Sistemul Nervos vegetativ. Se mai numeste si autonom pentru ca merge de la sine fara controlul direct constient al persoanei.

El controleaza functionarea tuturor organelor interne la vertebrate fara a presupune constientizarea vre-unui efort - deci effortless. In stiinta yoga acest sistem a fost numit si Putere Atotpatrunzatoare a Iubirii Divine, Dumnezeu sau Kundalini. Tot aici se spune despre Dumnezeu ca este pretutindeni si ca lucreaza si face totul pentru fiecare dintre noi. Aceata putere inglobeaza toate informatiile cu privire la noi insine. Aceasta putere ne iubeste neconditionat si actioneaza, gandeste, organizeaza, samd. cu scopul de a ne ghida mereu pe drumul iubirii fata de sine si al compasiunii fata de ceilalti. Muladhara ne protejaza moralitatea, pe Kundalini Maa. Cand Kundalini se ridica prin cele 7 chakre, ea ne ofera diferite puteri. Ultima putere este constiinta de super om. Pe masura ce Kundalini se ridica oamenii devin personalitati. Exista o zona numita de torsiune pe care Kundalini o atinge si omul dobandeste cunoastere pura. Din aceasta zona s-a nascut stiinta si descoperirile se fac de aici. Nu exista cercetare ci oamenii de stiinta pur si simplu dobandesc acces la acea zona de cunoastere absoluta. De asemenea aici omul realizeaza ca este parte dintr-o colectivitate nedivizata, o personalitate universala mareata. Aici intelegi propriul corp cu centrii lui si corpurile celorlalti; ce se petrece cu mine si ce se petrece cu ceilalti si in momentul in care-ti poti corecta centrii poti sa-i corectezi si pe ai altora. Un maestru este cel care se corecteaza pe sine si apoi ii corecteaza si pe altii. Sistemul nervos vegetativ poate fi mprit n: Sistem nervos simpatic, antagonist sistemului parasimapatic, avnd centrul n mduva spinrii i hipotalamus; Sistem nervos parasimpatic, sistem nervos ce favorizeaz regenerarea organismului dup stres; Sistem nervos digestiv, cu nervul vag ce leag mduva spinrii i tractusul digestiv. Acest sistem funcioneaz relativ independent de sistemul nervos central (creier). Rol Acest sistem nervos controleaz funciile importante vieii organismului (funciile vitale), ca de exemplu: activitatea cardiac, presiunea sanguin, procesul de digestie i procesul de schimburi ntre organism i mediu. De asemenea, acest sistem nervos mai poate coordona alte organe ca organele sexuale sau muchii globului ocular. Sistemul nervos vegetativ mai poate influena sistemul nervos central i sistemul nervos periferic. Sistemul nervos simpatic are rol n situaii de stres cu toate aspectele unei secreii crescute de adrenalin (vasodilataie periferic, muchii scheletici sunt mai bine alimentai cu snge n detrimentul organelor interne i digestiei, organismul fiind ntr-o stare de alarm, pupila ochiului mrit midriaz); un rol antagonist de scilibrare a acestor procese l are sistemul nervos parasimpatic. De foarte multe ori, aceste dou componente se ntreptrund. Majoritatea nervilor au o component somatic, dar i una vegetativ. De exemplu, nervul facial are o component somatic, pentru c inerveaz musculatura mimicii, dar are i o funcie vegetativ, prin controlul funciei glandei lacrimale i a glandelor salivare sublingual i submandibular. Sistemul nervos simpatic pune organismul n starea de alarma: face sa creasca consumul energetic pregatindu-se sa raspunda la diferite agresiuni. Stimuleaza activitatea cardiaca si respiratorie. Invers actioneaza sistemul parasimpatic, care intervine n trecerea n repaus a organismului. Caile nervoase simpatice si parasimpatice sunt ntotdeauna constituite din doua fibre nervoase care se conecteaza la un ganglion nervos. Piesele cele mai importante ale sistemului parasimpatic sunt nervii vagi, ale caror fibre deservesc inima, caile respiratorii etc.

Reglarea contractiilor viscerale si a secretiilor rezulta dintr-un dozaj savant al activitatilor nervoase simpatice si parasimpatice. Acest dozaj se face prin controlul a doi centri: hipotalamusul si trunchiul cerebral.

Hipotalamusul realizeaza schimburi de semnale nervoase cu sistemul limbic si cu talamusul; capteaza informatii pe cale sanguina, fiind sensibil la temperatura, presiune si componenta chimica a sngelui; coopereaza cu hipofiza pentru a regla activitatea hormonala. Actionnd n acelasi timp pe cale nervoasa si pe cale hormonala, ei controleaza ansamblul mecanismelor reglatorii ale functiilor organice. Trunchiul cerebral leaga encefalul si maduva spinarii. El intervine n reflexe care asigura controlul functiilor principale si regleaza presiunea sanguina si ventilatia pulmonara.

Sistemul nervos vegetativ este uneori denumit sistem nervos autonom. Totusi independenta sa de alte functii nervoase este relativa. Centrii somatici si vegetativi situati n encefal schimba informatii si colaboreaza strns. Armonizarea functiilor noastre vitale depinde de aceasta Sistemul nervos vegetativ funcioneaz n mod normal independent de voin, ns prin metode de autosugestie, yoga, tai chi, biofeedback se poate subordona acest sistem nervos voinei omeneti.