Realizat de R.

Panţa

SECURITATEA CA PACE

PLAN:
1. 2. 3.

Sociologia păcii şi a războiului. Conflictul şi violenţa structurală. Axiomele conflictului internaţional

PACE
Ò

SECURITATEA înţeleasă ca instituire a PĂCII.

ISTORIC
Ò

Peace studies - la sfârşitul secolului al XVIIIlea în filosofia lui Immanuel Kant, Das Eterne Frieden (pacea eternă).

IM. KANT
Ò

Ò

Kant este considerat întemeietor al filosofiei liberale conform căreia „democraţiile nu luptă între ele”. Cu alte cuvinte, ipotetic, dacă toate statele ar deveni democraţii veritabile, războiul ar dispărea.

D. GUSTI
Aspectele razboaielor sunt prezentate de D. Gusti prin doua perspective opuse cea pacifista si cea antipacifista:

Ò

DIMITRIE GUSTI
Ò

(n. 13 februarie 1880, Iași; d. 30 octombrie 1955), a fost un filosof, sociolog și estetician român.

ASPECTUL ISTORIC
Ò Ò

-pacifistă - războiul este un simplu rest primitiv al trecutului care poate foarte bine să fie suprimat fără a fi afectată viaţa popoarelor, fiind o simplă prejudecată sîngeraoasă şi dureroasă.

-antipacifistă - dacă exista vreun progres al omenirii atunci acesta se face numai prin războaie, după cum o dovedeşte întreaga istorie a umanităţii.

ASPECTUL ETIC
Ò

Ò

-pacifistă - RĂZBOIUL - o instituţie profund imorală şi criminală, fiind o şcoală a crimei, care exprimă o degradare a omului în animalitate şi care încalcă cea mai elementară regulă morală - să nu ucizi. Statul şi societatea susţin două concepţii total opuse şi care se contazic fundamental între ele - o morală şi un drept în timp de pace şi cu totul altă morală şi alt drept în timp de război - ceea ce este în timp de pace asasinat sau furt, în timp de război devine eroism.

ASPECT ETIC
-antipacifista - RĂZBOIUL cultivă cele mai nobile şi frumoase virtuţi omeneşti fiind o minunată şcoală a altruismului. Ò Razboiul este de o neintrecută moralitate deoarece în război oamenii luptă pentru o idee, pentru un ideal. Omenirea nu poate trăi şi evolua fără aceste idei generoase, războaiele trezind societăţile din starea lor de apatie şi amorţeală
Ò

ASPECTUL BIOLOGIC
-pacifista - războiul este inutil din punct de vedere biologic şi este primejdios sănătăţii unei naţiuni. Ò Este un detestabil instrument al selecţiei individuale, fiind o arenă în care dispar elementele cele mai destoinice şi sănatoase ale unei naţiuni, lăsînd în urmă doar elementele debile şi bolnăvicioase.
Ò Ò

-antipacifista - războiul este util în selecţia naţiunilor ameliorînd continuu şi constant specia omenească. El face să supravieţuiască naţiunile cele mai sănătoase compensînd astfel pierderile prin selecţia individuală.

ASPECTUL JURIDIC
Ò

-pacifista - războiul este falimentul dreptului prin intronarea forţei brutale este o reîntoarcere a civilizaţiei la barbarie, a dreptului la anarhia primitivă.

Ò

Ò

-antipacifistă - există un drept al războiului, fiind înlocuit momentan codul moral din timp de pace cu un alt cod. Uciderea militară este echivalentă cu pedeapsa cu moartea în timp de pace. Războiul nu are numai un drept ci şi o procedură bine stabilită.

ASPECTUL POLITIC
Ò

Ò

Ò

-pacifistă – Dreptul războiului urmareşte două tendinţe cu caracter politic: 1.împiedicarea relativă a războiului prin tratate internaţionale şi mediaţii 2. eliminarea radicală a războiului dintre state prin recunoaşterea ideii arbitrajului.

Ò

-antipacifistă –Marea valoare a războiului ca organ politic constă într-un proces de creare: a evoluţiei politicii internationale şi a unui nou drept international (dreptul forţei).

ASPECTUL ECONOMIC
Ò Ò

-pacifistă – consideră razboiul ca distrugatorul valorilor economice dezorganizînd şi paralizînd complet orice viaţă economică.

-antipacifistă – consideră razboiul ca o condiţie a organizaţiei economice.

RĂZBOIUL
Ò

este mijloc – nu are valoare în sine,ci numai întrucat este determinat de valoarea unui SCOP → scopurile care se realizează prin razboi reprezintă CAUZELE RAZBOIULUI.

2. CONFLICTUL ŞI VIOLENŢA STRUCTURALĂ.
Conceptul central al studiilor de pace este CONFLICTUL.

CONFLICTUL
Ò

Johan Galtung, defineşte conflictul ca fiind „mult mai mult decât ceea ce este vizibil cu ochiul liber şi numită „problemă” sau violenţă directă.

CONFLICT
Ò

Galtung leagă INSTITUIREA PĂCII de REDUCEREA VIOLENŢEI (TRATAMENTUL) şi de EVITAREA acesteia (prevenirea).

CONFLICT
Ò

După Galtung, orice conflict conţine o contradicţie internă, derivată fie din faptul că doi actori urmăresc UN SINGUR LUCRU, care este unic, fie din din faptul că ACELAŞI ACTOR URMĂREŞTE DOUĂ LUCRURI DIFERITE.

CONFLICT
conflictul = atitudini/presupoziţii + comportament + contradicţie/rezolvare”. Ò Galtung atenţionează că, pentru rezolvarea conflictului, este nevoie de “tratament” pentru toate cele trei componente ale triadei.
Ò

3. INSTAURAREA PĂCII. AXIOMELE CONFLICTULUI INTERNAŢIONAL.
Ò

Herbert Kelman (1997) a formulat axiomele conflictului internaţional:

CONFLICT INTERNAŢIONAL
Ò

a) Conflictul internaţional este un proces ghidat mai degrabă de NEVOILE ŞI TEMERILE (PERCEPŢIILE) COLECTIVE decât de CALCULUL OBIECTIV ŞI RAŢIONAL AL INTERESELOR NAŢIONALE din partea decidenţilor politici.

CONFLICTUL INTERNAŢIONAL
Ò

b) Conflictul internaţional este un PROCES INTERSOCIETAL, nu doar unul dintre state sau guverne.

CONFLICTUL INTERNAŢIONAL
Ò

c) Conflictul internaţional este un proces cu multiple aspecte ale influenţei reciproce şi nu doar un instrument al puterii coercitive.

CONFLICTUL INTERNAŢIONAL
Ò

d) Conflictul internaţional este UN PROCES INTERACTIV, cu STADII DE ESCALADARE, dinamică auto-perpetuativă şi nu doar o fază a unei acţiuni şi reacţiuni din partea unor anumiţi actori.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful