ARTA MEDIEVALA ROMANEASCA

SEC. XIV- XV

SECOLUL XIV

Pentru tarile romane, secolul al XIV-lea a marcat un moment de rascruce in

dezvoltarea lor economica, social-politica si culturala. Tarile romanesti au cunoscut o mai
mare libertate in aceasta perioada, insa tendintele autonomiste au fost combatute de regii din
dinastia agevina( de Anjou), in special de Carol Robert, care va incerca sa sprijine dezvoltarea
oraselor, acordandu-le privilegii si primind in schimb ajutorul acestora. In aceste conditii ,
dezvoltarea artelor (conditionata de prospetimea economica, de dezvoltarea mestesugurilor ) a
devenit posibila atat in mediul rural , cat si in orasele vechi sau noi create. Incepand cu secolul
XIV multi conducatori politici au inceput sa-si dea seama ca apararea tarilor romanesti se
putea face doar prin aliante solide. Contextul istoric a favorizat o evolutie fireasca , o
maturizare a structurilor anterior create.
Cum cultural Evului Mediu avea un caracter teologic si cum administratia nou creata
avea nevoie de sprijinul bisericii ,intemeierea noilor state a fost urmata de intemeierea unor
mitropolii-aflate ,bineinteles, sub tutela patriarhiei de la Constantinopol – fapt ce a dus la
integrarea culturii si artei romanesti in sfera celei bizantine, dar care a permis totodata si
patrunderea influentelor occidentale.

ARHITECTURA

Castelele si catedralele care formeaza o imagine tipica, chiar daca simplificata, a

Evului Mediu vestic din punct de vedere arhitectural, a corespondent, in lumea romaneasca,
mai ales prin conacele vremii. Cele mai multe edificii construite au disparut, datorita trecerii
timpului sau distruse de razboaie, cutremure, incendii. In arhitectura medievala, influentele
curentelor vestice pot fi regasite, in masura mai mare sau mai mica, in cele trei tari locuite de
romani. Ele sunt mai puternice in Transilvania, mai slabe in Moldavia, in forme absorbite de
traditia bizantina locala, si inca mai putin vizibile in Valahia unde incepand cu secolul 14
arhitectura s-a bazat pe interpretarea locala a modelului bizantin.

Bisericile de stil bizantin se caracterizează prin: planul cruciform care reiese din apariţia
absidelor în pereţii laterali, împărţirea în trei încăperi: pronaos, naos si altar, ultimele doua
despărţire între ele prin catapeteasmă, acoperişul în formă de bolta arcuită, prezenţa unei
cupole centrale ridicată deasupra naosului în care este pictat Hristos Pantocratorul, contrastul
evident dintre aspectul exterior simplu şi sobru şi interiorul bogat ornamentat prin picturi sau
mozaicuri. Sculptura este foarte săracă, prezentă numai la ornamentarea ferestrelor,uşilor şi
coloanelor.

In Tara Romaneasca si Moldova s-au ridicat o serie de biserici in asa numitul “plan
treflat”, in varianta “triconcului”, de origine bizantino-sud-dunareana. In mare, bisericile
construite in acest plan urmeaza impartirea traditionala a bisericilor de rit bizantin ortodox:
pronaos – de regula patrat, - naos, cu doua abside laterale, iar in mijloc se ridica o turla, - si
absida altarului, spre rasarit. Acestui tip ii apartin bisericile manastirilor Vodita, Tismana si
Cozia, din a doua jumatate a secolului XIV, cea din urma situandu-se printre cele mai de
seama creatii arhitectonice din intreg sud-estul european, servind ca model pentru o buna
parte din bisericile de mai tirziu.
Manastirea Vodița Manastirea Tismana Manastirea Cozia

Biserica Sf. Nicolae (domneasca) din Curtea de Arges – de la mijlocul secolului XIV – este
conceputa dupa planul “in cruce greaca inscrisa”, creatie a arhitecturii bizantine din epoca
Comneinilor, un monument exceptional sub raport artistic.

Biserica Sf. Nicolae(curtea de arges)

In Moldova, biserica Sf. Nicolae din Radauti, ctitoria lui Bogdan I (c. 1359-1365), are planul
unui edificiu romanic, basilical, unic in arhitectura moldoveneasca, fara turla, are calote
semisferice, ancadramentele usii si geamului gotice si acoperisul romanic cu contraforti
gotici. Biserica Sf. Treime din Siret, din aceeasi perioada, introduce in Moldova planul
triconc, este ultima dintre realizarile cu influenta bizantinaș are plan longitudinal cu exedre
laterale, lobat ș prezinta elemente decorative din traditia populara –cu discuri ceramice
facute dupa modelul tesaturilor.

Biserica Sf. Nicolae(radauti) Biserica Sf. Treima din Siret

.Semnificativ pentru stilul gotic transilvanean, printre monumentele pastrate pana

in zilele noastre, in ciuda tuturor deteriorarilor, putem cita Biserica Neagra din Brasov
(secolul 14 -15) in arhitectura religioasa, Castelul Bran in judetul Brasov (secolul 14) in
arhitectura laica. Specifice Transilvaniei de-a lungul acelor secole, au fost si extinderile si
fortificatiile oraselor, cresterea lor urbana fiind bazata pe principiile functionalitati (o piata
centrala cu biserica, strazi inguste cu partile laterale unite pe aici pe acolo cu arcade), orasele
Sighisoara, Sibiu, Brasov fiind marturii elocvente.

Biserica Neagra(Brasov) Castelul Bran

Goticul, ajuns la deplina maturitate in sec XIV( si fiind considerat stilul secolului)
isi pune amprenta si asupra micilor biserici ortodoxe. Este mentionata ca adoptand solutii
constructive si decorative gotice- biserica Sf Nicolae din Rașnov,edificiu cu o singura nava
boltita pe ogive si prezentand contraforti si ancadramente gotice la ferestre si la portal.
Arhitectura gotica din Transilvania era racordata in sec XIV la miscarea internationala a
stilului , arhitectii aducand modificari in stil gotic si unor vechi edificii romanice.De exemplu,
biserica parohiala din Alba Iulia, a fost transformata din stilui romanic in stil gotic, noua
cladire fiind prevazuta cu ferestre largi terminate in arc frant iar la interior cu elemente
decorative specifice. Una din realizarile de varf ale goticului matur european o reprezinta
catedrala evanghelica din Sebeș.

Biserica Sf. Nicolae din Rașnov

Divizarea artelor plastice in tarile romanesto era chiar mai stricta in arta decat in
arhitectura, unde interferentele stilistice erau chiar frecvente, a fost cauzata de rigorile
programelor inconografice impuse de religie, desi, in unele biserici ortodoxe din Transilvania,
se pot observa clar lucrari influentate de curentele occidentale (picturile in stil gotic din
biserica satului Strei, in prezent in judetul Hunedoara, datand din secolul 14).

Biserica din Strei

 PICTURA

Existenta unei traditii bizantine vechi a fost dovedita de inflorirea picturii murale in
Valahia in secolul XIV Picturile de pe peretii bisericilor princiare din Curtea de Arges,
realizate intre 1362-1366, constituie una din cele mai impunatoare compozitii de tip mural
bizantin din secolul XIV si un model pentru pictorii murali din Tarile românesti si
Transilvania, integrata intr-o adevarata scoala de pictura. Pe langa trasaturile (modele arhetip
si canoanele imobile contemplative) impartite in mod obisnuit cu intreaga lume est ortodoxa,
pictura româneasca - pictura murala, miniaturile, gravurile liturgice, lucrarile arginate sau
aurite- are trasaturile ei specifice.

SCULPTURA

Paralel cu sculptura cu rol decorativ s-a dezvoltat sculptura funerara- lespezi de

mormant cu incizii si inscriptii. S-a creat, bineinteles si sculptura statuara- exista date care
confirma ca au existat in fata catedralei din Oradea 3 statui , transformate ulterior de turci in
tunuri. Sculptura a jucat un rol de mica importanta. Ea se prezinta ca un element de caracter
accesoriu arhitecturii, limitandu-se in mod obisnuit la ferestrele si fatadele unor biserici sau se
reduce la impodobirea pietrelor de mormant

SECOLUL XV
Daca secolul XIV a fost marcat ca evenimente cruciale precum crearea primelor doua
state independente, Moldova si Tara Romaneasca, secolul XV va insemna o nesfarsita lupta
pentru o dezvoltare de sine statatoare , precum si a unor majore impliniri pe plan artistic.

ARHITECTURA fortificata ,rezidențiala si religioasa

Astfel , contextul istoric(al continuei amenintari) a determinat consolidarea cetatilor

fortificate ( cum este cetatea Hotinului, din Moldova-care are pereti grosi de 5 metri) precum
si derularea unei campanii de fortificare pe linii Dunarii(cetatea Braila,Cetatea Giurgiu
dinTara Romaneasca).

Cetatea Hotinului Planul Cetatii Braila

In paralel cu constructia cetatilor militare de aparare s-au construit si cetati orasenesti menite
sa apere asezarile in cazul pericolului.Una din cele mai vechi fortificatii orasenesti este cea a
Sibiului .
Ziduri ale Cetatii Sibiului

Cea mai frumoasa cetate oraseneasca a Transilvaniei este considerata a fi cea de la

Sighisoara(stil – gotic transilvanean).Lungi de peste 900 de metri , zidurile au fost intarite cu
14 turnuri purtand nume de bresle.

Cetatea Sighisoara

In Moldova , planul de fortificatii apare si in legatura cu unele asezari monastice:

Manastirea de la Bistrita ,Manastirea de la Putna- aveau ziduri si turnuri de flancare.De
asemenea , s-au construit castele :Castelul Hunedoara si Soimos( ridicate de cnezi
hunedoreni) , resedinte urbane si locuine de tip turn: Altenberger, Haller(din Sibiu).

Manastirea Bistrita Manastirea Putna Castelul Hunedoara

Cetatea Soimos Casa Altenberg Casa Haller

Astfel , stilul arhitectoni este unul cu sugestii bizantine, predominante sunt solutiile tehnice si
decorative de provenienta gotica.
 In timpul lui Stefan cel mare s-au ridicat cele mai multe lacasuri de cult ( in jur de 30)-
asftel creandu-se acel” stil moldovenesc” – unitar datorita acumularii si selectarii de
elemente.(ex:Manastirea Putna, Biserica Sf Cruce din Patrauti, fosta Biserica Voronet( inainte
de a fi pictata in sec XVI)biserica manastirii de la Neamt).

Biserica Sf Cruce Biserica Voronet(dupa ce a fost pictata) Biserica de la Manastirea Neamt

PICTURA

Reprezentative sunt picturile din manastirile din Moldova –ridicate in timpul lui Stefan- mai
ales prin acele miniaturi moldovenesti si mari ansambluri de pictura murala. Schemele
iconografice urmau un program riguros: in calota turlei de pe naos era pictat Hristos
Pantocrator; pe peretii turlei erau 3 registre ocupate de ingeri ,profeti , apostoli si pe
pandantivi erau pictati cei patru evanghelisti.->astfel pictura romaneasca a dobandit un
caracter unitar si original.( in timp ce in Tara Romaneasca nu era asa evoluata ..si nici nu s-au
pastrat manuscrise sau picturi in stare buna).

Miniatura Stefan cel Mare Fresca Interior Voronet

Extrem de prolific în ceea ce priveşte pictura murală s-a dovedit a fi intervalul de doi ani
1487-1488. În acest scurt interval Ştefan cel Mare întemeiază patru biserici: la Pătrăuţi, la
Milişăuţi, la Voroneţ şi la Suceava (Sf. Ilie). Picturile murale ale acestor locaşuri sunt destul
de omogene. Programele lor iconografice sunt foarte bine adaptate particularităţilor
arhitectonice a bisericilor din nordul Moldovei istorice, unde, de lângă utilizarea anfiladei de
încăperi compuse din pronaos, gropniţă, naos şi altar, în calitate de sistem de boltire era
utilizat sistemul arcelor etajate, ce dubla numărul de pandantivi, diminua diametrul şi
greutatea tamburelor turlelor şi asigura o luminozitate mai mare a spaţiului interior al
bisericilor. Acest sistem de boltire, cunoscut sub denumirea de "boltă moldovenească", se pare
că a fost pentru prima dată utilizat la Pătrăuţi şi Milişăuţi. El a implicat o reconsiderare a
tradiţionalelor principii de repartizare a subiectelor biblice, evanghelice, dogmatice şi istorice
din cadrul programului iconografic. În afară de repartizarea subiectelor, a avut loc şi
reconsiderarea valorii lor simbolice, s-a produs selecţia şi au fost accentuate temele şi
motivele fundamentale a căror conotaţii cu realităţile epocii lui Ştefan cel Mare, pot fi
depistate cu uşurinţă. Astfel, subiectul principal şi ideea centrală a ansamblului de picturi
murale de la biserica Sf. Cruce din Pătrăuţi, sunt prezente în compoziţia monumentală
"Cavalcada sfintei Cruci", care înfrumuseţează zidul vestic al pronaosului, fiind situată
deasupra intrării în locaş.

SCULPTURA

Este in continuare subordonata arhitecturii...impodobind fatadele cu reliefuri si elemente

decorative, dar in acelasi timp, se dezvolta si sculptura statuara(la Bis Neagra) reprezentand
sfinti -dar si animale (influente gotice).Monumentele funerare(pietrele de mormant)(tot de infl
gotica) sunt impodobite cu reliefuri din ce in ce mai complexe si sunte realizate , in functie de
zona , in diferite materiale( In Tara Romaneasca din piatra ; in Moldova din calcar , gresie sau
marmura).

CONCLUZIE

Putem spune, ca perioada secolelor XIV-XV a fost una de inflorire si evolutie in ceea ce
priveste manifestarile artistice si , drep urmare, a influentat perioada sec XVI, cea mai bogata
din intreaga medievalitate romaneasca.