www.referat.

ro

Delta Dunarii - Rezervatie a biosferei

ntre fluviile care au renume i care sunt navigabile cnd vii de la mare este i Istrul... -nota Herodot din Halicarnas n Istorii (484-425 . Hr.), cea mai veche descriere a inuturilor de la Dunrea de Jos; Publius Ovidius Naso(cca 10-15d. Hr.) remarca i el c ...Danubiu-i cel mai mare,/Mai jos de Nil s fie, el nu vrea nicidecum. Al doilea fluviu al Europei si al 26-lea din lume, cu aproape 2900km lungime, peste 800 000km2dimensiunea bazinului populat de cca 80 000 000 locuitori din opt ri - aceasta ar fi cartea de vizit a generoasei ci de ap ce-i ndeplinete statornic de milenii rolul drumului marecunoscut, apreciat i btut de barcaze feniciene, trireme greceti, galere romane, corabii i caravele bizantine, genoveze, galioane veneiene, bolozane turceti, siece cazaceti, remorchere, lepuri i motonave n vremurile mai noi. Istros n limbajul argonauilor si n mitologia de pe malurile Nilului, Phisos la fenicieni, DanareDonaris la traco-gei, Istrus - Histr- Danubius pentru romani, Rio Divino de la curtea lui Carol Quintul i Le roi des fluves de lEurope n opinia lui Napoleon Bonaparte, Dunrea strbate pe teritoriul Romniei ultimii 1075km ncheindu-i calea prin Delt - cea mai reprezentativ de pe btrnul continent i una dintre cele mai complexe din lume. Intrat pe pmnturile rii noastre ca printr-un monumental arc de triumf, prin Deflieul Cazanelor, Dunrea o prsete prin uriaul, somptuosul, mirificul evantai al deltei(Geo Bogza). Este un capt de lume original, unic n felul su: cel mai tnr pmnt al Europei vecin unora dintre cei mai btrni muni ai planetei(Mcin, masiv hercinic, cca 400 milioane de ani) - petec de ape i pmnt venic n lupt, mereu altfel, pienjeni de canaluri, grinduri, grle, pduri cu aspect tropical, dune fluvio-marine ntr-o ampl, permanent metamorfoz. Nu-i de mirare aadar c informaiile de ordin istoric difer: acelai Herodot credea c Dunrea se mparte la vrsare n 5 brae, relatare susinut de Eratostene din Alexandria i de greculPolybiu (272-120 . Hr.), contrazis la nceputul mileniului al erei noastre de geograful Strabon din Pont care numra 7 brae, de romanul Pliniu cel Btrn convins c erau 6, de egipteanul Claudiu Ptolemeu(cca90-168 d. Hr.) revenit la 7 brae de vrsare ale Dunrii n mare, inclusiv Gura sfnt; Hrile Evului Mediu nu sunt nici ele mai consecvente, Dunrea se vrsa ba n Marmara, ba n Dardanele, iar dac-i adun totui apele n Marea Neagr i se deseneaz fie un bra-dou, fie vreo 5-6, cte unul rtcit i prin portul Constana... Abia n 1856 cpitanul Engley Spratt ntocmete o hart mai aproape de realitate; adic de contemporaneitatea sa, pentru c astzi lucrurile stau deja altfel: farurile instalate la malul mrii n 1802 (Sulina) i 1865 (Sf. Gheorghe) se afl acum la 2-3km inapoia rmului. I.Populaia i aezrile Populaia Deltei are un mod de via neschimbat de secole. Implantarea unam discret a permis supravieuirea uimitoarelor ecosisteme din Delt. ntinderea mare a apei explic numrul mic al locuitorilor (n jur de 22000 de locuitori), cu toate c sporul natural este mult peste media rii(7-80/00). Mobilitatea teritorial a cunoscut deplasri definitive i deplasri temporare pentru lucru, studii etc. Populaia Deltei este grupat n 15 localiti rurale i 2 orae: Tulcea i Sulina. Tulcea: poarta de intrare n Delt, ora cu puin sub 100 000 locuitori, construit pe locul aezrii geto-dace Aegyssus, datat acum 2600 de ani, menionat cu actualul nume n 1595 pe harta lui Paolo Giorgici. Este un ora cu funcie naval, industrial i turistic.

Sulina: cel mai estic ora al rii, situat la gura braului Sulina, oraul romnesc cu cea mai mic altitudine (3,5 m), port de intrare a vaselor maritime pe Dunre. II.Vegetaia n Delta Dunrii predomin vegetaia de mlatin stuficol, care ocup cca. 78% din suprafaa total. Principalele specii sunt stuful, papura, rogozul, n amestec cu salcia pitic si numeroase alte specii. Vegetaia de srturi ocup 6% din total, dezvoltndu-se pe soluri salinizate si solonceacuri marine. Specificul este dat de prezena speciilor : Salicornia patula, Juncus marinus, Juncus littoralis, Plantago cornuti. Zvoaiele sunt pduri de salcie, frasin, arin, plop, care cresc pe grindurile fluviatile, sunt periodic inundate si se dezvolt pe 6% din totalul suprafeei. Sunt specifice deltei fluviale, unde dau nota caracteristic peisajului. ntlnim patru tipuri de zvoaie : zvoaiele care cresc pe grindurile fluviatile joase - sunt inundate cea mai mare parte a anului i sunt formate mai ales din Salix alba si Salix fragilis; zvoaiele care cresc pe grindurile mai nalte formate din Salix alba, Populus alba, Populus canescens; zvoaiele care cresc pe grindurile fluviatile cele mai nalte foarte rar inundate, formate din plop (Populas canescens i P.alba) la care se adaug speciile plantate : plopul negru hibrid, ararul american i frasinul de Pensilvenia ; un tip de zvoi mai rar este ariniul (predomin Alnus glutinosa) care apare pe grindurile fluviatile din delta marin. Vegetaia pajitilor de step nisipoas este extins pe 3% din totalul deltei, dezvoltndu-se mai ales pe cmpurile marine Letea, Caraorman si Srturile. Sunt specifice speciile Festuca bekeri, Secale sylvestris, Carex colchica, Ephedra distachya. Vegeaia pajitilor mesofile de grind se dezvolt pe cca. 3% din totalul suprafeei deltei, n special pe grindurile fluviale supuse inundrii periodice. Predomin Glyceria maxima, Elytrigia repens. Vegetaia acvatic din ghioluri, bli i japse ocup 2% din totalul deltei. Pentru vegetaia submers sunt specifice speciile Ceratophyllum submersum, Myriopyllum verticillatum, Potamogeton sp., Helodea canadensis.Vegetaia plutitoare este mai variat. Predomin Lemna minor, Salvinia natans, Spirodela polyrrhiza, Nymphoides peltata, Nymphaea alba, Nuphar luteum, Trapa natans. Vegetaia emers este dominat de stuf (Phragmites australis), papur (Typha latifolia si T. angustifolia), pipirig (Schoenolectus lacustris). Vegetaia tufiurilor dezvoltate pe nisipurile cmpurilor marine sau pe cele de pe rmurile marine active se extind numai pe 1% din totalul suprafeei deltei i sunt dominate de Tamarix ramosissima, Elaeagnus angustifolia, Hippophae rhamnoides. Pdurile de pe cmpurile marine Letea i Caraorman sunt leauri de silvostep, numite local hamace, cu stejar brumriu (Quercus pedunculiflora), stejar pedunculat (Q. robur), frasin (Fraxinus angustifolia), plop tremurtor (Populus tremula), ulm (Ulmus foliacea), i cu plantele agtoare Periploca graeca, Vitis silvestris, Hedra helix. Reprezint numai 0,8% din totalul suprafeei DelteiDunrii. Plaurul. Formaiune specific stufriilor masive, plaurul este un strat gros de 1 - 1,6m format dintr-o mpletitur de rizomi de stuf si de rdcini ale altor plante acvatice n amestec cu resturi organice i sol. Iniial fixat, plaurul se desprinde de fundul ghiolurilor i blilor transformndu-se n insule plutitoare cu diferite mrimi care, mpinse de vnt, se deplaseaz pe suprafaa apei. Vegetaia plaurului difer de restul stufriilor. Stuful

(Phragmites australis) se dezvolt aici n cele mai bune condiii, fiind mai nalt i mai gros. Alturi de stuf ntlnim rogozul, menta, feriga de ap (Nephrodium thelypteris), cucuta de ap, troscotul, salcia pitic, precum si plantele agtoare Calystegia sepium si Solanum dulcamara. Pe plaur se formeaz coloniile de pelicani comun si cre. Tot pe plaur triesc porcul mistre, cinele enot, bizamul, lutra, nurca, vulpea. Cercetrile recente au dus la identificarea a 955 specii de cormofite spontane, reprezentnd: elemente eurasiatice (28%) estice (24%) europene (14%) cosmopolite si adventive Din punct de vedere ecologic numai un sfert dintre specii (26%) sunt legate de mediul acvatic (hidrofile, higrofile si higromezofile), restul fiind mezofile, xerofile, eurifile, halofile, psamofile. Nota dominant o dau stuful, papura, slciile, plantele plutitoare (nuferii, cornacii, cosorul). n delt i gsesc refugiul o serie de specii rare, cum sunt : Ephedra distachya, Carex colchica, Nymphaea candida, Convolvulus persicus. III.Fauna Delta Dunrii este un adevrat paradis faunistic. Aici vieuiete 98% din fauna acvatic european, ntreaga faun de odonate, de lepidoptere acvatice si de moluste gasteropode de Europa si tot aici si gsesc refugiul mamifere rare cum sunt Mustela lutreola, Lutra lutra si Felis silvestris. Vertebratele care, prin prezena lor, dau nota specific faunei deltei. Amfibienii sunt reprezentai prin 2 specii de caudate i 6 specii de anure, iar reptilele prin 8 specii, majoritatea erpi (4 specii). Petii sunt prezeni prin 65 specii, cei mai muli de ap dulce (60%), restul migrnd primvara din Marea Neagr. ntre acestia din urm, sturionii si scrumbiile au rol important, att stiinific, ct i economic. Psrile sunt cele care au creat faima deltei, cunoscut, nc de la nceputul secolului ca un paradis avian. Renumele se datoreaz celor 327 specii pe care le putem ntlni n delt si care reprezint 81% din avifauna Romniei. Dintre acestea cuibresc 218 specii, restul de 109 specii trecnd prin delt si rmnnd diferite perioade de timp toamna, iarna i primvara. Cele care doar viziteazdelta provin din 5 zone diferite: zona mediteraneean, cea european, cea siberian, cea mongol i cea chinez. Psrile acvatice sunt cele mai numeroase : cuibresc 81 specii i trec prin delt 60 specii, n total 141 specii, ceea ce reprezint 82% din avifauna acvatic european. Avifauna acvatic din Delta Dunrii este alctuit dintr-un nucleu de specii vechi, bine adaptate la mediul acvatic, la care se adug, speciile accesorii i speciile cosmopolite. Nucleul avifaunei este format din 75 specii a cror via este legat de prezena apei. Acestea se grupeaz n 5 tipuri ecologice principale : specii strns legate de ap, strict stenotope (cufundari, corcodei, furtunari, pelicani, cormorani, unele anatide), specii de stufrii (toate speciile de paseriforme acvatice), specii de rmuri (strci, loptari, ignusi, unele anatide), specii de pajisti hidrofile cu vegetaie bogat continuate cu stufrii (ralide), specii de rmuri marine (unele laride). Multe specii, mai ales dintre rae, gte, pescrusi, apar frecvent n diferii biotopi. Speciile accesorii sunt cele care se integreaz secundar n avifauna acvatic, devenind din ce n ce mai numeroase pe msura transformrii ecosistemelor acvatice. Zvoaiele sunt populate de silvii, muscari, filomele, piigoi, cinteze, la care se adaug, n timpul cuibritului, rae, cormorani i strci. n pdurile de pe cmpurile marine Letea i

Caraorman cuibresc 64 specii tipice avifaunei pdurilor nemorale (silvii, mierle, ciocnitori, mcleandru, piigoi, graur, precum i codalbul (Haliaetus albicilla), gaia brun, acvila pitic, vulturul pescar etc. Fazanul (Phasianus colchicus) a fost introdus prin colonizare populaia dezvoltndu-se rapid. n pajitile de step nisipoas sunt specifice potrnichea, prepelita, ciocrliile, pasrea ogorului (Burchinus oedicnemus). n satele deltei, pe lng gospodrii, sunt frecvente gugutiucul, vrabia de cas, rndunica, barza, lstunul, coloniile de cuibrit. O serie de specii acvatice se asociaz n timpul cuibritului formnd colonii care sunt aglomerri de cuiburi pe spaii, n general mici. Cauzele asocierii sunt legate de penuria suprafeelor de constructie a cuiburilor, precum i de avantajele oferite de prezena unui numr mare de psri n aprarea cuiburilor cu ou sau pui. Coloniile de cuibrit au reprezentat dintodeauna atracia deltei. Miile de cuiburi construite pe crengile zvoaielor de salcie sau n stufrii, zgomotul infernal, atmosfera specific altor ere geologice, zborul sgettor al miilor de psri care si hrnesc puii, transform coloniile de psri ntr-un rai nu numai al ornitologilor, dar si al oricrui iubitor al naturii. n Delta Dunrii sunt mai multe tipuri de colonii : de strci, loptari, ignusi si cormorani, de pelicani si cormorani, de pescrusi, de avoazete si ciocnitor si de chirighite, de chire. Colonia de pelicani din zona cu regim de protectie integral Rosca-Buhaiova este cea mai mare din Europa si este un exemplu de colonie mixt. Aici se asociaz mai multe mii de perechi de pelican comun, cu zeci, pn la sute de perechi de pelican cre i cormoran mare, ntr-un peisaj care de aminteste de Jurasic Park. Accesul n apropierea coloniilor este permis numai specialitilor, care au autorizaii speciale. Pe lng impresionantul numar de psri care l adpostete, Delta Dunrii reprezint unul dintre ultimele refugii europene ale nurcii i a altor mici carnivore. IV.Economia Pescuitul reprezinta o constant a activitii umane din regiune, participnd cu 3/4 din producia intern de pete. Domnul profesor universitar, Ion Srbu, n "Geografia Fizica", precizeaz c "un hectar de trestie d atta celuloz ct dau 10ha de molid". Rezult c reexploatarea stufului i papurei constituie o alt ramur a activitii umane. Pe unele grinduri se practic cultura plantelor, pe altele exist islazuri pentru creterea animalelor. Navigaia pe brae i trasportul pe canale este o alt preocupare a localnicilor. Caleidoscop al unor peisaje mereu inedite, paradisul psrilor i trestiilor, al puzderiilor de peti, Delta Dunarii este o regiune de mare frumusee turistic i de un real interes tiinific. Rezervaia Biosferei Delta Dunrii se afl pe locul 5 ntre zonele umede ale Terrei i pe locul 1 n Europa cu o suprafa de 580 000ha, dar ca importan ecologic este a 3-a din lume. Importana biodiversitii deltei este recunoscut pe plan internaional. Astfel a fost declarat rezervaie a biosferei n septembrie 1990, un teren Ramsar n mai 1991, i mai mult de 50% din suprafaa ei a fost trecut pe lista motenirilor lumii n 1991. Pentru caracteristicile sale morfohidrografice specifice, ct i pentru diversitatea i originalitatea florei i a faunei, n perimetrul Rezervatiei au fost constituite rezervaii naturale strict protejate ce nsumeaz 9% din teritoriu, n numr de 16: -Roca - Buhian - Hrecisca - rezervaie faunistic de 15.400ha n jurul lacului Matia ntre grindurile Letea i Chilia. Aici se cuibreste cea mai mare colonie de pelicani din

Europa, colonie de egrete, loptari i strci galbeni; -Perior - Zatoane - rezervaie faunistic de 14.200ha, n estul lacului Dranov la sud de Sf. Gheorghe. Aici cuibresc cele mai multe lebede, pelicanul cre etc.; -Periteasca - Leahova - rezervatie faunistic de 3.900ha situat n complexul lagunar Razim - Sinoe, pe grinduri nisipoase, cea mai populat regiune cu psri de coast; -Padurea Caraorman - rezervaie forestier pe grindul Caraorman - asemntoare cu Letea; -alte rezervaii: Popina - rezervatie faunistic, Uzlina - rezervaie faunistic, Grindul Lupilor - rezervaie faunistic etc.; Dei au aprut numeroase amenajri turistice i posibiliti pentru deplasare, Delta Dunrii (ocupnd o suprafa de 43 400 ha) reprezint un potenial turistic i economic de o deosebit valoare, ce ateapt s fie valorificat n toate valenele sale. Dunarea caracterizare Dunarea reprezinta alaturi de Carpati si Marea Neagra, una din componentele majore ale cadrului natural, fata de care definim asezarea Romaniei pe continent. Ea aduna aproape toate raurile de pe teritoriul tarii noastre (cu exceptia unor mici rauri dobrogene) facand ca reteaua hidrografica sa fie unitara. Mai mult de o treime din suprafata bazinului hidrografic si aproape o doime din lungimea cursului navigabil se gasesc pe teritoriul Romaniei. Marele savant Grigore Antipa spunea despre Dunare ca este cea mai mare comoara cu care natura a inzestrat tara noastra. Dunarea este al II-lea mare fluviu al Europei dupa Volga, atat ca lungime (2857) cat si ca debit (aprox 5600 msec la intrare in tara si 6470msec la Patlageanca). Reprezinta o adevarata axa a Europei Centrale pe care o leaga de Marea Neagra. Izvoraste din M-tii Padurea Neagra din Germania prin 2 izvoare (Brege si Brigach) si se varsa in Marea Neagra prin cele 3 brate : Chilia, Sulina si Sf. Gheorghe. In drumul sau uda teritoriul a 10 tari (Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croatia, Iugoslavia, Romania, Bulgaria, Moldova si Ucraina) si 4 capitale (Viena, Bratislava, Budapesta si Belgrad). Caracteristicele fluviului sunt mult influentate de relieful strabatut si conditiile climatice. In cursul superior (de la izvoare la Bratislava) primeste afluenti navalnici, bogati in debite din Alpi, asa cum sunt : Isarul, Innul si Ennsul pe dreapta, iar pe stanga Morava, Valiul si Hronul. In cursul mijlociu strabatand C. Panonica, Dunarea isi domoleste mult apele si primeste pe teritoriul iugoslav unii din cei mai mari afluenti ai sai : Drava, Sava, Morava (cea iugoslava) pe dreapta si Tisa pe stanga. Cursul superior reprezinta Dunarea romaneasca pe 1075 km (38) de la Bazias unde fluviul intra in tara si pana la Sulina, prezentandu-se in mai multe sectoare. Acestea sunt : Sectorul Bazias-Portile de Fier (pana aproape de Dr. Turnu Severin) denumit si sectorul defileului deoarece Dunarea a taiat M-tii Banatului si muntii din Iugoslavia formand cel lung defileu din Europa pe 144 km. Acest sector este o asociere de bazinete depresionare sapate acolo unde roca a fost mai moale, si clisuri unde roca a fost mai dura. Pana la construirea Sistemului hidroenergetic si de navigatie Portile de fier I navigatia prin defileu greu din cauza existentei pragurilor si stancilor din albia fluviului, care reprezentau un pericol pentru nave. In prezent, acestea au disparut prin construirea barajului si lacului de acumulare. Barajul construit prin colaborarea Romaniei si Iugoslaviei are 2 ecluze pentru trecerea vaselor, iar pe baraj o sosea care leaga Romania de Iugoslavia. Prin

cresterea nivelului apei la varsarea Cernei a aparut un mic golf, iar anticul oras Orsova a fost mutat pe o vatra noua. Sectorul Portile de Fier-Calaras (sectorul luncii) deoarece fluviul scapat de stransorea muntilor isi domoleste cursul, albia se lateste (800m latimea medie) formandu-si o lunca larga pe malul romanesc. La Ostrovul Mare s-a construit o noua hidrocentrala, numita Portile de Fier II tot in colaborare cu Iugoslavia. O alta Turnu Magurele-Nikopolc este in constructie, de aceasta data in colaborare cu Bulgaria. La Giurgiu exista un mare pod rutier si feroviar peste Dunare. Lunca de varsta holocena, formata in ultimii 10000-15000 ani prin aluvionare, creste in latime din amonte in aval, de la 3-4 km la Drobeta Tr. Severin la 16-17 km la Calarasi. In profil longitudinal si transversal lunca prezinta un microrelief format din fasii : -fasia grindurilor fluvionare (aluviuni) -fasia baltilor, lacurilor si a mlastinilor (joasa) -fasia teraselor de lunca (mai inalta) cu orase-porturi ca : Dr. Tr. Severin, Calafat, Tr. Magurele, Zimnicea, Giurgiu, Calarasi. Sectorul Calarasi-Braila denumit si sectorul baltilor deoarece Dunarea se desparte si formeaza Balta Ialomitei intre Bratul Borcea si Dunarea Veche,iar mai apoi Balta Brailei intre Dunarea Noua si Dunarea Veche. Lunca are latime maxima de pana la 20-25 km. Terenurile cu mlastini, balti, garle, canale prin desecari si indiguiri au devenit campuri fertile cultivate cu cereale si plante tehnice. De aceea Balta Brailei a devenit Insula Mare a Brailei. De mare insemnatate economica sunt cele 2 poduri dintre Fetesti si Cernavoda (unul vechi, numai feroviar, construit in 1895 de Anghel Saligny; altul nou feroviar si rutier). Un alt pod rutier se afla la Giurgeni-Vadu Oii. La Cernavoda s-a construit o atomocentrala si tot de aici porneste canalul Dunare-Marea Neagra. Sectorul Dunariii maritime, intre Braila si Sulina. Se numeste astfel deoarece adancimea de pana la 12m si latimea albiei de 1 km permite intrarea navelor de tonaj mijlociu (maritim) cu pescaj de 7m si tonaj de 40000-50000 t. Dunarea ocoleste Pod. Dobrogei de N, iar de la Patlageanca se bifurca in 2 brate : Chilia (60% din din debit) si Tulcea (40% din debit). In aval de Tulcea, bratul Tulcea se bifurca in bratele Sulina (18,8% din debit) si Sf. Gheorghe (21,2%) acesta fiind cel mai meandrat. Cel mai nou pamant romanesc Delta Dunarii s-a format prin inchiderea unui fost golf al M. Negre de cordoane de litorale si transformarea sa in liman si mai apoi in delta in holocen. Delta este o campie in formare cu un relief jos format din grinduri (fluviatile, fluvio-maritime si continentale), depresiuni, ostroave, lacuri, garle si canale. Desi cel mai mic ca debit, bratul Sulina este cel mai folosit. Importanta Dunarii este deosebita. Din cele mai vechi timpuri a fost o cale navala de transport legand statele riverane. Azi importanta navala a crescut prin darea in folosinta a Canalului Dunare-Main-Rhin si Dunare-M. Neagra. Apele Dunarii folosesc si pentru obtinerea energiei electrice (hidrocentralele mentionate), folosesc la sistemele de irigatie din C. Romana, Dobrogea, pt. aprovizionarea cu apa potabila si industriala a oraselorporturi, asigura un pescuit bogat, precum si un potential turistic.