Elev: Botez Maria Profesor : Oria Mrioara coala: Urecheti cu clasele I-VIII Judeul : Bacu

Energia eolian este energia mecanic a maselor de aer din atmosfer aflate in micare.

Vnturile se formeaz deorece soarele nu nclzete Pmntul uniform, fapt care creeaz micri de aer. Energia cinetic din vnt poate fi folosit pentru a roti nite turbine, care sunt capabile de a genera electricitate

Ferm eolian de turbine de 7,5 MW, Estinnes, Belgia

Energia:

Vanturile sunt dificil de exploatat deoarece prezint variaii mari. S-a constatat ca vantul este mai puternic iarna decat vara, sau in timpul zilei, decat noaptea. Viteza acestuia are valoare redus la nivelul solului, pe cand la altitudini de 150- 300 m vitezele sunt mari si stabile. S-au facut o serie de experimente pentru capacitatea energiei eoliene pe platforme plutitoare, in largul mrii, deoarece deasupra mrilor si oceanelor vanturile sunt uniforme chiar si la inaltimi reduse. Forta vantului ca sursa de energie primar nu rezolva dect in foarte mica masur problema energetic a epocii noastre.

Energia vantului
Vantul este o sursa energetic regenerabil (inepuizabil) si nepoluant dar aleatoare (intamplatoare). Ea poate fi folosit (fara a fi prelucarat sau transformat) in transporturi sau poate fi captat si transformat in energie electric.

Primele mori de vant din Europa

Primele mori de vnt din Europa au fost construite n sec al 12-lea n nordul Franei i n sudul Angliei, ele s-au rspndit apoi n Belgia, Germania i Danemarca. n Olanda ele au fost folosite pentru a nltura surplusul de apa din zonele mltinoase. Morile de vnt europene erau folosite att la mcinarea grunelor ct i la tierea butenilor, mrunirea tutunului, confecionarea hrtiei, presarea seminelor de in pentru ulei i mcinarea de piatr pentru vopselele de pictat Europenii au dezvoltat mori de vnt cu rotoare care se nvrteau n jurul unor axe orizontale, spre deosebire de peri care mergeau pe principiul unor axe verticale. Morile de vnt europene tipice aveau patru palete, unele aveau cinci i ocazional mai existau i cu ase. Treptat multe din aceste mori de vnt europene au ajuns s aib dou sau trei nivele interioare unde bunurile (grunele, vopseaua, tutunul) puteau fi stocate. La nceput morile de vnt europene erau capabile de a produce 25-30 kW de putere mecanic dar la momentul de vrf al evoluiei lor, sfritul sec al 19-lea, ele au ajuns s produc aproximativ 1500 MW. Acest nivel nu a fost depit pn n 1998.

Cum aratau primele mori de vant

De cand a aparut energia eoliana?

Egiptenii au fost poate primii care au folosit energia generata de vant atunci cand au navigat pe Nil in amonte, in jurul secolului IV i.Hr.Peste secole vasele cu panze aveau sa domine marile si oceanele lumii, servind in principal transportului comercial, dar si in scopuri militare si stiintifice. Marile imperii ale erei noastre foloseau vasele cu panze pentru a controla si domina marile. Aceste vase cu panze sunt si astazi prezente pe apa, insa sunt construite cu echipamente moderne. Utilizarea lor este, insa, cu totul alta - fie ca vase sportive, fie ca ambarcatiuni de agrement. Energia eoliana a fost exploatata pe uscat de cand prima moara de vant a fost construita in vechea Persie in secolul VII. De atunci morile de vant sunt folosite pentru macinarea graului, pomparea apei, taierea lemnului sau pentru furnizarea altor forme de energie mecanica. Insa exploatarea pe scara larga a aparut aproape in secolul XX, odata cu aparitia morilor de vant moderne turbinele de vant ce pot genera o energie de 250 pana la 300 de kilovati

Morile de vant

Pentru ca vantul este o sursa de energie curata si interminabila, turbinele de vant sunt instalate in tarile dezvoltate si acolo unde intensitatea vantului permiteputerii eoliane sa poata fi exploatata, pentru a suplini sursele traditionale de energieelectrica, precum caldura degajata de arderea carbunilor.Imbunatatirile aduse rotoarelor si elicelor, combinate cu o crestere a numaruluide turbine instalate, a dus la o marire a puterii energiei eoliene cu circa 150% din1990. In 1997, de exemplu, piata mondiala a energiei eoliene manipula in jur de 3miliarde de dolar

Turbinele Maglev

Turbinele Maglev folosesc o tehnologie inventat de savantul Nicholas Tesla i perfecionat de cercettorii americani, presupunnd utilizarea magneilor permaneni pentru rotirea paleilor morii de vnt. Americanii au precizat c, n principiu, este vorba de un sistem similar funcionrii celebrelor trenuri Maglev care merg pe pern magnetic .Este o tehnologie unic n lume care are foarte multe avantaje i aproape niciun dezavantaj. Eficiena este de 95%, centrala produce de la o vitez a vntului de 1,5 m/s pn la viteze foarte mari de 40 m/s, iar noi garantm o cantitate constant de energie produs lunar. Plus o garanie de 25 de ani pe instalaie n care vom repara orice problem ar putea s apar, a declarat Milorad Savkovik, reprezentantul pentru Balcani al companiei americane Strong Sales. Un MW instalat al turbinelor Maglev va costa aproximativ la fel ca un MW al unei eoliene clasice 1,7 milioane de euro. Un prototip de 5 MW funcioneaz n statul New York. Mai exist ns i o central de 100 de MW fcut pentru Pentagon, dar Armata American pstreaz secretul asupra rezultatelor ei. Potrivit estimrilor fcute de Autoritatea pentru Energie din SUA, n urmtorii 10 ani o cincime din energia Americii va fi produs n centrale Maglev. Principiul dup care se ghideaz centrala este levitaia magnetic care face ca paleii agregatului eolian s pluteasc n aer, fr rulmeni. Turbinele funcioneaz datorit fluxului magnetic permanent. Aceti magnei permaneni sunt compui dintr-un metal rar denumit "neodimium", care nu-i pierde energia prin frecare, fiind utilizat pentru rezonana magnetic i de ctre NASA n anumite zboruri spaiale n spaiu.

Turbinele Maglev

Energia eoliana in Romania

La nceputul anului 2012, n Dobrogea exist peste 500 de turbine eoliene. Cehii de la CEZ, portughezii de la EDP sau italienii de la Enel au investit n energie eolian n Dobrogea. n Romnia, la nceputul anului 2012, exist peste 1000 de turbine eoliene care produc 3% din totalul de energie. Investiiile n eoliene au creat pn acum 1000 de locuri de munc. Eolienele din Romnia produc, n medie 150 - 200 de megawai-or. Costul energie eoliene este de 170 de euro pe megawatt/or, de aproape trei ori mai mult fa de energia produs de hidrocentrale. Potrivit hrii energiei "verzi", potenialul Romniei cuprinde 65% biomas, 17% energie eolian, 12% energie solara, 4% microhidrocentrale, 1% voltaic + 1% geotermal.n Romnia, cu excepia zonelor montane, unde condiiile meteorologice dificile fac groaie instalarea i ntreinerea agregatelor eoliene, viteze egale sau superioare nivelului de 4 m/s se regsesc n Podiul Central Moldovenesc i n Dobrogea. Litoralul prezint i el potenial energetic deoarece n aceast parte a rii viteza medie anual a vntului ntrece pragul de 4 m/s. n zona litoralului, pe termen scurt i mediu, potenialul energetic eolian amenajabil este de circa 2.000 MW, cu o cantitate medie de energie electric de 4.500 GWh/an. Pe baza evalurii i interpretrii datelor nregistrate, n Romnia se pot monta instalaii eoliene cu o capacitate de pn la 14.000 MW, ceea ce nseamn un aport de energie electric de aproape 23 000 GWh/an. Potrivit unui studiu al Erste Group, potenialul eolian al rii, estimat la 14.000 de MW, este cel mai mare din sud-estul Europei i al doilea din Europa. Transelectrica a avertizat c n sistemul naional pot fi preluate turbine eoliene de maximum 4.000 de MW, n contextul n care a primit cereri de racord la reea pentru proiecte de peste 30.000 de MW, din care 8.000 de MW au deja contracte semnate.

AVANTAJE

n contextul actual, caracterizat de creterea alarmant a polurii cauzate de producerea energiei din arderea combustibililor fosili, devine din ce n ce mai important reducerea dependenei de aceti combustibili. Energia eolian s-a dovedit deja a fi o soluie foarte bun la problema energetic global. Utilizarea resurselor regenerabile se adreseaz nu numai producerii de energie, dar prin modul particular de generare reformuleaz i modelul de dezvoltare, prin descentralizarea surselor. Energia eolian n special este printre formele de energie regenerabil care se preteaz aplicaiilor la scar redus. Principalul avantaj al energiei eoliene este emisia zero de substane poluante i gaze cu efect de ser, datorit faptului c nu se ard combustibili. Nu se produc deeuri. Producerea de energie eolian nu implic producerea nici unui fel de deeuri. Costuri reduse pe unitate de energie produs. Costul energiei electrice produse n centralele eoliene moderne a sczut substanial n ultimii ani, ajungnd n S.U.A. s fie chiar mai mici dect n cazul energiei generate din combustibili, chiar dac nu se iau n considerare externalitile negative inerente utilizrii combustibililor clasici. n 2004 preul energiei eoliene ajunsese deja la o cincime fa de cel din anii 1980, iar previziunile sunt de continuare a scderii acestora deoarece se pun n funciuni tot mai multe uniti eoliene cu putere instalat de mai muli megawai. Costuri reduse de scoatere din funciune. Spre deosebire de centralele nucleare, de exemplu, unde costurile de scoatere din funciune pot fi de cteva ori mai mari dect costurile centralei, n cazul generatoarelor eoliene, costurile de scoatere din funciune, la captul perioadei normale de funcionare, sunt minime, acestea putnd fi integral reciclate.

DEZAVANTAJE

Principalele dezavantaje sunt: resursa energetic relativ limitat, inconstana datorat variaiei vitezei vntului i numrului redus de amplasamente posibile. Puine locuri pe Pmnt ofer posibilitatea producerii a suficient electricitate folosind energia vntului. La nceput, un important dezavantaj al produciei de energie eolian a fost preul destul de mare de producere a energiei i fiabilitatea relativ redus a turbinelor. n ultimii 25 de ani, eficacitatea energetic s-a dublat, costul unui kWh produs scznd de la 0,7 euro la circa 0,32 euro n prezent. Un alt dezavantaj este i "poluarea vizual" - adic faptul c au o apariie neplcut - iar altul ar fi faptul c produc "poluare sonor" (sunt prea glgioase). De asemenea, se afirm c turbinele afecteaz mediul i ecosistemele din mprejurimi, omornd psri i necesitnd terenuri mari virane pentru instalarea lor. Argumente mpotriva acestora sunt c turbinele moderne de vnt au o apariie atractiv stilizat, c mainile omoar mai multe psri pe an dect turbinele i c alte surse de energie, precum crbunele, sunt cu mult mai duntoare pentru mediu, deoarece creeaz poluare i duc la efectul de ser De asemenea, exist un risc mare de distrugere n cazul furtunilor.

Masini eoliene?

Doi inventatori germani au cltorit 5.000 de km de-a lungul Australiei, ntro main-prototip ce se ncarc cu ajutorul vntului. Cltoria de 3 sptmni de la Perth la Sydney i-a costat doar 16 dolari australieni, echivalentul a 50 de RON. Autovehiculul numit Wind Explorer poate parcurge 100 km cu jumtate din cantitatea de curent electric necesar funcionrii unei maini de splat. Cei doi inventatori spun c maina lor este primul autovehicul autonom pe baz de vnt. Maina funcioneaz cu baterii de litiu-ion ce se ncarc cu ajutorul unei turbine mobile folosite noaptea. De asemenea, pentru acumularea de energie suplimentar, cei doi au folosit i zmeie. Wind Explorer cntrete 200 de kg i poate atinge viteze de 88.5 km/h. Graie acestui test, Wind Explorer a devenit primul vehicul eolian ce a traversat un continent.

Richard Jenkins, un inginer britanic, a stabilit un nou record mondial pentru maini eoliene care se deplaseaz pe pmnt: 126 mph (202,9km/h) cu maina sa numit Greenbird. Fostul record aparinea lui Bob Schumacher cu 116 mph, n 1999, cu maina Iron Duck. Jenkins a spus c i-au trebuit zece ani s construiasc maina. Vehiculul cntrete 600 kg

SFARSIT