MINISTERUL EDUCAŢIEI

AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA „PERSPECTIVA-INT”










Globalizare
(Program analitic)












Chişinău 2012
2
APROBAT:

Şedinţa cat. Şt. umanistice
ŞeI catedră ¸¸¸¸¸¸¸¸
,¸¸¸¸¨¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸2012
Comisia metodică ¸¸¸¸¸¸¸¸¸
,¸¸¸¨¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸ 2012
Senat ¸¸¸¸¸¸¸¸¸
,¸¸¸¸¨¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸¸2012



Programul analitic al cursului
Globalizare
Iace parte din completul de materiale didactico-metodice la disciplinele de proIil pentru
studenţii specialităţilor Relaţii Internaţionale şi Relaţii Economice Internaţionale,
Dreptul Interna’ional este elaborat de către


Mursa Elena– MA Relaii
Internaioonale, lector universitar










3


I. INTRODUCERE

La sIƏrşitul secolului al XX-lea s-au desIăşurat anumite evenimente, Ienomene care au
schimbat esenţial conotaţia civilizaţiei umane. Revoluţiile industrială şi inIormaţională au
contribuit Iundamental la dezvoltarea mediului de viaţă şi a societăţii ƛn era tehnologiilor
moderne. S-au activizat substanţial expansiunea corporaţiilor transnaţionale, devenind
agenţi politici, economici şi sociali ai relaţiiolr internaţionale. S-au micşorat rolul statelor
naţionale, iar destrămarea blocului statelor comuniste a adus la ƛngustarea şi micşorarea
contradicţiilor politice, sociale, economice dintre statele lumii.
Dezvoltarea globalizării este un proces complex care presupune multiple transIormări
ale tuturor aspectelor vieţii naţionale şi internaţionale a tuturor statelor de pe mapamond.
Ca rezultat, multe Iorţe politice din Occident considerau că s-a ƛnceput epoca restructurării
şi ƛnIloririi societăţii umane.
Cursul universitar ,Globalizare¨ se bazează pe analiza ştiinţiIică a evenimentelor care
au avut loc ƛn toate ţările lumii pe principiile şi particularităţile dezvoltării relaţiilor dintre
state, organizaţii internaţionale care s-au Iondat şi activează ƛn realitatea internaţională
contemporană.
Populaţia mapamondului care a ajuns la peste 6 miliarde de oameni se conIruntă ƛn
condiţiile globalizării cu diIerite probleme ƛn domeniul politicului, economiei, culturii
dezvoltării sociale, vieţii spirituale. Există anumiţi Iactori precum contradicţiile dintre
Nord şi Vest, lumea creştină şi cea musulmană, mişcarea terorismului etc., care
inIluenţează negativ relaţiile internaţionale. Żn acelaşi timp sau dezvoltat anumite valori ƛn
civilizaţia mondială: lumea a devenit mai tolerantă, ƛn anumite cazuri mai unită (ƛn lupta
contra terorismului), treptat se depăşeşte era rasială, creşte toleranţa statelor mari Iaţă de
statele mici, etc. Żn aceste condiţii cursul de ,Globalizare¨ ne permite să studiem, să
cunoaştem cele mai complicate evenimente ale lumii contemporane.
Divizarea internaţională a muncii, Iormarea zonelor de inIluenţă, dezvoltarea
producerii mondiale, Iormarea şi dezvoltarea corporaţiiolr transnaţionale, micşorarea
4
luptei politice dintre statele mari toate aceste evenimente şi Ienomene au redirecţionat
mersul dezvoltării istorice a lumii şi ele nu pot să rămƏnă ƛn aIara procesului de studiu.
Acest Ienomen a Iost pe larg studiat de către cercetătorii ƛn domeniu, ƛnsă nici pƏnă ƛn
ziua de azi nu s-a ajuns la un numitor comun ƛn ceea ce priveşte conceptul, Iormele sau
repercursiunile pe care le presupune acest proces, anume ƛn aceasta şi rezidă actualitatea şi
necesitatea studierii prezentului curs de către studenţii de la specialităţile Relaţii
Internaţionale şi Relaţii Economice Internaţionale.
Cursul de lecţii conţine 30 ore teoretice şi 30 ore practice, aprecierea studenţilor se va
Iace ƛn baza răspunsurilor de la examene, de asemenea vor Ii luate ƛn considerare şi
activităţile de la prelegeri şi seminare.

II. OBIECTIVELE GENERALE ALE CURSULUI.
1. La nivel de cunoaştere şi înţelegere:
· Să identiIice noţiunile şi obiectul de studiu al disciplinei;
· Să identiIice abordările teoretice ale procesului de globalizare;
· Să determine dimensiunile globalizării;
2. La nivel de aplicare:
· Să ƛnsuşească criteriile de selectare şi determinarea eIectelor globalizării;
· Să identiIice şi să clasiIice problemele globale cu care se conIruntă
societatea internaţională la etapa contemporană;
3. La nivel de integrare:
· Să prognozeze căile posibile de evoluţie a procesului de globalizare;
· Să aprecieze impactul procesului de globalizare asupra statelor slab
dezvoltate, inclusiv asupra RM.

III. FORME DE ACTIVITĂŢI ŞI DE EVALUARE
a) prelegeri; b) seminare; c) lucrul individual; d) evaluări sumative periodice /lucrări
de control, testări/; d)evaluarea sumativă Iinală (examen, semestrul I)
a) orele de curs vor avea loc sub Iormă de discuţii Iie care temă Iiind expusă şi pe un
suport de curs. Studenţii la lecţiile teoretice vor ƛnsuşi cele mai semniIicative noţiuni şi
5
abordări vizƏnd procesul de globalizare, vor Iace cunoştinţă cu cele mai importante blocuri
economice regionale de pe glob,
b) orele practice se vor desIăşura sub Iorma de discuţii, prezentări pe care studenţii le vor
pregăti ƛn prealabil, precum şi lucrul ƛn grup, care le va dezvolta capacitatea de a comunica
mai eIicient şi ƛi va stimula să lucreze ƛn echipă mai eIectiv.
c) O metodă pe care o pot practica studenţii ƛn timpul lucrului individual o poate
constitui analiza unui comunicat de presă. Studentul ƛşi alege un eveniment, care se
rapotează la una din temele cursului de globalizare, şi ƛl analizează prin prisma
următoarelor criterii:
· unde şi cƏnd a avut loc evenimentul, este de importanţă regională sau mondială;
· cauzele şi desIăşurarea evenimentului;
· consecinţele acestuia pentru comunitatea internaţională.
Pentru a elabora acest comunicat şi pentru o reIlectare cƏt mai obiectivă a evenimentului,
studentul trebuie să ţină cont de următoarele surse mass-media:
1. emisiunile televizate (programele de ştiri, emisiunile analitice, talk-
showuri etc);
2. canale de televiziune de profil
§ ŘEuronewsŨ - reIlectă evenimentele petrecute ƛn spaţiul Uniunii Europene,
cƏt şi ƛn lume;
§ ŘBBCŨ - reIlectă evenimentele de pe ƛntreg mapamondul;
§ ŘCNNŨ - pune accent ƛn special pe noutăţile din SUA şi ƛntr-o anumită
măsură reIlectă ştirile internaţionale;
§ «ВестиŨ - pune accent ƛn special pe noutăţile din Rusia şi ƛntr-o anumită
măsură reIlectă ştirile internaţionale;
§ «МирŨ - pune accent ƛn special pe noutăţile din spaţiul CSI şi ƛntr-o
anumită măsură reIlectă ştirile internaţionale;
§ ŘRealitateaTVŨ - pune accent ƛn special pe noutăţile din RomƏnia şi ƛntr-o
anumită măsură reIlectă ştirile internaţionale;
§ ŘAntena 3Ũ - pune accent ƛn special pe noutăţile din RomƏnia şi ƛntr-o
anumită măsură reIlectă ştirile internaţionale;
6
§ ŘProTVŨ - pune accent ƛn special pe noutăţile din RomƏnia şi ƛntr-o
anumită măsură reIlectă ştirile internaţionale; etc.
3. presa scrisă ce reflectă situaţia internă din Republica Moldova:
§ ŘJurnal de ChişinăuŨ
§ ŘFluxŨ
§ ŘSăptămƏnaŨ
§ ŘMoldova SuveranăŨ
§ ŘECOŨ
§ ŘTimpulŨ, etc.
4. presa electronică:
§ ŘAVА.MDŨ - reIlectă evenimentele petrecute ƛn Republica Moldova,
spaţiul Uniunii Europene, RomƏnia, Ucraina, etc.;
§ ŘFreeMD.inIoŨ - reIlectă evenimentele din autoproclamata republică
moldovenească nistreană;
§ «СONINFO.mdŨ - pune accent pe ştirile economice din Republica
Moldova;
§ ŘEuropa.mdŨ - reIlectă evenimentele şi relaţiile ƛntre Republica Moldova
şi Uniunea Europeană; etc.
5. agenţii de presă:
§ ŘInIo-PrimŨ
§ ŘBASA-press.Ũ
§ ŘDECA-press.Ũ
§ ŘFrance-press.Ũ
§ ŘReuters.Ũ, etc.
Studentul ƛşi va elabora comunicatul ƛn Iormă scrisă, ƛn volum de pƏna la 200 cuvinte,
pe care ulterior o va prezenta verbal proIesorului şi colegilor ƛn timpuol seminarului.
d) testările periodice vor avea loc la Iinisarea Iiecarui compartiment, după modelul
prezentat mai jos.
e) Evaluarea sumativă finală va avea loc sub Iorma de examen, verbal, ƛn conIormitate
cu orarul de examinare stabilit de secţia studii.
Nota Iinală se calculează ƛn baza mediei următorilor parametri:
7
- 10° - Irecvenţa şi activitatea la orele teoretice;
- 20° - nota pentru activitatea la seminare pe parcursul anului;
- 20° - nota pentru testul scris;
- 50° - răspunsul la examenul Iinal.


IV. REPARTIZAREA ORELOR ŞI CREDITELOR PENTRU CURSUL SISTEME
POLITICE INTERNAŢIONALE :

s
e
m
e
s
t
r
u
l

e
v
a
l
u
a
r
e
a

N
r
.

c
r
e
d
i
t
e

N
r
.

o
r
e

t
o
t
a
l

Secţia studii la zi Secţia studii Iără Irecvenţă
Contact direct Indivi
dual
Contact direct Indivi
dual total Teore
tice
Prac
tice
Teore
tice
Prac
tice
V ex 4 120 60 30 30 60 16 8 96

V. PLANUL TEMATIC ŞI REPARTIZAREA ORELOR
Nr.

Tematica
Num. de
ore
Zi I/I
Compartimentul 1 Fundamente teoretice ale procesului de
Globalizare

T Pr In T Pr. In
Tema 1 Noţiuni introductive privind globalizarea 2 2 4
4
2
6
Tema 2 Dezvoltarea politică a lumii. Direcţiile
principale ale Politicii Mondiale
2 2 4 6
Tema 3 Statul naţional ƛn contextul globalizării 2 2 4
2
6
Tema 4 Interconexiunea dintre globalizare şi
economia mondială
2 2 4
8
Compartimentul 2

Regionalismul în contextul Globalizării
Tema 5. Corelaţia dintre globalizare şi integrarea
regională
2 2 4
2
2
8
12Tema 6. Procesul de integrare europeană. Formarea
UE şi rolul ei pe arena mondială.
2 2 4 8
Tema 7 Dezvoltarea proceselor integraţioniste pe
continentele americane
2 2 4 2 6
8
Tema 8. Integrarea regională ƛn Orientul Mijlociu,
AIrica şi Asia
4 2 6 6
Compartimentul 3

Problemele globale ale lumii contemporane
Tema 9. Conceptul problemelor globale, clasiIicarea
acestora. Cauzele apariţiei lor şi căile de
soluţionare a acestora
2 2 4
2
2
8
Tema 10. Problema demograIică ƛn contextul
globalizării
2 2 4 6
Tema 11. Problema ecologică şi inIluenţa ei asupra
relaţiilor internaţionale
2 2 4
2
8
Tema12. Problema subdezvoltării ƛn condiţiile
globalizării
2 2 4 6
Tema 13. Problema menţinerii păcii pe glob 2 2 4
2
6
Tema 14. Terorismul internaţional şi consecinţele
acestuia asupra comunităţii internaţionale
2 2 4 8
Tema 15. Internaţionalizarea crimei organizate şi
implicaţiile acesteia asupra societăţii globale
2 2 2


Total: 30 30 60 16 8 96


VI. CONŢINUTUL ORELOR TEORETICE
Compartimentul 1
Fundamente teoretice ale procesului de Golbalizare

Tema 1. Noţiuni introductive privind globalizarea

Scopul şi obiectivele cursului. Noţiunile, abordările şi Iormele globalizării.
Globalizarea privită ca ,westernizare¨ şi ,americanizare¨. Internaţionalizare
Transnaţionalizare - Globalizare. Actorii globalizării: a) guvernele, b) instituţiile
economice internaţionale, c) Companiile Transnaţionale (CTN), d) mişcările sociale
organizate de societatea civilă. Dimensiunile globalizării. Importanţa şi inIluienţa noilor
tehnologii ƛn procesul de globalizare. Robotizarea şi Internetul noi provocări. Spaţiul
inIormaţional ƛn contextul globalizării.

Tema 2. Dezvoltarea politică a lumii. Direcţiile principale ale Politicii Mondiale

Coraportul dintre politica mondială şi politica internaţională. IntensiIicarea
interdependenţei lumii. Modelul uni, bi şi multipolarismului mondial. Rolul statului ƛn
procesul globalizării. Noile Iuncţii ale statului şi Noua realitate mondială. Democraţia ƛn
contextul globalizării. Conceptul de guvernare mondială la etapa actuală. Noile valori şi
Iundamentalismul ƛn contextul globalizării. Corelaţia politică externă, politică mondială,
globalizare. Societate civilă mondială şi globalizare.
9

Tema 3. Statul naţional în contextul globalizării

Evoluţia statului naţional. Sistemul internaţional de state. DeIicitele şi problemele
ƛntƏmpinate de către statul naţional ƛn condiţiile globalizării. Stat naţional, bloc statal,
societate globală. Provocările globalizării la adresa statelor. Internaţionalizarea legii.
Interesul naţional ƛn contextul globalizării. Opinia publică mondială şi puterea de stat.


Tema 4. Interconexiunea dintre globalizare şi economia mondială
Noile realităţi ale economiei mondiale. Factorii globalizării economice. Comerţul
internaţional ƛn contextul procesului de globalizare. Economia inIormaţională.
Societăţile/Companiile Transnaţionale şi rolul lor ƛn procesul de globalizare. Liberalizarea
economiilor şi urmările sale. Sistemul Iinanciar mondial. Globalizarea pieţelor Iinanciare.
Fluxurile de capital şi importanţa lor. FMI, BM, G-8. Globalizarea şi regionalizarea
economică.

Compartimentul 2
Regionalismul în contextul Globalizarii

Tema 1. Corelaţia dintre globalizare şi integrarea regională

Abordări politice şi economice ale procesului de integrare regională. Etapele integrării
economice: zona economică de liber comerţ, uniunea vamală, piaţa comună, uniunea
economică, uniunea economică şi monetară. Corelaţia globalizare regionalizare.

Tema 2 Procesul de integrare europeană. Formarea UE şi rolul ei pe arena mondială

Premisele globale ale integrării europene. Rolul SUA. Importanţa Iactorului sovietic ƛn
procesul de integrare regională. Dinamica integrării europene: CECO; CEE; EURATOM;
AUE; Uniunea economică şi monetară; Uniunea politică. Problema extinderii UE.
Constituţia europeană. Uniunea Europeană la etapa actuală.

Tema 3. Dezvoltarea proceselor integraţioniste pe continentele americane

Premisele integrării nord americane. Rolul relaţiilor comerciale, investiţiilor şi migraţiei
regionale. Acordul Liberului Schimb Canada – SUA: structură, importanţă, prevederi.
NAFTA prevederi şi structură. Gestionarea NAFTA. Perspectivele integrării nord
americane.
Premisele integrării ƛn America de Sud. Mecanisme ale integrării regionale şi
subregionale: Pactul Andin; Piaţa Central Americană; MERCOSUR. Perspectivele
integrării ƛn America de Sud.

Tema 4. Integrarea regională în Orientul Mijlociu, Africa şi Asia

10
Regionalitatea Orientului Mijlociu: speciIicul şi trăsăturile deIinitorii. Impactul pan-
arabismului asupra integrării regionale. Liga Arabă: importanţă, structură şi sarcini. Piaţa
Comună Arabă. Securitatea colectivă ƛn cadrul Ligii Arabe. Importanţa Iactorului
petrolier. Integrarea subregională: Consiliul de Cooperare în Golful Piersic şi Uniunea
Maghrebului.
SpeciIicul integrării regionale ƛn AIrica. Rolul pan-aIricanismului, comunităţii social-
culturale, colonialismului şi Iactorilor externi ƛn procesul de regionalizare. Integrarea
general regională vest aIricană: ECOWAS, Uniunea Economică şi Monetară a Africii
de Vest. Integrarea regională ƛn AIrica de Sud: Comunitatea de Dezvoltare a Africii de
Sud.
Premisele integrării regionale asiatice. ASEAN şi rolul său ƛn integrarea regională.
Iniţiativele ASEAN de integrare economică. Zona comerţului liber ASEAN. Proiectul
Grupului de Cooperare Economică şi urmările sale. CACO. EurAsEC-ul şi APEC-ul şi
importanţa lor.

Compartimentul 3
Problemele globale ale lumii contemporane

Tema 1. Conceptul problemelor globale, clasificarea acestora. Cauzele apariţiei lor şi
căile de soluţionare a acestora

Problemele globale ale contemporaneităţii: esenţa şi cauzele apariţiei lor, clasiIicarea
problemelor globale contemporane. Caracterul general-uman al problemelor globale ale
contemporaneităţii şi căile de soluţionare ale lor.

Tema 2. Problema demografică în contextul globalizării

Evoluţia proceselor demograIice ƛn sec.XX-XXI. Explozia demograIică din a doua
jumătate a sec. XX. Urbanizarea şi industrializarea. Rolul oraşului ƛn contextul
globalizării. Procesele migraţioniste: cauze, evoluţie şi urmări. InIluenţa proceselor
migraţioniste asupra relaţiilor internaţionale. Problemele etnosociale ƛn noile condiţii.

Tema 3. Problema ecologică şi influenţa sa asupra relaţiilor internaţionale

SIidările ecologice ƛn a doua jumate a sec. XX- ƛnceputul sec XXI. Formele deteriorării
mediului. InIluenţa problemelor ecologice asupra sistemului contemporan de relaţii
internaţionale. Resursele naturale limitate. Resursele energetice şi problema energetică
contemporană. Rolul organizaţiilor internaţionale ƛn rezolvarea problemelor ecologice.

Tema 4. Problema subdezvoltării în condiţiile globalizării

Problema sărăciei la nivel contemporan, ţările lumii a treia. Decalajul Nord Sud.
Impactul industrializării asupra acestei probleme. Cauzele sistemice ale subdezvoltării.
Rolul statului naţional şi a comunităţii internaţionale ƛn eradicarea sărăciei. Concepţia
dezvoltării durabile. Factorii dezvoltării durabile.
11

Tema 5. Problema menţinerii păcii pe glob

Schimbarea raportului de Iorţe la nivel global. Punctele de tensiune globală. Centrele de
putere şi sIerele de inIluenţă. Potenţialul militar şi nuclear al lumii. Dimensiunea politică a
armelor nucleare. Noile provocări şi crize ale regimurilor internaţionale de nerăspƛndire a
armamentului de distrugere ƛn masă.


Tema 6. Terorismul internaţional şi consecinţele acestuia asupra comunităţii
internaţionale

Trăsături generale ale terorismului internaţional. Formele terorismului internaţional:
bioterorismul, terorismul transIronatlier, terorismul inIormaţional etc.
Mişcări şi organizaţii teroriste internaţionale. Perspectivele evoluţiei terorismului
internaţional. InIluenţa terorismului asupra politicii.

Tema 7. Internaţionalizarea crimei organizate şi implicaţiile acesteia asupra societăţii
globale

Criminalitatea transIrontalieră. TraIicul de arme. TraIicul de Iiinţe umane. Comerţul de
droguri. Spălarea banilor: importanţă şi premise. Dimensiunea mondială a crimei
organizate. Corupţia Ienomen global. Cauzele expansiunii corupţiei. Combaterea
corupţiei.

VII. CONŢINUTUL ORELOR PRACTICE
Tema 1. Noţiuni introductive privind globalizarea

1. Globalizarea contemporană şi Iormele sale de maniIestare
2. Abordările globalizării
3. Actorii globalizării
4. Consecinţele procesului de globalizare

Tema 2. Dezvoltarea politică a lumii. Direcţiile principale ale Politicii Mondiale

1. Conceptul de Politică mondială. Corelaţia cu politica internaţională
2. Impactul globalizării asupra Relaţiilor Internaţionale
3. Concepţia ,Guvernului mondial¨
4. Societatea civilă mondială

Tema 3. Statul naţional în contextul Globalizării

1. Evoluţia rolului statului naţional ƛn contextul globalizării
2. Provocările (DeIicitele) statului ƛn procesul de globalizare
3. Raportul Stat naţional societate civilă ƛn cadrul globalizării
12

Tema 4. Interconexiunea dintre globalizare şi economia mondială

1. Factorii ce determină globalizarea economică
2. Comerţul internaţional ƛn contextul globalizării
3. Impactul globalizării asupra Iorţei de muncă
4. Globalizarea sistemului Iinanciar mondial şi urmările sale
5. Globalizarea şi regionalizarea economică

Tema 5. Corelaţia dintre globalizare şi integrarea regională

1. Procesele de integrare regională ƛn contextul globalizării
2. Abordările politice ale integrării regionale
3. Abordările economice ale integrării regionale

Tema 6. Procesul de integrare europeană. Formarea UE şi rolul ei pe arena mondială

1. Premisele mondiale ale integrării europene
2. Evoluţia procesului de integrare europeană. Extinderile UE
3. Rolul şi locul Uniunii Europene ƛn procesul de globalizare

Tema 7. Dezvoltarea proceselor integraţioniste pe continentele americane

1. Premisele declanşării proceselor integraţioniste ƛn America
2. Integrarea regională ƛn America de Nord
3. Mecanismele de integrare regională ƛn America Latină

Tema 8. Integrarea regională în Orientul Mijlociu, Africa şi Asia

1. Perspectivele integrării regionale ƛn Orientul mijlociu
2. Procesele de integrare subregională pe continentul AIrican
3. Mecanisme de integrare ƛn Asia

Tema 9. Problema demografică în contextul globalizării

1. Impactul exploziei demograIice asupra Relaţiilor Internaţionale
2. Rolul urbanizării ƛn evoluţia internaţională
3. InIluienţa proceselor migraţioniste asupra relaţiilor internaţionale

Tema 10. Problema ecologică şi influenţa sa asupra relaţiilor internaţionale

1. Problematica ecologică la ƛnceputul sec. XXI
2. Resursele naturale limitate. Resursele energetice şi problema energetică contemporană
3. Rolul organizaţiilor internaţionale ƛn rezolvarea problemelor ecologice

Tema 11. Problema subdezvoltării în condiţiile globalizării
13

1. Cauzele sistemice ale subdezvoltării
2.Impactul industrializării asupra sărăciei mondiale. Decalajul Nord Sud
3. Concepţia dezvoltării durabile. Rolul statului naţional şi a organizaţiilor internaţionale
ƛn eradicarea sărăciei

Tema 12 Problema menţinerii pe glob

1. Schimbarea raportului de Iorţe la sIƛrşitul sec. XX
2. Potenţialul militar şi nuclear la etapa contemporană
3. Criza regimurilor internaţionale de nerăspƛndire a armamentului de distrugere ƛn masă

Tema 13. Terorismul internaţional şi consecinţele acestuia asupra comunităţii
internaţionale

1. Fenomenul terorismului la etapa contemporană. Formele terorismului internaţional
2. Dimensiunea politică a terorismului internaţional
3. Mişcările şi organizaţiile teroriste

Tema 14. Internaţionalizarea crimei organizate şi implicaţiile acesteia asupra
societăţii globale

1. Dimensiunea mondială a crimei organizate şi evoluţia sa ƛn contextul globalizării
2. Corupţia şi cauzele expansiunii sale
3. Criminalizarea economiei mondiale





















14






VIII.MODEL DE TEST
TEST


1.Daţi noţiunea de
globalizare.






0,75

2.Care sunt, în
opinia d-stră,
factorii care au dus
la declanşarea
acestui proces






0,25
3.Ce dimensiuni
ale globalizării
cunoaşteţi ?






0,5

4.Influenţeză
procesul
globalizării
economia
mondială ?
Argumentaţi-vă
răspunsul.






0,5
5.Care este
impactul
globalizării asupra
politicii mondiale ?






0,5
6.Ce influenţe are
globalizarea
asupra statului
naţional ?





0,5
15

7.Constituie
integrarea
regională o etapă
premergatoare a
globalizării ?






0,5
8.Care este
evoluţia procesului
de integrare
europeană?

(extinderile)






0,75


9.Rolul şi locul UE
în lume la
momentul actual.






0,75
10.Evoluţia şi
nivelul actual al
integrării
economice
regionale pe
continentul
american.







0,75



11.NAFTA
Tratatul de
constituire(sau
anul constituirii),
statele membre,
scopurile





0,75

12.MERCOSUR
Tratatul de
constituire(sau
anul constituirii),
statele membre,
scopurile






0,5
13.Ce presupune
Zona de Liber
Schimb
pe continentul
american ?





0,75
16



14.ECOWAS
Tratatul de
constituire(sau
anul constituirii),
statele membre,
scopurile






0,5
15.Liga Arabă
Tratatul de
constituire(sau
anul constituirii),
statele membre,
scopurile






0,5
16.ASEAN
Tratatul de
constituire(sau
anul constituirii),
statele membre,
scopurile






0,5


















17


IX. BIBLIOGRAFIE:
Literatura:
1. Bari Ioan, Probleme actuale contemporane, Bucureşti, 2003.
2. Marin Dinu, şi alţii, Modelul europen de integrare, Bucureşti, 2005
3. Odagiu Galina, Integrarea economică europeană (curs universitar), Chişinău, 2001
4. Marin Dinu, şi alţii, Economie europeană, Bucureşti, 2004
5. Emilian M. Dobrescu, Integrarea economică, Bucureşti, 2001
6. Morega D. I., Impactul globalizării economiei mondiale supra comerţului
internaţional, Teză de doctor.
7. Bugaian Carolina, Conceptul şi modalităţile asigurării securităţii economice a ţării,
Chişinău, 2003
8. Gribincea A, Globalizarea economică: tendinţe şi probleme, Chişinău, 2002
9. Frumusachi E, Globalizarea ca tendinţă de dezvoltare a economiei şi perspectivele
pentru Republica Moldova, Chişinău, 2003
10. Iliescu I, Integrare şi globalizare, Bucureşti, 2003
11. Republica Moldova ƛn cadrul procesului de globalizare (masă rotundă). ASEM,
Chişinău, 2003
12. Popescu M, Globalizare şi dezvoltare trivalentă, Bucureşti, 1999.
13. Probleme regionale ƛn contextul procesului de globalizare(simpozion internaţional),
Chişinău, 2002
14. Posea C., Geostrategia: argumente şi analiză, Sibiu, 1996
15. Making globalization work Ior everyone. The European Union and world trade.,
European Communities, Brussel, 2003

Pagini web:
Organizaţii regionale şi internaţionale:
www.pnud.md
http://www.asean.or.id
www.mercosur.com
www.ecowas.int
www.wto.org
http://www.web.worldbank.org
www.undp.org
www.europa.eu.int
www.aIrica-union.org
Reviste online de politica şi relaţii internaţionale:
18
www.sIerapoliticii.ro
www.Irance.attac.org
SUBIECTELE PENTRU EXAMEN
Globalizare
Specialităţile: Relaţii Internaţionale şi
Relaţii Economice Internaţionale
Irina Gotişan, MA Administraţie Publică, lector
1. DeIiniţi noţiunea de globalizare. Explicaţi conceptul şi esenţa procesului de
globalizare. Argumente pro şi contra globalizării.
2. Abordările procesului de globalizare. Dimensiunile globalizării (politică, economică,
socială, etc.) şi Iactorii care au determinat declanşarea procesului de globalizare.
3. Actorii globalizării: a) guvernele, b) instituţiile economice internaţionale, c)
Companiile Transnaţionale (CTN), d) mişcările sociale organizate de societatea civilă
4. Impactul globalizării asupra economiei mondiale. Factorii ce determină globalizarea
economică mondială.
5. Rolul şi importanţa Corporaţiilor Transnaţionale (CTN) ƛn procesul de globalizare.
Impactul globalizării asupra comerţului internaţional.
6. Globalizarea şi regionalizarea economică. Importanţa noilor tehnologii şi a spaţiului
inIormaţional ƛn procesul de globalizare.
7. Conceptul şi esenţa Politicii mondiale. Explicaţi corelaţia: Relaţii Internaţionale
Poltică Internaţională Politică mondială.
8. Corelaţia dintre procesul de globalizare şi sistemul internaţional de state.
9. Impactul globalizării asupra societăţii civile mondiale.
10. SIidările statului naţional ƛn condiţiile globalizării. Interesul de stat ƛn contextul
globalizării. Conceptul de guvernare mondială la etapa actuală.
11. Conceptul şi esenţa proceselor de integrare regională, corelaţia cu Ienomenul
globalizării. Abordările politice şi economice ale integrării regionale. Formele
integrării economice.
12. Particularităţile procesului european de integrare. UE ca model de globalizare prin
integrarea regională.
13. Prin ce se caracterizează procesul de integrare regională nord americană. Numiţi
cele mai importante blocuri regionale succesele şi deIicienţele lor.
14. SpeciIicul integrării regionale ƛn America de Sud. Enumeraţi cele mai importante
blocuri regionale scopurile şi rezultatele obţinute.
15. SpeciIicul şi perspectivele integrării regionale ƛn AIrica (ECOWAS şi AIrica de Sud)
şi ƛn lumea islamică (Consiliul de Cooperare ƛn GolIul Piersic, Uniunii Statelor
Maghrebului, Liga Arabă).
16. Mecanisme de integrare regională şi perspectivele lor ƛn Asia (ASEAN, EurAsEC,
APEC).
17. Conceptul problemelor globale, clasiIicarea acestora. Cauzele apariţiei lor şi căile de
soluţionare a acestora.
18. Evoluţia proceselor demograIice ƛn sec XX-XXI. Explozia demograIică şi procesele
migraţioniste inIluenţa acestora asupra relaţiilor internaţionale.
19
19. Formele deteriorării mediului şi impactul lor asupra relaţiilor internaţionale.
Resursele energetice limitate şi problema energetică. Rolul organizaţiilor
internaţionale ƛn rezolvarea problemelor ecologice.
20. Terorismul internaţional: clasiIicarea acţiunilor teroriste, cauze şi corelaţia cu politica.
Mişcări şi organizaţii teroriste.
21. Subdezvoltarea şi implicaţiile sale pentru lumea contemporană. Cauzele
subdezvoltării şi măsuri de eradicare a sărăciei. Rolul statului naţional şi a
organizaţiilor internaţionale in lupta contra sărăciei.
22. Problema menţinerii păcii ƛn sistemul internaţional contemporan. Potenţialul militar şi
nuclear al lumii ameninţare asupra securităţii internaţionale. Blocurile militare
succese şi eşecuri.
23. Internaţionalizarea criminalităţii organizate. Corupţia şi criminalitatea transIrontalieră
ca Ienomene globale.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful