 I-II.
Cap. VI; Dcspre bunurilc ploplii ale episcopului qi ci trebuie si lase tcstantent la
tnoarte. 40 ap.;2.1 Ant.;22 I\:;12 Sard.; 22, 81 Cart. citostecele scrisela Calt.5
ale titlului prezent.
C a p . Y I I ; B i s c r i c j l e I u i D n n u r c z c r r . c a r e s c g i s r s c l a p o p r r n r e l ep i g i n c , s i s c r a d t n i t ' t i s trezc dnpi obictriul valabil acolo. - 2, ll; 28 I\'; 30, 37, 39 trul.
Cap. 1'III; Nici qpissotrrl, nici clericul, sI nu dea ninric ca dar sau pt'itr lcstatuen[
ereticului, chiar dc ar fi rudcnia sa. - 22, 81 Oalt.
TITLUL
At
tiN.SPn.EZECItLEA;
I)espro ministdri
gi nronahi.
20, 22 \'II.
Cap. IX; Despre necinstirea lecioarelor afierosite. - 4 trul.; 1tl, 20, 60 Vas.; citeqte
cele scrise la Cap. 30. titl. IX al sintagmei prezente.
'
Cap.X; l)espre timpul eti{ii celor ce prirnesc cinul qi cclci cc sc nume-stelecioarl
afiercrsitd. -- 126 Cart.; 40, 41, 45 trul.; 18 Vas.
Cap. XI; Despre rnonahii si clericii, care iau asupra Ior dlcgiitorii luruc;ti sau ntilit a r e . - 1 2 7 ; 7 I Y ; . 1 C i r i l . ; c i t e ; t e c e l e s c r i s el t C a p . 3 2 . l i t l . l \ a l s i n t a g m e i p r e z e n t e .
Cap. XII; Despre cei ce poarti schinra monahald gi despre cei ce condarnnd pe cei
ce poarti vegntintcle obignuite. - 12 Gang.
Cap. XIII;
Despre femcia care poartd vegminte birbitegti. 13 Gang.
Cap. XIY; Iremeile n-au dreptrrl si-Ei taie pdml sub cuvtnt de lnfrlnare. - 17 Gang.
Cap. XV; Desprc care nu se ingrijegte de copiii sau de plrin{i
sub curlnt de lnfrl15, 16 (iang.
Cop. X\tI;
Orr cc fcl dc lucruli civile sau ocupa{.t'i lurnegti pot si se lndeletniceascil
trtottahii. - 3 lV; citcate cclc scrise la Cap.3, tit. \'IlI al sintagmei prezente.'
nare.
TITLUL
''
AL
DOISPREZECELEA;
-- 1 \'as.
Cap. V; I)espre Nestorie, Eutihie, Iluseusn Profirie, trluxim qi Celestin gi despre erelicii, care au provenit dintr-in;i, apoi despre ortodocgii lepidali
(din tsiserici). - 4 II; 1,
2,3,1,5.III;19 Sard.
-F
486
l3 Relertoriu
IX
al sln_
Cap. XV.II; Curn pot episcopii reclgtiga teritoriilc cuvcnite lor, dar care slnt ocu,
Pate de citre eretici. - 121 calt.: citegte cap. 10, tit. vIII al sintagnrei prezente.
CaP. XVIII;
Despre cei ce incearcl si desfiinleze cele hotririte la Efes. -- 6 III;
.
citeste cap. 3 al titlului prezent.
TITLUL
AL
TREISPREZECELEA;
Ilespre lalel.
. . . 9op. 1; Si se opreascl de la sflnta lrnpdrtiqarrie acel laic, care petrece trei duminici lntr-o cetatc gi nu rnerge irnpreunli cu ceilalli la bisericd, - 11 sard.: g0 trul.
Cap. 1/; I)espre laicii, care sc cdstrtoresc a doua oard sau se cisdtoresc de nrai
multe ori, apoi despre cisdtoriile interzise si despre dcsfrinarc. _ 1g, 4g ap.; 16, 1? Ant.;
l , _ 3 y 4 , _ 7 N e o c . ; 1 , 1 0 , 3 1 L a r r r l . :1 0 , I V ; J 3 , 5 4 , 9 8 t r u l . ; 4 , 1 8 , 2 5 , 2 1 ; 4 1 , b 0 , b B , 6 ? ;
68, 75, 76,78, 80, 87 trtrt.; 13 Tcof.
Cap. III; Despre cele ce se ciisdt,oresc, crezind od brirbaLul lor dep:"rrtat a rrLurit g3
trul.; 31, 36, 46 \'as.
Cap. IV,; Pentru cci ce desflc I'iall
9, 36, 48, 77 Yas,
Cart,: g? trul_
'tr
187
13 Repertoriu
- 21 Anc.;
cap. x; Desprecelece se fac deslrtnate, cele ce ucid f{tul sau comit avort.
91 trul.; 2, 8, 52 \'as.
de cdsdtorie,carne9i vin' - 51 ap'; 1' 2' 1;
Cap. XI; Desprecei ce se tngre{oqeazd
I Gangra; 28, 85 Vas.
14
Cap. XII; Despre laicii, care se autornutileazd'- 22, 24 ap'; 1 I; citeqtecap'
tit. I al sintagrnei prezenlc.
Cttp. XIII; fi"rp"" laicii, care mdDincd din cele jertfite iclolilor sau carne cu slnge'
trul''
Eau zugrunrate,sau prinse de liare sau morticiune. - O:] ap'; 3 Anc';2 Gang'; 67
1 (irig. \crccz.; 81 \ras,
- 84 ap'; citegte cele scrise la
C o p . X t Y 1 . D e s p r e l a i c u l , c a r e d e f a i m i p e inrprirat.
cap 36, tit. IX al sintagmei prezente.
Cap. X\'; I)espre ortodocqii, care prirrresc binecnvintare de la eretici, :il j:,t^" ::9::'
de la -ruoel'
Ca1>. XV; Despre ortodocqii, care primesc binecuviutare de la cretici, sau
tinl sltrrsau cei cc 1in sirfnto.ite ,i fostirrilc inrpreun{ cu iudeii; apoi ci nu trebuie sd se
m
l
n
l
s
t
i
r
i
r
o
a
g
i
I
n
s
e
E
i !]se1i1i
c
e
i
'
c
e
d
e
s
p
l
e
i
n
c
d
D
u
m
i
n
i
c
a
.
bita ci dupd posibilitate,
$i
g, 29, g2, i,t,3i,38,39
Liod.; cite;tc cele serisela cap. 3' tit. XV
eretice. - 6bZ0ap.;
Ei la cap. 7, tit. l\- ale sintagurei prozellte.
jurisdiclia episco-pilor ceticap. XYI; Despre laicii, care incearci sl scoati de sub
siraci qi de la bisericile martiride
la
azilurile
cle
'rinistire,
iela
pe
clericii
respective
{ii
lor. - 8 IV.
Cap.XYIl;l)esprclaicii,careselnso|esccuprezbiteriiafurisilisauschisrnaticigi
care ridici altare firl Etirea episcopilor lor. -'31 ap.;'cite;tc cap. 14, tit' lX al siutagrnei
prczente.
cei ce
gi citrd si nu-qi lintr jurimtntul
Despre cei ce calci jurinrintul
cap. xyIII;
joard. - 10, 77, 29, 64, 82 Vas.
Despre cei cc joarl cu jurimlnt pdgln' ;. 94 trul'; 81 Vas'
Cap. X/X;
vrlji
apostal,i' despre cei "" j"tti"t"t idolilor, desprc prezicitori'
I)esprc
Cap. XX;
confeccei
vrljitorii
cu
9i
se
indeletnicesc
cei
ce
.ce
prezic
'urnere,
di'
tori astrologi, cei ce
24 A-nc'; 36
- 62 ap.; ii,-iz
r;
j'.nr
L2,
lioneazi arnailii (arrrulete, filaetcrii)
i,.1, -5lo'1 1 ; 1 2 , ^ 1 3 , . . 1 4P, e t r } A l e x ' ; 7 '
Laod.;45 Cart.; 61, 65 irul.; 1,2,3, 4,5,-6:7,'8,9,10
(is.; citeqte cap''25, tit' Ix al sintagrltci
8, 44, 65, 66,72, ?3, 81, 83'Vas.! t, z' Crii.
prezente.
- 45' 63 Cart';
actori 9i mimi 9i cei asemenea lor, carc se pociiesc'
Cap. XXI;Despre
51 trul.
5?' 62' 65'
Cap. XXII; I)espre reprezentalii 9i spectacole' - 15, 60, 61 Cart';51t
71, 96, 100 trul.
- 61, 66, Vas'1
D e s p r e l u r i , c e i c e j e f u i c s c m o r m i n l e , t i l h a r i 9 i _s a c r i l e g i .
cap. XXIII;
7, 8, g'Grig. Nis.; citeste cap' 27, tit. lX al sintagmei pr"zente'
nunli si nn se salte si danseze. - 55 Laod'
Cap. iXtV;'La
- 30 Laod'; ?7 trul';citeqte
Cap. XXY; Bdrbatiisdnuse scalde irnprcuuicufernei'
p
r
e
z
c
n
t
e
.
cap. 31. tit. IK al sintagtnei
- 5] af '
Despre cei ce batjocoresc pe cei neputincioqi'
Cup. XXl'/;
pot cumit-c,'n"ite nu pot inira i' altar, 9i nui'ai persoa'e sfinlite se
Cap. XXyII;
ncca ln rtltar. - 19, 44 Laod'; 69 trul.
Sd nu se faci ospele dese. - 55 Laod.
Cap. XXYIII;
- 43 ap.; 50
Despre cei cc se dedau jocurilor in zari (zaruri) 9i be}iei.
{:up. xxIX;
tml.
cap. XXX;
Despredertroniaci.-
( : d p . XXX/;
I)espre laicul, care a fost afurisit qi a fost primit de altul firi qtirea
l-a
ce
celui
afurisif. - i2, rs ap.; 6 Ant.
Dcsprc cei ce postescduminica sau sirnbita. - 66 ap'; 18 Gangra';55n
c a p . XXX//;
56 trul.
Cap. XXXIY; Despre laicii, care lncearci si desliinfeze cele hotirlte la sinodul cliu
Efes. * ti III; citeqte qi cap' 18' tit. XII aI sintagmei prezente.
Cap. XXX\,; Despre cei ce ascultA Sfintele Seripturi, dar uu stiruiesc plni la sflrgit
sau nu se lmpirtdlesc, - 9 aP.; 2 Ant.
488
14 Repertoriu
Cap. XXXVI;
f)espre. cci cc_si fac atlunirile lor proprii bisericegti. *
6 (i;rngra;
3 1, i J 9 ^ t m l . ;
:!1gCt.: cap. 14, tit. III al sinllrgnrei pre.cnte.'
cap. xxxl/t,r;
Despre cel cc dore;tc si se cu-lce cu o femeic, dai
dorinra lui '. s-a
realizat 4 Neor'.
Dcspre cei ce nu postcsc rn pat.rzccime, miercurca
qi vinerea. -.6 9 r ,-n . c n p ' x x ' Y v . l ' ;
I)espre cci ce instriineazd ceari gi untdelenrn rljn
9"p. [-{XlX;
biserici. * 72 ap.
Cap. X.L; f)cspre laicii, cale au fost excorn-unicaii tr, ,,"irra,rr,,,i
grul"t;. _ 1.1 Tcofil.
Cap, XLI; Laicii sir nu ilvc[e (in l;iscricri). _ 6.1trul.
Nis.
TITLUL
Ar' P'1 1'RUSPRELECELI|'l;
I)*spre luerurlle comune tuturor cramenllor.
Cap. I; Despre Licornio. 6 Grig. Nis.
Cap. II; I)espre cei r.e se imprcund cu clobitolcelc
C a p . l l I ; f ) e s p r . e . a s u s i ngi i f i l h a t i : _ ( i . 1 . ;q p . 2 1 , . - 1 2 .
2 : j . 2 ; , , \ r r c . r J r . 7 , f i . . ll , 1 3 ,
3 3 , 4 3 , 5 2 , 5 4 , 5 5 , 5 6 , 5 ? I a s . ; 4 ( i r . i g .N i s .
cap' 1r'; celor ce li s-a dal gpitirnia opririi tlc la inrp:ir.lrl$a.nie
trebuicsc inrp:irtiqili
dacd sint bolrra\i dc moar'tc qi se, cc intirnPli dad{ nu
rnor cJrrpi impartdsire. *. 13 I; 5
Grig. Nis.
. . C a p . l ' ; l ) t ' s P r e t c - l c c _ r er t o a p t c u s ( : u r ! ( l ' ( ' I l i r i r l o i c s . l u c ( r l c e s - a c u l c a t
crr fe;neia
sa.si doregtc sd se inrpirti;easci1
; _ s _siy l . c s c o l n r i ' i i r , e s t a l n c : r r e z i i c t r c b r r i e s c
s r l s e rr t , l i n i e l c
la tmpleunare. - 3, 4 Dion; O, 12, iJ fim.
( : u p . I ' I ; C u m s e a c l t t c ej c r t f i i p e t r t n r
acela, carc ll vrut si sc sinucid{? 1.1 'l,jrrr.
Cup. \'II; I)esprc cel cc are sofic elerironiac{ si din ""u"r
""""ri"
doreite sd ia alts
s r r I i e l. 5 - ' l i n r ,
10 I-lI^
c i " r i " ' r . r i , z g , - e o , ' a ' r , ' arsi ., 5 6 , 5 7 , 5 8 ,7 3 a p ' ; 5 0 v I ;
CAlugir:
I-lI.
z1 z6 e
6r4 , .7c6 tVr I ; 1 2 '
t r I i r c a n : 1 03, 1 , 6 5 , 6 6 , 8 4 a p . ; 2 , 5 A n t . ; 8 l v ; 5 5 , ! 8 ,
V
"
.
t
i
$i:^excomunleare'
Alurlsit. 13, 32 rrp.;6 Arit.;14 Sard.
Ii;;'3 Yl; 19, 23 Ant'; 12 Laod'; 6 Sard'; 20'
.llegereatle eplscrrp.n, e lli;
44 Laod; 11 Nic';
: \ l t a r . 3 1 a p . ; 1 3 , 6 0 \ ' I : 1 0 , 1 1 , 2 5 , ' : z 0 , 8 3C a r t ' ; 5 A r r t ' ;
Anc'
18
11
Sard,;
\rI;
3,
20
Amestce.
Arnnlstte. Vczi: absolu!iunc, gralierc'
..lnvon. 33 \'l, ; 1 4 \'I l.
g , 1 0 , 1 1 , 1 5 ' 1 6 ' 1 8 G a n g ' ;1 1 ' 8 '
A n a t e m A2. , 7 I \ ; 5 V I I ; 1 , 2 , 4 , 6 , 7 , 8 ,
Taras'
Ghenad.; Scris.
A p c l . 5 I ; 0 , 1 . 5A n t ' ; 1 4 S a l d . ; 1 1 , 1 5 , 2 2 , 9 6 C a r t ' ; 4 T e o f ' '
13 I-ll'
7'l Cart'
14 Nich' M'
Cart'; Scris'
Apostasle.62 aP.; 10 I.
'!
lt
AFostat. 45 Cart.
Arbltrat. I lV; 15, 96, 122 Cart.
13 I-II' - Vezi9i:supunerQ'
A s r : r r l l a r e c n n o n l c d - . 3 9 , 5 5 a p . ; 5 ? L n o d ' ; 8 , 1 7 , 2 3 1 Y ;C3a1r t ' ;
schizlnA.
.-\utoccfal!e.6 I; 2, 3 II; 8 III; 36 VI'
Aulonomle. 30 ap'; 3 VII, - Vezi qi: biserici, eparhie' episcopul'
YII;' 2' 75" 24' 25 A'nL';22'
lvere, 38, 39, 40, 41' 59, 73 ap.; 25,26 1Y:.39-VI;11' 12' 19
11' 14 Tcor'
23, 26, 33,n caril ;'i,dc,,ntj'; r, ?,i0 I-tt;2 cbir';
Avocat. 75, 97 Cart.
Ilanl, 4 VII.
Bdnulali. 11 IV.
If:ltafa. 24, 65 aP.;9 I-II; 43 Yas.
B e n e l l c l f l ec l e r l c l l o r .4 , 4 1 a p . ; 9 9 V I ; 1 5 V I I ; 9 T e o l '
Ilefla. 42, 43 aP. - Vczi 9i: ctrcluma
Blblle. 85 ap.; 60 I'oad,.;24 Cart.; 2 Atan'
42 CarI'1'1, 4
17 IV; 33, ?4, 76, 88 VI; 16 Ant.; 28 Load.;
Blserlca. 34, ?6 ap.; 2ll;6,
Teof .
7 , 8 , ' 1 6 ,4 7 L o a d ' ;
12 I-lI;
Botoz. 46, 47, 49,50,60, 80 ap.; 7 ll;3L,59, 78, 84' 95 V I ;
4
4
, 15 Nich.;4Tirn';
3
8
,
47, 48,5'1,72, 71OCart.; 3 Sard'; 12 Neoc'; 1, 47' 91 V a s ; ; 2 6 ,
spiritual{'
Vezi 9i: rudenie
5 Ciril: 11 Th. St.
(alomnlalor.
6 II;
19 Oart.
C d d t t . 4 4 a p . ;r 7 l ; 1 0 v I ; 4 L o o d . ; 5 ,1 6 C a r t ' ;7 4 V o s : ;3 2 N i c h '
490
C Indice
D-F
Indice
Iloblndi.
aclresate duhovuicilor.
IJrrnrlucca. 66 aP.; 55 VI; 18 Gang'
Ilumnezeu. 1\'I.;
Ecdic. - Yezi: avocat.
1 6I ; 2 ' 6 I I ; 6 I I I ;
E p i s c r 4 r7u, 7
r .2 , L 6 , 2 9 , 3 ; ,u 4 , 9 , .a ^ 0 : 1 t1 7 5 , 7 6 a p ' ; 56'' 8 ' 1 2 '
22' 31' 41' 48'
2, 4. 8,9, 10,11, ti,-zo,'it,zi, zi, z9 z6,zs tv it2' 1?' 18'-19-'^20'
judecitoregti, aPel.
de pace' 12, 33 ap'; 11' 13
canonlce: de recornandare,de diniitere (canonice),
Eplstotele
'
canonicd'
carte
qi:
Vezi
A!lt'
8
7,
tv; t7 \l;23 106 Cart.;
' 1 3C a r t ' ;2 , 5 4 ' 7 4 ' 8 4 V a s ' ; 1 ' 4 ' 5 ' 7 ' G r i g ' ;
Dpftimla1
. 2 I ; 1 0 1 v ; 1 ( 1 2V I ; 2 , 5 , ? A n c ' ; 6 ,
3 At.; 3 Ioan'
Eremlft. 42 VI. - Vezi qi: rnonah.
47 Vas'; 3 At'; 1' 93'
Eretlcl.45,46,64,75 ap.; 19 I; 6,7 ll;95 VI; ?, 8 Laotl';1'
129 Cart.
Erezia. 1 II.
Exameng
. I ; 3 3 V I ; 1 2 . L o d d J ; 1 8C a r t . ; 8 9 V a s ' ; 7 T e o f ' ; 4 C i r i l '
E x c o m u n l e a r e5. 1 a p ' ; 4 , 1 6 , 2 0 I Y ; 1 7 A n t . ; 2 N e o c ' Y e z i 9 i : a f u r i s i r e '
E x c o m u n l c a1t 0
' , 1 2 , 1 3 , 1 6 , 3 2 a p . ; 5 I ; 6 I I ; 1 5 S a r d ' ; 1 2 8C a r t '
Femela. ?0 VI; 44 Laoad'; 15 Nich.
452
tr-M
Indico
F o r n r l J u d c a i l t o r e g t l . 5 2 , , 7 4 a p . ; 5I,I.; 9 , 1 2 I V . ; 1 0 2 y I ; 1 2 , 1 4 , 7 5 ,
Z O , 8 0 ,6 2 , 7 7 . 1 0 0 .
!
6, i4,18 Ant.;3, il si.a.i r-ti.ii. _ -i;;i oi,'rolil
^1o'{;102cart.;1 const.(39,1);
Furt. 25 ap.; 42 Ioan.
G r a l f e * ' ap e n l t e n f e r o r1.2 r ; E I I I ; 1 6 I V ; 1 0 2 v I ; b A n c , ; 7 4 v a s . - y e z i
si: absoru[iunea,
e pi l i n r i a .
Halnri.27, 45, 62 VI;16 yII;21 Gang.
Illrotesla.14 VII; 6 Nich.
I l l r o t o n i a 7. , 2 : ? 6 , 2 9 , 3 b , 6 g ,g 9 _ " p .2. i, 4 , g , 1 0 , 1 6 _ I ;
I f l l 8 l l I ; 2 , 6 I V ; 6 , 2 2 ,S 8 V I ;
? , 3 - 1 9 . ! ! I ; 1 3 , 1 8 , 8 6 , 4 8 , 4 9 , 1 6 C a r t . j . 1 c - o i r r t . f i g l l ; r s , i s , 2 2 ' A ; t . ; j-,s t o , t i
t
z
f
.
a
o
d
.
;
1
,
8
,
1
2
N
e
o
c
.
;
1
3
T
e
o
r
r
o
r
;
1
0
,
89, 90vas.i'l cirir;'r r"oriri
!gr{.;
xli.ri.';
17 I_ II.;
Ilorepfscop,ul.
14 VII;18 Anc.; g, 10 Ant.; 57 Laod.; g9 yas.
Ifrrla. - Vezi: clefAimare.
- Vezi: absoluliune, gra{iere.
leroslle.
Impedlmente la cdsitorle.
- '\lienalia mintali. 2, 3, 4 Tim.
Lipsa consimlirnintului plr[itor. gg, 40, 42 Vas.
- CaisAtoriaexistentA legal. g7, 93 yI; 46,, i2, g0
Vas.
- H i r o t o n i a .2 6 r p . ; 6 , 1 3 \ ' I ; 1 N t , o e .
- \'otul casitifii. 16 IV; 44 \l;6,
1g Vas;
- Postnl pagtilor. 52 Laod.
- SAptAmtnaprimi ctupi pagti. 66 VI.
- RApirea. 27 tV; 92 yt:. 22, b0 \-as.
- Logodnn.98 VI; 22 loan.
- R u d e n i a d e s i n g e .b 4 V I ; 1 1 T i m . ;
lncuscrirea.541I.2 Neoc,; 23, ZS, gZ Iras.; 11 Tim
Rudenia religioasA (spirituall). b3 VI.
- Deosebireade religie. 14 IV; ?2 VI: 28 Iorn.
- S a n c | i u n i .2 6 Y l ; 2 7 , 6 8 V a s . ; 1 1 T i r n . ; 1 J T c o f i l .
Impedlmentcde a lnlra ln cler. - Vezi: cleric.
Inalntare. lS Cart.
Inlractiunl, -- Yezi: afurisire, caterisire, picate, etc.
Inovaliile slnt Interzlse._7,8 III; 21 32yi;21 Gang. - Vezi gi: obicei, tradilie.
!n1ag1e tuilecitgreqtl. \'ezi: foruri'judeci t oregti.
Inlerdlet.4 VIT.
lnterstlflu.17 I-II:10
Sard.
IntcrvGnllo 2 lY;7 Sard.; ?b Cart.
I n v e n t a r . 4 0a p . ; 2 4 A n t . ; 1 I _ I I .
.Iocurlde noroe. 42, 4J ap.; 50 VI.
.Iudecatabiserlceasei, - yezi: foruri judecitoregti.
Jualeedtorllblserleegtl. 102 VI; 1b Cart.
,furimlntul. 25 ap.
J u r f s d l c ! | e . 3 a5 p . ; 2 I I ; 8 I I I ; 8 I v ; 2 0 V I ; b 6 , 1 2 0 C a r t . ; g , 7 3 , 2 2 A n t . ; _ y e z i
si: episcop.
Justlf la blsorlceaseri.Vezi : f oruri judecdtoregti.
Laleul - \'ezi: mireanul.
Llbertlnul. 129 Cart.
:
L f t u r g h f a . 2 9 , 3 1 V I ; 1 0 V I I ; 1 ! , 4 7 C . a r t . ;b 8 L a o d . ; 7 2 I _ n ,
Loeurl sllnte. 97 VL
Logoilnlcn.98 VI; 22 loan.
i .:.
Lor'lre. 65 ap. - Vezi si: bitaie.
llalaehle, 12 loan.
lfartor. 75 ap.;6 II; 85 VI; 128, 129, 131, 132 Cart.; 9 Teot.; 3g loan.
lldrturislrea pdcateloi.132 cart.; s2 vas.;22 Nich. - vezi gi: pe.itenJa, epitinria.
.
Ilriniistlre. 4, 8, 24 IV; 4g VI; L7, 12, 1?, 1g, 19, 20 VII; 1, ? I_II;
B0 Cart.
yI;2g
llfncare. 51, 53 ap.; ?4, 76
Laod.; 42 Cafi.;14 Anc.
t.
M-P
493.
Indice
;
Cart.; 2 Vas.;1 loan. -Vezi 1i: ereticii.
Itlr.7 II;95 VI;7l.aod.;6
a
Illreanul. 84 ap.;33, 58, 64, 69 VI; 15 Laod.
lIitd. 15 (lart.
IV; 11 VII; 52,55 Catt.;9, 19, 20 Ant.; 14,
llllroprrlllrrl.34ap.;41].2ll;1,8III;25,28
r5 I -ll.
I--II;24Laod.;80
Cart.;
l l l o n a l r .4 , 8 , 1 6 , 2 3 l Y ; 4 3 , 4 4 , ' 4 6 l f { l ; 2 0 , 2 t , 2 2 Y l l ; 2 , 3 , 4 , 6
60 Vas.; 6 liic.;17, 35 Nich.; 16 Ioan.
lloulhlt.4S VI:126 Cart.;11, 25 Nich.; ?1 Vas.;32 Ioan. - Yezi 9i: monah.
llolahlsnr. 2 I- lI
llolt. Bll Vl; 18 Cart.
Nu;. 5ll YI; 45 Cart.; 2 I*IL
\eglilenlir. 58, 59 ap.; 121, 123 Cart.
N e o l t t . 8 0a p . ; 2 I ; 1 2 N e o c . ; 3 L a o d . ; 1 0 S a r d .
Nepotiim. 76 ap.
\ e s u p u n e t ' c .2 8 , 3 1 a p . ; 8 I V ; 5 A n t .
\ovlciat. 41 VI; 5 I-IL
\uutd. 66 VI; 52 Laod.; 7 Neoc.
oacpe!|. 41 ap.; 25 Ant.
olrlcelul.6,7,15 l;27 ll1'8 III;28, 30 IV;39, 5'c, 62, 102 VI; 3' 87 89' 91 Vas.
(lblcefurl pdgLre. 70, 7l ap.;24, 51, 61, 62, 65, 71, 79, 94 !l;
24 Anc.; 83 Yas.
ochlu. 77 up.
(trbul.78 ap.
O r d l n e . 3 9a p . ; 1 8 I ; 7 V I ; 2 0 , 5 6 , 5 7 L a o d .
O r l f a n l z r i r e : r .2 l l ; \ 7 I V ; 3 8 V l .
- Vezi gi: capela, casa de rug{ciuni.
Paractis.31, 59 YI;10 VII;12 I-II
-Yezi
Pntrlarh. 15 I-II
Ei: devoluliune'
Cart.;9, 10 Neoc.;32, 34 Vas.;4, ? Grig.;34 Nich.
P i i e a l o .2 , 9 l ; ! 3 2
l D e d c p ; e l eb l s e r l e e g t i .
-
clcrici:
adntonestatca. 31 aP.; 32 Cart.
dojana. 19 IV; 25 Ant.
pcntru
36ap.
- l.i;111fsl'.1.1,1",-1i,'ifi.,t
"Itn"rar.
',
oprirea de a sivirqi cele sfiute temporar._22 -IV; 3 VI;14 Sard.;19' 133 Cart.
oprirea pentru totdeauna de a sAvirgi cele slintc. $ Neoc.
pierderca dreptului de a fi lnaintat ln grad icrarhic sttperior. ll VI; 69 \ras,
Ant.
hestituirca din scrviciu. 15 ap.;16 I-II;16
6cpunt,rea din treapti sau oprirea pcntru totdeauna de la funcfiile preofegti, dar
cu p:istrar.cit tireptului de a purta numele dc cleric gi de a at'ea demnitatea pretlI Neoc.;27 Vas.
leasci. i), 26 VI;1Ant.;8,
- caterisirea. - Vezi: caterisirea.
- caterisirea'qi afurisirea deodat{' 28,30, 6? ap';86 VI;1 Ant';3 Yas'
- anatcml - \'czi: analctna'
- pentru mircni:
- alurisirea (excomunicarea). - Vezl: afurisirea'
- anatetna. - Vezi: anatema.
aplicarea pedepselor bisericeqti:
- nu se pedepsesc pentru pAcatole mArturisite ln taina $povedaniei. 132 Cart.
- pedepsele aplicate de episcop slnt valabile tn lntreaga BisericA.12, 32 ap.;5 I;
t Const. (Sf. Sofia);13 Sard.; 9' 105 Cart.
- pedepsele se aplici dupi o prealabili cercetare qi dacA sc constatA vinovAlia.
3, 6 Teofil; 133 Cart.
- nu se aplicA douA pedepse pentru aceeagivinA.25 ap.i31 32,51 Vas';46 loan
-
&rl
494
P-T
Indice
11 Cart.; 9 Neoc.;
Reprlmlrea
Repedln!n. ?l Cart.
Respeclarea $ulorlli!llor.
84 ap.
este:
[uilenla
-
de singe, care e impediment la cAsAtolic pinA la gradul IV. 19 ap.; 54 VI; ?5 Vas.;
11 Tim.; 5 Teofil.
- lncuscrirea, care e inrpedirrrent la cAsitorie plni la gradul IV. 54 VI; 2 Ncoc. ; 23, 78,
-fim.
87 Yas.;11
- spiritualA (religioasA), care e impediment pind ln gradul II.53 YI. -- \'ezi gi: irnpedimente la cAsAtorie.
- moralA. - Vezi: logodna, tutela, infiere:r.
Rudele eplseopulul. ?6 ap.; 25 Ant.
RugAciunea.11 ap.; 2 Ant.; 18, 59 Laod.; 103 Cart.
Ant.; 10, 11 Cart.; 6 Gang.; 13, 14, 15 I-'-IL
Schlzma. 31 ap.; 7, 2ll[;5
Schlzmaticl. 6 ll; 1 Yas.; 33 Laod.; 1 Cart. (Ciprian).
Sentlrrfa. 12,32,74 ap.; 15 An[.; 9, 62,77, l0-o Cart.; 13 Sar.; 1 Const. (Sf. Sofia) - Vezi
qi: pedepsele bisericeEti.
Servlclul divln. 28 ap.; 4 Ant.; 6 Gang.; 10, 11 Cart.
VI; 4, 5, 19 VII; 90 Vas. Ghenadie, Scrisoare cdtre Tarasie.
Sfmonle. 29 ap.; 2I1'I;22,23
Slnoil.37, 74 ap.; 5 I; 6 II;8 III;1, 9, 19 IV; 1, 8 YI; 1, 6 VII; 14,75,17 Ant,; 73,
76 Cart.; 40, L.aod.; 6 Sard.; 1 Const. (394).
Slnuelqa;!. 14 Tim.
Sotle. - \'ezi cAsAtorie, divorl.
Sper.irrr, 25 ap.; - Yezi 9i: jurirmlnt.
Stat.30, 84 ap.;17
IV;38
VI;3
YIL
10, 11, 31
Talne. 31 VI.
Ttlhart.
55 Vas.
3, 16, 21 Ant,;
16 Sard,; 48 Cart.
T-Z
Treptc blserteeqtl. 18 I;
I'agabond. 23 IY.
1
495
Indice
7 VI;20
Ant.
\'lnriloare.51 YI.
\'llslI
calonlc5.
penlru episcop gi presbiter. 11 Neoc.; 14 VI.
- pentru diaconi. 16 Cart.; 14 VI. (25 ani).
- pentru ipodiaconi. 15 VI. (20 ani).
-
(30 ani).
pentru cllugiri
loan. -
VIII. IXNNTINNATOR
CANONIC
lntocmit tle Pr. Prot. LIVU STAN
ABATERE - !ezi:
INFRACTIUNE,
.-
CLERIC, DOJANA,
PAC.{.l-, etc.
.'
I
L'
tl
Flcclamalie lmpotriva
clericilor
poate face, ln chestiunile partirnliirc, orice persoan{ cdreia I
s-a cflu?tt. de cAtre clerici o nedrepiate. ln chestiunile biserice$ti, pot ridica acuzrl nurnai persoanele lrednicc de crcdinfd. De
aceea: erelicii,. schismaticii, anatemizal ii, excornunicafii, caterislfii cei ce dispretuicsc canoancle,
cei cu viati imoralir qi cei ce au
lost dali in judccat{ gi nu s-au
dezi'ihovr\{it, nu pot ridica acuzA
inrpotrit'a clericilor. 6 II; 21 IY;
;4 ap.; 8. 128 Cartag.De aserlenea,
nici cei lipsi!i de drepturi civile
;i nici o&recari persoane cafe
(s-au spurcat cu fapte tugiloaser
129 Cartag.
Cel ce a ridicat mai nrulte invinniri lnrpotriva clericilor, dacii nu
poilte dovedi una dintrc ele, atuncl
nu i se perrnilc str nrai sustini
pe cclelalte. 130 Cartag.
498
AD-AF
judeeat de sinod,
\.ezi 9i: AYERn.
25
Antiohja.
,\FUnl.SIRE.
Sc prclepsegtc cu airrristre:
\u
lroarti grijd si rjt.a tterjcilor
strraci cele de trebuinfri. bg ap.
trcburile
altei
. Se amestecA ln
Eparhli,
fdri
tnt'ojrea
npircoJnrlui competent. 1g Ancira.
.
--
inlelegem,
in
ADUNARII
It,EGALA.
rl)acd vreun pres'
biter, dlsprelrrind lre Episcopul srlu,
tine deosetrit adunare si ridici
alt
negtiind
nicio
vini
asuFra
{tg,
.
liplScopului siu..., sJl se cnteriseasci r. iit ap,; 31 Vl; yas. c,l1.; b ;lntiohia: 35 taod.; 10 Cartag. Strfte ana_
'
6 Gangra-, 10, 11 Cartagina.
!9-u;
Vezi gi SCHIS-\I-\.
Adultertrl
este nrai gr&v decit
desfrtnarea. 18 \'asile cel trIsre:
4 Grig. de _\issr.
--
Indrurnitor
:llr.
( . \lire[nul care:
.
\ r . r o : r g A ! r n p r e r r n l - r( , l t c e i e x c o r r i r r n i e a t i .1 0 a p . ; 2 A n t i o h i a .
--
--
I'oslelte
(post negru) l)urninica
sau Slmbtrln (aferd de Sirnlilta
ntare). 6fi ap.; ir5 \'l.
iarr
-*
--
tle cleric,
persoanere de la
citet
In sus.
s#
AF-AN
499
lridrurnitor
.,
.
;
-'.
.
'
.
o
cate administreazd
Iipiscopul
Iiparhie vacanti $i in decurs de
un ul nu.rrlr;cstc si facE sd se
conrpleteze vacanla, si fie inlocuit
un
?4
' Ceau r t a g i naat.t E p i s c o p i n t e r i m a r .
tn
1n altar'
44
au voie
. .- Cdltrgirii
Si cdlugdritele
.ln altar: 1 Nicolae al
: r si ilttc
Constantinopolului;
15 Nichifor X{irturisi tonr l.
-
.\ltarele ridicatclln
urma unbr
tlescopcriri (dlcvenii) false, str fie
lnl:iltrrtrtc. 83 Cartag.
ABSOT.UTILlNE,
r\\lVON.
l)e pe anrvon au tlreptul str ei.
teasci numai cei ce au cel pulin hit()tesi.rde cite{. 33 VI; 14 VII.
AN:\TEMA
s{ fic:
--
--
-- Cei ce dcfiimeazd
14 Ciangrn.
-'
cdsitoria. 1, 10;
Cel cc se dcrlici
scirbh rlc ciisitorie.
din
fecioriei
g (iangra.
--
l;i
di
500
AP-AV
-
testaetero-
APEL.
Clericul caro a fost judccat si
pedepsit, de Episcopul
siu, dacil se
crede necirept{!it,
poate apele la }{itropolit sau la sinocl. ir l; 6 -.\ntio.. hio; 14 .Snrdicr;11 Oartag.;4 feofil
;\lex.
--
AVEIlE.
Episcopul e dator s{ poarte
grij{ de averea bisericeascd Si sA o
administreze,
<ca ;i cum l-ar supra.
veghea l)umnezeu>. 38, 41 op; 1l
V l l ; 2 . 1 , 2 i - r- \ n t i o h i a ; 2 ( t i r i l : \ l r x .
.,\r'erea bisericeuscl uu e pernris
si fie adrnjuislrat{ firi de Episcop.
7, 8,
Ciangra. lipiscopul
trebuie
sil o a<lnrinistreze cu ajutorul
unui e('onom cleric. 26 I\';
11
.
\'l I.
-
APOSTASIIf.
Clericul care se leaprldri clc
credinld, sii fie etclus din Iliserici.
62 ap.
"')
--
(1.-1NONl(:.\. (.lrricii
s{
ASCt'I.'t.\RIi
nu sivirlcasci
nimic firi
lnvoirea
Iipiscopului. 39 ap.; 5? Laocl.
Clericii
pul lor s.i
no:rnelor n.
alurisili. 8
--'
care nu ast:ulti tle I.)piscofic supuli (lledeFselor cnIlonahii si rnircnii srl fie
I\'; 31 ()artag. 13; I--*ll.
30 ap,; 3
Il;3
II;8
lIl:
lverca
llisericii si fie dcosebitA
de averca Episcopului.
Iipiscopul
poate liisl averefl sc cui rr..lf a
Bisericii lnsjl rjlnrincr pontru ltiserici. 40 up.; 24 Antiohia.
\'ll
vezi:
Itl-
s I i t 1 l ( ] . - \ ,I . : I , , \ R l i l r , n l , t . s c o t t ' t . .
se adlceh:i
.--. lipiscopul
poale lua din averea
Risericii pcntru
lntrelinerea
sr,
pentru trebuinlele clerului gi pentru ercdinciosii sirqt:i. .11,b9 ap,;
2i lntiohia.
lndrumtrtor
AV-BI
-
Avcrcn pe carc o aduce tn min{stire cel ce intri ln rnonahisnr, r{nrlne lni rtiislirii. afar:i <Jc cazul
clnd respeclivtrl plcacir ditr tttitristirc ditlritra sttrclrrltti. l9 \'lI.
\litropolitul
nu are voic ca, la
nroartea vreunui cpiscop, sd-qi insuseasctr lucrurilc aceluia suu ale
Ilisericii lui, ci e obligat si le Iase
spre adnrinistrare clerului IJiscricii
rcspcctivr'. care are datoria si lc
predea Iipiscopului
urnr{tor. 35
vr
-.
501
lndiumiitor
(llerieul se
BENEF-ICIlLIl
CLItRICILOR.
intreIinc din darurile credinciolilor.
d ap.; 8 l'eofil r\ler.
--'. IJpiscopii s;i nu-q;i lntindi jurisdic!ia asupra altor biserici afar{
dc eparhia lor. 3 II.
-
##
502
BO*CA
.BOTEZ.
Clericul
care adlritc
botezul
ereticilor, sLSe cateri-seasci. 46, 68
qp'
'.
' --
- - Ilotezul nu
Cartagina.
-
1;;.
'
Copiii despre care nu sc qtie precis claci au fost botezafi sau nu,
trebuiesc .botezali, ca s{ nu riruin:i lipsiti de curi{irea.cea sfintritoare. 84 VI; 72 Cartagina.
.
.
. mejdie de.nroarte,
38 Niclrifor tr{drt.
'
'
sd fie boteiat.
Taini
afari
de Bisericd,
fdri
aprobarea Episcoprrlui, si se cater i s e a s c : i3 1 , 5 9 V I ; 1 2 I - l I .
Bote2ul se cuvine si fib sirirsit
de Episcirp sau de preibiter.
b0
ap. In caz de nevoie el poate fi
sivir;it
de nronahul
sinrplu,
;i
sau de diacon. 4.1 \ichifor
llirt.,
sau de orice crestil. 45 Nichifor
'feodor
Mdrt.;
Studitul,
Rdsp. la
lntfeb.11.'
L,l a1t.;4g
--
sc repcti.
--
tnvifitura
rlb a afunda dc irei oii
'ln
api pe cel ce se boteazi ,si
lnvdf :itura desprt: lepidirile
<le
'l'radi!ic.
Satana, le al-e.rn diu Sf.
. 91 \'as.c.Il. ..
lndrtrmiltor
DE
RUGACII,TNI,
CARTE CANONICA.
Nici un cleric sau
.. mirean (care dorette si intre ln cler)
. hu poate fi primlt ln altl Eparhie, fdre carte canonictr 12, 33 ap:; 13 IV;
1? VI.
-
CA lndrumitor
nu se poate;zidi
Dtr ltL"(;i0tUNI
, r i t r r c a r 1 us e p c l a t e s l u j i , f r i r d i n l o i e r c a L , l i s < r u l , t t l u ci o t r t p e t e u t .4 I \ ' ;
l0 17 \'ll.
c.\si
Episcopul
Cl-llltlCILOll.
C.-\TALOGUL
trebuie si aibl catalogul tuturor clericilor.8lr Yus. c.fl.
-
n r o r r i , C u l . ^ 1 9 i : , p .: 2 l \ ' :
,-r, 10 \-ll.
22 \L;
sitt
Dislrrc{uicate }'e Epiecopul
si se despartc tle el. 31, 55 aP.; 5
.\rrtiohia; 13-1,'r t-[1.
'
Iqi yricrclc vlcnrca cu jocuri de rroroc sall sc iledri be!iei. ,12 ap.
50 v1.
A d m i t e c r e t t c i l o r s d s & li r $ c d s c i
cr'a ca qi clerici 15 ap.
-.\rltuite
l)u[\.:ui sau jcrl-fa erctici'
lor 46 ap.
*
Boteazi din nou ;rc ccl ce are botez adevirat. .17 ap.
*-
- \u poartri grijr
riori.58 ap.
1URA.
de clcricii
ittfe-
'-
Se Ieapitll
62 a1t.
--
l : ' c s t r : 1 t e y r t _ r snt r g i l : , r l U n r i t t i C r rs i t t t
sirrrlrita (aflrrrl de .sitnbrita ttrltre)
r i r jt l p . : j i \ 1 .
- - - l ) i r - t t r l c a z i r t l i r r t r r t - r t i v cd t ' e r I a r i e .
ir rp.; 13 \' l.
-
*-
Se far:e lirrovlt
de desfrlnare. iurarnlnt fal. fi furt. 2ir ap.: 4 i l;
l] \-ns. c.]l. l 4Ll lo:rrr I'ostnicrrl.
--
I - ) c f a i n r i is t : i l i n i t c t r r l { . ' S t a t s ' n u p e
rlregltor. til tt1,
.\ fost apusttl
rrie. 10 L
--
S-a cisitorit
ap.; ll l-II.
c.ll.
-,\.iun3e
la rlenrrritatcu de cleric
prilt bani, preculn 9i acela care
hirotonegte pentru bani, adicd si-
dc calilatca de cltlic.
ittaiult'
de hiroto-
a doua oard'
3 VI'
50.t
CA--CA. lndrurhltor
-- Se cdsitoregte dupd hirotouic.
YI; 1 Ncocczaree.r.
-- finc clrcirrnrri,0 \ t.
'-
bi-
Fpiscopul care face hirotonii pentru alte Eparhii, sau se anrcslecijsub orice formd, in afacerjle altei
Eparhii, fdri inroirea celor In
drcpt. Cu aceea$i pedeapsd sint
Iovifi ;i cei hirotonili, pe nedrept,
dc alt episcop. 35 ap.; l3 iutiohia.
vezi: lrONAIttStt.
CALUcAItIT,\.
t.ezi: trONAllIE.
505
CA-CE Indrumitor
-
'
--
Episcopii lrebuie si fie necdsdtori1ii. Cei ce nesocotesc accasti dispozifie. si se cateriseasci. 12 VI.
.-
qi dupi
se pot cisdtori
l)iaconii
hirotonie; 10 .A.ncira (abrogat prin
can. 6 VI).
--
--
ln Pa-
ln sipt:inrlna
Cdsitoria
Faqti e opritt. 66 \'1.
cu logodniCel ce se cisitoreqte
ca altuia, sd se pund sub acuzd de
22 Ioan Postnicul.
adulter. 96 VI;
eu
Cei ce s-au cdsitorit
rori, sau eel cc a ltrat
fratelui siu, sau pc sora
le, nu se prinieqte la
lnainte
de a se desface
I-a
dupi
" ' :
nu este condilie
Celibatul
trarca In cler. 13 VI.
la
in-
506
CI-CL
cru gi tnr;uirlirea teritoriilor
biseri_
cegti sri urnlczc ctlei poiilicc.1Z I\';
38 \-I.
-
Sn nu fie
cetate. 8, I.
rloi
Episcopi
lutr-o
CINCIZECIfIE.
ln zilcle Cincizecinrii trebuie si ne ruginr stinclo nu plcclnd
g,enuirchiila prinrint. l0
l: frj \ as.
c.lt.
CIRCUIISCRIPT IILE ntSEnl(;E$t r. lnrpdrlirea lor sd se facd arlnctu-se ln
vedere lnrpdrlirea politici n Statului.
17 IV: 38 \:I.
-
Ninreni nu are dreptul sd lntJeplineasci vrco funcfie clerieal{ Inainte dc a fi prirnit formal ln cler.
14 \:II.
--
crRcuMSTj\NJI.1,\cR,\\.ANTIi.
picat-ele sivirfite
cu neruqinare, se pe_
depsesc mai asprq. J7 Nichiior ltiit.
CIRCUIISTANTA ..\TIiNU,\\ ili. cet ce_si
mtrrturise$te singur pdcatul,
,oa ii
supus unor epitinlii lnai blinde; iar
celui ce, iu timpul peniten(ei cli clo_
vezi cle indrcpLlrro, i sc poate scurta
penilenlei, 4, i
Cirig. tle
liTput _
,\;ss1; 61 \'as. c.ll ; 13 Tcofil i\tex.;
29, 30 Nichifor ntdrt.
.CITATIIi. Clericul carc estc lnr.inuit de
. ceva, trebuie citat ln fata forului ju_
dccitoresc cornpetcul, jrculru
a fi
irt(lecat l)acli trtt se prezinlli, r.a fi
i u d c - c a t _ ; i . p e d e y r s i tl n - l i p s : \ . 7 . t , r p . :
l9 Cartugirra.
poate fi orice ereltin vrednic,
CLLRIC
firrli a se avea i rt ,r,cdcrre rreantrrl tlin
errc se trage. M \-I.
-
'
.-
lndrumitor
507
CI-; tndturnitor
-
lntr-o
unui clcric ficuti
\umirea
alti liparhie, fitri invoirea llpisco. , pului sdu, e nuII. 15 Sardica'
--
Clericul eare nu ponrene;tc la I-iturghie pe Lipisccpul sitt satt Ilpiscopul care ttu pottletteqte ptr \Iitropolitul
sdu, sir se catcriseascli.
13-15 I-II.
tie
Clerictrl c:lre se face Iiliovat
desfrinare, sperjur, furl. sau alt p5cat de nloartc, sI se catcriseasci,
25 np.; 4 \'l;3, 32 \-as. c.11.; 18
Ioal Postnicul.
ninrio fird
si nu iaci
Clericul
lnvoirea EpiscoPului. 39 aP';57
Laodiceea.
ftrrd
cdldtoreacci
nu
Si
episcopului. 41 Laodiccea.
SI nu cilitoreasctr f{rd
nonici. 42 Laodiceea.
Clericul care nu se supune Episcopului sdu, si fie PcdePsit cu Petlepsele prcvtrzute cle eanoane. 8
$tirea
carte
ca-
lv.
C,tericul carc fitct' <uu parlitiltl la
de
Stdpinirii
conrplot impotriva
Stat. irrrpotriv:t Ilpiscopului, sau
trnpotriv:r altot' clerici, sii ss, cateriseascd.31 ap; 84 aP.; 18 IV;
3't YI.
'
Clericul care defaimA pt Episcopul stru, gi separlndtt-se dc eI, face adunare ludeosebi, degi nu ;itie
asupra Episcopului
nici o vini
VI;
si se cateriseasctr. 31 ap.; 3l
I Vas. c.NI.: 5 .\ntiohia; 35 T.aodiceea; 13, 1.1 I.ll; 10 Cartagina.
Alte canoane spuu: sd fic anatema. 6 Gangra; 11 Cartagina.
'
--
tn crrtea
76 VI'
508
CO-DE
CONSPIRATIU.
I'ezi
CATERt.STRE.
(;ON1'U\|AClE.
lndrumitor
DE-DI
lnilrumltor
509
I.rzi:
\:RAJI-I'OR.
CASATORIEI.
DIACONUL
2 ap.
YCZi: DI.
DF:SFRIN.{tlli.
Clericul csrc se face !ide desfrinarc.
stl se caterino!at
. seascrl. 25 ap.; 4 \'l; 3, 32, 69 \'as.
c,\1.; 18 Iorn Post.
--.Presbiterul
care desfrlneflr.A si fie
exclus de la nrgiciunea comun{
9 i s h f i e p u s i n r i n d u l p e n . i t e n fi l o r .
1 Neocezarce'n.
.-- Cel ce se cdsirtoreste cu deslrinattr, nu poate fi elcric. 18 ap.;
3 \'t.
ci a tlesfrinat,
Cel ce e doredit
srl nu se pronroveze ln cler. 61 ap.;
?, 36 Nichifor }lirt. l)acrl din gregeali a fost prontovat, sii fie exclus din cler. 3, 6, I Teofil Alcx.
--
care desfrlneazl
llonahii
sr't lie
supu;i epitirniilor
pcntru desfrlnafi, 4.1 \'1, Sd fie supugi epitinriei adulterilor. 60 Vas. c. JI.: sd
nu se irrrpilrtlgeasc:l doi ani, in
care tiinp sd posteascil 9i si fecrl
m{tinii. 16 L;an l)oslnicul. \'ezi si:
ADULTF:R.
DE AI.tlRlSIRE.
DE,ZI-EG.\REA
Clericul afurisit nu poate {i dczlegat declt
dc lipisccpul care l-a afurisit, sau de
urmaqul legitinr al acestuia. 32 ap.; 6
.{ntioh ia.
'.
'
-.
Carc-9i lapid{
solin, sub cuvint
de cvlavie, sd se afurisease:I, iar
dacr4 persisti,
sl se cateriseascll.
5 ap.; 1il \'l.
r..u poate fi diacon cel ce s-a c{sdtorit de <loutl ori, dup{ botez sau
a avut concubini. 17 ap.; 12 \'as.
c.-\1.; sau dacl n luat vAduvrl, sau
Iepiidatrl, snu desfrlnati. 18 ap.;
3 \'t.
POSTULUI.
DIiSLEGAIIEA
Cel bolnavi
slnt dispensali de a posti.69 ap.; 10
Tirn. Alex.
(Dreptul
DEVOI,UTIUNIIA
de devolu[iune). Daci un Iipiscop sau Mitropolit
intirzie
sd instituie
ccononr
In Eparhia sa, sau si conrpleteze postu'
r i l e n e c e s a f e ,s a u n u r c z o l v i c l r e s t i u n i l e
biscrir,e$ti in conformillrte cu cano:rnelc, l)atriarlul pentru llitropolili si
lipiscopii suft'rgani, sau \Iitropolitul
pentru Iilliscol;ii srli, arc drcptul de
u <'onrplctalrosturilc vacant(', satr de :r
rezolva clrrstiunile bistricesti din acctr
Iigrarhie, frlr:\ ierarhul resJrectir', l)c
. ascmenea ryi Iipiscopul arc rlreptul
rlr a iuslittri ct'onorrr In rninistire.
se hirotone;te de un lipiscop.
510
DI-EG
DISPIiNS.{.
Episcopul lrt' dreptl.rl de a
Llispensa pe fiii sAi suflelesti dr' la
obsetvarea anumitor
prescriptii
ca. n o n i c e .1 2 I : l i j I \ ' ; 1 0 ! \ ' I ; 2 , 5 , 7
Ancira; 6, 4it Cartagina: 1 \'as, c.\l.l
4, f>. 7 (irig. de .\issa.
I)lSPRfiT.
Clericul care disprluieste pe
Iipiscopul siru ,si sc scp:trri dc cl. sI
se cateriseascd; mireanrrl si sc afuriscasci.31 ap.: 5 .\rrtiohia; 10, II CnrI agina.
l , l \ { } R T . ( . l e r i c r r l c o r e d i v o r t e a ? . f ,d e s o l i a
. rc, rUn rnotiv de etlar.ie, si sc afurisglscd, iur rlacri stiruie tn gresealri,
sA sc cate'riseascil. 5 ap.; 15 VI.
.
.
,-.. Irresbiterul
cate, din nettiinli,
a
inchciat o ctlsitorie ilcgali, trebuit sii divorleze. 26 \'1.
'
Dt.r.\tlilCA.
Clericul care llostette (post
scc) Sirnbita seip Duminica (afari tlc
Sirnbita
\ l a r e ) , s i s e c : r t e r i s e a s c i1
r
rnirelnul, si se afuriseascl'r. 6ii ap.;
;i5 \ l;
.l)aci cinevl, l,eltnr. aicezl pnr"uti, ar a.iuna Dnrninica, . si fie
analenra r, 18 Cangra.
Dt'\h-liZDL'.
Orice acliune i si lneeapi
si srl sflr;enssi cu f)urrrnezcri. 'l \-t.
IiCl)lC. 'r'ezi:A\ OC.\T.
ECONO\I, Fiecare llparhle si aibi un econonl cleric, care si. chiverniseasci
rverca bisericeasctr rdupd. socotinla
. I i p i s c o p u l u i s r l r rr . 2 0
l\r; _11 \'lI.
--
l)aci
lipiscopul nu nurieFte cconom in llparhia sa, are tlrcptul s:i
nunreasc{ llitropolitul
econolr. in
acea Eparhie, peste capul lipiscopului, sau Patriarhul pesle calrul
Ilitropolitului. 11 VII.
\lririre'Iatilrri, lmpreunir
DOXOI-()CI"{.
cu Fiul ;i cu Duhul Sfirrt u este ortodoxi. Actasta sc poate dor.edi cu
Sf. Tradilic. !r! \-ls. c.fl.
DI
-l
IO!NI(lt-'1,
sji tlcr l icr:iltri pcnite nt
tloctoria rluho,r'niceasci potriviti
picatclor sdvirsitc dc actsta. l, 8 (irig.,
dc Nissa; 102 \"I; Ioan Ilrisoslonr.
Indrnrtrr)ri a(hesato dnlrtir.nicilrrr.
-. Si rlr (li\.ulge picrtele ce i-au l.ost
nrirIurisitt' ln'frina
Spotedoniei.
3 . 1 \ ' a s . c . \ t . ; 1 2 8N i c h i ! o r \ h r t : 1 3 2
C$rtagina.
-
Indrumitor
Care prirnegte pe cincva ln ruohahism, .f.{ri ir li ficut rrcenicie (novicial), sd fie inltlturnt din egrrmerric.5 I-ll.
- - (:iilugirii
care ies rlirr rrrinistire
tirir
1l\'oierea egurnenului,
rsA
se supunir epitinriilor .cuveniler.
4rl \ l.
-
Iigunrenul
care risipegte . avetea
nrinistirii,
sau o r-inde, id fie
izgonit rlin rrrinistirc. 12
\'ll.
Iigumenul
carc r prcsbiter.
are
r-oie sir sivirseascll hirotesic de
<:itc[ ;i ipotlircon. ln ntindslirea
sa. 14 \'Il; 6 \ichifor Mirt.
llgurncnul carc prinre5te lu mlnrispentru barri, 1te cei ce intrl't
tire,
in rnortlhisnr, sii sc tjateriscaseir.
I fr \'tL
-.
5ll
EP Indrumitor
*
.:
5:i nlr I ir
ora;. I |.
-.
--
I lirotone;te
clerici pbntnr
trel.rtelth
' i s c r i c t , l ti . ! n p .
Episcolri.
--
in localitdti
Sd .nu fie instituit
rnici. 57 Laod.; 6 Sardica.
toatc
s*i
--..\rt' dreptul .lc r jtldccn pe clericii diu liparhin sa. ,5 I; lr l\'; 10!,
Vl;14 Sardica..
-
Si
.iurlece dupri
, 1\ ' u .
ttreptete.
I;
5t2
EP. lndrUmdtor
' s a . ' 3 5a p . ; 2 I I ; 8 I I I ; 1 2 V I ; 1 3
Antiohia 56 Cartaglna.
-
'-
- \ u a r e v o i e s i l m b r t r l . . i S e z ev i r l a
r l c s c h i n r r r i c , d r , r r a m ^ c ec l e c h e r r r a t
sii conducd, nu srl fie condus. cum
. , slnt monirbii. tDacrl vreul lipis_
i.rip... :rr r-oi si se pogore la t.iala
n t u l l a h i ( . c ; r s ( . i ls i s l i i n d e p l i n e n s c i
locul pue:iinlei, {rcesla s:l nu ruai
rribi J:rctcrrlie l:t tlernrritutc:r :rthicreasrl r. 2 Sirr. local .din C-pol
. (Sf. Sofia).
--
--
--
513:
EP-ER lndrumtrtor
, 1 :
EPISTOI.EI.Il CANONICE sint dt' trci fcluri: 1. de reconrandare. 2, dc dimitere (canonice), ;i 3, de Pace.
---
--
Clericii
sileilor,
sori de
lor. 106
.r
EllE\llTII
care cntrt.ir:r:j sa[clr ;i ora;ele,
fdri rost, sau sai intre in nrlnistirc,
sau sd fie. alurrglf i in pustitl. 42 Vl.
\czi ;i: ll()\.{l I.
ItRETICI.
preuni
riar. de
rici, sri
cAnTE C\NONICA.
- - Clericul care intrd ln. casa de rugriciuni a creticilor, ca sd se roai4e, sd fic caterisitl nrireanul sd
lie nfurisil.6l ap.
--
-'
Hirotonia
68 ap.
ereticilor
nu
I'alid{,
-- Erct icii carc se qol'r'crtesc la Ortodoxit', se prinrcsc: ruiii prin ungerea cu Sf. Mir, allii prin Botez, iat alfii, daci clau scrisori de
r r n a t e m i z a t ea c r c z i c i l o r . 1 9 t ; ?
7-8 Load.; 1, {7 \'as,
It; .95 VI;
c.M.; 3 .\t. c.\1.
-l
Nu pot ridica.acuzJ,
bisericcsc, lnrpotrir.a
1I;120 Cartagina.
--
- - Clericrrl si
fIr{
nu cil5torcascd
cartc canonicd. 42 l-oad. ' Yezi gi:
::
, )
.liPiscopnl
are dreptul si mdteascd
sau sd mic;orezc epitirniile,
pre'curn.
Ei sd graliezc pe peniterrJ.ii
c&r0 se cAiesc sincer de p{c:rtele
lor. 12 I; 1ti I\'; 102 \'I; 2, 5, 7
,\ncira; 6, 43 Cailagina;2, 54, 71,
8.I, 85 Vas. c.\I.; 4, 5,'7 Grig. de
Nissa; 3 Atanasie C,l{.; 3 lo*n
f o s t r r i c ul .
cu cllractor
clericilur. 6
5t1
ER-FO
ERBZIA.
Anatema
EXAIIIiN.
Cnndidalii Ia intrnrea in cler
trebuicsc exaniinati din punct de vedere tnoral ;i inteleclual, inainle tle
a li hilotonifi. I I; 33 VI; 12 Laodiceea; 1B Cartagina; 89 Vas. c.lt.:
'feofil
7
Alex.; 4 Ciril Alex.
EXCOTII-'NICARE
(sau Alurisire).
depsesc cu cxcontunicatea:
Se pe-
--
clericilor. 6 II;
128
\:ezi qi: AFURISIT.
FII\IEIi\
--
ltireanul
care se abtine de la nun_
t{, carne qi vin, fiindcd le eonsidertr pe acestea lucruri Jlicritoose.
51 ap.
Femeia carc se ntdritC eu fratele
birbatului
ei ;i nu se desparte de
el. 2 Ncncezareea.
Yezi ;i: :\FLIRIS I RE.
*-
Clericul sau laicul care este :rfurisit, dac{ se duce ln altri Eparhie gi acolo e primit fdrA scrisori
de recomandare, si se afuriseasc{
cel ce l-a printit. 12 ap., iar afurisitultti si i se prelungeast'ir afurisirea. 13 ap.
Cel ce a fost excomunicat dc Episcopul s:Iu nu poate fi primit
de
alt episcop, plnA clnd nu i se ridicr{ pedeapsa de crltre forurile ln
drept (Episcopul sau Sinodul), 1ti,
32 ap.; 5 I; 3, 6 Antiohia; 18
Sardica.
Excomunicatul
nll poate
ridjca
Acuz& cu caracter bisericesc contra
Cartagina.
FORL'RILE
JI-DECiTORESTI.
Episeo_
pul care rva fi acuzat cu ceva dc cdtre
oameni vrednici de creclinld I si fie
judecrt cle Sinod. ln acest scop
el r_a
{i citat ;i aucliat. Daci lnsi nu se
prczinti in fala Sinoduluj, dup{ prirna
citare, va nrai Ii citat lnci de doui
ori, gi daci nici tlrrprl aceasta rnl se
judecat tn lipsd. 74 a1i.;
!r_e3inld, va fi
6 II. Daci nu se poate lntruni SinoOui
din diferi te_motive, alunci si se jrr_
dece..acel
.Ilpiscop cle l2 Episcoiii.
prebiterul.(in^apel), cle 6 Episcopi,'si
diaconul de 3 Episcop;, ti,
lO, ttiO
,", Cartagina.
l)resbitcr.ii din Tripolitania
judece de b episcopi. 14
g I nlt.
sii se
Cartr.
--
i', *
I*
c
EXCOIIUNICAT.
Cel cc se roagir irrrpreund cu un excomunicnt, sd fie afurisit. 10 ap.; 2 Antiohia.
-
lndrumitor
t
I
515
Indrumitor
FU-III
. -
.
--
--.l3lrbafii
s{ nu sc ltnbrace ln hainc fenrcie;ti" nici letneile in hai-
-'
,,
--
I)ulrovnicrrl ;i judecdtorul llisericesc sir fic cu nrultd bitgarc tle seaInti cind judccit pc un picitos' ca
boalei.
sii-i dea lcacrtl potrivit
102 \'t.
.'
. ri
-
"
'.
HIROTESIA.
Egunenul, care e prcsbitcr,
poate hirotcsi citeli si ipodiaconi pen. tru mtndstirea sa. 14 VII:
6 Nichifor llirt.
Episcopul sd fie hirotonit
HIROTONIA.
in prezenla a 2 sau 3 Episcopi. 1 ap.
Canoanele; 4 I; 3 \rII;
13, 49 Carlagina; 1 Sind. din C-pol din anul 39.{,
prev{d si fie trirotonit lrr prczelrla a
mai multi episcopi. I-Iirotonia dacri
, . nu se firce clupri prescripfiilc canonice,
*sir ntr aibi tiric r. 19 Antiohia.
,-- Presbilerul,
diaconul ;i
ceilalti
de Iipisclerici, si fie hirotonili
.copul cparhiot. 2 ap.
Ohlugirifele sA nu sc itnbrace in
haine luxoase. 45 Vl.
o Poate
PENII'ENTILOR
GRATIEREA
'
f :rce Episcopul. 6 Cartagitta, Preottrl
poate gra!ia nuntai in cazltri cxceplionalc, ;i atrunre ln lipsa Episcopului,9i cind;rcnitetttrtl e pe patrtl de
m o i l l ' t e . 7 . l i l ( l : t tt a : r i n a .
. -
.
,.
._ .Hirotonia
68 aP.
-
ereticilor
nu
c validd,
lntreb. 13.
la
*- Nu .se repct{. 68 ap. 9i 48 CarRnsl:
tagina.,
516
HO-IM
-
Si nu fie lmpdrtlgitit
ap.; 2 L
--
neofiltlor.
80
firi
Ilirotonia
sd nu se lmpdrtiiseasctr
persoanelor carc au in farnilit:
rnenrbri eterodoc$i. B6 Cortagina.
se
Poate da scrisori
tiohia.
vezi: DEFAIIIARF:.
InRosILIrr,
vezil pROFANARI].
29 Iy.
IER'IARE,
- l ' t E RvEe .z i : A I I S O L I T T I U N E ,
I\IPEDll{ltN.l'n
LA
cRA_
cA.SA'rORIIi
stnt:
'
I.lprn consinrfrlnrintului
:Jtl,40,42 \'as. c.II.
Cisitoria
existenti
legal. gZ, 93,
YI; 46, 27, 80 yas. C.M.
- Hirolonia. 26 ap.;
Neoct.zal.eea.
pdrlilor.
6, 18 Vl:
Postul PaEtilor.
--
Sdptinrlna
66 \rI.
1
t9
52 Laodiceea.
primi
Ildpirea. 27 IV;
Yas. c.NI.
-
BArbatul
a cdrui sotie a comis
adulter, nu poate fi hirotonit,
g
N eocezareea.
HULA,
Episcopul
care a fost hirotonit
pentru un l.inut, si Du pretind.ri
pentru sine gi iilte linuturi.
b0
Cartagirra.
este
destinalie. e
preolefti.
Cel ce nu Cunoagte bine Sf. Scripturd Si canoanele gi nu are calitritile moralc necesare, sd nrr fie birotonit
lntru
Episcop. 2
\.11.
Indrumitor
dup:i
92
Pagti.
VI; 22, 30
L ogoclna. CAsilr_rria cu
altuia e opritd. 98 \-I;
Postirrcul.
logotlnica
2l Ioan
IM*JU
*
It7
lndrurnltor
ptn{
Ie gradul
IY:
lncruscrirea
tata qi fiul cu mama gi fiica' (gr.
2); tata gi liul cu dorri surori; mama ;i fiica cu doi frafi (gr. 3);
doi frali cu doui surori (gr..1).
(lisdtoria lncheiatd tntre cei lrrrudifi (rudenia de slnge r;i cuscrie)
ln gradele de mai sus se desface,
iar rcspectivii tsd cadd sub canon
7 ani r. 54 VI;
tFeme ia daci se va
nririta cu doi frati. sd se seoat{
(din eomuniune) plnA la moarte r.
2 Neoeezarcea. tCel cc e luat pe
sotia fratelui sduo nu se 'r'a primi
lnainte de a se despdrfi de ea r.
23 Vas. e.ll. Cel ce se cdsdtore5te
. cu sora primei sale solii, si fie supus peclepsei adrrltcrului.
78, 87
Yas. c.f{.; 11 Timote i AIex. Fiul si
nu ia de sotie pe concubina tatdlui, nici tatil pe concubina fiu\'as. c.trI. lln sot rru se
lui.87
poate cisitori
eu soacra sa, sau
cu fiica so!iei sale dirrtr-o altA cisitorie. 87 Vas. c.trI.
--
Cei ce irrcheie cisdtorie, de eenonicitatea cdreia slnt gre;it convingi, sd l.ie tlatafi rnai bllnd. 26
VI; 27 \'as. c.\1.: 13 'fcofil Alex.
IlrPEUIliENltt
DIl A lNl'IrA
vezi: CLERIO.
lN Clnn.
r.ezi: AFURISIttE,
PACATE etc.
CA-
vezi: IjO-
nu lnchidl rreo
a se face slujbi
felul aeesta s5
bemficii ntale-
se numegte inten'alul de
INI"IIRSTITIU
tirnp dintre doblndirea treptelor ierarhiee. Episcopul sd treacd prin toate
treptcle inlerioare ale preofiei, tlmplinind In ficcarc starc timpul hot{rtt de lege r. 17 I-II; 10 Sardica.
Episcopul sd intervini la
lNI'ERVENTIE.
. cei In drcpt, ln cauza celor asuprifi
i,r; gi, nedrepti. 7 Sardica; 75 Cartagina'
-
nuRI
BISERICEASCA,
vezi: FO-
JUr)ECATORE$TI.
F'
5r8
JUrMA
altei Eparhii:
Sb ap.; ? II;
20 \rI;
56, 120 Cartagina;
Antioh ia.
-ti,' -
8 III;
15, 22
'jrt\
JUSTITIA
BISERICEASCA,
vezi:
RUITI JI--DECATORESI'I.
LAICUL,
\'ezi:
'
FO-
ilIIREANI_jL.
LIIJFRI'INUL
nu poale acuza l)o cleriei.
129 Ciartagina.
LITt-inGIIIA
s{ sc olicjeze nurn:ri de cel
cc au ajunat.29 VI;,41, 42 Cartagina.
.' ln. ioia A{are se poate
sdr,ir;i si de
cel ce au nrincat inainte de a sluii.
47 Cartagina; Can.
29 \'I
abroid
aceasli dispozilic.
-
eu
gg
LOYIRE.
Clericul cale dd cuiva o lovitu_
rd din care urlneazir nroa.rtea, si se
cateriscascii; nrircarnrl si sc afuri_
.
seasod. 65 ap. \'e zi ;;i B,\'l'r\ IE.
,:
IIALACHIIt.,
Clericul care a ficut nralachic. fie Inainle. fie rlrrpd lrirrrtonie.
sd fie sullus epitinrici. lrr caz cd c
recidivist. si irrct,lt.zt, dirr proolic,
12 Ionn Postnicul.
4 ,.,
IIARTOR.
Poate fi rrunrli un ciestin ortodox, cu r iafa rrroralri ireprosabild
7! up.: ll9. 131 Cartagina. 0 iI;
9
'f
e o fi l - \ l e r .
-
-.
lndrumtrtoi
}I,\RTURISIRE.\
I'ICAIELOR.
DUhOVnicul sd pdstreze secretul picalelor ce
i-au fosl nr:irturisitc. 132 Cartatina:32
Yas. c.\1.: 28 Nichifor ll:irt. i czi si:
PENIT'EN'[,\, EPIt ]tItE.
.,
llANASftHn.
Nimenj nu poate lntemeia
o m{ndstire, firf, binecuvintarea Iipis_
copnlui competent.,l Iy;
77 yII:
1 I-II.
Ministirile
stau sub supravegherea Episcopului. 4, g I\'.
Fiecare mindstire
nonl. 11 VIl.
Episcopul
carc zide$te miin:jstire
i n p . a g u . b aI - J r i s c o p i c i . s i f i r , s u p u s
ccrtdrii cut.cnitc. Z l-II.
'
trebuie
care sc
1 I_lI.
.
Episcopul nu arc voie sd primeas_
. , , r ;c d i n c l e r s a u s i p u n : i e g u n t e n l a
- r r l o . nnlr: ri ni lar si st itri e
r e d i nr r D
Ep
r raarrhhi ai a si ra. , pnc. u, ,n,
c:ilugir lcniL din alt:i Ep
n a r lhi i e ,- f d
i -'.
re scrisoare dc dinritere de la E-_
piscopul sriu. g0 Cartaginn.
-- Episcopul sau egumenul
care primeftc pc cineva in ministire
pen_
tlu bani si se c:rterisrasc:i; egume_
nisa sri fie izgonil:l din rrrrinistire.
.
19 \'rI.
rfftr.4
-tl:.
--
\{dnistirile
nrixte (de cdlugdri gi
eilugdritre in aeelagi. loc). sini inter_
zisc.20 VII,
:..
MI-MO
-
5r9
Indrum6tor
--- trIitropolitul
zi Sinodul.
Nu
lllNCARE.
serici. Cel
tcze, sau si
Laodiceea;
se
ce
se
42
-'Arc
dreptul de supraveghere asupra tutnror afacerilor qi Episcopilor
din }titropolic. 34 ap'; I Antiohia.
--
.-
--- Cel ce vintle mincarc itl crtrtea bisericii, fdcind astfel aci tlegustorie. sd se afuriseasci. T6 \'I.
-
ItIIl.
--
'
'
.-
cste supus
ln caz cle vinovdfii,
judecifii
corttpus din
Sinoduhti
din trIitropolie
Iipiscopii
9i din
trlitropolij.ii lnvecinafi. 1 III.
care nu pomene$te pe
Ilitropolitul
Patr{arh la slujbele divine si se
cateriseascd. lS I-II.
Nu are
69 \'I.
(iare defainri
stiplnirca
clc stat
sau pc dlegitori, si se afuriseascl.
84 ap.
'
\IIl.\.
voie
sd
intre
tn
altar'
dintre
cstc cel dintli
IIITROPOLITUL
pt'ovitrciei respective. 34
Episcopii
,p.i u Antiohia. \-ezi: DEVOLUTIUNE.
-,
- Episcropii fiecdrui lreaur trebuie sd
-. . , .
al lor'. 3{ ap'
aibi un llitropolit
gtF'
620
se ahat de la aceasti hotrlrlre. si fie
cxeornunicati:4, 8 I\'; 22 \'ll.
,-
Care desfrineazli
siall se cd-.dto_
regte, sd fie snpus epitimiilor pen_
lru dcSfrinali. .14 t L ln can. 60
Vas. c.h.l. se zice cd se pcclt,psc;te
cu epitimia adulterilor,
lur' c.in.
3 5 \ i c h i f o r \ f i ' i r t . l r r . e r . c c l ca r r i r t e r n c .
(,an. lE luan IrusInicul prer.ede
e.rcluderea pe doi ani tle la irrr_
pirti;ire,
ln care tirnp trcbuic si
postcasc{ si sii facd tnritdnii.
]Ionahul ;i ntonahia si nu
siriguri. de vorhd. 20 VII.
ltnnahul
vagabbrfrl sri fic obligat
(Chiar cu foila) sA Se lritoaiti-la
23
3b
IV;
Nichifor
CdlugArifa si nu se Inrbraee
hainc luxoaxe. 45 \rL
ln
;i
stea
lndrumltor
nrdnistire.
t \ t dr t .
MO-NE
NE-PA
621
lndrumltor
NEOPOTIS[I.
Episcopul si nu-91 hirotoneascd ntdele ca urmagi in scaunul s{u
episcopal. Hirotonia pe care o face un
episcop supra unei rude a sa' ca urrrrag al sdu ln scaunul ePiscoPal, e
'
nul{. 76 ap.
dupd
caterisit
Clericul
NESIiPUNERE.
dreptate, dacl nu se suPune PedePci continu6 a sluji 9i
sei primite,
mai departe, tacela sd se taie cu totul de Ia Biseric{ r. 28 aP.
Clericii carc nu se supun Episcopului lor, se ;redepsesc cu caterisirea,
mirenii cu afurisirea. I IV; 31 aP.;
5 Antiohia'
NO\ ICIAT. Cel ce vrea sI lmbrEtiqeze
nronahistnul. trebuie sd facd o ucenicie de trei ani. ln cazuri excepliotrale, accst termen Irrai poate fi redus. 5 I-II; 4M.
sd nu ia parte la
NLlN"fA.
Presbiterul
a doua oard.
nunfile ce]or cdsltorifi
7 Neocezarcea,
--- Si nu se factr tn Patruzecime, 52
lumiLaodiceea 9i tn SiPtimlna
natd. 66 VI.
OASPETI. Epis('opul are rlreptul sd ia din
Bisericii, atlt ctt li trebuveniturile
sa proprie
ieste pentru intrctinerea
5i pentru cei ce-i vin ca oaspeli. 41
ap.; 25 Antiohia.
,
Fiecare biserici particular{ lgi poate pestra obiceiurile ei, dacl slnt
'ln consonan!e cu canoanele. I
III; 39 \tI.
30 lv.
-
Judecdtorii bisericegti gi duhovnicii, sd caute sI cunoascd obiceiurile gi dispozitia sufleteascd a pdcdtogilor, pentru ca astfel si le
poatd da epitimiile cele mai potrivite pentru vindecarca lor sufleteasci. 102 VI.
,
,r
PAGINE.
Crestinii sd se leOBICEIURI
reasc6 de obiceiurile pdglne. 24 Ancira; 83 Vas. c.N'l. Clericii cate practicd astfel de obiceiuri si se cateriseascA; mirenii s{ se afuriseascd. 70,
77 ap.;24, 51, 67, 62, 65, 71, 94 VI.
-
vL
OCHIUL. Cel cu defect la un ochi, poate
fi cleric. 77 ap.
ORIIUL nu poate fi episcop. 78 aP.
ORDINE. ln ierarhie trcbuie sl domneasctr ordinea. Clericii str fie subordonafi Episcopului. 39 ap.; 56-57 l-ao'
'
diceea. Diaconii s{ stea in urrna presbiterilor. 18 I; 7 VI; 20 Laodiceea.
str
canoanelor,
Care este protivnic
se desfiintcze. 15 I; 62 \'I.
522
rPA-PO Indrumltor
'
PATRIARH.
Presbiterii,
Episcopii
sau
'
\Iitropolifii
care se clezbini cle l)art r i a r h i i l o r s i n u - l p o n t e n e s cl a s f j n t e l e
slujbe, si sc eateriscascir. 1b I-Il.
Vezi DEVOLUTIUNE.
.
--- Pedepselc bisericc; ti pentru mireni sint: afurisirca (excotuunicarca) Ei anatenla (r.ezi aceste cur.inte).
PACAT.
Clericul care sdr ir;egle pdcat
de moarte, s{ se cateriscasci.' 32 Vas.
c.lt.
'
Daci asupra celui hirotonit ca neofit, sau asupra celui ce a fost hirotonit firl a fi cxartrinal, s-ar afla
vreun pacat crav, acela sd irrceIeze, a mai lace partc din clcr.
2, Ll1, I 10 Neocezareea.
;.
'
' -
--
rl-
j
.
P E D I i P S I T . C l e r i c r r l p e r l e l , s i tr l c E p i s c o l i u l
siu, chiar daci face apel, trebuie s:I
r:intini sub pedeapsa clat:i de Iipiscop.
pini
ce sc rczol.r.I apclul. 14 Sar'
. dica.
,
.j
PENITENTA.
Gralierea penitenljlor r.:1s
.
de compctenfa Episcopului. 6 C:rrta_
grna.
-
523
PO-PR lndrumitor
La
1c ne \litropolitul siu' 14 I-ll'
pomenegte
i"t *i lrittop,rlitul, care nu
nc Patriarbul siu. 15 I-II'
-Nu se cul'ine a sdvirti ln Patruzecime Prazniccle naqtcrii nlucenicilor, ci Pomenirile SfinIilor \Iucenici sd ie fac{ ln Slmbetc ;i in
Durninici r. 51 Laodiceea"
de a fi
lnainte
eriamiuat, 9 I.
tDaci
vreun prcsbiter ar fi osilldit pentru purtarca lui, unul ca
aceasta are datoria si vestcascd pe
Episccpii din vecirtiilate, ca acestia ascultlnd lucrul, prin r:i sd se
inrpace cu Episcopul sdu r. daci
instr nu face aceasta. ci mindlindu-se, se separd de Episcopnl sdu,
liicind schisrntr, sd fie anatema.
11 Cartagina.
.-
Care sdvlrseEte lnainte de hirotonie vreun pdcat grav; sd se exctudd din cler: 9, 10 I. Daci-Ei
singur ' picatul, 'i ee
mirturisegte
interzicc de a mai sluji, dar ii
rlmin
onorurile preolegti.. 9 Neocezarcce,
--
altceva
Care aducc pentru jertfl'
decit pline gi vin, si se cateriseasci. 3 ap.
--
--
E I.J
hirotonit,
si
lie
invoirea E'
624
PR-RU
trlare,
biteri.
lndrumarc
pentru
pres_
PRE-S,CRIPTIE.
Episcopul care exercitd,
rara_ntcr o llnpolrivirc din partea cui_
!&, timp de B0 de ani, jurisdictia asu_
.
pra unor parohii (care nu aparlin
de
drept Eparhiei sale), doblniegie-1u_
risdictia canonicd asupra acelor
Da_
rohii. t7 I\-; 25 VI.
-i_
{odoxe r.reo parohie, ain altC
parnie, si o stiplne;te, fdrd
a fi
stingherit de nirrreni,-tirnp de
B
anj.
_ qi de diept _,
,dobindegte
Jurisdiclia asupra acelei parohii.
IIB Cartasina.
PROFANARE.
Cel ee drrce din bisericd.
s p r e a f o l o s i a c a s d , . r . a s es f i n f i t e ,
si
se afuriseasci. ?B ap.; 10 I_II.
1
PROTECTIE.
Nimeni si nu fie introdus
ln cler, prin protectie. gZ Vas. cL*.
-
lndrumdtor
DEPRIIIAREA
clericului afurisit si se
facd de Iipiscopul care I_a afurisit sau
cte succesorul sdu legitim. J2 ap.
RE$EDINTA.
Episcopul sd_qi aibd rese_
dinla unde e calerlrala. Sd nu_qi ntute
regedirrla In altd parte a lipaririei.
Zi
Cartagina
I1ESPECTAREA AUTORITiTILOR.
CIEricul este dator si respecLe autori_
tililc biscricegti si pc celc cjr.ilc. Cel
e e I c d c f l r i r n S ,s i s c < . a t e r i s c a s c jg. 4 a n ,
RUDENIA
estc:
a) de slnge; care c ilrrpedinrent la cd_
sdtorie pfn-i la gradul I\r. b4 VI;
19 up.; 25 \'as. c.h{.; I1 Tim.
'feofil
Alex.; b
AIex.
525
RU.-SI Indrumitor
e
impediment
c) spiritualtr,
care
plnd la gmdul II. 53 VI.
LA
Yezi si I\IPEDIIIENTELE
CAS.\TOITII'.
-
Episcopul
si nu hirotoneascd pe
vreo ruclii a sa ca urmag al lui la
Episcopie, 76 ap.
Rtl(;-\ClUNI]A.
Clericul care se roagA
lmpreunA cu un alt cleric caterisit
s d s e c a t e r i s e a s c iq i e 1 . 1 1 a p . ; 2 A n t i o hia.
-
ln bisericd se pot citi numai rugtrciuuile aprobate canonicegte. Ninreni nu are dreptul si compuni
rugdciuni noi gi si le citeasci ln
bisericd. 18, 59 Laodiceea; 103
Cartagi na.
SCHISIIA'I'ICI
se numesc tcei ce se deosebcsc in conceptii cu privire la unele
chestiuni gi intrebdri bisericegti corigibile r. 1 Vas. c.\{.
-
'
cle-
pe care o pronunfi
SENTINTA
Sinodul,
. cu unaninritate, impotriva unui
Epis_
cop, este definitivd ;i inapelabild. 1b
Antiohia.
-
clericilor,
sd
62 Cartag.
iAmlnil
delinitiv{.
lmpotriva
unui clerlc se poate da
gi ln absenta lui, dactr el, frir{
rnotive juste, nu se prezintd la judecatd. 74 ap.; ?7 Cartagina.
Pronunfati
de un for bisericesc canonic, e valabild ln lntreaga Biserici Ortodoxd. 12, 32 ap.; 1 Sin.
local din C-pol (Sofia); 13 Sardina; 9, 105 Cartagina. Vezi 9i PEDEPSELE
BTSERICE$TI.
DMN,
SERVICIUL
Cel ce sdvlrgepte sluJbe dumnezeietti
deosebit (separat)
lmpotriva
socotintei
Episcopului
si
fie anatema. 6 Gangra; 10, 11 Cartagina.
-
SIMONIE.
Cel ce ajunge la dernnitatea
de cleric prin bani, sd se caterjseasci
gi sd se indepdrteze (definitiv)
de
la orice fel dc tmpdrtd;ire, atit cl ctt
gi cel ce l-a hirotonit. 29 ap.; 2 IV;
22 VI; 5 VII.
Episcopul care face hirotonii sau numegte pe cineva ln funcliuni
bisericegti, pcntru platd, se caterisc;te, iar
ccl ce a fost hirotonit
sau numit ln
pierde dreptul
funcfiune,
exercifiului ln treapta primitd. Deci o asffel
de hirotonie sau numire este nuli. Cel
ce a mijlocit o astfel de hirotonie,
dacA e cleric, se caterisc;tc; dac{ e
mirean, se anatemizeazd. 2 lY1' 10
VII;
90 Vas. c.M. ; Scrisoarea lui
Ghenadic; Scrisoarea lui Tarasie.
-
SI-TB
.
--
Egunrenul sau egumenisa carc prime$te pe cjneva in rndndstilc pentlu bani, sd Ijc izgoni[i din nrrinistire:r lor gi s:i lie trirnigi in altri
m5nistire, pentm ascultare. l () \ IL
Clericul care pret.incle platd pcrrtru
Sf. Ouminecituri
si se cateriseascd. 23 \'I.
SINOD. Episcopii fjecirei biserici parl iculare sint datori sd se adune in sinod, de dorri ori pe an, 37 ap.; :3
I; 19 lV; 20 Antiohia. Dacd sirrodul
nu se poato intruni de douti ori, atunci
trebuie si sc intruneascd cel prrfin o
datd pe an. 8 \:I; 6 \'II; 73 Cartag.
Episcopii sirrt obligali sir participe
la sinod. 19 I\r; 76 Cartagina; 40
Laodiceea; 6 Sardica.
-
de
I
U.
Sinoriul Ecumcnic rstc fonrl suprern in lljserica intreagi. FIotirririle adusc de un astfel de Sinod trebuiesc observatc cu sfinleni.1 tV; 1 vI; I VII.
Norrnele potrivnice hotiririlor
noadelor Ilcuntcnice
tsi lie
valoarer. 8 III.
Sifriri
SINUCIGA$I.
Pentru cei ce se sinucid,
fiind iegili din minte, se pot face rugirciuni; pentru cei ce se sinucid
iiind lntregi la minte, sI nu se facd.
l4
Tirrr. .\'lex.
vczi:
S01'IE,
CASATORIA,
DIVORT.
SPERJLII-|. Clericul sperjur sd se cateriseasci. 25 ap. Vezi ti JURAMINTUL.
SUPERSTII,'lE.
Clericul care aprinde foc
irraintea casci, la lunile noi ;i sare
peste el, in credintra c:i daci nu cste
atins rle flicriri nu va fi atins nici de
alte ncnorociri in crrrsrrl lunii. s:i se
cllcriscuscii; rr;iroanrrl sir sr :lfltriseasci.65 YI.
\'ezi9i: OBtCElt:ttt l,A(;iNE, \'EI)tit^a_ N I I , \ ' R A . ' I , T O A R E ,
ZAIi.
S{IPUNEItUA
CANONtCA.
Clericii stnt
dal.ori si sc supunil Iipiscoprrlui (supe_
Iiorrrlui) lor. Cci cc nlr sc suIrrn, si
fic pcdetr)sifj. 31, 89, 55 ap.; g, 2ll
I\'; 17 \rI; 57 Laorliceea;5 Antiuhia.
I 0 , 1 t , 3 1 ( : i l r t r g i n a ; l : ; - l bI - l l . . \ r u n c i
insd cincl superiorul lor predicri In
nrod public o lnvdfdturd condamnati
. de Bisericd, nu sirrt tlatori sA-l rrrrneze, ci au datoria dt. a sc senara de
el, rdnrinind po linia
Ortocloxici.
15 I-Ir.
.
Yezi: ASCt'LTARE
SUIII).
CAN0NICA.
fndrumdfor
la o
nu_
moIV;
Indrum5tor
TR-ZA
la
Clericul care participd
si se catcriseascl. 51 YI.
Ilisericii si se intre\'enilurile
brrinleze ctt folos pentru trel)uintclc L3isericii, pcutru intrefinerce
clentltti, pentru vlduvo, siiraci 9i
'I'eofil.
s t r a - r i n i .4 1 , 5 9 a p . ; 1 0 , 1 1
.\lex.
'
Dparhici vacante se administreazi dc t'conotrtttl acelei Eparhii. 25 IV; Vezi gi: AVEIiE.
\'enitul
VIZITATII
datori
slnt
Episcopii
CANONICE,
si facd I'izitaIii canonice. 52
CarIagina.
nronahal c valicl cind se delrunc
de cel ce ra ajuns la nraturitatea judecdrii r. 18 Yas. c.M.
\'O'IUL
vRI.Il'r'OIlIE.
Cei ce se duc
YRAJITOR,
la vldjitori sau Ia fermecdtori qi cei
ce spun trorocul gi ursita ;i gcnealogia ;i rnulte lucruri de acest fel, ;i
cei ce se zic gonitori clc nori gi cei
ce confcc!ioneazd amulcte gi prezicitorii, si cadri strb canonul peniten!ci de 6 ani, iar dacd stitruicsc ln
:rccst obicei, sd se inclepdrtcze din
ijist'rici.61 \rI;83 \:as. c.tr{.
-
pregi fcrmecitorii,
Prezicitorii
curn gi cei ce cred in ei, se pedeps e s cc u 5 a n i d e p o c l i n f i . 2 ' 1A n c i r a .
mod
Bise-
Laodiceea.
c{ s-a ocupat
Cel ce mirturise;tc
sau cu {ermecdtocu vrijitoria
ria, i se va da timpul de peniten!i ca r.rnui ucigag. 7, 65, i2 \tas.
c.II. In carronul 83 Yas. c.\L se
o peniprescrie pentru vrdjitori
tcnti
de 6 ani.
se vor
Cei ce se duc la vrAjitori,
supune pedepsei celor ce au cdlcat
credinla. Dacd lnsi au fost atra;i
prin vreo constringere,
plcat
se va aplica blindefea r.
3 Grig. de Nissa. Vezi gi: SUPEIIPAGIOBICEIURI
STITIE,
in
rli
NE$TI.
ZAR. Clericul care joaci zaruri rori str lncatcl iseasc{ r;
sc
sI
caLe?,e) ori
ap.;
laicul sd se afuriseascd. 42-43
50 VI. Vezi.:i: .IO(IURI DE NOROC'
ai nogtri'- sfin!i
Tuturor celor (lc pretutindeni, ln Duhul sflnt iubifi $i doriti trafi
al Bisericii
adevirafi
Iii
ortodocgilor,
pi
tuturor
lor
cler
din
prea
cucernicufui
Jurul
ertrierei,sflnt qi toate cele bunc ;i
una, sfinte, catolice 9i nportoti"u, tmfreligaria frAteasci ln Duhul
de nrtntuire de la Dumnezetr'
sfintl 9i durnnezeiasci a rascurrrpdr{rii[1.Trebuie ca propovaduirea evanghelica,
crezyt{ fn veci aqa de curanoort i sd tie vestitd ae "atre tolt aga ncsihimbati qi sA fie
Alintuitorul nostru, cel
Ucenici
S{i
qi
dumnezeegtiior
descoperit-o
a
tt;;;
_sfinlilor
clin slnurilc pdrinte'ti
coborind
rob,
4c
lulnd.chip
pe
SIae,
a"iutt"t
s-^
acedsta
iir" putt.u
ydz{tori $i auzitori, ca ni;te trlmbite pumartorii
aceia,
devenild
gi
cum
gi-dufinezeiegti,
pina la marginile
graiul
-lor.;i
terniceau rdsunattn toatd luniea (bdciin tot pimtntul a ie$it
de oJ:;te attfia ;i-atit de
iu"iii"uvlnt.le lor); pi in sflrglt,'aganeatinsi, cunl ne-a1 preclat-o
ntarginile pimlntulrti care
*uri-ao O"m"ezeu'prirtdiori ia.inti ai Bisericii catolice, cei de la
fie-careln partc' Dar pre""r"p"f"t"""leaqi giaiuriSiautnvitlatptll .lt ttoi, ln sinoade-de
chip de sfetnic folositor'
viclenie
cu
luln6
'..
r6ut5!ii,
incepCtorui
tn
frden,
",r,..-,'oaininu.A
astfel"' ,nii"' nesocotot
cunoscttte,
dumnezeiersti_celei
poiuncii
cilcgtor.al
"iE"ut pe orn
grdit 9i scris al Domnultli qi
tind lndestuliitor spr.c nriirtuirea lor sttflct.casc{cu'r'tntul cel
inovaIii, ca ltr itnbriautoritatea Bisericii celei de totdeauna,urmdrescnelcgiuire nnui ;i
ei stricatS'
camintea,Ei desftr;oar{in toate chipurile invafltura evanghelicicea de
l 2 . D e a c o l o c r e z i i l e . . . p e c a r e . B i s e r i c a c e a c a t o l i c d , " ' a t o J ! n w o lnfdIiglndu-se
itdsileconrbattr'
gi irniotriva tuturor a triunrfat plnd azi,si va-triumfa binritoarc in toli vecii
luptd'
dup{
puternici
mai
strllucitoar;i
iotdeaunamai
cu totul, . .. altele iarSEi reapar, .. . Numai
$ 3. Dar din acestecrezii unele au ti dispdrut
ldgdduinta cea nemin'
ortodoxia Bisericii catolice 9i apostolice,... ia ddlnuiegte vcltric, dupi
cinoasAa Domnului (Mt. XVI' 18)'..
judecili pe cale le-qtic Dunrnezcu--'pe
$ 4. Dintre acesteerezii rasplndite-pentru
i
a
rastlziesteqiPAPISMUL' dar qi acesta
o-u"Jp"ti"apdrnintuluieraclndvaArianlsnrul,
in putt'r'e acultr' nu I'a birui 'f ir la
este
degi
totul),
cu
displrut
au
(ca gi acelea, i"r"
9i
sllryit... (APoc. XII' 10).
pArerea cea noul cA "Duhul sflnt pureeedede la Tatril qi de la Fiul" este potrirr
$ b.
griji pentru accast_a(In. X\r' 26): "Care
ntcd limuririi hotdrite a l)omului nostru, dati cu
Itise-rici_catolict',drtpA cunl este
intregii
potrivnic{
m{rturisirii
purcede.,
Tat{l
la
ryi
de
tle la Tatdl purcetle" (Sirnbolul
o<'umenice:
'Care
gapt"
Sinoade
ceie
c{tre
de
incredinlatA
insdl{turii gretcate.carac_teristicile
poarli
p6rere
or.rrrun"a
...'d
I.
I)entruci.
"ruainl"il.
caie cugeti astfeleretici,dup{ hotirirea celui intru
c
e
i
iitq...eltegisenumegtcerezic,qi
pirere desprc Tatdl 9i Fiul'
liinii p"*"ius Papi al Romei: ,'DacI cineva va ayea 6reaptd
declari cd
aoeadespresfiniur Dui, esterrctic"-(lltirturisirea credinlei)' "' Bise'ica
;;;';;r"
la Tat6l 9i de la Fiul, este
i"""rtE fe.-" tto,ie nrdi ius aretai6, cA Dubul Sfint purct'de de
ln esenli erezie,iar partiT-aniiei, oricine ar fi' er4lici" '
530
Eneicllca 1E4E
$ 6. Aceasti erezie, care a atras dupA slne gi foarte multe inovalii, ...
$ 7 ' l n a i n t a q i i g t P d r i n t i i n o g t r i i , . . . a u d e p u s m u l t z e l g i i u b i t o r es t d r u i m f i i , q i l n s i n o c l e
qi ln particular, pentru ca, salvlnd lnvdldtura orto<ioxi a sfintei Biseici catolice, sA coasA
!qn3_e1nela loc de vor putea ceeace.s-asfirgit..- Ilmai-ca sA nu se desparti tn buc{1i corpui
lui Hristos, nurnai ca sA nu se calce ln picioare hotiririle dumnezeiegtitorgi venerabilelor si_
n o a d o .. . .
$ 8. ... Papismul n-a tncetat de a tulhtrra Biserica... trimiflncl pretutindcni agn numilii N'Iisionari, oameni tralicanli de suflete, ,,inconjoard pdmintril Ei marea ca s{ facd un
prozgfit", sd lnqele pe vreunul
-d_intreortodoxgi si stricc invildtura Domnului nostr!.r, si
falsificeprin adausdumnezeiescul
Simbol... sd arate de prisos Botezul... inltili lmpgrtdsirea
cu Potirul Testamentului gi clte altele.,. inovalii scolatic"... toate pentru inbirea de stdplnire... Dar nu lnceteazeptn{ astdzi Papigtii s{ atace dupli obiceiul lor ortodoxia, care
le
e s t c , z i l n i c m u s t t a r e v i e l n a i n t e a o c l r i l o r c a u n o r a p o s t a t i d e l a c r e < i i n f asltodrm o q e a s c i.., .
- $ 9. . .'Papa Pius al .IX-lea, care a primit episcopatul Romei la 7847 a clat la 6 isnuarie 1848 Enciclica Cdtre Orientalf... Declarlndu:se Jcariri episcopal al Fcricitului petru,
voiette sd amdgeasctr
astfel pe cei-mai sinrpli cu aposlasiade la Ortodoxie,adiuglnd acele
cuvinte surprinzitoare pentru oricine s-a lrrAnit iu tnvdlrltura teologicd'1pag.i0, r.2g;,
"nici nu existd motiv s{ prestati contra lntoarcerii la ader-rirntabiseriei gi-cornuniunecu
acest scaun sfint",'
$ 1 0 . D e s i g u r . . .c u v i n t c d e a n r i g i r c A i a b s u r d e . . .
$ 11. Cu toate acsteaam socotit de datoria noastriip{rintcasci,... ca si 1A lntlrirn
prin prezenta rugdmintc ln ortodoxia pe care o
lineli tlin str{mo;i ;i sd ardtdnr totodatd
netemeiniciacelor gindite de Episcopul Romei gi ce esie vidit c{ el cuget{.....
g 12. Dar zice Fericirea Sa (pag. 8, r. 12) ci Domnul a spus Iui petru (r,c. XXII,
32): "Eu l\'I-amrugat pentru tine... Noi mdrturisiin ci rugiciunea .iuintuitorului nostru cdtre
Dumnezeu 9i TatAI Sdu s-a.fdcut pentru dragostea comu-nrla cregtinilor gi pentru unitatea
lntru una, sflnli, catolicd-;i^apostolicrl Biserici, in carc gi credem, ,,ca s6'fie^ una prccum gl
noi una slntem( (In. XYII, 22), .,.
$ 13. ... Oare cine dintre Pdrinti sau dintre noi lngine a tdgitduit intdietatea ei canorricd
tn ordinea ierarhiei, atlta timp cit s-a condus curnt cu dogrneli Plrinlilor, altrturlndu-se regulii infailibile a Scripturii gi a sfintelor Sinoade? ...aCestprimat... a decdzut de la un
scaunlrAlescsi privilegint ierarhic la suprematie....
Enciclica l84E
53:1
g 1 9 , , , A c e a s t t r p o r u n c t r ; i l n d e r n n a r e a . p o s t o l i c f i o t r a n s m i t e m p r lgni vl notir e g i i s d u n d r i
rezista la mes-'
ortodoie, pentru.caioli tntArindu-negi sf:Ituinclu-neunii pe {lii "sd putem
Pctru
Apostolul:
"Fiti cpmpdpe-tofi
fericitul
ne
ln4eamnd
aqa
si
Cici
divolului".
i"irgirrrl
ciutind pe
umbltr,
r{gtrcgte
leu
carc
ca.un
diavolul
potrivnicul
nostru
ci
iali,'priroegteati,
cine ie tngtriti. Ciruia rezistali-i tari In credin$A"'
este cle la oanteni gl prin om, ci Dt'in desc<r.
$ 20. C{ci cfedinta noastri fra|ilor, nu
slintele Slnoade
oerirea lui Hristos, pe care au l'estit-o dumnezeicgtii Apostoli, Bu lntalit-o
prea marii Dascali lntelepti ai lumil qi a con'
arr tranimis-o prin succesiune -"$i.
;;;;;i;",
linern rndrturisirca" pe care am pritnit-o
singele virsat al tiinlilo. 1\{artiri.
ii"-"t-"
ca pe o lnsuflefire a diavoltrlui; cel care
inovalie
orice
erjiti.,d
rarraii,
;;;;i;;;i;ti;ia
aceasta
nrimeste inovatie r.?tdeSte'nedesdvlr;iti Credinf{ btrodox{ cea propoviduitd. I)ar
!a aeiavinliti, ncsufcrind nici-micaorare, nici adiugire, nici weo schirnbare
[.i"'pll,"tiiiit,:
sau sd cugete la aceasta, a 9i t{;;;;.;u,
9i cel care tnardzneEtes{ faci sau si,sfdtulasc{
pentru blastem lmg[d"it "'..0i"1a lui I-lristos; i.a $i pus de bInA .voie anatemei veqnice,
sinoadele ecumedrept ln
vorbit
fi
cu"''n-ar
ca
Sflnt,
Duhuiui
si
;;ii;;.
!:IiPtltl ci a
!ti:I'
cel dintli Mxn:
rostit-o
astalzi,
o
noi
rostirrr
nu
..,
anatemd,
infricogata
nice. Aceastd
Sflnt
nu i se va
l)uhului
lmpotriva
vorbl
care
va
32):
(Mt.'XII,
,,ielui
|;i;;r,iJ nostru
ierta nici in veacul de acutn, nici ln ccl viitor"; "'
ace+ti qaPte stllpi ai casei lnfelepclunii, ln
$ 21. ... venerabileleSinoadeccrrmenicc,
a c e a s t is i l a n o i s - l u l i n u t ' . .
pentru aceea.,.Biserica... nu cere de.la rtoi, decltlumai-dcvotarnent din tot
$ 22.
Pirin}ilor nottri:.iublrea fi
,unetrhliain toati inimafatd de sflnta 9i nepdtata Credinl{ a
pentru Biserica Ortodoxd cea carc ne-a rendscttt pe noi nu-prin stropirea inova;;;;;i;;;;
pe noi dup{
toarL. ci piin dumner"iasca baie a Botazului apostolic; g"a_:Tg-ne.hranegte
Lui Corp qi ne adapd din
i-"ili*"rriur cel veqnic al Mintuitorului nostru cu lnsuqi cinstitul
" adaydraid mamA, cu cinsti tul lui Slngevdrsat pentru mlntuirea noastr{ 9i a htmii.
;;t"i;;
dar cu glndul ca puii de^clogcd;,ln ori ce p-arteapdmintului ne-atn g{si,
f""o"j".im
o
5a
... mt"ntuirii noistre, oferind tnlesnlri lngeldtoare, ... pune crtrselelui...
Jf",i-"rij;ragut
l_
gi
tndcpdrfa cAile
$ 28. Iar Dumezeulp{cii, ... va pilzi inimile qi crrgetele voastre. va
ioi luc.ul ."i bun. !ili srtn6togibucurindu-r'd ln Dom'ul.
voastr"e-spre
1848, luna mai, indiclionarul VI'
(Urnreaz[ semndturile ierarhilor participanfi la Sinod, patriarhii 9i epireopii din Con'
stantinopol, Antiohia 9i Ierusalirn)
-688, text
(Extrhs/seleetivdin Revlsta Biserica ortodoxll Ronrani an. 1935, pag. 5{5
llncureqti).
grec Eilrodr,"ere 4e'Ieodor NI. Popescu, prof. la li-acultatea de Teologie din
la apclul papal,
Enciclicapatriarhilororientali dinnrailS48este unrtrspuns-categoric
suprema Petri scde,
din enciclica Papei Romei Pius IX citre oricntali lAtt Ortentales:.In
qd
rslsy tn care se expune planul pontilical al lui Pius IX, care voia
;;'h^;'i."r;"i1"
,up.rt"r* ortodocailor de mult tirnp. vizati' ln aceasti enci;;g*"-r;t;;;;--catoliciimului
de sub-iugul tur"iiJa r" prezenta unirea cu Roma'ca unicd solulie d:.1 yl"iu q^t oli:nltli
ortodocEilor.
a
gi
politici
culturald
propigire
religioasfi,
o
""r"-gi.i."lon "ooao""ia
latine 9i stig'Enciclica ortodoxA respinge categoric apelul papal enumertnd inova!iile
m*tizeazl "papismul", ca o erezle'
gncicii'ca patrlarhilor Ortodocai are 23 cle paragrafe-de tntindere inegal{.. Primele-8
propriu z-ls, adicl la
tomeaz[ o tntroaucere gq"..ufd, al Sllea servind "a treiere la subiectul
pgr: 9'. Par' 10-'23 enun!{ qi
coinbaterea enciclicii ,,iA Oti"ntul.s', care sc analizeazi !n
qi prerenliile papaie formulate tn enciclica lui Pius IX.
;;;;t;iir;aiiile
Patriarhilor Ortodoegistabileqteun principiu 9i 1n fapt: lnvilatura
par.
1
Enciclica
in
transims5
BisericiicreEilne trebuie pdstrat6 curatd, aga cilm ne-a fost lisati de Mlntuitoml,
g{sit
instrumentet
a
cliavolul
acestea
toate
de sfinfii apostoli, de plrint.i 9i de sinode. cu
care au ttlrnai otrova crez.ioiin apa cea limpede a trlr:tr[htririortodoxe'
a tliumfat pi
s" arati apoi cd Biserica oitodoxa a fort nevoiti sa combati ereeiile,
(par' 3)'
dezvoltare
curs
de
tn
stnt
altele
disPtrrut,
erezli
au
unele
(par.
ca
2),
triumfa
ii
va
532
Enciclica 1848
Dintre acestease aratl c{ mal lntinsi e fost ln trecut arianlsmul, iar azi este
,pcpls ul,. gi
cA cel din urmA va disp-dreaca 9i cel dintli (par. 4). Icleile slni tmprunrutate din encicllea
'I'eologice,
lu.i liotie cAlre patriarhii orlentali (86?) (\iezir rev. Studii
llucure$ti, 1930, Z,
q8-9C) 9i.din actul sinodului finur la Constantinopol(20 iulie 105i) s;b patriarhul l\tiirati
Cerularie (l'ezi: Studii Teologice Bucure$ti 1981, 1, p. b4-'.bb).
Prima ,'erezie"latinc,. d,ecgle se octrpdenciclica ortodoxi, esie Filioque (par. b); carc
liind eoneidereatA o doctrind. "blasfematorie, strAinri de inArdfAtura llisericii Orto'riore",
estecombdtuti cu 15 argumente, este deschizrltoaredc cirunr a altor rnulte iuovalii acceplate
de Biserlca apuseani ln decursul rr.enrii, cu privire la Botez, Sl. Euharistie, ta e.Jofic,
inovatii care constituie ,papisrnul". Sc aratl ci pripii, din interese stldine de acele ate iliserleii, au p.imit aceste inovalii, care le asigurd prerogative pe care au Incelcat sA le i1rpund gi cclorlalfi patriarhi exercitind astfel oluristdicfie'niveisala (par. 6).
Istoria rte arati cd pdrinlii ortodocgi au apdrat adevdrata credinl.C la sinoa4ele ecum,enicesi locale gi crl occidentalii s-au indirAtnicit In eroere si ln cele tlin,urnrd E_au
des_
PAlli!-d-e ortodoxie printr-o pr{pastie adlncd, schisnra fjind uin:area fireascg a acestei atitudinii latine gi papale, ortodocEii.
resemrrinciu-se
tn cele djn urmd. Par. ? prrle dcci chestiunea rdrpunderii schisnrei, precizlndu-se ci prdpastia a sCpat-o latinii ,,cu rnina lor...
Cauzelenu slnt lnsi numai clogmatice,mai slnt gi altele.
. Pg. 8 se-atrage atenfia c'uprivire Ia pericolul propagandei Bisericii latine pentru ortodocgi gi nlenlioneazilciteva din lnvdtrdluiile greqite, pe-care aceastacaut{ sA ie tntroduc{
printre crtodocfi li se protesteazi cu intlignarc contra sfortArilor prozelitismului pnpal.
Pe aceastAlinie enciciia papii Pius IX este considcrati ca un ,,act de ostilitate corrfesionallir- subversiv, arogant". Aceasta pentrucd enciclica latind nu aduce ,cuvinte de pace gl
de afectiulc" cum pretinde-,ci.-,,deingelaregi cie absurditate". Enciclica ortodoxd eiprimA
InsA-convingerea, ,ci ortodocgii nu se vor ldsa tn;elali de cuvintele papale, demascate
ca
lit fls apel la unirc (par. 10). Autorii enciclicii ortodoxe aratA cA conrfat enciclica latin&
din datoria de a-i lntdli ln ortodocsiep,eclegtini_;respingtnd pretentiile romane de supremalie
bisericcascl, precizlnd ci oeplscopatullui Fitru ia Ronra-este^
o sinpl{ tradi}Ie, cA pitru n-a
fost gcful apostolilor, din contrll a fost Judecat gi mustrat, cx piatra pe care s-a lntenreiat
Biserica a fost mdrturisirea_Iui despre dumnezeirea lui liius llristos". Enclelica preeir"arJ
eA "nu exlstf, Biseric{ mai presus de sinoade gi cd nu ortottoxia se ju4ecA Oupa s"aun.ii
ronlar, ci scaunulsejudccd dupii ortodoxie".I'apii gfe{esc,se aratrl ln e;nciclicA,"tud
deduc
ortodoxia.lor din preeminenlascaunului, ln loCsi procedezeinvers (par. 11). l; ""tti.-"-re d{ o interpretare ortodox{ citatelor loloslte de lat.lni pentru a-qi notii,a primatul
iui
Petru (par.12), declartnd crl orientalii slnt de acord cu papa tn zelul peutru uniri, cu
conditia "de a se pistra neatins Ei curat sinrbolul credinfe.i, conform cu invaldtura evunglreli"i,
a sinoadelor qi a Bisericii catlice de totdeauna':.,,ir,narirfrita ln perpeiuarea ei,.,
ie ctna
un nrijloc de a_gi inrrlri s.i creprepurerca ei a impune inovaliire
p:l:^:.{:
I a t l n e ' . I n e:i^l:i.^1
n c i c l i c a::yl.i
s c l i m u r e g t e p o z i ! i a d c o s e b i t d a c e l o r d o u d l J i s cf rai lcdi d e p r o l r l e m a
unirii
9i se face o justri catacterizare a lor: IJiserica ortodoxi l-ine sA p{strezl credinfa nealterati,
papAlitatea tinde numai la lntirirea proprici sale puteri, una este fioelA traaitrtel,
"""f"iii
dorcfte suprenralie.
Invoclnd un citat din Sf. Irineu autorii enciclicii artd eA Biserica &puseana
care se
bucura de un primat de onoare o ,autoritate frdleascA gi -prerogativtr i".*ni.a:
a transformai
aeeastalntr-o suveranitate lnnreascd,juristoclionald.'
Demonstrlnd cE autoritatea papii nu cste universalA, eum se pretinde, se
primatul de onoare acord4t este pe cale de obicei gi nu de origine afrostottca, aratA cd
ci cletoritA
'laptului ci Roirra a fost vechca cap1tal,la imperiului; se aratil opii "a
u'iiii p"pi au recunoscut
autoritatea sinoadelor ecumenice,care au consacratprincipiul libertdlii Bfueiicii(par. 13),
Invoclnd untle acte ale episcopilor orientali, tn par. 14 se face o declarafie,
eare a
pcandalizat pe romano-catolici: Ciqi patr.iarhil orientali recurg la
autoiitatea eetui din Constantinopol, ca patriarh al capitalei imperiului, ln eazuri mai g-rele,iar daci pArerea
lui nu_i
mu[umette, se adreseazd,dupA legi, puterii lumcgti.
'
.Par. 15 se,ocupede hotfirlrea sinodului al lV-lea-ca un argument lmpotriva prlmatului
papal,
iar pra- 16 recomand{ sd se pietreze lnvd{{turile nealterite ati uaor papi
$I amlntepte
tl de "dogma infailibilitAlii". Cu aceasta,anciclicapatriarhlor orientali a lncneiat cornbatarea
afirmaliilor qejttstc din enciclica papali. ln paragiafele urmitoare se trag concluziile.
.<-----
Enciclica 1848
Se considera impietate gi act anticanonie
orlodoxe gi necesar ." *a ," ilrfature inola!iile
ortodoriei.
5S3
a se atinge de {ogmele, liturghiile 9i ierurgiile
Iatine, eire stnt poprii occldentului gi strlini
Din Oricnt au
i.giti*a'; "J.ri'turi'i; occidentalii sirit strdini 9i uzurpatori'
il;;;;;;ie-;i
(par' 2t)' r)upd ce
prinrit cre$ti'ismur toati popo"""ru ii cele occidentale9i Iloma tnstrgl
ln
iiii^id-a oedintiogilor ortodocaifafn dq Bisericd9i la solidaritatca
il;';;Jil;."g"-i""
jrrrulei(par.22),enciclicaseterrninicuscrrrtecitatebiblice,lormrrledelncheierc
(par. 23).
-a Pius I.X ,,Ad Orientales" prin
ln linal, dacl ne lntrebdm la ce a folosit enciclica papii
constatim cd aceast-a provocat un rispuns energic din
care a lansat apel la r"i;; ;R;a,
p a r t e a o r t o d o c q i l o r c a r e a u d e v e n i t ' m a i a t e n l i c u p r i v i r e ) a q o l i t i c a p a p a l { ; aapprotocat'
rovocato
raporturile dintre Biserica brtodox{ Si Roma;
polernic{ lnci deschisi; ^i".A"tltit
prin
papale'
a-lmaculatei concep!,ii;i a intailibilitdlii
ulterior, prin declanqa.;";;;;;;.
propagandei
I,
incurajarea
la'vatican
de
consiliul
ia
forrnularea primatului l"tioi"ir?r.r
tthisma, producind tn Apus- despdrl'irea vechilor catollci
latine intre ortodocai "'d"i"i
Pius IX a provocat nn
i"-igio.- iti loc de pice ionfesional5, cum-pretindea ci urm6regte,
gi vechi eatolici.
adevarat rdrboi confesi";;i; t trei fionturii ortodox, protestant
l)
CUPRINSUT,
Cuvlnt lnaite. Edifia a li-a
Hirotonia episcopului
preotului Ei diaconului
Hirotonia
Prinoase
la altar
Prinoase Pentru
Sotiile clericilor
gler
..
Incompatibilitdti
Sdrbdtorirea Paqtilor
Lnptrrtigirea
clerului
lmpfirttr-sirea credinciogilor
Osindirea comuniuiili cu cei afurisi{i ; " " "
I0.
C'anonul
Canonul I-t. - Oslndirea comuniunii cu cei caterisili
Canomtl 12. - Scrisori canonice cle recomendare ' '
14. 15. -
ianonul 16, Cdnonul I7, Canonttl 18. Canonul I9. Canonul 20. Canonttl 2I. Canonul 22. 'ianonul
23. Canonul 21. 'Canonttl s5. Canomtl 9d. Canonul 27. Canonul 28. Canotrul 29. -
Transferarea
episcopilor
"
Translerarea clerului
T r a n s f e r a r e ac l e r u l u i . ' . . . . . a " ; " " ' " "
Starea civild a clerului '. . ' ' ';
Clericii sd se cds{toreascfi cu lecioare
Impccliurente de tnrudire la cisdtoria clerului
Oprirea clerului de a da giruri '
Clerici eunuci '
Laicul care se castreazd nu poate 66vsni sleric
Clericul care se castreazi se caterise;te
care se castreazi se afurisegte
Str nu se dea doui pcdepse pentru aceeaEi faptd
Este interzisd cdsitoria dupd hirotonie " " '
Oslndlrea clericilor care bat
Oslndirea caterlsitllor care slujesc
Laicul
Oslndirea
sirnoniei
Ganonul 30. -
Oslndirea
schismei
Ridicarea
afurisirii
'Ganonul
canonul 33. 'Canonul J4. Canonul 35. tanonul 36' Canonul 37' -
7
E
I
I
10
11
12
72
13
14
74
15
15
16
77
t7
17
18
19
19
19
19
20
20
20
21
t,
23
23
24
24
25
25
26
27
28
28
538
canonul 3f. Canonul J9. Canonul I0. Canonul 4t. Canonul 42. Canonul 43. Canonul 4{. Canonul 4d. Canonul 4d. (ianonul lI. Cononul 48. Catrcnul 49. Canonul 50. Cononul 5I. Cqnonul jZ. Canonul JJ. Cononul J4. Canonul iJ. Canonul 56. Canonul d7. Canonul j8. Cattottul j9. Canonul 60. Canonul 6I. Canortul d9. Canonul dJ. Canonul 64. Canonul 6d. Canonul 66. Canonul67. Canonul 68. -Canonul 69. Canonul 70. Cartonul 71. -Canonul iJ. Canonul 73. 7{.. -
Canonul
episcopului
prcotului gi diaconului ,...
Bacljocurl cclor cu defecte Ilzice .
lndatorirea clerului de a catehiza gi pledisa
Def{imarea
- i..;.
trtinciri
nprite
Oprirea comuniunij cu necregtinii qi ereticii
. ! i .: . .
Bdtaia sau lovirea se osindeqte
. . . . . .;
p o s t u l d e I ) u r r r i n i c ag i
sfunbita ....!:.....j.i
O s i n d i r e ac e l o rc e s t r i c df e c i o a r e . , , . , . . . ; .r . , . . . . . ,
i,..
tlirotonia sri nu se repele
, , . .: .
posturile de cdpetenic
.,..
Oprirea connrniunii religioase cu iudeii ....;...
Oprirea conruniunii cultjce cu pdglnii gi iudeii :
. .....
Osind.ileasacrilejrrlui sau .icrosiliei ...........l
O s i n c U r c as a c r i l e g i u l u is a u i e r o s i l i c i . . . . . . . . . ; .
Judecarea episeopilor
tr{artorii impotriva
episcopului
..
P r i r n i r e a s c l a l i l o r i n c l e r ,.
. ; . . . , : . . . . " -. ., :. . :; . . . . j . . . . . P r e o i i a 9 i o a s t e as i n t i n c o n r p a t i b i l e . . . : . . - . . . - . : . : . . . . . . . . .
CanonuI81._Dcfdintareast5plni.riidcstdt.
Canonul 85. - Desprecanonulcdr[ilorSllnteiScripturi....-;i.:i.;.;.:.iil;..]..,....,..
-i-:----T-'
2S
30
30
31
31
32
32
32
33
33
33
34
34
3{
35
. 3 5
36
. 3 6
36
37
37
38
38
39
39
40
40
41
1l
4l
12
42
43
{3
4l
44
41
46
46
46
4:7
47
48
48
48
49
49
50
II. CANOANELE
SINOADELOR
53?
ECUMENICE
51
51
52
53
54
55
56
57
57
58
58
59
60
6t
62
'cANo.{NBt,IisINoDULUtnrcurnrvrcI}ELAcoNsTANTINaPoL(381)..
... .. .. . . ' - .. ' '
ianonul l. - lntirirea credintei de la Niceea
ianonul 2. - Diecezele.Autonomia ierarhiilor 9i a unitlfilor bisericeqti
CanonuI3._RomanouIqiprivtlegiiIeei......''....
Canonull._F IirotonifleereticiIornus|nt'hlrotonil,
Cqn|onul 5. - Primlrea lrl Biserictr a unor arieni din Antlohia . . . . ... ..
C,anonttld. - Nu oricine poate plri pe episcop
......;...,'....:;..'........:
C a n o n u7l . - P r l m i r e ae r e t i c i l ot rn B i c e r l c i
'Cononul
8. - Botezul eretlcilor nu este botez .
SINODUL AL II-LEA
C a n o n u lI . C a n o n u2l . -
6.8
68
m
72
6i
65
6t
87
7'!'
73
73
'?1
71
71
75
76
u. "f*qer
?8
78
538
6. 7. -
Canonul
.Ganonul 8. Canonul 0. -
C"anonul If . 'Canonul
Eanonul
18. 70. -
.Canonul 20. ,Aanonul 21, Canonul 22. 'Ganonul 23. :.Canonul 21. Canonul 25, Canonul 26. .Q.anonul 27. Ganonul 28. Ganonul 20, Canonul 30. -
7S
g0
:l
gz
gg
de judesatd bisericeasei
Clericii si locuiascA tn localitatea unde slujesg
Clrtilesauepistolelecanonice
......,
gb
Alcituirile
gs
Se rlnduiesc
instantele
bisericesti s{ nu se schimbeprin
Cirtile canonice ale clerului
Cdsltoria clerului inferior
....:..
gB
g4
puterea lumeascd
. g5
g6
..:....
Facerea diaconitelor
Femeile tnchinate Domnului
g6
..i....
g7
si nu se cdstrtoreasc{
Despre prescripfie gi ca unit{tile bisericegti sd se rlnduiascil dupd cele de
obgte,.
.:.....
87
Oslnda consplra[iei
gg
Sinoadele mitropolitane str se [ie de doui ori pe an
. . . , -.gE
S e o p r e g t et r a n s f e r a r e ac l e r u l u i
gg
.......
...,.....
Sd fle verlficatl cei ce plrisc pe clerici .
gS
.. . . . .
Moqtenirea ierarhllor sI nu .se lnstrdlneze
g0
Oslnda clericilorsi monahilorvagabonzi .:.....
g0
M I n { s t i r i l e s d n u s e s e c u l a r i z e z e. . . . . . .
.. !:...
Scaunele vacante de ierarh si se ocupe in decurs de trei luni
Fibcare eparhie s! aibl econom
91
91
92
S2
gg
gs
96
I' 'canonul 2. Canonul 3. Canonul 4. Canonul 5. C a n o n u ld . Canonul 7. C a n o n u l8 . 'Canonul 9. '6anonul I0. -'
I n v d t d t u r a c e l o r d i n t l i q a s es i n o a d e e c u m e n i c e s i s e
lie nestrdnlutat ,. ..
s e p r i m e s c s i s e r n t d r e s c a d e v i r a t e l e c a n o a n ea g e i a t e p t n d a c u m , . : . . .
Cei cdsitorifi de doui ori nu pot fi clerici
Plcituirea
cu femei lnchinate este ierosilie
ln casele clericilor sd nu stea femei caqe dau de b{nuit
Cesitoriadupdhirotonieesteopriti..............
1Og
fiX
10b
.....:,..
l.Ob
.57
10o
11O
...-
11O
1-1g
114
.........:
f irtr carte canonici
10g
.. l0g
. r.
lU7
1Og
115
l 16
.r*,-
i.{*6t
Cupiinsul.
Canonul
ec,)
539
Oslnda hirotoniei
simoniace
C a n o n u I 2
Canonul J0. 'Canonul
Jl. Canonul 32. -
9 . _ P o s t u l m a r e s t r f i e t i n u t t n | n t r e g i m e
Preotia
scaunelor patrlarhale
Sila nu ia puterea episeopal5
I-'nitilile bisericegti sA se rlnduiasctr dupd cele de obqte ..
AutocefaliaBisericil dln Cipru
........r....
Vlrsta canonicd pentru intrarea tn monahism . -. .
Canonul
Celibatulpreotilordlnpirlilebarbare
...
lnparacliseparticularesepoateslujinumai,euaprobareeeplscopului..
La Sfinta jertf{ vinul nu se amesteci cu ap8 .
nu se moqteneqte
......i._...
............
Ierarhia
............:
Cregtinii
si nu se facd mdscdrici
:canonuI58._Mireniis5nuiasinguriSflntaCuminec{turd'....'...
' ';.. ........;...
C a n o n u l 5 9 . - B o t e z u l s d s e s { v l r g e a s c dn u m a i l n B i s e r i c t r
,Canonul d0, - Oslnda celor ce se prefac lndriciti
.Canonul dI. - Oslndirea superstiliilor gi a celor ce le practici . ..... '
'Canonul 62. - Praznicilegi datineleptrglneitisAnulielinute
decregtini,;'.....'...'
.Canonul6,.-seoslndescmartirologiile.false...'...'..'
'Cqnonul
.. ..
d4, - I\{irenii sd nu.9i ia Slujba de propoviduitor
cdnonul65._Datinaaprinderiifocurilor,lalunilenoisdlnceteze....'.
116
717
118
118
119
119
119
720
120
121
721
722
122
123
123
124
725
725
726
126
't27
"727
128
131
132
tgz
133
133
133
151
131
135
136
136
136
137
137
138
.138
130
:139
139
140
140
t4l
'142
112
'.1{3
5{O
Canonul dd. *
Canonul d7. Canonul 68. Canonul d9. Canonul 70. 7i. .Canonul 72. Canonul 73. Conouul 71. Canonul
Canonul 15. Canonul 76. C.anonul 77. Canonul 78. canonul 79. Canonul 80. Canonul 8I. Canonul 82. -
Rlnduiala priznuirii
sdptiminii
Creqtinii sAnum{nlnceslnge ..
lumirratc
Canonul
Oslndir.ea lmpodobirii
de6arte
ln clAdirlle biserice$ti str se locuiascd tn nrod cuviincios
Se opregte cdsdtoria cu logodnica altuia .
Prinoase oprite
Se ostndegte pictura imorald
701. - Rtnduiala pentru primirea Cuminecdturii
....,
Canonul 102. -
I\{destria duhovnicului
CANOA|TELE SINOITULLMI
Canonul I.
Canonul 9.
Canonul J.
Canonul J.
Canonul 5.
Canonul 6.
Canonul 7.
Canonul 8.
Ect'trEtrrc
1{3
744
741
746
745
146
146
747
147
148
148
r48
149
149
150
150
t51
151
151
152
152
752
151
754
155
155
155
156
156
156
158
158
159
159
159
180
160
DE LA IiICEEA (787)
161
163
164
7M
165
166
167
t67
511
169
169
l?L
CttnonuIl3._LIca$urilebisericertistrnusefac{sAlaqederlntl
Canonul l{. - Aqezarea slujitorilor bisericesti sd sc faci tlup{ pravili
Canomrl li. - Clericul sd slujeasci la o singurd biserici
172
III.
CANOANELE
773
174
774
L75
L75
176
177
178
SINOADELOIT LOCALE
Pru}rLLLl
sIN(jD
181
schisntaticilor. Succesiuneaapostolici
Botezul ereticilor;i
Preotii
.......'.'..;
Bunurilc bisericii
Canonrtl td. - Cdderea cu dobitoace (Sodomia)
C a n n n u ll 7 . - S o d o n l i a . . . . . .
Canonul lE. - Episcopii neprimili ln eparhii
Canonul I9. - Fecioria
C a n o n u2 l0 .-
A d u l t e r u. .l . , i . ! , ' ! .
Canonul,.
Canonul 29. Canonul 23. Canonu! 24. -
Avortul..
Canonul 95. -
Uciderea
.'......
. . ..
de voie
183
184
185
1E5
186
1E?
787
18E
188
189
1E9
189
190
190
190
101
191
191
192
192
193
193
.... ..
'.r.... '
... .. ' .
.. '.;..
193
tr93
194
512
Cuprinsul.
(g4f).
Oslnda preotului
Canonul 2. -
Cenonul 3. -
Osinda cisAtoriilor
Canonul 4. -
Catehumenii
Botezul copiilor
194
794
195
195
795
196
196
196
197
797
198
198
198
198
190
neprayilnigs
CdsAtoria a doua
DespArfirea canonicA a clerului (Adultcr; Divor[)
Pdcatele dinainte de hirotonie
Canonul 10. - Pdcatele de dinainte de hirotonie
Canonul II. - Virsta canonici pentru preoti
Canonul 12. - Cei botezati ln stare de boali
Canonul 8. Canonul 9. -
diaconilor
199
199
200
200
200
200
200
20L
201
201
201
202
202
202
202
203
203
203
203
204
204
Schisma si oslnda ei
Canonul Il.
birbAtegti
Canonul I5. Canonul td. Canonul I7. Canonul 18. Canonul 19. Canonul 20. -
.Canonul 91. -
Evlavia
gi lnfrlnarea
fdlarnicd
se oslndesc
- Prdznuirea Pagtilor
- Afurisire 9i alurisiti
- Clerul se mut{ numai dupA pravilA
- Starea clericilor caterisili
.,/,...fu&-
(34T)
205
207
207
2N
:J.&;t/
54S
20E
208
209
209
209
270
2LO
Schisnra
Starea celor alurisifi
.. .. .
Scrisori sau c{rfi canonice
. ...,..
21O
2Ll
212
Ripirea
212
2lI
de scaun episcopal
Fipiscopul care nu:gi ia scaunul ln primire
Episcopul care nu-qi poate lua in primire scaunul
Canonul
Alegerea gi hirotonia
2L2
212
.273
episcopului
2r3
214
Sihoadele Mitropolitane
i\Iutarea
episcopului
Autonomia
214
214
214
epnrhiald
CA}-O-IIiELE
SINOI}ULUI
Canonul l. -
(343)
CAsAtoria a doua
216
CanonuI9._PrimireacelorcesepocAiescdepicate
Canonul 3. - Cel de curlnd botezat nu se primegte in cler
Canonul 4. - Doblnda qi camAt3 se osindesc
Canonul 5. - Alegerea clerului
Canonnl 6. Canonul 7. Canonul 8. -
2r5
Ereticii
. ..;....
217
,.
. !...
,. .......
sd nu intre ln Bisericd
ereticilor
217
Primirea
ereticilor
2f8
2lE
Canonul IJ. Canonul 14. Canonul I5. Canonul 16. Danonul t7. -
i '
217
Primirea
217
217
Ipodiaconii
psaltii
Citefii,
,Canonul 24. -
Este opriti
2lE
279
2rS
2lg
219
2m
tN
2n
221
22r
22L
22r
zz2
22,2
5{4
Ipodiaconii
222
222
Exorcigtii
Cinstirea
Rlnduiala
223
2i3
224
224
224
225
225
225
22fi
228
226
226
226
227
227
227
227
228
228
228
228
228
229
l)rrnrinicii
pentru bAile obqtegti
Este opriti
c:Isdt.oria cu rcreticit . . . .
ereticilor nu e binecrrvlntare .
Se opreqte ruglciunea cu creticii gi schismaticii ... -.
Martirii ereticilor nu stnt rnartiri
Binecuvlntarea
Canonul .3.5-Schismagiidolatrla
qi a credlntei degarte
Canonul 3d. - Oslnda vr{jitoriei
Canonul 37. - Iiste oprit a petrece cu necregtinii si ereticii
Eanonul J8. - Este oprit a primi azimc
......:
Episcopul
C a n o n u l1 4 . - F e m e i l en u i n t r A l n a l t a r . : . . . . .
ianonul 15. - Ilotezul catehumenilor
Canonul ld. - ltegAtirea catehumenllor ..
Canonul 47. 18. Cononul d9. Canonul
tanonul
Canonul
50. 5I. -
Catehurnenii
botezati
in caz de boalA
A{irungerea
Rinduiala pentru postul nrare
Postul lVlare
Pomenirca
222
sfintilor
225
225
229
Canonul 55. -
229
229
230
gg0
:Canonul 60. -
230
Canonul
Sfintei
ZgO
Scrllturi
d. -
Ilutarea episcopilor
lngeldciunea la mutarea episcopilor
Autonomiaeparhial{.JudecareapricinelorlnApusdlntrelerarbi......
Sinodul episcopilor vecini .
Rlnduiala judecllrii cpiscopilor din Apus
Alegerea
eplscopilor
291
?j3;t
Bz
Zgg
2gg
231
2y
2.35
235
545
236
237
238
238
238
239
239
240
240
lngicluin{{
ncintenteiatd
C.'\I{ONI.'L Sl-\oI)I
episcopii
l.UI
.\L $:LPTIiLE:t
LOtlr\L
Canonul I. -
(laterisirea
episcopilor
CANOANELR
SINODTILUI
Cartonul 3.-lnfrlnarea
Canonul 4- - lnfrlnarea
241
2ll
DH I,A C.\NT]\GIIA
(4I9)
. t
24O
s{\-irfcsc hiroionii
S e i n t l r e s c h o t i r i r i l e c a n o n i c e a r d u s ed e s i t t r t t l .
tllndrriala pentlu lcgtrtura episcopilor cu clpetellia statului
Nurnai
243
,
clericilor
243
244
....
cle la solii
LAcornia
Slinf irea rnarelui Mir . ' .
Dezlegarea celor ce slnt.pe
Cine poate piri Pe clerici
244
244
245
moatte
245
245
246
nilor
Canonul 17' - l\{itropdliile din Africa dc Nord ,
Canonul J8. .- tlirotonia clericilor. Morlii nu se cuminicl nici nu sc boieazd. Sinoaclelc
exarhaele drn Africa
.
: canonul 19. - Rlnduiala (procednra) judec?irii episcopilor Africii
'Csnonul
20. - Rlnduiala judecdrii prezbiterilor, diaconilor qi a altor clelici '
: C(lnonul 2l- - Este opritir c:isirtoria cu necrc;tiui 5i erctici
. canonul ,2. .- 6lerul sd nu clca nirnic din at'erea lol necre;litrilor qi ereticilor
't
Canonico . .
Canonul 2J. - Episcopii africani si nu nreargd la Roma decit nulr)ai cu cilrli
(
l
a
n
o
t
r
r
r
l
'
"
S
c
r
i
p
t
u
r
i
. Canonul 24.
ctirtikrr Sflnlei
249
253
canonul
g. -
24fi
246
247
247
248
248
2'19
245
250
25I
251
25I
252
252
25R
254
254
546
Alegerta
259
260
26t)
2tfr
Biserica
Africii
.
s{ cerceteze eparhiile
Cum iau fiintd eparhii noi ...
Autonottti:r cpar'hialtl. Ckrr.icii strdini
l\Iitropolitrii
Privilegiul
idolilor
mireni
Cregtinii ;i ospelele necregtinilor
Zilele de (spectacole) pctreceri
Clericii
Artisti
oslndili
de biseric{
cre;tini
Libertatea (robilor) sclavilor
Episcopi ostndi[i (oslnda pusA pe un episcop)
Bllndele fafd de riticilii
donattsti
Hirotonia
Infrlnarea
27r
27r
272
272
273
273
273
274
274
275
275
275
276
277
de la sofii
gdsili
copiilor
ln Africa, ziua Pagtilor se leste;te de sinod
Scaunele nu se fin viduvlte
mai mult rle un &n
Ilotezul
lipiscopii
26r
26L
262
263
263
264
264
265
266
267
268
269
270
270
271
27L
episcopilor
ln
Canonul
tKo
256
255
255
255
258
256
257
257
257
258
258
258
258
s{racilor
si ia parte la:sinoade
''i*""
igiad5e.*
547
,7.
Judccarea ln .absente
...
Curmarea schismei din Spania
Rinduiala pentru clericii invinuiti
Canonul 80. *
(lanonul 81. Canonul 82. -
Cir[ilc
276:
277,
278
278
278
C a r t o n u l 8 . 3 .- \ t u c e n i c i i n c h i p u i { . i
279t
...;...
Oanonul 84. - Dirinrarea idolilor
279.
Canonul 85. - Prirnatul Cart:rginci
279
Oononul 86. - lntiietatca intre episcopi se stabilegte dupi vechimea hirotoniei . .'" . . . : 280
Canonul 87. - Judecarea episcopilor. (Episcopii s{ se supuni sinodului)
28L
Canonul t8. - Punerea ln retragere din episcopie
281
(]unonu! d9. - Cir(ilc dc hirotorrie
281
281
sd rtrminI urrtleau fost hirotcsili
Canonul 9tl. -'t)itclii
Canonul 91. - Irr[elegerea cu dona]iqtii
282
l r r r l r r r r r r t r rpi e n t r u i n t c k g e r e a c u d o n a t i g t i i
282
Canonul 92.
283
Canonul 93. - lnrlrutndri pentru solii trimigi la donatiqti .. : ... .
285
Canonul 91. - lrnp{cnrea cu denatigtii la Catargina. Biserica gi statul .
.285
Canonul 95. - Sinoadclc exarhale din Africa
285
Cuonul 96. - Judecirtorii ale$i. Dijmuitorii.bisericegti
.. 286
bisericegti. Episcop chemat ln judecatd ...'...
Canonul it. --. Avocalii sau apiritorii
28ti
Cdnonttl 98. - Rlnduiala pentru lnfiinlarea de eparhii
" .287
C a n o n t t l 9 9 . - O r i n d u i r e a t r e b u r i l o r b i s e r i c o l t i c l t r p i tp a c e a c u d o n a t i g t i i
.287
Canottul I00. - Judecarea episcopilor .. .
288
CanonuI101.-PaceadintreBisericaRonrei;iAlexandriei.....
288
.. . . .. .. .:. . .
Cononttl 102. - Pdrdsirea lntre so! nu este divor[ (despirfire) . .
,288
CanonuI103,_SfinteleSlujbeserinduiescnrrmaidesinod.;......
289
C a n o n u l I 0 4 . - . I u d e c a t a b i s e r i c e a s c t9ri c e a l u m e a s c l . r . . . . . . . . ; . . .
canonice ale cilugdrilor .....
Iilliscopii sd nu lase rnogtenirc ercticilor ;i nocreqtinilor . . .. .
I.iberartra robilor (scllvilor)
Canonttl 105. Canonul 106. tCanonul I07. Canctnul 108. Canonul I09. C a n o n t t lt l 0 . Canonul III. -
din Africa
. 289
289
290
290
290
Canonul rlg.-Lucrarea
I{arului
.)cto
...:'..
lor .. . .
29t
29L
291
2C2
292
293
293
ZYJ
294
294
295
296
290
548
Scris. s. Afric;
Canonul 121..Canonul 125. Cunottttl 126. Canonttl 1g'1. Cononul 728. Canonul 129. Canonttl 130. *
Canonul 131. *
Canonul 132. Canonul 133. -
I-II;
neadevdrate
29d
296
Autocefalia
qO rl
2s7
287
257
2913
,qe
nu poate fi martor
Episcopul sA nu fie grabnic a oslndi fdrd tlovezi
Duhovnicul
Serlsoarea trlntlsit
298
299
e}tsco;.ul Iiisertrll
dln
fioma -PB0
Scrlsoarea slnodulul dln Alrlea e6trc Pella Cclcstn4 eplseopul eet$ftl Rornel
CAIiOAITEI,E
SfINTULf
I SINOD AL NOI]I,NA
l. -
Canonul 5.
Canonul 6.
"L
Ccunnul
Canonul E.
Canotwl
LOCAL DI'
LA
259
302
CONSI'A}TI\OPOL.
(86r)
lnterneierca mindstirilor
gi nelrrstrdinarea
sd stca lrr nrrinistire
304
305
306
Orllug{rii
Figiduinla
llinistiri
9. -
Canonul 70. Canonul 71, Canonul 72, Canottttl 73. l:curcnul 74. Canonul li, Canonul 76. Canonul 71. -
siriciei
patronate
908
309
309
310
310
311
312
utcdrii
treptelor prcolegti
hnpotrir-a
3r2
313
313
314
315
tn
306
g0Z
ierarhilor
315
316
3L7
( ]- 864)
Rlnduial6 pentru postul mare. (Sflrqitul posttrlul mare. Sfat pentru ajunarc ln siptimtna patimilor).
31E
Clnd se opresc fenreile de la cele sfinle? (Oprirea de la celc slinte a ferneilor aflate in stare de curd[ire lunari)
Canonul 3. C a n o m t l d. -
Infrinarea sotilor
S c r r r g e r e as i r n l n ! c i . ( S f a t p e n t r u c a z r t l d e $ c u r g e r e a s d n l i n l e i )
c-{\oAr-.nLE
sFi\lL-LUI
\It(f (:F:Z.lnF:Iit (: 27n;
Oanonul I. Canonttl 2. Oanonul '1. Canonul 4. -
Picatele
Oanonttl i. Canonul 6. -
Luclurile
GnIGORID
piC,ir0nUl.
l)E
}tINf
.\I
-I,RIIII,PISCOPI:L
Canorutl7.-Vlnz.dtoliidefra{i.(Ostntlacelorcefacnrultealebarbarilor)..........
..;....
Onnonul 8, - Osinda celor ce prideazl
Canonul 0. - Lucmrlle gdsite din prdzi
Canonul f 0. - Rinduiala pentru cei care tlarr lucurile pe faf{
Ccuiottul Jl. -
Treptele
320
320
320
poc:iinfei
321
322
322
323
323
323
323
924
324
324
324
325
325
326
326
Qanonul d. C a n o n u l 7 . - P o c l i n f a c e l o r c e g i - a u p u s r o b i i c r e g t i n is i j e r t f e a s c i . . . , . ' i
Canonul 8. - Rlnduiala pentru cei ce-au fost vlnduli (tridali)
Canonul 9. - Sfat pentru cei ce cautd ispita .
Cqnonttl I0. - Osinda clericilor cdzuti
527
330
330
331
332
332
327
328
328
329
.. .
332
335
337
T a i n e l e e r e t i c i l o r $ i s c h i s h r a t i c i l o r . S u c c e s i u h e aa p o s t o l i c l
L-ciderea meqte;ugit{ a fitului
Canonul J. -
339
342
343
550
-Cqnonul4. *
Canonul 5. Canonul 6. cartonul z. -
asentenea)
C a n o n n .i q .- { - c i d e r edae v o i e s i c c af d r d d . , ; ;
.. ..............................
( l u r t o r t t t l9 . ' _ D e s p r i r ! i t c a ( l ) i v o r l r r l )
....
Canottttl /0. - Jurdrnintrrl qi cilsslgx lui
.,.
,Canonul lI. -.I]ciclerea frird de
voi.e ..
.......;
canonul 19. _ C:isdtoria clericilor. (Clericii sc pot
cisritori o singuri date) .
Cononul 13. - Cei ce ucid in rdzboi
Canonul I4. * Osincla cametei
C o n o n u li 5 . - f ' i l c : u i r cpas . g , . 4 . .
.,..,..,... ...:..:.......:... .... .. .:
Canottul ./d. - 'I'ilcuire la I\r Inrp. ir. 1, ......
Q a n r t n u l 1 7 . - J u r d r r r i n t u l .( C a z d e j u r d r n i n t a l u n u i
clerig) .
. j............
'xCanonul
t8. - Virsta canonici pentru figtrrluinlele
cAlugdrifelor gi fecioarelor .. ....
Canonul i9. - Iiig:ldninlelc .cllugirilor
:,.... ; . .
Canonul 20. -- ItigAduinfele eretigilor gi necregtinilor
nu slnt fdgiduin{e
;....
Canonul 2i. - I)esfriu (adulter)
;i despdr!ire
Canonul P9. - CrisAtoria prin rdpirc. .
C a n o n u l2 J . - C d s i t o r i i o p r i t e
. i..........
Canonul 24. - Cdsdtoria vdduvelor lnchinate
bisericji
C a r t o n u l2 5 . - N e c i n s t i r e , p o c { i n l d , c d s d t o r i e
....,..........
C a n o n u l2 6 . - D e s f r i u , p o c : i i n l r i ,c { s d t o r i e
.........................
i....
'.anonul
27' - Preotul cisdtorit necanunic. (osinda preotului
cris{torit nelegiuit) .....
'.Catrcnul
28. - lnfrlrrare soeotili
':""""
C a n o n u l2 9 . - . I u r r i r n l n t u l n e l r r g d d u i t . . . .
. c d r ' r c n Ju 0l .
Canonul JI. .cononul J2.
.Canonul JJ. C a n o n u Jl 4 . -
R d p i r e a( O s i n d dp e n t r u r d p i r e ). . . . . . . . . : . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
j...
Disparitia sofului. (Cdsitoiia ciird se pierde, disparc
sotrut) .
ccrtarea dc rrorri ori. rosinda clcriciror pcntru prcate
de moarte) ....
Nagterea in cdl{torie
pocrir'nfatnainteaobgteisipo.aini"ir;;
.....::'..:.........:.
C a n o n u l J 5 . - - P d r d s i r e ab i r b a t u l u i
...........
C a n o n u l3 6 . - ( l { s { t o r i as o l i i l o r o s t a g i l o r
..;...........
.....:....
CanonuI3?._.l)esfrinaril,crislitorie,concubinaj..'...
C a t r c n u l3 8 . - C d s d t o r i ef { r r i i n g i d l i n t r a p d r i n t i l o r
......:....r..
...:...
Canonul 4i. -
(,restinii nevrcdnici
desfriu
de Flristos
'61n:
grepeili
......,...._,.r. j....-;i..;:...j.,..
S i l n i c i a ( C c a c : i r e i ia s e f a c e s i l d n u a r e v i n { )
.i,,..........:
343
346
346
34t
347
349
351
352
353
353
354
354
354
JDA
356
358
359
359
360
36r
361
362
362
364
365
365
366
s67
367
368
368
368
369
369
369
371
371
372
372
3?3
373
.374
375
'375
551
CisS.toria a treia
se ct'arti cu doui ostnde penNu se lng5duie douS cerldri. (clericii nu
"
"
"
'
g
r
e
E
e
a
l
i
)
tm aceeaqi
" "
Cattottttl .i.?. - Na;terea ln ciltrtorie
(se tngfuluie roabclor ritlule)
rdpire
prin
Ctrsdtoria
i3.
Cnttonttl
""'
"
Canonttl 54. - Ilciderca fdrtr de voie
'
s
a
b
i
a
s
c
o
a
t
d
n
u
s
i
C
l
e
r
i
c
i
i
Cartonul 55.
Canonttl 5d. -- Uciderea dc voie
flrl de voie
Cattonttl 57. - Oslnda pentru uciderea
" .' '
a
d
u
l
t
e
r
p
e
n
t
m
O
s
i
n
d
a
Cartonul i3.
' '
d
e
s
f
r
i
u
p
e
n
t
r
u
O
s
l
n
d
a
5
9
.
Oatrcmtl
,canonnl
fecioarei
60. - osintla pentru cilcarea fdgaduintei
f
n
r
t
p
e
t
r
t
n
t
O
s
i
n
r
l
a
C a t t o t r r t l6 1 .
Canonul 69. .- Osinda 6s5fliului cu birba[i
()anonul 6J. Canortttl 64. -
.'
Osinda sodomitri
jurlinlitrtului
crllcarea
pentru
Osinda
" ":
3?6
376
377
377
377
378
378
378
379
1l?
379
380
380
'' ''
C t u t o t u t l ? 6 ' - O s i n d a c i s d t o r i e i l n t r e c u n r n a l i 3 83 844
:Cattotrul 77. - Poceillla pentru adulter
384
doud surori '
Cczrottttl i,t. - Osinda celui ce se cdsitore;te cu
385
sa) "''
r
n
a
q
t
e
r
e
a
c
u
p
d
c
i
t
u
i
e
q
t
e
c
e
(
o
s
l
n
d
a
c
c
l
u
i
outotutl 79. - Cdderea cu maqterea
385
poligrniiei) " " '
canonul 80. - cei cu multe fenlei. (oslnclirea
385
crizuli
Canonul 8I' - Rinduiala pentru prinrirea celor
3
86
jurinrtntul
Cattonttl 82. - Pocdin{a celor ce-5i calci
386
Catnnul 6t. - Oshrda celor ce alerrgi la vrijitori
387
Canottrrl 8t" - ]\{destria cluhovnicului
387
Canonnl 8i. - lndntnrar pcntru duhovnic
388
nesocotit{
Canonttl 8d' - lnfrlnarc
388
'
nunle
de
Amestecul
Canonrtl 87. - Oprirea cisitoriei cu doui surori'
391
Canonul 88. - Clericii si nu aibi fiitoare
392
tn cler " " " ":'
Cattonttl 69. - Ispitirea vreclniciei celor ce intrd
393
Canonul 90. - Firiderlegea sinroniei
394
qi obiceiul bisericesc
'Canonul 9I. - Sfinta Scriptur5, Sflnta Trariilie
398
CanotruI 92' - Obiceiut 9i Tradilia bisericeasci
552
(,1 SB5)
r.-
8. Canonul g. Cuonul
398
se boteazi numai pe patul de moar-
C u n r i n e c a r e ac c l u i l n d r d c i t . ( C e l i n d r i c i t p o a t e f i c u m i n e c a i )
.....
Rotezul catehumc.ilor. (catehumcnul iegit din nri'tc
se poate boteza)
lnfrinarea pentru cunrlnecarc
Botezul crlchunrt'nelor. (Oatohunrepa aflatd ln sture
de curdlic lunartj
nu se boleazi) .....
Cunrinecarca feurcilor. (Fcrneia in stare cle curilirc Iunari.nu
se cumi_
n 0cI)
Postnl lehuzclor. (Fcnreia carc naqtc in post poatc
sinu posteascd)....
E r e t j c i i l a S f . I . i t u r g h i 1 3 .( D r e t i c i i c a r e s e p o c i i e s s p o t f i
delatdla liturghic)
Rolnavii
se tleslcragi[ de post
Cdsltoria nelegiuitd rru se binecut.inteazd
Cuminecarea celor ce sc ispitcsc ln vis
lnfrirr:rrca so[.ilor. (Sirrrbita ti [)rrntineca)
399
399
399
399
400
4100
400
400
400
401
401
401
402
102
402
402
403
Cattonul cir{ilor
Sflntei Scripturi
403
403
( i Jt}5)
F e l u r i l e p r i c a t c l o r ; i timiduirea lor
Cidere clo la credinld
Vrrijitoria. (Cer.taren cclor ce,alcargi Ia vr.Ajitori)
Cartonul 1. -
Desfriul;i.adulterul
Calronul .5. -
Canonul 6. -
. C a n o n u l 7 . *- Priidarea
Canonttl 8. -
rrrortniutelor
S a c r i l e g i u l . ( S p u r c a r e a celor sfintc)
405
407
408
408
410
412
413
4lg
414
411
-J'{:ir;
(+ltrl'T"ttttu
Cuprinsul. Can. Cbtill ft444)' Ctt"""ai"
Canonul J. Canonul 1. Canonul 5. Cononttl 6' Cnnonul 7. Canonul 8. -
Adulterul
cleluliri
ePiscoPului
cAs?ltoriei necanonice)
Cdsitoria necanonictr a clerului (Oslnda
"
b
i
n
e
t
r
t
'
b
u
i
c
c
e
r
c
e
t
a
t
l
Plra
Alegerea 9i ispitirea clerului
Judecata
ofrandelor
Lnpirlifea
Canonul 9, - D c s f r l u l c l e r u l u i
Canonul 70. - Alcgerea econonrului
Canonul II. - r\jutorarea celor in ncroi
Canonul 12. - Primirea unot clerici erctici
Canonrtl I3. Canonul 14. -
Cisdtoria
nelegiuiti
Oslnda
clnrdtAriei
se desparte
553
415
416
416
416
417
418
418
419
419
419
420
420
{:ATOANI'LE SFINTII,UI
ENcIcLIcALUIGIIENADIE,(]471)patriarbulConstantinopoluluiqiasinodulu|.
celimpreunicu'dinsulocltretolipreacuvitlEiimitropoliligicltrepapa
Romei.
--
.::
scnrsoang;r
-
425
Osinda sirnoniei
427
0slnda sinroniei
V. CANOANELE INTREGTTOARE
CATOANI]I,D ST'INI'ULL;I IOAN AJUNATONUL
'''
Canonul I. - Pocdinta celor cizuti de la cretlinti "
ce alearg[ la
a
celor
vrijitoriel
(Oslnda
9i
Vrijitoria.
Cononnl e.
Canonul J. Canonul 4. Canonul 5. -
Puterea
Blntuirca
duhovnicului
de isPite
la isPiti
lnvoirea
LuPta cu isPitele
Priinirea isPitei
ln sornn
Canonul E. - Canon pentru scurgerea sdmlnfei
ln trczvie
Canonul 9. - Canon pentru scurgerea strmlnfei
Canonul I0. - Canon Pentru malabia
Canonul II.
Canotr pentru
Nlalahia tn doi
"
Canonul t2. - Osinda clericilor pcntru malahie " "
malahiei
srsenlenea
lapte
pentru
Canon
Canonul 13.
Canonttl 14. - Pociinla pcntru desfrllrl celui nelnsurat
*i'9.,t.
432
434
435
436
436
436
436
437
437
4?!7
438
438
,138
438
554
Cuprinsul,,Can.Ioan AJun6torul
Pocdinta
Pocdinta
438
438
439
439
439
439
440
440
440
440
440
441
442
442
442
442
443
443
443
444
444
144
(Osinda incestului)
desfrinarea cu Iogodnica
pentru
desfrinare cu soacra
Oslnda vrijitoriei,
Opriri gi lnfrindri
adulterului qi ucigagilor
(pcntrrr fenreia aflatd in curdfire lunari)
Osinda. desfriului cu. birbali
Copiii plngdrifi. (Copiii pingdrili nu pot fi clerici)
Osinda pentru uciderea cu voie si firi cle r-oic ..
Canonttl 45. -
Osinda
pentru
Oslnda pentru
Jurlmlntul
pridarea mormintelor
Pociinfa
bduluri
celui ce vomeazi
necurate
dupi
cuminecare ...
cu Maglera
.: r. ...
446
446
447
447
447
.
Canonul 52. -
Dcsfrlnarea
Canonul 53. -
Desfrlnarea nefireasci
Canonul 54. -
nefireascd cu ginerele
tntre frali
\,.-';:.: .-*
415
445
446
Pociinta
44b
446
'Qgnonul 4d. -
'
446
...
strlmb
pentru
444
448
448
448
448
448
448
418
' l i
{48
445
cu cumitra
Plcituirea
Crutonul 58.
Canonul 50.
555
Sodomia
449
Pdcdtuirea cu veri5oara primard
Pdcdtuirca cu necre;tini 9i eretici
Adulterulso!iilordeclerici.I)cspAr!ireacanonicdaclericilor.449
449
Pdcituirea fetneii crt rloi.Irati
450
femeii cu famen
Pdcituirea
45O
"""""':'
lrnpreunareanefireascicusotia
Canonul 60.
.Canonul 61.
'Cononul 62.
Canonul 63.
Canonul 64.
Canonrtl 65.
TT,1NTUNISITORT]L
C,TNOATIILE
LUI NECIIIFON
Canonul I. Canonul 2. C a n o n t t l3 . -
Antimisul
45O
450
451
""""""
lnpridvorulbisericiinusezdboveqte ....
Daniile ln nuntele celor rdposa!i. (Biserica primegte danii 9i flrd de tes"""'
...":'
tanlent)
p
e
g
t
e
"""
.
"
"
"
"
"
"
'
L
a
d
e
z
l
e
g
a
r
e
d
e
v
i
n
9
i
B
u
n
a
V
e
e
t
i
r
e
e
s
t
e
C t u - r o r r n5 l.
Canonul l. -
Cnnrtnul6. 'Canonul
7. *
462
452
452
canonul.8. :Canonul 9. -
453
" '
453
copiii rlinflori$iceid.incdsitoria
453
Canonul i0. -
R i n d u i a l ap c n t r i rp r o s c r m i d i e
453
" "
...
453
""'"'";'"'
t184
P r o s c o m i d i a .( P o t i r u l n u s e b i n e c u v i n t e a 2 l l a p r o s c o m i d i e ) . . . . . . . . . :
C a n o r u t l. 1 3 .-
Canonul 14. -
Rlnduiala
irentru
cilugirul
454
'
154
revenit in minlstire
Cat.,onuII5.-Cdlugdri!elcpotintralnaltar..
.sd
'Canonul
posteasc{ lntreg postul mare) " " "
(C{lugtiii
16. - Postirea cilugifilor.
Pricini
.Cqnonul I8, -
Cinstirea rndn{stirii.
nistire) .
Rincluiala
pentru
cilugdrii
Cttnonul 29. -
cdlugArilor
ln postul
457
Cdlugirirea
'
cu glnd vl'
457
Canonul 23, -
Curninecarea cilugirifclor.
presbiteri tineri
.
Cqnonul 21. -
Egumenii
.Canonul 95.
Canonul 26.
Lepidarca
27. -
postirea
.. i.. '.
sil; ....
clea'
'Canonul
pentru
Cdlugdrifele
nu
se cuminecd
prezbiter
de cilugiri
458
458
cilugiriei
Botezul $i cllrrgiria
Crilugirul
!56
456
pu5i pe poc{inli
(Rinduiall
Postirea cilugirilor.
Cdlugirifa
456
Crdciunului)
Canonttl ZI. ,
458
'
"
Cltnonul 17. -
pe patul de moarte
sd slujcascd cu mantie
458
'158
l
t
a
556
Rlnduiala
canonul 4r.'canonul 42. Ganonul 43. canonul 11' Canonnl 15. CanonuI46'
Aanonul
47' -
LLI
rircol,AE
4L
CONSTANTTNOPOLULUI
458
459
459
459
460
460
460
460
46r
46t
48I
461
462
462
462
462
463
463
463
408
464
461
464
(10s6_uu)
'eanonul
anaford)
...;,..
canonul rJ. - canonicanul lui Ioan postnicut, (sd'u se urnrezerind'ierile
de pocdinfd ale lui Ioan postnicul)
DIFEnITE
pnEsc,RrpTrUNI
468
16s
.169
470
470
470
471
472
472
472
4Za
CANONICB
173
474
175
canonlce.
55?
475
Ctutonul f. -
lndrurttarc
pentru
duhovnic
Canonul 5. -
Pordtruire
pentru
cuminecare
Canonul 6. -
476
477
C u n o n t t l 7 . - - C u r r t i n e c i r r e as d s e f a c i c u v r e d n i c i e
477
479
489
VIII. INDRUMATOR
497
CANONIC
529
CT'PRINSUL
535
ERATA
559