Probal G

Gheorghe PROCOPIUC
PROBLEME
DE
ALGEBR
A LINIAR
A
SI
GEOMETRIE
IASI, 2005
2
CUPRINS
1 MATRICE SI SISTEME ALGEBRICE LINIARE 5
1.1 Matrice si determinant i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5
1.2 Sisteme de ecuat ii algebrice liniare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12
2 SPATII VECTORIALE 17
2.1 Denit ia spat iului vectorial . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17
2.2 Subspat ii vectoriale. Intersect ii si sume de subspat ii . . . . . . . . . . 18
2.3 Dependent a si independent a liniara . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21
2.4 Baza si coordonate. Schimbari de baze si coordonate . . . . . . . . . . 22
3 APLICATII LINIARE PE SPATII VECTORIALE 29
3.1 Aplicat ii liniare. Nucleu si imagine . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29
3.2 Aplicat ii liniare pe spat ii nit dimensionale . . . . . . . . . . . . . . . 31
3.3 Legea de schimbare a matricei aplicat iei liniare . . . . . . . . . . . . . 34
3.4 Diagonalizarea transformarilor liniare . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35
4 FORME LINIARE, BILINIARE SI P
ATRATICE 41
4.1 Forme liniare. Spat iul vectorial dual . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 41
4.2 Forme biliniare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42
4.3 Forme patratice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44
4.4 Forme patratice reale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 46
5 SPATII EUCLIDIENE 49
5.1 Spat iu euclidian. Produs scalar, norma, distant a, unghi . . . . . . . . 49
5.2 Baze ortonormate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 52
5.3 Transformari liniare ortogonale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54
5.4 Transformari liniare simetrice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 55
5.5 Forme patratice pe spat ii euclidiene . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 58
6 ALGEBR
A VECTORIAL
A 61
6.1 Not iunea de vector liber. Operat ii cu vectori . . . . . . . . . . . . . . 61
6.2 Vectori coliniari si vectori coplanari. Baze . . . . . . . . . . . . . . . . 62
6.3 Proiect ia unui vector. Produsul scalar . . . . . . . . . . . . . . . . . . 63
6.4 Produsul vectorial . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 65
6.5 Produsul mixt. Dublul produs vectorial . . . . . . . . . . . . . . . . . 68
3
4 CUPRINS
7 SPATIUL PUNCTUAL EUCLIDIAN 71
7.1 Spat iul punctual an. Repere carteziene . . . . . . . . . . . . . . . . . 71
7.2 Schimbarea reperelor carteziene . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 75
7.3 Repere polare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 79
8 DREAPTA SI PLANUL 81
8.1 Dreapta n plan . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 81
8.2 Planul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 84
8.3 Dreapta n spat iu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 86
8.4 Cilindri, conuri, conoizi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 92
9 CERCUL SI SFERA 97
9.1 Cercul n plan . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 97
9.2 Sfera . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 101
9.3 Suprafet e de rotat ie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 103
10 CONICE SI CUADRICE 105
10.1 Conice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 105
10.2 Cuadrice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 112
11 CURBE ALGEBRICE DE ORDINUL AL DOILEA 115
11.1 Reducerea la ecuat ia canonica . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 115
11.2 Proprietat i diametrale si asimptotice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 117
12 SUPRAFETE ALGEBRICE DE ORDINUL AL DOILEA 121
12.1 Reducerea la ecuat ia canonica . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 121
12.2 Proprietat i diametrale si asimptotice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 125
13 ELEMENTE DE GEOMETRIE DIFERENTIAL
A 127
13.1 Curbe plane . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 127
13.2 Curbe n spat iu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 137
13.3 Suprafet e . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 144
14 ECUATII SI SISTEME DIFERENTIALE LINIARE 149
14.1 Sisteme diferent iale liniare de ordinul ntai . . . . . . . . . . . . . . . . 149
14.2 Sisteme diferent iale liniare cu coecient i constant i . . . . . . . . . . . 151
14.3 Ecuat ii diferent iale liniare de ordinul n . . . . . . . . . . . . . . . . . . 156
14.4 Ecuat ii de ordinul n cu coecient i constant i . . . . . . . . . . . . . . . 158
14.5 Ecuat ia lui Euler . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 162
BIBLIOGRAFIE 163
CAPITOLUL 1
MATRICE SI SISTEME
ALGEBRICE LINIARE
1.1 Matrice si determinant i
1.1.1 Sa se calculeze produsele AB si BA daca:
1) A =
_
2 3 1
1 4 2
_
, B =
_
_
1 2
0 2
1 5
_
_
.
2) A =
_
_
3 2 4
2 2 3
1 0 1
_
_
, B =
_
_
4 1 4 2
1 4 1 6
1 0 3 3
_
_
.
3) A =
_
_
4 5 6
2 1 4
0 0 7
_
_
, B =
_
_
4 0 8
1 2 1
3 2 0
_
_
.
4) A =
_
_
2 3 0
2 5 1
3 1 1
_
_
, B =
_
_
6 3 3
5 2 2
13 7 4
_
_
.
R: 1) AB =
_
1 3
3 0
_
, BA =
_
_
0 11 5
2 8 4
7 17 9
_
_
.
2) AB =
_
_
14 5 22 6
7 10 1 7
3 1 1 1
_
_
, BA nu este posibil.
3) AB =
_
_
7 22 27
5 10 15
21 14 0
_
_
, BA =
_
_
16 20 80
8 7 21
16 17 26
_
_
.
4) AB = BA =
_
_
3 0 0
0 3 0
0 0 3
_
_
.
5
6 CAPITOLUL 1. MATRICE SI SISTEME ALGEBRICE LINIARE
1.1.2 Se da polinomul f(X) = X
2
7X + 11I
2
. Sa se calculeze f(A) daca
A =
_
4 1
1 3
_
.
R: f(A) =
_
17 7
7 10
_
7
_
4 1
1 3
_
+ 11
_
1 0
0 1
_
=
_
0 0
0 0
_
.
1.1.3 Sa se gaseasca cea mai generala matrice patratica de ordinul trei care comuta
cu matricea
A =
_
_
0 0 1
0 1 0
1 0 0
_
_
.
R: AX = XA, pentru X =
_
_
x y z
u v u
z y x
_
_
, cu x, y, z, u, v R.
1.1.4 O matrice patratica se numeste matrice diagonala daca toate elementele sale,
cu except ia posibila a elementelor diagonalei principale sunt egale cu zero. Fie D
/
n
(K) o matrice diagonala cu toate elementele diagonalei distincte. Sa se arate ca
matricea A /
n
(K) este o matrice diagonala d.d. comuta cu D, adica AD = DA.
R: Fie D = [
i
ij
],
i
K,
i
,=
k
, pentru i ,= k, i, k = 1, n. Daca A este o
matrice diagonala,
A = diag(a
1
, a
2
, . . . , a
n
) = [a
i
ij
] ,
atunci AD = [a
i
ij
] = [
i
a
i
ij
] = DA.
Reciproc, e A = [a
ij
]. Avem
AD =
_
_
n
j=1
a
ij
jk
_
_
= [a
ik
k
] , DA =
_
_
n
j=1
ij
a
jk
_
_
= [
i
a
ik
] .
Din AD = DA, rezulta a
ik
k
=
i
a
ik
, sau (
i
k
)a
ik
= 0, de unde a
ik
= 0 pentru
i ,= k, i, k = 1, n si deci A este o matrice diagonala.
1.1.5 Fie D = [
i
ij
] /
n
(K) o matrice diagonala si P (x) = a
0
x
m
+ a
1
x
m1
+
+a
m
un polinom cu coecient i din K. Sa se arate ca P (D) = [P (
i
)
ij
].
R: Se constata imediat ca D
k
=
_
k
i
ij
, k = 1, m. Deci
P (D) =
m
k=0
a
k
D
k
=
_
m
k=0
a
k
k
i
ij
_
= [P (
i
)
ij
] .
1.1. MATRICE SI DETERMINANT I 7
1.1.6 O matrice patratica de ordinul m se numeste matrice elementara daca se
obt ine din matricea unitate aplicand o transformare elementara unei linii. O ma-
trice elementara are una din urmatoarele forme, corespunzatoare celor trei tipuri de
transformari elementare:
M
i
() =
_
_
1 0 0 0
0 1 0 0

0 0 0 0

0 0 0 1
_
_
,
obt inuta din matricea unitate I
m
prin nmult irea liniei i cu scalarul nenul ,
S
ij
=
_
_
1 0 0 0 0
0 1 0 0 0

0 0 0 1 0

0 0 1 0 0

0 0 0 0 1
_
_
,
m
prin schimbarea liniei i cu linia j,
A
ij
() =
_
_
1 0 0 0 0
0 1 0 0 0

0 0 1 0

0 0 1

0 0 0 0 1
_
_
,
m
prin adaugarea la linia j a liniei i nmult ita cu
scalarul .
Fie A /
mn
(K). Sa se arate ca:
1) Inmult irea liniei i a matricei A cu scalarul nenul se obt ine efectuand produsul
M
i
() A.
2) Schimbarea liniei i cu linia j, n matricea A, se obt ine efectuand produsul S
ij
A.
3) Adaugarea la linia j a liniei i nmult ita cu scalarul , n matricea A, se obt ine
efectuand produsul A
ij
() A.
4) Matricele elementare sunt inversabile si:
M
1
i
() = M
i
_
1
_
, S
1
ij
= S
ij
, A
1
ij
() = A
ij
() .
1.1.7 Sa se calculeze determinant ii:
1)
1 1 1
1 0 1
1 1 0
. 2)
0 1 1
1 0 1
1 1 0
. 3)
a a a
a a x
a a x
.
R: 1) 1. 2) 2. 3) 2a
2
(x +a).
1.1.8 Fie matricea A =
_
_
b c 0
a 0 c
0 a b
_
_
. Calculand A
t
A, sa se arate ca
det
_
_
b
2
+c
2
ab ca
ab a
2
+c
2
bc
ca bc a
2
+b
2
_
_
= 4a
2
b
2
c
2
.
R: D(A) = 2abc.
1.1.9 Sa se dezvolte dupa coloana a doua, determinantul:
1 a 1 0
3 b 0 2
1 c 3 2
2 d 3 3
.
R: 3a + 4b 11c 10d.
1.1.10 Sa se calculeze determinantul:
1 +x 1 1 1
1 1 x 1 1
1 1 1 +y 1
1 1 1 1 y
.
R: x
2
y
2
.
1.1.11 Sa se calculeze determinant ii:
1)
1 1 1 1
a b c d
a
2
b
2
c
2
d
2
a
3
b
3
c
3
d
3
, (generalizare). 2)
x a b c
a x c b
b c x a
c b a x
.
R: 1) (a b) (a c) (a d) (b c) (b d) (c d).
2) (x a b c) (x a +b +c) (x +a b +c) (x +a +b c).
1.1.12 Fie D(A) = det [a
ij
] si D(C) = det [C
ij
], unde C
ij
este complementul algebric
al lui a
ij
. Se cere:
1) Sa se calculeze D(A) D(C).
2) Daca D(A) ,= 0, sa se arate ca D(A
) = [D(A)]
n1
, unde A
este matricea
adjuncta a matricei A.
R: Se va observa ca
t
C = A
si deci
A
t
C = A A
=
_
_
n
j=1
a
ij
C
kj
_
_
= [D(A)
ij
] ,
adica A
t
C = D(A)I
n
, de unde D(A)D(C) = [D(A)]
n
.
1.1.13 Sa se precizeze care dintre urmatoarele matrice este nesingulara:
A =
_
_
2 1 3
1 1 2
4 5 2
_
_
, B =
_
_
1 1 1
2 0 1
1 3 5
_
_
, C =
_
_
1 0 2
1 1 1
2 1 1
_
_
.
R: D(A) = 21, D(B) = 0, D(C) = 0.
1.1.14 Sa se determine inversele matricelor:
A =
_
_
2 3 2
6 0 3
4 1 1
_
_
, B =
_
_
1 1 1
2 1 1
5 2 1
_
_
, C =
_
_
1 2 3
1 3 5
1 5 12
_
_
.
R: A
1
=
1
72
_
_
3 5 9
18 6 18
6 14 18
_
_
, B
1
=
1
9
_
_
3 1 2
3 4 1
9 3 3
_
_
,
C
1
=
1
3
_
_
11 9 1
7 9 2
2 3 1
_
_
.
1.1.15 Sa se determine valorile lui pentru care matricea
A =
_
_
1 0
0 1 1
0 1
_
_
este neinversabila. Pentru toate celelalte valori ale lui sa se determine inversa.
R: D(A) = 1
2
, deci = 1, A
1
=
1
1
2
_
_
1
1 1

2
1
_
_
, pentru
,= 1.
1.1.16 Sa se gaseasca condit ia ca matricea
A =
_
_
1 n m
n 1
m 1
_
_
sa e nesingulara si n acest caz sa se calculeze inversa sa.
R: Determinantul D(A) = 1 +
2
+m
2
+n
2
. Inversa este
A
1
=
1
1 +
2
+n
2
+m
2
_
_
1 +
2
n +m m+n
n +m 1 +m
2
+nm
n +m +nm 1 +n
2
_
_
.
1.1.17 Sa se arate ca oricare ar matricele nesingulare A, B /
n
(K) avem:
_
t
A
_
1
=
t
_
A
1
_
,
_
A
1
_
1
= A,
(kA)
1
=
1
k
A
1
, k ,= 0, (AB)
1
= B
1
A
1
.
1.1.18 Sa se arate ca inversa unei matrice nesingulare superior (inferior) triunghiu-
lar a este o matrice superior (inferior) triunghiulara. Sa se calculeze inversa matricei
A =
_
_
1 1 2 1
0 2 1 2
0 0 3 1
0 0 0 4
_
_
.
R: Daca A este o matrice superior triunghiulara, transpusa sa este o matrice
inferior triunghiulara si tot i minorii elementelor de sub diagonala principala sunt
nuli, deci A
va o matrice superior triunghiulara.

A
1
=
1
24
_
_
24 12 12 3
0 12 4 5
0 0 8 2
0 0 0 6
_
_
.
1.1.19 Utilizand regula lui Laplace, sa se arate ca
a b a b
b a b a
c d c d
d c d c
= 4
_
a
2
+b
2
_ _
c
2
+d
2
_
.
1.1.20 Fie A = [a
ij
] /
n
(K) si B = [b
ij
] /
n
(K). Sa se arate ca daca b
ij
=
(1)
i+j
a
ij
, atunci D(B) = D(A).
R: D(B) = (1)
s
D(A), unde s = (1 + 2 + + n) + (i
1
+ i
2
+ + i
n
). Dar
s = n(n + 1) este numar par.
1.1.21 Fie S = a
1
+ a
2
+ + a
n
, cu a
i
K, si A
i
= S a
i
, i = 1, n. Sa se arate
c a

x A
1
a
2
a
3
. . . a
n
a
1
x A
2
a
3
. . . a
n
a
1
a
2
x A
3
. . . a
n
. . . . . . . . . . . . . . .
a
1
a
2
a
3
. . . x A
n
= x(x S)
n1
.
R: Se aduna toate coloanele la prima si se scoate x factor. Se fac apoi zerouri pe
prima coloana.
1.1.22 Se da determinantul de ordinul n:
n
=
1 +x
2
x 0 . . . 0 0
x 1 +x
2
x . . . 0 0
0 x 1 +x
2
. . . 0 0
. . . . . . . . . . . . . . . . . .
0 0 0 . . . 1 +x
2
x
0 0 0 . . . x 1 +x
2
.
Sa se arate ca
n
n1
= x
2
(
n1
n2
) si sa se calculeze
n
.
R: Se dezvolta dupa prima linie sau coloana. Se obt ine
n
= 1 +x
2
+x
4
+ +x
2n
.
1.1.23 Sa se calculeze rangul matricelor:
1) A =
_
_
1 1 2
3 0 1
2 1 1
_
_
. 2) A =
_
_
1 1 2 1
2 0 1 1
3 1 3 2
0 2 3 1
_
_
,
3) A =
_
_
2 7 2 3 5
2 1 1 2 1
0 8 1 1 6
_
_
. 4) A =
_
_
0 3 3 1
5 9 10 3
1 0 5 2
2 1 3 1
_
_
.
R: 1) r = 2. 2) r = 2. 3) r = 2. 4) r = 3
1.1.24 Sa se discute dupa parametrul R valorile posibile ale rangului ma-
tricelor:
1) A =
_
_
1 3 5 6 +
2 3 4 2
1 1 2 5
1 6 12 19
_
_
. 2) A =
_
_
1 1 1 2
1 1 1
1 1 3 3
4 2 0
_
_
.
R: 1) D(A) = 14 27 + 12
2
+
3
= ( + 14) ( 1)
2
. Discut ie:
(i) R 14, 1, r = 4, (ii) = 14, r = 3, (iii) = 1, r = 2.
2) D(B) = 12 18 2
2
= 2 ( 3)
2
. Discut ie:
(i) R 3, r = 4, (ii) = 3, r = 2.
1.1.25 Fie A = [a
ij
] /
mn
(K). Sa se arate ca rg A = 1 d.d. exista matricele
nenule
X =
_
_
x
1
x
2
. . .
x
m
_
_
/
m1
(K) , Y = [y
1
, y
2
, . . . , y
n
] /
1n
(K)
a..
A = XY =
_
_
x
1
y
1
x
1
y
2
. . . x
1
y
n
x
2
y
1
x
2
y
2
. . . x
2
y
n
. . . . . . . . . . . .
x
m
y
1
x
m
y
2
. . . x
m
y
n
_
_
.
R: Daca A = XY atunci orice minor de ordinul 2 al matricei A este nul si exista
macar un x
i
y
j
nenul. Deci rg A = 1. Reciproc, daca rg A = 1 orice doua coloane
ale matricei A sunt proport ionale. Fie x
i
= a
i1
, i = 1, m. Coloanele 2, . . ., n ind
proport ionale cu prima coloana, exista y
j
K, j = 2, n, a.. a
ij
= x
i
y
j
, i = 1, m,
pentru j = 1, n, cu y
1
= 1.
1.2 Sisteme de ecuat ii algebrice liniare
1.2.1 Sa se rezolve prin metoda lui Gauss sistemele liniare:
1)
_
_
x
1
+x
2
+x
4
= 0,
3x
1
+ 2x
2
x
3
+ 4x
4
= 4,
2x
1
x
2
+ 2x
3
2x
4
= 3,
3x
1
+ 2x
2
+ 2x
3
+ 7x
4
= 7.
2)
_
_
x
1
+x
2
3x
3
= 1,
2x
1
+x
2
2x
3
= 1,
x
1
+x
2
+x
3
= 3,
x
1
+ 2x
2
3x
3
= 1.
3)
_
_
x
1
+ 2x
2
+ 3x
3
2x
4
= 6,
2x
1
x
2
2x
3
3x
4
= 8,
3x
1
+ 2x
2
x
3
+ 2x
4
= 4,
2x
1
3x
2
+ 2x
3
+x
4
= 8.
4)
_
_
x
2
3x
3
+ 4x
4
= 5,
x
1
2x
3
+ 3x
4
= 4,
3x
1
+ 2x
2
5x
4
= 12,
4x
1
+ 3x
2
5x
3
= 5.
R: 1) [A[B] =
_
_
1 1 0 1 [ 0
3 2 1 4 [ 4
2 1 2 2 [ 3
3 2 2 7 [ 7
_
_
1 1 0 1 [ 0
0 1 1 1 [ 4
0 0 1 1 [ 1
0 0 0 0 [ 0
_
_
.
Sistem compatibil simplu nedeterminat. Solut ia: x
1
= 5 3, x
2
= 5 + 2,
x
3
= 1 , x
4
= , cu R.
2) [A[B] =
_
_
1 1 3 [ 1
2 1 2 [ 1
1 1 1 [ 3
1 2 3 [ 1
_
_
1 1 3 [ 1
0 1 4 [ 3
0 0 1 [ 1
0 0 0 [ 1
_
_
.
Sistem incompatibil.
3) [A[B] =
_
_
1 2 3 2 [ 6
2 1 2 3 [ 8
3 2 1 2 [ 4
2 3 2 1 [ 8
_
_
1 2 3 2 [ 6
0 5 8 1 [ 4
0 0 1 2 [ 3
0 0 0 1 [ 2
_
_
.
Sistem compatibil determinat. Solut ia: x
1
= 1, x
2
= 2, x
3
= 1, x
4
= 2.
4) [A[B] =
_
_
0 1 3 4 [ 5
1 0 2 3 [ 4
3 2 0 5 [ 12
4 3 5 0 [ 5
_
_
1 0 2 3 [ 4
0 1 3 4 [ 5
0 0 6 11 [ 17
0 0 0 1 [ 1
_
_
.
Sistem compatibil determinat. Solut ia: x
1
= 1, x
2
= 2, x
3
= 1, x
4
= 1.
1.2.2 Sa se rezolve prin metoda lui Gauss-Jordan sistemele liniare:
1)
_
_
x
1
4x
2
+ 2x
3
= 1,
2x
1
3x
2
x
3
5x
4
= 7,
3x
1
7x
2
+x
3
5x
4
= 8,
x
2
x
3
x
4
= 1.
2)
_
_
_
5x
1
+ 3x
2
11x
3
= 13,
4x
1
5x
2
+ 4x
3
= 18,
3x
1
13x
2
+ 19x
3
= 22.
1.2. SISTEME DE ECUAT II ALGEBRICE LINIARE 13
3)
_
_
x
1
+x
2
+x
3
+x
4
+x
5
= 7,
3x
1
+ 2x
2
+x
3
+x
4
3x
5
= 2,
x
2
+ 2x
3
+ 2x
4
+ 6x
5
= 23,
5x
1
+ 4x
2
+ 3x
3
+ 3x
4
x
5
= 12.
4)
_
_
x
1
+ 2x
2
+ 3x
3
x
4
= 1,
3x
1
+ 2x
2
+x
3
x
4
= 1,
2x
1
+ 3x
2
+x
3
+x
4
= 1,
2x
1
+ 2x
2
+ 2x
3
x
4
= 1,
5x
1
+ 5x
2
+ 2x
3
= 2.
R: 1) [A[B] =
_
_
1 4 2 0 [ 1
2 3 1 5 [ 7
3 7 1 5 [ 8
0 1 1 1 [ 1
_
_
1 0 2 4 [ 5
0 1 1 1 [ 1
0 0 0 0 [ 0
0 0 0 0 [ 0
_
_
.
Sistem compatibil dublu nedeterminat. Solut ia: x
1
= 5 + 2
1
+ 4
2
, x
2
=
1 +
1
+
2
, x
3
=
1
, x
4
=
2
, cu
1
,
2
R.
2) [A[B] =
_
_
5 3 11 [ 13
4 5 4 [ 18
3 13 19 [ 22
_
_
_
_
1 8 15 [ 5
0 37 64 [ 38
0 0 0 [ 1
_
_
.
Sistem incompatibil.
3) [A[B] =
_
_
1 1 1 1 1 [ 7
3 2 1 1 3 [ 2
0 1 2 2 6 [ 23
5 4 3 3 1 [ 12
_
_
1 0 1 1 5 [ 16
0 1 2 2 6 [ 23
0 0 0 0 0 [ 0
0 0 0 0 0 [ 0
_
_
.
Sistem compatibil triplu nedeterminat. Solut ia: x
1
= 16 +
1
+
2
+ 5
3
, x
2
=
23 2
1
2
2
6
3
, x
3
=
1
, x
4
=
2
, x
5
=
3
, cu
1
,
2
,
3
R.
4) [A[B] =
_
_
1 2 3 1 [ 1
3 2 1 1 [ 1
2 3 1 1 [ 1
2 2 2 1 [ 1
5 5 2 0 [ 2
_
_
1 0 0
5
6
[
1
6
0 1 0
7
6
[
1
6
0 0 1
5
6
[
1
6
0 0 0 0 [ 0
0 0 0 0 [ 0
_
_
.
1
=
1
6
+ 5, x
2
=
1
6

7
6
,
x
3
=
1
6
+ 5, x
4
= 6, cu R.
Metoda lui Gauss-Jordan poate utilizata si pentru aarea inversei unei matrice.
Daca A, X si B sunt matrice patratice si A inversabila, atunci din AX = B urmeaza
X = A
1
B. In particular, pentru B = I
n
, rezulta X = A
1
.
1.2.3 Sa se gaseasca inversa matricei: A =
_
_
1 1 1 1
1 2 3 4
1 3 6 10
1 4 10 20
_
_
.
R: Matricea
[A[I
4
] =
_
_
1 1 1 1 [ 1 0 0 0
1 2 3 4 [ 0 1 0 0
1 3 6 10 [ 0 0 1 0
1 4 10 20 [ 0 0 0 1
_
_
este echivalenta cu matricea:
[I
4
[A
1
] =
_
_
1 0 0 0 [ 4 6 4 1
0 1 0 0 [ 6 14 11 3
0 0 1 0 [ 4 11 10 3
0 0 0 1 [ 3 3 3 1
_
_
,
deci:
A
1
=
_
_
4 6 4 1
6 14 11 3
4 11 10 3
1 3 3 1
_
_
.
1.2.4 Sa se rezolve, cu formulele lui Cramer, sistemele liniare:
1)
_
_
_
x
1
x
2
+x
3
= 2,
x
1
+ 3x
2
x
3
= 12,
2x
1
4x
2
+ 2x
3
= 10.
2)
_
_
x
1
3x
2
+x
3
+ 2x
4
= 1,
3x
1
+ 2x
2
3x
3
+x
4
= 2,
2x
1
+ 3x
2
x
3
x
4
= 1,
2x
1
x
2
+x
3
x
4
= 1.
R: 1) det A = 4, x
1
= 2, x
2
= 3, x
3
= 1. 2) det A = 12, x
1
= 1, x
2
= 2,
x
3
= 2, x
4
= 1.
1.2.5 Sa se rezolve sistemele liniare. Discut ie.
1)
_
_
_
x
1
+x
2
+x
3
= 1,
x
1
+x
2
+x
3
= 1,
x
1
+x
2
+x
3
= 1.
2)
_
_
5x
1
3x
2
+ 2x
3
+ 4x
4
= 3,
4x
1
2x
2
+ 3x
3
+ 7x
4
= 1,
8x
1
6x
2
x
3
5x
4
= 9,
7x
1
3x
2
+ 7x
3
+ 17x
4
= .
R: 1) D(A) = ( 1)
2
( + 2). Discut ie:
(i) Pentru R 2, 1, sistem compatibil determinat.
Solut ia: x
1
=
1
+ 2
, x
2
=
1
+ 2
, x
3
=
1
+ 2
.
(ii) Pentru = 1, sistem compatibil dublu nedeterminat.
Solut ia: x
1
= 1
1
2
, x
2
=
1
, x
3
=
2
.
(iii) Pentru = 2, sistem incompatibil.
2) [A[B] =
_
_
5 3 2 4 [ 3
4 2 3 7 [ 1
8 6 1 5 [ 9
7 3 7 17 [
_
_
1 1 1 3 [ 2
0 2 7 19 [ 7
0 0 0 0 [
0 0 0 0 [ 0
_
_
.
(i) Pentru R 0, sistem incompatibil.
(ii) Pentru = 0, sistem compatibil dublu nedeterminat.
Solut ia: x
1
=
5
2
13
2

2
3
2
, x
2
=
7
2
19
2

2
7
2
, x
3
=
1
, x
4
=
2
.
1.2.6 Sa se rezolve sistemele omogene:
1)
_
_
x
1
+x
2
+x
3
+x
4
= 0,
x
1
+ 2x
2
+ 3x
3
+ 4x
4
= 0,
x
1
+ 3x
2
+ 6x
3
+ 10x
4
= 0,
x
1
+ 4x
2
+ 10x
3
+ 20x
4
= 0.
2)
_
_
_
x
1
+ 2x
2
+x
3
x
4
= 0,
3x
2
x
3
+x
4
= 0,
2x
1
+ 7x
2
+x
3
x
4
= 0.
1.2. SISTEME DE ECUAT II ALGEBRICE LINIARE 15
R: 1) A =
_
_
1 1 1 1
1 2 3 4
1 3 6 10
1 4 10 20
_
_
1 1 1 1
0 1 2 3
0 0 1 3
0 0 0 1
_
_
. Sistemul admite numai solut ia
banala.
2) A =
_
_
1 2 1 1
0 3 1 1
2 7 1 1
_
_
_
_
1 5 0 0
0 3 1 1
0 0 0 0
_
_
.
1
= 5
1
, x
2
=
1
, x
3
=
2
,
x
4
= 3
1
+
2
, cu
1
,
2
R.
1.2.7 Sa se rezolve sistemul liniar omogen:
_
_
_
x
1
+x
2
+x
3
= 0,
ax
1
+bx
2
+cx
3
= 0,
(b +c) x
1
+ (c +a) x
2
+ (a +b) x
3
= 0,
cu a ,= b.
R: Sistem compatibil simplu nedeterminat. Solut ia: x
1
= (b c), x
2
= (c a),
x
3
= (a b), R.
1.2.8 Sa se determine a.. sistemul urmator sa admita si solut ii nebanale:
_
_
(a ) x
1
+bx
2
+bx
3
+cx
4
= 0,
bx
1
+ (a ) x
2
+cx
3
+bx
4
= 0,
bx
1
+cx
2
+ (a ) x
3
+bx
4
= 0,
cx
1
+bx
2
+bx
3
+ (a ) x
4
= 0.
R: Sistemul admite si solut ii nebanale daca:
a b b c
b a c b
b c a b
c b b a
= 0,
adica pentru: a c, a + 2b +c, a 2b +c.
1.2.9 Sa se rezolve sistemele omogene. Discut ie.
1)
_
_
(1 )x
1
+ 2x
3
x
4
= 0,
(1 )x
2
+ 4x
3
2x
4
= 0,
2x
1
x
2
x
3
+x
4
= 0,
2x
1
x
2
x
3
+ (2 )x
4
= 0.
2)
_
_
_
x
1
+x
2
+x
3
= 0,
x
1
x
2
+x
3
= 0,
x
1
+x
2
x
3
= 0.
R: 1) D(A) = ( 1)
4
. Discut ie:
(i) Pentru R 1, sistemul admite numai solut ia banala.
(ii) Pentru = 1 aplicam metoda lui Gauss:
A =
_
_
0 0 2 1
0 0 4 2
2 1 1 1
2 1 1 1
_
_
2 1 1 0
0 0 2 1
0 0 0 0
0 0 0 0
_
_
.
1
=
1
, x
2
= 2
1
+
2
, x
3
=
2
,
x
4
= 2
2
, cu
1
,
2
R.
2) D(A) = ( 2) ( + 1)
2
. Discut ie:
(i) Pentru R 1, 2, sistemul admite numai solut ia banala.
(ii) Pentru = 2 aplicam metoda lui Gauss:
A =
_
_
2 1 1
1 2 1
1 1 2
_
_
_
_
1 0 1
0 1 1
0 0 0
_
_
.
1
= , x
2
= , x
3
= , R.
(iii) Pentru = 1, sistem compatibil dublu nedeterminat.
Solut ia: x
1
=
1
, x
2
=
2
, x
3
=
1
2
, cu
1
,
2
R.
1.2.10 Sa se determine parametrul m R astfel ca urmatorul sistem sa admita si
solut ii diferite de solut ia banala si, n acest caz, sa se rezolve
_
_
x
1
+x
2
+mx
3
x
4
= 0,
2x
1
+x
2
x
3
+x
4
= 0,
3x
1
x
2
x
3
x
4
= 0,
mx
1
2x
2
2x
4
= 0.
R: Sistemul admite si solut ii nebanale d.d. D(A) = 4 4m = 0, deci d.d. m = 1.
Aplicam metoda lui Gauss:
A =
_
_
1 1 1 1
2 1 1 1
3 1 1 1
1 2 0 2
_
_
1 0 2 2
0 1 3 3
0 0 4 5
0 0 0 0
_
_
.
1
= 2, x
2
= 3, x
3
= 5,
x
4
= 4, R.
CAPITOLUL 2
SPATII VECTORIALE
2.1 Denit ia spat iului vectorial
2.1.1 Sa se arate ca orice corp comutativ K poate considerat ca spat iu vectorial
peste el nsusi, fat a de operat iile ce denesc structura sa de corp.
R: Se verica axiomele din denit ia spat iului vectorial.
2.1.2 Pe mult imea K
n
= KK. . .K = x = (x
1
, x
2
, . . . , x
n
), x
i
K, i = 1, n
denim:
- adunarea prin: x +y = (x
1
+y
1
, x
2
+y
2
, . . . , x
n
+y
n
) K
n
, x, y K
n
,
- nmult irea cu scalari prin: ax = (ax
1
, ax
2
, . . . , ax
n
) K
n
, a K, x K
n
.
Sa se arate ca mult imea K
n
este spat iu vectorial.
2.1.3 Fie V un spat iu vectorial peste campul K si
V
n
= V V . . . V = u = (u
1
, u
2
, . . . , u
n
), u
i
V, i = 1, n.
Pe V
n
denim operat iile de adunare si nmult ire cu scalari din K, astfel:
u, v V
n
, u +v = (u
1
+v
1
, u
2
+v
2
, . . . , u
n
+v
n
) V
n
,
a K, u V
n
, au = (au
1
, au
2
, . . . , au
n
) V
n
.
Sa se arate ca mult imea V
n
formeaza un spat iu vectorial.
2.1.4 Fie /
mn
(K) mult imea matricelor dreptunghiulare cu m linii si n coloane,
cu elemente din corpul K. Daca A = [a
ij
], B = [b
ij
] /
mn
(K), denim suma
prin:
A+B = [a
ij
+b
ij
] /
mn
(K),
iar pentru K, denim produsul cu scalarul , prin
A = [a
ij
] /
mn
(K).
Sa se arate ca mult imea /
mn
(K) formeaza un spat iu vectorial.
17
18 CAPITOLUL 2. SPAT II VECTORIALE
2.1.5 Notam cu C[a, b] mult imea funct iilor continue pe [a, b] cu valori reale. Denim
cele doua operat ii prin:
f, g C[a, b], (f +g)(x) = f(x) +g(x), x [a, b],
a R, , f C[a, b], (af)(x) = a f(x), x [a, b].
Sa se arate ca mult imea C[a, b] formeaza un spat iu vectorial.
2.1.6 Sa se arate ca mult imea K
n
[x] a polinoamelor de grad cel mult n cu coecient i
din K formeaza un spat iu vectorial.
2.1.7 Fie A o mult ime oarecare nevida si V un spat iu vectorial. Notam cu V
A
=
f [ f : A V mult imea funct iilor denite pe A cu valori n V . Denim cele doua
operat ii prin:
(f +g)(x) = f(x) +g(x), x A, f, g V
A
,
a K, (af)(x) = a f(x), x A, f V
A
.
Sa se arate ca mult imea V
A
formeaza un spat iu vectorial.
2.1.8 Fie V un spat iu vectorial real. Denim pe V
2
= V V o structura complexa
astfel:
- adunarea: (u
1
, v
1
) + (u
2
, v
2
) = (u
1
+u
2
, v
1
+v
2
), (u
1
, v
1
), (u
2
, v
2
) V
2
,
- nmult irea cu scalari: (a+ib)(u, v) = (aubv, av+bu), a+ib C, (u, v) V
2
.
Sa se arate ca V
2
formeaza un spat iu vectorial, numit complexicatul lui V .
2.1.9 Fie V si W doua spat ii vectoriale peste acelasi corp K. Sa se arate ca
V W = u = (x, y) [ x V, y W
este spat iu vectorial peste K n raport cu operat iile
u
1
+u
2
= (x
1
+x
2
, y
1
+y
2
), u = (x, y),
oricare ar u
1
= (x
1
, y
1
), u
2
= (x
2
, y
2
), u = (x, y) V W si K.
2.1.10 Pe mult imea R
+
= x R, x > 0 denim operat ia de adunare prin: xy =
xy, x, y R
+
si operat ia de nmult irea cu scalari prin: x = x
, R si
x R
+
. Sa se arate ca R
+
este un spat iu vectorial real.
2.2 Subspat ii vectoriale. Intersect ii si sume de sub-
spat ii
2.2.1 Fie S K
n
, denita prin S = x = (0, x
2
, . . . , x
n
), x
i
K, i = 2, n. Sa se
arate ca mult imea S formeaza un subspat iu vectorial al lui K
n
.
R: Pentru orice a, b K si orice x, y S, avem
ax +by = a(0, x
2
, . . . , x
n
) +b(0, y
2
, . . . , y
n
) = (0, ax
2
+by
2
, . . . , ax
n
+by
n
),
deci ax +by S si ca atare S este subspat iu vectorial al lui K
n
.
2.2. SUBSPAT II VECTORIALE. INTERSECT II SI SUME DE SUBSPAT II 19
2.2.2 Fie S K
n
, mult imea solut iilor unui sistem algebric liniar omogen de m
ecuat ii liniare cu n necunoscute:
S = x = (x
1
, x
2
, . . . , x
n
),
n
j=1
a
ij
x
j
= 0, i = 1, m,
cu a
ij
K, i = 1, m, j = 1, n. Sa se arate ca mult imea S formeaza un subspat iu
vectorial al lui K
n
.
R: Mult imea S este nevida, caci orice sistem liniar omogen admite cel put in solut ia
banala. Fie x = (x
1
, x
2
, . . . , x
n
), y = (y
1
, y
2
, . . . , y
n
) S. Atunci
n
j=1
a
ij
x
j
= 0,
n
j=1
a
ij
y
j
= 0, i = 1, m.
Oricare ar a, b K, avem
n
j=1
a
ij
(ax
j
+by
j
) = a
n
j=1
a
ij
x
j
+b
n
j=1
a
ij
y
j
= 0,
deci ax +by S si ca atare S este subspat iu vectorial al lui K
n
.
2.2.3 Fie /
s
n
(K) /
n
(K) mult imea matricelor patratice de ordinul n, simetrice,
adica
/
s
n
(K) = A /
n
(K),
t
A = A.
s
n
(K) formeaza un subspat iu vectorial al lui /
n
(K).
R: Evident /
s
n
(K) ,= , deoarece 0 /
s
n
(K). Folosind proprietat ile operat iei
de transpunere, pentru orice a, b K si orice A, B /
s
n
(K), avem
t
(aA+bB) =
t
(aA) +
t
(bB) = a
t
A+b
t
B = aA+bB.
Rezulta ca /
s
n
(K) este subspat iu vectorial al lui /
n
(K).
2.2.4 Fie /
as
n
(K) /
n
(K) mult imea matricelor patratice de ordinul n, antisi-
metrice, adica
/
a
n
(K) = A /
n
(K),
t
A = A.
a
n
n
(K).
R: Se procedeaza ca n exercit iul precedent.
2.2.5 Fie /
d
n
(K) /
n
(K) mult imea matricelor patratice de ordinul n, diagonale,
adica
/
d
n
(K) = A /
n
(K), A = [a
i
ij
] , a
i
K.
d
n
n
(K).
R: Pentru orice a, b K si orice A, B /
d
n
(K), avem
aA+bB = [aa
i
ij
] + [bb
i
ij
] = [(aa
i
+bb
i
)
ij
] /
d
n
(K),
deci /
d
n
(K) este subspat iu vectorial al lui /
n
(K).
2.2.6 Sa se arate ca mult imea S = f C[a, b], f(a) = f(b), unde C[a, b] este
spat iul vectorial real al funct iilor reale continue pe [a, b], formeaza un subspat iu vec-
torial al lui C[a, b].
R: Mult imea S este nevida, caci, de exemplu, orice funct ie constanta apart ine lui
S. Oricare ar , R si pentru orice f, g S avem
(f +g)(a) = f(a) +g(a) = f(b) +g(b) = (f +g)(b),
adica (f +g) S. Deci S este subspat iu vectorial al lui C[a, b].
2.2.7 Fie C
2
(R) mult imea funct iilor reale de doua ori derivabile pe R, cu derivata
de ordinul doi continua pe R. Sa se arate ca:
1) Mult imea C
2
(R) este spat iu vectorial n raport cu operat iile de adunare si
nmult ire cu scalari a funct iilor.
2) Submult imea S = f C
2
(R) [ af
(x) + bf
(x) + cf(x) = 0, x R, cu
a, b, c R, numere xate, este subspat iu vectorial al lui C
2
(R).
3) Submult imea S
0
= f S [ f(0) = 0 este subspat iu vectorial al lui S.
2.2.8 Sa se determine subspat iile S
1
S
2
si S
1
+S
2
din R
2
unde
S
1
= (x, y) R
2
[ x = y, S
2
= (x, y) R
2
[ x = y.
R: S
1
S
2
= 0, S
1
+S
2
= R
2
, adica suma este directa.
2.2.9 In R
2
se considera subspat iile vectoriale:
S
1
= (x, y) R
2
[ 3x 2y = 0, S
2
= (x, y) R
2
[ 2x y = 0.
Sa se arate ca R
2
= S
1
S
2
.
R: Sistemul: x
1
+ x
2
= x, y
1
+ y
2
= y, 3x
1
2y
1
= 0, 2x
2
y
2
= 0 are solut ie
unica: x
1
= 4x 2y, x
2
= 3x + 2y, y
1
= 6x 3y, y
2
= 6x + 4y.
1
S
2
si S
1
+S
2
din R
3
unde
S
1
= (x
1
, x
2
, x
3
) [ x
1
+x
2
x
3
= 0, S
2
= (x
1
, x
2
, x
3
) [ x
1
2x
3
= 0.
R: S
1
S
2
= (2, , ), R, S
1
+S
2
= R
3
.
1
S
2
si S
1
+S
2
din R
3
unde
S
1
= (x
1
, x
2
, x
3
) [ x
1
= x
2
= x
3
, S
2
= (x
1
, x
2
, x
3
) [ x
1
= x
2
= x
3
.
R: S
1
S
2
= 0, S
1
+S
2
= +, , ), , R.
2.3. DEPENDENT

A SI INDEPENDENT

A LINIAR
A 21
2.2.12 In /
23
(R) se dau subspat iile:
S
1
=
_
A[ A =
_
a 0 0
0 b 0
_
, a, b R
_
,
S
2
=
_
A[ A =
_
0 c d
e 0 f
_
, c, d, e, f R
_
.
Sa se arate ca S
1
S
2
= 0 si S
1
S
2
= /
23
(R).
2.2.13 Fie /
n
(K) spat iul vectorial al matricelor patratice de ordinul n. Sa se arate
ca subspat iile:
/
s
n
(K) = A /
n
(K),
t
A = A, /
a
n
(K) = A /
n
(K),
t
A = A
sunt suplimentare n /
n
(K).
2.2.14 In R
4
se dau subspat iile:
S
1
= x = (a, b, c, 0) , a, b, c R , S
2
= x = (0, 0, d, e) , d, e R .
Sa se arate ca S
1
+S
2
= R
4
, dar S
1
si S
2
nu sunt suplimentare.
2.3 Dependent a si independent a liniara
2.3.1 Sa se arate ca sistemele de vectori:
S
1
= (1, 1, 0), (1, 1, 1), S
2
= (9, 1, 5), (7, 1, 4)
genereaza acelasi subspat iu vectorial al lui R
3
.
R:
1
(1, 1, 0) +
1
(1, 1, 1) =
2
(9, 1, 5) +
2
(7, 1, 4).
2.3.2 Sa se arate ca n spat iul vectorial al polinoamelor de grad cel mult 2, sistemele
de polinoame S
1
= x, x
2
si S
2
= x + 2x
2
, 2x + 5x
2
genereaza acelasi subspat iu,
adica [S
1
] = [S
2
].
R:
1
x +
1
x
2
=
2
(x + 2x
2
) +
2
(2x + 5x
2
), cu:
1
=
2
+ 2
2
,
1
= 2
2
+ 5
2
si reciproc:
2
= 5
1
2
1
,
2
= 2
1
+
1
.
2.3.3 Sa se studieze liniara dependent a a sistemelor de vectori:
1) v
1
= (1, 2, 4), v
2
= (0, 1, 1), v
3
= (1, 4, 2).
2) v
1
= (1, 1, 0), v
2
= (1, 0, 1), v
3
= (0, 1, 1).
3) v
1
= (2, 1, 3, 1), v
2
= (1, 2, 0, 1), v
3
= (1, 1, 3, 0).
R: 1) Liniar dependent i: v
1
+ 2v
2
v
3
= 0. 2) Liniar independent i. 3) Liniar
dependent i: v
1
v
2
+v
3
= 0.
2.3.4 Sa se studieze liniara dependent a a sistemului de vectori:
v
1
= (2, 0, 1, 3, 1), v
2
= (1, 1, 0, 1, 1), v
3
= (0, 2, 1, 5, 3), v
4
= (1, 3, 2, 9, 5).
R: Liniar dependent i: v
1
2v
2
v
3
= 0, v
2
+ 2v
3
v
4
= 0.
2.3.5 Sa se determine R a.. vectorii:
1) u
1
= (1, , ) , u
2
= (, 1, 2 1) R
3
,
2) u
1
= (1, , , 1) , u
2
= (, 1, , ) , u
3
= (1, 1, 1, ) R
4
,
sa e liniar independent i.
2.3.6 In spat iul vectorial R
n
[X] al polinoamelor de grad cel mult n cu coecient i
reali, se considera sistemul de vectori
S = 1, 1 +X, 1 +X +X
2
, . . . , 1 +X + +X
m
, m n.
Sa se arate ca sistemul S este liniar independent.
2.3.7 Sa se determine R a.. sistemul
S =
__
1 2
2 1
_
,
_
0 5
1 1
_
,
_
1 0
3 1
_
,
_
3
2 + 1
__
,
de matrice din /
2
(R) sa e liniar dependent.
R: D(A) = 16 + 64 = 0, = 4.
2.4 Baza si coordonate. Schimbari de baze si coor-
donate
2.4.1 Sa se arate ca, n spat iul vectorial aritmetic K
n
, sistemul B = e
1
, e
2
, . . . , e
n
,
format din vectorii
e
1
= (1, 0, 0, . . . , 0), e
2
= (0, 1, 0, . . . , 0), ..., e
n
= (0, 0, 0, . . . , 1),
formeaza o baza.
R: Sistemul B este liniar independent. Intr-adevar, egalitatea a
1
e
1
+a
2
e
2
+ +
a
n
e
n
= 0 este echivalenta cu (a
1
, a
2
, . . . , a
n
) = (0, 0, . . . , 0), adica a
1
= 0, a
2
= 0,
..., a
n
= 0. B este si sistem de generatori pentru V . Intr-adevar, pentru orice vector
x V putem scrie x = (x
1
, x
2
, . . . , x
n
) = x
1
e
1
+x
2
e
2
+ +x
n
e
n
.
2.4.2 In spat iul vectorial /
mn
(K) al matricelor dreptunghiulare cu m linii si
n coloane, notam cu E
ij
, i = 1, m, j = 1, n, matricea cu toate elementele nule,
cu except ia elementului situat pe linia i si coloana j care l luam egal cu 1 si e
B = E
ij
/
mn
(K), i = 1, m, j = 1, n. Sa se arate ca B formeaza o baza a
spat iului vectorial /
mn
(K).
2.4. BAZ
A SI COORDONATE. SCHIMB
ARI DE BAZE SI COORDONATE 23

R: Ca si n exercit iul precedent se constata ca din egalitatea
m
i=1
n
j=1
x
ij
E
ij
= 0,
urmeaza x
ij
= 0, i = 1, m, j = 1, n, deci sistemul B este liniar independent, iar din
A = [a
ij
] =
m
i=1
n
j=1
a
ij
E
ij
,
pentru orice A /
mn
(K), urmeaza ca B este si sistem de generatori pentru spat iul
/
mn
(K). In concluzie B este o baza a spat iului /
mn
(K), iar dim/
mn
(K) =
m n.
2.4.3 In spat iul vectorial K
n
[X] al polinoamelor de grad cel mult n cu coecient i
din K, sistemul B = 1, X, X
2
, . . . , X
n
formeaza o baza. Deci dimK
n
[X] = n + 1.
2.4.4 In spat iul vectorial real C al numerelor complexe, sistemul B = 1, i formeaza
o baza. Deci dimC = 2.
2.4.5 Se dau sistemele de vectori:
1) S = u
1
= (1, 0, 1), u
2
= (1, 1, 0), u
3
= (2, 1, 1), u
4
= (0, 1, 1) R
3
.
2) S = u
1
= (2, 1, 3, 1) , u
2
= (1, 2, 0, 1) , u
3
= (1, 1, 3, 0) R
4
.
Sa se determine o baza si dimensiunea subspat iului [S].
R: 1) r = 2, B = u
1
, u
2
. 2) r = 2, B = u
1
, u
2
.
2.4.6 In R
4
se da sistemul de vectori:
S = (1, 0, 1, 2), (1, 1, 2, 3), (0, 1, 1, 1), (2, 1, 3, 1).
Sa se gaseasca un subsistem liniar independent maximal.
R: r = 3, un subsistem liniar independent maximal este format din ultimii trei
vectori.
2.4.7 Se da sistemul
S =
__
1 1
2 0
_
,
_
0 1
1 2
_
,
_
1 0
1 2
_
,
_
1 2
3 2
__
.
Sa se determine o baza n [S] si dim[S].
R: dim[S] = 2.
2.4.8 Sa se determine dimensiunile sumei si intersect iei subspat iilor generate de
sistemele de vectori din R
3
:
U
3
= u
1
= (2, 3, 1), u
2
= (1, 2, 2), u
3
= (1, 1, 3),
V
3
= v
1
= (1, 2, 1), v
2
= (1, 1, 1), v
3
= (1, 3, 3).
R: Sistemul U
3
este liniar dependent. Subsistemul u
1
, u
2
formeaza o baza n
U = [U
3
], dimU = 2. Sistemul V
3
este liniar dependent. Subsistemul v
1
, v
2
formeaza o baza n V = [V
3
], dimV = 2.
In U +V o baza este u
1
, u
2
, v
1
, dim(U +V ) = 3.
Subspat iul U V cont ine vectorii pentru care
1
u
1
+
2
u
2
=
1
v
1
+
2
v
2
. Se
obt ine un sistem de 3 ecuat ii avand r = 3 (doar u
1
, u
2
, v
1
sunt liniar independent i).
Se gaseste U V = (3, 5, ), R, dim(U V) = 1. Se verica teorema lui
Grassmann.
2.4.9 Sa se verice teorema lui Grassmann pentru subspat iile din R
4
:
S
1
= x = (a, b, a +b, c) , a, b, c R , S
2
= x = (p, p +q, q, p q) , p, q R .
4
:
U
3
= u
1
= (1, 1, 2, 1), u
2
= (0, 1, 1, 2), u
3
= (1, 2, 1, 5),
V
3
= v
1
= (2, 1, 0, 1), v
2
= (2, 1, 1, 1), v
3
= (3, 0, 2, 3).
R: dim[U
3
] = 2, dim[V
3
] = 3. O baza n [U
3
] + [V
3
] este u
1
, v
1
, v
2
, v
3
. O baza
n [U
3
] [V
3
] este (1, 0, 1, 1).
3
:
U
3
= u
1
= (1, 1, 1), u
2
= (0, 3, 1), u
3
= (2, 1, 1),
V
2
= v
1
= (1, 2, 4), v
2
= (2, 4, 8).
2.4.12 In R
3
se considera subspat iile:
U = [u
1
= (1, 2, 0)] , V = [v
1
= (2, 1, 0) , v
2
= (1, 1, )] , R.
1) Sa se precizeze dimU si dimV .
2) Sa se determine a.. U V = 0.
3) Pentru = 1, sa se arate x = (1, 5, 1) U V .
R: 1) Evident: dimU = 1 si dimV = 2, vectorii v
1
si v
2
ind liniar independent i
pentru orice R.
2) Egalitatea
1
u
1
=
1
v
1
+
2
v
2
este echivalenta cu sistemul:
1
= 2
1
+
2
, 2
1
=
1
2
, 0 =
2
,
care admite numai solut ia banala d.d. ,= 0.
3) Vectorul x U V daca exista vectorul u = x
1
u
1
U si vectorul v =
y
1
v
1
+y
2
v
2
V a.. x = u +v. Rezulta x =4u
1
2v
1
+v
2
.
2.4.13 Se da submult imea
S =
_
_
_
A =
_
_
x +y 0 x
0 y 0
z 0 x y
_
_
, x, y, z R
_
_
_
/
3
(R) .
2.4. BAZ

1) Sa se arate ca S formeaza un subspat iu vectorial al lui /
3
(R).
2) Sa se arate ca matricele:
A
1
=
_
_
2 0 1
0 1 0
1 0 0
_
_
, A
2
=
_
_
1 0 0
0 1 0
0 0 1
_
_
, A
3
=
_
_
5 0 3
0 2 0
1 0 1
_
_
,
apart in lui S si formeaza o baza a lui S.
3) Sa se arate ca matricea A =
_
_
5 0 4
0 1 0
2 0 3
_
_
S si sa se gaseasca coordonatele
sale n baza A
1
, A
2
, A
3
.
R: 2) Egalitateaa
1
A
1
+
2
A
2
+
3
A
3
= 0 are loc numai pentru
1
=
2
=
3
= 0.
3) A = A
1
2A
2
+A
3
.
2.4.14 Fie B = e
1
, e
2
, e
3
cu e
1
= (1, 0, 0), e
2
= (0, 1, 0), e
3
= (0, 0, 1) baza
canonica din R
3
si e B
= e
1
, e
2
, e
3
R
3
un sistem de trei vectori dat i prin
e
1
= 2e
1
+e
2
3e
3
, e
2
= 3e
1
+ 2e
2
5e
3
, e
3
= e
1
e
2
+e
3
.
Sa se arate ca B
este o baza n R
3
si sa se gaseasca coordonatele vectorului u =
6e
1
+ 2e
2
7e
3
n n baza B
.
R: Deoarce C =
_
_
2 3 1
1 2 1
3 5 1
_
_
are D(C) = 1 ,= 0, B
este o noua baza a lui

R
3
, C ind matricea schimbarii de baze. Coordonatele vectorul u n baza B
sunt
date de:
X
= C
1
X =
_
_
3 8 5
2 5 3
1 1 1
_
_
_
_
6
2
7
_
_
=
_
_
1
1
1
_
_
,
adica u = e
1
+e
2
+e
3
.
2.4.15 Sa se arate ca B
= e
1
, e
2
, e
3
, e
4
, unde:
e
1
= (1, 1, 1, 1) , e
2
= (1, 1, 1, 1) , e
3
= (1, 1, 1, 1) , e
4
= (1, 1, 1, 1) ,
formeaza o baza si sa se determine coordonatele vectorului u = (1, 2, 1, 1) R
4
n
aceasta baza.
R: u =
1
2
(2, 1, 0, 1)
B
.
2.4.16 Sa se arate ca sistemul de vectori B
= e
1
, e
2
, e
3
, dat i n baza canonica
B = e
1
, e
2
, e
3
R
3
prin:
e
1
= e
1
+ 3e
2
+ 5e
3
, e
2
= 6e
1
+ 3e
2
+ 2e
3
, e
3
= 3e
1
+e
2
,
formeaza o baza n R
3
si sa se determine coordonatele vectorilor bazei B n baza B
si coordonatele vectorului u = 2e
1
+ 2e
2
+ 5e
3
n baza B
.
R: det C = 1,
e
1
= 2e
1
+ 5e
2
9e
3
, e
2
= 6e
1
15e
2
+ 28e
3
, e
3
= 3e
1
+ 8e
2
15e
3
,
iar u = e
1
e
3
.
3
se considera sistemele de vectori:
B
= e
1
= (1, 1, 0), e
2
= (1, 0, 0), e
3
= (1, 2, 3),
B
= (e
1
= (1, 3, 3), e
2
= (2, 2, 3), e
3
= (6, 7, 9).
1) Sa se arate ca B
si B
sunt baze si sa se ae matricea de trecere de la B
la B
.
2) Sa se gaseasca coordonatele vectorului x = 2e
1
+ 5e
2
+ 7e
3
n baza B
.
R: 1) Sistemele de vectori B
si B
sunt liniar independente. Daca B = e

1
, e
2
, e
3
este baza canonica din R

3
, atunci e
= e C
, e
= e C
. Cum e = e
C
1
, avem ca
e
= e
C, cu C = C
1
C
, deci
C =
1
3
_
_
0 3 2
3 3 1
0 0 1
_
_
_
_
1 2 6
3 2 7
3 3 9
_
_
=
_
_
1 0 1
1 1 2
1 1 3
_
_
.
2) Avem X
= C
1
X
=
_
_
1 1 1
5 2 3
2 1 1
_
_
_
_
2
5
7
_
_
=
_
_
0
1
2
_
_
, adica x = e
2
+2e
3
.
3
se considera sistemele de vectori:
B
= e
1
= (1, 1, 2), e
2
= (1, 2, 1), e
3
= (2, 1, 1),
B
= (e
1
= (0, 1, 1), e
2
= (1, 0, 1), e
3
= (1, 1, 0).
1) Sa se arate ca B
si B
sunt baze si sa se gaseasca matricea de trecere de la B
la B
.
2) Sa se gaseasca coordonatele vectorului x = (1, 2, 2) n bazele B
si B
.
3) Sa se verice legea de schimbare a coordonatelor vectorului x, la trecerea de la
baza B
la baza B
.
2.4.19 Sa se gaseasca formulele de transformare a coordonatelor unui vector cand se
trece de la baza B
la baza B
din R
4
, daca B
= e
1
, e
2
, e
3
, e
4
, B
= e
1
, e
2
, e
3
, e
4
,
unde:
e
1
= (1, 2 1, 0), e
2
= (1, 1, 1, 1), e
3
= (1, 2, 1, 1), e
4
= (1, 1, 0, 1),
e
1
= (2, 1, 0, 1), e
2
= (0, 1, 2, 2), e
3
= (2, 1, 1, 2), e
4
= (1, 3, 1, 2).
R: C =
1
13
_
_
3 2 6 5
5 1 3 4
2 3 4 1
3 2 7 8
_
_
_
_
2 0 2 1
1 1 1 3
0 2 1 1
1 2 2 2
_
_
=
_
_
1 0 0 1
1 1 0 1
0 1 1 1
0 0 1 0
_
_
,
C
1
=
_
_
0 1 1 1
1 1 0 0
0 0 0 1
1 1 1 1
_
_
.
2.4. BAZ

2.4.20 Sa se determine coordonatele vectorului x = (1, 2, 3, . . . , n) R
n
n baza
B
= e
1
, e
2
, . . . , e
n
, unde
e
1
= (1, 0, 0, . . . , 0), e
2
= (1, 1, 0, . . . , 0), . . . , e
n
= (1, 1, 1, . . . , 1).
R: Avem X
= C
1
X, cu
C =
_
_
1 1 1 . . . 1
0 1 1 . . . 1
0 0 1 . . . 1
. . . . . . . . . . . . . . .
0 0 0 0 1
_
_
, X =
_
_
1
2
3
. . .
n
_
_
.
Dar
C
1
=
_
_
1 1 0 . . . 0
0 1 1 . . . 0
. . . . . . . . . . . . . . .
0 0 0 1 1
0 0 0 0 1
_
_
, X
=
_
_
1
1
. . .
1
n
_
_
.
2.4.21 Fie R
4
[X] spat iul vectorial al polinoamelor de grad cel mult 4 si baza:
B =
_
1, X, X
2
, X
3
, X
4
_
.
1) Sa se exprime sistemul B
=
_
1, X 1, (X 1)
2
, (X 1)
3
, (X 1)
4
_
n func-
t ie de baza B.
2) Sa se arate ca sistemul B
formeaza o baza n R
4
[X].
3) Sa se scrie matricea C de trecere de la baza B la baza B
.
4) Folosind metoda lui Gauss-Jordan, sa se gaseasca matricea C
1
de trecere de
la baza B
la baza B.
R: 1) Folosind binomul lui Newton, se obt ine:
_
_
1 = 1,
X 1 = 1 +X,
(X 1)
2
= 1 2X +X
2
,
(X 1)
3
= 1 + 3X
2
3X +X
3
,
(X 1)
4
= 1 4X + 6X
2
4X
3
+X
4
.
2) Egalitatea
0
+
1
(X 1) +
2
(X 1)
2
+
3
(X 1)
3
+
4
(X 1)
4
= 0,
X R are loc d.d.
0
= 0,
1
= 0,
2
= 0,
3
= 0,
4
= 0.
3) C =
_
_
1 1 1 1 1
0 1 2 3 4
0 0 1 3 6
0 0 0 1 4
0 0 0 0 1
_
_
. 4) C
1
=
_
_
1 1 1 1 1
0 1 2 3 4
0 0 1 3 6
0 0 0 1 4
0 0 0 0 1
_
_
.
2.4.22 In spat iul R
n
[X] se considera bazele:
B = 1, X, X
2
, . . . , X
n
si B
= 1, X a, (X a)
2
, . . . , (X a)
n
.
Sa se determine coordonatelen baza B
ale polinomului P(X) = a

0
+a
1
X+ +a
n
X
n
.
R: Se obt ine polinomul Taylor al lui P(X) n punctul X
0
= a:
P(X) = P(a) +
P
(a)
1!
(X a) +
P
(a)
2!
(X a)
2
+ +
P
(n)
(a)
n!
(X a)
n
.
2.4.23 Fie R
4
[cos x] spat iul vectorial al polinoamelor n cos x de grad cel mult 4 si
baza:
B =
_
1, cos x, cos
2
x, cos
3
x, cos
4
x
_
.
1) Sa se exprime sistemul B
= 1, cos x, cos 2x, cos 3x, cos 4x n baza B.

2) Sa se arate ca sistemul B
formeaza o baza n R
4
[cos x].
3) Sa se scrie matricea C de trecere de la baza B la baza B
.
4) Folosind metoda lui Gauss-Jordan, sa se gaseasca matricea C
1
de trecere de
la baza B
la baza B.
R: 1) Deoarece: cos 2x = 1 2 cos
2
x si sin2x = 2 sinxcos x, se obt ine:
_
_
1 = 1,
cos x = cos x,
cos 2x = 1 2 cos
2
x,
cos 3x = 3 cos x + 4 cos
3
x,
cos 4x = 1 8 cos
2
x + 8 cos
4
x.
2) Egalitatea
0
+
1
cos x +
2
cos 2x +
3
cos 3x +
4
cos 4x = 0, x R are loc
d.d.
0
= 0,
1
= 0,
2
= 0,
3
= 0,
4
= 0.
3) C =
_
_
1 0 1 0 1
0 1 0 3 0
0 0 2 0 8
0 0 0 4 0
0 0 0 0 8
_
_
. 4) C
1
=
_
_
1 0
1
2
0
3
8
0 1 0
3
4
0
0 0
1
2
0
1
2
0 0 0
1
4
0
0 0 0 0
1
8
_
_
.
CAPITOLUL 3
APLICATII LINIARE PE
SPATII VECTORIALE
3.1 Aplicat ii liniare. Nucleu si imagine
3.1.1 Sa se arate ca aplicat ia f : R
3
R
2
, denita prin
f(x) = (x
1
+ 2x
3
, x
1
+x
2
x
3
), x = (x
1
, x
2
, x
3
) R
3
,
este o aplicat ie liniara.
2
R
3
, denita prin f(x) = (x
1
+ 1, x
2
, x
3
),
x = (x
1
, x
2
) R
2
, nu este o aplicat ie liniara.
3.1.3 Sa se arate ca aplicat ia f : K
n
[X] K
n1
[X], denita prin
f(P)) (X) = P
(X) , X K, P K
n
[X],
care duce ecare polinom de grad cel mult n n derivata sa, este o aplicat ie liniara pe
K
n
[X].
3.1.4 Fie P /
m
(K), Q /
n
(K) doua matrice patratice. Sa se arate ca aplicat ia
T : /
mn
(K) /
mn
(K), denita prin T(A) = PAQ, pentru orice matrice
A /
mn
(K), este o transformare liniara pe /
mn
(K).
3.1.5 Sa se arate ca urmatoarele aplicat ii sunt liniare:
1) f : R
3
R
2
, f(x) = (2x
1
+x
3
, 3x
2
), x = (x
1
, x
2
, x
3
) R
3
.
2) f : R
2
R
3
, f(x) = (x
1
, 3x
1
x
2
, 2x
1
), x = (x
1
, x
2
) R
2
.
3) f : R
2
R
2
, f(x) = (0, 0), x = (x
1
, x
2
) R
2
.
4) f : R
n
[X] R
n2
[X], f(P)(X) = P
(X), X R, P R
n
[X].
3.1.6 Sa se precizeze care dintre urmatoarele aplicat ii este liniara:
1) f : R
2
R
3
, f(x) = (3x
1
+ 2x
2
, x
2
2
, 2x
1
), x = (x
1
, x
2
) R
2
.
2) f : R
3
R
2
, f(x) = (4x
1
3x
2
, 2x
1
+x
2
3x
3
), x = (x
1
, x
2
, x
3
) R
3
.
3) f : C R, f(x +iy) =
_
x
2
+y
2
, x +iy C.
29
30 CAPITOLUL 3. APLICAT II LINIARE PE SPAT II VECTORIALE
R: 1) Nu. 2) Da. 3) Nu.
3.1.7 Sa se precizeze daca aplicat ia f : R
2
[X] R
2
[X] denita prin:
f(P) (X) = (a
0
a
1
) + 3a
2
X + (a
1
+ 2a
2
)X
2
, X R.
oricare ar P (X) = a
0
+a
1
X +a
2
X
2
este liniara.
n
R:
f(x) = x
1
+x
2
+ +x
n
, x = (x
1
, x
2
, . . . , x
n
) R
n
.
este liniara.
3.1.9 Sa se determine nucleul si imaginea urmatoarelor aplicat ii liniare:
1) f : R
3
R
2
, f (x) = (x
1
+x
3
, x
2
+x
3
) , x = (x
1
, x
2
, x
3
) R
3
.
2) f : R
3
R
4
, f (x) = (x
1
, x
2
, x
1
+x
3
, x
2
+x
3
) , x = (x
1
, x
2
, x
3
) R
3
.
3) f : R
3
R
4
, f (x) = (x
1
x
3
, x
2
x
3
, 0, 0) , x = (x
1
, x
2
, x
3
) R
3
.
4) f : R
3
R
4
, f (x) = (x
3
, x
1
+x
2
, x
1
, x
1
x
2
) , x = (x
1
, x
2
, x
3
) R
3
.
R: 1) f (x) = 0 implica: x
1
+x
3
= 0, x
2
+x
3
= 0, deci
Ker f = x = (1, 1, 1) , R .
Ecuat ia f (x) = y implica: x
1
+x
3
= y
1
, x
2
+x
3
= y
2
, sistem ce are solut ii oricare ar
y = (y
1
, y
2
) R
2
, deci Imf = R
2
.
2) Ker f = 0, Imf = y = (, , , + +) , , , R.
3) Ker f = x = (1, 1, 1) , R, Imf = y = (, , 0, 0) , , R.
4) Ker f = 0, Imf = y = (, , , + 2) , , , R.
3.1.10 Fie aplicat iile liniare: f : R
2
R
2
, f(x) = (2x
1
x
2
, 3x
2
), g : R
2
R
2
,
g(x) = (x
1
+ x
2
, 4x
1
), x = (x
1
, x
2
) R
2
. Sa se determine g f si f g si sa se
verice ca sunt aplicat ii liniare.
3.1.11 Fie U, V, W trei spat ii vectoriale peste acelasi corp K si aplicat iile liniare
f : U V , g : V W. Sa se arate ca Imf Ker g d.d. g f = 0.
R: Pentru orice u U, f(u) Imf Ker g, deci g(f(u)) = 0 sau g f = 0.
Reciproc, e v Imf, atunci exista u U a.. v = f(u). Avem:
g(v) = g(f(u)) = (g f)(u) = 0,
adica v Ker g si deci Imf Ker g.
3.1.12 Fie f : U V , g : V W doua aplicat ii liniare cu proprietatea g f = 0.
Sa se arate ca:
1) Daca aplicat ia f este surjectiva, atunci g = 0.
2) Daca aplicat ia g este injectiva, atunci f = 0.
3.2. APLICAT II LINIARE PE SPAT II FINIT DIMENSIONALE 31
R: 1) Daca aplicat ia f este surjectiva, pentru orice v V exista u U a..
v = f(u). Atunci g(v) = g(f(u)) = (g f)(u) = 0, deci g = 0.
2) Din g f = 0 deducem (g f)(u) = 0, pentru orice u U, sau g(f(u)) = 0 si
cum aplicat ia g este injectiva, rezulta f(u) = 0, pentru orice u U, adica f = 0.
3.1.13 Fie U, V, W trei spat ii vectoriale peste acelasi corp K si aplicat iile: f : U
V , g : V W a.. aplicat ia compusa g f : U W sa e liniara. Sa se arate ca:
1) Daca g este liniara si injectiva, atunci f este liniara.
2) Daca f este liniara si surjectiva, atunci g este liniara.
Utilizand rezultatele precedente, sa se arate ca daca aplicat ia f : U V este liniara
si bijectiva (izomorfa), atunci aplicat ia inversa f
1
: V U este liniara.
R: 1) Din (g f)(u+v) = (g f)(u) +(g f)(v) si liniaritatea lui g, rezulta
g(f(u +v)) = g(f(u) +f(v)). Dar g ind injectiva, deducem
f(u +v) = f(u) +f(v).
2) Cum f este surjectiva si liniara,
1
v
1
+
2
v
2
=
1
f(u
1
) +
2
f(u
2
), de unde,
g f ind liniara, deducem:
g(
1
v
1
+
2
v
2
) =
1
(g f)(u
1
) +
2
(g f)(u
2
) =
1
g(v
1
) +
2
g(v
2
).
Deoarece f
1
f = 1
U
aplicat ia 1
U
ind liniara, iar f liniara si surjectiva, din (b)
rezulta ca f
1
este liniara.
3.2 Aplicat ii liniare pe spat ii nit dimensionale
3.2.1 Fie B = e
1
, e
2
, e
3
, e
4
R
4
si

B = e
1
, e
2
R
2
, baze n R
4
, respectiv n
R
2
si e aplicat ia liniara f : R
4
R
2
, denita prin:
f(e
1
) = e
1
, f(e
2
) = e
2
, f(e
3
) = e
1
+e
2
, f(e
4
) = e
1
e
2
.
1) Sa se scrie matricea A a aplicat iei f n perechea de baze B si

B.
2) Sa se scrie ecuat iile aplicat iei f n perechea de baze B si

B.
3) Sa se determine Ker f si Imf.
4) Sa se gaseasca defectul si rangul aplicat iei f.
R: 1) si 2) f(e) = e A si y = f (x) implica:
A =
_
1 0 1 1
0 1 1 1
_
,
_
y
1
= x
1
+x
3
+x
4
,
y
2
= x
2
+x
3
x
4
.
3) Ker f = x = ( , +, , ) , , R, Imf = R
2
. 4) d = 2, r = 2.
3.2.2 Se dau aplicat iile liniare f : R
3
R
2
si g : R
2
R
3
, denite n bazele
canonice din R
3
si R
2
prin:
f (x) = (x
1
+x
3
, x
2
+x
3
) , x = (x
1
, x
2
, x
3
) R
3
,
g (y) = (y
1
, y
1
y
2
, y
1
+y
2
) , y = (y
1
, y
2
) R
2
.
1) Sa se scrie matricele aplicat iilor f si g.
2) Sa se gaseasca matricele aplicat iilor g f si f g.
3.2.3 Sa se determine nucleul si imaginea aplicat iei liniare f : R
3
R
2
a carei
matrice n bazele canonice din R
3
si R
2
este
A =
_
2 1 2
2 2 1
_
.
3.2.4 Se da aplicat ia liniara f : R
3
R
4
, denita prin
f (x) = (x
1
, x
2
, x
3
, x
1
+x
2
+x
3
) , x = (x
1
, x
2
, x
3
) R
3
.
Sa se scrie matricea si sa se determine nucleul si imaginea aplicat iei f.
3.2.5 Fie B = e
1
, e
2
, e
3
R
3
si

B = e
1
, e
2
R
2
, baze n R
3
, respectiv n R
2
si e aplicat iile liniare f : R
3
R
2
, g : R
2
R
3
denite prin:
_
_
_
f(e
1
) = 2e
1
+ 3e
2
,
f(e
2
) = 3e
1
2e
2
,
f(e
3
) = e
1
+ 5e
2
,
_
g(e
1
) = 3e
1
+ 2e
2
e
3
,
g(e
2
) = 2e
1
e
2
+e
3
.
1) Sa se scrie matricele A si B ale aplicat iilor f si g n perechea de baze B si

B.
2) Sa se scrie ecuat iile aplicat iilor f si g n perechea de baze B si

B.
3) Sa se verice ca f este surjectiva, iar g este injectiva.
4) Sa se determine subspat iile Ker f si Img, precizand cate o baza n ecare
subspat iu.
5) Sa se gaseasc a defectul si rangul aplicat iilor f si g.
6) Sa se arate ca f g = 1
R
2 si sa se calculeze g f.
R: 1) f(e) = e A, g(e) = e B cu:
A =
_
2 3 1
3 2 5
_
, B =
_
_
3 2
2 1
1 1
_
_
.
2) y = f(x), x = g(y) implica:
_
y
1
= 2x
1
+ 3x
2
x
3
,
y
2
= 3x
1
2x
2
+ 5x
3
,
_
_
_
x
1
= 3y
1
2y
2
,
x
2
= 2y
1
y
2
,
x
3
= y
1
+y
2
.
3) Imf = R
2
, primul sistem ind compatibil oricare ar y R
2
, deci f este
surjectiva. Ker g = 0, al doilea sistem pentru x = 0 admit and numai solut ia banala,
deci g este injectiva.
4) Ker f = u = (13e
1
+ 7e
2
5e
3
), R, iar Img = u = (x
1
, x
2
, x
3
), x
1
x
2
+ x
3
= 0, al doilea sistem ind compatibil d.d. determinantul caracteristic este
egal cu 0. O baza n Img este B = (1, 1, 0), (0, 1, 1).
5) def f = dimKer f = 1, rg f = dimImf = 2, def g = dimKer g = 0, rg g =
dimImg = 2.
3.2. APLICAT II LINIARE PE SPAT II FINIT DIMENSIONALE 33
6) Deoarece f(e) = e A, g(e) B, avem ca:
(f g)(e) = f(g(e)) = f(e B) = f(e) B = e (AB),
(g f)(e) = g(f(e)) = g(e A) = g(e) A = e (BA),
cu AB = I
2
si
BA =
_
_
3 2
2 1
1 1
_
_
_
2 3 1
3 2 5
_
=
_
_
12 13 13
7 8 7
5 5 6
_
_
.
3.2.6 Se da transformarea liniara T : R
3
R
3
, y = T(x), ale carei ecuat ii n baza
canonica din R
3
sunt
y
1
= x
1
, y
2
= x
1
+x
2
+x
3
, y
3
= x
1
.
Sa se determine Ker T si ImT.
R: Ker T = x = (0, , ), R, ImT = y = (, , ), , R.
n
R
n+1
, y =
f(x), ale carei ecuat ii n bazele canonice din R
n
si respectiv R
n+1
, sunt
y
i
=
n
i=1
a
ij
x
j
, i = 1, n + 1,
stiind ca rangul matricei A = [a
ij
] este n.
R: Ker f = 0, iar
Imf = y = (y
1
, y
2
, . . . , y
n+1
),
car,n+1
= 0,
unde
car,n+1
=
a
11
a
12
. . . a
1n
y
1
a
21
a
22
. . . a
2n
y
2
. . . . . . . . . . . . . . .
a
n1
a
n2
. . . a
nn
y
n
a
n+1,1
a
n+1,2
. . . a
n+1,n
y
n+1
.
n
R:
f(x) = x
1
+x
2
+ +x
n
, x = (x
1
, x
2
, . . . , x
n
) R
n
.
n
R
2
:
f(x) = (x
1
+x
2
+ +x
k
, x
k+1
+ +x
n
), x = (x
1
, x
2
, . . . , x
n
) R
n
.
3.2.10 In spat iul vectorial /
2
(R) se considera matricele:
A
1
=
_
0 1
1 1
_
, A
2
=
_
1 0
1 1
_
, A
3
=
_
1 1
0 1
_
, A
4
=
_
1 1
1 0
_
.
Sa se determine aplicat ia liniara f : /
2
(R) R a..
f (A
1
) = 3, f (A
2
) = 0, f (A
3
) = 5, f (A
4
) = 2.
R: Ecuat ia aplicat iei f n baza canonica din /
2
(R) este de forma
f (A) =
1
a
11
+
2
a
12
+
3
a
21
+
4
a
22
, A =
_
a
11
a
12
a
21
a
22
_
/
2
(R) .
Condit iile problemei conduc la sistemul
_
2
+
3
+
4
= 3,
1
+
3
+
4
= 0,
1
+
2
+
4
= 5,
1
+
2
+
3
= 2,
cu solut ia:
1
= 1,
2
= 2,
3
= 3,
4
= 4. Deci
f (A) = a
11
2a
12
+ 3a
21
4a
22
A /
2
(R) .
3.2.11 In R
3
se dau vectorii:
v
1
= (2, 3, 5), v
2
= (0, 1, 2), v
3
= (1, 0, 0),
w
1
= (1, 1, 1), w
2
= (1, 1, 1), w
3
= (2, 1, 2).
Sa se determine transformarea liniara T : R
3
R
3
a.. T(v
i
) = w
i
, i = 1, 2, 3.
R: Condit iile problemei implica:
_
_
_
2T(e
1
) + 3T(e
2
) + 5T(e
3
) = e
1
+e
2
+e
3
,
T(e
2
) + 2T(e
3
) = e
1
+e
2
e
3
,
T(e
1
) = 2e
1
+e
2
+ 2e
3
,
de unde T(e
1
) = 2e
1
+e
2
+ 2e
3
, T(e
2
) = 11e
1
7e
2
e
3
, T(e
3
) = 6e
1
+ 4e
2
.
3.3 Legea de schimbare a matricei aplicat iei liniare
3.3.1 Se da aplicat ia liniara f : R
3
R
2
, denita n bazele canonice din R
3
si R
2
prin
f (x) = (x
1
x
2
, x
1
+x
2
+x
3
) , x R
3
.
1) Sa se scrie matricea aplicat iei f.
2) Sa se gaseasca matricea aplicat iei f n perechea de baze B
= e
1
, e
2
, e
3
din
R
3
si

B
= e
1
, e
2
din R
2
, unde:
e
1
= (0, 1, 1) , e
2
= (1, 0, 1) , e
3
= (1, 1, 0) ,
e
1
= (1, 1) , e
2
= (2, 3) .
3
R
3
, denita n baza canonica prin:
T(e
1
) = 3e
1
+ 2e
2
, T(e
2
) = 2e
1
+ 4e
2
2e
3
, T(e
3
) = 2e
2
+ 5e
3
,
Sa se gaseasca matricea transformarii T n baza B
= e
1
, e
2
, e
3
, unde:
e
1
=
1
3
(e
1
+ 2e
2
2e
3
), e
2
=
1
3
(2e
1
+e
2
+ 2e
3
), e
3
=
1
3
(2e
1
+ 2e
2
+e
3
).
3.4. DIAGONALIZAREA TRANSFORM
ARILOR LINIARE 35
R: det C = 1, C
1
= C, A
= diag (7, 4, 1).

3.3.3 Se considera transformarea liniara T : R
3
R
3
, denita n baza canonica
prin:
T(e
1
) = (1, 1, 1), T(e
2
) = (0, 1, 0), T(e
3
) = (0, 1, 0).
Sa se gaseasca matricea transformarii T n baza B
= e
1
, e
2
, e
3
, unde:
e
1
= (1, 0, 0), e
2
= (1, 1, 0), e
3
= (1, 1, 1).
R: A
= C
1
AC =
=
_
_
1 1 0
0 1 1
0 0 1
_
_
_
_
1 0 0
1 1 1
1 0 0
_
_
_
_
1 1 1
0 1 1
0 0 1
_
_
=
_
_
0 1 2
0 1 2
1 1 1
_
_
.
3.3.4 Sa se gaseasca matricea transformarii liniare T : R
4
R
4
, denita n baza
canonica prin
T(e
1
) = e
2
, T(e
2
) = 2e
1
+e
3
, T(e
3
) = e
4
, T(e
4
) = e
1
.
n baza B
= e
1
, e
2
, e
3
, e
4
, unde
e
1
= (3, 2, 1, 0), e
2
= (1, 1, 1, 1), e
3
= (3, 2, 1, 0), e
4
= (1, 1, 1, 1).
R: det C = 16,
C
1
=
1
4
_
_
1 1 1 1
1 0 3 2
1 1 1 1
1 0 3 2
_
_
, A
=
_
_
1 0 0 0
1 1 0 0
0 0 1 0
0 0 1 1
_
_
.
3.4 Diagonalizarea transformarilor liniare
3.4.1 Sa se determine valorile proprii si subspat iile proprii corespunzatoare ale trans-
formarilor liniare T ale caror matrice sunt:
1) A =
_
2 1
1 2
_
. 2) A =
_
_
2 1 2
5 3 3
1 0 2
_
_
. 3) A =
_
_
1 1 1 1
1 1 1 1
1 1 1 1
1 1 1 1
_
_
.
si sa se verice ca p(A) = 0 (teorema lui Cayley-Hamilton).
R: 1)
2
4 + 3 = 0 cu:
1
= 1, S(
1
) = [(1, 1)],
2
= 3, S(
2
) = [(1, 1)].
2)
3
+ 3
2
+ 3 + 1 = 0 cu:
1
= 1, m
1
= 3, S(
1
) = [(1, 1, 1)].
3)
4
4
3
+ 16 16 = 0 cu:
1
= 2, m
1
= 3, S(
1
) = [(1, 1, 0, 0), (1, 0, 1, 0), (1, 0, 0, 1)],
2
= 2, m
2
= 1, S(
2
) = [(1, 1, 1, 1)].
3.4.2 Sa se determine valorile proprii si subspat iile proprii corespunzatoare ale trans-
formarilor liniare T ale caror matrice sunt:
1) A =
_
9 3
3 1
_
. 2) A =
_
3 5
5 3
_
. 3) A =
_
_
0 1 0
0 0 1
2 5 4
_
_
.
4) A =
_
_
2 4 0
4 16 4
0 4 2
_
_
. 5) A =
_
_
0 1 2
2 0 1
1 2 0
_
_
. 6) A =
_
_
4 0 0
0 0 1
0 1 2
_
_
7) A =
_
_
0 0 0
1 0 0
2 3 1
_
_
. 8) A =
_
_
3 1 1
2 4 2
2 2 0
_
_
. 9) A =
_
_
3 0 1
2 1 1
3 1 1
_
_
.
R: Valorile proprii si subspat iile proprii corespunzatoare sunt:
1)
1
= 10, [(3, 1)],
2
= 0, [(1, 3)].
2)
1
= 2, [(1, 1)],
2
= 8, [(1, 1)].
3)
1
= 2, [(1, 2, 4)],
2
= 1, m
2
= 2, [(1, 1, 1)].
4)
1
= 2, [(1, 0, 1)],
2
= 18, [(1, 4, 1)],
3
= 0, [(2, 1, 2)].
5)
_
1
= 3, [(1, 1, 1)] ,
2
=
3
2
+i
3
2
, [(2
2
, 1 +
2
, 1)] ,
3
=
3
2
i
3
2
, [(2 +
3
, 1 +
3
, 1)] .
6)
1
= 4, [(1, 0, 0)],
2
= 1, m
2
= 2, [(0, 1, 1)].
7)
1
= 0, m
1
= 2, [(0, 1, 3)],
2
= 1, [(0, 0, 1)].
8)
1
= 3, [(1, 2, 2)],
2
= 2, m
2
= 2, [(1, 1, 0) , (1, 0, 1)].
9)
1
= 1, m
1
= 3, [(1, 1, 2)].
3.4.3 Sa se gaseasca o bazan R
3
n care matricea transformarii liniare T : R
3
R
3
,
denita n baza canonica prin:
1)
_
_
_
T(e
1
) = e
2
,
T(e
2
) = e
1
+e
2
+e
3
,
T(e
3
) = e
2
,
2)
_
_
_
T(e
1
) = e
3
,
T(e
2
) = e
2
,
T(e
3
) = e
1
,
sa aiba forma diagonala.
R: 1)
3
2
2 = 0, cu:
1
= 1,
2
= 0,
3
= 2; baza este: B
= e
1
, e
2
, e
3
,
unde
e
1
= (1, 1, 1), e
2
= (1, 0, 1), e
3
= (1, 2, 1),
iar A
= diag(1, 0, 2).
2)
3

2
+ 1 = 0, cu
1
= 1, m
1
= 2,
2
= 1, m
2
= 1; baza este:
B
= e
1
, e
2
, e
3
, unde
e
1
= (1, 0, 1), e
2
= (0, 1, 0), e
3
= (1, 0, 1),
iar A
= diag(1, 1, 1).
ARILOR LINIARE 37
3.4.4 Sa se studieze existent a unei baze n care matricele urmatoarelor transformari
liniare sa aiba forma diagonala:
1) A =
_
_
0 1 1
1 0 1
1 1 0
_
_
. 2) A =
_
_
0 1 0
4 4 0
2 1 2
_
_
. 3) A =
_
_
1 3 4
4 7 8
6 7 7
_
_
.
R: 1)
3
3 2 = 0, cu:
1
= 2, m
1
= 1, S(
1
) = [(1, 1, 1)], dimS(
1
) = 1,
2
= 1, m
2
= 2, S(
2
) = [(1, 1, 0), (1, 0, 1)], dimS(
1
) = 2, deci exista o
baza n care matricea transformarii T are forma diagonala. Sau, polinomul minimal:
m() = ( 2) ( + 1) =
2
2 si m(A) = 0.
2)
3
6
2
+ 12 8 = 0 cu:
1
= 2, m
1
= 3, S(
1
) = [(1, 2, 0), (0, 0, 1)],
dimS(
1
) = 2, deci nu exista o baza n care matricea transformarii T are forma
diagonala. Sau: m() = ( 2) si m(A) ,= 0.
3)
3
5
2
3 = 0, cu:
1
= 3, m
1
= 1, S(
1
) =
___
1
2
, 1, 1
___
, dimS(
1
) =
1,
2
= 1, m
2
= 2, S(
2
) = [(1, 2, 1)], dimS(
2
) = 1, deci nu exista o baza n
care matricea transformarii T are forma diagonala. Sau: m() = ( 3) ( + 1) =
2
2 3 si m(A) ,= 0.
3.4.5 Sa se calculeze puterea a n-a a matricei A =
_
_
1 0 3
3 2 3
3 0 1
_
_
.
R: Matricea A este asemenea cu o matrice diagonala. Intr-adevar,
3
12+16 =
0, cu
1
= 4, m
1
= 1,
2
= 2,, m
2
= 2 si
C =
_
_
1 0 1
1 1 0
1 0 1
_
_
, C
1
=
1
2
_
_
1 0 1
1 2 1
1 0 1
_
_
,
A
=
_
_
4 0 0
0 2 0
0 0 2
_
_
, (A
)
n
=
_
_
(4)
n
0 0
0 2
n
0
0 0 2
n
_
_
.
Din A
= C
1
AC deducem A = CA
C
1
si deci A
n
= C(A
)
n
C
1
, adica
A
n
=
1
2
_
_
(4)
n
+ 2
n
0 (4)
n
2
n
(4)
n
+ 2
n
2
n+1
(4)
n
+ 2
n
(4)
n
2
n
0 (4)
n
+ 2
n
_
_
3.4.6 Se considera matricele
A =
_
1 1
0 0
_
, B =
_
0 0
0 1
_
/
2
(R).
1) Sa se arate ca matricele A si B sunt asemenea cu matrice diagonale.
2) Sa se verice daca matricele A+B, AB, BA sunt asemenea cu matrice diago-
nale.
R: 1) A A
=
_
1 0
0 0
_
, B este diagonala.
2) A + B =
_
1 1
0 1
_
, ( 1)
2
= 0,
1
= 1, m
1
= 2, dar S(
1
) = [(1, 0)],
dimS(
1
) = 1, deci A+B nu este asemenea cu o matrice diagonala.
AB =
_
0 1
0 0
_
,
2
= 0,
1
= 0, m
1
= 2 dar S(
1
) = [(1, 0)], dimS(
1
) = 1,
deci AB nu este asemenea cu o matrice diagonala. BA = 0, deci BA este asemenea
cu o matrice diagonala.
3.4.7 Fie T : V V o transformare liniara, K o valoare proprie a lui T si
u V un vector propriu corespunzator valorii proprii .
1) Sa se arate ca pentru orice p N,
p
este valoare proprie a transformarii liniare
T
p
= T T T (de p ori) si u vector propriu corespunzator.
2) Sa se arate ca daca T este bijectiva, atunci ,= 0 si
1
este valoare proprie

pentru T
1
si u vector propriu corespunzator. Sa se deduca de aici ca 1) are loc
pentru orice p Z.
3) Sa se arate ca P(T)(u) = P()u pentru orice polinom P.
4) Utilizand rezultatele precedente sa se arate ca daca A /
n
(K) este asemenea
cu o matrice diagonala, atunci pentru orice p N, A
p
este asemenea cu o matrice
diagonala. Daca, n plus, A este nesingulara, armat ia este adevarata pentru orice
p Z.
R: 1) Cum T(u) = u, avem T
2
(u) = T(T(u)) =
2
u si prin induct ie se deduce
c a T
p
(u) =
p
u.
2) Daca = 0 ar valoare proprie pentru T, atunci T(u) = 0 cu u ,= 0, adica
Ker T ,= 0. Contradict ie. Apoi, din T(u) = u, rezulta (T
1
T)(u) = T
1
(u),
de unde T
1
(u) =
1
u.
3) rezulta din 1).
4) Daca A este asemenea cu o matrice diagonala A
, atunci A = CA
C
1
si
A
2
= CA
2
C
1
, A
2
ind o matrice diagonala etc. Daca A este nesingulara si A
este
nesingulara si A
1
= (CA
C
1
)
1
= CA
1
C
1
.
3.4.8 Sa se arate ca daca matricea A /
n
(K) este asemenea cu o matrice diagonala
atunci matricea
t
A este asemenea cu o matrice diagonala.
R: Fie A
= C
1
AC, cu A
o matrice diagonala. Atunci

t
A
este tot diagonala si

t
A
=
t
(C
1
AC) =
t
C
t
A
t
C
1
=
_
t
C
1
_
1
t
A
t
C
1
,
deci
t
A este asemenea cu o matrice diagonala.
3.4.9 Fie T
1
, T
2
L(V ) a.. una dintre transformari este bijectiva. Sa se arate ca
T
1
T
2
si T
2
T
1
au acelasi polinom caracteristic.
ARILOR LINIARE 39
R: Fie A
1
, A
2
/(K) matricele celor doua transformari liniare ntr-o baza din
V . Sa presupunem ca T
1
este bijectiva, deci matricea A
1
este nesingulara si deci
inversabila. Putem atunci scrie:
A
2
A
1
= (A
1
1
A
1
)(A
2
A
1
) = A
1
1
(A
1
A
2
)A
1
,
adica matricele A
2
A
1
si A
1
A
2
sunt asemenea si deci au acelasi polinom caracteristic.
3.4.10 Transformare liniara T : R
4
R
4
are, n baza canonica din R
4
, matricea:
1) A =
_
_
1 2 3 4
0 1 2 3
0 0 1 2
0 0 0 1
_
_
. 2) A =
_
_
3 1 0 0
4 1 0 0
7 1 2 1
17 6 1 0
_
_
.
Sa se gaseasca o baza n R
4
n care matricea transformaarii T are forma Jordan.
R: 1) Ecuat ia caracteristica este: ( 1)
4
= 0,
1
= 1, m
1
= 4, iar S(
1
) =
[e
1
= (1, 0, 0, 0)], dimS(
1
) = 1, deci nu exista o bazan care matricea transformarii
T are forma diagonala.
Cautam un vector e
2
a.. T(e
2
) = 1e
1
+e
2
. Se obt ine: e
2
=
_
0,
1
2
, 0, 0
_
. Cautam
apoi un vector e
3
a.. T(e
3
) = 1 e
2
+ e
3
. Se obt ine: e
3
=
_
0,
3
8
,
1
4
, 0
_
. In ne,
cautam un vector e
4
a.. T(e
4
) = 1 e
3
+e
4
. Se obt ine: e
4
=
_
0,
5
16
,
3
8
,
1
8
_
.
In baza B
= e
1
, e
2
, e
3
, e
4
, n care primul vector este propriu iar ceilalt i princi-
pali, matricea transformarii T are forma Jordan:
A
=
_
_
1 1 0 0
0 1 1 0
0 0 1 1
0 0 0 1
_
_
.
2) Ecuat ia caracteristica este: ( 1)
4
= 0,
1
= 1, m
1
= 4, iar subspat iul propriu
corespunzator S(
1
) = [(1, 2, 5, 0) , (0, 0, 1, 1)], dimS(
1
) = 2, deci nu exista o
baz a n care matricea transformarii T are forma diagonala.
Corespunzator vectorului propriu e
1
= (1, 2, 5, 0), cautam un vector principal
e
2
a.. T(e
2
) = 1 e
1
+ e
2
. Se obt ine: e
2
= (0, 1, 0, 6). Corespunzator vectorului
propriu e
3
= (0, 0, 1, 1), cautam un vector principal e
4
a.. T(e
4
) = 1 e
3
+ e
4
. Se
obt ine: e
4
= (0, 0, 0, 1).
In baza B
= e
1
, e
2
, e
3
, e
4
matricea transformarii T are forma Jordan:
A
=
_
_
1 1 0 0
0 1 0 0
0 0 1 1
0 0 0 1
_
_
.
3.4.11 Transformarea liniara T : R
3
R
3
are, n baza canonica din R
3
, matricea:
1) A =
_
_
6 6 15
1 5 5
1 2 2
_
_
. 2) A =
_
_
0 1 0
0 0 1
2 5 4
_
_
. 3) A =
_
_
0 0 0
1 0 0
2 3 1
_
_
.
Sa se gaseasca o baza n R
3
n care matricea transformarii T are forma Jordan.
3
= 0,
1
= 3, m
1
= 3, iar din x + 2y
5z = 0, avem S(
1
) = [(3, 1, 1) , (2, 1, 0)], dimS(
1
) = 2, deci nu exista o baza n
care matricea transformarii T are forma diagonala.
Vectorului propriu e
1
= (3, 1, 1), i corespunde vectorul principal e
2
= (1, 0, 0). In
baza B
= e
1
, e
2
, e
3
, cu e
3
= (2, 1, 0), matricea transformarii T are forma Jordan:
A
=
_
_
3 1 0
0 3 0
0 0 3
_
_
.
2) Ecuat ia caracteristica este:
3
4
2
+ 5 2 = 0,
1
= 1, m
1
= 2,
2
= 2,
m
2
= 1. Se obt ine:
A
=
_
_
1 1 0
0 1 0
0 0 2
_
_
, cu C =
_
_
1 0 1
1 1 2
1 2 4
_
_
.
2
( + 1) = 0. Se obt ine:
A
=
_
_
0 1 0
0 0 0
0 0 1
_
_
, cu C =
_
_
0 1 0
1 1 0
3 2 1
_
_
.
CAPITOLUL 4
FORME LINIARE,
BILINIARE SI P
ATRATICE
4.1 Forme liniare. Spat iul vectorial dual
4.1.1 Sa se verice daca urmatoarele aplicat ii sunt forme liniare:
1) p
i
: K
n
K, p
i
(x) = x
i
, pentru orice x = (x
1
, x
2
, . . . , x
n
) K
n
, i = 1, n,
numite proiect iile canonice ale lui K
n
n K.
2) f : C
n
R, f(z
1
, z
2
, . . . , z
n
) = e (z
1
+z
2
+ +z
n
), daca: (i) C
n
este spat iu
vectorial real, (ii) C
n
este spat iu vectorial complex.
3) f : C
n
R, f(z
1
, z
2
, . . . , z
n
) = [z
1
[ +[z
2
[ + +[z
n
[.
4) D
X
0
: K
n
[X] K, D
X
0
(P) = P
(X
0
), cu X
0
K xat.
5) I : C[a, b] R, I(f) =
_
b
a
f(x) dx, pentru orice f C[a, b], unde C[a, b] este
spat iul vectorial al funct iilor continue pe intervalul [a, b], cu valori reale.
R: 1) Da. 2) (i) da, (ii) nu. 3) Nu. 4) Da. 5) Da.
4.1.2 Sa se gaseasca expresia analitica a formei liniare f : R
n
R, denita n baza
canonica din R
n
prin:
f(x) = x
1
x
2
+ + (1)
n1
x
n
, x = (x
1
, x
2
, . . . , x
n
) R
n
,
n baza B
= e
1
, e
2
, . . . , e
n
, unde
e
1
= (0, 1, . . . , 1, 1), e
2
= (1, 0, . . . , 1, 1), . . . , e
n
= (1, 1, . . . , 1, 0).
R: Daca n este par, A
= AC = (1, 1, 1, . . . , 1, 1); daca n este impar A
=
AC = (0, 2, 0, 2, . . . , 2, 0).
4.1.3 Fie B = e
1
, e
2
, e
3
, e
4
baza canonica din R
4
si B
= f
1
, f
2
, f
3
, f
4
baza
duala acesteia. Fie B
= e
1
, e
2
, e
3
, e
4
baza din R
4
denita prin
e
1
= (0, 1, 1, 1), e
2
= (1, 0, 1, 1), e
3
= (1, 1, 0, 1), e
4
= (1, 1, 1, 0).
Sa se determine baza B
duala bazei B
, n funct ie de B
.
41
42 CAPITOLUL 4. FORME LINIARE, BILINIARE SI P
ATRATICE
R: Daca e
= e C, atunci f
= C
1
f
, dar D(C) = 3 si
C
1
=
1
3
_
_
2 1 1 1
1 2 1 1
1 1 2 1
1 1 1 2
_
_
.
4.1.4 Sa se gaseasca formele liniare f : R
3
R, pentru care
f(0, 1, 1) = 0, f(2, 1, 1) = 0.
R: f(x) = (x
1
+x
2
+x
3
), R.
4.1.5 Sa se scrie expresiile analitice ale formei liniare f : R
n
[X] R, denita prin
f(P) =
_
1
0
P(X) dX, n baza B = 1, X, X
2
, . . . , X
n
si n baza B
= 1, 1 + X, 1 +
X
2
, . . . , 1 +X
n
.
R: Avem ca f(X
k
) =
_
1
0
X
k
dX =
1
k + 1
, k = 0, n si deci
f(a
0
+a
1
X + +a
n
X
n
) = a
0
+
1
2
a
1
+
1
3
a
3
+ +
1
n + 1
a
n
.
Apoi A
= AC cu
A =
_
1,
1
2
,
1
3
, . . . ,
1
n + 1
_
, C =
_
_
1 1 1 . . . 1
0 1 0 . . . 0
0 0 1 . . . 0
. . . . . . . . . . . . . . .
0 0 0 . . . 1
_
_
.
Deci: f (a
0
+a
1
(1 +X) + +a
n
(1 +X
n
)) = a
0
+
3
2
a
1
+
4
3
a
3
+ +
n + 2
n + 1
a
n
.
4.2 Forme biliniare
4.2.1 Sa se verice daca urmatoarele aplicat ii sunt forme biliniare:
1) g : R
2
R, g(x, y) = (x +a)(y +b), cu a, b R.
2) g : R
2
R, g(x, y) = x
n
y, n N.
3) g : R
n
R
n
R, g(x, y) = x
1
y
1
+x
2
y
2
+ +x
n
y
n
, x, y R
n
.
R: 1) Numai daca a = b = 0. 2) Numai daca n = 1. 3) Da.
4.2.2 Se da aplicat ia g : R
3
R
3
R, denita prin
g (x, y) = x
1
y
1
+x
1
y
2
x
1
y
3
+x
2
y
1
2x
2
y
2
2x
2
y
3
+ 2x
3
y
1
+x
3
y
2
3x
3
y
3
,
x, y R
3
. Se cere:
1) Sa se verice ca g este o forma biliniara pe R
3
.
2) Sa se scrie matricea formei g n baza canonica din R
3
.
4.2. FORME BILINIARE 43
R: 2) G =
_
_
1 1 1
1 2 2
2 1 3
_
_
.
4.2.3 Numim urma a matricei A = [a
ij
] /
n
(R) scalarul notat Tr A =
n
i=1
a
ii
. Sa
se verice ca aplicat ia g : /
n
(R) /
n
(R) R este forma biliniara, unde:
g(A, B) =
_
n
i=1
a
ii
__
n
i=1
b
ii
_
, A = [a
ij
] , B = [b
ij
] /
n
(R).
4.2.4 Se da forma biliniara g : R
3
R
3
R, a carei matrice n baza canonica din
R
3
este
G =
_
_
1 0 1
0 1 2
1 2 0
_
_
.
1) Sa se scrie expresia analitica a formei g n baza canonica din R
3
.
2) Sa se arate ca forma g este simetrica.
3) Sa se gaseasca matricea formei g n baza B
= e
1
, e
2
, e
3
, unde
e
1
= (1, 1, 1) , e
2
= (1, 2, 1) , e
3
= (0, 0, 1) .
R: 1) g (x, y) = x
1
y
1
x
1
y
3
x
2
y
2
+ 2x
2
y
3
x
3
y
1
+ 2x
3
y
2
.
2)
t
G = G. 3) G
=
t
CGC,
G
=
_
_
1 1 1
1 2 1
0 0 1
_
_
_
_
1 0 1
0 1 2
1 2 0
_
_
_
_
1 1 0
1 2 0
1 1 1
_
_
=
_
_
2 3 1
3 3 3
1 3 0
_
_
.
4.2.5 Sa se gaseasca expresia analitica a formei biliniare
g(x, y) = 2x
1
y
1
+x
1
y
2
+x
2
y
1
+ 2x
2
y
2
+ 3x
3
y
3
+ 4x
4
y
4
,
n baza B
= e
1
, e
2
, e
3
, e
4
, unde
e
1
= (1, 1, 0, 0), e
2
= (0, 0, 1, 0), e
3
= (1, 1, 0, 0), e
4
= (0, 0, 0, 1).
R: G
=
t
CGC = diag (6, 3, 2, 4).
4.2.6 Fie g : V V K o forma biliniara. Sa se arate ca exista formele liniare
f
1
, f
2
V
a.. g(x, y) = f
1
(x) f
2
(y) d.d. rg g = 1.
R: Fie B = e
1
, e
2
, . . . , e
n
o baza n V si
f
1
(x) =
n
i=1
a
i
x
i
, f
2
(y) =
n
j=1
b
j
y
j
, g(x, y) =
n
i,j=1
g
ij
x
i
y
j
.
Egalitatea din enunt este echivalenta cu g
ij
= a
i
b
j
, i, j = 1, n, ceea ce se ntampla
d.d. rg G = 1, unde G = [g
ij
].
ATRATICE
4.2.7 Se da forma biliniara
g(x, y) = 4x
1
y
1
2x
1
y
2
+x
2
y
3
+x
2
y
4
+ 2x
3
y
1
+x
3
y
3
2x
4
y
1
+x
4
y
2
.
Sa se arate ca mult imea S = y R
4
, g(x, y) = 0, x R
4
este subspat iu vectorial
al lui R
4
numit subspat iul nul al lui g relativ la al doilea argument. Sa se determine
o baza si dimensiunea acestui subspat iu.
R: g(x, y) = 0, x R
4
implica:
_
_
4y
1
2y
2
= 0,
y
3
+y
4
= 0,
2y
1
+y
3
= 0,
2y
1
+y
2
= 0,
cu r = 3. Deci, S = [(1, 2, 2, 2)], dimS = 1.
4.3 Forme patratice
4.3.1 Sa se scrie formele patratice denite de urmatoarele forme biliniare simetrice:
1) g(x, y) = x
1
y
1
+x
2
y
2
+x
3
y
3
+ 2x
1
y
2
+ 2x
2
y
1
+x
1
y
3
+x
3
y
1
.
2) g(x, y) = x
1
y
2
+x
2
y
1
+x
1
y
3
+x
3
y
1
+x
2
y
3
+x
3
y
2
.
4.3.2 Se da forma patratica h(x) = x
1
x
2
+x
2
x
3
+x
3
x
1
. Sa se scrie matricea formei
h n baza canonica din R
3
si sa se gaseasca rangul ei.
4.3.3 Se da forma patratica h(x) = x
2
1
+x
2
2
4x
2
3
+ 2x
1
x
2
+ 4x
1
x
3
.
1) Sa se scrie matricea formei h n baza canonica din R
3
.
2) Sa se gaseasca expresia analitica a formei biliniare polare lui h n baza
B
= e
1
= (1, 1, 1), e
2
= (1, 0, 1), e
3
= (1, 1, 1).
R: 1) G =
_
_
1 1 2
1 1 0
2 0 4
_
_
. 2) G
=
t
CGC =
_
_
4 6 4
6 1 0
4 0 0
_
_
.
4.3.4 Aplicand metoda lui Gauss formei patratice
h(u) = 2x
2
1
+ 2x
1
x
2
+ 4x
1
x
3
+x
2
3
,
sa se determine o expresie canonica si baza corespunzatoare.
R: Se obt ine, n doua etape, expresia canonica
h(u) =
1
2
(x
1
)
2
2(x
2
)
2
+ (x
3
)
2
,
cu x
1
= 2x
1
+x
2
+ 2x
3
, x
2
=
1
2
x
2
+x
3
, x
3
= x
3
, n baza formata de vectorii:
e
1
=
_
1
2
, 0, 0
_
, e
2
= (1, 2, 0), e
3
= (0, 2, 1).
4.3. FORME P
ATRATICE 45
4.3.5 Utilizand metoda lui Gauss sa se determine expresiile canonice ale urmatoa-
relor forme patratice si bazele corespunzatoare:
1) h(x) = x
2
1
+ 4x
1
x
2
+ 2x
1
x
3
+x
2
2
+ 2x
2
x
3
+ 3x
2
3
.
2) h(x) = x
2
1
+ 2x
1
x
2
+ 4x
1
x
3
x
2
2
+ 6x
2
x
3
+ 4x
2
3
.
3) h(x) = x
2
1
+ 2x
1
x
2
+ 4x
1
x
3
+x
2
2
+ 2x
2
x
3
+ 4x
2
3
.
4) h(x) = x
2
1
4x
1
x
2
+ 2x
1
x
3
+ 4x
2
2
+x
2
3
.
R: 1) h(x) = (x
1
+ 2x
2
+x
3
)
2
1
3
(3x
2
x
3
)
2
+
7
3
x
2
3
.
2) h(x) = (x
1
+x
2
+ 2x
3
)
2
1
2
(2x
2
x
3
)
2
+
1
2
x
2
3
.
3) h(x) = (x
1
+x
2
+ 2x
3
)
2
2x
2
x
3
si se face schimbarea de coordonate:
x
1
= x
1
3x
2
+x
3
, x
2
= x
2
+x
3
, x
3
= x
2
x
3
.
4) h(x) = (x
1
2x
2
+x
3
)
2
+ 4x
2
x
3
si se face schimbarea de coordonate:
x
1
= x
1
+x
2
+ 3x
3
, x
2
= x
2
+x
3
, x
3
= x
2
x
3
.
4.3.6 Utilizand metoda lui Gauss sa se determine expresiile canonice ale urmatoa-
relor forme patratice, date prin matricele lor n baza canonica:
1) G =
_
_
1 1 0
1 0 1
0 1 1
_
_
. 2) G =
_
_
1 1 1
1 1 1
1 1 1
_
_
. 3) G =
_
_
0 1 3
1 0 3
3 3 0
_
_
.
4.3.7 Utilizand metoda lui Jacobi sa se determine expresiile canonice ale urmatoa-
relor forme patratice si bazele corespunzatoare:
1) h(x) = x
2
1
+x
2
2
+ 3x
2
3
+ 4x
1
x
2
+ 2x
1
x
3
+ 2x
2
x
3
.
2) h(x) = 5x
2
1
4x
1
x
2
4x
1
x
3
+ 6x
2
2
+ 4x
2
3
.
3) h(x) = x
2
1
+x
2
2
+x
2
3
2x
2
4
2x
1
x
2
2x
1
x
3
2x
1
x
4
+ 2x
2
x
3
2x
2
x
4
.
R: 1)
1
= 1,
2
= 3,
3
= 7. Baza B
= e
1
, e
2
, e
3
, se cauta de forma:
e
1
= c
11
e
1
, g(e
1
, e
1
) = 1,
e
2
= c
12
e
1
+c
22
e
2
, g(e
1
, e
2
) = 0, g(e
2
, e
2
) = 1,
e
3
= c
13
e
1
+c
23
e
2
+c
33
e
3
, g(e
1
, e
3
) = 0, g(e
2
, e
3
) = 0, g(e
3
, e
3
) = 1.
Cum G =
_
_
1 2 1
2 1 1
1 1 3
_
_
, rezulta: C =
_
_
1
2
3
3
7
0
1
3

1
7
0 0
1
7
_
_
.
2)
1
= 5,
2
= 26,
3
= 80. Baza B
= e
1
, e
2
, e
3
, se cauta ca la punctul 1).
Cum G =
_
_
5 2 2
2 6 0
2 0 4
_
_
, rezulta: C =
_
_
1
5
1
13
3
20
0
5
26
1
20
0 0
13
40
_
_
.
ATRATICE
3) Deoarece
2
= 0, efectuam schimbarea de baze: e
1
= e
1
, e
2
= e
4
, e
3
= e
3
,
e
4
= e
2
. In baza B
avem:
1
= 1,
2
= 3,
3
= 1,
4
= 4.
Cum G
=
_
_
1 1 1 1
1 2 0 1
1 0 1 1
1 1 1 1
_
_
, rezulta: C
=
_
_
1
1
3
2
3
4
0
1
3
1
1
2
0 0 3 1
0 0 0
1
4
_
_
.
4.3.8 Utilizand metoda lui Jacobi sa se determine expresiile canonice ale urmatoa-
relor forme patratice, date prin matricele lor n baza canonica:
1) G =
_
_
1 1 0
1 1 0
0 0 1
_
_
. 2) G =
_
_
1 1 0
1 0 1
0 1 1
_
_
. 3) G =
_
_
1 1 1
1 1 1
1 1 1
_
_
.
4.3.9 Se da forma patratica h : R
3
R, a carei matrice n baza canonica din R
3
este
G =
_
_
5 2 2
2 6 0
2 0 4
_
_
.
Sa se gaseasca matricea G
a formei patratice h ntr-o baza B
din R
3
formata din
vectori proprii ai transformarii liniare T : R
3
R
3
, a carei matrice n baza canonica
din R
3
este A = G.
R: Ecuat ia caracteristica este
3
15
2
+6680 = 0, iar valorile proprii:
1
= 2,
2
= 5,
3
= 8. Deci, de exemplu, B
= e
1
, e
2
, e
3
, n care:
e
1
= (2, 1, 2) , e
2
= (1, 2, 2) , e
3
= (2, 2, 1) .
In aceasta baza
G
=
_
_
2 1 2
1 2 2
2 2 1
_
_
_
_
5 2 2
2 6 0
2 0 4
_
_
_
_
2 1 2
1 2 2
2 2 1
_
_
=
_
_
18 0 0
0 45 0
0 0 72
_
_
.
4.4 Forme patratice reale
4.4.1 Sa se determine rangul r, indicii de inert ie p si q si sa se precizeze natura
formelor patratice:
1) h(x) = x
2
1
+ 2x
2
2
+ 2x
2
x
3
+x
2
3
.
2) h(x) = x
2
1
+ 2x
2
2
+ 2x
1
x
3
+x
2
3
.
3) h(x) = 7x
2
1
+ 7x
2
2
+ 10x
2
3
2x
1
x
2
4x
1
x
3
+ 4x
2
x
3
.
4) h(x) = x
2
1
+x
2
2
+x
2
3
4x
1
x
2
4x
1
x
3
4x
2
x
3
.
R: 1) h(x) = x
2
1
+x
2
2
+ (x
2
+x
3
)
2
, r = 3, p = 3, q = 0, pozitiv denita.
2) h(x) = (x
1
+x
3
)
2
+ 2x
2
2
, r = 2, p = 2, q = 0, pozitiv semidenita.
3)
1
= 7 > 0,
2
= 48 > 0,
3
= 432 > 0, r = 3, p = 3, q = 0, pozitiv denita.
4)
1
= 1,
2
= 3,
3
= 27, r = 3, p = 2, q = 1, nedenita.
4.4. FORME P
ATRATICE REALE 47
4.4.2 Sa se determine rangul r, indicii de inert ie p si q si sa se precizeze natura
formelor patratice:
1) h(x) = x
2
1
+x
2
2
+x
2
3
+ 5x
2
4
+ 4x
1
x
2
+ 2x
1
x
3
+ 4x
1
x
4
+ 4x
2
x
3
+ 8x
2
x
4
+ 4x
3
x
4
.
2) h(x) = x
2
1
+x
2
2
+x
2
3
+x
2
4
+x
1
x
2
+x
1
x
3
+x
1
x
4
+x
2
x
3
+x
2
x
4
+x
3
x
4
.
3) h(x) = x
2
1
+x
2
2
+x
2
3
2x
2
4
2x
1
x
2
+ 2x
1
x
3
2x
1
x
4
+ 2x
2
x
3
4x
2
x
4
.
R: Avem:
1) h(x) = (x
1
+ 2x
2
+x
3
+ 2x
4
)
2
3x
2
2
+x
2
4
,
cu r = 3, p = 2, q = 1, nedenita.
2) h(x) = (x
1
+
1
2
x
2
+
1
2
x
3
+
1
2
x
4
)
2
+
4
3
_
3
4
x
2
+
1
4
x
3
+
1
4
x
4
_
2
+
+
3
2
_
2
3
x
3
+
1
6
x
4
_
2
+
5
8
x
2
4
,
cu r = p = 4, q = 0, pozitiv denita.
3) h(x) = (x
1
x
2
+x
3
x
4
)
2
1
3
(3x
4
3x
2
+x
3
)
2
+
1
3
(3x
2
+x
3
)
2
,
cu r = 3, p = 2, q = 1, nedenita.
4.4.3 Se considera forma patratica h : R
n
R, denita prin:
h(x) =
n
i,j=1
g
ij
x
i
x
j
, x = (x
1
, x
2
, . . . , x
n
) R
n
n care g
ij
=
_
b
a
f
i
(t)f
j
(t) dt, i, j = 1, n, cu f
i
funct ii continue si liniar independente
pe [a, b]. Sa se arate ca h este pozitiv denita.
R: Fie B
o baza n care h are expresia canonica h(x) =

n
l=1
g
ll
(x
)
2
. Daca trecerea
de la baza B la baza B
se face prin e
= e C, deoarece G
=
t
C GC, avem
g
ll
=
n
i=1
n
j=1
c
i
g
ij
c
j
=
n
i=1
n
j=1
c
i
_
b
a
f
i
(t)f
j
(t) dt c
j
=
=
_
b
a
_
n
i=1
c
i
f
i
(t)
_
_
_
n
j=1
c
j
f
j
(t)
_
_
dt
sau, daca notam f
(t) =
n
i=1
c
i
f
i
(t), gasim g
=
_
b
a
(f
(t))
2
dt > 0, deoarece f
sunt
continue si liniar independente, deci neidentic nule pe [a, b].
ATRATICE
4.4.4 Sa se arate ca forma patratica h : R
n
R a carei matricen baza canonica din
R
n
este G =
t
AA, n care A este o matrice patratica de ordinul n reala, nesingulara,
este pozitiv denita si reciproc, daca h este pozitiv denita, atunci exista A /
n
(R),
nesingulara, a.. G =
t
AA.
R: Avem: h(x) =
t
X GX =
t
X (
t
AA) X =
t
(AX)( AX). Cum D(A) ,= 0,
putem efectua n R
n
schimbarea de baze e
= e C cu C = A
1
. Atunci X
= AX
este matricea coordonatelor vectorului x n baza B
si deci
h(x) =
t
X
=
n
i=1
(x
i
)
2
,
de unde deducem ca h este pozitiv denita.
Reciproc, daca h este pozitiv denita, exista matricea C /
n
(R), nesingulara,
a.. n baza e
= eC, h sa aiba expresia normala, adica G
= I
n
. Cum G
=
t
C GC,
rezulta ca
t
C GC = I
n
sau G =
t
C
1
C
1
. Luand A = C
1
, obt inem G =
t
AA.
CAPITOLUL 5
SPATII EUCLIDIENE
5.1 Spat iu euclidian. Produs scalar, norma, distan-
t a, unghi
5.1.1 Sa se arate ca n orice spat iu vectorial n-dimensional V , aplicat ia
g (x, y) = x
1
y
1
+x
2
y
2
+ +x
n
y
n
,
pentru orice x = (x
1
, x
2
, . . . , x
n
), y = (y
1
, y
2
, . . . , y
n
) V este un produs scalar.
R: Aplicat ia g este o forma biliniara simetrica a carei forma patratica asociata
este pozitiv denita.
5.1.2 Sa se verice care dintre urmatoarele aplicat ii g : R
2
R
2
R este un produs
scalar pe R
2
:
1) g(x, y) = x
1
y
1
x
1
y
2
x
2
y
1
+ 2x
2
y
2
.
2) g(x, y) = x
1
y
1
+x
1
y
2
+x
2
y
1
x
2
y
2
.
3) g(x, y) = x
2
1
y
2
1
+x
2
2
y
2
2
.
R: 1) g este simetrica si
1
= 1 > 0,
2
= 1 > 0, deci forma patratica h asociata
este pozitiv denita. 2) Nu, deoarece g nu este pozitiv denita. 3) Nu, deoarece nu
este o forma biliniara.
5.1.3 Se da forma biliniara g(x, y) = x
1
y
2
+ 2x
2
y
1
+ x
2
y
3
+ 2x
3
y
2
. Sa se verice
dac a este un produs scalar pe R
3
.
R: Nu, deoarece nu este simetrica.
5.1.4 Se da forma biliniara reala
g(x, y) = 2x
1
y
1
+ 3x
2
y
2
+ 4x
3
y
3
(x
1
y
2
+x
2
y
1
) + 2(x
1
y
3
+x
3
y
1
)
3
2
(x
2
y
3
+x
3
y
2
).
1) Sa se verice ca este un produs scalar pe R
3
.
2) Sa se gaseasca o baza n R
3
n care forma patratica asociata are expresia
normala.
49
50 CAPITOLUL 5. SPAT II EUCLIDIENE
R: 1) G este simetrica. Forma patratica asociata este:
h(x) = 2x
2
1
+ 3x
2
2
+ 4x
2
3
2x
1
x
2
+ 4x
1
x
3
3x
2
x
3
,
adica h(x) =
1
2
(2x
1
x
2
+2x
3
)
2
+
2
5
(
5
2
x
2
1
2
x
3
)
2
+
19
10
x
2
3
si deci este pozitiv denita.
5.1.5 Sa se determine un produs scalar pe R
n
n raport cu care baza
B
= e
1
, e
2
, . . . , e
n
,
cu:
e
1
= (0, 1, 1, . . . , 1), e
2
= (1, 0, 1, . . . , 1), . . . , e
n
= (1, 1, . . . , 0), n > 1,
sa e ortonormata.
R: Fie G matricea n baza canonica din R
n
a formei biliniare care determina
produsul scalar cautat. Daca C este matricea de trecere de la baza canonica la baza
B
, din g
ij
= g(e
i
, e
j
) =
ij
avem:
t
CGC = I
n
, rezulta G =
t
C
1
C
1
,
C
1
=
1
n 1
_
_
2 n 1 . . . 1
1 2 n . . . 1
. . . . . . . . . . . .
1 1 . . . 2 n
_
_
,
obt inem astfel:
g(x, y) =
3 3n +n
2
(n 1)
2
n
i=1
x
i
y
i
+
2 n
(n 1)
2
i=j
x
i
y
j
.
5.1.6 Sa se arate ca forma biliniara g : R
n
R
n
R denita prin:
g(x, y) =
n
i=1
x
i
y
i
+
1
2
1i<jn
(x
i
y
j
+x
j
y
i
)
este un produs scalar pe R
n
.
R: G este simetrica si
k
=
k + 1
2
k
> 0, k = 1, n.
5.1.7 In spat iul C[a, b], al funct iilor reale continue pe [a, b], se considera aplicat ia
f, g) =
_
b
a
f(x)g(x) dx, f, g C[a, b].
1) Sa se arate ca plicat ia data este un produs scalar pe C[a, b].
2) Sa se verice inegalitatea
_
b
a
f(x)g(x) dx
_
b
a
f
2
(x) dx
_
b
a
g
2
(x) dx.
5.1. SPAT IU EUCLIDIAN. PRODUS SCALAR, NORM
A, DISTANT

A, UNGHI51
R: 1) Evident, f, g) = g, f). Apoi
f, f) =
_
b
a
f
2
(x) dx 0 si f, f) = 0 d.d. f = 0.
2) Se aplica inegalitatea lui Cauchy-Schwarz, sau direct din
_
b
a
(f(x) +g(x))
2
dx 0, R.
5.1.8 Fie g : /
s
n
(R) /
s
n
(R) R, denita prin g(A, B) = Tr (AB). Sa se arate
c a:
1) g este un produs scalar.
2) (Tr (AB))
2
Tr (A
2
) Tr (B
2
).
R: 1) Daca A = [a
ij
], B = [b
jk
], atunci Tr (AB) =
n
i,j=1
a
ij
b
ji
si Tr (AB) =
Tr (BA),
Tr A
2
=
n
i,j=1
a
ij
a
ji
=
n
i,j=1
a
2
ij
0 si Tr A
2
= 0 d.d. A = 0.
2) Se aplica inegalitatea lui Cauchy-Schwarz.
5.1.9 In spat iul R
n
[X], al polinoamelor de grad cel mult n, se considera aplicat ia
(P, Q) =
n
k=0
a
k
b
k
,
pentru orice P(X) = a
0
+a
1
X + a
n
X
n
, Q(X) = b
0
+b
1
X + b
n
X
n
.
1) Sa se arate ca este un produs scalar pe R
n
[X].
2) Sa se determine unghiurile dintre perechile de polinoame: (P, Q), (P, R) din
R
2
[X], unde
P(X) = 3 4X + 12X
2
, Q(X) = 4 + 3X + 2X
2
, R(X) = 4 + 12X + 3X
2
.
3) In R
2
[X] se dau polinoamele:
P
1
(X) = 1 + 2X + 3X
2
, P
2
(X) = 1 + 2X X
2
,
P
3
(X) = 5 + 2X + 3X
2
, P
4
(X) = 2 + 5X + 3X
2
.
Sa se gaseasca un polinom P(X) R
2
[X] echidistant celor patru polinoame si sa se
calculeze distant a de la P(X) la aceste polinoame.
R: 2) cos(P, Q) = 0, cos(P, R) = 0. 3) Din:
d (P
1
, P) = d (P
2
, P) = d (P
3
, P) = d (P
4
, P)
se obt ine P(X) = 3 + 3X +X
2
, d = 3.
5.1.10 Sa se arate ca polinoamele E
i
(X) =
1
i!
X
i
, i = 0, n, formeaza o baza ortonor-
mata n raport cu produsul scalar
P, Q) =
n
i=0
(i!)
2
a
i
b
i
pentru orice P(X) = a
0
+a
1
X + a
n
X
n
, Q(X) = b
0
+b
1
X + b
n
X
n
din R
n
[X].
5.1.11 Sa se arate ca n orice spat iu enclidian, avem:
1) Daca u (v +w) si v (wu), atunci w (u +v).
2) [[u[[ = [[v[[ d.d. (u +v) (u v).
3) Daca [[u[[ = [[v[[ = 1, atunci egalitatea [[u+(1 ) v[[ = 1 are loc d.d. = 0
sau = 1.
R: 1) u (v +w) = 0 si v (wu) = 0, implica w (u +v).
2) [[u[[ = [[v[[ d.d. (u +v) (u v) = 0.
3) Egalitatea [[u + (1 ) v[[ = 1 este echivalenta cu ( 1) (2 u v) = 0,
cu [u v[ 1.
5.1.12 Sa se arate ca n orice spat iu enclidian, urmatoarele armat ii sunt echiva-
lente:
(i) u v = 0, (ii) [[u +v[[ = [[u v[[, (iii) [[u +v[[
2
= [[u[[
2
+[[v[[
2
.
5.1.13 Sa se calculeze unghiul si distant a dintre vectorii u = (1, 2, 3), v = (0, 3, 2)
din R
3
.
R: cos(u, v) = 0, d(u, v) = 3
3.
5.1.14 Se dau vectorii u
1
=
1
3
(2, 1, 2), u
2
=
1
3
(1, 2, 2). Sa se arate ca sistemul
u
1
, u
2
este ortonormat si sa se completeze pana la o baza ortonormata n R
3
.
R: u
1
u
2
= 0, [[u
1
[[ = [[u
2
[[ = 1, u
3
=
1
3
(2, 2, 1).
5.2 Baze ortonormate
5.2.1 Aplicand procedeul lui Gram-Schmidt sa se ortonormeze baza
B = e
1
, e
2
, e
3
, e
4
R
4
,
unde
e
1
= (1, 1, 0, 0), e
2
= (2, 0, 1, 1), e
3
= (0, 0, 1, 1), e
4
= (1, 1, 1, 1).
5.2. BAZE ORTONORMATE 53
R: Se obt ine:
12
= 1,
13
=
23
= 0,
14
= 0,
24
=
1
2
,
34
= 1 si deci baza
ortonormata:
e
1
=
1
2
(1, 1, 0, 0), e
2
=
1
2
(1, 1, 1, 1),
e
3
=
1
2
(0, 0, 1, 1), e
4
=
1
2
(1, 1, 1, 1).
5.2.2 Utilizand procedeul lui Gram-Schmidt, sa se ortonormeze baza
B = e
1
, e
2
, e
3
R
3
,
unde:
1) e
1
= (2, 1, 2), e
2
= (3, 3, 0), e
3
= (1, 1, 5).
2) e
1
= (1, 0, 0), e
2
= (0, 1, 1), e
3
= (1, 1, 1).
3) e
1
= (0, 0, 1), e
2
= (0, 1, 1), e
3
= (1, 1, 1).
R: 1) e
1
=
1
3
(2, 1, 2), e
2
=
1
3
(1, 2, 2), e
3
=
1
3
(2, 2, 1).
2) e
1
= (1, 0, 0), e
2
=
1
2
(0, 1, 1), e
3
=
1
2
(0, 1, 1).
5.2.3 Utilizand procedeul lui Gram-Schmidt, sa se ortonormeze baza
B = e
1
, e
2
, e
3
, e
4
R
4
,
unde:
e
1
= (0, 1, 1, 0), e
2
= (0, 4, 0, 1), e
3
= (1, 1, 1, 0), e
4
= (1, 3, 0, 1).
R: Se obt ine:
e
1
=
1
2
(0, 1, 1, 0), e
2
=
1
3
(0, 2, 2, 1),
e
3
=
1
3
11
(9, 1, 1, 4), e
4
=
1
22
(2, 1, 1, 4).
5.2.4 Fie R
n
[X] spat iul euclidian al polinoamelor denite pe intervalul [1, 1], dotat
cu produsul scalar
P, Q) =
_
1
1
P(X)Q(X) dX
si baza B = 1, X, X
2
, . . . , X
n
. Se cere:
1) Sa se calculeze normele vectorilor bazei B.
2) Sa se calculeze unghiul dintre doi vectori ai bazei B.
3) Utilizand procedeul lui Gram-Schmidt, sa se ortonormeze baza B.
R: 1) Deoarece |P| =
_
P, P) =
_
_
1
1
P
2
(X) dX, rezulta
[[X
k
[[ =
_
1
1
X
2k
dX =
_
2
2k + 1
, k = 0, n.
2) X
i
, X
j
) =
_
1
1
X
i+j
dX =
1 + (1)
i+j
i +j + 1
.
3) Fie E
k
(X) = X
k
. Se determina mai ntai sistemul ortogonal
S
n+1
= F
k
, k = 0, n,
cu:
F
k
= E
k
k1
j=0
jk
F
j
, unde
ik
=
F
i
, E
k
)
[[F
i
[[
2
, i = 0, k 1 :
F
0
(X) = 1, F
1
(X) = X, F
2
(X) = X
2
1
3
, F
3
(X) = X
3
3
5
X, . . .
Se verica prin induct ie ca F
k
sunt (polinoamele lui Legendre) date de
F
k
(X) =
k!
(2k)!
d
k
dx
k
_
(X
2
1)
k
, k = 0, n.
Cu [[F
0
[[ =
2, [[F
1
[[ =
_
2
3
, [[F
2
[[ =
2
3
_
2
5
, [[F
3
[[ =
2
5
_
2
7
, . . .
5.2.5 Fie R
3
dotat cu produsul scalar
x, y) =
3
i=1
x
i
y
i
+
1
2
1i<j3
(x
i
y
j
+x
j
y
i
).
Utilizand procedeul lui Gram-Schmidt, sa se ortonormeze baza B = e
1
, e
2
, e
3
din
R
3
, unde
e
1
= (1, 0, 0), e
1
= (0, 1, 0), e
1
= (0, 0, 1).
R: Se obt ine: e
1
= (1, 0, 0), e
1
=
1
3
(1, 2, 0), e
1
=
1
3
(2, 1, 3).
5.3 Transformari liniare ortogonale
5.3.1 Sa se arate ca transformarile liniare T : R
3
R
3
, denite n baza canonica
din R
3
prin:
1)
_
_
T (e
1
) =
1
3
(2e
1
+ 2e
2
e
3
) ,
T (e
2
) =
1
3
(2e
1
e
2
+ 2e
3
) ,
T (e
3
) =
1
3
(e
1
+ 2e
2
+ 2e
3
) ,
2)
_
_
T (e
1
) =
1
7
(3e
1
+ 6e
2
+ 2e
3
) ,
T (e
2
) =
1
7
(2e
1
3e
2
+ 6e
3
) ,
T (e
3
) =
1
7
(6e
1
+ 2e
2
+ 3e
3
) ,
sunt ortogonale si sa se determine inversele lor.
5.4. TRANSFORM
ARI LINIARE SIMETRICE 55

R: 1)
t
A A =
1
9
_
_
2 2 1
2 1 2
1 2 2
_
_
_
_
2 2 1
2 1 2
1 2 2
_
_
= I
3
, A
1
=
t
A = A, deci
T
1
= T.
2)
t
A A = I
3
, A
1
=
t
A. Deci:
_
_
T
1
(e
1
) =
1
7
(3e
1
2e
2
+ 6e
3
) ,
T
1
(e
2
) =
1
7
(6e
1
3e
2
+ 2e
3
) ,
T
1
(e
3
) =
1
7
(2e
1
+ 6e
2
+ 3e
3
) .
5.3.2 Sa se arate ca transformarea liniara T : R
4
R
4
, y = T(x), denita prin:
_
_
y
1
=
1
2
(x
1
+x
2
+x
3
+x
4
),
y
2
=
1
6
(3x
1
5x
2
+x
3
+x
4
),
y
3
=
1
6
(3x
1
+x
2
5x
3
+x
4
),
y
4
=
1
6
(3x
1
+x
2
+x
3
5x
4
),
este ortogonala si sa se determine inversa sa.
R:
t
A A = I
4
, A
1
= A, deci T
1
= T.
5.3.3 Sa se arate ca transformarea liniara T : R
3
R
3
, y = T(x), denita prin
y
1
= x
1
, y
2
=
1
2
(x
2
3 +x
3
), y
3
=
1
2
(x
2
x
3
3)
este ortogonala si sa se determine inversa sa.
R:
t
A A = I
3
, A
1
= A, deci T
1
= T.
5.4 Transformari liniare simetrice
5.4.1 Se dau transformarile liniare T : R
3
R
3
, y = T(x), denite prin:
1)
_
_
y
1
=
1
2
(2x
1
+x
2
+x
3
),
y
2
=
1
2
(x
1
+ 2x
2
+x
3
),
y
3
=
1
2
(x
1
+x
2
+ 2x
3
),
2)
_
_
y
1
= x
1
,
y
2
=
1
2
(x
2
3 +x
3
),
y
3
=
1
2
(x
2
x
3
3).
Sa se arate ca sunt simetrice, sa se gaseasca valorile sale proprii si vectorii proprii
corespunzatori si sa se gaseasca baze ortonormate n R
3
n care matricele trans-
formarilor T au forma diagonala.
R: 1) Ecuat ia caracteristica:
3
3
2
+
9
4

1
2
= 0, valorile proprii: 2,
1
2
,
1
2
,
vectorii proprii: (1, 1, 1), (1, 1, 0), (1, 0, 1), baza ortonormata:
1
3
(1, 1, 1),
1
2
(1, 1, 0),
1
6
(1, 1, 2).
2) Ecuat ia caracteristica: ( 1)
2
( + 1) = 0, valorile proprii: 1, 1, 1, vectorii
proprii: (1, 0, 0), (0, 2 +
3, 1), (0, 1, 2
3), cu norma
_
8 + 4
3 =
6 +
2.
5.4.2 Sa se gaseasca o baza ortonormata n R
4
n care matricea transformarii liniare
T : R
4
R
4
, denita n baza canonica prin
T(e
1
) = e
2
3e
3
, T(e
2
) = e
1
3e
4
, T(e
3
) = 3e
1
+e
4
, T(e
4
) = 3e
2
+e
3
sa aiba forma diagonala.
R: Ecuat ia caracteristica:
4
20
2
+64 = 0, valorile proprii: 4, 2, 2, 4, baza
ortonormata:
1
2
(1, 1, 1, 1),
1
2
(1, 1, 1, 1),
1
2
(1, 1, 1, 1),
1
2
(1, 1, 1, 1).
4
R
4
a carei matrice n baza canonica din
R
4
este
A =
1
4
_
_
5 1 1 1
1 5 1 1
1 1 5 1
1 1 1 5
_
_
si matricea
C =
1
2
_
_
1 1 1 1
1 1 1 1
1 1 1 1
1 1 1 1
_
_
.
Sa se arate ca matricea C este ortogonala si sa se verice ca matricea A
a transformarii
T n baza B
, obt inuta din baza B prin schimbarea de baze e
= e C are forma
diagonala.
R: Avem ca
t
C C = I
n
si A
= C
1
AC =
t
C AC = diag (1, 1, 1, 2).
5.4.4 Fie T : R
4
R
4
, transformarea liniara simetrica a carei matrice n baza
canonica din R
4
este
A =
_
_
1 1 1 1
1 1 1 1
1 1 1 1
1 1 1 1
_
_
.
Sa se determine valorile proprii, subspat iile proprii si o baza ortonormata n care
matricea transformarii T sa e diagonala.
5.4. TRANSFORM
ARI LINIARE SIMETRICE 57

R: Ecuat ia caracteristica este (
2
4)
2
= 0, deci
1
= 2, cu m
1
= 2 si
2
= 2,
cu m
2
= 2.
O baza n S(
1
) este formata din vectorii proprii
f
1
= (1, 1, 0, 0), f
2
= (2, 0, 1, 1).
Din aceasta baza, prin procedeul de ortonormare a lui Gram-Schmidt, se obt ine baza
ortonormata B(
1
) = e
1
, e
2
, unde
e
1
=
1
2
(1, 1, 0, 0), e
2
=
1
2
(1, 1, 1, 1).
O baza n S(
2
) este formata din vectorii proprii
f
3
= (0, 0, 1, 1), f
4
= (1, 1, 1, 1).
Din aceasta baza obt inem, prin ortonormare, baza B(
2
) = e
3
, e
4
, unde
e
3
=
1
2
(0, 0, 1, 1), e
4
=
1
2
(1, 1, 1, 1).
In raport cu baza ortonormata B
= e
1
, e
2
, e
3
, e
4
, matricea transformarii liniare
T are forma diagonala A
= diag2, 2, 2, 2.
5.4.5 Fie T : R
n
R
n
o transformare liniara. Transformarea liniara
e
T
: R
n
R
n
,
denita prin:
e
T
= i +
1
1!
T +
1
2!
T
2
+ +
1
n!
T
n
+
se numeste exponent iala transformarii T.
Sa se calculeze e
T
pentru transformarile liniare simetrice T : R
3
R
3
ale caror
matrice n baza canonica din R
3
sunt:
1) A =
_
_
3 1 1
1 5 1
1 1 3
_
_
. 2) A =
_
_
0 1 1
1 0 1
1 1 0
_
_
.
R: Se constata imediat ca daca T (e) = e A, atunci e
T(e)
= e e
A
, n care:
e
A
= I
n
+
1
1!
A+
1
2!
A
2
+ +
1
n!
A
n
+
Daca n baza ortonormata B
matricea transformarii T are forma diagonala

A
=
_
1
0 0
0
2
0

0 0
n
_
_
, atunci e
A
=
_
_
e
1
0 0
0 e
2
0

0 0 e
n
_
_
si e
A
= C e
A
C
1
, C ind matricea de trecere de la baza B la baza B
.
1) Ecuat ia caracteristica este
3
11
2
+ 36 36 = 0, cu valorile proprii: 2, 3,
6. In baza ortonormata B
= e
1
, e
2
, e
3
, unde:
e
1
=
1
2
(e
1
+e
3
) , e
2
=
1
3
(e
1
+e
2
+e
3
) , e
3
=
1
6
(e
1
2e
2
+e
3
) ,
matricea transformarii T este A
=
_
_
2 0 0
0 3 0
0 0 6
_
_
si deci e
A
=
_
_
e
2
0 0
0 e
3
0
0 0 e
6
_
_
. In
concluzie:
e
A
=
1
6
_
_
3e
2
+ 2e
3
+e
6
2e
3
2e
6
3e
2
+ 2e
3
+e
6
2e
3
2e
6
2e
3
+ 4e
6
2e
3
2e
6
3e
2
+ 2e
3
+e
6
2e
3
2e
6
3e
2
+ 2e
3
+e
6
_
_
.
5.5 Forme patratice pe spat ii euclidiene
5.5.1 Sa se aduca la expresia canonica, printr-o schimbare ortogonala de baze, forma
p atratica h : R
3
R, care n baza canonica din R
3
are expresia
h(x) = 2x
2
1
+x
2
2
4x
1
x
2
4x
2
x
3
.
R: Matricea formei patratice h n baza canonica din R
3
este
G =
_
_
2 2 0
2 1 2
0 2 0
_
_
.
Asociem formei patratice h transformarea liniara simetrica T : R
3
R
3
, prin h(x) =
x T(x). Ecuat ia caracteristica este
3
3
2
6 + 8 = 0, cu radacinile
1
= 2,
2
= 4,
3
= 1. Vectorii proprii corespunzatori
e
1
=
1
3
(1, 2, 2), e
2
=
1
3
(2, 2, 1), e
3
=
1
3
(2, 1, 2).
In baza ortonormata B
= e
1
, e
2
, e
3
forma patratica h are expresia canonica
h(x) = 2(x
1
)
2
+ 4(x
2
)
2
+ (x
3
)
2
.
5.5.2 Sa se aduca la expresia canonica, printr-o schimbare ortogonala de baze, for-
mele patratice h : R
3
R, denite prin:
1) h(x) = x
2
1
+ 2x
2
2
+ 2x
1
x
3
+x
2
3
.
2) h(x) = 7x
2
1
+ 7x
2
2
+ 10x
2
3
2x
1
x
2
4x
1
x
3
+ 4x
2
x
3
.
3) h(x) = x
2
1
+x
2
2
+x
2
3
4x
1
x
2
4x
1
x
3
4x
2
x
3
.
2
= 0, iar baza ortonormata B
=
e
1
, e
2
, e
3
, cu:
e
1
=
1
2
(1, 0, 1), e
2
= (0, 1, 0), e
3
=
1
2
(1, 0, 1).
5.5. FORME P
ATRATICE PE SPAT II EUCLIDIENE 59

Expresia canonica ind: h(x) = 2
_
(x
2
)
+ (x
3
)
2
_
.
3
24
2
+ 180 432 = 0, iar baza ortonormata
B
= e
1
, e
2
, e
3
, cu:
e
1
=
1
2
(1, 1, 0), e
2
=
1
3
(1, 1, 1), e
3
=
1
6
(1, 1, 2).
_
(x
1
)
+ (x
2
)
2
_
+ 12 (x
3
)
2
.
3
3
2
9 + 27 = 0, iar baza ortonormata
B
= e
1
, e
2
, e
3
, cu:
e
1
=
1
2
(1, 0, 1), e
2
=
1
6
(1, 2, 1), e
3
=
1
3
(1, 1, 1).
_
(x
1
)
+ (x
2
)
2
_
3 (x
3
)
2
.
3
n care urmatoarele forme patratice
au expresia canonica:
1) h(x) = 2x
1
x
2
+ 2x
1
x
3
+ 2x
2
x
3
.
2) h(x) = 3x
2
1
+ 6x
2
2
+ 3x
2
3
4x
1
x
2
8x
1
x
3
4x
2
x
3
.
3) h(x) = 2x
2
1
+x
2
2
4x
1
x
2
4x
2
x
3
.
3
3 2 = 0, valorile proprii: 2, 1, 1, vectorii
proprii: (1, 1, 1), (1, 0, 1), (1, 1, 0). Baza ortonormata:
1
3
(1, 1, 1),
1
2
(1, 0, 1),
1
6
(1, 2, 1).
2) Ecuat ia caracteristica:
3
12
2
+ 21 + 98 = 0, valorile proprii: 2, 7, 7,
vectorii proprii: (1,
1
2
, 1), (0, 2, 1), (1, 2, 0), baza ortonormata:
2
3
(1,
1
2
, 1),
1
5
(0, 2, 1),
1
3
5
(5, 2, 4).
3
3
2
6+8 = 0, valorile proprii: 1, 2, 4, vectorii
proprii: (2, 1, 2), (1, 2, 2), (2, 2, 1), baza ortonormata:
1
3
(2, 1, 2),
1
3
(1, 2, 2),
1
3
(2, 2, 1).
4
n care urmatoarele forme patratice
au expresia canonica:
1) h(x) = 2x
2
1
+ 2x
2
2
+ 2x
2
3
+ 2x
2
4
4x
1
x
2
+ 2x
1
x
4
+ 2x
2
x
3
4x
3
x
4
.
2) h(x) = 2x
1
x
2
+ 2x
3
x
4
.
4
8
3
+14
2
+8 15 = 0, valorile proprii: 5, 1,
3, 1, vectorii proprii:
(1, 1, 1, 1), (1, 1, 1, 1), (1, 1, 1, 1), (1, 1, 1, 1),
cu norma 2.
4
2
2
+1 = 0, valorile proprii: 1, 1, 1, 1, vectorii
proprii:
(1, 1, 0, 0), (0, 0, 1, 1), (1, 1, 0, 0), (0, 0, 1, 1),
cu norma

2.
5.5.5 Fie L
s
2
(E) mult imea transformarilor liniare simetrice pe E.
1) Sa se cerceteze daca T
1
, T
2
L
s
2
(E) implica T
1
T
2
L
s
2
(E).
2) Daca T
1
, T
2
L
s
2
(E), sa se arate ca T
1
T
2
+T
2
T
1
L
s
2
(E).
3) Daca T L
s
2
(E) si v T(v) = 0, pentru orice v E, sa se demonstreze ca
T = 0.
R: 1) Daca T
1
T
2
L
s
2
(E), atunci
(T
1
T
2
)(u) v = u (T
1
T
2
)(v).
Dar cum T
1
, T
2
L
s
2
(E),
(T
1
T
2
)(u) v = T
1
(T
2
(u)) v = T
2
(u) T
1
(v) = u T
2
(T
1
(v)) = u (T
2
T
1
)(v),
deci va trebui sa avem u (T
1
T
2
)(v) = u (T
2
T
1
)(v), pentru orice u, v E, adica
T
1
T
2
= T
2
T
1
, ceea ce, n general, nu este adevarat.
2) Se arata ca
[(T
1
T
2
) + (T
2
T
1
)](u) v = u [(T
1
T
2
) + (T
2
T
1
)](v).
3) Din (u +v)T(u +v) = 0, pentru orice u, v E si simetria lui T, rezulta
u T(v) = 0, pentru orice u E, de unde T(v) = 0, pentru orice v E, adica
T = 0.
CAPITOLUL 6
ALGEBR
A VECTORIAL
A
6.1 Not iunea de vector liber. Operat ii cu vectori
6.1.1 Fie triunghiul OAB construit pe reprezentant ii prin punctul O ai vectorilor
u =

OA si v =

OB ca laturi. Sa se exprime cea de-a treia latura si medianele
triunghiului n funct ie de u si v.
6.1.2 In hexagonul regulat ABCDEF se da

AB = u,

BC = v. Sa se exprime n
funct ie de u si v celelalte laturi si diagonalele hexagonului.
6.1.3 Fie tetraedrul OABC construit pe reprezentant ii prin punctul O ai vectorilor
u =

OA, v =

OB si w =

OC ca muchii. Sa se exprime n funct ie de u, v si w,
celelalte muchii ale tetraedrului, mediana

CM a fet ei ABC si vectorul

OG, unde G
este centrul de greutate al fet ei ABC.
6.1.4 Pe vectorii

AB = u,

AD = v,

AA
= w, ca muchii, se construieste para-

lelipipedul ABCDA
. Sa se exprime n funct ie de u, v, w celelalte muchii,

diagonalele fet elor si diagonalele paralelipipedului.
6.1.5 Se da piramida V ABCD, n care baza ABCD este un paralelogram si e O
intersect ia diagonalelor acestuia. Sa se arate ca
V A+
V B +
V C +
V D = 4
V O.
6.1.6 Fie punctele O, A, B necoliniare, a ,= 0 si

OA
= a
OA si

OB
= a
OB. Sa se
arate ca

A
= a
AB.
R: Din [[
OA
[[ = [a[ [[
OA[[ si [[
OB
[[ = [a[ [[
OB[[ rezulta ca triunghiurile OAB si

OA
sunt asemenea si deci [[
[[ = [a[ [[
AB[[ si

A
[[

AB. Daca a > 0, cei doi
vectori au acelasi sens, iar daca a < 0 au sensuri contrare. In concluzie

A
= a
AB
(omotetie).
6.1.7 Sa se arate ca oricare ar a R si vectorii u, v V : a(u +v) = au +av.
61
62 CAPITOLUL 6. ALGEBR
A VECTORIAL
A
R: Daca a este egal cu zero sau daca cel put in unul din vectorii u sau v este
vectorul nul, egalitatea este evidenta. Analizam n continuare cazul cand a ,= 0,
u ,= 0, v ,= 0.
Din punctul arbitrar A construim vectorul

AB = u, iar din B, vectorul

BC = v.
Dupa regula triunghiului
AC = u+v. Fie A
, B
, C
imaginile punctelor A, B, C prin

omotetia de centru O si raport a. Atunci:

A
= a
AB = au,

B
= a
BC = av,
= a
AC = a(u +v). Dar

A
, de unde a(u +v) = au +av.

6.1.8 Sa se arate ca oricare ar a, b R si vectorul u V : (a +b)u = au +bu.
R: Daca cel put in unul din numerele a sau b este egal cu zero sau a + b = 0 sau
daca u este vectorul nul, egalitatea este evidenta. Analizam n continuare cazul cand
a ,= 0, b ,= 0, u ,= 0.
Sunt posibile doua cazuri: ab > 0 sau ab < 0.
a). Daca ab > 0, din punctul arbitrar A construim vectorii coliniari, avand acelasi
sens,

AB = au si

BC = bu. Deci, [[
AC[[ = [[
AB[[ + [[
BC[[ = [a[ [[u[[ + [b[ [[u[[ =

[a + b[ [[u[[. Vectorii

AC si u au acelasi sens daca a, b > 0 si sensuri opuse daca a,
b < 0. In concluzie

AC = (a + b)u. Pe de alta parte,

AC =

AB +
BC, de unde
(a +b)u = au +bu.
b). Daca ab < 0, sau a +b = 0 si atunci (a +b)u = 0, au+bu = au+(a)u = 0,
sau a+b ,= 0 si cum a si b au semne contrare, a si a+b sau b si a+b au acelasi semn.
Fie a si a +b de acelasi semn. Atunci (a)u + (a +b)u = ((a) + (a +b))u = bu,
de unde (a +b)u = au +bu.
6.2 Vectori coliniari si vectori coplanari. Baze
6.2.1 Fie u, v, w trei vectori necoplanari. Sa se cerceteze daca vectorii:
1) u
= 2u v w, v
= u + 2v w, w
= u v + 2w.
2) u
= w, v
= u v w, w
= u v +w.
3) u
= u +v +w, v
= v +w, w
= u +w.
4) u
= u + 2v +3w, v
= 2u + 3v + 4w, w
= 3u +4v + 5w.
sunt coplanari si n caz armativ sa se gaseasca relat ia dintre ei.
R: 1) r = 2, coplanari si: u
+v
+w
= 0, 2) r = 2, coplanari si: 2u
+v
= 0,
3) r = 3, necoplanari. 4) r = 2, coplanari si: u
2v
+w
= 0.
6.2.2 Se dau vectorii: u = e
1
+4e
2
+6e
3
, v = e
1
+e
2
+3e
3
, w = e
1
+4e
2
+6e
3
.
Sa se determine R a.. vectorii sa e coplanari si n acest caz sa se descompuna
vectorul u dupa vectorii v si w.
6.2.3 Sa se descompuna vectorul u = e
1
+e
2
+e
3
dupa vectorii necoplanari
e
1
= e
1
+e
2
2e
3
, e
2
= e
1
e
2
, e
3
= 2e
2
3e
3
.
6.3. PROIECT IA UNUI VECTOR. PRODUSUL SCALAR 63
R: det C = 2, u = 4e
1
3e
2
3e
3
.
6.2.4 Fie B = e
1
, e
2
, e
3
o baza n V . Sa se gaseasca relat ia liniara dintre vectorii
u
1
= e
1
e
2
+e
3
, u
2
= e
2
+
1
2
e
3
, u
3
= e
1
+e
2
, u
4
= e
2
1
2
e
3
.
R: r = 3, u
1
u
3
+ 2u
4
= 0.
6.3 Proiect ia unui vector. Produsul scalar
6.3.1 Fie u un vector nenul. Sa se arate ca pentru orice vectori v
1
, v
2
, v si orice
numar real a, au loc egalitat ile:
1) pr
u
(v
1
+v
2
) = pr
u
v
1
+pr
u
v
2
, pr
u
(av) = a pr
u
v;
2) mrpr
u
(v
1
+v
2
) = mrpr
u
v
1
+ mrpr
u
v
2
, mrpr
u
(av) = a mrpr
u
v.
R: 1) Fie v
1
=
OA
1
, v
2
=
A
1
A
2
si v
1
+v
2
=
OA
2
. Daca A
1
si A
2
sunt proiect iile
ortogonale ale punctelor A
1
si A
2
pe dreapta D, atunci pr
u
v
1
=
OA
1
, pr
u
v
2
=
1
A
2
,
pr
u
(v
1
+ v
2
) =

OA
2
. Dar

OA
1
+
1
A
2
=

OA
2
, de unde prima egalitate. Fie apoi
v =

OA, av = a
OA =

OB si A
, B
proiect iile ortogonale ale punctelor A si B pe

dreapta D. Atunci pr
u
v =

OA
, pr
u
(av) =

OB
. Dar OAA
OBB
si deci
OB
= a
OA
, de unde a doua egalitate.

2) Se t ine seama de faptul ca pr
u
v = (mrpr
u
v)u
0
, unde u
0
=
u
[[u[[
.
6.3.2 Sa se arate ca oricare ar vectorii u, v
1
, v
2
V : u (v
1
+v
2
) = u v
1
+u v
2
.
R: T inand seama de exercit iul precedent, avem
u (v
1
+v
2
) = [[u[[ mrpr
u
(v
1
+v
2
) = [[u[[ (mrpr
u
v
1
+ mrpr
u
v
2
) = u v
1
+u v
2
.
6.3.3 Fie u, v V. Sa se arate ca:
1) [[u +v[[ = [[u v[[ d.d. u v;
2) [[u +v[[ = [[u[[ +[[v[[ d.d. u si v sunt coliniari si au acelasi sens;
3) [[u +v[[ = [ [[u[[ [[v[[ [ d.d. u si v sunt coliniari si au sensuri opuse;
4) [[u v[[ = [[u[[ +[[v[[ d.d. u si v sunt coliniari si au sensuri opuse;
5) Notand [[u v[[ = a, [[u[[ = b, [[v[[ = c si A = ( u, v), sa se arate ca
a
2
= b
2
+c
2
2bc cos A.
R: Egalitatat ile sunt echivalente cu: 1) u v = 0, 2) cos = 1, 3) si 4) cos = 1.
6.3.4 Sa se stabileasca vectorial formula: cos( ) = cos cos + sinsin.
R: Considerand cercul trigonometric si doi vectori

OA si

OB care fac unghiurile
si cu axa Ox, avem

OA
OB = cos( ) si

OA = i cos + j sin,

OB =
i cos +j sin.
A VECTORIAL
A
6.3.5 Sa se calculeze:
1) Lungimea vectorului u = 9i 2j + 6k.
2) Unghiul dintre vectorii: u = 3i + 2j, v = i + 5j.
R: 1) [[u[[ = 11. 2) =

4
.
6.3.6 Doua fort e F
1
si F
2
au acelasi punct de aplicat ie, fac ntre ele un unghi de
120
0
si au marimile [[F
1
[[ = 6, [[F
2
[[ = 4. Sa se gaseasca marimea fort ei rezultante
R = F
1
+F
2
.
R: [[R[[ = 2
7.
6.3.7 Sa se arate ca vectorii u = 2i 6j, v = i + 7j, w = 3i j formeaza laturile
unui triunghi si sa se determine unghiurile acestui triunghi.
R: u +v +w = 0, A =

2
, B = arccos
2
5
, C = arccos
1
5
.
6.3.8 Sa se arate ca vectorii u = (a v)b (b v)a si v sunt ortogonali.
R: u v = 0.
6.3.9 Daca a + b + c = 3i j + 5k si [[a[[ = [[b[[ = [[c[[ = 3, sa se calculeze
a b +b c +c a.
R: Se foloseste identitatea:
(a +b +c)
2
= [[a[[
2
+[[b[[
2
+[[c[[
2
+ 2 (a b +b c +c a) .
Se obt ine a b +b c +c a = 4.
6.3.10 Stiind ca [[a[[ = 2, [[b[[ = 5 si (
a, b) =
2
3
, sa se determine R a..
vectorii u = a + 17b si v = 3a b sa e ortogonali.
R: Din u v = 0, rezulta = 40.
6.3.11 Stiind ca [[a[[ = 1, [[b[[ = 2, [[c[[ = 3, si (
a, b) =

6
, (
b, c) =

3
, ( c, a) =

4
,
sa se calculeze lungimea vectorului u = a b + 2c.
R: [[u[[ =
_
(a b + 2c)
2
=
_
29 2
3 + 6
2.
6.3.12 Ce unghi formeaza ntre ei vectorii unitari a si b, daca vectorii u = a + 2b
si v = 5a 4b sunt ortogonali.
R: Din u v = 0, rezulta (
a, b) =

3
.
6.3.13 Se dau vectorii: a = 2i +j 3k, b = i +2j +5k. Sa se gaseasca un vector x
perpendicular pe i si care ndeplineste condit iile: a x = 5, b x = 12.
6.4. PRODUSUL VECTORIAL 65
6.3.14 Fie u
0
=
1
2
i +
3
2
j si v = 2i 2
3j + 3k. Sa se arate ca [[u

0
[[ = 1 si sa se
calculeze mrpr
u
0
v si unghiurile pe care versorul u
0
le face cu i, j, k.
R: mrpr
u
0
v = u
0
v = 1, =

3
, =

6
, =

2
.
6.3.15 Sa se arate ca produsul scalar a doi vectori nu se modica daca la unul din
vectori se adauga un vector perpendicular pe celalalt.
6.4 Produsul vectorial
6.4.1 Fie u
0
un vector unitar si v u
0
. Daca
OA
0
= u
0
si
OB = v, atunci vectorul
u
0
v =
OB
se obt ine printr-o rotat ie a vectorului v n jurul dreptei orientate OA

0
n sens direct de unghi egal cu

2
.
R: Deoarece, [[u
0
v[[ = [[v[[ si din v u
0
si u
0
v u
0
, rezulta ca vectorii
OB
si

OB
sunt situat i ntr-un plan perpendicular pe dreapta OA

0
, iar din u
0
v v,
rezulta ca

(v, u
0
v) =

2
. Rotat ia este n sens direct deoarece baza u
0
, v, u
0
v
este orientata pozitiv.
6.4.2 Oricare ar vectorii u si v si pentru orice a R, are loc egalitatea:
u v = u (v +au).
R: Daca u si v sunt coliniari, egalitatea este evidenta. Daca u si v sunt necoliniari,
construim din punctul arbitrar O, vectorii

OA = u,

OA
= au,

OB = v,

OB
=
v +au.
E E
T
O
u
A
A
B B
C
C
au
v
v
(P)
Fig. 6.1: Proprietat ile produsului vectorial
A VECTORIAL
A
Deoarece vectorii u, v si v + au sunt coplanari, vectorii u v si u (v + au)
sunt coliniari (ind perpendiculari pe u si pe v). Pentru orice a, vectorii

OB = v
si

OB
= v + au sunt de aceeasi parte a dreptei OA, deci bazele u, v, u v

si u, v + au, u (v + au) sunt la fel orientate. In ne paralelogramele OACB si
OAC
au arii egale, adica vectorii uv si u(v+au) au lungimi egale. Conchidem

ca cei doi vectori sunt egali.
6.4.3 Fie u un vector nenul, P un plan perpendicular pe u, si v un vector oarecare.
Atunci: u v = u pr
P
v, adica, produsul vectorial nu se modica daca unul dintre
vectori se nlocuieste cu proiect ia sa pe un plan perpendicular pe celalalt.
R: Daca u si v sunt coliniari, egalitatea este evidenta. Sa presupunem ca u si v
sunt necoliniari. Vectorii u, v si v
= pr
P
v sunt coplanari, exista a R a.. v
=
v+au. Intr-adevar, cum v
u = 0, urmeaza u v+au
2
= 0 si deci a =
1
[[u[[
2
(u v)
si din exercit iul precedent rezulta egalitatea propusa.
6.4.4 Sa se arate ca oricare ar vectorii u, v, w V :
u (v +w) = u v +u w.
R: Daca u = 0, proprietatea este imediata. Daca u ,= 0 si macar unul din vectorii
v, w, v+w este coliniar cu u, folosind exercit iul precedent, proprietatea rezulta prin
calcul direct.
Presupunem ca u ,= 0 si ca nici unul dintre vectorii v, w, v + w nu este este
coliniar cu u. Fie P un plan perpendicular pe u si e v
= pr
P
v, w
= pr
P
w. Cum
pr
P
(v +w) = v
+w
, egalitatea de demonstrat este echivalenta cu: u(v
+w
) =
u v
+u w
, n care nsa v
u, w
u. Vectorul u ind nenul, e u

0
=
1
[[u[[
u,
adica u = [[u[[ u
0
. Atunci egalitatea de demonstrat este echivalenta cu
u
0
(v
+w
) = u
0
v
+u
0
w
.
Este deci sucient sa stabilim aceasta egalitate.
Din punctul arbitrar O al spat iului construim vectorii

OA
0
= u
0
,

OB = v
OC = w
,

OD = v
+w
.
Vectorii
OB
= u
0
v
OC
= u
0
w
OD
= u
0
(v
+w
) se obt in, respectiv, din

vectorii v
, w
, v
+w
prin rotat ii de unghi egal cu

2
, n sens direct, n jurul dreptei
OA
0
. Cum OBDC este un paralelogram, rezulta ca patrulaterul OB
este tot
un paralelogram, obt inut din primul prin rotat ia de unghi

2
, deci
OD
OB
OC
,
adica are loc egalitatea ceruta.
6.4.5 (Identitatea lui Lagrange) Sa se arate ca oricare ar vectorii u, v V , are loc
relat ia:
(u v)
2
= u
2
v
2
(u v)
2
.
6.4.6 Sa se calculeze produsul vectorial al vectorilor u = 2i 3j +k, v = 3i +j.
6.4. PRODUSUL VECTORIAL 67
E
T
B
e
e
e
e
eu
e
e
e
e
e
A
0
u
0
B
D
C
B
O
Fig. 6.2: Distributivitatea produsului vectorial
6.4.7 Sa se determine , a.. vectorii u = i + 5j, v = 3i j sa e coliniari.
R: u v = 0, = 15.
6.4.8 Sa se arate ca daca vectorii a, b, c satisfac condit ia a +b +c = 0, atunci:
a b = b c = c a.
6.4.9 Sa se arate ca vectorii: a u, a v, a w sunt coplanari.
R: Tot i trei sunt ortogonali pe a.
6.4.10 Sa se calculeze aria paralelogramului construit pe vectorii: u = 2i + 3j,
v = i 4j ca laturi.
R: / = 11.
6.4.11 Sa se calculeze aria paralelogramului construit pe vectorii a si b ca laturi,
dac a:
a = i sinusinv +j cos usinv, b = i cos ucos v +j sinucos v +
cos
2
v
sinv
k.
R: / = [ cos v[.
6.4.12 Sa se calculeze aria triunghiului construit pe vectorii u = a+2b, v = a3b
ca laturi, daca [[a[[ = 5, [[b[[ = 3 si (
a, b) =

6
.
6.4.13 Sa se calculeze lungimea vectorului w = u v, stiind ca: u = 3i + 4j + 5k,
v = i + 6j + 4k.
A VECTORIAL
A
6.5 Produsul mixt. Dublul produs vectorial
6.5.1 Sa se calculeze produsul mixt al vectorilor u = i + j + k, v = 2i + j k,
w = j +k.
R: (u, v, w) = 2.
6.5.2 Vectorul u este perpendicular pe vectorii v si w, iar unghiul dintre v si w este
6
. Stiind ca [[u[[ = 2, [[v[[ = 1, [[w[[ = 2, sa se calculeze (u, v, w).
6.5.3 Sa se calculeze volumul paralelipipedului construit pe vectorii u, v, w ca
muchii, unde:
1) u = i 3j +k, v = 2i +j 3k, w = i + 2j +k.
2) u = a 2b +c, v = 3a + 5b 4c, w = 2a + 7b 3c,
stiind ca [[a[[ = 3, [[b[[ =
2, [[c[[ = 1, si (
b, c) =

6
, iar unghiul dintre vectorii a si
b c este

4
.
3) u = 3a +5b, v = a 2b, w = 2a + 7b,
stiind ca [[a[[ = 3, [[b[[ = 5 si (
a, b) =

6
.
4) u = 2a b +c, v = a c, w = b +c,
stiind ca [[a[[ = 1, [[b[[ = 2, [[c[[ = 3 si: (
a, b) =

2
, ( a, c) =

2
, (
b, c) =

4
.
R: 1) 1 = 25, 2) (u, v, w) = 22 (a, b, c) = 11 |a| |b c|
2 = 33
2
2
|b| |c| =
33. 3) 1 = 0.
6.5.4 Sa se calculeze nalt imea paralelipipedului construit pe vectorii u = 2i +j k,
v = 3i + 2j + k, w = j+2k ca muchii, luand ca baza paralelogramul construit pe
vectorii u si v ca laturi.
R: h =
1
/
si / = [[u v[[ = [[3i 5j + k[[ =

35, 1 = (u, v, w) = 7, deci
h =
7
5
35.
6.5.5 Se dau vectorii: u = i +j +k, v = i j, w = i +j 2k. Sa se calculeze:
1) Versorii vectorilor u, v, w.
2) Aria paralelogramului construit pe vectorii u si w ca laturi.
3) Volumul tetraedului construit pe vectorii u, v, w ca muchii.
4) Inalt imea paralelogramlui construit pe vectorii u si w ca laturi.
5) Inalt imea paralipipedului construit pe vectorii u, v, w ca muchii.
6.5. PRODUSUL MIXT. DUBLUL PRODUS VECTORIAL 69
R: 1) u
0
=
1
[[u[[
u =
1
3
(i +j +k), v
0
=
1
2
(i j), w =
1
6
(i +j 2k).
2) / = [[u w[[ = [[ 3i +j + 2k[[ =
14.
3) 1 =
1
6
(u, v, w) =
2
3
. 4)
_
14
3
. 5) h =
4
14
.
6.5.6 Fie u, v, w V . Sa se arate ca daca u v +v w +wu = 0, atunci
vectorii sunt coplanari.
R: (u, v, w) = 0.
6.5.7 Sa se calculeze produsele: (u v) w si u (v w) daca:
1) u = i +j k, v = 2i 3j k, w = i + 2j+3k.
2) u = 2i +j k, v = 3i + 2j +k, w = j+2k.
R: 1) (u v) w = 7(i +j k), u (v w) = 0. Rezulta ca produsul vectorial
nu este asociativ.
6.5.8 Se dau vectorii:
u = i +j + 2k, v = 2i j +k, w = i 2j +k.
Sa se determine a.. vectorul u (v w) sa e paralel cu planul Oxy.
R: u (v w) =(1 2) i + (4 + 1) j ( + 1) k. Din [u (v w)] k = 0,
rezulta = 1.
6.5.9 Sa se arate ca oricare ar vectorii u, v, w V , are loc relat ia
(u v) w + (v w) u + (wu) v = 0.
R: Avem: (u v) w = (u w)v (v w)u. Permutand circular si adunand,
obt inem relat ia ceruta.
6.5.10 Sa se arate ca oricare ar vectorii u, v, w V , are loc relat ia
(u v, v w, wu) = (u, v, w)
2
.
R: Notam a = u v, b = v w. Avem, succesiv:
(u v, v w, wu) = (a, b, wu) = a [b (wu)] =
= a [(b u) w(b w) u] = (u, v, w) (a w) = (u, v, w)
2
.
6.5.11 Fie e
1
, e
2
, e
3
V trei vectori necoplanari.
1) Sa se determine vectorii e
1
, e
2
, e
3
V a.. e
i
e
j
=
ij
, i, j = 1, 2, 3. Vectorii
e
1
, e
2
, e
3
se numesc reciprocii vectorilor e
1
, e
2
, e
3
.
2) Sa se arate ca e
1
e
1
+e
2
e
2
+e
3
e
3
= 0.
3) Sa se arate ca (e
1
+e
2
+e
3
) (e
1
+e
2
+e
3
) = 3.
A VECTORIAL
A
R: 1) Deoarece e
1
e
2
si e
1
e
3
, rezulta ca e
1
= (e
2
e
3
), iar din e
1
e
1
= 1,
deducem ca =
1
(e
1
, e
2
, e
3
)
. Deci:
e
1
=
e
2
e
3
(e
1
, e
2
, e
3
)
, e
2
=
e
3
e
1
(e
1
, e
2
, e
3
)
, e
3
=
e
1
e
2
(e
1
, e
2
, e
3
)
.
6.5.12 Sa se determine vectorul x stiind ca x a = b, daca:
1) a = 2i 3j + 2k, b = i k.
2) a = 3i + 2j k, b = i +j + 5k.
6.5.13 Sa se determine vectorul x stiind ca x a = b si x c = m, daca:
1) a = i j, b = 2i + 2j + 3k, c = i +j 2k, m = 1.
2) a = 2i +j k, b = i 2j, c = i j, m = 2.
3) a = i +j +k, b = 2i 4j + 2k, c = i +j, m = 3.
CAPITOLUL 7
SPATIUL PUNCTUAL
EUCLIDIAN
7.1 Spat iul punctual an. Repere carteziene
7.1.1 Sa se arate ca oricare ar punctele M
0
, M
1
, . . ., M
n
, n 2, are loc relat ia
(generalizarea relat iei lui Chasles):
M
0
M
1
+
M
1
M
2
+ +
M
n1
M
n
+
M
n
M
0
= 0.
R: Demonstrat ie prin induct ie matematica.
7.1.2 Sa se arate ca d
2
(M
1
, M
2
) = d
2
(M
0
, M
1
)+d
2
(M
0
, M
2
) d.d.

M
0
M
1
M
0
M
2
= 0.
R:

M
1
M
2
=
M
0
M
2
M
0
M
1
si d(M
1
, M
2
) = [[
M
1
M
2
[[.
7.1.3 Fie M
0
, M
1
, M
2
, M
3
patru puncte si r
i
=

OM
i
, i = 0, 1, 2, 3, vectorii lor de
pozit ie n raport cu un punct x O. Sa se arate ca cele patru puncte sunt coplanare
d.d. exista numerele reale
1
,
2
,
3
cu
1
+
2
+
3
= 1 a..
1
r
1
+
2
r
2
+
3
r
3
= r
0
.
R: Punctele sunt coplanare d.d. vectorii

M
0
M
1
,

M
0
M
2
,

M
0
M
3
sunt coplanari,
adica d.d. exista numerele reale
1
,
2
,
3
, nu toate nule a..
M
0
M
1
+
2
M
0
M
2
+
3
M
0
M
3
= 0,
care este echivalenta cu armat ia din enunt .
7.1.4 Fie A, B, C trei puncte necoliniare si A
, B
, C
mijloacele laturilor BC, CA,

AB ale triunghilui ABC. Sa se arate ca oricare ar punctul x O, au loc relat iile:
OA
OB
OC
OA+
OB +
OC,
OA
BC +
OB
CA+
OC
AB = 0.
71
72 CAPITOLUL 7. SPAT IUL PUNCTUAL EUCLIDIAN
R: Deoarece

OA
=
1
2
(
OC +

OB),

BC =

OC

OB rezulta ca

OA

BC =
1
2
(
OC
2
OB
2
).
7.1.5 Fie

AA
,

BB
,

CC
bisectoarele interioare ale triunghiului ABC si a, b, c

lungimile laturilor triunghiului.
1) Sa se stabileasca relat iile:
AA
=
b
AB +c
AC
b +c
,
BB
=
c
BC +a
BA
c +a
,
CC
=
a
CA+b
CB
a +b
.
2) Fie r
A
=
OA, r
B
=
OB, r
C
=
OC si r
A
=
OA
, r
B
=
OB
, r
C
=
OC
vectorii
de pozit ie ai punctelor A, B, C, A
, B
, C
n raport cu un punct x O. Sa se arate

c a:
r
A
=
br
B
+cr
C
b +c
, r
B
=
cr
C
+ar
A
c +a
, r
C
=
ar
A
+br
B
a +b
.
R: 1) Punctul A
mparte segmentul orientat BC n raportul k =

c
b
(teorema
bisectoarei). 2)

AA
= r
A
r
A
,

AB = r
B
r
A
etc.
7.1.6 Sa se arate ca dreptele care unesc mijloacele muchiilor opuse ale unui tetraedru
ABCD sunt concurente.
R: Perechile de muchii opuse ale tetraedrului ABCD sunt (AD, BC), (AB, CD),
(AC, DB). Fie A
mijlocul segmentului orientat AD, A
mijlocul segmentului orientat

BC si D
mijlocul segmentului orientat A
. Atunci:
r
A
=
1
2
(r
A
+r
D
) , r
A
=
1
2
(r
B
+r
C
) ,
r
D
=
1
2
(r
A
+r
A
) =
1
4
(r
A
+r
B
+r
C
+r
D
) .
Calculand vectorii de pozit ie r
B
, r
C
ai mijloacelor segmentelor orientate care au ca
extremitat i mijloacele celorlalte doua perechi de muchii opuse obt inem: r
B
= r
C
=
r
D
.
7.1.7 Fie M
1
, M
2
, M
3
trei puncte si r
i
=
OM
i
, i = 1, 2, 3, vectorii lor de pozit ie n
raport cu un punct x O. Sa se arate ca punctele sunt coliniare d.d.
r
1
r
2
+r
2
r
3
+r
3
r
1
= 0.
R: Punctele M
1
,M
2
, M
3
sunt coliniare d.d. vectorii

M
1
M
2
,

M
1
M
3
sunt coliniari,
adica d.d.

M
1
M
2
M
1
M
3
= 0.
7.1.8 In reperul cartezian n spat iu = O, e
1
, e
2
, e
3
, se dau punctele
M
1
(5, 2, 1), M
2
(1, 3, 4), M
3
(2, 1, 3), M
4
(2, 6, 2).
1) Sa se arate ca patrulaterul M
1
M
2
M
3
M
4
este un paralelogram.
2) Sa se gaseasc a coordonatele celor patru puncte n reperul
= O
, e
1
, e
2
, e
3
obt inut din reperul prin translat ia de vector r

0
= 2e
1
+e
2
+ 3e
3
.
7.1. SPAT IUL PUNCTUAL AFIN. REPERE CARTEZIENE 73
R: 1) Se verica relat ia:

M
1
M
2
=
M
4
M
3
. 2) r
i
= r
i
r
0
, i = 1, 4.
7.1.9 In reperul cartezian n spat iu = O, e
1
, e
2
, e
3
, se dau punctele
M
1
(4, 2, 3), M
2
(2, 2, 1), M
3
(6, 2, 5).
Sa se determine coordonatele mijloacelor laturilor triunghiului cu varfurile n aceste
puncte.
R: M
1
(4, 0, 3), M
2
(5, 2, 1), M
3
(3, 0, 1).
7.1.10 In reperul cartezian ortonormat plan se dau punctele:
A
_
1, 2
2
_
, B
_
2,
5
_
, C
_
7,
2
_
, D
_
2,
5
_
.
Sa se arate ca patrulaterul ABCD este inscriptibil.
R: Se arata ca:

_
AB,
AD
_
+

_
CB,
CD
_
= .
7.1.11 In reperul cartezian ortonormat se dau punctele:
A(14, 7, 2) , B(2, 2, 7) , C (2, 7, 2) .
1) Sa se arate ca triunghiul AOB este dreptunghic.
2) Sa se arate ca triunghiul BOC este isoscel.
3) Sa se calculeze unghiul A al triunghiului ABC.
4) Sa se determine un vector director al bisectoarei unghiului A al triunghiului
ABC.
R: 1)

OA
OB = 0. 2)
_
_
_
OB
_
_
_ =
_
_
_
OC
_
_
_ =
57.
3) cos A =
AB
AC
_
_
_
AB
_
_
_
_
_
_
AC
_
_
_
=
53
34
113
.
4) v =
AB
_
_
_
AB
_
_
_
+
AC
_
_
_
AC
_
_
_
=
1
34
(4i + 3j 3k) +
1
113
(8i + 7j).
7.1.12 In reperul cartezian ortonormat se dau punctele:
M
0
(1, 0, 1), M
1
(0, 2, 3), M
2
(4, 4, 1).
1) Sa se calculeze perimetrul triunghiului M
0
M
1
M
2
.
2) Sa se calculeze aria triunghiului M
0
M
1
M
2
.
R: 1) p = 9 + 3
5. 2) / =
1
2
[[u
1
u
2
[[ = 3 |2i 2j k| = 9.
7.1.13 Sa se calculeze aria triunghiului cu varfurile n punctele:
M
0
(1, 1, 1), M
1
(2, 1, 1), M
2
(3, 2, 6).
R: /
t
=
1
2
1 1 1
1 1 1
2 6 1
2
+
1 1 1
1 2 1
6 3 1
2
+
1 1 1
2 1 1
3 2 1
2
=
1
2
74.
7.1.14 Sa se arate ca triunghiul cu varfurile n punctele
M
0
(1, 2, 3), M
1
(1, 4, 1), M
2
(3, 2, 1)
este echilateral si sa se calculeze aria sa.
7.1.15 Punctele A(1, 2, 2), B(2, 5, 1), C (1, 6, 0), D(2, 3, 6) sunt varfurile
unui patrulater. Sa se arate ca patrulaterul este plan si sa se calculeze aria sa.
R: Deoarece
_
AB,
AC,
AD
_
=
1 3 3
0 4 2
3 1 4
= 0,
rezulta ca patrulaterul este plan. Apoi,
/
ABCD
= /
ABC
+/
ADC
=
1
2
_
_
_
AB
AC
_
_
_ +
1
2
_
_
_
AD
AC
_
_
_ = 4
14.
7.1.16 Fie paralelogramul ABCD si O un punct xat din spat iu a..
OA = i +j +k,

OB = i + 3j + 5k,

OC = 7i + 9j + 11k.
Sa se determine

OD si aria triunghiului OBD.
7.1.17 Sa se calculeze volumul tetraedrului cu varfurile n punctele:
M
0
(1, 1, 1), M
1
(2, 1, 1), M
2
(3, 2, 6), M
3
(4, 4, 2).
R: 1
t
=
1
6
mod
1 1 1 1
2 1 1 1
3 2 6 1
4 4 2 1
= 1.
7.1.18 Sa se calculeze volumul tetraedrului M
0
M
1
M
2
M
3
si nalt imea tetraedrului
coborata din M
3
, daca:
1) M
0
(1, 5, 4), M
1
(0, 3, 1), M
2
(2, 4, 3), M
3
(1, 1, 2).
2) M
0
(1, 1, 2), M
1
(0, 1, 1), M
2
(1, 2, 3), M
3
(2, 3, 0).
3) M
0
(1, 0, 4), M
1
(0, 1, 3), M
2
(0, 2, 1), M
3
(1, 3, 7).
R: 1) 1
t
= 3. Din 1
t
=
h
3
/
t
se obt ine h =
3
5
10.
7.1.19 Se dau punctele:
A(3, 2, 1), B(4, 4, 0), C(5, 5, 5), D(1, 5, 1).
Sa se cerceteze daca cele patru puncte sunt coplanare si sa se arate ca
BAC =
BAD.
7.2. SCHIMBAREA REPERELOR CARTEZIENE 75
7.1.20 Sa se determine real a.. punctele:
M
0
(1, 0, 2), M
1
(1, 1, 1), M
2
(1, 1, 1), M
3
(2, 3, )
sa e coplanare.
R: Punctele sunt coplanare daca:
1 0 2 1
1 1 1 1
1 1 1 1
2 3 1
= 14 2 = 0,
deci = 7.
7.2 Schimbarea reperelor carteziene
7.2.1 In reperul cartezian = O, e
1
, e
2
, e
3
, se da punctul M de coordonate
(4, 2, 5). Sa se gaseasca coordonatele sale n reperul
= O
, e
1
, e
2
, e
3
, obt inut
din reperul prin translat ia de vector r
0
= 2e
1
+ e
2
+ 2e
3
si schimbarea centro-
ana:
_
_
_
e
1
= e
1
+e
2
+e
3
,
e
2
= 2e
1
+ 3e
2
+ 5e
3
,
e
3
= 3e
1
+ 5e
2
+ 12e
3
.
R: Legatura dintre coordonate este data de: X
= C
1
(X X
0
), adica:
X
=
1
3
_
_
11 9 1
7 9 2
2 3 1
_
_
_
_
6
3
3
_
_
=
_
_
32
25
8
_
_
.
Deci n reperul
punctul M are coordonatele (32, 25, 8).

7.2.2 Reperul ortonormat plan
se obt ine din reperul ortonormat plan printr-o

rotat ie de unghi . Sa se determine astfel ncat punctul M(
3, 1) sa apart ina axei

Ox
.
R: y
= xsin +y cos , de unde
3 sin + cos = 0, =

6
.
7.2.3 In reperul ortonormat plan , se dau punctele: A(5, 5) si B(2, 1). Sa se
determine coordonatele lor n reperul ortonormat
cu originea n punctul B si ale

carui axe se rotesc cu unghiul = arctg
3
4
.
R: Avem: cos =
4
5
, sin =
3
5
, deci: x
=
4
5
(x 2)+
3
5
(y + 1), y
=
3
5
(x 2)+
4
5
(y + 1), A(6, 3), B(0, 0).
7.2.4 Fie ABCDEF un hexagon regulat avand lungimea laturii egala cu 2 si
un reper ortonormat cu originea n punctul C, = C, i, j, n care versorul i este
coliniar si are acelasi sens cu

BC, iar versorul j este coliniar si are acelasi sens cu
EC. Fie nca
un reper ortonormat cu originea n punctul F,
= F, i
, j
, n
care versorul i
este coliniar si are acelasi sens cu

FA, iar versorul j
este coliniar si
are acelasi sens cu

DF. Sa se gaseasca:
1) Rotat ia si translat ia care duc reperul n reperul
.
2) Legatura dintre coordonatele unui punct n cele doua repere.
3) Coordonatele punctelor A si B n cele doua repere.
R: 1) Translat ia:

CF = 2i 2
3j, rotat ia: =

2
3
si deci
i
=
1
2
(i +
3j), j
=
1
2
(
3i j).
2) x = 2
1
2
(x
+y
3), y = 2
3 +
1
2
(x
3 y
).
3) A(2, 0)
R
, A(3,
3)
R
, B(2, 0)
R
, B(3,
3)
R
.
7.2.5 In reperul cartezian ortonormat plan = O, i, j coordonatele (x, y) ale unui
punct M verica ecuat ia: x
2
+ 2y
2
2x + 8y + 1 = 0.
1) Sa se gaseasca ce devine ecuat ia n reperul cartezian ortonormat
= O
, i, j,
obt inut din reperul prin translat ia

OO
= r
0
= i 2j.
2) Sa se gaseasca ce devine ecuat ia n reperul polar cu polul O
si axa polara O
.
R: 1) Deoarece x = 1 +x
, y = 2 +y
, se obt ine(x
)
2
+ 2 (y
)
2
8 = 0.
2) Luand: x
= r cos , y = r sin, obt inem: r

2
(1 + sin
2
) = 8.
punct M verica ecuat ia: 5x
2
+24xy 2y
2
4 = 0. Sa se gaseasca ce devine ecuat ia
n reperul cartezian ortonormat
= O, i
, j
, obt inut din reperul printr-o rotat ie

de unghi = arctg
3
4
.
R: Deoarece x = x
cos y
sin, y = x
sin+y
cos , cu cos =
4
5
, sin =
3
5
,
avem x =
1
5
(4x
3y
), y =
1
5
(3x
+ 4y
). Se obt ine
14(x
)
2
11(y
)
2
4 = 0.
punct M verica ecuat ia: 3x
2
4xy +3y
2
2x2y +1 = 0. Sa se gaseasca ce devine
ecuat ia n reperul cartezian ortonormat
= O
, i
, j
, obt inut din reperul prin

translat ia de vector r
0
= i +j, urmata de rotat ia de unghi =

4
.
R: Deoarece: x = 1 +
2
2
(x
), y = 1 +
2
2
(x
+y
). In reperul cartezian
ortonormat
ecuat ia se scrie: (x
)
2
+ 5(y
)
2
1 = 0.
7.2. SCHIMBAREA REPERELOR CARTEZIENE 77
punct M verica ecuat ia (E). Sa se gaseasca ce devine ecuat ia n reperul cartezian
ortonormat
= O
, i
, j
, obt inut din reperul prin translat ia de vector r

0
, urmata
de rotat ia de unghi , daca:
1) (E) 2xy 2x 4y + 3 = 0, r
0
= 2i +j, =

4
.
2) (E) x
2
4xy +y
2
+ 3x 3y + 2 = 0, r
0
=
1
2
(i +j) , =
7
4
.
3) (E) x
2
2xy +y
2
+ 2x 6y = 0, r
0
= 2i, =
4
.
4) (E) 3x
2
10xy + 3y
2
+ 4x + 4y + 4 = 0, r
0
= i +j, =

4
.
7.2.9 Sa se gaseasca matricea rotat iei n spat iu care duce reperul ortonormat =
O, i, j, k n reperul ortonormat
= O, i
, j
, k
daca versorul k
are aceeasi
direct ie si sens cu vectorul v = i j + k, versorul i
este paralel cu planul Oxy

si unghiul dintre i si i
este mai mic decat

2
, iar versorul j
este astfel ncat
sa e
un reper ortonormat drept.
R: k
=
v
|v|
=
1
3
(i j +k), i
= i + j, cu i
= 0 si |i
| = 1, deci
i
=
1
2
(i +j), iar j
= k
=
1
6
(i +j + 2k). Asadar:
i
=
1
2
(i +j) , j
=
1
6
(i +j + 2k) , k
=
1
3
(i j +k) .
Matricea rotat iei este:
C =
1
6
_
_
3 1

2
3 1
2
0 2

2
_
_
.
7.2.10 Sa se gaseasca matricea rotat iei n spat iu care duce reperul ortonormat =
O, i, j, k n reperul ortonormat
= O, i
, j
, k
daca axa Ox
se obt ine din Ox

printr-o rotat ie plana de unghi n jurul axei Oz, axa Oz
se obt ine din Oz printr-o

rotat ie plana de unghi n jurul axei Ox
, iar Oy
completeaza reperul ortonormat
.
7.2.11 In reperul cartezian ortonormat = O, i, j, k coordonatele (x, y, z) ale
unui punct M verica ecuat ia: x
2
+y
2
+z
2
4x6y 2z 22 = 0. Sa se gaseasca ce
devine ecuat ian reperul cartezian ortonormat
= O
, i
, j
, k
, obt inut din reperul

prin translat ia de vector r
0
= 2i +3j +k.
2
+y
2
+z
2
2x 2y 4z +3 = 0. Sa se gaseasca ce
= O
, i
, j
, k

0
= i +j+2k, urmata de rotat ia de matrice:
C =
_
_
1
2

1
2
0
1
2
1
2
0
0 0 1
_
_
.
2
+ 3y
2
+ 4yz 6x + 8y + 8 = 0. Sa se gaseasca ce
= O
, i
, j
, k

0
= 3i2k, urmata de rotat ia de matrice:
C =
_
_
0 1 0
5
0
2
5
2
5
0
1
5
_
_
.
7.2.14 Sa se arate ca o rotat ie n spat iu se poate obt ine prin efectuarea succesiva a
trei rotat ii plane n jurul a trei axe: o rotat ie de unghi n jurul axei Oz, o rotat ie
de unghi n jurul liniei nodurilor si o rotat ie de unghi n jurul axei Oz
.
R: Intr-adevar,
C =
_
_
cos sin 0
sin cos 0
0 0 1
_
_
_
_
1 0 0
0 cos sin
0 sin cos
_
_
_
_
cos sin 0
sin cos 0
0 0 1
_
_
=
=
_
_
cos cos sincos sin cos sin sincos cos sinsin
sincos + cos cos sin sinsin + cos cos cos cos sin
sin sin sin cos cos
_
_
.
7.2.15 Punctele M
1
(7, 3, 2), M
2
(0, 2, 1), M
3
(4, 1, 0), M
4
(1, 0, 3) sunt varfu-
rile unui tetraedru. Dupa o translat ie
, centrul de greutate G al tetraedrului

are coordonatele (6, 2, 1)
R
. Sa se gaseasca coordonatele varfurilor tetraedrului dupa
translat ie.
R: Avem:
r
G
=
1
4
(r
1
+r
2
+r
3
+r
4
) = i +j k
si r
G
= 6i 2j +k. Deci translat ia este
r
0
= r
G
r
G
= 7i + 3j 2k si r
i
= r
i
r
0
.
7.2.16 Fie M
1
(4, 8, 3), M
2
(6, 1, 1), M
3
(2, 3, 5) trei puncte date prin coordo-
natele lor n reperul ortonormat = O, i, j, k. Sa se determine coordonatele
lor n reperul ortonormat
= O
, i
, j
, k
, obt inut din reperul prin translat ia

r
0
= 4i + 3j +k si schimbarea centro-ana (rotat ia) de matrice
C =
1
3
_
_
2 1 2
1 2 2
2 2 1
_
_
7.3. REPERE POLARE 79
R: Se constata ca
t
C C = I
3
si det C = 1, deci schimbarea centro-ana este o
rotat ie n spat iu. Din X
= C
1
(X X
0
) =
t
C (X X
0
), gasim, de exemplu, pentru
M
1
:
X
=
1
3
_
_
2 1 2
1 2 2
2 2 1
_
_
_
_
0
5
4
_
_
=
_
_
1
6
2
_
_
.
7.2.17 Coordonatele (x, y, z) ale punctului M verica relat ia
x
2
+y
2
+z
2
+ 6x 8y 2z + 17 = 0.
Sa se determine translat ia reperului, astfel ncat relat ia ntre coordonatele (x
, y
, z
)
ale punctului M n noul reper sa nu cont ina termeni de gradul ntai.
R: Deoarece:
x = x
0
+x
, y = y
0
+y
, z = z
0
+z
,
se obt ine: x
0
= 3, y
0
= 4, x
0
= 1, iar ecuat ia devine: (x
)
2
+ (y
)
2
+ (z
)
2
9 = 0.
7.3 Repere polare
7.3.1 Sa se ae coordonatele polare ale punctelor:
A(2
3, 2), B(2, 2), C(
3, 1).
R:Avem:
A: r =
_
_
2
3
_
2
+ 2
2
= 4, tg =
1
3
3, =
5
6
,
B: r =
_
(2)
2
+ (2)
2
= 2
2, tg = 1, =
7
4
,
C: r =
_
_
3
_
2
+ (1)
2
= 2, tg =
1
3
, =
11
6
.
7.3.2 Coordonatele polare ale punctului M sunt:
r = 2
5, = arctg 7.
Sa se determine coordonatele sale carteziene.
7.3.3 Punctul M are coordonatele sferice
r = 4, =

6
, =

3
.
Sa se determine coordonatele carteziene si cilindrice ale punctului M.
7.3.4 Sa se determine coordonatele carteziene ale punctului M
1
de coordonate sferice
_
8,

4
,

4
_
si coordonatele cilindrice (r
, , z) ale punctului M
2
de coordonate cartezi-
ene (1, 1, 1).
R:Avem:
M
1
: x = 8 cos

4
sin

4
= 4, y = 8 sin

4
sin

4
= 4, z = 8 cos

4
= 4
2,
M
2
: r
2, =

4
, z = 1.
7.3.5 Sa se determine coordonatele carteziene ale punctelor M de coordonate sferice:
M
1
_
8,

6
,

3
_
, M
2
_
12,
4
3
,
5
6
_
, M
3
_
4,
3
4
,
2
3
_
.
7.3.6 Sa se determine coordonatele sferice ale punctelor:
A
_
2
3, 6, 4
_
, B
_
2,
2, 2
3
_
, C
_
0, 6
3, 6
_
, D(16, 0, 0) .
7.3.7 Sa se determine coordonatele carteziene ale punctelor M
1
si M
2
de coordonate
cilindrice
_
2,

6
, 2
_
si respectiv (1, 0, 1).
7.3.8 Sa se determine coordonatele cilindrice ale punctelor:
A
_
2, 2
3, 5
_
, B
_
3,
3, 4
_
, C (4, 4, 6) , D
_
3
3, 9, 0
_
, E (0, 0, 4) .
CAPITOLUL 8
DREAPTA SI PLANUL
8.1 Dreapta n plan
8.1.1 Sa se scrie ecuat iile parametrice ale dreptei D determinata de punctul M
0
(2, 3)
si vectorul director v(1, 4). Sa se gaseasca apoi ecuat ia sa canonica si ecuat ia gene-
rala.
R: Ecuat iile parametrice: x = 2 t, y = 3 + 4t, t R, ecuat iile canonica si
generala sunt:
x 2
1
=
y 3
4
, 4x +y 11 = 0.
8.1.2 Sa se gaseasca punctele de intersect ie ale dreptei D de ecuat ie 2x+3y12 = 0
cu axele de coordonate.
R: A(6, 0), B(0, 4).
8.1.3 Sa se gaseasca punctele de intersect ie ale dreptelor:
(D
1
) 3x 4y 29 = 0, (D
2
) 2x + 5y + 19 = 0.
R: M
0
(3, 5).
8.1.4 Se dau ecuat iile a doua laturi ale unui paralelogram:
8x + 3y + 1 = 0, 2x +y 1 = 0
si ecuat ia uneia dintre diagonalele sale: 3x +2y +3 = 0. Sa se gaseasca coordonatele
varfurilor paralelogramului.
R: (1, 3), (2, 5), (5, 9), (8, 17).
8.1.5 Sa se calculeze aria triunghiului cu laturile pe dreptele:
1) x + 5y 7 = 0, 3x 2y 4 = 0, 7x +y + 19 = 0.
2) x +y a = 0, x 2y 4a = 0, x y 7a = 0.
3) x y + 1 = 0, 2x +y 4 = 0, 4x y 8 = 0.
81
82 CAPITOLUL 8. DREAPTA SI PLANUL
R:Avem:
1) M
1
(2, 1), M
2
(3, 2), M
3
(2, 5), / = 17,
2) M
1
(2a, a), M
2
(4a, 3a), M
3
(10a, 3a), / = 12a
2
,
3) M
1
(1, 2), M
2
(3, 4), M
3
(2, 0), / = 3.
8.1.6 Sa se gaseasca ecuat ia dreptei care trece prin punctele:
1) M
0
(a + 1, a 1), M
1
(a 1, a + 1). 2) M
0
(cos 2t, sin2t), M
1
(cos 4t, sin4t).
R: 1) x +y 2a = 0. 2) xcos t +y sint cos 3t = 0.
8.1.7 Sa se arate ca punctele M
0
(a, b +c), M
1
(b, c +a), M
2
(c, a +b) sunt coliniare
si sa se scrie ecuat ia dreptei care le cont ine.
R: x +y a b c = 0.
8.1.8 Sa se scrie ecuat iile dreptelor care trec prin varfurile
M
1
(5, 4), M
2
(1, 3), M
3
(3, 2)
ale triunghiului M
1
M
2
M
3
si sunt paralele cu laturile opuse.
R:

M
1
M|
M
2
M
3
,

M
2
M|
M
3
M
1
,

M
3
M|
M
1
M
2
, implica:
x 5
2
=
y + 4
5
,
x + 1
8
=
y 3
2
,
x + 3
6
=
y + 2
7
.
8.1.9 Se da triunghiul cu varfurile n punctele: A(1, 3), B(2, 1), C (3, 6). Sa se
determine:
1) Ecuat ia dreptei AC.
2) Ecuat ia paralelei prin B la AC.
3) Ecuat ia mediatoarei laturii [BC].
4) Ecuat ia medianei din C.
5) Ecuat ia nalt imii din C.
8.1.10 Sa se gaseasca proiect ia punctului M
(6, 4) pe dreapta: (D) 4x5y+3 = 0.

R: Intersectam perpendiculara prin M
pe dreapta D, ale carei ecuat ii sunt: x =

6 +4t, y = 4 5t, t R, cu dreapta D. Rezulta 41t 41 = 0, deci t = 1. Proiect ia
punctului M
este punctul M
(2, 1).
8.1.11 Sa se gaseasca simetricul punctului M
(2, 1) fat a de dreapta

(D) 2x y + 2 = 0.
R: Daca M
este proiect ia ortogonala a punctului M
pe dreapta D si M
sime-
tricul punctului M
, atunci: r
= 2r
, de unde M
(2, 3).
8.1.12 Sa se ae distant a de la punctul M
la dreapta D daca:
1) M
(2, 1), (D) 4x 3y + 5 = 0. 2) M
(2, 6), (D) x y
3 + 6 = 0.
8.1. DREAPTA

IN PLAN 83
R: 1) d (M
, D) = 2. 2) d (M
, D) = 3
3 4.
8.1.13 Sa se arate ca triunghiul cu varfurile n punctele A(3, 3), B(6, 3), C (3, 6)
este dreptunghic isoscel.
8.1.14 Pentru ce valori ale lui dreptele de ecuat ii:
x + ( 1)y 2( + 1) = 0, 3x (3 + 1)y 5 4 = 0,
1) sunt paralele, 2) sunt perpendiculare, 3) fac un unghi de 45
0
.
R: 1)

3
=
1
(3 + 1)
), 2) 3
2
( 1)(3 + 1) = 0,
3)
N N
[[N[[ [[N
[[
=
2
2
, care implica
_
6
2
+ 1
_ _
6
2
4 1
_
= 0, de unde: =
1
3

1
6
10.
8.1.15 Sa se scrie ecuat iile nalt imilor triunghiului cu varfurile n punctele:
M
1
(2, 1), M
2
(1, 1), M
3
(3, 2).
R:
M
1
M
M
2
M
3
, deci (r
3
r
2
) (r r
1
) = 0, de unde 4x+3y 11 = 0. Analog:
x +y + 2 = 0, 3x + 2y 13 = 0.
8.1.16 Sa se gaseasca ecuat iile bisectoarelor unghiului interior si exterior corespun-
zatoare varfului A al triunghului cu varfurile n punctele A(1, 2), B(5, 4), C(2, 0).
R: Un vector director al bisectoarei interioare a unghiului A este
v =
AB
_
_
_
AB
_
_
_
+
AC
_
_
_
AC
_
_
_
=
1
13
(i + 5j) ,
deci ecuat iile canonice ale celor doua bisectoare sunt:
x 1
1
=
y + 2
5
,
x 1
5
=
y + 2
1
.
8.1.17 Fie A(1, 0), B(1, 2). Sa se determine:
1) Simetricul punctului A fat a de punctul B.
2) Coordonatele punctului M care mparte segmentul orientat AB n raportul
k =
2
3
.
8.1.18 Stiind ca punctul M
0
(3, 4) este piciorul perpendicularei coborate din origine
pe dreapta D, sa se gaseasca ecuat ia dreptei D.
8.2 Planul
8.2.1 Sa se verice daca planul 4x y + 3z + 1 = 0 trece prin unul din punctele:
A(1, 6, 3), B(3, 2, 5), C(0, 4, 1), D(2, 0, 5).
8.2.2 Sa se precizeze pozit ia urmatoarelor plane n raport cu reperul :
1) 2y z + 5 = 0. 2) 2x + 5z + 1 = 0. 3) 3x +y 2 = 0.
4) 2x 5 = 0. 5) 3y 2 = 0. 6) 4z + 3 = 0.
R: 1), 2), 3): plane paralele respectiv cu axele: Ox, Oy, Oz. 4), 5), 6): plane
perpendiculare respectiv cu axele: Ox, Oy, Oz.
8.2.3 Sa se scrie ecuat ia planului care trece prin punctul M
0
(2, 4, 3) si este paralel
cu vectorii v
1
(0, 0, 1) si v
2
(5, 3, 2).
R: (r r
0
, v
1
, v
2
) = 0, adica 3x 5y + 14 = 0.
0
(1, 2, 1) si este perpen-
dicular pe planele:
(P
1
) 3x 2y + 1 = 0, (P
2
) 2x +z 3 = 0.
8.2.5 Sa se scrie ecuat ia planului care trece prin punctele M
0
(1, 0, 2), M
1
(4, 5, 1)
si este paralel cu vectorul v (0, 6, 1).
R: (r r
0
, r
1
r
0
, v) = 0, adica 23x + 3y + 18z + 59 = 0.
0
(1, 0, 1), M
1
(2, 1, 3)
si este paralel cu vectorul v = i +j k.
0
(1, 2, 1), M
1
(2, 3, 4) si
este perpendicular pe planul
(P) x +y + 3z + 5 = 0.
8.2.8 Sa se scrie ecuat ia planului:
1) paralel cu planul Oxz si care trece prin punctul M
0
(2, 5, 3).
2) care trece prin axa Oz si prin punctul M
0
(3, 1, 2).
3) paralel cu axa Ox si care trece prin punctele M
0
(4, 0, 2), M
1
(5, 1, 7).
R: 1) (r r
0
, i, k) = 0, adica y + 5 = 0.
2) (r, r
0
, k) = 0, adica x + 3y = 0.
3) (r r
0
, r
1
r
0
, i) = 0, adica 9y z 2 = 0.
0
(2, 7, 3) si este per-
pendicular pe vectorul N = 4i + 5j k.
R: N (r r
0
) = 0, adica 4x + 5y z 30 = 0.
8.2. PLANUL 85
8.2.10 Se dau punctele M
0
(1, 3, 2) si M
1
(7, 4, 4). Sa se scrie ecuat ia planului
care trece prin punctul M
0
si este perpendicular pe dreapta M
0
M
1
.
R: (r
1
r
0
) (r r
0
) = 0, adica 6x 7y + 6z + 27 = 0.
0
(2, 7, 3) si este paralel
cu planul 2x y + 5z + 3 = 0.
R: N = 2i j + 5k, N (r r
0
) = 0, adica 2x y + 5z 1 = 0.
8.2.12 Sa se scrie ecuat ia planului care trece prin punctele
M
0
(1, 3, 2), M
1
(5, 1, 4), M
2
(2, 0, 3).
R: (r r
0
, r
1
r
0
, r
2
r
0
) = 0, adica 11x 5y + 4z 34 = 0.
8.2.13 Sa se scrie ecuat iile fet elor tetraedrului cu varfurile n punctele
A(0, 0, 2), B(3, 0, 5), C(1, 1, 0), D(4, 1, 2).
R: (ABC): 3x + 9y + 3z 6 = 0, (ABD): 3x + 12y + 3z 6 = 0,
(ACD): 2x 8y 3z + 6 = 0, (BCD): 2x 11y + 9 3z.
8.2.14 Sa se calculeze distant a:
1) de la punctul M
(1, 1, 1) la planul (P) 2x +y + 2z 20 = 0.

2) de la punctul M
(3, 1, 1) la planul (P) 22x + 4y 20z 45 = 0.

3) de la origine la planul (P) 15x 10y + 6z 38 = 0.
4) de la punctul M
(2, 4, 7) la planul (P) x 2y + 2z + 2 = 0.

R: 1) d = 5. 2) d =
3
2
. 3) d = 2. 4) d = 4.
8.2.15 Sa se determine ecuat ia planului care trece prin punctul M
0
(7, 5, 1) si taie
axele de coordonate la distant e egale fat a de origine.
R:
7
a

5
a
+
1
a
1 = 0, de unde a = 3, deci x +y +z 3 = 0.
8.2.16 Sa se scrie ecuat iile planelor bisectoare ale unghiului diedru format de pla-
nele:
(P
1
) x +y +z 1 = 0, (P
2
) 2x +y +z 1 = 0.
R: N =
N
1
[[N
1
[[

N
2
[[N
2
[[
=
2 1
6
(i
2 +j +k) si M
0
(0, 0, 1).
8.3 Dreapta n spat iu
8.3.1 Sa se gaseasca o reprezentare parametrica si ecuat iile canonice ale dreptei care
trece prin punctul M
0
(1, 2, 1) si este paralela cu vectorul v(2, 3, 4).
R: Din r = r
0
+tv, t R si (r r
0
) v = 0, obt inem:
_
_
_
x = 1 2t,
y = 2 + 3t,
z = 1 + 4t,
t R,
x + 1
2
=
y 2
3
=
z 1
4
.
8.3.2 Sa se determine coordonatele punctului de intersect ie a dreptelor:
1) (D)
_
_
_
x = 2 t,
y = 1 + 3t,
z = t,
t R si (D
)
_
_
_
x = 1 + 7t
,
y = 8 3t
,
z = 3 +t
,
t
R.
2) (D)
_
_
_
x = 2 +t,
y = 1 3t,
z = t 1,
t R si (D
)
_
_
_
x = 1 +t
,
y = t
,
z = 6 3t
,
t
R.
R: 1) t = 3, t
= 0, M
0
(1, 8, 3). 2) t = 1, t
= 2, M
0
(3, 2, 0).
8.3.3 Sa se gaseasca ecuat iile dreptei care trece prin punctul M
0
(1, 2, 1) si este
paralela cu dreapta: x +y 2z 1 = 0, x + 2y z + 1 = 0.
R:
x + 1
3
=
y 2
1
=
z 1
1
.
8.3.4 Dreptele D
1
si D
2
au direct iile date de vectorii v
1
(1, 0, 1) si v
2
(1, 1, 0). Sa
se determine:
1) Unghiul dintre cele doua drepte.
2) Ecuat iile parametrice ale dreptei D perpendiculara pe dreptele D
1
si D
2
si care
trece prin punctul M
0
(2, 3, 0).
8.3.5 Sa se gaseasca ecuat iile canonice ale dreptei de intersect ie a planelor:
(P) 2x 3y 3z 9 = 0, (P
) x 2y +z + 3 = 0.
R: Rezolvand sistemul format din ecuat iile celor doua plane se obt ine reprezenta-
rea parametrica: x = 27+9t, y = 15+5t, z = t, t R. Prin eliminarea parametrului
t obt inem ecuat iile canonice:
x 27
9
=
y 15
5
=
z
1
.
8.3.6 Sa se determine unghiul dintre dreptele:
(D)
_
x + 2y +z 1 = 0,
x 2y +z + 1 = 0,
(D
)
_
x y z 1 = 0,
x y + 2z + 1 = 0.
8.3. DREAPTA

IN SPAT IU 87
8.3.7 Sa se gaseasca ecuat iile canonice ale dreptei care trece prin punctele
M
0
(1, 3, 1), M
1
(1, 1, 5).
R: Din (r r
0
) (r
1
r
0
) = 0, obt inem:
x + 1
2
=
y 3
2
=
z 1
4
.
8.3.8 Sa se determine ecuat iile dreptelor care trec prin punctul M
0
(1, 1, 2) si sunt
paralele cu dreptele:
1) (D)
x 4
2
=
y + 2
3
=
z + 1
4
. 2) (D)
_
x y 3z + 2 = 0,
2x y + 2z 3 = 0.
8.3.9 Sa se calculeze unghiurile dintre muchiile opuse ale tetraedului cu varfurile n
punctele: M
1
(3, 1, 0), M
2
(0, 7, 3), M
3
(2, 1, 1), M
4
(3, 2, 6).
R:

M
1
M
2

M
3
M
4
= 0, deci:

M
1
M
2

M
3
M
4
,

M
1
M
3

M
4
M
2
= 0, deci:

M
1
M
3

M
4
M
2
,

M
1
M
4

M
2
M
3
= 0, deci:

M
1
M
4

M
2
M
3
.
8.3.10 Sa se gaseasca coordonatele proiect iei ortogonale a punctului M
(2, 1, 1) pe
planul (P) x +y + 3z + 5 = 0.
8.3.11 Sa se gaseasca coordonatele proiect iei ortogonale a punctului M
(1, 1, 2)
pe dreapta:
(D) x = t + 2, y = 2t 1, z = 3t + 1, t R.
8.3.12 Sa se gaseasca ecuat ia planului ce trece prin dreapta:
(D) x = t + 1, y = 2t 1, z = t + 1, t R
si este perpendicular pe planul (P) x +y +z + 2 = 0.
0
(1, 1, 1) si este per-
pendicular pe drepta:
1) (D)
x
1
=
y 1
2
=
z + 1
1
. 2) (D)
_
x y = 0,
x + 2y z + 1 = 0.
0
(1, 1, 1) si cont ine
drepta:
1) (D)
_
_
_
x = 2t + 4,
y = 3t 2,
z = 4t 1,
t R. 2) (D)
_
2x y +z + 1 = 0,
x +y + 1 = 0.
8.3.15 Sa se scrie ecuat ia planului care trece prin intersect ia planelor:
(P
1
) 3x + 2y 5 = 0, (P
2
) 2x +y 3z + 2 = 0
si:
1) prin punctul M
0
(1, 2, 0).
2) este perpendicular pe planul (P) x y 5 = 0.
8.3.16 Sa se determine ecuat iile proiect iei dreptei D pe planul P, daca:
1) (D)
x 1
2
=
y 2
3
=
z 3
4
, (P) x +y +z 3 = 0.
2) (D)
x 4
2
=
y + 2
3
=
z + 1
4
, (P) x + 6y z 2 = 0.
R: 1) Dreapta de proiect ie a dreptei D pe planul P se obt ine prin intersect ia
planului P cu planul Q ce cont ine dreapta D si este perpendicular pe planul P, de
ecuat ie (r r
0
, v, N) = 0, adica (Q) x + 2y z = 0.
8.3.17 Sa se scrie ecuat iile proiect iei dreptei D pe planul P, daca:
(D)
_
x 4y + 2z 5 = 0,
3x + 3y +z 6 = 0,
(P)
_
_
_
x = u +v + 1,
y = u +v 2,
z = 2u.
8.3.18 Fie date punctele M
1
(2, 1, 1), M
2
(4, 3, 1). Sa se gaseasca ecuat ia planului
care trece prin mijlocul segmentului [M
1
M
2
], este paralel cu dreapta D si perpendi-
cular pe planul P, daca:
(D)
x 1
2
=
y + 1
3
=
z
1
, (P) x 2y z 1 = 0.
R:
x 3 y + 2 z 1
2 3 1
1 2 1
= 0, adica: x + 3y 7z + 16 = 0.
8.3.19 Sa se determine simetricele punctului M
(1, 2, 0) fat a de:

1) planul (P) x + 2y z + 1 = 0.
2) dreapta (D)
x + 2
1
=
y + 1
0
=
z 1
1
.
8.3.20 Sa se calculeze distant a de la punctul M
(1, 1, 1) la dreptele:
1) (D)
x 1
2
=
y + 1
0
=
z 1
3
. 2) (D)
_
x y +z = 0,
x +y z + 2 = 0.
R: 1) (r
r
0
) v = 2 (3i 2k), d (M
, D) = 2.
8.3.21 Sa se calculeze distant ele de la punctele M
la dreptele D, daca:
1) M
(3, 2, 4), (D)

_
2x +y 2z = 0,
x +y z + 1 = 0.
2) M
(3, 1, 2), (D)

_
2x y +z 4 = 0,
x +y z + 1 = 0.
R: 1) M
0
(1, 2, 0), v(1, 0, 1), d = 3
2.
8.3. DREAPTA

IN SPAT IU 89
8.3.22 Sa se calculeze distant a dintre dreptele paralele:
1) (D)
x 7
3
=
y 1
4
=
z 3
2
, (D
)
x 2
3
=
y + 1
4
=
z
2
.
2) (D)
x 2
1
=
y
2
=
z 2
3
, (D
)
x
1
=
y 2
2
=
z 1
3
.
R: 1) Dreptele ind paralele, putem scrie:
d (D, D
) = d (M
0
, D) =
|(r
0
r
0
) v|
|v|
= 9.
8.3.23 Sa se determine ecuat iile perpendicularei comune a dreptelor necoplanare:
(D)
x 7
1
=
y 3
2
=
z 9
1
, (D
)
x 3
7
=
y 1
2
=
z 1
3
si sa se gaseasca punctele n care aceasta ntalneste dreptele D si D
.
R: Perpendiculara comuna se obt ine ca dreapta de intersect ie a planelor:
(P) (r r
0
, v, v v
) = 0, (P
) (r r
0
, v
, v v
) = 0.
Dar v v
= 4 (2i +j + 4k) si deci:

(P) 3x 2y z 6 = 0, (P
) 5x + 34y 11z 38 = 0.
Un punct al dreptei este M
0
(3, 1, 1), iar v = 28 (2i +j + 4k). Deci ecuat iile cano-
nice ale perpendicularei comune sunt:
()
x 3
2
=
y 1
1
=
z 1
4
.
Dreapta ntalneste dreptele D si D
n punctele A(7, 3, 9), A
(3, 1, 1).
8.3.24 Sa se determine ecuat iile perpendicularei comune a dreptelor:
(D)
_
x + 4z = 1 = 0,
x 4y + 9 = 0,
(D
)
_
y = 0,
x + 2z + 4 = 0.
8.3.25 Sa se calculeze distant a dintre dreptele:
1) (D)
x + 7
3
=
y + 4
4
=
z + 3
2
, (D
)
x 21
6
=
y + 5
4
=
z 2
1
,
2) (D)
x + 4
2
=
y 4
1
=
z + 1
2
, (D
)
x + 5
4
=
y 5
3
=
z 5
5
.
R: 1) Distant a dintre dreptele necoplanare
(D) (r r
0
) v = 0, (D
) (r r
0
) v
= 0,
este data de:
d (D, D
) =
[(r
0
r
0
, v, v
)[
|v v
|
.
Cum
v v
= 3 (4i + 3j + 12k) , |v v
| = 39, [(r
0
r
0
, v, v
)[ = 507,
rezulta d (D, D
) = 13.
2) |v v
| = |i + 2j 2k| = 3, [(r
0
r
0
, v, v
)[ = 9, deci d (D, D
) = 3.
8.3.26 Sa se gaseasca ecuat iile perpendicularei comune si distant a dintre dreptele:
(D
1
)
x 1
2
=
y + 1
1
=
z 1
0
, (D
2
)
x + 2
1
=
y 1
1
=
z + 2
2
.
8.3.27 Sa se calculeze coordonatele punctului de intersect ie a dreptei
(D)
x 12
4
=
y 9
3
=
z 1
1
cu planul (P) 3x + 5y z 2 = 0.
R: O reprezentare parametrica a dreptei D este:
x = 12 + 4t, y = 9 + 3t, z = 1 +t, t R.
Inlocuind n ecuat ia planului P obt inem: 26t +78 = 0, de unde t = 3 si deci punctul
de intersect ie are coordonatele (0, 0, 2).
8.3.28 Sa se arate ca dreapta
(D)
x + 1
2
=
y 3
4
=
z
3
este paralela cu planul (P) 3x 3y + 2z 5 = 0.
R: N v = 0.
8.3.29 Sa se arate ca dreapta
(D)
x 13
8
=
y 1
2
=
z 4
3
este cont inuta n planul (P): x + 2y 4z + 1 = 0.
R: O reprezentare parametrica a dreptei D este:
x = 13 + 8t, y = 1 + 2t, z = 4 + 3t, t R,
care verica ecuat ia planului P pentru orice t R.
8.3. DREAPTA

IN SPAT IU 91
8.3.30 Sa se gaseasca proiect ia punctului M
(4, 3, 1) pe planul
(P) x + 2y z 3 = 0.
R: O reprezentare parametrica a perpendicularei n M
pe planul P este:
x = 4 +t, y = 3 t, z = 1 3t, t R.
Inlocuind n ecuat ia planului P obt inem t = 3. Prin urmare, proiect ia punctului M
pe planul P are coordonatele (7, 6, 8).

8.3.31 Sa se gaseasca coordonatele simetricului punctului M
(1, 1, 1) fat a de planul

(P) x = 1 + 2u +v, y = u v, z = u + 2v, (u, v) R
2
.
8.3.32 Sa se calculeze unghiul dintre dreapta:
(D) x y z = 0, x +y + 3z = 0
si planul (P) x y z + 1 = 0.
R: Un vector director al dreptei D este v = i + 2j k, iar un vector normal la
planul P este N = i j k. Atunci:
sin = cos
_
2

_
=
v N
|v| |N|
= 0,
deci = 0, adica D | P.
8.3.33 Sa se determine simetricul punctului M
(4, 3, 10) fat a de dreapta

(D)
x 1
2
=
y 2
4
=
z 3
5
.
R: Daca M
(r
) este punctul de intersect ie al dreptei D cu planul P perpendicular

n M
pe dreapta D, atunci punctul M
(r
) simetricul punctului M
fat a de dreapta
D, este caracterizat de r
= 2r
. Ecuat ia planului P este v (r r

0
) = 0, adica:
2x + 4y + 5z 70 = 0, iar M
(3, 6, 8). Deci M
(2, 9, 6).
8.3.34 Sa se gaseasca ecuat iile simetricei dreptei D fat a de planul P, daca:
(D)
_
x +y +z 1 = 0,
x + 2y + 3z + 2 = 0,
(P) x +y +z = 0.
8.3.35 Sa se gaseasca ecuat iile dreptei ce trece prin simetricele punctului M
(1, 2, 0)
fat a de dreapta D si fat a de planul P, daca
(D)
x + 1
1
=
y + 2
1
=
2z
1
, (P) x +y +z + 1 = 0.
8.3.36 Sa se verice ca dreptele:
(D) (r 3i +j 2k) (5i + 2j + 4k) = 0,
(D
) (r 8i j 6k) (3i +j 2k) = 0

sunt concurente si sa se scrie ecuat ia planului determinat de ele.
R: (r
0
r
0
, v, v
) = 0 si v v
= 8i + 22j k ,= 0. Ecuat ia planului este:

8x + 22y z + 48 = 0.
8.3.37 Fie A(0, 0, 2), B(1, 1, 1), C (2, 01), D(1, 2, 1). Sa se determine:
1) Lungimea medianei din A a triunghiului ABC.
2) Aria triunghiului ABC si lungimea nalt imii din B.
3) Volumul tetraedului ABCD si lungimea nalt imii din D.
4) Ecuat iile dreptei AB.
5) Ecuat ia planului ABD.
6) Coordonatele simetricului punctului D fat a de: punctul B, dreapta BC, planul
ABC.
7) Ecuat iile perpendicularei comune a dreptelor AB si CD si distant a dintre ele.
8) Ecuat ia fasciculului de plane avand planele baza ABC si ABD.
8.4 Cilindri, conuri, conoizi
8.4.1 Sa se gaseasca ecuat ia suprafet ei cilindrice cu generatoarele paralele cu vec-
torul v(2, 3, 4) si curba directoare ( de ecuat ii:
x = 3 cos t, y = 3 sint, z = 1, t [0, 2] .
R: Metoda 1. O reprezentare parametrica a suprafet ei cilindrice este:
x = 3 cos t + 2, y = 3 sint 3, z = 1 + 4, (t, ) [0, 2] R.
Eliminand parametrii t si se obt ine ecuat ia carteziana implicita a suprafet ei cilin-
drice:
16x
2
+ 16y
2
+ 13z
2
16xz + 24yz + 16x 24y 26z 131 = 0.
Metoda 2. Ecuat iile carteziene implicite ale curbei directoare ( sunt: x
2
+y
2
9 =
0, z = 1. O dreatpa, de exemplu prin origine, paralela cu v are ecuat iile canonice:
(D)
x
2
=
y
3
=
z
4
,
sau ecuat iile implicite: 3x + 2y = 0, 2x z = 0. Mult imea tuturor dreptelor din
spat iu paralele cu dreapta D este caracterizata prin ecuat iile:
(D
) 3x + 2y = , 2x z = .
O dreapta D
este o generatoare a suprafet ei cilindrice daca ntalneste curba direc-

toare (, deci daca sistemul:
x
2
+y
2
9 = 0, z = 1, 3x + 2y = , 2x z =
8.4. CILINDRI, CONURI, CONOIZI 93
este compatibil. Rezolvand sistemul format din ultimele trei ecuat ii si nlocuind n
prima, obt inem condit ia de compatibilitate:
4
2
+ 13
2
12 12 + 26 131 = 0.
Ecuat ia suprafet ei cilindrice se obt ine prin eliminarea parametrilor si ntre condit ia
de compatibilitate si ecuat iile familiei D
:
16x
2
+ 16y
2
+ 13z
2
16xz + 24yz + 16x 24y 26z 131 = 0.
8.4.2 Sa se gaseasca ecuat ia suprafet ei cilindrice ce trece prin curba:
(()
_
(x 1)
2
+ (y + 3)
2
+ (z 2)
2
25 = 0,
x +y z + 2 = 0
si are generatoarele:
1) paralele cu axa Ox.
2) paralele cu dreapta (D) x y = 0, z = 0.
R: 1) Mult imea tuturor dreptelor din spat iu paralele cu axa Ox este caracterizata
prin ecuat iile: (D
) y = , z = . O dreapta D
este o generatoare a suprafet ei

cilindrice daca ntalneste curba directoare (, deci daca sistemul:
_
(x 1)
2
+ (y + 3)
2
+ (z 2)
2
25 = 0,
x +y z + 2 = 0, y = , z =
2
2
2 + 2
2
+ 12 10 3 = 0.
Eliminand parametrii si ntre condit ia de compatibilitate si ecuat iile familiei D
,
obt inem:
2y
2
2yz + 2z
2
+ 12y 10z 3 = 0.
2) Mult imea tuturor dreptelor din spat iu paralele cu dreapta D este caracterizata
prin ecuat iile: (D
) xy = , z = . O dreapta D
este o generatoare a suprafet ei

cilindrice daca ntalneste curba directoare (, deci daca sistemul:
_
(x 1)
2
+ (y + 3)
2
+ (z 2)
2
25 = 0,
x +y z + 2 = 0, x y = , z =
2
+ 3
2
8 8 26 = 0.
Eliminand parametrii si ntre condit ia de compatibilitate si ecuat iile familiei D
,
obt inem:
(x y)
2
+ 3z
2
8x + 8y 8z 26 = 0.
8.4.3 Sa se gaseasca ecuat ia suprafet ei cilindrice cu generatoarele paralele cu vec-
torul v(1, 1, 0) si curba directoare ( de ecuat ii:
x
2
2y
2
z = 0, x = 1.
R: O reprezentare parametrica a curbei directoare ( este:
x = 1, y = t, z = 1 2t
2
, t R.
O reprezentare parametrica a suprafet ei cilindrice este:
x = 1 +, y = t , z = 1 2t
2
, (t, ) RR,
sau, prin eliminarea parametrilor t si , rezulta
2(x +y 1)
2
+z 1 = 0.
8.4.4 Sa se gaseasca ecuat ia suprafet ei conice cu varful n origine si curba directoare
( de ecuat ii:
x = a cos t, y = b sint, z = c, t [0, 2] .
R: Metoda 1. O reprezentare parametrica a suprafet ei conice este:
x = (1 +)a cos t, y = (1 +)b sint, z = (1 +)c, (t, ) [0, 2] R.
sau, prin eliminarea parametrilor t si ,
x
2
a
2
+
y
2
b
2

z
2
c
2
= 0.
Metoda 2. Ecuat iile carteziene implicite ale directoarei ( sunt:
x
2
a
2
+
y
2
b
2
1 = 0,
z = c. Mult imea tuturor dreptelor prin origine sunt caracterizate prin ecuat iile:
(D
) x = z, y = z.
O dreapta D
este o generatoare a suprafet ei conice daca ntalneste curba directoare

(, deci daca sistemul:
x
2
a
2
+
y
2
b
2
1 = 0, z = c, x = z, y = z
2
a
2
+

2
b
2

1
c
2
= 0.
Ecuat ia suprafet ei conice se obt ine prin eliminarea parametrilor si ntre condit ia
de compatibilitate si ecuat iile familiei D
:
x
2
a
2
+
y
2
b
2

z
2
c
2
= 0.
8.4. CILINDRI, CONURI, CONOIZI 95
8.4.5 Sa se gaseasca ecuat ia conoidului cu plan director ale carui generatoare sunt
paralele cu planul (P) x + y + z = 0, se sprijina pe dreapta (D) x = 0, y = 0 si pe
curba directoare (() x = 1, z = 0.
R: Metoda 1. Dreapta D si curba directoare ( admit reprezentarile parametrice:
(D)
_
_
_
x = 0,
y = 0,
z = ,
R, (()
_
_
_
x = 1,
y = t,
z = 0,
t R.
O reprezentare analitica a unei drepte care se sprijina pe D si ( este:
x = 1 , y = t t, z = , R.
Ea este paralela cu planul P daca 1 t + = 0, adica pentru (t) = t + 1. Deci o
reprezentare parametrica a conoidului este:
x = 1 , y = t t, z = (t + 1) , (t, ) RR.
Prin eliminarea parametrilor t si se obt ine:
x
2
+xy +xz x y = 0.
Metoda 2. Mult imea tuturor dreptelor care se sprijina pe dreapta D si sunt
paralele cu planul P au ecuat iile:
y = x, x +y +z = , (, ) R
2
.
O dreapta din aceasta familie ntalneste curba ( daca sistemul:
y = x, x +y +z = , x = 1, z = 0,
este compatibil, adica daca: 1 + + = 0. Prin eliminarea parametrilor si ntre
condit ia de compatibilitate si ecuat iile familiei se obt ine:
x
2
+xy +xz x y = 0.
8.4.6 Sa se gaseasca ecuat ia conoidului cu plan director ale carui generatoare sunt
paralele cu planul (P) z = 0, se sprijina pe dreapta (D) x = 0, y = 0 si pe curba
directoare:
(() x
2
y
2
1 = 0, x
2
2z + 1 = 0.
R: Metoda 1. O reprezentare parametrica a curbei directoare este:
x = cht, y = sh t, z =
1
2
(1 + ch
2
t), t R,
iar N(0, 0, 1). Se obt ine:
x = (1 ) cht, y = (1 ) sh t, z =
1
2
(1 + ch
2
t), (t, ) RR,
sau, prin eliminarea parametrilor t si ,
2z(x
2
y
2
) 2x
2
+y
2
= 0.
Metoda 2. Mult imea tuturor dreptelor care se sprijina pe dreapta D si sunt
paralele cu planul P au ecuat iile:
y = x, z = , (, ) R
2
.
O dreapta din aceasta familie ntalneste curba ( daca sistemul:
y = x, z = , x
2
y
2
1 = 0, x
2
2z + 1 = 0,
este compatibil, adica daca: 2
_
1
2
_
2 +
2
= 0. Prin eliminarea parametrilor
si ntre condit ia de compatibilitate si ecuat iile familiei se obt ine:
2z(x
2
y
2
) 2x
2
+y
2
= 0.
8.4.7 Sa se gaseasca ecuat ia suprafet ei generata de o dreapta care se sprijina pe trei
drepte date:
(D
1
)
_
x + 2z + 2 = 0,
y +z = 0,
, (D
2
)
_
x +z 1 = 0,
y 2 = 0,
, (D
3
) x = y = z.
R: Ecuat ia fasciculului de plane de axa D
1
este x + 2z + 2 =
1
(y + z), iar a
fasciculului de plane de axa D
2
este x + z 1 =
2
(y 2). Ecuat iile unei drepte
variabile care se sprijina pe dreptele D
1
si D
2
sunt
(D
2
)
_
x + 2z + 2 =
1
(y +z),
x +z 1 =
2
(y 2).
Dreapta D
2
ntalneste dreapta D
3
daca 4
1
2
2
1
8
2
+ 7 = 0, de unde
4x
2
+ 7y
2
10xy 5yz + 4xz + 8x 10y + 2z = 0.
CAPITOLUL 9
CERCUL SI SFERA
9.1 Cercul n plan
9.1.1 Sa se scrie ecuat ia unui cerc n urmatoarele cazuri:
1) Centrul cercului este originea si R = 3.
2) Centrul cercului este n punctul C(2, 3) si R = 7.
3) Centrul cercului este n punctul C(6, 8) si cercul trece prin origine.
4) Centrul cercului este n punctul C(1, 2) si cercul trece prin punctul M
0
(2, 6).
5) Punctele M
1
(3, 2) si M
2
(1, 6) sunt extremitat ile unui diametru.
6) Centrul cercului este originea si dreapta (D) 3x 4y + 20 = 0 este tangenta la
cerc.
7) Cercul trece prin punctele M
1
(3, 1), M
2
(1, 3) si are centrul pe dreapta (D)
3x y 2 = 0.
1
(1, 1), M
2
(1, 1), M
3
(2, 0).
1
(1, 5), M
2
(2, 2), M
3
(5, 5).
R: 1) x
2
+y
2
= 9. 2) (x 2)
2
+ (y + 3)
2
= 49. 3) R = 10. 4) R = 5. 5) C(1, 4),
R = 2
2. 6) R = 4. 7) C(2, 4), R =
10. 8) C(1, 0), R = 1. 9) C(2, 1), R = 5.

9.1.2 Cercul cu centrul n punctul C(3, 1) determina pe dreapta (D) 2x5y+18 =
0 o coarda de lungime 6. Sa se gaseasca ecuat ia acestui cerc.
R: R =
38.
9.1.3 Sa se gaseasca ecuat iile cercurilor de raza R =

5, tangente dreptei (D)
x 2y 1 = 0 n punctul M
0
(3, 1).
R: C
1
(4, 1), C
2
(2, 3).
9.1.4 Sa se gaseasca ecuat ia cercului tangent dreptei (D) 2x +y 5 = 0 n punctul
M
0
(2, 1) si dreptei (D
) 2x +y + 15 = 0.
R: R = 2
5, C(2, 1).
97
98 CAPITOLUL 9. CERCUL SI SFERA
9.1.5 Sa se gaseasca ecuat iile cercurilor care trec prin punctul M
0
(1, 0) si sunt tan-
gente dreptelor paralele (D) 2x +y + 2 = 0, (D
) 2x +y 18 = 0.
R: R = 2
5, C
1
(5, 2), C
2
_
9
5
,
22
5
_
.
9.1.6 Sa se gaseasca ecuat ia cercului cu centrul pe dreapta (D) 2x +y = 0, tangent
dreptelor:
(D
1
) 4x 3y + 10 = 0, (D
2
) 4x 3y 30 = 0.
R: R = 4, C(1, 2).
9.1.7 Sa se gaseasca ecuat iile cercurilor tangente dreptei (D) 7x y 5 = 0 n
punctul M
0
(1, 2) si dreptei (D
) x +y + 13 = 0.
R: C
1
(6, 3), R
1
= 5
2, C
2
(29, 2), R
2
= 20
2.
9.1.8 Sa se gaseasca ecuat iile cercurilor care trec prin origine si sunt tangente
dreptelor secante:
(D) x + 2y 9 = 0, (D
) 2x y + 2 = 0.
R: C
1
(2, 1), R
1
=
5, C
2
_
22
5
,
31
5
_
, R
2
2
=
289
5
.
9.1.9 Sa se gaseasca ecuat iile cercurilor care au centrele pe dreapta (D) 4x5y3 =
0 si sunt tangente dreptelor:
(D) 2x 3y 10 = 0, (D
) 3x 2y + 5 = 0.
R: C
1
(2, 1), R
2
1
=
81
13
, C
2
(8, 7), R
2
2
=
25
13
.
9.1.10 Sa se gaseasca ecuat iile cercurilor care trec prin punctul M
0
(1, 5) si sunt
tangente dreptelor secante:
(D) 3x + 4y 35 = 0, (D
) 4x + 3y + 14 = 0.
R: C
1
(2, 1), R
1
= 5, C
2
(
202
49
,
349
49
), R
2
2
=
185
49
.
9.1.11 Sa se gaseasca ecuat iile cercurilor tangente dreptelor:
(D
1
) 4x 3y = 0, (D
2
) 3x 4y 5 = 0, (D
3
) 3x 4y 15 = 0.
R: C
1
_
10
7
,
25
7
_
, R
1
= 1, C
2
_
30
7
,
5
7
_
, R
2
= 1.
9.1.12 Sa se gaseasca ecuat iile cercurilor tangente dreptelor:
(D
1
) 3x + 4y 35 = 0, (D
2
) 3x 4y 35 = 0, (D
3
) x 1 = 0.
9.1. CERCUL

IN PLAN 99
R: C
1
(15, 0), R
2
1
= 256, C
2
_
35
3
,
40
3
_
, R
2
=
32
3
, C
3
(5, 0), R
2
3
= 16,
C
4
_
35
3
,
40
3
_
, R
4
=
32
3
.
9.1.13 Sa se gaseasca ecuat ia liniei centrelor perechilor de cercuri:
1) (x 3)
2
+y
2
= 9, (x + 2)
2
+ (y 1)
2
= 1.
2) (x + 2)
2
+ (y 1)
2
= 16, (x + 2)
2
+ (y + 5)
2
= 25.
3) x
2
+y
2
4x + 6y = 0, x
2
+y
2
6x = 0.
4) x
2
+y
2
x + 2y = 0, x
2
+y
2
+ 5x + 2y 1 = 0.
R: 1) x + 5y 3 = 0. 2) x + 2 = 0. 3) 3x y 9 = 0. 4) y + 1 = 0.
9.1.14 Sa se gaseasca ecuat ia diametrului cercului (() x
2
+ y
2
+ 4x 6y 17 = 0
perpendicular pe dreapta (D) 5x + 2y 13 = 0.
R: 2x 5y + 10 = 0.
9.1.15 Se dau: cercul (() x
2
+ y
2
10x + 16 = 0 si dreapta (D) x = t, y = mt,
t R. Sa se determine valorile lui si m pentru care dreapta D este:
1) secanta cercului (.
2) tangenta cercului (.
3) exterioara cercului (.
R: (, m) =
2
_
9 16
m
2
2
_
. Deci: 1)
<
3
4
. 2)
m
=
3
4
. 3)
>
3
4
.
9.1.16 Sa se gaseasca coordonatele punctelor de intersect ie ale dreptei (D) 7xy +
12 = 0 cu cercul (x 2)
2
+ (y 1)
2
= 25.
R: M
1
(1, 5), M
2
(2, 2).
9.1.17 Sa se gaseasca condit ia ca dreapta y = mx + n sa e tangenta cercului
x
2
+y
2
= R
2
.
R: (1 +m
2
)R
2
= m
2
.
9.1.18 Sa se gaseasca ecuat ia diametrului cercului (x 1)
2
+ (y + 1)
2
= 16, care
trece prin mijlocul corzii determinata de dreapta x 2y 3 = 0 pe cerc.
R: 2x +y 1 = 0.
9.1.19 Sa se gaseasca ecuat ia tangentei la cercul:
1) x
2
+y
2
= 5 n punctul M
0
(1, 2).
2) (x + 2)
2
+ (y 3)
2
25 = 0 n punctul M
0
(5, 7).
R: 1) x 2y + 5 = 0. 2) 3x 4y + 43 = 0.
9.1.20 Punctul M
0
(x
0
, y
0
) apart ine cercului:
(() (x a)
2
+ (y b)
2
R
2
= 0.
Sa se gaseasca ecuat iile tangentei si normalei la cerc n punctul M
0
.
R: (x
0
a)(xa)+(y
0
b)(yb)R
2
= 0, (y
0
b)(xa)(x
0
a)(yb)R
2
= 0.
9.1.21 Sa se gaseasca condit ia ca cercurile:
((
1
) (x a
1
)
2
+ (y b
1
)
2
R
2
1
= 0, ((
2
) (x a
2
)
2
+ (y b
2
)
2
R
2
1
= 0,
sa sa se taie sub un unghi drept.
R: Daca cele doua cercuri se taie sub un unghi drept n punctul M
0
(x
0
, y
0
), atunci
_
_
_
(x
0
a
1
)(x
0
a
2
) + (y
0
b
1
)(y
0
b
2
) = 0,
(x
0
a
1
)
2
+ (y
0
b
1
)
2
R
2
1
= 0,
(x
0
a
2
)
2
+ (y
0
b
2
)
2
R
2
1
= 0,
de unde, prin eliminarea lui x
0
si y
0
, se obt ine (a
1
a
2
)
2
+(a
2
b
2
)
2
(R
2
1
+R
2
2
) = 0.
9.1.22 Tangentele prin punctul M
0
(2, 3) la cercul (x 1)
2
+ (y + 5)
2
4 = 0
ntalnesc cercul n punctele M
1
si M
2
. Sa se gaseasca ecuat ia dreptei M
1
M
2
.
R: x + 2y + 5 = 0.
9.1.23 Sa se gaseasca ecuat iile tangentelor la cercul x
2
+ y
2
+ 10x 2y + 6 = 0
paralele cu dreapta 2x +y 7 = 0.
R: 2x +y 1 = 0, 2x +y + 19 = 0.
2
+y
2
2x 2y = 0, perpen-
diculare pe dreapta: x = t, y = t, t R.
R: x +y = 0, x +y 4 = 0.
2
+y
2
2x + 4y = 0, perpen-
diculare pe dreapta x 2y + 9 = 0.
R: 2x +y 5 = 0, 2x +y + 5 = 0.
9.1.26 Sa se gaseasca dreptele fasciculului (D
) (x8y+30)+(x+5y22) = 0,
care determina pe cercul x
2
+y
2
2x + 2y 14 = 0 o coarda de lungime 2
3.
R: C (1, 1), R = 4. Din d (C, D
) =
13 rezulta ecuat ia: 2

2
3 +
2
= 0,
deci dreptele sunt:
2x 3y + 8 = 0, 3x + 2y 14 = 0.
9.2. SFERA 101
9.2 Sfera
9.2.1 Sa se scrie ecuat ia unei sfere n urmatoarele cazuri:
1) Centrul sferei este originea si R = 9.
2) Centrul sferei este n punctul C(5, 3, 7) si R = 2.
3) Sfera trece prin origine si are centrul n punctul C(4, 4, 2).
4) Centrul sferei este n punctul C(3, 2, 1) si trece prin punctul M
0
(2, 1, 3).
5) Punctele M
1
(2, 3, 5) si M
2
(4, 1, 3) sunt extremitat ile unui diametru.
6) Centrul sferei este originea si planul (P) 16x15y 12z +75 = 0 este tangenta
la sfera.
7) Centrul sferei este n punctul C(3, 5, 2) si planul (P) 2x y 3z + 11 = 0
este tangent la sfera.
8) Sfera trece prin punctele M
1
(3, 1, 3), M
2
(2, 4, 1), M
3
(5, 0, 0) si are centrul
n planul (P) 2x +y z + 3 = 0.
9) Sfera trece prin punctele:
M
1
(1, 2, 1), M
2
(5, 10, 1), M
3
(4, 1, 11), M
4
(8, 2, 2).
R: 1) x
2
+ y
2
+ z
2
= 81. 2) (x 5)
2
+ (y + 3)
2
+ (z 7)
2
= 4. 3) R = 6, 4)
R
2
= 18. 5) C(3, 1, 1), R
2
= 21. 6) R = 3, 7) R
2
= 56. 8) C(1, 2, 3), R = 7. 9)
C(2, 4, 5), R = 9.
9.2.2 Sa se gaseasca ecuat iile sferelor de raza R = 3 tangente planului (P) x +2y +
2z + 3 = 0 n punctul M
0
(1, 1, 3).
R: C
1
(2, 3, 1), C
2
(0, 1, 5).
9.2.3 Sa se calculeze raza sferei tangenta planelor paralele: (P) 3x + 2y 6z = 0,
(P
) 3x + 2y 6z + 55 = 0.
R: R = 5.
9.2.4 O sfera are centrul pe dreapta: (D) 2x +4y z 7 = 0, 4x +5y +z 14 = 0
si este tangenta planelor: (P) x + 2y 2z 2 = 0, (P
) x + 2y 2x + 4 = 0. Sa se
gaseasca ecuat ia ei.
R: (x + 1)
2
+ (y 3)
2
+ (z 3)
2
4 = 0.
9.2.5 Sa se gaseasca ecuat iile parametrice ale diametrului sferei (o) x
2
+y
2
+z
2
+
2x 6y +z 11 = 0, perpendicular pe planul (P) 5x y + 2z 17 = 0.
9.2.6 Sa se determine pozit ia dreptei D fat a de sfera o, daca:
1)
_
(D) x = 1 t, y = t, z = 1 + 4t, t R,
(o) x
2
+y
2
+z
2
3x 7y z = 0.
2)
_
(D) x = 5 +t, y = t, z = 2 +t, t R
(o) x
2
+y
2
+z
2
4x 6y + 2z 2 = 0.
3)
_
(D) 2x y + 2z 12 = 0, 2x 4y z + 6 = 0,
(o) x
2
+y
2
+z
2
2x + 2y + 4z 43 = 0.
R: 1) Eliminand x, y, z, se obt ine: t
2
t = 0, dreapta este secanta sferei n:
M
1
(1, 0, 1), M
2
(0, 1, 3). 2) 3t
2
+ 6t + 11 = 0, = 96, dreapta nu intersecteaza
sfera. 3) Sistemul:
_
_
_
2x y + 2z 12 = 0,
2x 4y z + 6 = 0,
x
2
+y
2
+z
2
2x + 2y + 4z 43 = 0
are solut ie unica: x = 3, y = 2, z = 4, dreapta este tangenta sferei.
9.2.7 Sa se determine pozit ia planului P fat a de sfera o, daca:
1) (P) z = 3, (o) x
2
+y
2
+z
2
6x + 2y 10z + 10 = 0.
2) (P) y = 1, (o) x
2
+y
2
+z
2
+ 4x + 2y 6z + 10 = 0.
3) (P) x = 5, (o) x
2
+y
2
+z
2
2x + 4y 2z 3 = 0.
R: 1) C (3, 1, 5), R = 5, d (C, P) = 2, d < R, planul este secant sferei. 2)
C (2, 1, 3), R = 2, d (C, P) = 2, d = R, planul este tangent sferei. 3) C (1, 2, 1),
R = 3, d (C, P) = 4, d > R, planul nu intersecteaza sfera.
9.2.8 Sa se gaseasca coordonatele centrului si raza cercului:
(()
_
(x 3)
2
+ (y + 2)
2
+ (z 1)
2
= 100,
2x 2y z + 9 = 0.
R: Perpendiculara prin centrul sferei pe plan are ecut iile: x = 3+2t, y = 22t,
z = 1 t, care intersecteaza planul n punctul C
(1, 2, 3), d (C, P) = 6, R
R
2
d
2
= 8.
9.2.9 Sa se gaseasca ecuat iile cercului care trece prin punctele:
M
1
(3, 1, 2), M
2
(1, 1, 2), M
3
(1, 3, 0).
R: (x 2)
2
+y
2
+ (z 3)
2
27 = 0, x +y 2 = 0.
9.2.10 Sa se scrie ecuat ia planului tangent sferei (o) x
2
+y
2
+z
2
49 = 0, n punctul
M
0
(6, 3, 2).
R: 6x 3y 2z 49 = 0.
9.2.11 Sa se gaseasca ecuat ia cilindrului cu generatoarele perpendiculare pe planul
(P) x +y 2z 5 = 0,
circumscris sferei (o) x
2
+y
2
+z
2
= 1.
R: O dreapta prin punctul M
0
(x
0
, y
0
, z
0
), perpendiculara pe planul P, de ecuat ii
parametrice: x = x
0
+ t, y = y
0
+ t, z = z
0
2t, este tangenta sferei o daca
ecuat ia 6t
2
+ 2(x
0
+ y
0
2z
0
)t + x
2
0
+ y
2
0
+ z
2
0
1 = 0 are radacini reale egale,
adica daca (x
0
+ y
0
2z
0
)
2
6(x
2
0
+ y
2
0
+ z
2
0
1) = 0. Deci ecuat ia suprafet ei este:
5x
2
+ 5y
2
+ 2z
2
2xy + 4xz + 4yz 6 = 0.
9.3. SUPRAFET E DE ROTAT IE 103
9.2.12 Sa se demonstreze ca planul (P) 2x 6y + 3z 49 = 0 este tangent sferei
(o) x
2
+y
2
+z
2
49 = 0. Sa se calculeze coordonatele punctului de tangent a.
R: M
0
(2, 6, 3).
9.2.13 Sa se determine valorile lui a pentru care planul x+y+za = 0 este tangent
sferei x
2
+y
2
+z
2
12 = 0.
R: a = 6.
9.2.14 Sa se scrie ecuat ia planului tangent sferei (o) (x3)
2
+(y1)
2
+(z+2)
2
24 =
0, n punctul M
0
(1, 3, 0).
R: 2x y z + 5 = 0.
9.2.15 Sa se gaseasca ecuat iile planelor tangente sferei (o) (x3)
2
+(y +2)
2
+(z
1)
2
25 = 0, paralele cu planul (P) 4x + 3z 17 = 0.
R: 4x + 3z 40 = 0, 4x + 3z + 10 = 0.
9.2.16 Sa se gaseasca ecuat iile planelor tangente sferei (o) x
2
+y
2
+z
2
10x+2y +
26z 113 = 0, paralele cu dreptele:
(D)
x + 5
2
=
y 1
3
=
z + 13
2
, (D
)
x + 7
3
=
y + 1
2
=
z 8
0
.
R: N = v v
= 4i + 6j + 5k, 4x + 6y + 5z 103 = 0, 4x + 6y + 5z + 205 = 0.

9.2.17 Sa se scrie ecuat ia planului care trece prin intersect ia sferelor:
(o
1
) 2(x
2
+y
2
+z
2
) + 3x 2y +z 5 = 0,
(o
2
) x
2
+y
2
+z
2
x + 3y 2z + 1 = 0.
R: Scazand ecuat ia a doua mult ita cu 2 din prima ecuat ie, obt inem: 5x 8y +
5z 7 = 0.
9.3 Suprafet e de rotat ie
9.3.1 Sa se gaseasca ecuat ia suprafet ei obt inute prin rotirea dreptei (D) x = a,
y = t, z = t, n jurul axei Oz.
R: Metoda 1. Ecuat ia suprafet ei se obt ine prin eliminarea parametrului t ntre
ecuat iile:
_
(r r
0
)
2
(r(t) r
0
)
2
= 0,
v (r r(t)) = 0,
cu r(t) = ai +tj tk, r
0
= 0, v = k. Se obt ine sistemul:
_
x
2
+y
2
+z
2
(2t
2
+a
2
) = 0,
z +t = 0,
de unde: x
2
+y
2
z
2
= a
2
.
Metoda 2. Ecuat iile axei de rotat ie se pot scrie sub forma:
()
x
0
=
y
0
=
z
1
,
iar ecuat iile curbei (, n cazul nostru ale dreptei D:
(() x = a, y +z = 0.
Mult imea tuturor cercurilor din spat iu care au centrele pe axa si sunt situate n
plane perpendiculare pe sunt caracterizate prin ecuat iile:
((
) x
2
+y
2
+z
2
= , z = .
Un cerc din aceasta familie este o generatoare a suprafet ei de rotat ie daca ntalneste
curba (, deci daca sistemul:
x
2
+y
2
+z
2
= , z = , x = a, y +z = 0
este compatibil. Rezolvand subsistemul format din ultimele trei ecuat ii si nlocuind
solut ia obt inuta n prima ecuat ie, gasim condit ia de compatibilitate:
2
2
a
2
= 0.
Prin eliminarea parametrilor si ntre condit ia de compatibilitate si ecuat iile fami-
liei ((
) obt inem ecuat ia suprafet ei de rotat ie: x

2
+y
2
z
2
= a
2
.
9.3.2 Sa se gaseasca ecuat ia suprafet ei obt inute prin rotirea dreptei (D) x = 2 +3t,
y = 2t, z = t, n jurul axei Ox.
R: 5(x 2)
2
9(y
2
+z
2
) = 0.
9.3.3 Sa se gaseasca ecuat ia suprafet ei de rotat ie generata prin rotirea parabolei
y
2
2x = 0, z = 0, n jurul axei Ox.
R: y
2
+z
2
= 2x.
9.3.4 Sa se gaseasca ecuat ia suprafet ei de rotat ie generata prin rotirea curbei
2x y = 0, x
2
+y
2
z
2
= 1,
n jurul dreptei
x
1
=
y
2
=
z
3
.
9.3.5 Sa se gaseasca ecuat ia suprafet ei de rotat ie generata prin rotirea cercului
(x a)
2
+z
2
b
2
= 0, y = 0, a > b,
n jurul axei Oz.
R: Se obt ine torul: (x
2
+y
2
+z
2
+a
2
+b
2
)
2
4a
2
(x
2
+y
2
) = 0.
CAPITOLUL 10
CONICE SI CUADRICE
10.1 Conice
10.1.1 Fie F si F
doua puncte n plan, d(F
, F) = 2c.
1) Sa se arate ca locul geometric al punctelor din plan pentru care suma distant elor
lor la cele doua puncte xe este o constanta 2a (a > c) este elipsa de semiaxe a si
b =
a
2
c
2
. Punctele F si F
se numesc focarele elipsei.

2) Sa se arate ca pentru ecare din cele doua focare F si F
exista cate o dreapta,

(D) si respectiv (D
), perpendiculara pe dreapta F
F cu proprietatea ca, pentru orice

punct M al elipsei:
d(M, F)
d(M, D)
=
d(M, F
)
d(M, D
)
=
c
a
= e < 1.
Dreptele (D) si (D
) se numesc directoare corespunzatoare focarelor F si F
.
3) Sa se arate ca razele focale r = d(M, F), r
= d(M, F
) n punctul M sunt date

de: r = a ex, r
= a +ex.
R: 1) Alegem dreapta F
F ca axa Ox si perpendiculara n mijlocul O al seg-

mentului [F
F] ca axa Oy. Atunci condit ia din enunt d(M, F) + d(M, F
) = 2a, se
scrie
_
(x c)
2
+y
2
+
_
(x +c)
2
+y
2
= 2a,
care prin rat ionalizare da
x
2
a
2
+
y
2
b
2
= 1.
2) Din
_
(x c)
2
+y
2
=
c
a
_
a
2
c
x
_
si
_
(x +c)
2
+y
2
=
c
a
_
a
2
c
+x
_
rezulta relat iile din enunt . 3) Rezulta din 2) cu
c
a
= e.
10.1.2 Se da elipsa (E) 9x
2
+25y
2
= 225. Sa se gaseasca: 1) semiaxele, 2) focarele,
3) excentricitatea, 4) ecuat iile directoarelor.
105
106 CAPITOLUL 10. CONICE SI CUADRICE
R: 1) a = 5, b = 3, 2) c
2
= a
2
b
2
, F(4, 0), F
(4, 0), 3) e =
c
a
=
4
5
, 4) d =
a
2
c
,
x =
25
4
(Fig. 10.1, Anexa 1).
10.1.3 Sa se gaseasca ecuat ia elipsei de semiaxe a si b si centru C(x
0
, y
0
), stiind ca
axele de simetrie ale elipsei sunt paralele cu axele de coordonate.
R: Fie
= C, i, j, atunci x = x
0
+ x
, y = y
0
+ y
si ecuat ia elipsei n reperul
este
(x
)
2
a
2
+
(y
)
2
b
2
= 1 si deci
(x x
0
)
2
a
2
+
(y y
0
)
2
b
2
1 = 0.
10.1.4 Sa se verice ca ecare dintre ecuat iile urmatoare reprezinta o elipsa si sa
se gaseasca coordonatele centrului, semiaxele, excentricitatea, cat si ecuat iile direc-
toarelor:
1) 5x
2
+ 9y
2
30x + 18y + 9 = 0.
2) 16x
2
+ 25y
2
+ 32x 100y 284 = 0.
3) 4x
2
+ 3y
2
8x + 12y 32 = 0.
R: Avem:
1) C(3, 1), a = 3 si b =
5, e =
2
3
, 2x 15 = 0, 2x + 3 = 0.
2) C(1, 2), a = 5 si b = 4, e =
3
5
, 3x 220 = 0, 3x + 28 = 0.
3) C(1, 2), a = 2
3 si b = 4, e =
1
2
, y = 6, y + 10 = 0.
10.1.5 Sa se gaseasca ecuat ia elipsei de excentricitate e =
2
3
, daca unul dintre focare
este F(2, 1) iar directoarea corespunzatoare are ecuat ia (D) x 5 = 0.
R: d(M, F) = e d(M, D) da: 5x
2
+ 9y
2
+ 4x 18y 55 = 0.
10.1.6 Sa se gaseasca ecuat ia elipsei de excentricitate e =
1
2
, daca unul dintre focare
este F(3, 0) iar directoarea corespunzatoare are ecuat ia (D) x +y 1 = 0.
R: d(M, F) = e d(M, D) da: 7x
2
2xy + 7y
2
46x + 2y + 71 = 0.
10.1.7 Sa se gaseasca punctele de intersect ie ale elipsei E cu dreapta D, daca:
1) (E) x
2
+ 4y
2
= 25, (D) x + 2y 7 = 0.
2) (E) 4x
2
+ 25y
2
= 100, (D) 3x + 10y 25 = 0.
3) (E) 9x
2
+ 16y
2
= 144, (D) 3x 4y 40 = 0.
R: 1) M
1
_
4,
3
2
_
, M
2
(3, 2). 2) dreapta D este tangenta n punctul M
0
_
3,
8
5
_
. 3)
dreapta D este exterioara elipsei E.
10.1. CONICE 107
10.1.8 Sa se determine valorile lui R pentru care dreapta (D) y = mx + este
tangenta elipsei
(E)
x
2
a
2
+
y
2
b
2
= 1.
Sa se scrie ecuat iile acestor tangente.
R:
2
= m
2
a
2
+b
2
, y = mx
m
2
a
2
+b
2
.
10.1.9 Sa se gaseasca ecuat ia tangentei la elipsa E, prin punctul M
0
(x
0
, y
0
) E,
daca
(E)
x
2
a
2
+
y
2
b
2
= 1.
R: yy
0
= m(xx
0
), sau y = mx+, cu = y
0
mx
0
. Din problema precedenta
rezulta (y
0
mx
0
)
2
= m
2
a
2
+b
2
si cum b
2
x
2
0
+a
2
y
2
0
= a
2
b
2
, gasim
x
0
x
a
2
+
y
0
y
b
2
1 = 0.
10.1.10 Sa se arate ca prin orice punct M
0
(x
0
, y
0
) exterior elipsei
(E)
x
2
a
2
+
y
2
b
2
= 1,
se pot duce doua tangente la elipsa. Sa se gaseasca ecuat ia dreptei ce trece prin
punctele de contact.
R: Dreapta y y
0
= m(x x
0
) este tangenta elipsei daca
x
2
0
a
2
+
y
2
0
b
2
1 > 0.
Dreapta contactelor are ecuat ia:
x
0
x
a
2
+
y
0
y
b
2
1 = 0.
Ea este numita polara punctului M
0
fat a de elipsa E.
10.1.11 Sa se gaseasca ecuat ia tangentei n punctul M
0
_
10
3
,
5
3
_
la elipsa
(E)
x
2
20
+
y
2
5
= 1.
R: Fie (D) x =
10
3
+t, y =
5
3
+mt,
_
1
20
2
+
1
5
m
2
_
t
2
+
_
1
3
+
2
3
m
_
t +
1
9
= 0,
= 0 implica 5
2
+ 25m + 20m
2
= 0, cu solut iile: m =
1
4
, m = , de unde:
x +y 5 = 0, x + 4y 10 = 0.
10.1.12 Extremitat ile segmentului [AB], cu d(A, B) = d, aluneca pe doua drepte
perpendiculare. Sa se gaseasca locul geometric al punctului M caremparte segmentul
orientat AB n raportul k > 0:

AM = k
MB.
R: Elipsa de semiaxe a =
d
1 +k
, b =
kd
1 +k
.
10.1.13 Fie F si F
doua puncte n plan, d(F
, F) = 2c.
1) Sa se arate ca locul geometric al punctelor din plan pentru care modulul diferen-
t ei distant elor lor la cele doua puncte xe este o constanta 2a (a < c) este hiperbola
de semiaxe a si b =
c
2
a
2
. Punctele F si F
se numesc focarele hiperbolei.

2) Sa se arate ca pentru ecare din cele doua focare F si F
exista cate o dreapta,

(D) si respectiv (D
), perpendiculara pe dreapta F
F cu proprietatea ca, pentru orice

punct M al hiperbolei:
d(M, F)
d(M, D)
=
d(M, F
)
d(M, D
)
=
c
a
= e > 1.
Dreptele (D) si (D
) se numesc directoare corespunzatoare focarelor F si F
.
R: 1) Alegem dreapta F
F ca axa Ox si perpendiculara n mijlocul O al segmen-

tului [F
F] ca axa Oy. Atunci condit ia din enunt

[d(M, F) d(M, F
)[ = 2a,
se scrie
_
(x c)
2
+y
2
_
(x +c)
2
+y
2
= 2a,
care prin rat ionalizare da
x
2
a
2

y
2
b
2
= 1.
2) La fel ca la elipsa.
10.1.14 Se da hiperbola: (H) 9x
2
16y
2
= 144. Sa se gaseasca: 1) semiaxele a si
b, 2) focarele, 3) excentricitatea, 4) ecuat iile directoarelor.
R: 1) a = 4, b = 3, 2) F(5, 0), F
(5, 0), 3) e =
5
4
, 4) x =
16
5
(Fig. 10.2, Anexa
1).
10.1.15 Fie hiperbola:
(H)
x
2
a
2

y
2
b
2
1 = 0
si M
, cu [[ > a, un punct al hiperbolei H de abscisa . Sa se arate ca pentru oricare

din dreptele (D) y =
b
a
x, avem:
lim
||
d(M
, D) = 0.
Dreptele D se numesc atunci asimptote ale hiperbolei H.
10.1. CONICE 109
R: Intr-adevar,
lim
||
d(M
, D) = lim
||
b
2
a
2
a
2
+b
2
= 0.
10.1.16 Sa se gaseasca ecuat ia hiperbolei de semiaxe a si b si centru C(x
0
, y
0
), stiind
ca axele de simetrie ale hiperbolei sunt paralele cu axele de coordonate.
10.1.17 Sa se verice ca ecare din ecuat iile urmatoare reprezinta o hiperbola si
sa se gaseasca coordonatele centrului C, semiaxele a si b, excentricitatea, ecuat iile
directoarelor si asimptotelor:
1) 16x
2
9y
2
64x 54y 161 = 0.
2) 9x
2
16y
2
+ 90x + 32y 367 = 0.
3) 16x
2
9y
2
64x 18y + 199 = 0.
R: Avem:
1) C(2, 3), a = 3, b = 4, e =
5
3
, ecuat iile directoarelor: 5x 1 = 0, 5x 19 = 0,
ecuat iile asimptotelor: 4x 3y 17 = 0, 4x + 3y + 1 = 0.
2) C(5, 1), a = 8, b = 6, e = 1, 25, ecuat iile directoarelor: x = 11, 4, x = 1, 4,
ecuat iile asimptotelor: 3x + 4y + 11 = 0, 3x 4y + 19 = 0.
3) C(2, 1), a = 3, b = 4, e = 1, 25, ecuat iile directoarelor: y = 4, 2, y = 2, 2,
ecuat iile asimptotelor: 4x + 3y 5 = 0, 4x 3y 11 = 0.
10.1.18 Sa se gaseasca ecuat ia unei hiperbole daca se cunoaste excentricitatea e =
5
4
, unul din focare F(5, 0) si ecuat ia directoarei corespunzatoare acestui focar
(D) 5x 16 = 0.
R: Din d(M, F) = e d(M, D) sau din
c
a
= e, se obt ine: a = 4, b =
c
2
a
2
= 3.
10.1.19 Sa se gaseasca ecuat ia unei hiperbole daca se cunoaste excentricitatea e =
5, unul din focare F(2, 3) si ecuat ia directoarei corespunzatoare acestui focar

(D) 3x y + 3 = 0.
R: Din d(M, F) = e d(M, D) se obt ine: 7x
2
6xy y
2
+ 26x 18y 17 = 0.
10.1.20 Sa se gaseasca punctele de intersect ie ale hiperbolei H cu dreapta D, daca:
1) (H)
x
2
20

y
2
5
= 1, (D) 2x y 10 = 0.
2) (H)
x
2
25

y
2
16
= 1, (D) 4x 3y 16 = 0.
3) (H)
x
2
9

y
2
4
= 1, (D) 2x y + 1 = 0.
R: 1) M
1
(6, 2), M
2
_
14
3
,
2
3
_
. 2) dreapta D este tangentan punctul M
0
_
25
4
, 3
_
.
3) dreapta D este exterioara hiperbolei H.
10.1.21 Sa se determine valorile lui R pentru care dreapta y = mx + este
tangenta hiperbolei
(H)
x
2
a
2

y
2
b
2
= 1.
Sa se scrie ecuat iile acestor tangente.
R:
2
= m
2
a
2
b
2
, y = mx
m
2
a
2
b
2
, cu [m[ >
b
a
.
10.1.22 Sa se gaseasca ecuat ia tangentei la hiperbola H prin punctul M
0
(x
0
, y
0
)
H, daca
(H)
x
2
a
2

y
2
b
2
= 1.
R: Luam (D) x = x
0
+t, y = y
0
+mt. Deoarece M
0
H, rezulta
_
2
a
2

m
2
b
2
_
t
2
+ 2
_
x
0
a
2

my
0
b
2
_
t = 0.
Dreapta este tangenta daca t
1
= t
2
= 0, care da x
0
b
2
= my
0
a
2
, de unde ecuat ia
tangentei:
x
0
x
a
2

y
0
y
b
2
1 = 0.
10.1.23 Sa se gaseasca ecuat iile tangentelor la hiperbola H paralele cu dreapta D,
daca:
(H)
x
2
16

y
2
64
= 1, (D) 10x 3y + 9 = 0.
R: (D
1
) 10x 3y 32 = 0, (D
2
) 10x 3y + 32 = 0.
10.1.24 Sa se gaseasca ecuat iile tangentelor la hiperbola (H) x
2
y
2
= 16 care trec
prin punctul M
0
(1, 7).
R: (D
1
) 5x 3y 16 = 0, (D
2
) 13x + 5y + 48 = 0.
10.1.25 O hiperbola trece prin punctul M
0
(
6, 3) si este tangenta dreptei (D) 9x+

2y 15 = 0. Sa se gaseasca ecuat ia acestei hiperbole stiind ca axele sale de simetrie
coincid cu axele de coordonate.
R: Se obt ine:
(H
1
)
x
2
5

y
2
45
= 1, (H
2
)
3x
2
10

4y
2
45
= 1.
10.1.26 Fie D o dreapta n plan si F un punct, d(F, D) = p. Sa se arate ca locul
geometric al punctelor din plan egal departate de dreapta D, numita directoare, si
punctul F, numit focar, este o parabola de parametru p.
10.1. CONICE 111
R: Alegem drept axa Ox perpendiculara n F pe dreapta D, iar ca axa Oy per-
pendiculara pe Ox n mijlocul O al distant ei de la D la F. Atunci: F
_
p
2
, 0
_
, iar
(D) x +
p
2
= 0. Din d(M, F) = d(M, D), rezulta ecuat ia y
2
= 2px.
10.1.27 Sa se gaseasca coordonatele focarului F si ecuat ia directoarei D ale para-
bolei y
2
= 4x.
R: F(1, 0), (D) x + 1 = 0 (Fig. 10.3, Anexa 1).
10.1.28 Sa se gaseasca ecuat ia unei parabole cu varful n punctul M
0
(x
0
, y
0
), de
parametru p, cu axa de simetrie paralela cu axa Ox.
R: Fie
= M
0
, i, j. Atunci r = r
0
+ r
si din y
2
= 2px
obt inem (y y
0
)
2
=
2p(x x
0
).
10.1.29 Sa se arate ca ecare din ecuat iile urmatoare deneste o parabola si sa se
determine coordonatele varfului, parametrul p si ecuat ia directoarei:
1) y
2
= 4x 8. 2) y
2
= 6x + 4. 3) x
2
= 6y + 2.
4) x
2
= 2 y. 5) y =
1
4
x
2
+x + 2 6) x = 2y
2
12y + 14.
R: 1) M
0
(2, 0), p = 2, x + 1 = 0. 2) M
0
_
2
3
, 0
_
, p = 3, 6x 13 = 0.
3) M
0
(0,
1
3
), p = 3, 6y + 11 = 0. 4) M
0
(0, 2), p =
1
2
, 4y 9 = 0.
5) M
0
(2, 1), p = 2, y = 0. 6) M
0
(4, 3), p =
1
4
, 8x + 33 = 0.
10.1.30 Sa se arate ca ecuat ia (DS) x
2
4y
2
= 0, deneste o pereche de drepte
secante.
R: Ecuat ia se mai scrie: (x 2y) (x + 2y) = 0 (Fig. 10.4, Anexa 1)..
10.1.31 Focarul F
si directoarea corespunzatoare D
ale unei elipse de semiaxe a

si b sunt xe, n timp ce distant a d(F
, F) = 2c variaza, c (0, ). Sa se cerceteze

variat ia cu c a excentricitat ii acestei elipse si a varfurilor A si A
. Sa se arate ca
pentru c elipsa devine o parabola de parametru p = d(F
, D
).
R: Fie p = d(F
, D
) =
a
2
c
c =
a
2
c
2
c
=
b
2
c
, deci b
2
= pc, cu p = const, iar
a
2
= c (p +c). Rezulta ca
e =
c
a
=
_
c
c +p
.
Fie P intersect ia directoarei D
cu axa Ox. Avem ca:

d(P, A
) =
a
2
c
a = p +c
_
c(p +c), d(P, A) =
a
2
c
+a = p +c +
_
c(p +c).
Atunci:
lim
c
e(c) = 1, lim
c
d(P, A
) =
p
2
, lim
c
d(P, A) = .
Alegem un reper ortonormat cu axa Ox perpendiculara n F
pe D
si originea O
la mijlocul distant ei ntre F
si D
. Atunci C
_
c +
p
2
, 0
_
. Ecuat ia elipsei cu centrul
n punctul C se scrie:
_
x c
p
2
_
2
c(c +p)
+
y
2
cp
1 = 0 sau
y
2
p
=
2cx
c +p

_
x
p
2
_
2
c +p
.
La limita, pentru c , se obt ine de aici: y
2
= 2px.
10.2 Cuadrice
10.2.1 Sa se verice ca planul z = , (1, 1), intersecteaza elipsoidul
(E)
x
2
9
+
y
2
4
+z
2
1 = 0
dupa o elipsa. Sa se gaseasca semiaxele sale.
R: a = 3
1
2
, b = 2
1
2
(Fig. 10.5, Anexa 2).
10.2.2 Sa se verice ca planul x 2 = 0 intersecteaza elipsoidul
(E)
x
2
16
+
y
2
12
+
z
2
4
1 = 0
dupa o elipsa. Sa se gaseasca semiaxele si varfurile sale.
R: b = 3, c =
3, B(2, 3, 0), B
(2, 3, 0), C(2, 0,
3), C
(2, 0,
3).
10.2.3 Sa se verice ca planul z 2 = 0 intersecteaza hiperboloidul cu o panza
(H
1
) x
2
+y
2
z
2
4
1 = 0
dupa un cerc. Sa se gaseasca raza si centrul sau.
R: R =
2, C (0, 0, 2) (Fig. 10.6, Anexa 2).

10.2.4 Sa se verice ca planul z 1 = 0 intersecteaza hiperboloidul cu o panza
(H
1
)
x
2
32

y
2
18
+
z
2
2
1 = 0
dupa o hiperbola. Sa se gaseasca semiaxele si varfurile sale.
R: a = 4, b = 3, A(4, 0, 1), A
(4, 0, 1).
10.2. CUADRICE 113
10.2.5 Sa se verice ca planul z = , (1, 1), nu intersecteaza hiperboloidul cu
doua panze
(H
2
)
x
2
4
+
y
2
4
z
2
+ 1 = 0.
R: Ecuat ia x
2
+ y
2
+ 4
_
1
2
_
= 0 nu are solut ii pentru (1, 1) (Fig. 10.7,
Anexa 2).
10.2.6 Sa se verice ca planul z =
2
, > 0, intersecteaza paraboloidul eliptic (PE)
x
2
+y
2
= z dupa un cerc. Sa se gaseasca raza si centrul sau.
R: R = , C (0, 0, ) (Fig. 10.8, Anexa 2).
10.2.7 Sa se verice ca planul z = 0, intersecteaza paraboloidul eliptic (PH) x
2
y
2
= z dupa doua drepte concurente.
R: x y = 0, x +y = 0 (Fig. 10.9, Anexa 2).
10.2.8 Sa se verice ca planul y + 6 = 0 intersecteaza paraboloidul hiperbolic
(PH)
x
2
5

y
2
4
= 6z
dupa o parabola. Sa se gaseasca parametrul si varful ei.
R: p = 15, V
_
0, 6,
3
2
_
.
10.2.9 Sa se gaseasca ecuat iile proiect iilor intersect iei paraboloidului eliptic (PE)
y
2
+z
2
= x cu planul (P) x + 2y z = 0 pe planele de coordonate.
R: Pe Oxy: x
2
+ 4xy + 5y
2
x = 0, z = 0; pe Oyz: y
2
+z
2
+ 2y z = 0, x = 0;
pe Oxz: x
2
2xz + 5z
2
4x = 0, y = 0.
10.2.10 Ce curba rezulta din intersect ia elipsoidului
(E)
x
2
12
+
y
2
4
+
z
2
3
1 = 0
cu planul (P) 2x 3y 7 = 0. Sa se gaseasca centrul sau.
R: Se cerceteaza proiect iile intersect iei pe planele de coordonate. Eliminand suc-
cesiv x, y ntre cele doua ecuat ii se obt in doi cilindrii patratici eliptici. Deci intersect ia
este o elipsa. Centrul elipsei se proiecteaza n centrul proiect iei. Se obt ine C(2, 1, 0).
10.2.11 Sa se gaseasca curba de intersect ie a paraboloidului hiperbolic (PH)
x
2
2

z
2
3
= y cu planul (P) 3x 3y + 4z + 2 = 0. Sa se gaseasca centrul sau.
R: Se procedeaza ca la exercit iul precedent. Se obt ine o hiperbola cu centrul n
punctul C(1, 1, 2).
10.2.12 Sa se demonstreze ca paraboloidul eliptic (PE)
x
2
9
+
z
2
4
= 2y si planul (P)
2x 2y z 10 = 0 au un singur punct comun. Sa se determine coordonatele sale.
R: Eliminand pe y obt inem: (2x 18)
2
+ (3z + 6)
2
= 0, de unde: x = 9, y = 5,
z = 2 (planul este tangent paraboloidului).
10.2.13 Sa se demonstreze ca hiperboloidul cu doua panze (H
2
)
x
2
3
+
y
2
4

z
2
25
+1 = 0
si planul (P) 5x+2z +5 = 0 au un singur punct comun. Sa se determine coordonatele
sale.
R: Se procedeaza ca la exercit iul precedent. Se obt ine C(3, 0, 10) (planul este
tangent hiperboloidului).
10.2.14 Sa se determine valorile lui m R pentru care planul (P) x2y2z+m = 0
este tangent elipsoidului (E)
x
2
144
+
y
2
36
+
z
2
9
1 = 0.
R: m = 18.
10.2.15 Sa se gaseasca planele tangente elipsoidului (E) 4x
2
+ 16y
2
+ 8z
2
1 = 0,
paralele cu planul (P) x 2y + 2z + 17 = 0.
R: x 2y + 2z 1 = 0, x 2y + 2z + 1 = 0.
10.2.16 Sa se gaseasca punctele de intersect ie ale cuadricei cu dreapta D daca:
1) ()
x
2
81
+
y
2
36
+
z
2
9
1 = 0, (D)
x 3
3
=
y 4
6
=
z + 2
4
.
2) ()
x
2
16
+
y
2
9

z
2
4
1 = 0, (D)
x
4
=
y
3
=
z + 2
4
.
3) ()
x
2
5
+
y
2
3
= z, (D)
x + 1
2
=
y 2
1
=
z + 3
2
.
4) ()
x
2
9

y
2
4
= z, (D)
x
3
=
y 2
2
=
z + 1
2
.
R: 1) M
1
(3, 4, 2), M
2
(6, 2, 2). 2) M
0
(4, 3, 2) (dreapta este tangenta cuadri-
cei). 3) dreapta nu intersecteaza cuadrica. 4) D .
10.2.17 Sa se arate ca planul (P) 2x 12y z + 16 = 0 intersecteaza paraboloidul
hiperbolic (PH) x
2
4y
2
= 2z dupa doua generatoare rectilinii ale caror ecuat ii se
cer.
R: Fie (D) r = r
0
+tv o generatoare. Atunci v(2, 1, 2x
0
4y
0
), v
(2, 1, 2x
0
+4y
0
),
M
0
(2, 1, 0), M
0
(4, 2, 0) PH D. Deci ecuat iile celor doua generatoare sunt:
(D)
x + 2
2
=
y 1
1
=
z
8
, (D
)
x 4
2
=
y 2
1
=
z
16
.
10.2.18 Sa se arate ca planul (P) 4x 5y 10z 20 = 0 intersecteaza hiperbolidul
cu o panza (H
1
)
x
2
25
+
y
2
16

z
2
4
1 = 0 dupa doua generatoare rectilinii ale caror
ecuat ii se cer.
R: (D) y + 2z = 0, x 5 = 0, (D
) 2x 5z = 0, y + 4 = 0.
CAPITOLUL 11
CURBE ALGEBRICE DE
ORDINUL AL DOILEA
11.1 Reducerea la ecuat ia canonica
11.1.1 Sa se gaseasca ecuat ia conicei care trece prin punctele:
1) M
0
(0, 0), M
1
(1, 0), M
2
(0, 2), M
3
(2, 1), M
4
(1, 3).
2) M
0
(0, 0), M
1
(6, 0), M
2
(0, 3), M
3
(2, 2), M
4
(2, 1).
R: 1) 3x
2
+ 2xy + 2y
2
+ 3x 4y = 0. 2) x
2
+ 4xy + 4y
2
6x 12y = 0.
11.1.2 Sa se gaseasca centrele urmatoarelor conice:
1) x
2
2xy + 2y
2
4x 6y + 3 = 0. 2) 3x
2
2xy + 3y
2
+ 4x + 4y 4 = 0.
3) 2x
2
3xy y
2
+ 3x + 2y = 0. 4) x
2
2xy +y
2
4x 6y + 3 = 0.
5) x
2
+ 2xy +y
2
2x 2y 3 = 0. 6) 9x
2
12xy + 4y
2
9 = 0.
R: 1) C(7, 5). 2) C(1, 1). 3) C(0, 1). 4) Fara centru. 5) Cu dreapta de centre:
2x + 2y 1 = 0. 6) Cu dreapta de centre: 3x 2y = 0.
11.1.3 Sa se gaseasca ecuat iile reduse la centru ale conicelor:
1) 7x
2
+ 4xy + 4y
2
40x 32y + 5 = 0.
2) x
2
2xy + 2x + 2y + 1 = 0.
3) 6x
2
4xy + 9y
2
4x 32y 6 = 0.
R: 1) C(2, 3), F(2, 3) = 83, 7x
2
+ 4x
+ 4y
2
83 = 0.
2) C(1, 2), (x
)
2
2x
+ 4 = 0.
3) C(1, 2), 6x
2
4x
+ 9y
2
40 = 0.
11.1.4 Sa se gaseasca reperul canonic si ecuat ia redusa a conicei de ecuat ie:
115
116 CAPITOLUL 11. CURBE ALGEBRICE DE ORDINUL AL DOILEA
F(x, y) = 5x
2
6xy + 5y
2
8x 8y + 8 = 0.
R: Avem [A[B] =
_
5 3 [ 4
3 5 [ 4
_

_
1 0 [ 2
0 1 [ 2
_
, deci r = 2, conica
este cu centru C(2, 2). Dupa translat ia de vector r
0
= 2i + 2j, ecuat ia conicei devine
5x
2
6x
+5y
2
8 = 0. Ecuat ia caracteristica este
2
10 +16 = 0, iar valorile
proprii si vectorii proprii corespunzatori sunt:
1
= 2, i
=
1
2
(i +j),
2
= 8, j
=
1
2
(i +j),
cu det C = +1. In reperul canonic
= C, i
, j
conica are ecuat ia:

2x
2
+ 8y
2
8 = 0, sau
x
2
4
+y
2
1 = 0
si este deci o elipsa de semiaxe a = 2, b = 1 (Fig. 11.1, Anexa 1).
11.1.5 Sa se gaseasca reperele canonice si ecuat iile reduse ale conicelor de ecuat ii:
1) 5x
2
+ 4xy + 8y
2
32x 56y + 80 = 0.
2) 9x
2
4xy + 6y
2
+ 6x 8y + 2 = 0.
3) 5x
2
+ 12xy 22x 12y 19 = 0.
4) 7x
2
8xy +y
2
6x + 6y + 1 = 0.
5) 9x
2
+ 24xy + 16y
2
40x + 30y = 0.
6) 4xy + 6x 2y 3 = 0.
7) 9x
2
+ 24xy + 16y
2
42x 56y 51 = 0.
8) xy = 1.
R: 1) C(2, 3), F(2, 3) = 36. Ecuat ia redusa la centru: 5x
2
+4x
+8y
2
36 = 0.
Ecuat ia caracteristica:
2
13 + 36 = 0, cu valoriile proprii si vectorii proprii
corespunzatori:
1
= 9, i
=
1
5
(i + 2j),
2
= 4, j
=
1
5
(2i +j).
Ecuat ia redusa este:
x
2
4
1 +
y
2
9
1 = 0.
2) 5x
2
+ 10y
2
1 = 0.
3)
x
2
4

y
2
9
1 = 0 (Fig. 11.2, Anexa 1).
4) x
2
9y
2
1 = 0.
5) r = 1, r
= 2, conica fara centru (parabola). Ecuat ia caracteristica:

2
25 =
0,
1
= 0, i
=
1
5
(4i 3j),
2
= 25, j
=
1
5
(3i + 4j).
Ecuat ia n reperul
= O, i
, j
este: y
2
= 2x
(Fig. 11.3, Anexa 1).

6) 2x
2
2y
2
= 0. 7) y
2
4 = 0 (Fig. 11.4, Anexa 1).
11.2. PROPRIET
AT I DIAMETRALE SI ASIMPTOTICE 117

11.2 Proprietat i diametrale si asimptotice
11.2.1 Sa se gaseasca punctele de intersect ie cu axele de coordonate ale conicelor:
1) x
2
+xy + 2y
2
7x 12y + 10 = 0. 2) x
2
+ 4xy 4x y + 4 = 0.
3) x
2
4x y + 3 = 0. 4) x
2
+ 6xy + 9y
2
18y = 0.
R: 1) (2, 0), (5, 0), (0, 1), (0, 5). 2) (2, 0), (2, 0), (0, 4). 3) (1, 0), (3, 0), (0, 3). 4)
(0, 0), (0, 2).
11.2.2 Sa se gaseasca punctele de intersect ie ale conicei
() x
2
2xy 3y
2
4x 6y + 3 = 0
cu dreptele:
1) 5x y 5 = 0. 2) x + 2y + 2 = 0.
3)
_
x = 1 t,
y = 4t,
t R. 4)
_
x = 3t,
y = t,
t R.
R: 1) (1, 0),
_
1
2
,
5
2
_
. 2) () (D) = . 3) t
1
= 0, (1, 0), t
2
=
10
13
,
_
23
13
,
40
13
_
.
4) t
0
=
1
6
,
_
1
2
,
1
6
_
.
11.2.3 Sa se scrie ecuat ia tangentei la conica ():
1) x
2
4xy + 9y
2
+ 2x 14y = 0 n punctul M
0
(0, 0).
2) 2x
2
+ 4xy y
2
+ 4x 8y 12 = 0 n punctul M
0
(2, 2).
R: 1) M
0
(), x
0
x 2(x
0
y + xy
0
) + 9y
0
y + (x + x
0
) 7(y + y
0
) = 0, deci:
x 7y = 0.
2) M
0
(), x + 7y 12 = 0.
11.2.4 Sa se scrie ecuat iile tangentelor la conica () n punctele de intersect ie cu
axele de coordonate:
1) x
2
5xy + 3y
2
+ 5x + 3y 6 = 0. 2) x
2
2y
2
5x + 4y + 6 = 0.
R: 1) M
1
(6, 0), M
2
(1, 0), 7x + 33y 42 = 0, 7x 2y 7 = 0, M
3
(0, 2),
M
4
(0, 1), 15x 9y 18 = 0, y 1 = 0.
2) M
1
(2, 0), M
2
(3, 0), x + 4y + 2 = 0, x + 4y 3 = 0, M
3
(0, 1), M
4
(0, 3),
5x + 8y + 8 = 0, 5x 8y + 24 = 0.
11.2.5 Sa se scrie ecuat iile tangentelor din origine la conica
() 3x
2
+ 7xy + 5y
2
+ 4x + 5y + 1 = 0
si sa se gaseasca punctele de contact ale acestora cu conica.
R: Fie (D) x = t, y = mt, (3
2
+ 7m + 5m
2
)t
2
+ (4 + 5m)t + 1 = 0, =
4
2
+ 12m + 5m
2
= 0, v
1
(5, 2), v
2
(1, 2), 2x + 5y = 0, M
1
_
1,
2
5
_
, 2x + y = 0,
M
2
_
1
3
,
2
3
_
.
11.2.6 Sa se scrie ecuat iile tangentelor duse din punctul M
0
la conica (), daca:
1) M
0
(3, 4), () 2x
2
4xy +y
2
2x + 6y 3 = 0.
2) M
0
(2, 1), () 3x
2
+ 2xy + 2y
2
+ 3x 4y = 0.
R: 1) Fie (D) x = t + 3, y = mt + 4, (2
2
4m + m
2
)t
2
2(3 m)t + 1 = 0,
= 7
2
2m = 0, v
1
(0, 1), v
2
(2, 7), x = 3, 7x 2y 13 = 0.
2) M
0
, 7x + 4y + 10 = 0.
11.2.7 Sa se arate ca dreptele (D
1
) 7x8y+1 = 0 si (D
2
) 3x2y = 0 sunt tangente
la conica () x
2
+ 2xy 4y
2
+ 3x 2y = 0 si sa se ae punctele de contact.
R: (D
1
) () = M
1
(1, 1), (D
2
) () = M
2
(0, 0).
11.2.8 Sa se determine R astfel ca dreapta (D) 2x y + = 0 sa e tangenta
la conica () x
2
4xy +y
2
2x + 4y 3 = 0 si sa se ae punctele de contact.
R: y = 2x + , 3x
2
+ 6x +
2
+ 4 3, = 4(3
2
+ 12) = 0,
1
= 0, (D
1
)
2x y = 0, M
1
(1, 2),
2
= 4, (D
2
) 2x y 4 = 0, M
2
(1, 2).
11.2.9 Sa se scrie ecuat iile tangentelor la conica () x
2
+xy +y
2
+2x +3y 3 = 0
paralele cu dreapta (D) 3x + 3y 5 = 0. Sa se ae punctele de contact.
R: Dreapta (D) 3x + 3y = 0 este tangenta conicei () pentru
1
= 18,
2
= 2, M
1
_
5
3
,
8
3
_
, M
2
(1, 0).
11.2.10 Sa se scrie ecuat ia patratica a tangentelor prin punctul M
0
(x
0
, y
0
) la con-
ica:
1)
x
2
a
2
+
y
2
b
2
1 = 0, 2)
x
2
a
2

y
2
b
2
1 = 0, 3) y
2
= 2px.
R: Fie (D) x = x
0
+t, y = y
0
+mt.
1) = a
2
b
2
_
(b
2
y
2
0
)
2
+ 2x
0
y
0
m+ (a
2
x
2
0
)m
2
)
= 0, deci:
(b
2
y
2
0
)(x x
0
)
2
+ 2x
0
y
0
(x x
0
)(y y
0
) + (a
2
x
2
0
)(y y
0
)
2
) = 0.
2) = a
2
b
2
_
(y
2
0
+b
2
)
2
2x
0
y
0
m+ (x
2
0
a
2
)m
2
= 0, deci:
(y
2
0
+b
2
)(x x
0
)
2
2x
0
y
0
(x x
0
)(y y
0
) + (x
2
0
a
2
)(y y
0
)
2
= 0.
3) = p
_
p
2
2y
0
m+ 2x
0
m
2
= 0, deci:
p(x x
0
)
2
2y
0
(x x
0
)(y y
0
) + 2x
0
(y y
0
)
2
= 0.
11.2. PROPRIET

11.2.11 Sa se gaseasca diametrul conjugat direct iei v (1, 2) n raport cu conica:
2x
2
y
2
+ 4x 1 = 0,
precum si diametrul conjugat lui.
R: vU (r) = F
1
(x, y) +mF
2
(x, y) = 0, x y + 1 = 0, 2x y + 2 = 0.
11.2.12 Sa se scrie ecuat ia diametrului paralel cu axa absciselor si ecuat ia diametru-
lui conjugat lui n raport cu conica:
2x
2
+ 5xy 3y
2
+ 3x + 16y = 0.
R: y + 1 = 0, 4x + 5y + 3 = 0.
11.2.13 Sa se scrie ecuat iile a doi diametri conjugat i ai hiperbolei:
3x
2
2y
2
12 = 0,
stiind ca unghiul dintre ei este

4
.
R: g (v, v
) = 0,
v v
[[v[[ [[v
[[
=
2
2
, x 2y = 0, 3x y = 0 sau x + 2y = 0,
3x +y = 0.
11.2.14 Sa se scrie ecuat ia diametrului parabolei: x
2
6xy+9y
2
12x+14y7 = 0
care trece prin origine.
R: = 7, m = 6, x 3y = 0.
11.2.15 Sa se gaseasca ecuat iile axelor principale ale conicelor:
1) 3x
2
+ 2xy + 3y
2
+ 6x 2y 5 = 0.
2) 5x
2
+ 24xy 2y
2
+ 4x 1 = 0.
3) x
2
3xy +y
2
+ 1 = 0.
R: Ecuat ia unei axe principale este: F
1
(x, y) +mF
2
(x, y) = 0 cu (, m) dat i de:
a
12
_
m
2
2
_
+ (a
11
a
22
) m = 0.
1) 2x + 2y + 1 = 0, x y + 2 = 0.
11.2.16 Sa se ecrie ecuat ia axei parabolei: x
2
2xy +y
2
+x 2y = 0.
R: Ecuat ia axei unei parabole este: a
11
F
1
(x, y)+a
12
F (x, y) = 0, 2x2y+
3
2
= 0.
11.2.17 Sa se raporteze la axele principale de simetrie si sa se reprezinte grac
conicele:
1) 2x
2
12xy 7y
2
+ 8x + 6y = 0. 2) 9x
2
4xy + 6y
2
+ 6x 8y + 2 = 0.
3) 2xy + 3x y 2 = 0. 4) 5x
2
+ 4xy + 8y
2
32x 56y + 80 = 0.
11.2.18 Sa se gaseasca ecuat ia patratica a asimptotelor hiperbolei de ecuat ie
x
2
a
2

y
2
b
2
1 = 0.
R: Avem:
x
2
a
2

y
2
b
2
= 0. Adica ecuat iile asimptotelor hiperbolei sunt y =
b
a
x.
11.2.19 Sa se gaseasca ecuat iile asimptotelor conicelor:
1) x
2
4y
2
2x + 6y 1 = 0.
2) 3xy 9x y + 7 = 0.
3) 2x
2
+xy y
2
5x +y = 0.
4) x
2
y
2
6x + 4y + 2 = 0.
5) x
2
xy 6y
2
x + 13y 10 = 0.
R: Ecuat ia unei asimptote este: F
1
(x, y) +mF
2
(x, y) = 0 cu (, m) dat i de:
a
11
2
+ 2a
12
m+a
22
m
2
= 0.
1) 2x + 4y 5 = 0, 2x 4y + 1 = 0.
2) y 3 = 0, 3x 1 = 0.
CAPITOLUL 12
SUPRAFETE ALGEBRICE
DE ORDINUL AL DOILEA
12.1 Reducerea la ecuat ia canonica
12.1.1 Sa se gaseasca reperul canonic si ecuat ia redusa ale cuadricei:
F(x, y, z) = x
2
+ 3y
2
+ 4yz 6x + 8y + 8 = 0.
R: Avem:
[A[B] =
_
_
1 0 0 [ 3
0 3 2 [ 4
0 2 0 [ 0
_
_
_
_
1 0 0 [ 3
0 1 0 [ 0
0 0 1 [ 2
_
_
,
deci r = 3, cuadrica este cu centru C(3, 0, 2). Dupa translat ia de vector r
0
= 3i2k,
ecuat ia cuadricei devine
x
2
+ 3y
2
+ 4y
1 = 0.
Ecuat ia caracteristica este
3
4
2
+4 = 0, iar valorile proprii si vectorii proprii
corespunzatori sunt:
1
= 1, i
= i,
2
= 4, j
=
1
5
(2j +k),
3
= 1, k
=
1
5
(j + 2k),
cu det C = +1. In reperul canonic
= C, i
, j
, k
cuadrica are ecuat ia:

x
2
+ 4y
2
z
2
1 = 0
si este deci un hiperboloid cu o panza.
121
122 CAPITOLUL 12. SUPRAFET E ALGEBRICE DE ORDINUL AL DOILEA
12.1.2 Sa se gaseasca reperul canonic si ecuat ia redusa ale cuadricelor:
1) 5x
2
+ 6y
2
+ 7z
2
4xy + 4yz 10x + 8y + 14z 6 = 0.
2) 2x
2
+ 5y
2
+ 11z
2
20xy + 4xz + 16yz 24x 6y 6z 18 = 0.
3) 4xy z
2
4x 4y 4 = 0.
4) y
2
z
2
+ 4xy 4xz 6x + 4y + 2z + 8 = 0.
5) x
2
+y
2
+z
2
+xy +xz +yz + 2x + 2y + 4z + 2 = 0.
6) 20x
2
+ 8y
2
+ 17z
2
8xy + 28xz 20yz + 28x 20y + 34z 19 = 0.
7) 3x
2
+z
2
2z + 1 = 0.
8) 9x
2
4y
2
+ 3z
2
24x 16y 6z + 3 = 0.
9) x
2
2xz +z
2
+ 4x 2y 2z = 0.
R: 1) r = 3, cuadrica cu centru, C(1, 0, 1), F(1, 0, 1) = 18, ecuat ia caracte-
ristic a: ( 3)(
2
15 + 54) = 0,
_
1
= 3, i
=
1
3
(2i + 2j k),
2
= 6, j
=
1
3
(2i j+2k),
3
= 9, k
=
1
3
(i 2j 2k),
det C = +1, ecuat ia redusa:
x
2
6
+
y
2
3
+
z
2
2
= 1, elipsoid.
2) r = 3, cuadrica cu centru, C(0, 1, 1), F(0, 1, 1) = 18, ecuat ia caracteristica:
3
18
2
81 + 1458 = 0,
_
1
= 9, i
=
1
3
(2i j + 2k),
2
= 18, j
=
1
3
(i 2j 2k),
3
= 9, k
=
1
3
(2i + 2j k),
x
2
2
+y
2
z
2
2
= 1, hiperboloid cu o panza.
3) r = 3, cuadrica cu centru, C(1, 1, 0), F(1, 1, 0) = 8, ecuat ia caracteristica:
( + 1)(
2
4) = 0,
1
= 2, i
=
1
2
(i +j),
2
= 1, j
= k,
3
= 2, k
=
1
2
(i +j),
x
2
4

y
2
8
+
z
2
4
= 1,
hiperboloid cu doua panze.
4) r = 2, r
= 3, cuadrica fara centru, ecuat ia caracteristica: (

2
9) = 0,
1
= 3, i
=
1
3
(2i j+2k),
12.1. REDUCEREA LA ECUAT IA CANONIC
A 123
2
= 3, j
=
1
3
(2i + 2j k),
3
= 0, k
=
1
3
(i + 2j + 2k),
det C = +1,
B
=
t
CB =
1
3
_
_
2 1 2
2 2 1
1 2 2
_
_
_
_
3
2
1
_
_
=
_
_
2
1
3
_
_
.
In reperul
= O, i
, j
, k
ecuat ia cuadricei se scrie: 3x

2
+3y
2
4x
2y
+
6z
+ 8 = 0 sau:
3
_
x
+
2
3
_
2
+ 3
_
y
1
3
_
2
+ 6
_
z
+
3
2
_
2
= 0.
Lu and punctul O
2
3
,
1
3
,
3
2
_
ca origine, obt inem ecuat ia redusa: x
2
y
2
= 2z
,
paraboloid hiperbolic.
5) r = 3, C(0, 0, 2), 4x
2
+y
2
+z
2
4 = 0, elipsoid.
6) r = 2, r
= 2, cuadrica cu dreapta de centre: x = t, y = 2t, z = 1 2t.

Alegem C(0, 0, 1), F(0, 0, 1) = 36,
1
= 9,
2
= 36,
3
= 0,
C =
1
3
_
_
2 2 1
2 1 2
1 2 2
_
_
,
ecuat ia redusa: 9x
2
+ 36y
2
36 = 0, cilindru eliptic.
7) Ecuat ia se mai scrie: 3x
2
+ (z 1)
2
= 0. Efectuam translat ia: x = x
, y = y
,
z = z
+ 1 si ecuat ia devine: 3x
2
+z
2
= 0, o pereche de drepte secante imaginare.
8) r = 3, r
= 3, cuadrica cu centru, C(
4
3
, 2, 1), ecuat ia redusa: 9x
2
4y
2
+
3z
2
= 0, con real.
9) r = 1, r
= 2, cuadrica fara plan de centre,

2
(2) = 0,
1
= 2, i
=
1
2
(ik),
2
= 0, m
2
= 2, j
= j, k
=
1
2
(i +k), det C = +1,
B
=
t
CB =
1
2
_
_
1 0 1
0

2 0
1 0 1
_
_
_
_
2
1
1
_
_
=
_
_
3
2
2
1
2
2
_
_
.
In reperul
= O, i
, j
, k
ecuat ia cuadricei se scrie:

2x
2
+ 3x
2 2
_
y
2
2
z
_
= 0.
In planul Oy
efectuam rotat ia:

x
= x
, y
=
2
6
_
y
2
2
z
_
, z
=
2
6
_
2
2
y
+z
_
si ecuat ia devine: 2x
2
+ 3x
2 y
6 = 0, sau:
2
_
x
+
3
2
2
_
2
6
_
y
+
3
6
8
_
= 0,
care n urma translat iei:
x
= x
3
2
2
, y
= y
6
8
, z
= z
,
devine: 2x
2
y
6 = 0, cilindru parabolic.
12.1.3 Sa se discute dupa valorile parametrului real natura cuadricei:
9( + 1)x
2
16( 3)y
2
+ 36( 2)z
2
18( + 1)x 64( 3)y 55 + 57 = 0.
R: Ecuat ia se mai scrie:
2( + 1)(x 1)
2
16( 3)(y + 2)
2
+ 36( 2)z
2
144 = 0,
sau, efectuand translat ia x = x
+ 1, y = y
2, z = z
,
+ 1
16
x
2
3
9
y
2
+
2
4
z
2
= 1.
Natura cuadricei este precizata n tabelul care urmeaza:

1

2

3
Cuadrica
< 1 + Hiperboloid cu doua panze
= 1 0 + Cilindru hiperbolic
1 < < 2 + + Hiperboloid cu o panza
= 2 + + 0 Cilindru eliptic
2 < < 3 + + + Elipsoid
= 3 + 0 + Cilindru eliptic
> 3 + + Hiperboloid cu o panza
12.1.4 Sa se discute dupa valorile parametrului real R natura cuadricelor:
1) x
2
+y
2
+z
2
+ 2(xy +xz +yz) = 0.
2) x
2
+ ( + 1)y
2
+z
2
+ 2xy 2yz + 2x + 2z + 4 = 0.
R: 1) det A = 2
3
3
2
+ 1 = 0, pentru:
1
=
1
2
,
2
= 1, m
2
= 2. Pentru
R
1
2
, 1, r = 3, cuadrica cu centru, C(0, 0, 0). Pentru =
1
2
, r = r
= 2,
12.2. PROPRIET

cuadrica cu dreapta de centre. Ecuat ia caracteristica:
3
3
2
+
9
4
= 0,
1
=
3
2
,
m
1
= 2,
2
= 0, ecuat ia redusa: x
2
+y
2
= 0. Pentru = 1, r = r
= 1, cuadrica cu
plan de centre. Ecuat ia caracteristica:
3
3
2
= 0,
1
= 3,
2
= 0, m
2
= 2, ecuat ia
redusa: x
2
= 0.
2) det A =
2
1 = 0, pentru:
1
= 1,
2
= 1. Pentru R 1, 1, r = 3,
cuadrica cu centru. Pentru = 1, r = 2, r
= 3, cuadrica fara centru. Ecuat ia

caracteristica:
2
3 = 0,
1
=

3,
2
=
3. Pentru = 1, r = 2, r
= 2,
cuadrica cu dreapta de centre. Ecuat ia caracteristica:
3
4
2
+ 3 = 0,
1
= 1,
2
= 3,
3
= 0.
12.2 Proprietat i diametrale si asimptotice
12.2.1 Sa se gaseasca punctele de intersect ie cu axele de coordonate ale cuadricelor:
1) x
2
+ 2y
2
z
2
+ 3xy 7xz +x + 2y 13z 12 = 0.
2) 2x
2
+ 2z
2
+ 6xy 7yz + 13x 15y z 15 = 0.
3) x
2
+ 3y
2
+z
2
+ 4xy +xz 2yz + 5x 5y + 5z = 0
R: 1) (3, 0, 0), (4, 0, 0), (0, 2, 0), (0, 3, 0), (0, 0, 1), (0, 0, 12).
2) (1, 0, 0),
_
15
2
, 0, 0
_
, (0, 1, 0), (0, 0, 3),
_
0, 0,
5
2
_
.
3) (0, 0, 0), (5, 0, 0),
_
0,
5
3
, 0
_
, (0, 0, 5).
12.2.2 Sa se gaseasca punctele de intersect ie ale cuadricei:
() x
2
+y
2
z
2
+ 2xy 3xz + 4yz + 2x 5y + 3z 25 = 0,
cu dreapta: (D) x = 1 + 3t, y = 2 +t, z = 2t.
R:
_
x =
1
2
, y =
5
2
, z = 1, t =
1
2
_
, x = 37, y = 10, z = 24, t = 12.
12.2.3 Sa se gaseasca ecuat ia planului tangent n punctul M
0
(2, 1, 2), cuadricei:
() 3x
2
y
2
+ 2z
2
2xy 4xz + 6yz 11 = 0.
R: M
0
(2, 1, 2) , x + 3y + 3z 11 = 0.
12.2.4 Sa se gaseasca ecuat ia conului cu varful n origine, circumscris cuadricei:
() x
2
2y
2
+ 2z
2
2xy 4xz + 6yz + 4x 2y + 6z 2 = 0.
R: Dreapta: (D) x = t, y = mt, x = nt, este tangenta cuadricei daca:
(, m, n) = 6
2
3m
2
+ 13n
2
8m+ 4n + 6mn = 0.
Eliminand , m, n, obt inem ecuat ia conului circumscris:
6x
2
3y
2
+ 13z
2
8xy + 4xz + 6yz = 0.
12.2.5 Sa se gaseasca ecuat ia cilindrului circumscris cuadricei:
() x
2
+y
2
2xy + 4xz 7 = 0,
cu generatoarele paralele cu direct ia v (2, 1, 0).
R: Dreapta (D) x = x
0
+ 2t, y = y
0
+t, z = z
0
, este tangenta cuadricei daca:
(x
0
, y
0
, z
0
) = 16z
2
0
8y
0
z
0
+ 4x
0
z
0
+ 7 = 0.
Deci, ecuat ia cilindrului circumscris cuadricei este:
16z
2
8yz + 4xz + 7 = 0.
12.2.6 Sa se gaseasca ecuat ia planului diametral cuadricei:
2x
2
+y
2
4xz + 6yz 9 = 0,
conjugat cu direct ia v (2, 3, 1).
R: v U (r) = F
1
(x, y, z) +mF
2
(x, y, z) +nF
3
(x, y, z) = 0, 6x + 5z + 3y = 0.
12.2.7 Sa se gaseasca ecuat iile planelor principale si ale axelor de simetrie ale cuadri-
cei:
() 5x
2
+ 6y
2
+ 7z
2
4xy + 4yz 10x + 8y + 14z 6 = 0.
R: Un plan principal este un plan diametral al cuadricei conjugat cu o direct ie
principala v, unde v este un vector propriu. Ecuat ia caracteristica: (3)(
2
15+
54) = 0,
1
= 3, v
1
= 2i + 2j k,
2
= 6, v
2
= 2i j+2k,
3
= 9, v
3
= i 2j 2k.
Deci:
(P
1
) 2x + 2y z 3 = 0, (P
2
) 2x y + 2z = 0, (P
3
) x 2y 2z 3 = 0.
Dreapta de intersect ie a doua plane principale ale cuadricei este o axa a cuadricei.
Deci ecuat iile axelor sunt:
x 1
2
=
y
2
=
z + 1
1
,
x 1
2
=
y
1
=
z + 1
2
,
x 1
1
=
y
2
=
z + 1
2
.
12.2.8 Sa se gaseasca ecuat ia conului asimptot al cuadricei:
() 2x
2
+ 4y
2
z
2
2xy + 4yz 1 = 0.
R: = 16, = 16, deci

= 1. Ecuat ia conului asimptot este:

2x
2
+ 4y
2
z
2
2xy + 4yz = 0.
Ecuat ia caracteristica: ( 2)
_
2
3 8
_
= 0 are doua radacini pozitive si una
negativa, deci conul asimptot este real.
CAPITOLUL 13
ELEMENTE DE
GEOMETRIE
DIFERENTIAL
A
13.1 Curbe plane
13.1.1 Sa se gaseasca ecuat ia locului geometric al punctelor M din plan pentru care
produsul distant elor la doua puncte date F
1
si F
2
, cu d(F
1
, F
2
) = 2c, este o constanta
egala cu a
2
(ovalele lui Cassini).
R: Alegem ca axa Ox dreapta F
1
F
2
, originea n mijlocul segmentului [F
1
F
2
].
Atunci F
1
(c, 0), F
2
(c, 0). Pentru un punct oarecare al locului, M(x, y), avem:
d(M, F
1
) =
_
(x +c)
2
+y
2
, d(M, F
2
) =
_
(x c)
2
+y
2
.
Prin ipoteza d(M, F
1
) d(M, F
2
) = a
2
. De aici, dupa efectuarea calculelor, obt inem:
(x
2
+y
2
)
2
2c
2
(x
2
y
2
) = a
4
c
4
.
Pentru c = 0 se obt ine un cerc de raza a. Pentru c = a curba se numeste lemniscata lui
Bernoulli: (x
2
+y
2
)
2
= 2a
2
(x
2
y
2
). Luand x = r cos , y = r sin, obt inem ecuat ian
coordonate polare a lemniscatei: r
2
= 2a
2
cos 2, cu
_
0,

4
_
_
3
4
,
5
4
_
_
7
4
, 2
_
.
13.1.2 Se da un cerc de diametru [[
OA[[ = 2a si tangenta

in A. O coarda variabila
care trece prin O
intalneste cercul
in P si tangenta
in Q. Sa se gaseasca locul geometric

al punctului M de pe coarda pentru care

OM =
PQ (cissoida lui Diocles).

R: Fie x = 2a ecuat ia tangentei n A, y = tx o dreapta variabila prin origine si
(x a)
2
+ y
2
= a
2
ecuat ia cercului. Atunci: Q(2a, 2at), P
_
2a
1 +t
2
,
2at
1 +t
2
_
. Daca
127
128 CAPITOLUL 13. ELEMENTE DE GEOMETRIE DIFERENT IAL
A
M(x, y) este un punct curent al locului, scriind ca r =
OM =
PQ, gasim:
x =
2at
2
1 +t
2
, y =
2at
3
1 +t
2
, t R.
Ecuat ia implicita a curbei este x(x
2
+y
2
) = 2ay
2
(Fig. 13.1, Anexa 3).
13.1.3 Dreapta x = a

intalneste axa Ox

in punctul A si o dreapta oarecare prin O
in B. Pe dreapta OB se iau de o parte si de alta a lui B segmentele [BM

1
] si [BM
2
]
a.
i. d(B, M
1
) = d(B, M
2
) = d(A, B). Sa se gaseasca locul geometric al punctelor M
1
si M
2
. Sa se dea o reprezentare parametrica a curbei loc geometric (strofoida).
R: Fie A(a, 0), B(a, ). Punctele M
1
, M
2
, A apart in cercului cu centrul n B si
raza , de ecuat ie: (x a)
2
+ (y )
2
=
2
. Dreapta (AB) are ecuat ia: y =

a
x.
Eliminand pe obt inem ecuat ia implicita a locului: x(x a)
2
(2a x)y
2
= 0.
Ecuat ia explicita a curbei este:
y =
x(x a)
2
2a x
, x [0, 2a).
Punand
y
x a
= t, obt inem reprezentarea parametrica:
x =
2at
2
1 +t
2
, y =
at(t
2
1)
1 +t
2
, t R
(Fig. 13.2, Anexa 3).
13.1.4 Extremitat ile segmentului [AB] de lungime a aluneca pe axele Ox si Oy
perpendiculare. Paralelele la axe prin A si B se

intalnesc

in C. Din C se coboara
perpendiculara CM pe AB, M AB. Sa se gaseasca locul geometric al punctului M
(astroida).
R: Fie A(, 0), B(0, ) cu
2
+
2
= a
2
. Atunci: (AB)
x
+
y
1 = 0 sau
x+y = 0. Cum C(, ) si v = N(, ) rezulta: (CM) (x)(y) = 0.
Luand: = a cos t, = a sint, obt inem reprezentarea parametrica a curbei:
x = a cos
3
t, y = a sin
3
t, t [0, 2).
Eliminand parametrul t se gaseste ecuat ia implicita: x
2/3
+ y
2/3
= a
2/3
(Fig. 13.3,
Anexa 3).
13.1.5 Un cerc ((C, R) se rostogoleste fara alunecare pe axa Ox, adica [[
OI[[ =
lg arc IM (I ind punctul de contact). Sa se gaseasca locul geometric al unui punct
M invariabil legat de acest cerc (cicloida).
R: Fie t unghiul dintre
CI si
CM. Atunci: x
I
= lg arc OI = Rt si: x = x
I
Rsint,
y = R Rcos t. Se obt ine:
r = R(t sint)i +R(1 cos t)j, t R.
13.1. CURBE PLANE 129
13.1.6 Se dau: un cerc cu centrul

in punctul C si raza d(O, C) = 2a si mediatoarea
segmentului [OC]. O coarda variabila care trece prin O

intalneste cercul

in P si
mediatoarea segmentului [OC]

in Q. Sa se gaseasca locul geometric al punctelor M
de pe coarda pentru care

OM =
PQ (trisectoarea lui Mac Laurin).

R: Fie y = tx ecuat ia secantei, (x2a)
2
+y
2
= 4a
2
ecuat ia cercului si x = a ecuat ia
mediatoarei. Atunci: P
_
4a
1 +t
2
,
4at
1 +t
2
_
, Q(a, at). Scriind ca r =

OM =

PQ,
obt inem ecuat iile parametrice ale locului:
x = a
t
2
3
t
2
+ 1
, y = at
t
2
3
t
2
+ 1
, t R.
Ecuat ia carteziana implicita este x(x
2
+y
2
) a(y
2
3x
2
) = 0 (Fig. 13.4, Anexa 3).
13.1.7 Se da cercul C(O, a) si punctul A pe cerc. Fie P si Q doua puncte pe cerc
ai caror vectori de pozit ie

OP si

OQ fac cu

OA unghiurile 2 si respectiv . Sa se
gaseasca locul geometric al punctelor M de intersect ie a tangentelor
in P si Q la cerc
(Trisectoarea lui Longchamps).
R: In reperul n care axa Ox are direct ia si sensul lui

OA, avem
P(a cos 2, a sin2), Q(a cos , a sin)
si deci tangentele n cele doua puncte au ecuat iile:
xcos 2 +y sin2 a = 0, xcos y sin a = 0.
Eliminand pe ntre cele doua ecuat ii, observand ca y = xtg , se obt ine ecuat ia
carteziana implicita a curbei: x(x
2
y
2
) a(x
2
+y
2
) = 0.
13.1.8 Curba x = x(t), y = y(t) se numeste unicursala daca x(t) si y(t) sunt funct ii
rat ionale de t. Sa se arate ca o curba data printr-o reprezentare implicita de forma:
n
(x, y) +
n1
(x, y) = 0, unde
k
(x, y) este un polinom omogen de gradul k, este o
curba unicursala.
R: Luand y = tx, se obt ine reprezentarea parametrica:
x =
n1
(1, t)
n
(1, t)
, y = t
n1
(1, t)
n
(1, t)
.
13.1.9 Curba descrisa de un punct M situat pe un cerc de raza R, care se ros-
togoleste fara alunecare pe un cerc x de raza R
0
, cele doua cercuri ind tangente
exterior, se numeste epicicloida. Sa se gaseasca o reprezentare parametrica a curbei.
R: O reprezentare parametrica a curbei este
x = (R
0
+R) cos t Rcos
R
0
+R
R
t, y = (R
0
+R) sint Rsin
R
0
+R
R
t.
In particular, daca R = R
0
, curba se numeste cardioida si are ecuat ia carteziana
(x
2
+y
2
2Rx)
2
= 4R
2
(x
2
+y
2
).
A
13.1.10 Curba descrisa de un punct M situat pe un cerc de raza R, care se ros-
togoleste fara alunecare pe un cerc x de raza R
0
, cele doua cercuri ind tangente
interioare, se numeste hipocicloida. Sa se gaseasca o reprezentare parametrica a curbei.
R: O reprezentare parametrica a curbei este
x = (R
0
R) cos t +Rcos
R
0
R
R
t, y = (R
0
R) sint Rsin
R
0
R
R
t.
Pentru R
0
= 3R curba se numeste hipocicloida lui Steiner, iar pentru R
0
= 4R curba
obt inuta este astroida de ecuat ie carteziana x
2/3
+y
2/3
= R
2/3
0
.
13.1.11 Figura de echilibru a unui r greu si omogen, exibil dar inextensibil ale
carui capete sunt xate

in doua puncte se numeste lant isor. Sa se gaseasca ecuat ia
carteziana explicita a curbei.
R: Ecuat ia sa carteziana explicita este y = a ch
x
a
.
13.1.12 Curba plana descrisa de un punct care se misca uniform pe o dreapta

in
rotat ie uniforma

in jurul unui punct x al ei O se numeste spirala lui Arhimede. Sa
se gaseasca ecuat ia explicita,

in coordonate polare, a curbei.
R: Ecuat ia curbei este r = a.
13.1.13 Curba plana descrisa de un punct care se misca cu viteza proport ionala cu
distant a parcursa pe o dreapta

in rotat ie uniforma

in jurul unui punct x al ei O se
numeste spirala logaritmica. Sa se gaseasca ecuat ia explicita,

in coordonate polare, a
curbei.
R: Ecuat ia curbei este r = ke
m
.
13.1.14 Sa se gaseasca ecuat iile tangentei si normalei la curbele:
1) x = t
3
2t, y = t
2
+ 1

in punctul M
0
(1).
2) x = a cos
3
t, y = a sin
3
t (astroida)

in punctul M(t).
3) x = a(t sint), y = a(1 cos t) (cicloida)

in punctul M(t).
4) y = x
2
+ 4x + 3,

in punctele de abscise 1, 0, 1.
5) y = tg x,

in punctele de abscise 0,

4
.
6) F(x, y) = x
3
+y
3
3axy = 0 (foliul lui Descartes)

in M
0
_
3a
2
,
3a
2
_
.
7) F(x, y) = x(x
2
+y
2
) ay
2
= 0 (cissoida lui Diocles)

in M
0
_
a
2
,
a
2
_
.
8) F(x, y) = (x
2
+ y
2
)
2
2a
2
(x
2
y
2
) = 0 (lemniscata lui Bernoulli)

in punctul
M
0
(x
0
, y
0
).
9)
x
2
a
2
+
y
2
b
2
1 = 0,
x
2
a
2

y
2
b
2
1 = 0, y
2
= 2px n punctul M
0
(x
0
, y
0
) de pe curba.
R: 1) Ecuat iile tangentei si normalei ntr-un punct M
0
(t
0
) al curbei x = x(t),
y = y(t) sunt:
x x(t
0
)
x
(t
0
)
=
y y(t
0
)
y
(t
0
)
, x
(t
0
)(x x(t
0
)) +y
(t
0
)(y y(t
0
)) = 0.
Dar, x(1) = 1, y(1) = 2, x
(1) = 1, y
(1) = 2, deci:
x + 1
1
=
y 2
2
, x+1+2(y2) =
0.
2) x
(t) = 3a cos
2
t sint, y
(t) = 3a sin
2
t cos t, ecuat ia tangentei: xsint+y cos t
a sint cos t = 0, ecuat ia normalei: xcos t +y sint a(1 2 cos
2
t) = 0.
3) x
(t) = a(1cos t), y
(t) = a sint, ecuat ia tangentei: xsint y(1cos t)a(t

sint) sint +a(1 cos t)
2
= 0, ecuat ia normalei: (1 cos t)x +y sint at(1 cos t).
6) Ecuat iile tangentei si normalei ntr-un punct M
0
(x
0
, y
0
) al curbei F(x, y) = 0
sunt:
F
x
(x
0
, y
0
)(x x
0
) +F
y
(x
0
, y
0
)(y y
0
) = 0,
x x
0
F
x
(x
0
, y
0
)
=
y y
0
F
y
(x
0
, y
0
)
.
F(
3a
2
,
3a
2
) = 0, M
0
apart ine curbei. F
x
_
3a
2
,
3a
2
_
= F
y
_
3a
2
,
3a
2
_
=
9
4
a
2
. Ecuat ia
tangentei: x +y 3a, ecuat ia normalei: x y = 0.
7) F
_
a
2
,
a
2
_
= 0, M
0
apart ine curbei. 4x 2y a = 0, 2x + 4y 3a = 0.
8) F
x
(x, y) = 4x(x
2
+y
2
a
2
), F
y
(x, y) = 4y(x
2
+y
2
+a
2
).
9) Ecuat iile tangentelor:
x
0
x
a
2
+
y
0
y
b
2
1 = 0,
x
0
x
a
2

y
0
y
b
2
1 = 0, y
0
y = p(x +x
0
).
13.1.15 Sa se scrie ecuat iile tangentelor la curba (() x = t
2
1, y = t
3
+ 1, t R,
paralele cu dreapta (D) 2x y + 3 = 0.
R: r
(t) N = 0, r
(t) = 2ti+3t
2
j, N(2, 1), 4t3t
2
= 0, t
1
= 0, t
2
=
4
3
, r
(0) = 0,
M
1
(1, 1) este punct singular, r
_
4
3
_
=
8
3
(i + 2j). Tangenta n M
2
_
7
9
,
91
27
_
are
ecuat ia: 54x 27y + 49 = 0.
13.1.16 Sa se scrie ecuat iile tangentelor la curba (() x = t
3
, y = t
2
, care trec prin
punctul M
0
(7, 1).
R: M
0
/ (. r
(t) = 3t
2
i + 2tj. O dreapta prin M
0
de direct ie r
are ecuat ia:

(D)
x + 7
3t
2
=
y + 1
2t
, t ,= 0.
Punctul M(t
3
, t
2
) D, daca t
3
+3t14 = 0, cu radacina t = 2, deci ecuat ia tangentei
este: x 3y + 4 = 0.
13.1.17 Fie T
0
si respectiv N
0
punctele n care tangenta si normala n punctul M
0
,
de abscisa x
0
, la curba y = f(x) ntalnesc axa Ox si P
0
proiect ia punctului M
0
pe
A
axa Ox. Sa se arate ca segmentele: tangenta [M
0
T
0
], normala [M
0
N
0
], subtangenta
[T
0
P
0
] si subnormala [P
0
N
0
] sunt date de:
_
_
_
M
0
T
0
_
_
_ =
f(x
0
)
f
(x
0
)
_
1 +f
2
(x
0
),
_
_
_
M
0
N
0
_
_
_ = [f(x
0
)[
_
1 +f
2
(x
0
),
_
_
_
P
0
T
0
_
_
_ =
f(x
0
)
f
(x
0
)
,
_
_
_
P
0
N
0
_
_
_ = [f(x
0
)f
(x
0
)[ .
R: Tangenta si normala n punctul M
0
(x
0
, f(x
0
)) au ecuat iile:
y f(x
0
) = f
(x
0
)(x x
0
), x x
0
+f
(x
0
)(y f(x
0
)).
F acand pe y = 0, se obt in coordonatele punctelor T
0
si N
0
.
13.1.18 Tractricea este curba cu proprietatea ca n ecare punct al ei, segmentul
tangenta are lungimea constanta a. Sa se gaseasca ecuat ia acestei curbe.
R: Din
y
y
_
1 +y
2
= a rezulta:
dx
dy
=
_
a
2
y
2
[y[
, de unde prin integrare gasim:
x(y) =
_
a ln
a +
_
a
2
y
2
y

_
a
2
y
2
_
, y [a, a].
O reprezentare parametrica a curbei se obt ine luand y = a sint, t
_
2
,

2
_
:
_
_
x =
_
ln tg
t
2
+ cos t
_
, y = a sint, t
_
2
, 0
_
,
x =
_
ln ctg
t
2
cos t
_
, y = a sint, t
_
0,

2
_
.
13.1.19 Sa se gaseasca punctele multiple si ecuat iile tangentelor n aceste puncte
ale curbelor:
1) x(x
2
+y
2
) 2ay
2
= 0 (cissoida lui Diocles).
2) (x
2
+y
2
)(y a)
2
b
2
y
2
= 0 (concoida lui Nicomede)
3) (2a x)y
2
= x(x a)
2
(strofoida).
4) (x
2
+y
2
)
2
2a
2
(x
2
y
2
) = 0 (lemniscata lui Bernoulli).
5) (x
2
+y
2
2ax)
2
4a
2
(x
2
+y
2
) = 0 (cardioida).
R: 1) O(0, 0) este punct de ntoarcere, ecuat ia tangentei: y = 0.
2) O(0, 0) pentru b > a este nod, ecuat iile tangentelor: y =
a
b
2
a
2
x, pentru
b < a este punct izolat, iar pentru b = a este punct de ntoarcere, ecuat ia tangentei:
x = 0.
3) M
0
(a, 0) este nod, ecuat iile tangentelor: y = (x a).
4) O(0, 0) este nod, ecuat iile tangentelor: y = x.
5) O(0, 0) este punct de ntoarcere, ecuat ia tangentei: y = 0.
13.1.20 Sa se calculeze lungimea arcului de curba:
1) y =
1
4
x
2
1
2
lnx, x [1, 4]. 2) x = 8at
3
, y = 3a(2t
2
t
4
), t [0,
2].
3) r = a(1 + cos ), [0, 2). 4) x = a cos
3
t, y = a sin
3
t, t
_
0,

2
_
.
R: 1) Daca y = f(x), x [a, b], atunci: s =
_
b
a
_
1 +f
2
(x) dx, deci:
s =
1
2
_
4
1
1 +x
2
x
dx = 2 ln2 +
15
2
.
2) Daca x = x(t), y = y(t), t [a, b], atunci: s =
_
b
a
_
x
2
(t) +y
2
(t) dt, deci:
s = 12a
_
2
0
t
_
1 +t
2
_
dt = 24a.
3) ds =
dr
2
+r
2
d
2
= 2a
cos

2
d, deci s = 2a
_

0
cos

2
d = 8a.
4) s = 3a
_
2
0
sint cos tdt =
3
2
a.
13.1.21 Sa se calculeze curbura curbei:
1) x = a cos t, y = b sint. 2) x = a cht, y = b sht. 3) y = sinx.
4) y
2
= 2px. 5) y = a ch(
x
a
) (lant isorul). 6) y = lnx.
R: 1) Pentru o curba data prin reprezentarea parametrica x = x(t), y = y(t),
curbura are expresia:
(t) =
[x
(t)y
(t) x
(t)y
(t)[
(x
2
(t) +y
2
(t))
3/2
.
Se obt ine: =
ab
(a
2
sin
2
t +b
2
cos
2
t)
3/2
. 2) =
ab
(a
2
sh
2
t +b
2
ch
2
t)
3/2
.
3) Pentru o curba data prin reprezentarea y = f(x), curbura are expresia:
(x) =
[f
(x)[
(1 +f
2
(x))
3/2
.
Se obt ine: =
[sinx[
(1 + cos
2
x)
3/2
. 4) =
p
(p + 2x)
3/2
=
p
2
(y
2
+p
2
)
3/2
. 5) =
a
y
2
.
13.1.22 Sa se gaseasca curbura unei curbe data prin ecuat ia implicita F(x, y) = 0,
ntr-un punct ordinar al ei.
R: Presupunem F
y
,= 0, atunci y
(x) =
F
x
F
y
. Se obt ine:
=
F
xx
F
2
y
2F
xy
F
x
F
y
+F
yy
F
2
y
(F
2
x
+F
2
y
)
3/2
.
13.1.23 Sa se gaseasca punctele n care curbura ia o valoare extrema (varfurile
curbei):
1) x = at d sint, y = a d cos t. 2) y = e
x
.
A
R: 1) (t) = d
[a cos t d[
_
(a
2
2ad cos t +d
2
)
3
,
(t) = a
sint(a
2
+ad cos t 2d
2
)
_
(a
2
2ad cos t +d
2
)
3
, pen-
tru a cos t d > 0 si
(t) = a
sint(a
2
+ad cos t 2d
2
)
_
(a
2
2ad cos t +d
2
)
3
, pentru a cos t d < 0,
M
min
((2k + 1)a, a +d), M
max
(2ka, a d), k Z.
2) (x) =
e
x
_
(1 +e
2x
)
3
,
(x) =
e
x
(1 2e
2x
)
_
(1 +e
2x
)
3
, M
max
_
1
2
ln2,
1
2
_
.
13.1.24 Sa se gaseasca curbura unei curbe data n coordonate polare prin ecuat ia:
r = r().
R: Deoarece x = r cos , y = r sin, o reprezentare parametrica a curbei este:
x = r() cos , y = r() sin. Se obt ine =
r
2
+ 2r
2
rr
(r
2
+r
2
)
3/2
.
13.1.25 Sa se gaseasca nfasuratoarelor familii de curbe plane:
1) (x )
2
+y
2
= a
2
. 2) (x )
2
+ (y )
2
=
2
.
3) xcos +y sin p = 0. 4) y
2
= (x )
3
.
5) y
3
= (x )
2
. 6) 3(y )
2
2(x )
3
= 0.
7) (1
2
)x + 2y a = 0. 8)
2
(x a) y a = 0.
R: 1) Se elimina ntre ecuat iile: F(x, y) = 0 si F
(x, y) = 0. Se obt ine: y = a.

2) x = 0, y = 0. 3) x
2
+y
2
= p
2
.
4) y = 0 este locul geometric al punctelor singulare.
5) y = 0 este locul geometric al punctelor singulare.
6) y = x este locul geometric al punctelor singulare, xy =
2
9
este nfasuratoarea.
7)
_
x
a
2
_
2
+y
2
=
a
2
4
. 8) y
2
+ 4a(x a) = 0.
13.1.26 Sa se gaseasca

infasuratoarea unei familii de drepte care formeaza cu axele
de coordonate un triunghi de arie constanta 2a.
R: Daca si sunt taieturile dreptei pe axe, atunci [[ = 4a si F(x, y, ) =
4ax +
2
y 4a = 0, F
(x, y, ) = 2y 4a = 0. Rezulta: xy = a
2
.
13.1.27 Sa se gaseasca

infasuratoarea unei familii de drepte pe care axele de coor-
donate determina un segment de lungime constanta a.
R: Daca si sunt taieturile dreptei pe axe, atunci
2
+
2
= a
2
sau = a cos t,
= a sint. Deci: F(x, y, t) = xsint + y cos t a sint cos t = 0, F
t
(x, y, t) = xcos t
y sint a cos 2t = 0. Se obt ine astroida: x = a cos
3
t, y = a sin
3
t.
13.1.28 Sa se gaseasca ecuat iile evolutei curbelor:
1) x = a cos t, y = b sint. 2) x = a cht, y = b sht.
3) y = x
2
. 4) y = lnx.
R: 1) Pentru o curba data prin reprezentarea parametrica x = x(t), y = y(t), o
reprezintare parametrica ale evolutei este:
x = x(t) y
(t)
x
2
(t) +y
2
(t)
x
(t)y
(t) x
(t)y
(t)
, y = y(t) +x
(t)
x
2
(t) +y
2
(t)
x
(t)y
(t) x
(t)y
(t)
.
Se obt ine: x =
c
2
a
cos
3
t, y =
c
2
b
sin
3
t, c
2
= a
2
b
2
. 2) x =
c
2
a
ch
3
t, y =
c
2
b
sh
3
t,
c
2
= a
2
+ b
2
. 3) Luam x = t, y = t
2
. Obt inem: x = 4t
3
, y = 3t
2
+
1
2
. 4) Luam
x = t, y = lnt. Obt inem: x = 2t +
1
t
, y = lnt t
2
1.
13.1.29 Sa se gaseasca evolventa curbelor:
1) x
2
+y
2
= a
2
. 2) x = t, y =
t
2
4
.
3) y = a ch
x
a
care trece prin varful ei.
R: 1) Ecuat iile evolventei curbei C data prin ecuat iile x = x(s), y = y (s) sunt:
X = x(s) + (k s) x(s), Y = y(s) + (k s) y(s),
n care k este o constanta arbitrara.Cum s = at, gasim x = a cos t (k at) sint,
y = a sint + (k at) cos t.
2) x =
t
2
+
2
t
2
+ 4
_
k ln(t +
t
2
+ 4)
_
, y =
t
t
2
+ 4
_
k ln(t +
t
2
+ 4)
_
.
3) Se obt ine tractricea: x = a
_
lntg
x
a
+ cos t
_
, y = a sint.
13.1.30 Sa se gaseasca ramurile innite si asimptotele curbelor:
1) x =
2t
(t 1)(t 2)
, y =
t
2
(t 1)(t 3)
. 2) x =
2t 1
t
2
1
, y =
t
2
t 1
.
3) x =
t
2
t 1
, y =
t
t
2
1
. 4) xy
2
y
2
4x = 0.
5) (x
2
y
2
)(x y) = 1. 6) xy = 1.
R: 1) Ramuri innite pentru: t = 1, t = 2, t = 3. Asimptota orizontala: y = 4,
verticala: x = 3. Asimptota oblica: y =
1
4
x
1
4
.
2) y =
1
2
, x = 0, y = 2x +
1
2
. 3) x =
1
2
, y = 0, 2x 4y 3 = 0.
4) Luand y = t se obt ine reprezentarea parametrica: x =
t
2
t
2
4
, y = t. Asimptote:
y = 2, x = 1.
5) Luand x y = t se obt ine reprezentarea parametrica: x =
1 +t
3
2t
2
, y =
1 t
3
2t
2
.
Asimptote: y = x.
A
13.1.31 Sa se studieze variat ia si sa se reprezinte grac curbele:
1) x = t
3
+ 3t, y = 3t
2
, t R.
2) x =
3at
1 +t
3
, y =
3at
2
1 +t
3
, t R sau x
3
+y
3
= 3axy (foliul lui Descartes).
3) x
3
xy
2
+ 2y
2
= 0.
4) x = r(2 cos t + cos 2t), y = r(2 sint sin2t) (hipocicloida lui Steiner).
R: 1) 1. t R, lim
t
x(t) = , lim
t
y(t) = +. Curba are doua ramuri
innite. 2. x(t) = 0 pentru t
1
= 0, t
2,3
=
3, y(0) = 0, y(
3) = 9, y(t) = 0
pentru t
1
= 0, x(0) = 0. Curba intersecteaza axa Oy n doua puncte O(0, 0), A(0, 9).
3. Curba nu este periodica. 4. x(t) = x(t), y(t) = y(t), curba este simetrica fat a
de axa Oy. 5. x
(t) = 3(t
2
1), x
(t) = 0 pentru t = 1, x(1) = 2, y(1) = 3,

y
(t) = 6t, y
(t) = 0 pentru t = 0, x(0) = 0, y(0) = 0. 6. Ecuat ia implicita a curbei

este: F(x, y) = 27x
2
y
3
+ 18y
2
81y = 0, F
x
= 54x, F
y
= 3(y
2
12y + 27) si
F
x
= 0, F
y
= 0, F = 0 pentru x
0
= 0, y
0
= 9, M
0
(0, 9) este nod cu m
2
= 3
2
. 7.
Tabelul de variat ie:
t
3 1 0 1

3 +
x
0 + + + 0
x + 0 2 0 2 0
y
0 + + + + + +
y + 9 3 0 3 9 +
8. Nu exista asimptote. 9. Gracul este dat n Fig. 13.5, Anexa 3.
2) t R1. Curba este simetrica fat a de prima bisectoare, O(0, 0) nod, x = 0,
y = 0 tangente n origine. Tabelul de variat ie:
t 1 0
1
3
2
3
2 +
x
+ + + + + + 0
x 0 [ 0 a
3
4 a
3
2 0
y
0 + + + 0
y 0 [ 0 a
3
2 a
3
4 0
Asimptota: x +y +a = 0. Gracul este dat n Fig. 13.6, Anexa 3.
3) Luand y = tx se obt ine reprezentarea parametrica: x =
2t
2
t
2
1
, y =
2t
3
t
2
1
.
Curba este simetrica fat a de axa Ox. O(0, 0) este punct de ntoarcere. Tabelul de
variat ie:
t
3 1 0 1

3
x
+ + + + + + 0
x 2 3 [ 0 [ 3 2
y
+ + 0 0 0 + +
y 3
3 [ 0 [ 3
3
Are trei asimptote: x = 2, xy +1 = 0, x+y +1 = 0. Gracul este dat n Fig. 13.7,
Anexa 3.
13.2. CURBE

IN SPAT IU 137
4) t [0, 2]. Curba este simetrica fat a de axa Ox.
x
(t) = 2r sint(1 + 2 cos t), x
(t) = 0 t
_
0,
2
3
, ,
4
3
, 2
_
,
y
(t) = 2r(1 cos t)(1 + 2 cos t), y
(t) = 0 t
_
0,
2
3
,
4
3
, 2
_
.
t = 0, t =
2
3
, t =
4
3
puncte singulare. Tabelul de variat ie:
t 0
2
3

4
3
2
x
0 0 + 0 0 + 0
x 3r
3
2
r r
3
2
r a
y
0 + 0 0 + 0
y 0
3
3
2
r 0
3
3
2
r 0
Gracul este dat n Fig. 13.8, Anexa 3.
13.2 Curbe n spat iu
13.2.1 Se numeste elice curba descrisa de un punct de pe cilindrul x
2
+ y
2
= a
2
a
carui proiect ie

in planul Oxy se deplaseaza cu viteza unghiulara constanta si a carui
proiect ie pe axa Oz se deplaseaza cu viteza constanta. Sa se gaseasca o reprezentare
parametrica a elicei si ecuat iile proiect iilor elicei pe planele de coordonate.
R: Proiect ia punctului M(x, y, z) de pe cilindru n planul Oxy are coordonatele:
x = a cos , y = a sin cu
d
dt
= , = const, deci = t. Proiect ia punctului M
pe axa Oz are cota z cu
dz
dt
= k, deci z = kt. Se obt ine reprezentarea parametrica:
x = a cos t, y = a sint, z = kt. Daca se ia ca parametru, obt inem reprezentarea:
x = a cos , y = a sin, z = b, cu b =
k
. Ecuat iile proiect iilor pe planele de

coordonate sunt: pe Oxy : x
2
+y
2
= a
2
, z = 0, pe Oyz : y = a sin
z
b
, x = 0, pe Ozx :
x = a cos
z
b
, y = 0.
13.2.2 Un punct M se deplaseaza pe o generatoare a unui cilindru circular cu viteza
proport ionala cu drumul parcurs. Cilindrul se roteste

in jurul axei sale cu viteza
unghiulara constanta. Sa se gaseasca ecuat iile parametrice ale curbei descrise de
punctul M.
R: x = a cos , y = a sin, z = be
k
.
13.2.3 Sfera de raza R si cilindrul circular de raza
R
2
, care trece prin centrul sferei,
se intersecteaza dupa o curba numita fereastra lui Viviani. Sa se gaseasca ecuat iile
carteziene implicite ale curbei, precum si o reprezentare parametrica a acesteia.
A
R: Alegem originea reperului n centrul sferei, axa Oz paralela cu axa cilindrului,
axa Ox trecand prin centrul cilindrului. Se obt ine: x
2
+y
2
+z
2
= R
2
, x
2
+y
2
Rx = 0.
Deoarece ecuat ia cilindrului se scrie: (x
R
2
)
2
+ y
2
=
R
2
4
, luand: x
R
2
=
R
2
cos t,
y =
R
2
sint, obt inem:
x =
R
2
(1 + cos t), y =
R
2
sint, z = Rsin
t
2
.
13.2.4 O dreapta prin origine, care nu este perpendiculara pe axa Oz, se roteste

in
jurul acesteia cu viteza unghiulara constanta. Curba descrisa de un punct M care se
deplaseaza pe aceasta dreapta:
1) cu viteza constanta se numeste elice conica.
2) cu viteza proport ionala cu distant a parcursa se numeste spirala conica.
Sa se gaseasca ecuat iile parametrice ale acestor curbe.
R: Daca (r, , ) sunt coordonatele sferice ale punctului M, avem: = const,
_
,=

2
_
,
d
dt
= , deci = t.
1)
dr
dt
= k, deci r = kt. Obt inem: x = kt sin cos t, y = kt sin sint, z =
kt cos sau, notand: a =
k
cos , b =
k
sin, gasim reprezentarea parametrica:

x = acos , y = asin, z = b.
2)
dr
dt
= mr, deci r = r
0
e
mt
, obt inem reprezentarea: x = ae
k
cos , y =
ae
k
sin, z = be
k
, n care k =
m
, a = r
0
sin, b = r
0
cos .
13.2.5 Axele a doi cilindri circulari, de raze a si b, se taie sub un unghi drept.
Cilindrii se intersecteaza dupa doua curbe

inchise numite bicilindrice. Sa se gaseasca
ecuat iile carteziene implicite ale lor si o reprezentare parametrica. Sa se studieze cazul
a = b.
R: x
2
+z
2
= a
2
, y
2
+z
2
= b
2
. O reprezentare parametrica (cu a b):
x = a cos t, y =
_
b
2
a
2
sin
2
t, z = a sint.
Pentru b = a se obt in doua elipse.
13.2.6 Se dau curba: r = a(sint + cos t)i + a(sint cos t)j + be
t
k si punctul ei
M
0
(0). Sa se gaseasca ecuat iile tangentei si ecuat ia planului normal

in M
0
.
R: Deoarece r(0) = a(i j) + bk, r
(0) = a(i + j) bk, ecuat iile tangentei n

M
0
la curba se scriu
x a
a
=
y +a
a
=
z b
b
, iar ecuat ia planului normal va
a(x a) +a(y +a) b(z b) = 0.
13.2.7 Se dau curba: y = 2e
x
, z = 3 ln(x+1) si punctul M
0
(0, 2, 0) situat pe curba.
Sa se gaseasca ecuat iile tangentei si ecuat ia planului normal

in M
0
.
13.2. CURBE

IN SPAT IU 139
R: Deoarece f
(0) = 2, g
(0) = 3, ecuat iile tangentei n M

0
vor
x
1
=
y 2
2
=
z
3
,
iar ecuat ia planului normal: x + 2(y 2) + 3z = 0.
13.2.8 Se dau curba: F(x, y, z) = x
2
+y
2
10 = 0, G(x, y, z) = y
2
+z
2
25 = 0 si
punctul M
0
(1, 3, 4). Sa se gaseasca ecuat iile tangentei si ecuat ia planului normal

in
M
0
.
R: Deoarece grad F(x, y, z) = 2xi + 2yj, gradG(x, y, z) = 2yj + 2zk si deci v =
4(12i 4j + 3k), ecuat iile tangentei se scriu
x 1
12
=
y 3
4
=
z 4
3
, iar ecuat ia
planului normal: 12(x 1) 4(y 3) + 3(z 4) = 0.
13.2.9 Se da curba r =3 cos t i +3 sint j +4t k (elicea circulara). Sa se scrie ecuat iile
axelor si planelor reperului Frenet atasat curbei

intr-un punct M(t) al acesteia.
R: Deoarece r
= 3 sint i = 3 cos t j + 4k, ds = [[r
(t)[[ dt = 5 dt. Deducem ca

t =
s
5
. Avem deci
r = 3 cos
s
5
i + 3 sin
s
5
j +
4
5
s k,
r =
3
5
sin
s
5
i +
3
5
sin
s
5
j +
4
5
k,
r =
3
25
cos
s
5
i
3
25
sin
s
5
j,
dar: t = r, n =
r
[[r[[
, b =
r r
[[r[[
, ncat
t =
1
5
(3 sin t i + 3 cos t j + 4 k),
n = cos t isint j,
b =
1
5
(4 sint i 4 cos t j + 3 k).
Ecuat iile axelor sunt
x 3 cos t
3 sint
=
y 3 sin t
3 cos t
=
z 4t
4
ecuat iile tangentei,
x 3 cos t
cot s
=
y 3 sin t
sint
=
z 4t
0
ecuat iile normalei principale,
x 3 cos t
4 sin t
=
y 3 sin t
4 cos t
=
z 4t
3
ecuat iile binormalei.
Ecuat iile planelor sunt
3xsint + 3y cos t + 4z 16t = 0 ecuat ia planului normal,
xcos t +y sint 3 = 0 ecuat ia planului recticator,
4xsint 4y cos t + 3z 12t = 0 ecuat ia planului osculator.
A
13.2.10 Sa se gaseasca ecuat iile tangentelor si planelor normale la curbele:
1) x =
1
cos t
, y = tg t, z = at, pentru t =

4
.
2) x = e
t
, y = e
t
, z = t
2
, pentru t = 1.
3) x = e
t
cos t, y = e
t
sint, z = e
t
, pentru t = 0.
4) x = a(t sint), y = a(1 cos t), z = 4a sin
t
2
, pentru t =

2
.
R: 1)
x
2
=
y 1
2
=
z
a
2
a
. 2)
x e
e
=
y e
1
e
1
=
z 1
2
.
3) x = y + 1 = z. 4) x
a
2
( 4) = y =
1
2
z a.
13.2.11 Sa se gaseasca punctele curbei x = 3t t
3
, y = 3t
2
, z = 3t + t
3
,

in care
tangenta la curba este paralela cu planul (P) 3x +y +z + 2 = 0.
R: Din r
(t) N = 0, rezulta M
1
(2, 12, 14), M
2
(2, 3, 4).
13.2.12 Sa se gaseasca ecuat iile tangentei si planului normal la elicea x = 2 cos t,
y = 2 sint, z = 4t.
R: x = 2, 2y z = 0; y + 2z = 0.
13.2.13 Sa se gaseasca curba de intersect ie a tangentelor la curba: x = t, y = t
2
,
z = t
3
, cu planul Oxy.
R: 4y = 3x
2
, z = 0.
13.2.14 Sa se arate ca curba: x = e
t/
2
cos t, y = e
t/
2
sint, z = e
t/
2
este situata
pe conul: x
2
+y
2
z
2
= 0 si

intalneste generatoarele sale sub un unghi de 45
o
.
R: F(e
t/
2
cos t, e
t/
2
sint, e
t/
2
) = 0. Generatoarea prin M(t) are ecuat iile:
x
e
t/
2
cos t
=
y
e
t/
2
sint
=
z
e
t/
2
.
cos =
v r
(t)
[[v[[ [[r
(t)[[
=
2
2
, deci: = 45
0
.
13.2.15 Sa se gaseasca ecuat iile tangentei si planului normal la curba: x
2
+y
2
+z
2
=
R
2
, x
2
+y
2
Rx = 0 (fereastra lui Viviani)

intr-un punct M
0
(x
0
, y
0
, z
0
) al acesteia.
R: Ecuat iile tangentei:
x x
0
2y
0
z
0
=
y y
0
z
0
(R 2x
0
)
=
z z
0
Ry
0
, iar ecuat ia planului
normal: 2y
0
z
0
x +z
0
(R 2x
0
)y Ry
0
z = 0.
13.2.16 Fie data curba (() r = r(t) si e t(t) =
r
(t)
[[r
(t)[[
versorul tangentei la curba.
Se numeste indicatoare sferica a tangentelor la curba ( curba de ecuat ie: r = t(t).
Sa se gaseasca indicatoarea sferica a tangentelor la elicea
r = a(i cos t +j sint) +btk.
13.2. CURBE

IN SPAT IU 141
R: Cercul: x
2
+y
2
=
a
2
a
2
+b
2
, z =
b
a
2
+b
2
.
13.2.17 Sa se arate ca daca toate planele normale la o curba
in spat iu trec printr-un

punct x, atunci curba este situata pe sfera cu centrul
in acel punct (curba se numeste

sferica).
R: Daca C(a, b, c) apart ine planului normal:
x
(t)(x x(t)) +y
(t)(y y(t)) +z
(t)(z z(t)) = 0,
atunci [(x(t) a)
2
+ (y(t) b)
2
+ (z(t) c)
2
]
= 0 sau
(x(t) a)
2
+ (y(t) b)
2
+ (z(t) c)
2
= R
2
.
13.2.18 Sa se gaseasca ecuat iile tangentei si planului normal la curba: x
2
= 2az,
y
2
= 2bz, n punctul ei M
0
(x
0
, y
0
, z
0
).
R: Ecuat iile tangentei:
x x
0
ay
0
=
y y
0
by
0
=
z z
0
x
0
y
0
, iar ecuat ia planului normal:
ay
0
(x x
0
) +by
0
(y y
0
) +x
0
y
0
(z z
0
) = 0, cu x
2
0
+y
2
0
> 0.
13.2.19 Sa se gaseasca ecuat iile planelor osculatoare ale curbei: x = t, y = t
2
,
z = t
3
, care trec prin punctul A(2,
1
3
, 6).
R: r
(t)r
(t) = 6t
2
i 6tj +2k. Ecuat ia planului osculator n punctul M(t, t
2
, t
3
)
este: (P) 3t
2
(x t) 3t(y t
2
) + (z t
3
) = 0. A P daca 6t
2
t
3
+ t 6 = 0, se
obt ine: t
1
= 1, t
2
= 6, t
3
= 1.
13.2.20 Sa se gaseasca ecuat ia planului osculator al curbei: x = a cos t, y = b sint,
z = e
t
, n punctul M
0
(0).
R: bx +ay +abz = 2ab.
13.2.21 Sa se gaseasca ecuat ia planului osculator la curba de intersect ie a sferei
x
2
+y
2
+z
2
= 9 cu cilindrul hiperbolic x
2
y
2
= 3 n punctul M
0
(2, 1, 2).
R: Daca y = f(x), z = g(x) este o reprezentare explicita a curbei, cu x = 2,
f(2) = 1, g(2) = 2, din f
2
(x) +g
2
(x) = 9 x
2
si f
2
(x) = x
2
3, gasim: f(x)f
(x) +
g(x)g
(x) = x, f(x)f
(x) = x, f(x)f
(x) +g(x)g
(x) = 1, f(x)f
(x) +f
2
(x) = 1,
de unde: f
(2) + 2g
(2) = 2, f
(2) = 2, f
(2) + 2g
(2) = 9, f
(2) = 3. Deci:
f
(2) = 2, g
(2) = 2, f
(2) = 3, g
(2) = 3, N = 3(4i j+k) si planul osculator

are ecuat ia: 4x y +z 9 = 0.
13.2.22 Sa se arate ca curba: x = e
t
cos t, y = e
t
sint, z = 2t este situata pe
suprafat a: x
2
+ y
2
e
z
= 0 si ca planul osculator al curbei se confunda cu planul
tangent la suprafat a.
R: F(e
t
cos t, e
t
sint, 2t) = 0. r
(t) r
(t) = 2e
t
(2i cos t + 2j sint e
t
k),
iar gradF(e
t
cos t, e
t
sint, 2t) = e
t
(2i cos t + 2j sint e
t
k).
A
13.2.23 Sa se demonstreze ca tangentele la curba r = a(i cos t +j sint) +be
t
k inter-
secteaza planul Oxy dupa un cerc.
R: r
= a(i sint +j cos t) +be

t
k. Ecuat iile tangentei:
x a cos t
a sint
=
y a sint
a cos t
=
z be
t
be
t
.
Pentru z = 0 se obt ine curba:
x = a(cos t + sint), y = a(sint cos t),
a carei ecuat ie implicita este: x
2
+y
2
= 2a
2
.
13.2.24 Sa se demonstreze ca planele normale n orice punct al curbei:
r = a(1 cos t)i +aj sint + 2akcos
t
2
trec printr-un punct x si sa se determine acest punct.
R: xsint +y cos t z sin
t
2
= 0, O(0, 0, 0).
13.2.25 Sa se determine versorii tangentei, normalei principale si binormalei, pre-
cum si ecuat iile planelor normal, recticator si osculator al curbelor (, daca:
1) r = e
t
i +e
t
j +tk
2 n punctul M
0
(0) (.
2) r = ti +t
2
j +e
t
kn punctul M
0
(0) (.
3) r = ti +
t
2
2
j +
t
2
2
k n punctul M
0
(1) (.
4) r = (t
2
1)i +t
2
j klnt n punctul M
0
(1) (.
13.2.26 Sa se determine punctele curbei: r =
1
t
i + tj + (2t
2
1)k prin care se pot
duce binormale perpendiculare pe dreapta: x +y = 0, z = 4x.
R: t
3
3t 2 = 0, t
1
= t
2
= 1, t
3
= 2.
13.2.27 Sa se determine punctele de pe curba: r =
1
t
i + j ln[t[ + tk unde normala
principala este paralela cu planul: 5x + 2y 5z 4 = 0.
R: 2t
4
5t
3
+ 5t 2 = 0, t
1
= 2, t
2
=
1
2
, t
3,4
= 1.
13.2.28 Sa se gaseasca lungimea arcului elicei: x = a cos t, y = a sint, z = bt,
cuprins ntre punctul de intersect ie cu planul Oxy si un punct arbitrar M(t).
R: s = t
a
2
+b
2
.
13.2. CURBE

IN SPAT IU 143
13.2.29 Sa se gaseasca lungimea unei spire a curbei:
x = a(t sint), y = a(1 cos t), z = 4a cos
t
2
,
marginita de doua puncte consecutive ale sale de intersect ie cu planul Oxz.
R: s = 2a
2
_
2
0
sin
t
2
dt = 8a
2.
13.2.30 Sa se gaseasca lungimea arcului curbei: x
3
= 3a
2
y, 2xz = a
2
, cuprins ntre
planele y =
a
3
, y = 9a.
R: Cu: x = t, y =
1
2a
2
t
3
, z =
a
2
2t
, obt inem: s =
_
3a
a
_
t
2
a
2
+
a
2
2t
2
_
dt = 9a.
13.2.31 Sa se arate ca lungimea curbei nchise: x = cos
3
t, y sin
3
t, z = cos 2t este
10.
R: s = 4
5
2
_
/2
0
sin2tdt = 10.
13.2.32 Sa se gaseasca lungimea arcului curbei: x = a cht, y = a sht, z = at, cu
extremitat ile n punctele M
0
(0), M(t).
R: s = a
2 sht.
13.2.33 Sa se gaseasca expresia elementului de arc al unei curbe:
1) n coordonate cilindrice. 2) n coordonate sferice.
R: 1) ds
2
= dr
2
+r
2
d
2
+dz
2
. 2) ds
2
= dr
2
+r
2
d
2
+r
2
sin
2
d
2
.
13.2.34 Sa se calculeze curbura si torsiunea curbelor:
1) x = a cht, y = a sht, z = at. 2) x = a cos t, y = a sint, z = bt.
3) x = t cos t, y = t sint, z = bt. 4) x = e
t
, y = e
t
, z = t
2.
5) x = 2t, y = lnt, z = t
2
. 6) x = cos
3
t, y = sin
3
t, z = cos 2t.
R: 1) Daca curba C este data prin reprezentarea r = r(t), regulata de ordin cel
put in trei, curbura si torsiunea n punctul ordinar M(t) au expresiile:
=
[[r
[[
[[r
[[
3
, =
(r
, r
, r
)
[[r
[[
2
.
Deci, = =
1
2a ch
2
t
. 2) =
a
a
2
+b
2
, =
b
a
2
+b
2
.
3) =
2
1 +a
2
. 4) = =
2
(e
t
+e
t
)
2
.
5) = =
2t
(1 + 2t
2
)
2
. 6) =
3
25 sin t cos t
, =
4
25 sint cos t
.
A
13.2.35 Sa se arate ca urmatoarele curbe sunt plane si sa se gaseasca ecuat iile
planelor ce le cont in:
1) x =
1 +t
1 t
, y =
1
1 t
2
, z =
1
1 +t
.
2) x = a
1
t
2
+b
1
t +c
1
, y = a
2
t
2
+b
2
t +c
2
, z = a
3
t
2
+b
3
t +c
3
.
R: 1) (r
, r
, r
) = 0. Daca Ax + By + Cz + D = 0 este planul ce cont ine

curba, atunci: Ax(t) + By(t) + Cz(t) + D = 0 pentru t R 1, +1, de unde:
x 4y + 2z + 1 = 0.
2) (r
, r
, r
) = 0. Planul curbei:
x c
1
y c
2
z c
3
a
1
a
2
a
3
b
1
b
2
b
3
= 0.
13.2.36 Sa se gaseasca ecuat iile intrinseci ale curbelor:
1) x = a cht, y = a sht, z = at. 2) x = ct, y = c
2 ln t, z =
c
t
.
R: 1) = =
a
2a
2
+s
2
. 2) = =
c
2
4c
2
+s
2
.
13.2.37 Sa se arate ca exista un vector a.. formulele lui Frenet sa se scrie sub
forma:
t = t, n = n,

b = b.
R: Formulele lui Frenet sunt:

t = n, n = t + b,

b = n. Luam =
t +n +b. Se obt ine: = t +b.
13.3 Suprafet e
13.3.1 In planul Oxz se da curba (() x = f(u), z = g(u), u I R. Sa se gaseasca
o reprezentare parametrica a suprafet ei de rotat ie obt inuta prin rotirea curbei ( n
jurul axei Oz.
R: Punctul M (f (u) , 0, g (u)) ( descrie cercul de ecuat ii:
x
2
+y
2
+z
2
_
f
2
(u) +g
2
(u)
= 0, z = g (u) , sau x
2
+y
2
f
2
(u) = 0, z = g (u) .
Rezulta reprezentarea parametrica:
x = f(u) cos v, y = f(u) sinv, z = g(u), (u, v) I [0, 2).
13.3.2 Sa se gaseacsa cate o reprezentare parametrica pentru suprafet ele de rotat ie
obt inute prin rotirea curbei ( n jurul axei Oz, daca curba ( este:
1) Cercul x = a +b cos u, y = 0, z = b sinu, (a > b), u [0, 2).
2) Lant isorul x = a ch
u
a
, y = 0, z = u, u R.
3) Tractricea x = a sinu, y = 0, z = a(lntg
u
2
+ cos u), u
_
4
,

4
_
.
13.3. SUPRAFET E 145
R: 1) Torul:
_
_
_
x = (a +b cos u) cos v,
y = (a +b cos u) sinv,
z = b sinu,
(u, v) [0, 2) [0, 2).
2) Catenoidul:
_
_
x = a ch
u
a
cos v,
y = a ch
u
a
sinv,
z = u,
(u, v) R[0, 2).
3) Pseudosfera:
_
_
x = a sinucos v,
y = a sinusinv,
z = a(lntg
u
2
+ cos u),
(u, v)
_
4
,

4
_
[0, 2).
13.3.3 Numim elicoid suprafat a generata de o curba ( (numita prol) n miscare de
rotat ie n jurul unei axe () si n acelasi timp de translat ie paralela cu aceasta axa,
vitezele acestor miscari ind proport ionale. Sa se gaseasca ecuat iile elicoidului.
R: Daca se ia axa Oz drept axa de rotat ie si se presupune ca la momentul t =
0 curba ( este situata n planul Oxz, deci x = f(u), y = 0, z = g(u). Avem:
x = f(u) cos v, y = f(u) sinv,
dz
dt
= a
dv
dt
, cu a = const si z [
t=0
= g(u). Ecuat iile
elicoidului sunt:
x = f(u) cos v, y = f(u) sinv, z = g(u) +av.
13.3.4 Un elicoid se numeste (1) normal sau (2) oblic dupa cum prolul este o
dreapta perpendiculara sau nu pe axa de rotat ie. Sa se gaseasca ecuat iile acestora.
R: 1) Ecuat iile prolului sunt: x = u, y = 0, z = 0, iar ecuat iile elicoidului normal
sunt:
x = ucos v, y = usinv, z = av.
2) Ecuat iile prolului sunt: x = u, y = 0, z = mu, m ,= 0, iar ecuat iile elicoidului
oblic sunt:
x = ucos v, y = usinv, z = mu +av.
13.3.5 Pe suprafat a: x = u + cos v, y = u sinv, z = u, se da punctul M
0
de
coordonate parametrice u
0
= 1, v
0
=

2
.
1) Sa se scrie ecuat iile tangentelor si planelor normale la curbele u = 1 si v =

2
.
2) Sa se gaseasca unghiul dintre curbele u = 1 si v =

2
n M
0
.
3) Sa se arate ca curba: u = sinv si curba u = 1 admit o tangenta comuna n M
0
.
A
R: 1)
x 1
1
=
y
0
=
z
0
,
x 1
1
=
y
1
=
z
, x1 = 0, x+y+z(1+
2
) = 0.
2) cos =
1
2 +
2
.
3) Curba: x = sin v cos v, y = 0, z = cos v admite ca tangenta n M
0
dreapta
D.
13.3.6 Sa se gaseasca ecuat iile planelor tangente si normalelor la suprafet ele:
1) x = 2u v, y = u
2
+v
2
, z = u
3
v
3
, n punctul M
0
(3, 5, 7).
2) x = u +v, y = u v, z = uv, n punctul M
0
de coordonate parametrice (2, 1).
3) z = x
3
+y
3
, n punctul M
0
(1, 2, 9).
4) x
2
+y
2
+z
2
168 = 0, n punctul M
0
(3, 4, 12).
5) x
2
2y
2
3z
2
4 = 0, n punctul M
0
(3, 1, 1).
6)
x
2
a
2
+
y
2
b
2
+
z
2
c
2
1 = 0, n punctul M
0
(x
0
, y
0
, z
0
) de pe suprafat a.
R: 1) N = r
u
r
v
, u
0
= 2, v
0
= 1, 18x + 3y 4z 41 = 0.
2) 3x y 2z 4 = 0.
3) N = pi qj +k, cu p = f
x
, q = f
y
, 3x + 12y z 18 = 0.
4) N = F
x
i +F
y
j +F
z
k, 3x + 4y + 12z 169 = 0.
5) 3x 2y + 3z 4 = 0.
6)
x
0
x
a
2
+
y
0
y
b
2
+
z
0
z
c
2
1 = 0.
13.3.7 Sa se gaseasca ecuat ia planului tangent n punctul M
0
(u
0
, v
0
), cu cos u
0
=
3
5
,
cos v
0
=
4
5
, (u
0
, v
0
)
_
0,

2
_
, la:
1) Pseudosfera
x = a sinucos v, y = a sinusinv, z = a
_
lntg
u
2
+ cos u
_
.
2) Elicoidul normal
x = ucos v, y = usinv, z = au.
3) Torul
x = (7 + 5 cos u) cos v, y = (7 + 5 cos u) sinv, z = 5 sinu,
R: 1) xcos ucos v +y cos usinv z sinu +a(lntg
u
2
) sinu) = 0.
2) axsinv ay cos v +uz auv = 0.
3) 12x + 9y + 29z 230 = 0.
13.3.8 Sa se gaseasca ecuat ia planului tangent suprafet ei: xyz = 1, paralel cu planul:
x +y +z = 0.
R: y
0
z
0
= 1, x
0
z
0
= 1, x
0
y
0
= 1, cu x
0
y
0
z
0
= 1, M
0
(1, 1, 1), x +y +z 3 = 0.
13.3. SUPRAFET E 147
13.3.9 Sa se arate ca planele tangente la suprafat a xyz = a
3
formeaza cu planele de
coordonate un tetraedru de volum constant.
R: Planul tangent la suprafat a n punctul ei M
0
(x
0
, y
0
, z
0
) are ecuat ia: y
0
z
0
x +
z
0
x
0
y +x
0
y
0
z 3a
3
= 0. Se obt ine 1 =
9a
3
2
.
13.3.10 Sa se arate ca planele tangente la suprafat a de ecuat ie z = x
3
+ y
3
, n
punctele M
0
(, , 0) formeaza un fascicul.
R:
2
(x +y) z = 0.
13.3.11 Sa se gaseasca prima forma fundamentala a urmatoarelor suprafet e de ro-
tat ie:
1) x = f(u) cos v, y = f(u) sinv, z = g(u).
2) x = Rcos ucos v, y = Rcos usinv, z = Rsinu (sfera).
3) x = a cos ucos v, y = a cos usinv, z = c sinv (elipsoidul de rotat ie).
4) x = a chucos v, y = a chusinv, z = c shu (hiperboloidul cu o panza).
5) x = a shucos v, y = a sh usinv, z = c shu (hiperboloidul cu doua panze).
6) x = ucos v, y = usinv, z = u
2
(paraboloidul de rotat ie).
7) x = Rcos v, y = Rsinv, z = u (cilindrul circular).
8) x = ucos v, y = usinv, z = ku (conul circular).
9) x = (a +b cos u) cos v, y = (a +b cos u) sinv, z = b sinu (torul).
10) x = a ch
u
a
cos v, y = aa ch
u
a
sinv, z = u (catenoidul).
11) x = a sinucos v, y = a sinusinv, z = a
_
lntg
u
2
+ cos u
_
(pseudosfera).
R: Prima forma fundamentala a suprafet ei este
(dr) = Edu
2
+ 2Fdudv +Gdv
2
,
unde E = r
2
u
, F = r
u
r
v
, G = r
2
v
. Se obt ine:
1) (du, dv) = (f
2
(u) +g
2
(u))du
2
+f
2
(u)dv
2
.
2) (du, dv) = R
2
(du
2
+ cos
2
v dv
2
).
3) (du, dv) = (a
2
sin
2
u +c
2
cos
2
u)du
2
+a
2
cos
2
udv
2
.
4) (du, dv) = (a
2
sh
2
u +c
2
ch
2
u)du
2
+a
2
ch
2
udv
2
.
5) (du, dv) = (a
2
ch
2
u +c
2
sh
2
u)du
2
+a
2
sh
2
udv
2
.
6) (du, dv) = (1 +u
2
)du
2
+u
2
dv
2
.
7) (du, dv) = du
2
+R
2
dv
2
.
8) (du, dv) = (1 +k
2
)du
2
+u
2
dv
2
.
9) (du, dv) = b
2
du
2
+ (a +b cos u)
2
dv
2
.
10) (du, dv) = ch
2
u
a
du
2
+a
2
ch
2
u
a
dv
2
.
11) (du, dv) = a
2
ctg
2
udu
2
+a
2
sin
2
udv
2
.
13.3.12 Se da suprafat a: x = u
2
+v
2
, y = u
2
v
2
, z = uv.
1) Sa se gaseasca prima forma fundamentala a suprafet ei.
2) Sa se calculeze elementul de arc al curbelor: u = 2, v = 1, v = au.
3) Sa se calculeze lungimea arcului curbei v = au cuprins ntre punctele sale de
intersect ie cu curbele u = 1, u = 2.
A
R: 1) (du, dv) = (8u
2
+v
2
)du
2
+ 2uvdudv + (8v
2
+u
2
)dv
2
.
2) ds =
_
(du, dv) = 2
2v
2
+ 1dv, ds =
8u
2
+ 1du, ds = 2u
2a
4
+a
2
+ 2du.
3) s = 3
2a
4
+a
2
+ 2.
13.3.13 Sa se gaseasca unghiul dintre liniile u + v = 0, u v = 0 de pe elicoidul
normal:
x = ucos v, y = usinv, z = av.
R: cos =
_
1 a
2
_
/
_
1 +a
2
_
.
13.3.14 Sa se gaseasca unghiul dintre liniile v = 2u, v = 2u de pe o suprafat a a
c arei prima forma fundamentala este (du, dv) = du
2
+dv
2
.
R: cos = 3/5.
13.3.15 Sa se gaseasca unghiul dintre liniile v = u + 1, v = 3 u de pe suprafat a:
x = ucos v, y = usinv, z = u
2
.
R: cos = 2/3.
13.3.16 Sa se gaseasca aria triunghiului curbiliniu marginit de liniile u = av si
v = 1 de pe o suprafat a a carei prima forma fundamentala este (du, dv) = du
2
+
(u
2
+a
2
)dv
2
.
R: Elementul de arie al suprafet ei r = r(u, v) este: dS =

EGF
2
dudv. In
cazul nostru: dS =
u
2
+a
2
dudv. Deci
/ =
_
1
0
__
av
av
_
u
2
+a
2
du
_
dv = a
2
_
2
3

1
3
2 + ln
_
1 +
2
_
_
.
13.3.17 Sa se gaseasca aria patrulaterului curbiliniu marginit de liniile u = 0, u = a,
v = 0 si v = 1 de pe elicoidul normal: x = ucos v, y = usinv, z = av.
R: / =
1
2
a
2
_
2 + ln(1 +
2)
_
.
CAPITOLUL 14
ECUATII SI SISTEME
DIFERENTIALE LINIARE
14.1 Sisteme diferent iale liniare de ordinul ntai
14.1.1 Se da sistemul:
x
=
3
t
x
1
t
y, y
=
1
t
x
1
t
y, t > 0.
Sa se verice ca:
x
1
(t) =
1
t
2
, y
1
(t) =
1
t
2
; x
2
(t) =
1
t
2
lnt, y
2
(t) =
1
t
2
(1 + lnt),
formeaza un sistem fundamental de solut ii si sa se scrie solut ia generala a sistemului.
R: Solut ia generala este:
x(t) =
1
t
2
(C
1
+C
2
lnt) , y(t) =
1
t
2
(C
1
lnt +C
2
(1 + lnt)) .
x
=
1
t
x +
1
t
y, y
=
4
t
x +
3
t
y + 2, t > 0.
Sa se verice ca:
x
1
(t) = t, y
1
(t) = 2t; x
2
(t) = t lnt, y
2
(t) = t(1 + 2 lnt),
R: O solut ie particulara a sistemului este: x
(t) = t ln
2
t, y
(t) = 2t(ln
2
t + lnt).
149
150 CAPITOLUL 14. ECUAT II SI SISTEME DIFERENT IALE LINIARE
tx
= x +y, ty
= y +
t
(t + 1)
2
ln(t + 1), t > 0.
Sa se verice ca:
x
1
(t) = t, y
1
(t) = 0; x
2
(t) =
1
t
, y
2
(t) =
2
t
,
R: O solut ie particulara a sistemului este: x
= ln(t + 1), y
=
t
t + 1
ln(t + 1).
x
=
4
t
x
4
t
2
y +
1
t
, y
= 2 x
1
t
y +t, t (0, ).
Sa se verice ca: x
1
(t) = 1, y
1
(t) = t si x
2
(t) = 2t
2
, y
2
(t) = t
3
, t (0, ), formeaza
un sistem fundamental de solut ii si sa se scrie solut ia generala a sistemului.
R: Deoarece W(t) = t
3
,= 0, cele doua solut ii formeaza un sistem fundametal de
solut ii pentru sistemul dat si deci solut ia generala a sistemului omogen corespunzator
este
x(t) = C
1
+ 2C
2
t
2
, y(t) = C
1
t +C
2
t
3
.
Cautam pentru sistemul neomogen o solut ie particulara de forma
x
(t) = u(t) + 2t
2
v(t), y(t) = t u(t) +t
3
v(t).
Derivand si nlocuind n sistem, obt inem
u
+ 2t
2
v
=
1
t
, u
+t
3
v
= t,
sau, rezolvand n privint a lui u
si v
:
u
= 2
1
t
, v
=
1
t
2
+
1
t
3
,
de unde, prin integrare u(t) = 2t lnt, v(t) =
1
t

1
2t
2
. Inlocuind n x
(t) si y
(t),
obt inem solut ia particulara a sistemului neomogen
x
(t) = 4t 1 lnt, y
(t) = 3t
2
1
2
t t lnt
si deci solut ia generala a sistemului neomogen este
x(t) = C
1
+ 2C
2
t
2
+ 4t 1 lnt, y(t) = C
1
t +C
2
t
3
+ 3t
2
1
2
t t lnt, t > 0.
14.2. SISTEME DIFERENT IALE LINIARE CU COEFICIENT I CONSTANT I 151
14.2 Sisteme diferent iale liniare cu coecient i con-
stant i
14.2.1 Sa se determine solut ia generala a sistemului diferent ial liniar omogen cu
coecient i constant i:
x
= 3y 4z, y
= z, z
= 2x +y.
R: Matricea transformarii liniare asociate este
A =
_
_
0 3 4
0 0 1
2 1 0
_
_
.
Ecuat ia caracteristica a transformarii liniare T este
3
7 6 = 0, cu radacinile
1
= 1,
2
= 2,
3
= 3, simple. Deci transformarea T poate adusa la expresia
canonica. Vectorii proprii corespunzatori sunt
u
1
= (1, 1, 1), u
2
= (5, 2, 4), u
3
= (5, 1, 3).
Deci funct iile
x
1
(t) = e
t
(1, 1, 1), x
2
(t) = e
2t
(5, 2, 4), x
3
(t) = e
3t
(5, 1, 3)
formeaza un sistem fundamental de solut ii. Solut ia generala a sistemului se scrie
atunci
_
_
_
x(t) = C
1
e
t
+ 5C
2
e
2t
+ 5C
3
e
3t
,
y(t) = C
1
e
t
+ 2C
2
e
2t
+ C
3
e
3t
, t R.
z(t) = C
1
e
t
+ 4C
2
e
2t
3C
3
e
3t
,
14.2.2 Sa se determine solut ia generala a sistemului
x
= y, y
= x.
R: Ecuat ia caracteristica este
2
+ 1 = 0 si deci
1
= i,
2
= i, iar vectorii
proprii corespunzatori u
1
= (1, i), u
2
= (1, i). Un sistem fundamental de solut ii
(complexe) va
x
1
(t) = (e
it
, ie
it
), x
2
(t) = (e
it
, ie
it
).
Prin schimbarea precedenta, obt inem sistemul fundamental de solut ii (reale)
y
1
(t) = (cos t, sint), y
2
(t) = (sint, cos t),
ncat, solut ia generala a sistemului diferent ial dat se va scrie
x(t) = C
1
cos t +C
2
sint, y(t) = C
1
sint +C
2
cos t.
14.2.3 Sa se determine solut iile generale ale sistemelor:
1)
_
x
= x +y,
y
= x y.
2)
_
x
= 3x + 8y,
y
= x 3y.
R: Avem:
1) x(t) = C
1
e
t
2
+C
2
e
t
2
, y (t) = C
1
_
2 1
_
e
t
2
C
2
_
2 + 1
_
e
t
2
.
2) x(t) = 4C
1
e
t
2C
2
e
t
, y (t) = C
1
e
t
+C
2
e
t
.
14.2.4 Sa se determine solut ia sistemului: x
= 2x + y, y
= x + 2y, care satisface

condit iile init iale: x(0) = 1, y (0) = 3.
R: x(t) = 2e
3t
e
t
, y (t) = 2e
3t
+e
t
.
14.2.5 Sa se determine solut ia generala a sistemului x
= y, y
= x + 2y.
R: Ecuat ia caracteristica este ( 1)
2
= 0 si deci
1
= 1, cu m
1
= 2, iar vectorul
propriu corespunzator u
1
= (1, 1). Transformarea liniara T nu poate adusa la
expresia canonica. Cautam atunci solut ia generala sub forma
x(t) = (a +bt)e
t
, y(t) = (c +dt)e
t
.
Derivand si nlocuind n sistem, obt inem pentru a, b, c, d sistemul: a +b = c, b = d,
ac +d = 0, b 2c +d = 0, care este compatibil dublu nedeterminat. Luand a = C
1
,
b = C
2
, gasim c = C
1
+C
2
, d = C
2
a.. solut ia generala va
x(t) = (C
1
+C
2
t)e
t
, y(t) = (C
1
+C
2
+C
2
t)e
t
.
14.2.6 Sa se rezolve sistemul liniar: x
= Ax, n care:
A =
_
_
2 1 0
1 0 2
0 1 2
_
_
.
R: Valorile proprii ale matricei A sunt:
1
= 2, m
1
= 1, u
1
= (2, 0, 1),
2
= 1,
m
2
= 2, u
2
= (1, 1, 1). O solut ie a sistemului este x
1
(t) = (2, 0, 1)e
2t
. Corespunzator
valorii proprii
2
= 1, m
2
= 2, cautam o solut ie de forma:
x(t) = (a
1
+b
1
t, a
2
+b
2
t, a
3
+b
3
t)e
t
.
Se obt ine prin identicare: x(t) = (C
2
+ C
3
t, C
2
C
3
+ C
3
t, C
2
+ C
3
t)e
t
. Solut ia
generala este:
_
_
_
x(t) = 2C
1
e
2t
+ (C
2
+C
3
t)e
t
,
y(t) = (C
2
C
3
+C
3
t)e
t
,
z(t) = C
1
e
t
+ (C
2
+C
3
t)e
t
.
14.2.7 Sa se rezolve sistemele de ecuat ii diferent iale omogene:
1)
_
x
= 2x +y,
y
= x + 4y.
2)
_
x
= x 5y,
y
= 2x y.
3)
_
x
= 5x y,
y
= x + 3y.
R: 1)
2
6 + 9 = 0,
1
= 3, m
1
= 2. Cautam solut ia sub forma:
x(t) = (a
1
+b
1
t, a
2
+b
2
t)e
3t
. Se obt ine:
x(t) = (C
1
+C
2
t)e
3t
, y(t) = (C
1
+C
2
+C
2
t)e
3t
.
2)
2
+ 9 = 0,
1
= 3i,
2
= 3i. Se obt in solut iile complexe:
x
1
(t) =
_
1
2
+
3
2
i, 1
_
e
3it
, x
2
(t) =
_
1
2

3
2
i, 1
_
e
3it
.
Dar:
_
_
1
2
(x
1
(t) +x
2
(t)) =
_
1
2
cos 3t
3
2
sin3t, cos 3t
_
,
1
2i
(x
1
(t) x
2
(t)) =
_
1
2
cos 3t +
3
2
sin3t, sin3t
_
,
sunt solut ii liniar indepen-
dente reale.
Deci:
_
_
_
x(t) = C
1
_
1
2
cos 3t
3
2
sin3t
_
+C
2
_
3
2
cos 3t +
1
2
sin3t
_
,
y(t) = C
1
cos 3t +C
2
sin3t.
3) x(t) = (C
1
+C
2
+C
2
t) e
4t
, y (t) = (C
1
+C
2
t) e
4t
.
1)
_
x
= 4x 3y,
y
= 3x + 4y.
2)
_
x
= 12x 5y,
y
= 5x + 12y.
3
_
x
= x 5y,
y
= 2x y.
R: Avem:
1) x(t) = (C
1
cos 3t C
2
sin3t) e
4t
, y (t) = (C
1
sin3t +C
2
cos 3t) e
4t
.
2) x(t) = (C
1
cos 5t C
2
sin5t) e
12t
, y (t) = (C
1
sin5t +C
2
cos 5t) e
12t
.
3) x(t) = C
1
cos 3t + (5C
2
3C
1
) sin3t, y (t) = C
2
sin3t + (2C
1
3C
2
) cos 3t.
1)
_
_
_
x
= 3x y +z,
y
= x + 5y z,
z
= x y + 3z.
2)
_
_
_
x
= 2x +y,
y
= x + 3y z,
z
= x + 2y + 3z.
3)
_
_
_
x
= x +y +z,
y
= x y +z,
z
= x +y +z.
R: 1)
3
11
2
+ 36 36 = 0,
1
= 2,
2
= 3,
3
= 6. Se obt ine:
_
_
_
x(t) = C
1
e
2t
+C
2
e
3t
+C
3
e
6t
,
y(t) = C
2
e
3t
2C
3
e
6t
,
z(t) = C
1
e
2t
+C
2
e
3t
+C
3
e
6t
.
2)
3
8
2
+ 22 20 = 0, valorile proprii: 2, 3 +i, 3 i si deci:
x
1
(t) = (1, 0, 1) e
2t
, x
2
(t) = (1, 1 +i, 2 i)e
(3+i)t
, x
3
(t) = (1, 1 i, 2 +i)e
(3i)t
.
Solut ia reala este:
_
_
_
x(t) = C
1
e
2t
+ (C
2
cos t +C
3
sint)e
3t
,
y(t) = (C
2
(cos t sint) +C
3
(cos t + sin t)) e
3t
,
z(t) = C
1
e
2t
+ (C
2
(2 cos t + sint) C
3
(cos t 2 sin t)) e
3t
.
3)
_
_
_
x(t) = C
1
e
2t
C
2
e
2t
+C
3
e
t
,
y (t) = C
1
e
2t
+C
2
e
2t
+C
3
e
t
,
z (t) = 2C
1
e
2t
C
3
e
t
.
1)
_
_
_
x
= 2y,
y
= 2z,
z
= 2x.
2)
_
_
_
x
= y +z,
y
= z +x,
x
= x +y.
3)
_
_
_
x
= 6x 12y z,
y
= x 3y z,
z
= 4x + 12y + 3z.
R: Avem:
1)
_
_
x(t) = C
1
e
t
sint
3 +C
2
e
t
cos t
3 +C
3
e
2t
,
y (t) =
1
2
_
C
1
+C
2
3
_
e
t
sint
3 +
1
2
_
C
1
3 C
2
_
e
t
cos t
3 +C
3
e
2t
,
z (t) =
1
2
_
C
1
C
2
3
_
e
t
sint
3
1
2
_
C
1
3 +C
2
_
e
t
cos t
3 +C
3
e
2t
.
2) x(t) = C
1
e
t
+C
2
e
2t
, y (t) = (C
1
+C
3
) e
t
+C
2
e
2t
, z (t) = C
2
e
2t
+C
3
e
t
.
3)
_
_
x(t) = 2C
1
e
t
+
7
3
C
2
e
2t
+ 3C
3
e
3t
,
y (t) = C
1
e
t
+C
2
e
2t
+C
3
e
3t
,
z (t) = 2C
1
e
t
8
3
C
2
e
2t
3C
3
e
3t
.
14.2.11 Sa se rezolve sistemul omogen, cu condit iile init iale precizate:
_
_
_
x
= 8y,
y
= 2z,
z
= 2x + 8y 2z,
_
_
_
x(0) = 4,
y (0) = 0,
z (0) = 1.
R: x(t) = 4e
2t
2 sin4t, y (t) = e
2t
cos 4t, z (t) = e
2t
2 sin4t.
14.2.12 Sa se determine solut ia generala a sistemelor de ecuat ii diferent iale liniare
neomogene:
1)
_
x
= 2x +y + 2e
t
,
y
= x + 2y + 3e
4t
.
2)
_
x
= 2x + 4y + cos t,
y
= x 2y + sint.
R: Avem:
1) x(t) = C
1
e
t
+C
2
e
3t
+te
t
e
4t
, y(t) = C
1
e
t
+C
2
e
3t
(t + 1)e
t
2e
4t
.
2) x(t) = C
1
t +C
2
+ 2 sin t, y(t) = 2C
1
t C
1
2C
2
3 sin t 2 cos t.
14.2.13 Sa se determine solut ia problemei lui Cauchy pentru sistemul:
x
= x +y, y
= 2x + 4y,
cu condit iile init iale: x(0) = 0, y(0) = 1.
R: x(t) = (1 t) cos t sint, y(t) = (t 2) cos t +t sint.
14.2.14 Sa se determine solut ia generala a sistemelor diferent iale liniare cu coeci-
ent i constant i:
1) x
= y + 1, y
= x + 1.
2) x
= 2x 4y + 1 + 4t, y
= x +y +
3
2
t
2
.
3) x
= 3x
1
2
y 3t
2
1
2
t +
3
2
, y
= 2y 2t 1.
R: Avem:
1) x(t) = C
1
e
t
+C
2
e
t
1, y(t) = C
1
e
t
C
2
e
t
1.
2) x(t) = C
1
e
2t
+ 4C
2
e
3t
+t +t
2
, y(t) = C
1
e
2t
+C
2
e
3t
1
2
t
2
.
3) x(t) = C
1
e
2t
+C
2
e
3t
+t +t
2
, y(t) = 2C
1
e
2t
+ 1 +t.
ent i constant i:
1)
_
x
= 4x + 6y,
y
= 2x + 3y +t.
2)
_
x
= y +e
3t
,
y
= x + 2e
3t
.
R: Avem:
1) x(t) =
3
2
C
1
+2C
2
e
7t
3
7
t
2
6
49
t
6
343
, y (t) = C
1
+C
2
e
7t
3
49
t +
2
7
t
2
3
343
.
2) x(t) = C
1
e
t
+C
2
e
t
+
1
8
e
3t
, y (t) = C
1
e
t
+C
2
e
t
+
5
8
e
3t
.
14.2.16 Sa se rezolve urmatoarele sisteme, cu condit iile init iale precizate:
1)
_
x
= 2x +y,
y
= x + 2y,
_
x(0) = 1,
y (0) = 3.
2)
_
x
= 3x + 8y,
y
= x 3y,
_
x(0) = 6,
y (0) = 2.
R: Avem:
1) x(t) = 2e
3t
e
t
, y (t) = 2e
3t
+e
t
.
2) x(t) = 4e
t
+ 2e
t
, y (t) = e
t
e
t
.
14.2.17 Sa se rezolve urmatoarele sisteme, cu condit iile init iale precizate:
1)
_
x
= y +t,
y
= x +e
t
,
_
x(0) = 1,
y (0) = 0.
2)
_
x
= 3x y + sint,
y
= 4x + 3y + cos t,
_
x(0) = 1,
y (0) = 1.
R: Avem:
1) x(t) =
3
4
e
t
+
5
4
e
t
1 +
1
2
e
t
t, y (t) =
5
4
e
t
5
4
e
t
+
1
2
e
t
t t.
2) x(t) =
9
26
cos t
3
13
sint +
75
104
e
5t
+
5
8
e
t
,
y (t) =
21
26
cos t
1
26
sint
75
52
e
5t
+
5
4
e
t
.
ent i constant i:
1)
_
_
_
x
= 2x +y 2z t + 2,
y
= x + 1,
z
= x +y z + 1 t.
2)
_
_
_
x
= 4x + 2y + 5z + 4t 2e
t
4,
y
= 6x y 6z 6t 6,
z
= 8x + 3y + 9z 3e
t
+ 8t 9.
R: Avem:
1)
_
_
_
x(t) = C
1
e
t
+C
2
sint +C
3
cos t,
y(t) = C
1
e
t
+C
2
cos t C
3
sint +t,
z(t) = C
2
sint +C
3
cos t + 1.
2)
_
_
_
x(t) = C
1
e
2t
+ (C
2
t +C
2
+C
3
)e
t
+t,
y(t) = 2C
1
e
2t
+ 3C
2
e
t
+e
t
,
z(t) = 2C
1
e
2t
+ (C
2
t +C
3
) e
t
+ 1.
14.3 Ecuat ii diferent iale liniare de ordinul n
14.3.1 Se da ecuat ia diferent iala liniara omogena de ordinul al doilea:
x
+a
1
(t)x
+a
2
(t)x = 0, t I.
Sa se arate ca daca (x
1
(t), x
2
(t)) formeaza un sistem fundamental de solut ii al carui
wronskian este W(t), atunci W este solut ie a ecuat iei diferent iale: W
+a
1
(t)W = 0
si sa se deduca formula lui Abel - Ostrogradski - Liouville:
W(t) = W(t
0
) exp
_
_
t
t
0
a
1
(t)dt
_
, t
0
I.
Generalizare.
R: Avem: x
i
(t) +a
1
(t)x
i
(t) +a
2
(t)x
i
(t) = 0, pentru i = 1, 2. Dar,
W
(t) =
d
dt
x
1
(t) x
2
(t)
x
1
(t) x
2
(t)
x
1
(t) x
2
(t)
a
1
x
1
(t) a
1
x
2
(t)
= a
1
(t)W(t).
14.3.2 Se da sistemul de funct ii liniar independente (x
1
(t), x
2
(t)). Sa se arate ca
ecuat ia diferent iala liniara omogena a carei solut ie generala este:
x(t) = C
1
x
1
(t) +C
2
x
2
(t),
cu C
1
si C
2
constante arbitrare, este:
x
1
(t) x
2
(t) x
x
1
(t) x
2
(t) x
(t) x
(t) x
= 0.
Generalizare.
R: Derivand x(t) de doua ori, prin eliminarea lui C
1
si C
2
ntre cele trei relat ii se
obt ine ecuat ia din enunt .
14.3. ECUAT II DIFERENT IALE LINIARE DE ORDINUL N 157
14.3.3 Sa se formeze ecuat ia diferent iala omogena al carui sistem fundamental de
solut ii este:
1) x
1
(t) = sint, x
2
(t) = cos t.
2) x
1
(t) = e
t
, x
2
(t) = te
t
.
3) x
1
(t) = t, x
2
(t) = t
2
.
4) x
1
(t) = e
t
, x
2
(t) = e
t
sint, x
3
(t) = e
t
cos t.
R: 1) x
+x = 0. 2) x
2x
+x = 0. 3) x
2tx
+2x = 0. 4) x
3x
+4x
2x =
0.
14.3.4 Sa se arate ca ecuat ia diferent iala x
+a
2
x = 0, a R 0 admite solut iile
x
1
(t) = cos at, x
2
(t) = sinat si sa se scrie solut ia generala.
R: Wronskianul sistemului (x
1
(t), x
2
(t)) este
W(t) =
cos at sinat
a sinat a cos at
= a ,= 0.
Deci (x
1
(t), x
2
(t)) formeaza un sistem fundamental de solut ii pentru ecuat ia data, iar
solut ia ei generala este
x(t) = C
1
cos at +C
2
sinat, t R.
cu C
1
, C
2
constante arbitrare.
14.3.5 Sa se integreze ecuat ia x
+a
2
x = cos at, a R 0. Sa se gaseasca solut ia
problemei lui Cauchy cu condit iile init iale x
_
a
_
= 0, x
a
_
=

2a
.
R: Solut ia generala a ecuat iei omogene asociate este
x(t) = C
1
cos at +C
2
sinat, t R.
Caut am o solut ie particulara pentru ecuat ia neomogena sub forma
x
(t) = u
1
(t) cos at +u
2
(t) sinat, t R.
n care u
1
(t) si u
2
(t) verica sistemul
u
1
cos at +u
2
sinat = 0, au
1
sinat +au
2
cos at = cos at.
Rezulta
u
1
=
1
2a
sin2at, u
2
=
1
2a
(1 + cos 2at).
De unde, pana la constante aditive arbitrare, obt inem
u
1
(t) =
1
4a
2
cos 2at, u
2
(t) =
1
2a
t +
1
4a
2
sin2at.
Avem deci solut ia particulara
x
(t) =
1
4a
2
cos at +
1
2a
t sinat, t R.
Solut ia generala a ecuat iei date se scrie atunci
x(t) = C
1
cos at +C
2
sinat +
1
4a
2
cos at +
1
2a
t sinat, t R.
cu C
1
, C
2
constante arbitrare. Solut ia problemei lui Cauchy cu condit iile init iale
x
_
a
_
= 0, x
a
_
=

2a
, cum C
1
=
1
4a
2
, C
2
= 0, este x(t) =
t
2a
sinat.
14.3.6 Sa se integreze urmatoarele ecuat ii stiind ca ecuat iile omogene corespunza-
toare admit solut iile indicate:
1) (2t + 1)x
+ 4tx
4x = (2t + 1)
2
, x
1
= t, x
2
= e
2t
.
2) (t
2
+ 1)x
2tx
+ 2x = 2(t
2
+ 1)e
t
, x
1
= t, x
2
= t
2
1.
3) tx
= x
tx
+x = t
2
, x
1
= t, x
2
= e
t
, x
3
= e
t
.
R: Avem:
1) x(t) = C
1
t +C
2
e
2t
+t
2
1
2
t +
1
4
.
2) x(t) = C
1
t +C
2
_
t
2
1
_
+ (t 1)
2
e
t
.
3) x(t) = C
1
t +C
2
e
t
+C
3
e
t
+t
2
+ 2.
+
2
t
x
+ x = 0, daca x
1
(t) =
sint
t
este o solut ie
particulara.
R: Se face schimbarea de variabila dependenta x = x
1
(t) y. Se obt ine:
x(t) =
1
t
(C
1
sint +C
2
cos t).
14.3.8 Sa se integreze ecuat ia t
2
(lnt 1)x
tx
+ x = 0, daca x
1
(t) = t este o
solut ie particulara.
R: x(t) = C
1
t C
2
lnt.
14.4 Ecuat ii de ordinul n cu coecient i constant i
14.4.1 Sa se gaseasca solut iile generale ale ecuat iilor diferent iale liniare de ordinul
al doilea cu coecient i constant i:
1) x
5x
+ 6x = 0. 2) x
9x = 0. 3) x
= 0.
4) x
+x = 0. 5) x
2x
+ 2x = 0. 6) x
+ 4x
+ 13x = 0.
14.4. ECUAT II DE ORDINUL N CU COEFICIENT I CONSTANT I 159
R: 1) Ecuat ia caracteristica r
2
5r +6 = 0, are radacinile r
1
= 2, r
2
= 3. Solut ia
generala este x(t) = C
1
e
2t
+C
2
e
3t
.
2) x(t) = C
1
e
3t
+C
2
e
2t
.
3) x(t) = C
1
+C
2
e
t
.
4) x(t) = C
1
cos t +C
2
sint.
5) x(t) = e
t
(C
1
cos t +C
2
sint).
6) x(t) = e
2t
(C
1
cos 3t +C
2
sin3t).
+x =
1
cos t
, t R k +

2
.
R: Ecuat ia omogena x
+x = 0 are ecuat ia caracteristica r

2
+1 = 0, cu radacinile
r
1
= i, r
2
= i. Solut ia generala a ecuat iei omogene este deci
x(t) = C
1
cos t +C
2
sint.
Caut am o solut ie particulara pentru ecuat ia neomogena sub forma
x
(t) = u
1
(t) cos t +u
2
(t) sint,
cu u
1
cos t + u
2
sint = 0, u
1
sint + u
2
cos t =
1
cos t
, de unde u
1
= tg t, u
2
= 1 si
deci
u
1
(t) = ln [ cos t[, u
2
(t) = t,
ncat, solut ia generala a ecuat iei neomogene va
x(t) = C
1
cos t +C
2
sint + cos t ln[ cos t[ +t sint.
14.4.3 Sa se gaseasca solut iile generale ale ecuat iilor diferent iale liniare cu coecient i
constant i de ordinul al doilea, neomogene:
1) 2x
x = 4te
2t
. 2) x
2x
+x = te
t
. 3) x
+x = t sint.
4) x
+x = t
2
+t. 5) x
+x
= t 2. 6) x
x = te
2t
.
7) x
7x
+ 6x = sint. 8) x
+ 4x = t sin2t. 9) x
+ 3x
+ 2x = t sint.
R: 1) Se cauta o solut ie particulara de forma: x
(t) = e
2t
(At +B). Se obt ine
x(t) = C
1
e
t
+C
2
e
t
2
+e
2t
_
4
5
t
28
25
_
.
2) Se cauta o solut ie particulara de forma:
x
(t) = t
2
e
t
(At +B).
Se obt ine x(t) = (C
1
+C
2
t) e
t
+
1
6
t
3
e
t
.
3) Se cauta o solut ie particulara de forma:
x
(t) = t[(At +B) cos t + (Ct +D) sint].

Se obt ine x(t) = C
1
cos t +C
2
sint
t
2
4
cos t +
t
4
sint.
4) x(t) = 2 +t +t
2
+C
1
cos t +C
2
sint.
5) x(t) = C
1
+C
2
e
t
3t +
1
2
t
2
.
6) x(t) = C
1
e
t
+C
2
e
t
+
1
3
_
t
4
3
_
e
2t
.
7) x(t) = C
1
e
t
+C
2
e
6t
+
7
74
cos t +
5
74
sint.
8) x(t) = C
1
cos 2t +C
2
sin2t
1
8
t
2
cos 2t +
1
16
t sin2t +
1
64
cos 2t.
9) x(t) = C
1
e
2t
+C
2
e
t
+
_
3
10
t +
17
50
_
cos t +
_
1
10
t +
3
25
_
sint.
constant i de ordinul al doilea, neomogene:
1) x
+x
= 4t
2
e
t
.
2) x
+ 10x
+ 25x = 4e
5t
.
3) x
6x
+ 9x = 25e
t
sint.
4) x
+ 2x
+ 5x = e
t
cos 2t.
R: Avem:
1) x(t) = C
1
+C
2
e
t
+
_
2t
2
6t + 7
_
e
t
.
2) x(t) = (C
1
+C
2
t) e
5t
+ 2t
2
e
5t
.
3) x(t) = C
1
e
3t
+C
2
e
3t
t + (4 cos t + 3 sin t) e
t
.
4) x(t) = C
1
e
t
cos 2t +C
2
e
t
sin2t +
1
4
te
t
sin2t.
constant i de ordin mai mare decat doi:
1) x
13x
+ 12x
= 0 2) x
+x = 0. 3) x
(4)
2x
= 0.
4) x
3x
+ 3x
x = 0. 5) x
(4)
+ 8x
+ 16x = 0. 6) x
(4)
2x
+x = 0.
7) x
2x
3x
= 0. 8) x
+ 2x
+x
= 0. 9) x
+ 4x
+ 13x
= 0.
R: Avem:
1) x(t) = C
1
+C
2
e
t
+C
3
e
12t
.
2) x(t) = C
1
e
t
+e
t
2
_
C
2
cos
3
2
t +C
3
sin
3
2
t
_
.
3) x(t) = C
1
+C
2
t +C
3
e
t
2
+C
4
e
t
2
.
4) x(t) = e
t
_
C
1
+C
2
t +C
3
t
2
_
.
5) x(t) = (C
1
+C
2
t) cos 2t + (C
3
+C
4
t) sin2t.
6) x(t) = (C
1
+C
2
t) e
t
+ (C
3
+C
4
t) e
t
.
7) x(t) = C
1
+C
2
e
t
+C
3
e
3t
.
8) x(t) = C
1
+ (C
2
+C
3
t) e
t
.
9) x(t) = C
1
+ (C
2
cos 3t +C
3
sin3t) e
2t
.
14.4. ECUAT II DE ORDINUL N CU COEFICIENT I CONSTANT I 161
constant i:
1) x
+ 4x
+ 5x = 0.
2) x
(5)
2x
(4)
+ 2x
4x
+x
2x = 0.
3) x
(4)
+ 4x
+ 8x
+ 8x
+ 4x = 0.
4) x
(4)
4x
+ 5x
4x
+ 4x = 0.
R: Avem:
1) x(t) = (C
1
cos t +C
2
sint) e
2t
.
2) x(t) = (C
1
+C
2
t) cos t + (C
3
+C
4
t) sint +C
5
e
2t
.
3) x(t) = [(C
1
+C
2
t) cos t + (C
3
+C
4
t) sint] e
t
.
4) x(t) = C
1
cos t +C
2
sint + (C
3
+C
4
t) e
2t
.
14.4.7 Sa se gaseasca solut ia generala a ecuat iei
x
(4)
+ 2x
+ 5x
+ 8x
+ 4x = 40e
t
+ cos t.
R: Ecuat ia caracteristica r
4
+ 2r
3
+ 5r
2
+ 8r + 4 = 0 are radacinile r
1
= r
2
= 1
si r
3
= 2i, r
4
= 2i. Solut ia generala a ecuat iei omogene se scrie
x(t) = (C
1
+C
2
t)e
t
+C
3
cos 2t +C
4
sin2t, t R.
Deoarece r = 1 este radacina dubla pentru ecuat ia caracteristica, vom cauta o
solut ie particulara de forma
x
(t) = At
2
e
t
+Bcos t +C sint.
Introducand n ecuat ie si identicand coecient ii, se gaseste A = 4, B = 0, C =
1
6
si
deci solut ia generala a ecuat iei neomogene va
x(t) = (C
1
+C
2
t)e
t
+C
3
cos 2t +C
4
sin2t + 4t
2
e
t
+
1
6
sint, t R.
constant i de ordin mai mare decat doi, neomogene:
1) x
(4)
2x
+x
= e
t
.
2) x
(4)
2x
+x
= t
3
.
3) x
+x
x = t
2
+t.
4) x
= 12t
2
+ 6t.
R: 1) Se cauta x
(t) = At
2
e
t
. Rezulta x(t) = C
1
+C
2
t +
_
C
3
+C
4
t +
t
2
2
_
e
t
.
2) Se cauta x
(t) = t
2
_
A+Bt +Ct
2
+Dt
3
_
. Rezulta
x(t) = (C
1
+C
2
t) + (C
3
+C
4
t) e
t
+ 12t
2
+ 3t
3
+
1
2
t
4
+
1
20
t
5
.
3) x(t) = C
1
cos t +C
2
sint +C
3
e
t
1 3t t
2
.
4) x(t) = C
1
+C
2
t +C
3
e
t
15t
2
5t
3
t
4
.
14.4.9 Sa se gaseasca solut ia particulara a ecuat iei:
x
+ 2x
+ 2x
+x = t,
care verica condit iile init iale: x(0) = 0, x
(0) = 0, x
(0) = 0.
R: x(t) = e
t
+e
t
2
_
cos
3
2
t +
1
3
sin
3
2
t
_
+t 2.
14.5 Ecuat ia lui Euler
14.5.1 Sa se integreze ecuat iile Euler:
1) t
2
x
+tx
+x = 1. 2) t
2
x
+ 3tx
+x = 0.
3) t
2
x
4tx
+ 6x = t. 4) t
2
x
+ 2tx
6x = 0.
5) t
2
x
2tx
+ 2x = t
2
2t + 2. 6) t
2
x
tx
3x = t.
R: Avem:
1) x(t) = C
1
cos (ln t) +C
2
sin(lnt) + 1.
2) x(t) = (C
1
+C
2
lnt)
1
t
.
3) x(t) = C
1
t
3
+C
2
t
2
+
1
2
t.
4) x(t) = C
1
t
2
+C
2
1
t
3
.
5) x(t) = C
1
t +C
2
t
2
t
2
+ 2t lnt + 1 +t
2
lnt + 2t.
6) x(t) = C
1
1
t
+C
2
t
3
1
4
t.
14.5.2 Sa se integreze ecuat iile Euler:
1) (t 2)
2
x
3 (t 2) x
+ 4x = t 2.
2) t
3
x
t
2
x
+ 2tx
2x = t
3
+ 2t.
3) (4t 1)
2
x
2 (4t 1) x
+ 8x = 0.
4) (t + 1)
3
x
+ 3 (t + 1)
2
x
+ (t + 1) x = 6 ln(t + 1) .
R: Avem:
1) x(t) = t 2 + [C
1
+C
2
ln(t 2)] (t 2)
2
.
2) x(t) = C
1
t +C
2
t
2
+C
3
t lnt +
1
4
t
3
t
_
ln
2
t + 2 ln t + 2
_
.
3) x(t) = C
1
4t 1 +C
2
(4t 1).
4) x(t) =
C
1
t + 1
+
C
2
t + 1
ln(t + 1) +
1
t + 1
ln
3
(t + 1).
14.5.3 Sa se gaseasca solut ia particulara a ecuat iei:
t
2
x
= tx
+x = 2t,
care verica condit iile init iale: x(1) = 0, x
(1) = 1.
R: x(t) = t
_
lnt + ln
2
t
_
.
BIBLIOGRAFIE
[1] Gh. Atanasiu, Gh. Munteanu, M. Postolache, Culegere de probleme de
algebra liniara, geometrie analitica, diferent iala si ecuat ii diferent iale, Editura
ALL, Bucuresti, 1994.
[2] V. Barbu, Ecuat ii diferent iale, Editura Junimea, Iasi, 1985.
[3] V. T. Borcea, C. I. Davideanu, C. For ascu, Probleme de algebra liniara,
Editura Gh. Asachi Iasi, 2000.
[4] A. C ar aus u, Linear Algebra, Editura MATRIX ROM, Bucuresti, 1999.
[5] S. Chirit a, Probleme de matematici superioare, Editura Didactica si peda-
gogica, Bucuresti, 1989.
[6] Gh. Ciobanu, Gh. Slabu, Algebra liniara, geometrie analitica si diferent iala,
Culegere de probleme, vol. I si II, Rotaprint IPI, 1983.
[7] A. Corduneanu, Ecuat ii diferent iale cu aplicat ii n electrotehnic a, Editura FA-
CLA, Timisoara, 1981.
[8] A. Corduneanu, A. L. Pletea, Not iuni de teoria ecuat iilor diferent iale, Edi-
tura MATRIX ROM, Bucuresti, 1999.
[9] M. Craioveanu, I. D. Albu, Geometrie ana si euclidiana, Exercit ii, Editura
Facla Timisoara, 1982.
[10] I. Cr aciun, Gh. Procopiuc, Al. Neagu, C. Fetec au, Algebra liniara,
geometrie analitica si diferent iala si programare, Vol. I si II, Rotaprint IPI, 1984.
[11] V. Cruceanu, Elemente de algebra liniara si geometrie, Centrul de multiplicare
Univ. Iasi, 1971.
[12] C. Fetec au, E. Srbu, Probleme de geometrie analitica si diferent iala, Ro-
taprint UTI, 1993.
[13] D. Kl et enik, Probl`emes de geometrie analytique, Editions Mir, Moscou, 1981.
[14] C. Mihu, Sisteme de ecuat ii liniare si forme patratice, Editura Tehnica, Bu-
curesti, 1985.
163
164 BIBLIOGRAFIE
[15] C. Mihu, I. P. Iambor, Curbe plane, Editura Tehnica, Bucuresti, 1989.
[16] R. Miron, Introducere vectoriala n geometria analitica plana, Editura Didactica
si pedagogica, Bucuresti, 1970.
[17] Gh. Moros anu, Ecuat ii diferent iale. Aplicat ii, Editura Academiei, Bucuresti,
1989.
[18] V. Murgescu, Georgeta Teodoru, Algebra liniara si geometrie analitica,
Rotaprint IPI, 1980.
[19] E. Murgulecsu, N. Donciu, V. Popescu, Geometrie analitica n spat iu si
geometrie diferent iala, Culegere de probleme, Editura Didactica si pedagogica,
Bucuresti, 1974.
[20] Al. Neagu, Geometrie, Rotaprint UTI, 1996.
[21] Al. Neagu, Veronica Borcea, Probleme de algebra si ecuat ii diferent iale,
Rotaprint UTI, 1993.
[22] V. Ob adeanu, Elemente de algebra liniara si geometrie analitica, Editura Facla,
Timisoara, 1981.
[23] I. Pop, Curs de algebra, Rotaprint Univ. Al. I. Cuza Iasi, 1979.
[24] I. Pop, Culegere de probleme de algebra liniara, Rotaprint Univ. Al. I. Cuza
Iasi, 1982.
[25] I. P. Popescu, Geometrie ana si euclidiana, Editura Facla, Timisoara, 1984.
[26] Gh. Procopiuc, Geometrie analitica, Rotaprint UTI, 1995.
[27] Gh. Procopiuc, Matematica, Univ. Tehnica Gh. Asachi Iasi, 1999.
[28] Gh. Procopiuc, Matematica, teorie si aplicat ii, Editura Gh. Asachi Iasi,
2001.
[29] Gh. Procopiuc, N. Ionescu, Algebra liniara si geometrie, Editura Tehnica -
Info, Chisinau, 2002.
[30] M. Ros culet, Algebra liniara, geometrie analitica si geometrie diferent iala,
Editura Tehnica, Bucuresti, 1981.
[31] Gh. D. Simionescu, Not iuni de algebra vectoriala si aplicat ii n geometrie, E-
ditura Tehnica, Bucuresti, 1982.
[32] C. Udris te, C. Radu, C. Dicu, Odetta M al ancioiu, Probleme de algebra,
geometrie si ecuat ii diferent iale, Editura Didactica si pedagogica, Bucuresti,
1981.
[33] C. Udris te, C. Radu, C. Dicu, Odetta M al ancioiu, Algebra, geometrie si
ecuat ii diferent iale, Editura Didactica si pedagogica, Bucuresti, 1982.

Probal G

Загружено:

Сведения о документе

Оригинальное название

Авторское право

Доступные форматы

Поделиться этим документом

Поделиться или встроить документ

Параметры публикации

Этот документ был вам полезен?

Это неприемлемый материал?

Авторское право:

Доступные форматы

Probal G

Загружено:

Авторское право:

Доступные форматы

Gheorghe PROCOPIUC

va o matrice superior triunghiulara.

ARI DE BAZE SI COORDONATE 23

ARI DE BAZE SI COORDONATE 25

este o noua baza a lui

sunt baze si sa se ae matricea de trecere de la B

sunt liniar independente. Daca B = e

este baza canonica din R

sunt baze si sa se gaseasca matricea de trecere de la B

ARI DE BAZE SI COORDONATE 27

ale polinomului P(X) = a

= 1, cos x, cos 2x, cos 3x, cos 4x n baza B.

= diag (7, 4, 1).

este valoare proprie

o matrice diagonala. Atunci

este tot diagonala si

= AC = (1, 1, 1, . . . , 1, 1); daca n este impar A

a formei patratice h ntr-o baza B

o baza n care h are expresia canonica h(x) =

= eC, h sa aiba expresia normala, adica G

ARI LINIARE SIMETRICE 55

, obt inuta din baza B prin schimbarea de baze e

ARI LINIARE SIMETRICE 57

matricea transformarii T are forma diagonala

ATRATICE PE SPAT II EUCLIDIENE 59

= w, ca muchii, se construieste para-

. Sa se exprime n funct ie de u, v, w celelalte muchii,

OB[[ rezulta ca triunghiurile OAB si

sunt asemenea si deci [[

imaginile punctelor A, B, C prin

AC = a(u +v). Dar

, de unde a(u +v) = au +av.

BC[[ = [a[ [[u[[ + [b[ [[u[[ =

proiect iile ortogonale ale punctelor A si B pe

, de unde a doua egalitate.

3j + 3k. Sa se arate ca [[u

se obt ine printr-o rotat ie a vectorului v n jurul dreptei orientate OA

sunt situat i ntr-un plan perpendicular pe dreapta OA

= v + au sunt de aceeasi parte a dreptei OA, deci bazele u, v, u v

au arii egale, adica vectorii uv si u(v+au) au lungimi egale. Conchidem

, egalitatea de demonstrat este echivalenta cu: u(v

u. Vectorul u ind nenul, e u

) se obt in, respectiv, din

prin rotat ii de unghi egal cu

mijloacele laturilor BC, CA,

bisectoarele interioare ale triunghiului ABC si a, b, c

n raport cu un punct x O. Sa se arate

mparte segmentul orientat BC n raportul k =

mijlocul segmentului orientat AD, A

mijlocul segmentului orientat

mijlocul segmentului orientat A

obt inut din reperul prin translat ia de vector r

punctul M are coordonatele (32, 25, 8).

se obt ine din reperul ortonormat plan printr-o

3, 1) sa apart ina axei

= xsin +y cos , de unde

cu originea n punctul B si ale

EC. Fie nca

un reper ortonormat cu originea n punctul F,

este coliniar si are acelasi sens cu

3j, rotat ia: =

= r cos , y = r sin, obt inem: r

, obt inut din reperul printr-o rotat ie