I. LUCRAREA DE LICEN A.

Prevederi generale
Extras din Metodologia de organizare i desfurare a examenelor de finalizare a studiilor 2008-2009 Art. 2
(2) Studiile universitare de licen, conform Legii 288/2004, se ncheie cu examen de licen. (3) Studiile aprofundate i masteratul se ncheie cu examen de disertaie. Art. 6 (1) Proba de prezentare i susinere a lucrrii de licen sau a proiectului de diplom vizeaz evaluarea capacitii absolvenilor de a elabora i de a susine public o lucrare coerent cu caracter aplicativ sau/i de cercetare tiinific, pe o tem important din domeniul specializrii pe care au absolvit-o. (2) Aceast prob const dintr-o prezentare scurt, sintetic a temei, obiectivelor i structurii lucrrii, urmat de susinerea unor aspecte sau clarificarea unor probleme ridicate de ctre comisia de examinare. Se evalueaz calitatea demersurilor teoretice i practice folosite de absolvent n elaborarea lucrrii, precum i capacitatea acestuia de a-i susine, n mod argumentat, punctele de vedere, enunurile i concluziile formulate n lucrare. (3) Elaborarea lucrrii de licen sau proiectului de diplom se realizeaz sub ndrumarea unui conductor tiinific. Acesta este un cadru didactic de specialitate, avnd titlul tiinific de doctor. (4) n vederea elaborrii lucrrii de licen sau proiectului de diplom, catedrele de specialitate vor propune viitorilor absolveni, pn la sfritul penultimului an de studiu, o tematic orientativ din care acetia s poat alege tema care i intereseaz. Studenii pot propune i alte teme din specializarea n care susin examenul. (5) Temele lucrrilor de licen se definitiveaz cu acordul conductorilor tiinifici i se aprob n catedrele de specialitate, n termen de cel mult 45 de zile de la nceputul anului final de studiu. (6) Dup definitivarea temelor, fiecare student primete un document cu antetul facultii, semnat de decan i de conductorul tiinific, care precizeaz tema lucrrii, precum i meniunea c Prezentul nscris este un act oficial pe baza cruia studentul poate solicita accesul n instituii pentru documentare, cercetare sau activiti practice. (7) Conductorul tiinific ntocmete, cu cel puin 10 zile naintea nceperii examenelor, pentru fiecare lucrare ndrumat, un referat care cuprinde evaluarea sintetic a calitii lucrrii. Referatul se ncheie cu concluzia de acceptare/neacceptare a lucrrii pentru susinere, precum i cu nota propus de conductorul tiinific. (8) Conductorul tiinific particip, de regul, la proba de prezentare i susinere a lucrrii de licen la toi absolvenii pe care i-a ndrumat. n cazul absolvenilor altor instituii de nvmnt superior, la aceast prob pot fi invitai i conductorii tiinifici din cadrul instituiilor respective.

B. Prevederi specifice
Cerine privind elaborarea lucrrilor de licen ncepnd cu anul universitar 2008-2009, absolvenii urmtoarelor specializri: Limba romn Limba francez, Limba romn Limba englez, Limba francez Limba englez vor trebui s respecte urmtoarele cerine de ordin general: 1. Textul propriu zis al lucrrii, cu introducere i note, s nu fie mai mic de 25 i mai mare de 30 pagini. 2. La aceste cel mult 30 pagini se adaug bibliografia. 3. Redactarea lucrrii se va face n TNR cu caractere de 12, la un rnd, margine stnga 3 cm, dreapta 2 cm, jos 2 cm, sus 3 cm. Dup tilturile de capitole se las dou spaii nainte de redactarea textului i un spaiu nainte i dup subtitluri.

4. Coperta lucrrii trebuie s conin datele cuprinse n fiierul ataat. 5. Tabla de materii / cuprinsul se va pune la nceputul lucrrii, nainte de introducere. 6. La predarea de ctre student, cu dou sptmni nainte de susinere, fiecare lucrare va fi nsoit de Declaraia de autenticitate.

II. LUCRAREA DE DISERTAIE A. Prevederi generale

Art. 9 (1) Examenul de disertaie const dintr-o singur prob: prezentarea i susinerea dizertaiei. Acest examen vizeaz evaluarea capacitii absolvenilor de a elabora, de a prezenta i de a susine o lucrare coerent, cu caracter aplicativ i de cercetare tiinific, pe o tem de actualitate i care s marcheze o contribuie personal semnificativ a absolventului la rezolvarea unor probleme teoretice i practice din domeniul de specializare al studiilor postuniversitare absolvite (2) Lucrarea de disertaie se elaboreaz sub ndrumarea unui conductor tiinific cu funcia didactic de profesor universitar sau confereniar universitar. Lista temelor de disertaie i a conductorilor tiinifici se definitiveaz pn cel trziu la nceputul semestrului final al studiilor. (3) Nota la proba de prezentare i susinere a disertaiei se stabilete ca medie a notelor propuse de ctre fiecare dintre membrii comisiei. n acordarea notei, comisia de examinare poate lua n considerare i nota propus de conductorul tiinific al disertaiei. (4) Nota de promovare a examenului de disertaie este de cel puin 6,00.

B Prevederi specifice
Cerine privind elaborarea lucrrii de disertaie ncepnd cu anul universitar 2008-2009, absolvenii urmtoarelor specializri de masterat: Interferene culturale si literare romano - britanice si romano - americane (Bologna); Confluente literare si culturale romano franceze (Bologna); Receptarea culturii si civilizaiei franceze in Romania in secolele XVIII-XX; Limba si comunicare in administrarea afacerilor (in limba engleza) (Bologna); Literatura si cultura romaneasca in context European; Literatura si cultura romaneasca in context European (Bologna) vor trebui s respecte urmtoarele cerine de ordin general: 1. Textul propriu zis al lucrrii, cu introducere i note, s nu fie mai mic de 50 i mai mare de 60 pagini. 2. La aceste cel mult 60 pagini se adaug bibliografia. 3. Redactarea lucrrii se va face n TNR cu caractere de 12, la un rnd, margine stnga 3 cm, dreapta 2 cm, jos 2 cm, sus 3 cm. Dup titlurile de capitole se las dou spaii nainte de redactarea textului i un spaiu nainte i dup subtitluri. 4. Coperta lucrrii trebuie s conin datele cuprinse n fiierul ataat. 5. Tabla de materii / cuprinsul se va pune la nceputul lucrrii, nainte de introducere. 6. La predarea de ctre student, cu dou sptmni nainte de susinere, fiecare lucrare va fi nsoit de Declaraia de autenticitate.

III. LUCRAREA METODICO-TIINIFICE PENTRU OBINEREA GRADULUI DIDACTIC I

Extras din ORDIN privind aprobarea Metodologiei formarii continue a personalului didactic din invatamantul preuniversitar 3770/1998 II. 3.2.3. Probele pentru obtinerea gradului didactic I Constau in: 1. un colocviu de admitere, pe baza unei tematici si a unei bibliografii aprobate de Ministerul Educaiei Naionale, pentru fiecare specialitate in parte. 2. elaborarea unei lucrri metodico-stiintifice sub ndrumarea unui conductor stiintific stabilit de instituia cu competente in domeniu; 3. o inspecie colara speciala, precedat de cel puin doua inspecii colare curente, ambele apreciate cu calificativul "foarte bine"; 4. susinerea lucrrii metodico-stiintifice in fata unei comisii instituite in acest scop. 2. Elaborarea lucrrii metodico-stiintifice si recenzarea ei Lucrrile metodico-stiintifice vor trata subiecte prevzute in tematica orientativa, elaborata de centrele de perfecionare si aprobata de Ministerul Educatiei Naionale - Direcia formarea formatorilor si personal, precum si alte teme propuse de candidati sau de institutiile de invatamant cu atribuii de perfecionare, ndeosebi teme viznd reforma curriculara, reforma in evaluarea randamentului scolar, educatia estetica, moral-civica etc., optimizarea activitatii instructiv-educative si inovarea practicii colare. Temele propuse vor fi supuse aprobrii in cadrul catedrelor de specialitate si in consiliul profesoral sau in consiliul facultatii, dupa caz, inainte de sustinerea colocviului. Lucrarea metodico-stiintifica trebuie sa releve contributia candidatului la perfectionarea activitatii instructiv-educative, sa cuprinda cercetari personale privind procesul instructiv-educativ, aplicarea creatoare a unor idei pedagogice la condiiile concrete in care isi desfasoara activitatea, experimentarea unor noi tehnici de lucru cu elevii, extinderea unor experiente care au condus la rezultate calitativ superioare in procesul formarii elevilor etc. Aproximativ doua treimi din lucrare trebuie sa o constituie partea aplicativa experimentala, metodica si cel mult o treime, fundamentarea stiintifica. 4. Susinerea lucrrii metodico-stiintifice Susinerea lucarii metodico-stiintifice se realizeaz in sedinte publice, in cadrul unitatilor de invatamant - centre de perfecionare (universitati, licee pedagogice si licee de profil), in sesiuni speciale. Planificarea, organizarea si desfasurarea sesiunilor speciale se realizeaz de catre instituiile de invatamant - centre de perfecionare, in intervalele stabilite de Ministerul Educaiei Naionale. Susinerea lucrrii metodico-stiintifice consta in: * prezentarea continutului lucrarii de catre candidat, indeosebi a partii metodico-aplicative si a eventualelor demonstratii; * prezentarea referatului conductorului stiintific, care trebuie sa cuprind contribuiile si limitele lucrrii; * adresarea de ntrebri candidatului de ctre membrii comisiei cu privire la coninutul lucrarii, la contribuia personala etc. * discuii asupra calitatii si valorii lucrrii etc. La discuii participa si cadrele didactice prezente la susinere. Aprecierea sustinerii lucrarii se face de catre cei trei membri ai comisiei de examinare (presedinte, vicepreedinte si conducatorul lucrrii) prin note de la 10 la 1. Nota minima de promovare a sustinerii este 7 (sapte), media minima de promovare a susinerii lucrarii este 8 (opt). Media finala de promovare a lucrarii metodico-stiintifice se calculeaz din nota acordata pentru recenzia lucrarii si din media obtinuta la sustinerea lucrarii metodico-stiintifice.

Media finala minima de promovare a examenului pentru acordarea gradului didactic I este 8 (opt). Aceasta se calculeaza din media obtinuta la inspectia speciala si media finala de promovare a lucrarii metodico-stiintifice. CRITERII DE ELABORARE SI EVALUARE a lucrrii metodico-stiintifice pentru obinerea gradului didactic I Grupa I. Tema Indicatorii * Importanta teoretica si practic-aplicativa a temei tratate * Rigurozitatea si precizia delimitarii problemei * Abordarea unei probleme ridicate de practica scolara sau de cunoasterea unor fenomene pedagogice * Oportunitatea bibliografiei in raport cu tema * Actualitatea informaiilor * Prelucrarea informaiilor * Citarea corecta a surselor de informaii * Consemnarea bibliografiei, conform normei metodologice * Formularea clara si corecta a ceea ce se urmareste a se demonstra in lucrare, in funcie de tipul cercetrii (constatativa, experimentala, orientata, operaionala etc.). * Concordanta structurii cu tema tratata * Succesiunea logica a capitolelor si a subcapitolelor * Carcaterul unitar al lucrarii si al fiecarui capitol * Ponderea aspectelor practice * Proportia partilor lucrarii * Fundamentarea teoretica (stiintifica, psihologica, sociologica, filosofica etc.) a problemei abordate. Incadrarea temei in teoria pedagogica * Corelarea organizarii si metodologiei cu specificul lucrarii (bazata pe cercetri ameliorativ-experimentale, constatativ- ameliorative, orientate, operationale, lucrari de sinteza, monografii etc.) * Caracterul sistematic, cu obiective clare, al tratarii * Ordinea logica si cronologica a cercetarii sau a tratrii * Reprezentativitatea colectivelor de experimentare si control * Rigurozitatea si valoarea experimentelor si/sau a observatiilor efectuate in scopul verificarii ipotezelor * Inregistrarea, masurarea si prezentarea riguros stiintifica a datelor culese * Prelucrarea si corelarea datelor * Evaluarea si compararea rezultatelor initiale si finale (pretest si posttest) * Interpretarea corecta a rezultatelor * Formularea clara a concluziei lucrrii (confirmarea sau infirmarea ipotezei sau a ipotezelor de lucru) * Aplicabilitatea rezultatelor lucrrii * Contribuia personala a autorului lucrrii * Legtura organica a concluziilor lucrrii cu coninutul * Oportunitatea propunerilor si a perspectivelor formulate de autor * Claritatea probelor si a datelor prezentate in anexa * Corelarea lor cu tratarea problemei * Stilul si prezentarea * Corectitudinea exprimrii * Aspectul estetic, sublinieri in text etc.

II. Documentarea stiintifica III. Ipoteza (ipotezele) de lucru IV. Structura

V. Coninutul pedagogica

VI. Forma

Criterii pentru susinerea lucrrii * Susinerea de pe poziia unor sinteze, a cunoaterii ample a problemei tratate * Capacitatea de utilizare a coninutului lucrrilor mai importante in argumentarea ideilor si a concluziilor * Capacitatea de argumentare a valorii lucrrii (modul de abordare, relevarea unor aspecte, alctuirea unor modele de lucru, ameliorarea practicii colare).

NORME DE REDACTARE SPECIFICE TEXTELOR N LIMBA FRANCEZ I. n cazul semnelor de punctuaie, nainte i dup: - punct i virgula ( Deux raisons dinquitude : il se trauvait sous les effets de la magie ; personne ne lattendait ; Marie tait partie.), - doua puncte ( lon entendit faiblement :), - semnul intrebarii ( Vous disiez ?) - si semnul exclamarii ( Ah ! Cest vous !) se lasa cite un spatiu. La fel se procedeaza in cazul ghilimelelor ( ). - Ghilimelele din interiorul altor ghilimele se introduc normal ( Goriot usa ses dernires forces pour tendre les mais et lon entendit faiblement : "Ah ! mes anges !"Deux mots, deux murmures accentus. ). - Daca citatul nu este dat integral se folosesc paranteze obisnuite pentru partea care lipseste il tomba la tte sur loreiller comme sil recevait un coup de massue () Il saffaisa tout coup. - Citatele de mai mult de trei rinduri se separa de text prin dublu spatiu si se scriu cu caractere de 11, fara ghilimele, potrivit modelului : et par la citation :
D'un geste de la main, l'homme dsigna l'norme chantier immobilier qui dvorait la rive droite. Braunen, dope par le succs de la souscription Running for Darwin, avait rachet quatrevingts pour cent des immeubles du Front de Seine (...). Vue imprenable : la bulle de Notre-Dame droit l'ouest, et, loin au-del, le fac-simil de la Tour Eiffel l'chelle 1 (L'original, rong par la rouille, reposait depuis 2044 dans une grotte au Japon).

Paul Coray fait cette dcouverte laide du chauffeur qui le conduit l'Institut de gographie (heureusement rest inchang et interdit aux visiteurs). Des mutations similaires sont observes aussi bien Rome et Tbilissi. II. Notele se introduc la subsolul fiecarei pagini. 1. Cele obisnuite potrivit exemplului :
1

Ioan Petru Culianu, Eros i magie n Renatere. 1484, Traduction de Dan Petrescu, prface de Mircea Eliade, postface de Sorin Antohi, Traduction des textelor du latin : Ana Cojan et Ioan Acsan (de ros et magie la Renaissance. 1484, Flammarion, 1984), Nemira, Bucuresti, 1994, p. 15 et 16.

2. Daca citati imediat din acelasi text, procedati astfel :

.Ibid., p. 16.
3. Daca reveniti la acelasi text dupa ce ati citat alti autori :

I. P. Culianu, op. cit., p. 269, 270, 271.

4. Daca reproduceti citatul dat de altcineva intr-un text critic procedati in felul urmator :
14

Cit par Erica Harth in Cyrano and the Polemics of Modernity. Columbia University Press, New York and London, 1970, p. 32-33.

5. Pentru parafrazari:
28

Cf. Madelaine Alcover, La pense philosophique et scientifique de Cyrano de Bergerac. Genve, Librairie Droz, S.A., 1970, p. 49-51.

6. Pentru datele on line :

30

Le texte du livre de Cornelius Agrippa nous a t offert, en traduction anglaise, en ligne : http://en.wikisource.org/wiki/De_Occulta_Philosophia.

In cazul consultarii unui articol, notati numele autorului si data la care ati luat informatia. III. Bibliografia Pentru lucrarile de literatura procedati astfel : Textes CONDILLAC, tienne Bonnot de, Trait des sensations. Trait des animaux. Coll. Corpus des oeuvres de philosophie en langue franaise Librairie Arthme Fayard, 1984. CRBILLON fils, Les garements du coeur et de lesprit. dition prsente tablie et annote par Ren TIEMBLE. ditions Gallimard, 1977. Ouvrages critiques BARRIRE, Pierre, La vie intellectuelle en France du XVIe sicle lpoque contemporaine, Coll Lvolution de lhumanit , ditions Albin Michel,1961 et 1974. DIDIER, Batrice, Histoire de la littrature franaise du XVIIIe sicle, Coll. Nathan Universit , Srie tudes linguistiques et littraires dirige par Henri Mitterand. ditions Nathan, 1992. GOULEMOT, Jean-Marie, La Littrature des Lumires en toutes lettres, Bordas, 1989. SBASTIEN CHARLES, Universit dOttawa, Paideia et Philosophie au sicle des http://www.bu.edu/wcp/Papers/Mode/ModeCha1.htm Lumires, article publi en ligne

Pentru lucrarile de literatura si civilizatie, gramatica sau didactica introduceti datele bibliografice in ordine afabetica dupa modelul de mai sus.

(TNR 12, A4, la un rnd si jumtate, setri pagina sus, jos, dreapta 2,5 cm, stnga 3 cm)

NORME DE REDACTARE SPECIFICE TEXTELOR N LIMBA ENGLEZ Body of the text Headings: bold, aligned left, separated from the text by a blank line Emphasis Bold should only be used for the title, subtitles, and headings. Italics should be used for emphasis, examples interpolated in the text, non-English words and book/journal titles. Single quotation marks enclose translations, e.g. Romanian active circulante current assets. Double quotation marks enclose brief citations running in the text (longer quotations, indented on all sides, are not put between quotation marks). Footnotes Footnotes should be marked consecutively throughout the text by a number directly following a punctuation mark. Figures, tables etc. Figures, tables etc. should be provided on a separate page (with appropriate reference in the text) or inserted as moveable objects in the text. Citations and quotations Citations and quotations are followed by parentheses containing authors surname, year of publication and a reference to page(s) e.g. (Popescu 2004: 45). Brief citations are interpolated in the text, between double quotation marks. Longer quotations (5-10 lines) should appear as separate blocks, indented left and right and separated from the text by an extra-line space above and below, without quotation marks. References References should be indicated in the typescript by giving the author's name, with the year of publication in parentheses - e.g. (Popescu 2004: 45). If several papers by the same author from the same year are cited, a, b, c, etc. should be put after the year of publication. The references should be listed in full at the end of the paper in the following standard form: For books: Handy, C. B. (1985). Understanding organizations. Harmondsworth: Penguin. For articles: Boschhuizen, R. & Brinkman, F. G. (1991). A proposal for a teaching strategy based on preinstructional ideas of pupils, European Journal of Teacher Education, 14(1), 45-56. For chapters within books: Little, A. (1990). The role of assessment re-examined in international context, in P. Broadfoot, R. Murphy & H. Torrance (Eds.), Changing educational assessment. London: Routledge. For online documents: Kawasaki, J. L., & Raven, M.R. (1995). Computer-administered surveys in extension. Journal of Extension, 33, 252-255. Retrieved June 2, 1999, from http://joe.org/joe/index.html. For any other types of documents, please refer to the APA style of citation.

PROPUNERI DE TEME PENTRU LUCRAREA DE LICEN A. LIMBA FRANCEZ :

Conf. univ. dr. Rodica-Gabriela Chira I. Propuneri teme licenta 2009-2010 a) Culture et civilisation franaises 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. Moyen ge les Cathdrales religion et vie quotidienne La vie en France au temps de Franois Villon Salons et prciosit au XVIIe sicle Lart baroque et ses implications sociales Le style rococo et son influence sociale Art et thtre au temps de Diderot La vie en France sous Louis XVI Le carnaval et son rle social

b) Littrature franaise 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. Tristan et Iseult entre le mythe et la ralit Les sonnets ronsardiens expression de la mentalit dune poque Montaigne un art de vivre Racine Athalie et le problme du mal Les animaux dans les Fables de La Fontaine Le rle des histoires secondaires dans La Princesse de Clves La relation matre-valet chez Diderot et Beaumarchais Voltaire du conte de fes au conte de faits

II. Propuneri teme masterat 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. La nostalgie du retour travers les ges ( partir de La lenteur de Milan Kundera) Dimensions spatiales et temporelles dans Jacques le fataliste Sensibilit et raison dans Les garements du cur et de lesprit de Crbillon fils Voltaire image dun sicle De Diderot Kundera par Jacques le Fataliste Les problmes religieux refltes dans luvre de Montesquieu Le marivaudage expression de la sensibilit duen poque Le rle de lintellectuel au XVIIIe sicle

III. Propuneri teme gradul I 1. Le conte de fes en classe de langues 2. Les ftes travers les ges exploitation didactique 3. Le fait divers en classe de langues Conf. univ. dr. Valeria PIORA I. Propuneri teme licenta 2009-2010

Lect. univ. dr. Adina CURTA I. Propuneri teme licenta 2009-2010 Lect. univ. dr. Coralia TELEA II. Propuneri teme licenta 2009-2010 1. La syllabe et le dcoupage syllabique en franais 2. Laccent approche thorique 3. Le fonds primitif du franais et les emprunts aux langues anciennes 4. Le fonds primitif du franais et les emprunts aux langues modernes 5. Le franglais une langue cool 6. Les classes grammaticales des mots composs 7. Les onomatopes approche contrastive 8. Les noms propres dans les expressions argotiques en franais contemporain 9. Les adjectifs de couleur dans les expressions idiomatiques 10. Labrviation dans le vocabulaire de lcole

PROPUNERI DE TEME PENTRU LUCRAREA DE LICEN A. LIMBA ENGLEZ:

Conf. univ. dr. Rodica Pioariu A. LUCRRI CONTRASTIVE 1. The Article in English and Romanian, a Contrastive Study; 2. The Genitive Case in English and Romanian; 3. Expressing Purpose/Concession/Comparison in English; 4. The Gerund and the Infinitive in English and Romanian; 5. The Tense System in English and Romanian; 6. The Pronoun in English and Romanian; 7. Idiomatic English in Literature (Iris Murdoch, John Braine); 8. Homonyms, Synonyms and Antonyms in English and Romanian; 9. Cockney English and Black English Social Varieties of English; 10. Formal Informal Styles in English and Romanian 11. English for Specific Purpose; Characteristics 12. Collocations in English. B. CULTURA I CIVILIZAIA AMERICAN 1. Romanian-American Cultural Connections in the 20th Century; 2. The Failure of the American Dream Reflected in Arthur Millers Plays; 3. Individual and Destiny in the American Drama (Eugene ONeill, Arthur Miller, Tennessee Williams); 4. Human Condition from an American Perspective (with reference to Eugene ONeill, Arthur Miller, Tennessee Williams); 5. The Great Depression Reflected in American Literature; 6. The American Dramas Reception in Romanian Culture. Conf. univ. dr. Marinela Lupa A. LITERATURA ENGLEZA 1. Thomas Hardy and the Universe of his Novels 2. The Victorian Age and its Writers 3. Thomas Hardy and the Tragic Vision 4. The Romantic Novel 5. Romantic and Victorian Elements in Charlotte Brontes Novel Jane Eyre 6. The Role of Nature in Emily Brontes Wuthering Heights 7. Emily Bronte, Reality and Myth 8. Charles Dickens and his Children Protagonists 9. William Shakespeare and the Universe of his Plays 10. W. M Thackeray: Realism without Illusions 11. George Eliot and the traditional moral sensibility 12. Common Features in Thomas Hardy and John Fowless Novels 13. Searching Permanences with D. H. Lawrence and John Fowles

Lect. univ. dr. Maria tefnescu A: ISTORIA LITERATURII AMERICANE 1. Literature and society in colonial America 2. The Transcendental Movement 3. Nathaniel Hawthorne and the puritan vision of life 4. The fictional leviathan (Herman Melville) 5. The authorial histrio (E. A. Poe) 6. Definitions of the self: Walt Whitman, Emily Dickinson 7. Mr. Clemens and Mark Twain 8. The art of fiction (Henry James) 9. The literary scene at the beginning of the 20th century 10. Modernist poetry: Frost, Eliot, Williams, Pound, Stevens 11. The American Dream revisited ( F. Scott Fitzgerald) 12. Mythmaking and myth-breaking (Ernest Hemingway and William Faulkner) 13. American poetry since the40s (Sylvia Plath, Adrienne Rich, Allen Ginsberg, Robert Lowell, John Ashbery) 14. Postmodernist fiction (Thomas Pynchon, John Barth, Donald Barthelme) B. LITERATURA BRITANICA. MODERNISM, POSTMODERNISM 1. Oscar Wilde and the Aesthetic Movement 2. The novels of Henry James 3. J. Conrad and the ambiguities of colonialism 4. D. H. Lawrence, poet and novelist 5. T. S. Eliot and modernist poetry 6. Virginia Woolf and James Joyce narrative techniques in modernist fiction 7. Post-war British poetry (Dylan Thomas, Philip Larkin, Ted Hughes, Geoffrey Hill) 8. John Fowles and the postmodern experiment 9. J. Swift, Waterland Telling stories about history Lect. univ. dr. Gabriel Brbule A. BRITISH CULTURE AND CIVILIZATION 1. The United Kingdom a. Geography of Britain b. Great Britain and the United Kingdom c. Scotland and Wales d. Ireland 2. Historical perspectives a. History of Britain from the Celts to Elizabeth I b. History of Britain from Elizabeth I to Contemporary Britain 3. Multicultural Britain a. The shaping of a multicultural society b. The question of national identity 4. Family Life a. The importance of family in the society b. Extended to nuclear family c. Family ties and relationships 5. Gender a. The changes of gender role b. The impact of these changes in family life and society 6. Education and Work a. The influence of education on the kinds of profession b. The educational system and its problems 7. Leisure a. The leisure industry in the middle class society - its origin and its impact b. Comparing and contrasting leisure activities between classes c. "Time for a Drink: British Pub" 8. Media a. Kinds of media and its audience b. The power of media in the society c. Media ownership 9. Class and politics a. The existing class system b. The correlation between classes and politics 10. Sports in Britain

B. ENGLISH SYNTAX 1. Grupurile (nominale, verbale, prepoziionale) cu funciile sintactice 2. Propoziiile i relaiile dintre ele - realizarea coordonrii si subordonrii - funcii ale propoziiilor subordonate : THE SIMPLE SENTENCE THE SEQUENCE OF TENSES
REPORTED SPEECH

WORD ORDER COMPLEX SENTENCES RELATIVE CLAUSES CLAUSES OF PLACE, TIME AND MANNER NOMINAL CLAUSES IF CLAUSES CLAUSES OF PURPOSE CLAUSES OF RESULT CLAUSES OF REASON AND COMPARISON
CLAUSES OF CONCESSION CLAUSES OF CONTRAST

Lect. univ. dr. Teodora Popescu A. ENGLISH LANGUAGE TEACHING METHODOLOGY 1. Teaching vocabulary 2. Teaching grammar 3. Teaching skills 4. Teaching integrated skills 5. Bilingualism Multilingualism 6. Learner strategies 7. The language curriculum B. ENGLISH SEMANTICS 1. Lexical semantics 2. Componential analysis 3. Semantics and syntax 4. Semantics and Pragmatics C. DISCOURSE ANALYSIS 1. Media discourse 2. Political discourse 3. The discourse of advertising 4. Pragmatics and discourse context D. TRANSLATION STUDIES 1. Literary translation 2. Non-literary translation 3. Cultural equivalence in translation 4. Lexical / grammatical / discoursal / pragmatic equivalence in translation