Forma Finala 2

U.P.B. - Facultatea de Inginerie Mecanica Indrumator: prof. dr.
ing Anton Constantin Micu
Denumire lucrare: Cercetari in vederea perfectionarii traductoarelor pentru masurarea vitezei de curgere a gazelor Referat I: Situatia existenta a senzorilor de viteza la curgere a gazelor
UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

FACULTATEA DE INGINEREIE MECANICA
CERCETARI IN VEDEREA PERFECTIONARII TRADUCTOARELOR PENTRU MASURAREA VITEZEI DE CURGERE A GAZELOR
INDRUMATOR:
prof.dr.ing. ANTON CONSTANTIN MICU

DOCTORAND:
drd. ing. ANDREI SIMION PAIDIU
CONTRACT NR. 5/16 din 01.10.2010 BUCURESTI 2012

1 Doctorand: ing. Paidiu Andrei Simion
U.P.B. - Facultatea de Inginerie Mecanica Indrumator: prof. dr. ing Anton Constantin Micu
CUPRINS
I II DATE DE RECUNOASTERE A LUCRARII GENERALITATI 4 4 4 6 6 9 9 10 10 11 12 14 15 16 18 19 19 21 22 24 24 24 26 28 28 29 29 30 30 31
II.1 Introducere II.2 Detalii despre miscarea fluidelor reale II.3 Definitii III SITUATIA EXISTENTA (DEFINITII SI CERCETARI ACTUALE) III.1 Metode de masurarea a vitzei diferitelor fluide in cursul istoriei III.1.1 Anemometrul cu placa III.1.2 Chip log III.1.3 Scara beafort III.1.4 Anemometrul cu cupe III.1.5 Anemometrul tip moara de vant III.1.6 Anemometrul cu fir III.1.7 Tubul Pitot-Prandtl III.1.8 Pitometrul III.1.9 Taffrail log III.1.10 Anemometrul sonic III.1.11 Anemometria laser doppler III.1.12 Piv III.2 GENERALITATI ANEMOMETRIE CU ELEMENT SENSIBIL CALD III.2.1 Anemometria cu element sensibil cald III.2.2 Principiul de masurare III.2.3 Schema de principiu III.2.4 Scurt istoric al anemometriei cu element sensibil cald III.2.5 Elemente de constructive ale sondei de masurare a vitezei cu element sensibil cald III.2.6 Subansambluri III.2.7 Blocul de adaptare III.3 SONDE III.3.1 Clasificare a tipurilor de sonde III.3.2 Elemente sensibile tip fir
III.3.3 Clasificare senzorilor tip fir III.3.4 Sonde miniaturale si subminiaturale cu senzori tip fir cald III.3.4.1 Sonde miniaturale si subminiaturale cu un senzor de tip fir cald III.3.4.2Sonde miniaturale si subminiaturale cu doi senzori de tip fir cald III.3.4.3 Sonde cu senzori de tip cald cu capete ingrosate III.3.4.4 Sonde cu un singur senzor de tip fir cald, cu capete ingrosate III.3.4.5 Sonde cu un doi senzori de tip fir cald, cu capete ingrosate III.3.4.6 Sonde cu un trei senzori de tip fir cald, cu capete ingrosate III.3.4.7 Sonde cu configuratii speciale III.3.5 Sonda cu element sensibil tip pelicula calda III.3.5.1 Sonde cu pelicula calda cilindrica III.3.5.2 Sonda cu pelicula calda cilindrica cu un senzor III.3.5.3 Sonde cu doi senzori de tip pelicula calda cilindrica III.3.5.4 Sonde cu un trei senzori de tip pelicula calda cilindrica III.3.5.5 Sonde cu pelicula calda necilindrica III.3.6 Corpul sondelor III.3.7 Suportii senzorilor III.3.8 Alegerea tipului de sonda si a tipului de senzor III.3.8.1 Gaze III.3.8.2 Lichide III.3.8.3 Alegerea tipului de proba si tipului de sonda III.3.9 Diferite probleme ale masurarii III.3.10 Date tehnice ale diferitilor senzori III.3.10.1 Caracteristicile diferitelor tipuri de senzori IV V CONCLUZII BIBLIOGRAFIE
31 32 32 34 36 37 40 43 44 46 46 46 49 53 54 55 57 57 57 58 58 59 61 61 62 63
DATE DE RECUNOASTERE A LUCRARII

Universitatea Politehnica Bucuresti / Facultatea de Inginerie Mecanica prof. dr. ing Micu Anton Constantin ing. Paidiu Andrei Cercetari in vederea perfectionarii traductoarelor pentru masurarea vitezei de curgere a gazelor Referat I: Situatia existenta a senzorilor de viteza la curgere a gazelor
UNIVERSITATEA/FACULTATEA: INDRUMATOR: DOCTORAND: DENUMIREA LUCRARII/FAZA:
SCOPUL LUCRARII: SURSE DE DOCUMENTARE:
Stabilirea tehnologiilor existente pentru masurarea vitzei fluidelor Articole, site-uri internet, literatura de specialitate.
II
GENERALITATI
II.1 Introducere
Intrebarea care sta la baza acestui referat este: De ce este necesara masurarea anumitor marimi fizice?. In mod evident primul motiv si cel mai important este dat de limitarea simturilor senzorile ale omului din punct de vedere calitativ dar mai ales cantitativ. Nivelul tehnic pana la care a evoluat societatea umana in momentul actual cere o cunostere riguroasa a elementelor din mediul inconjurator. Raspunsul la acesta intrebare este strict legat de imbunatatirea sistemelor de masurare cunoscute pentru a satisface aceasta nevoie permaneta de rigurozitate in cunoastere. Necesitatea imbunatatirii sistemelor existente de masurare este concluzia acestei lucrari si in consecinta vom avea raspunsul complet la finalul prezentului referat. In general sistemele de masura sunt formate din elemente care iau o marime fizica greu sau imposibil de interpretat pentru creierul uman si o transforma in alta inteligibila sau mai usor de inteles. In multe cazuri un sistem de masurare complex face aceasta transformare in mai multe randuri pentru a aduce marimea fizica de masurat la un format acesibil simturilor umane. Pentru om cuantificarea unor elemente din mediul inconjurator este cu atat mai necesara si mai ravnita cu cat aceste elemente sunt mai vizibile simturilor. Viteza vantului si a fluidelor ,in general,
a facut oamenii curiosi din cele mai vechi timpuri. Aceasta fiind raspunzatoare pentru o multitudine de efecte benefice sau mai putin benefice in cadrul dezvoltarii societatii umane.[52] Aparatele de masurare a vitezei fluidelor si a gazelor in special sunt definite de diferiti autori cu termenul de anemometru dupa cum urmeaza: W.E. Knowles Middleton spune despre anemometre in cartea lui Inventia instrumentelor de meteorologie ca anemometrul este un aparat pentru masurarea vitezei vantului, un instrument comun pentru o statie meteorologica. Termenul fiind derivat din cuvantul grecesc anemos, care inseamna vant si este utilizat pentru a descrie orice aparat de masura utilizat in meteorologie sau aerodinamica. Prima descriere cunoscuta a unui anemometru a fost facuta de Leon Battista Alberti in jurul anului 1450. [1] Dictionarul explicativ al limbii Romane defineste anemometrul ca Instrument pentru msurarea vitezei gazelor n conducte, a aerului n atmosfer, a unui avion n aer. Din franceza anmomtre. [2] Manualul pentru Aparate si sisteme de masurare defineste anemometru dupa cum urmeaza. Printr-un anemotetru se intelege un mijloc de masurarea a vitezei fluidelor cu ajutorul unui traductor expus curgerii fluidului (prin contact direct sau indirect). [3] Avand in vedere definitiile date mai sus este corect sa spun ca anemometrul este un aparat care are ca utilizare principala si general acceptata masurarea vitezei unui fluid. Indiferent de principiul fizic care sta la baza tipului de anemometru toate au acelsi scop si elemente constitutive similare precum traductorul de viteza, suportul acestuia si ansamblul care face citirea si prelucrarea informatiei pentru afisare. Necesitatea masurarii diferitelor marimi fizice a dus la creerea unui ansamblu complex de masurare. Complexul de masurare are in componenta o serie de elemente functionale care preiau masurandul sub forma de semnal de intrare cu ajutorul unui subansamblu traductor. Marimea fizica a masurandului este transformata intr-o alta mai usor de perceput pentru simturile umane, expusa printr-un subansamblu de vizualizare. In consecinta complexul de masurare este un canal informational pe care este transmis un semnal purtator al informatiei de masurat numit semnal metrologic.
Unul dintre cele mai importante subansambluri a complexului de masurare este subansamblul traductor, deoarece la nivelul acestuia se converteste marimea fizica a masurandului. Aceasta conversie are mai multe scopuri: unul dintre scopuri este usurinta in prelucrare a marimii fizice a masurandului; usurinta masurarii; usurinta perceptiei valorilor ce trebuie masurate.
Subansamblu traductor impreuna cu un subansamblu de prelucrare a informatiei creaza un complex denumit senzor, desi notiunea de senzor este de asemenea folosita doar pentru elementul sensibil cu ajutorul caruia se face transformarea unei marimi in alta. Anemometrele sunt folosite pentru masurarea unei serii de insusiri ale fluidelor (gaze si lichide). Este de mentionat ca aceste complexe de masurare se folosesc pentru fluide newtoniene.
II.2 Detalii despre miscarea fluidelor reale

Descrierea miscarii sau repaosului fluidelor newtoniene este cercetata de stiinta denumita Mecanica fluidelor, interpretarile miscarii fluidelor au ca rezultat o descriere a unei serii de insusiri calitative si cantitative. Cazul pe care il vom studia in continuare este miscarea unui fluid real, compresibil, in regim de curgere turbulenta. Acest model este descris de ecuatiile lui Reynolds si ecuatia continuitatii.[4] Fluidele reale au mai multe caracteristici pe care le vom defini mai jos pentru o intelegere mai buna. de asemenea toate acestea sunt parti integrante ale descrierii curgerii fluidelor reale.
II.3 Definitii
Compresibilitatea fluidelor este proprietatea acestora de a isi modifica volumul la o variatie a presiunii Vascozitatea este proprietatea fluidelor datorita careia la miscarea relativa de lunecare a unor particule in raport cu altele apar forte tangentiale de frecare interna Adeziunea este fenomenul de atractie intermoleculara care se manifesta la contactul dintre coua corpuri de naturi diferite () la miscarea unui fluid in lungul unei suprafete solide, la contactul dintre fluid si solid exista un strat de grosime foarte mica in care particolele de fluid sunt in repaus Ecuatia de continuitate in mecanica fluidelor reprezinta expresia analitica a principiului conservarii masei aplicat mediilor continue in miscare
Ecuatiile lui Reynolds reprezinta o descompunerea fiecarei marimi privind miscarea turbulenta a fluidelor in doua componente: o componenta mediata temporal, care nu tine seama de detaliile miscarii turbulente o componenta pulsatorie care reprezinta detaliile miscarii turbulente [5]
Aceste ecuatii formeaza un sistem neliniar de patru ecuatii diferentiale de ordinul al doilea cu sapte necunoscute. Pentru rezolvarea sistemului sunt necesare o serie de conventii: stabilirea unei dependente intre componenta mediata temporal si cea pulsatorie cunoasterea conditiilor initiale si la limita ale curgerii pentru reducerea numarului de necunoscute Pentru rezolvarea sistemului de ecuatii ce descrie miscarea fluidului real si compresibil in regim turbulent, se folosesc diverse ipoteze simplificatoare care sunt valabile doar in cazuri particulare ale curgerii. Aceste ipoteze simplificatoare sunt dupa cum urmeaza: -ecuatiile Navier-Stokes pentru miscare fluidelor reale 1 1 Y 1 Y Xp u u u u + vu = +u +v +w x t x y z p v v v v + vv = +u +v +w (1) [6] y t x y z p w w w w + vw = +u +v +w z t x y z
-ecuatiile lui Euler pentru dinamica fluidelor ideale 1 1 Y 1 Y Xp u u u u = +u +v +w x t x y z p v v v v = +u +v +w (2) [6] y t x y z p w w w w = +u +v +w z t x y z
-relatia lui Bernoulli pentru fluide reale v12 p1 v2 p + + z1 + h = 2 + 2 + z2 (3) [4] 2g 2g -calculul pierderilor de sarcina hidraulica hr = r v2 (4) [4] 2g
-calculul substratului laminar pentru conducte netede si rugoase.[4] De asemenea pentru rezolvarea sistemului ecuatiilor de miscare, pentru determinarea campului de viteze se folosesc modele matematice bazate pe teoria fractalilor, teoria bifurcatiilor si teoria haosului. Chiar si cu ajutorul tuturor acestor instrumente studiul, din punct de vedere teoretic, este insuficient deoarece calculele campului de viteze si al distributiei presiunii sunt dificile sau imposibile. Folosirea teoremelor simplificatoare poate duce la mari erori de calcul; in consecinta este necesara verificarea calculelor teoretice cu ajutorul masurarii, mai mult, o serie de marimi masurate ale curgerii fluidelor sunt folosite ca date de intrare pentru calcule teoretice. Informatiile cantitative cu privire la curgerea fluidelor reale se obtin, uzual, prin masurare.[7] Masurarea vitezei de curgere a fluidelor cat si alte marimi derivate din aceasta sunt foarte importante intr-o serie intreaga de domenii ale stiintei si tehnicii, cum ar fi: -viteza difuziei -calcularea vitezei prin duze -termodinamica -viteza corpurilor imersate in fluide -viteza de transmitere a vibratilor -instalatii de gaze combustibile si transportul lor -instalatii cu fluide -explozivi(viteza undelor de soc) -incendii(viteza curentului de gaz influenteaza dezvoltarea incendiului) -aeronautica -viteza relativa a gazelor fata de paletele rotorului -viteza in compresopare si tubopropulsoare -in medicina pentru masurarea vitezei fluidelor -hidraulica, metrologia, ingineria mediului, controlul calitatii, etc.
III
SITUATIA EXISTENTA (DEFINITII SI CERCETARI ACTUALE)
III.1 Metode de masurarea a vitzei diferitelor fluide in cursul istoriei

Larga utilizare a fluidelor in stiinta, tehnica si in viata de zi cu zi face ca studierea si cunoasterea riguroasa a caracteristicilor de curgere a fluidelor sa fie o problema de prim rang. Din punct de vedere istoric studiul teoretic si practic al curgerii fluidelor este strans legat cu dezvoltarea tehnicii in domenii diametral opuse cum ar fi razboiul, medicina, agricultura si navigatia. Exista mai multe feluri de a aproxima viteza fluidelor. Necesitatea acestei aproximari aparand in momentul in care fortele naturii au interactionat cu existenta omului Aceste feluri de a aproxima au fost inventate deoarece metrologia, ca stiinta, nu era dezvoltata sau nu aparuse Exista mai multe feluri in care viteza curgerii diferitelor fluide interactiona cu viata omului: -viteza cu care batea vantul putea sa insemne functionarea unei mori distrugerea culturilor -viteza curgerii unui rau putea insemna functionarea unui utilaj seu distrugerea lui -viteza relativa a apei fata de o nava insemna cunoasterea, timpului de navigatie,directia si sau chiar pierderea vietii
forta curentilor marini, precum si cunoasterea locului unde se afla nava Deoarece exista o multitudine de feluri de anemometrie vom prezenta pe cele care au avut impactul cel mai mare asupra vietii si stiintei pana in prezent si care totodata sunt inca folosite in practica. Tipuri de anemometre existente: -anemometrul cu placa -chip log -scara Beaufort -anemometrul cu cupe -anemometrul tip moara de vant -anemometrul cu fir -tubul Pitot-Prandtl -pitometrul -taffrail log
-anemometrul sonic -anemometria laser doppler -PIV [28] [53]
III.1.1 Anemometrul cu placa

Unul dintre primele anemometre era compus dintr-o placa legata cu o balama la partea superioara montat perpendicular pe directia vantului, un arc care se opunea fortei vantului precum si o scala gradata. Acest sistem a fost descris prima data de catre arhitectul italian Leon Battista Alberti in anul 1450.[43] Acest anemometru a fost reinventat in anul 1664 de Robert Hooke el fiind gresit considerat inventatorul primului dispozitiv anemometru. Aceste instrumente nu raspund la viteze ale vantului mici, sunt incoerente la viteze ale vantului mari si au o viteza de reactie foarte mica la variatii ale vitezei vanturilor. Aceste anemometre sunt folosite pentru alarme de vant pe cladiri inalte si poduri, iar ele functioneaza ceva mai bine la altitudini mari. O varianta a acestui tip de anemometru poate fi vazuta in figura 1 .[31][32]
Figura 1 Anemometru cu placa folosit in anul 1917 pentru masurarea vitezei vantului pe aeroporturi.
III.1.2 Chip log

Din timpuri stravechi oamenii au calatorit pe mare. O lunga perioada de timp singura metoda de masurare a vitezei relative a apei fata de nava se facea prin aruncarea unei bucati de lemn in apa si obsevarea vitezei de departara fate de nava. Aceasta metoda a fost folosita pana in jurul anului
1600 cand metoda chip log, inventata de marinarii danezi. Aparatul chip-log era format dintr-o bucata de lemn de care era legata o sfoara cu noduri, facute din 50 in50 de picioare si o clepsidra pentru jumatate de minut. La prima incercare de standardizare s-a observat ca nodurile erau de fapt legate de fapt din 48 in 48 de picioare si clepsidra masura aproximativ 28 de secunde. Metoda de masura inplica aruncarea bucatii de lemn in apa si numararea numarului de noduri in timp ce sfoara se desfasura. Rezultatul avea ca unitate de masura nodul. Numarul de noduri este de fapt viteza calculata in mile nautice pe ora. [3][4]
III.1.3 Scara beafort

In jurul anului 1800 ,din punct de vedere al navigatiei, cunoasterea vitezei vantului era o necesitate vitala, deoarece viteza vantului nu putea fi masurata cu exactitate, cele mai multe inregistrari erau subiective. Ofiterii navali erau insarcinati cu raportarea regulata a unor observatii privind calitatea vremii. Din cauza acestei subiectivitati si in lipsa unei standardizari rapoartele deveneau neinteligibile sau cuntradictorii. Amiralul irlandez Francis Beafort a creat o scara empirica de masurare a vitezei vantului in relatie cu fenomenele asociate in larg sau pe uscat. Scara initiala avea 13 clase si nu se referea la viteza vantului propriu-zis ci la efectele acestuia asupra velelor principalei nave din componenta flotei engleze, de la acea vreme. Primul grad al scarii era apreciat ca doar sa umfle velele, iar al treisprezecelea desemna un vant de asemenea putere incat nici o vela nu rezista. La nivelul unu toate panzele erau ridicate, la nivelul sase jumatate din panze erau coborate, iar la nivelul treisprezece toate erau coborate.[10] Aceasta scara a fost inventata in anul 1805 si adoptata oficial ca standard in 1830 si utilizata in voiajul lui Charles Darwin. In 1850 a fost adaptata pentru utilizare pe uscat alaturi de o scara ce cuprindea un numar de rotatii al unui anemometru cu cupe. In 1916, odata cu utilizarea navelor cu aburi, scara a fost inca odata schimbata in asa fel incat sa cuprinda descrierea valurilor si nu a panzelor corabiilor. In 1923 legatura dintre nivelele scarii si numarul de rotatii al unui anemometru cu cupe precum si descrierea efectelor vantului pe uscat au fost standardizate de catre biroul de meteorologie al U.K. De-a lungul anilor scara a fost inbunatatita pentru utilizaerea ei de catre meteorologi. In 1946 au mai fost adaugate cinci nivele pentru utilizarea lor in cazul uraganelor, ciclonurilor si taifunelor. Desi in prezent marea majoritate a tarilor folosesc pentru masurarea vitezei vantului sistemul metric, scara extinsa este folosita in Taiwan si in China continentala.
Formula empirica pentru calculul vitezei vantului folosita la extinderea din 1946 a scarii este: v = 8,036 B 3 / 2 m / s , (5) Unde v este viteza vantului la o inaltime de 10m deasupra marii, si B numarul din scara Beaufort. [12] In prezent scara mai este folosita pentru estimarea vitezelor vantului pe mare in Olanda, Grecia, China, Taiwan, Hong Kong, Macau si Canada. In Statele Unite aste folosita pentru avertizrea aparatelor de zbor. [11] Alte metode empirice folosite pentru masurarea vitezei au fost utilizate si in al doilea razboi mondial, operatorul sonarului de pe submarine numara rotatiile elicelor vaselor inamice, atat nave cat si submarine, si alaturi de corelarea vizuala cu tipul de nava dadeau viteza acesteia. In prezent viteza navelor maritime si fluviale este masurata cu ajutorul GPS, acest lucru se realizeaza cu ajutorul a unui numar de 24 sateliti, care transmit semnale radio catre suprafata pamantului. Aceste transmisiuni sunt sincronizate dupa un ceas atomic al marinei SUA. Aparatul GPS calculeaza pozitia si viteza cu ajtorul triangulatiei semnalelor satelitilor. Acuratetea GPS normale este intre 10 si 20m dar sisteme numai bune o pot reduce chiar la mai putin de 1m. Siatemul GPS de masurare a vitezei este folosit inca din anul 1978.
III.1.4 Anemometrul cu cupe

In 1846 doctorul John Tomas Romney Robinson de la observatorul Armagh a inventat anemometrul cu cupe pe ax vertical .Acesta era facut din patru cupe semisferice montate pe patru brate orizontale montate la randul lor la unghi de 90 grade intre ele. Fluxul de aer, indiferent de directie producea un numar de rotatii proportional cu viteza vantului. In consecinta numararea rotatiilor intr-o anumita perioada de timp stabilea viteza mediata a vantului. Inventatorul acestui tip de anemometru a postulat ca cupele aparatului se miscau cu o treime din viteza vantului indiferent de marimea cupei si lungimea bratului pe care era montate. La acel moment acest fapt a fost confirmat de experimente independente, desi este gresit. In realitate, raportul dintre viteza vantului si viteza de rotatie a cupelor, poate avea o valoare intre 2 si un pic peste 3 in functite de dimensiunea cupelor si a bratelor. Una dintre variantele comerciale ale acstui aparat poate fi vazuta in figura 2 .[13] [29]
Figura 2 Anemometru cu cupe vandut de firma Cassella in jurul anului 1860 In 1926 canadianul John Patterson a imbunatatit anemometrul reducand numarul de cupe. In 1935 Brevoort & Joiner din Statele Unite au imbunatatit forma cupelor. Aceste doua imbunatatiri au dus la un design al anemometurului cu cupe care avea o distributie a masuratorilor lineara si cu eroare mai mica de 3% pana la viteze de 97Km/h. Patterson a descoperit ca fiecare cupa avea moment maxim cand se afla la o inclinatie de 45o fata de directia vantului [48][49].Anemometrul cu trei cupe raspunde mai repede decat cel cu patru si are momentul de rotatie mai constant. Anemometrul cu trei cupe a fost modificat in anul 1991 pentru a masura atat viteza cat si directia vantului, acest lucru a fost realizat prin modificarea formei unei cupe astfel incat in functie de pozitia ei aceasta se misca mai repede sau mai incet. [31] [32] In prezent anemometrele cu cupe pot lua mai multe forme precumse vede in figura 3 si in figura 4 :
Figura 3 Anemoemetrul Yankee 3 al firmei TER[46]

Figura 4 Anemoemetru OMC-150 al firmei Obsermet[47]
III.1.5 Anemometrul tip moara de vant

Un alt tip de anemometru mecanic este acela de tip moara de vant, la aceasta configuratie axul este paralele cu directia vantului. Pentru a mentine aceasta directie anemometrele de acest tip au o coada care le alinieaza paralel cu directia vantului fiind necesara deoarece aceasta directie se poate schimba foarte des. In cazul in care directia vantului ramane constanta anemometrele cu palete se considera ca dau cel mai bun randament. Acest tip de dispozitive sunt folosite pentru masurarea distributiei vitezelor intr-o sectiune a raului, masuratorile facandu-se la diferite adancimi aproximativ pe axul raului sau canalului. Acest tip de anemometre a fost fabricat pentru utilizare ambulatorie. In figura 5 este prezentat un anemometru de mana folosit in jurul anului 1860 si in figura 6 este prezentat un anemometru de mana folosit in prezent.[31] [32]
Figura 5 Anemometru tip moara de vant folosit in jurul anului 1860.
a)Anemoetrul VT120 de la Dwyer desen tehnic al carcasei, b) Vedere din fata[50] Figura 6
III.1.6 Anemometrul cu fir

Un alt tip de anemometru este cel facut dintr-o greutate mica legat cu un fir si supus vitezei vantului. Masurarea unghiului dintre fir si o verticala duce la calcului vitezei vantului. Acest tip de dispozitiv, didactic, folosit pentru elevi, un aparat care functioneaza pe acelasi principiu a fost folosit pe modulul Phoenix Mars Lander care a aterizat pe planete Marte in anul 2008. O imagine a acestuia poate fi vazuta in figura 7 . Acest tip de anemometre a fost folosit sinca din 1930, un astfel de exemplar se poate observa in figura 8 .[27][31] [32]
Figura 7 Anemoetrul folosit pe modulul Phoenix Mars Lander
Figura 8 Anemoetrul cu fir folosit in jurul anului 1930
III.1.7 Tubul Pitot-Prandtl

La inceputul secoluluil al 18-lea inginerul francez Henri Pitot a inventat un instrument de masura pentru viteza curgerii fluidelor. [14] Acest instrument este compus dintr-un tub indoit la un unghi de 90 care are o iesire pe directia de curgere a fluidului.
La mijlocul secolului al 19-lea tubul a fost adus la forma actuala de catre omul de stiinta francez Henry Darcy. Este de mentionat ca tubul Pitot singur nu este un instrument de masura, el fiind utilizat totdeauna cu un alt instrument care masoara presiunea. Exista mai multe tipuri de tuburi Pitot folosite pentru masurarea presiunii statice, dinamice si totale.Tubul a fost inbunatatit inca o data pentru a masura doar presiunea dinamica de catre cercetatorul german Ludwig Prandtl. Exista mai multe aparate in care a fost utilizat tubul Pitot. Unul dintre acestea a fost anemometrul lui James Lind.O varianta comerciala a anemometrului lui Lind este prezentata in figura 9 . [32]
Figura 9 Anemometru de tipul celui facut de James Lind comercializat in jurul anului 1900 Acesta era format dintr-un tub Pitot simplu legat de un tub in forma de U care era folosit pe post de manometru cu lichid.Celalalt capat fiind vertical nefiid afectat decat de presiunea statica. Desi acesta nu a fost primul anemometru de acest tip, la acea perioada era cunoscut ca unul din cele mai practice. Un tip asemanator de anemometru a fost folosit si de Henry Dines. Acesta folosea acelasi principiu, dar cu constructie diferita. Aparatul era format dintr-un element flotant inchis intr-o camera partial umpluta cu apa. Tubul asezat pe directia de curgere a vantului era legat la partea superioara a camerei umplute cu apa. Celalalt tub facea legatura cu elementul flotant, Diferenta de presiune determina deviatia de la pozitia verticala a elementului flotant. Desi anemometrul lui Dines avea o eroare de numai 1% la 16 km/h nu raspundea bine la viteze mici ale vantului, deoarece partea
mecanica pentru orientare nu functiona corect. Aceasta a fost inbunatatita in 1918. Deoarece anemometrele cu tub masoara presiunea, anumite calibrari trebuie facute odata cu schimbarea densitatii aerului, de exemplu: viteza aerului trebuie marita cu 5% pentru fiecare Km de altitudinepeste nivelul marii. [15][31]
III.1.8 Pitometrul
O alta utilizare a tubului Pitot a aparut in al doilea razboi mondial pentru masurarea vitezei relative a unei nave fata de apa. Acest instrument, numit pitometru, trimtea date direct catre sistemul de navigare al navei. Aceste date erau adeseori transmise si catre sistemul de tragere. Pitometrul afost patentat in 1899 de catre Smith Cole. In varianta initiala(figura 10 ) pitometrul folosea un manometru cu mercur. Mai tarziu acesta a fost inlocuit cu alt tip de manometru eliminand nevoia de mercur.
Figura 10 Schema a Pitometrului cu mercur Ecuatia de functionare a pitometrului este dupa cum urmeaza: vapa = 2( ptotal p static ) ,(5)
Unde vapa este viteza de curgere a apei, ptotal este presiunea totala si pstatic este presiunea statica. In ciuda numarului mare de anemometre diferite tubul pitot-prandtl este folosit pe scara larga pentru masurarea vitezei fluidelor. Aceste instrumente sunt folosite in prezent in aviatie (pot avea elemente de incalzire), in navigatie marina, in industrie (acolo unde masurarea cu alte tipuri de amemometr ar fi dificila, etc. [16][33]
III.1.9 Taffrail log

Anemometrele tip moara de vant sunt folosite si in navigatia marina. Primul anemometru folosit pentru masurara vitezei relativa fata de apa a unei nave a fost inventat de un cercetator englez numit Humphry Cole in 1688, Instrumentul includea si un mecanism contor pentru rotatii. Instrumentul este cunoscut si ca screw (surub) sau taffrail log. [17]
III.1.10 Anemometrul sonic

Un alt sistem de anemometrie a fost dezvoltat in anii 1950. Acest sistem folosea ultrasunetele pentru masurara vitezei vantului, si se numesc anemometre sonice. Aceste aparate masoara viteza vantului cu ajutorul unor pulsuri de ultrasunete trimise intre perechi de emitatori-receptori. Aceste masuratori se pot face pe una, doua sau trei dimensiuni. Evolutia spatiala este data de distanta dintre emitator si receptor si este de obicei intre 10 si 20 de centimetri. Rezolutia temporala a masuratorilor este totusi mult mai buna fiind de 20Hz sau chiar mai mare, lucru. Aceasta rezolutie face anemometrul sonic potrivit pentru masuratori in regim de curgere turbulenta. Unul dintre motivele principale pentru care acest tip de anemometru este utilizat la statii meteo automate etse faptul ca nu are elemente in miscare.[45] Ecuatiile care stau la baza principiului de masurare cu anemometrul sonic sunt: T1 = T2 = C= V= L C V L C +V
L 1 1 + 2 T1 T2
L 1 1 , [43] (6) 2 T1 T2
unde L este dinstanta dintre emitatori-receptori, C viteza sunetului, V viteza gasului de masurat, T1,T2 timpul de transmisie dintre cei doi emitatori-receptori a semnalului cu ultrasunete. Schema este prezentata in figura 11 .[30]
Figura 11 Principiul de masurare cu anemometrul sonic Alte tipuri de anemometre cum ar fi cele de tip moara de vant sau cele cu cupe sunt deseori inutilizabile pe termen lung din cauza unor impuritati ale aerului cum ar fi sarea sau praful. Cel mai important dezavantaj al acestui tip de anemometru este distorsiunea campului de viteze provocata chiar de geometria anemometrului. Un alt dezavantaj apare din cauza schimbarii naturii fluidului de masurat. Aceasta schimbare fiind una de densitate. In aer la masuratorile de gaze picaturile de lichid distorsioneaza procesul de masurare. In lichide exista o anumita cantitate limita de suspensii, si o marime maxima limita a dimensiunii suspensiilor pana la care se poate o masuratoare cu rezultate relevante.[35] Desi initial acest sistem de anemometrie a fost creat pentru masurarea vitezei gazelor el este adaptat si pentru masurarea vitezei lichidelor.Acaste aparate sunt folosite deseori pentru masurarea vitezei mediate in conducte cu lichid si in canale deschise pereate. Deoarece viteza sunetului variaza odata cu temperatura si este aproape stabila la schimbarile de presiune ,anemometrle sonice pot fi utilizate pentru masurarea temperaturii. Acest tip de anemometre sunt folosite in navigatie, aviatie si meteorologie. Mai sunt folosite pentru masurarea randamentului turbinelor de gaz precum si a emisiilor de gaz. Unul dintre modele existene pe piata de anemometru sonic este prezentat in figura 12 .
Figura 12 Anemomettrul WindObserver al firmei Gill Instruments
III.1.11 Anemometria laser doppler

In 1962 laboratoarele firmei Bell Telephone au dezvoltat laserul heliu- neon. O multitudine de noi aplicatii ale acestui aparat au fost initiate in acelasi laborator. Unul dintre acestea este anemometrul laser-Doppler. Prima varianta comerciala denumita velocimetru laser-Doppler a fost scoasa pe piata de firma Teledyne Brown Engineering. Primela aparate de acest fel erau folosite pentru masurarea vitezei de curgere a gazelor la iesirea din motoarele de racheta. In prezent numele a fost schimbal la anemometru Laser-Doppler cu prescurtarea LDA.[18] Anemometria Laser-Doppler foloseste doua raze laser monocromatice coerente intersectate in locul in care este necesara masurarea vitezei fluidului. Elementele principale ale unui anemometru LaserDoppler sunt: un emitator de semnal laser, un ansamblu de imparteire a razei laser in doua, un ansamblu optic de transmitere si receptie, un fotodetector, un procesor de semnal si un sistem de analiza si inregistrare a datelor. [36] Cele doua raze laser interfereaza in punctul de intersectie si creaza franje de interferenta. Particulele suspendate in fluid trec prin aceste franje si lumina reflectata este primita de ansamblu receptor, iar apoi trimisa catre fotodetector. Distanta dintre franje de interferenta este proportionala cu lungimea de unda al razei laser si unghiul dintre razele laser. Fotodetectorul produce un semnal cu frecventa Doppler, viteza particulelor fiind calculata cu ajutorul acesteia si a distantelor dintre franjele de interferenta. De obicei lichidele contin destule particule in suspensie pentru a face masurarea cu
anemometrul Laser-Doppler posibila, dar gazele de obicei trebuie insamantate cu aceste particule. Ideal particulele ar trebui sa fie destul de mici pentru a urmarii cat mai fidel liniile de curgere ale fluidului, dar destul de mari pentru a reflecta lumina astfel incat sa se poata face o distinctie clara intre semnalul de masurat si zgomotul de fond. [37][40] Marimile uzuale folosite in prezent ale acestor particule sunt intre 1 si 10. Aceste particule pot fi lichide sub forma de picaturi (de obicei ulei) sau solide (pulberi). Primele particole folosite erau bucati foarte mici de polistiren expandat. Acest sistem de anemometrie este folosit pentru masurarea vitezei de curgere mai des decat alte sisteme deoarece ansamblul de masurare se afla in afara materiei ce trebuie masurata si in consecinta nu are efecte perturbatoare. Aplicatiei anemometriei Laser-Doppler includ experimente in tunelurile aerodinamice, masuratori hidrodinamice, masuratori ale injectoarelor de fluid, masuratori in conductele de transport pentru produse gazoase, masurarea vitezei fronturilor de unda la explozii, etc.. Din punct de vedere medical anemometria Laser-Doppler este utilizata in cercetarea hemodinamicii. Aceasta masoara fluxul de sange in anumite tesuturi cum ar fi pielea. Razele laser de putere mica penetreaza pielea suficient pentru a fi reflectate de celulele rosii din sange. De asemenea acest tip de anemometrie este utilizat si in masurarea frecventei miscarii timpanului urechii. Acest tip de anemometrie are o serie de dezavantaje: distanta la care se face masurarea trebuie sa fie definita foaret riguros; aparatura trebuie calibrata foarte des; mediul in care se face masurarea trebuie sa fie permeabil razei laser (acesta fiind cel mai important criteriu).[19]
III.1.12 Piv
Denumirea PIV vine din limba engleza de la particle image velocimetry. Acesta metoda de anemometrie asa cum ii spune si numele calculeaza viteza particulelor intr-un volum de fluid, de obicei gaz. Datele de iesire date de acest tip de masurare sunt de fapt vectorii de viteza instantanee rezultanti pe suprafete de fluid in curgere. Doar doua componenete ale vitezei sunt masurate dar cu ajutorul stereoscopiei este calculata si cea dea treia componeneta.
Principiul de masurare in acest tip de anemometrie este bazat pe filmarea particulelor la intervale de timp diferite astfel incat sa se poate determina traiectoria unei particule intre doua cadre consecutive alei aceleiasi zone de curgere. Lafel ca si la anemometria Laser Doppler este nevoie ca fluidul de masurat sa fie insamantat cu particule pentru a se putea face masurarea.[54][55] In figura de mai jos va fi prezentata functionarea de baza a unui sistem PIV:
Figura 12 Functionarea PIV Situatiile diferite in care este necesara masurarea vitezei unui fluid variaza ca circumstante atat de mult incat fiecare tip de anemometrie isi gaseste locul. Cerintele pot varia in functie de locul in care se face masurarea, fluidul, viteza, calitati chimice, suspensii etc. Dintre diferitele metode de masurarea a vitezei de curgere a fluidelor cateva ies in evidenta datorita posibilitatii de masurarea foarte riguroasa, cu efecte mici sau neglijabile asupra fluidului de masurat, si care au o rezolutie mare a masuratorilor atat din punct de vedere geometric cat si temporal. Aceste metode de masurare a vitezei de curgere a fluidelor sunt: anemometria Laser Doppler, anemometria PIV (Particle Image Velocimetry) si anemometria cu element sensibil cald.[34]
III.2 GENERALITATI ANEMOMETRIE CU ELEMENT SENSIBIL CALD

III.2.1 Anemometria cu element sensibil cald.

Acest tip de masurare a vitezei de curgere a unui fluid se face cu un element sensibil care este incalzit la o temperatura mai mare ca a mediului in care se afla. Conform legii a doua a termodinamicii transferul de energie se face de la elementul sensibil la mediul in care se afla. Deoarece rezistenta electrica este dependenta de temperatura curentu ce va trece prin acest elment sensibil va fi si el dependent de temperatura. Exista mai multe feluri de a implementa acest fel de masurare. Acestea sunt: metoda intensitatii curentului constante, metoda puterii curentului constante, metoda temperaturii constante si metoda pulsurilor modulate (a rezistentei constante). Cea mai frecvent utilizata dintre acestea este metoda temperaturii constante (CTA constant temperature anemometry). Acest tip de anemometre se foloseste pentru masurarea punctuala si continua din punct de vedere al timpului a vitezei unui fluid.[7] Cu ajutorul acestor masuratori se poate obtine o serie variata de informatii cu privire la curgerea unui fluid precum: viteza mediata, intensitatea turbulentei, temperatura fluidului, tensorul tensiunilor Reinlods, debitul, etc. Anemometrele cu temperatura constanta sunt cel mai des folosite pentru masura si analiza curgerii gazelor si lichidelor in regim turbulent. Semnalul de iesire dat de anemometrele cu temperatura constanta este viteza instantanee in punctul de masura si sta la baza analizei statistice ce descrie o serie de conditii de curgere in acel punct. Anemometrele cu elemente sensibile calde au o rezolutie spatiala si temporala mai mare comparativ cu alte metode de masura si in consecinta sunt utilizate cu precadere fata de celelalte in analiza curgerilor turbulente sau cu schimbari rapide ale vitezei de curgere.
III.2.2 Principiul de masurare

Principiul care sta la baza anemometriei cu element sensibil cald este efectul de transfer termic dintre elementul sensibil incalzit la o temperatura mai mare decat a fluidului si fluidul in curgere. Acest transfer de caldura este complex din punct de vedere fizic, incluzand transfer termic prin conductie, prin convectie si prin radiatie. De asemenea transferul de caldura este influentat si de alti parametrici fizici si chimici. Transferul de caldura prin conductie este definit drept procesul prin care energia termica existenta intr-o regiune a unui corp se transfera in alta regiune a aceluias corp sau intr-un corp invecinat, daca acesta este in contact nemijlocit cu primul, ca urmare a existentei unei diferente de temperaturaa intre domeniile macroscopice respective si fara deplasari macroscopice de substanta. Deplasarea energiei termice sub efectul radientului de temperatura poate
avea loc mai rapid sau mai lent in raport cu proprietatile fizice ale structurii interne a materialului corpului sau corpurilor prin care se desfasoara procesul. [20] Transferul de caldura prin convectie este definit ca schimbul energetic (mai complex decat cel al conductiei) caruia ii sunt asociate doua mecanisme de transfer: transferul energiei termice prin miscarea microscopica a unui fluid aflat in vecinatatea unui corp solid; transferul energiei termice realizat la nivel molecular in interiorul masei de fluid prin conductie termica. Principalii factori care exercita o puternica influenta asupra schimbului de caldura convectiv sunt: natura si proprietatile fizice ale fluidelor; forma, dimensiunile si starea suprafetelor de separatie; cauza aparitiei miscarii fluidului si regimul de curgere al acestuia.[20] Este de mentionat ca exista mai multe tipuri de convectie. In functie de generarea fluxului de fluid covctia poate fi naturala sau fortata. Convectia fortata fiind procesul de transfer termic care arel oc in prezenta unui fluid care de deplaseaza la suprafata unui corp solid ca urmare a unei diferente de presiune create cu ajutorul unui dispozitiv, corpul si fluidul gasindu-se la temperaturi diferite. [20] Transferul de caldura prin radiatie este definit ca un flux de caldura aparut in urma existentei unei diferente de temperatura intre doua corpuri aflate intr-un mediu suficient de transparent, pentru undele electromagnetice, pentru a permite producerea uni radiatii termice de la corpul cu temperatura mai ridicata la cel cu temperatura mai scazuta. Suportul acestei energii este o unda electromagnetica. Emisia si absorbtia de radiatie se face prin cuante discrete de energie si impuls, denumite fotoni, iar posibilitatea existentei fotonilor intr-un punct al spatiului se exprima printr-o unda asociata. Astfel radiatia are un dublu caracter corpuscular si ondulatoriu.[20] Transferul de caldura, prin convectie, in cazul in care elementul sensibil este un fir cu sectiune circulara, este functie de viteza fluidului, diferenta de temperatura si proprietatile fizice ala fluidului. Relatia de baza intre caldura transferata Q si viteza de curgere a fluidului U, pentru un fir plasat perpendicular pe directia de curgere a fluidului a fost sugerata de L.V. King in 1914 in forma ei cea mai simpla: Q = (Tw T0 ) Aw h = A + BU n (7)
III.2.3 Schema de principiu

Schema de principiu pentru anemometru cu element sensibil cald este formata din: blocul de adaptare 1), blocul de conversie de analog digital 2), blocul de prelucrare a semnalului 3) si sistemul de achizitie de date 4) (figura 13):
Figura 13 Schema de principiu a anemometrului cu element sensibil cald Blocul de prelucrare a semnalului are in componenta elementul sensibil cald. Acest element sensibil este conectat la un brat al puntii Wheatstone si este incalzit de curent electric. Un servoamplificator mentine puntea in echilibru controland curentul catre elementul sensibil cald astfel incat rezistenta si in consecinta temperatura sunt mentinute constante, independent de racirea aparuta in urma transferului de caldura catre fluid.[7] Tensiunea E ce iese din punte reprezinta transferul de caldura si in consecinta o masura directa a vitezei. Inertia termica scazuta a elementului sensibil cald ofera o viteza mare de raspuns la fluctuatiile de curgere. Elementele sensibile pot lua mai multe forme si sunt plasate pe sonde de diferite forme si marimi cu ajutorul carora vor fi plasate in punctele in care este necesara masurarea. Parametrul obtinut la iesirea din blocul de adaptare este tensiunea curentului electric. Acesta este marimea modulata (cu parametrul modulat amplitudinea) reprezentand semnalul metrologic.
Relatia de functionare a blocului de adaptare a anemometrelor de temperatura constanta cu traductor sensibil cald, in regim static, se poate scrie in mai multe forme: E 2 = (Tw T0 )( A + BU n ) U = C0 + C1 E + C 2 E 2 + C3 E 3 + C 4 E 4 + C5 E 5 (8) U 2 = U 02 + BU n (7) Calibrarea intr-o vana de lichid cu caracteristici ale curgerii cunoscute este baza curbei de linizarizare utilizata oebtru convertirea semnalelor de iesire date de sistemul de masurare in viteze de curgere ale fluidului. Deoarece elementul sensibil rectioneaza atat la viteza de curgere cat si la directia de curgere, daca acesta este aranjat ortogonal poate da informatii despre ambele. Functia vitezei efective calculata de un element sensibil pozitionat intr-o curgere tridimensionala este:
2 2 U ef = U x + k 2U y + h 2U z2 (9)
Pentru anemometrele cu 2 sau 3 elemente sensibile ecuatiile vitezei totale pot fi rezolvate pentru a da componentele vectoriale ale vitezei de curgere. Factorii inclinatiei axiale k si h pot fi determinati printr-o calibrare directionala(figura 14).
Figura 14 Factorii inclinatiei axiale care determina corectitudinea masurarii Tensiunea care este semnal de iesire din blocul de adaptare depinde atat de viteza de curgere a fluidului de masurat cat si de temperatura acestuia. Astfel o schimbare de 1K produce o eroare de
pana la aproximativ 2% in citirea vitezei de curgere a fluidului. Acest semnal poate fi corectat inainte de liniarizare. Semnalul de iesire al blocului de adaptare este preluat de blocul de coversie analog digitala(viteza de achizitie mare 1 Mhz sau mai mare) dupa trecerea prin filtrul trece jos si este covertit in unitati de masura necesare in trei pasi: -corectia erorii de masurare cu temperatura -linearizarea -descompunerea in componenetele vectoriale ale vitezei
Datele obtinute sunt foilosite ca date de intrare pentru calculul statisticilor de curgere a fluidului.
III.2.4 Scurt istoric al anemometriei cu element sensibil cald

Pentru ca anemometria cu element sensibil cald sa poata exista a fost nevoie de o serie de studii care ii stau la baza. La sfarsitul secolului al 19-lea au avut loc primele studii cu privire la calculul pierderii de caldura prin covectiee forata. La inceputul secolului urmator mai multi cercetatori au publicat lucrari care au ca subiect transferul de caldura intre un element metalic si fluidul in care este imersat. In anul 1914 cercetatorul englez King L.V a determinat caracteristica unui traductor cu fir cald pornidn de la lucrarile precedente asupra transferului termic dintre fir si fluidul in care este imersat. Cu toate ca bazele anemometriei cu element sensibil cald isi au locul nasterii la inceputui secolului trecut acesta a cunoscut o dezvoltare de-a lungul timpului datorita avantajelor in utilizarile practice in determinarea parametrilor curgerii turbulente. Acest tip de anemoetrie alaturi de anemometria Laser Doppler si de velocipetria particulelor(PIV) se completeaza reciproc pentru realizarea masuratorilor complexe in domenile mecanicii fluidelor, aerodinamicii etc.[7]
III.2.5 Elemente de constructive ale sondei de masurare a vitezei cu element sensibil cald
Sondele pot avea unu doua sau trei elemente sensibile pentru masurarea uni,bi sau tridimensionala a curgerii. Fiecare element sensibil are nevoie de o punte Vheatstone proprie. Elementul sensibil poate fi un fir subtire suspendat intre doi suporti (tip furca), sau o pelicula subtire de metal asezata pe un suport izolator din punct de vedere electric ). Elementele sensibiule de tip pelicula pot fi cilindrice sau noncilindrice. Elementele sensibile tip fir sunt folosite pentru masurarea vitezei de
curgere a gazelor si lichidelor neconductoare electric, pe cand cele tip pelicula sunt in general folosite pentru lichide conductoare electric precum apa. Elementele sensibile sunt construite astfel incat sa aiba o sensibilitate cat mai mare la transferul de caldura generat de viteza de curgere, rezistenta mecanica mare si inertie termica mica, de aceea materialul ales este foarte important. De multe ori aceste criterii nu pot fi indeplinite de un singur material sau un singur aliaj si in consecinta elementele sensibile se pot face prin alaturarea fizica a mai multe materiale cu proprietati diferite.[51] Aceasta alaturare poate fi obtinuta prin creerea elementelor sensibile cu straturi din materiale diferite si in cazul firelor prin ingrosarea capetelor cu alt material. Marima elementului sensibil si suportul acestuia sunt alese astfel incat sa influenteze cat mai putin viteza de curgere a fluidului.
III.2.6 Subansambluri
In prezent sistemele de masurare au o serie de subansambluri, fiecare fiind indispensabil masurarii corecte a parametrilor de curgere a fluidului de masurat. Componentele sistemului de masurare sunt conform schemei de principiu: Bloc de conversie analog/digital Bloc de prelucrarea a datelor Sistem de achizitie
Deoarece transformarea propriuzisa a unei marimi fizice in alta se produce la nivelul blocului de adaptare pe acesta il vom studia mai departe.
III.2.7 Blocul de adaptare

In componenta blocului de adaptare intra ca element primordial elementul sensibil cald, acesta este atasat de o sonda cu care poate fi pozitionat in locul unde este necesara masurarea. In functie de natura fluidului de masurat, natura locului in care se face masuratoarea, domeniul de temperaturi si alti parametri, elementul sensibil cald si sonda de care este atasat pot lua mai multe formesau pot fi construite din diferite materiale.
III.3 SONDE III.3.1 Clasificare a tipurilor de sonde

Complexul format din elementul sensibil cald, suportul senzorului corpul suportului si conectorul cu celelalte ansambluri este denumit sonda. Sondele de viteza cu senzori elemente sensibile calde pot fi clasificate dupa mai multe caracteristici: Tipul senzorului Fir cald pelicula calda Forma senzorului Tip fir: Sectiunea circulara Sectiunea dreptunghiulara Tip pelicula: Plan Cilindru Sfera Semisfera Con Forma suportului senzorului: Suport drept Suport indoit la un unghi de 900 Dimensiunea senzorului: Senzor miniatural Senzor lung Senzor cu cap ingrosat Pozitia senzorului fata de axul sondei: Sonde cu senzori perpendiculari Sonde ci senzori axiali Sonde cu senzor oblic Numarul de senzori: Sonda cu doi senzori:-paraleli
in V in X Materialul senzorului:
Wolfram Wolfram Platinat Platina aliaj platina rodiu aliaj platina iridiu Tungsten platinat Nichel etc. (In prezent cele mai utilizate materiale pentru elemente sensibile calde sunt: Natura fluidului:
nichel, tungsten platinat, si platina.)
gaze lichide conductoare electric lichide neconductoare electric
III.3.2 Elemente sensibile tip fir

Elementele sensibile tip fir sunt folosite pentru masurarea in aer si alte gaze a vitezelor de la cativa centimetri/secunda pana la viteze supersonice. Pentru lichidele neconductoare electric sunt folositi la viteze de curgere mici. Elementele sensibile tip fir au frecventa de raspuns si sensibilitate la schimbarile vitezei de curgere mari. Rezistenta mecanica este insa relativ limitata deoarece sunt foarte sensibile la contaminare cu diverse particule. Suportii firului sunt uzual facuti din hotel inoxidabil si sunt prelucrati mecanic astfel incat diametrul minim sa fie cat mai redus. Firele sunt atasate de capatul suportului prin sudare.[7]
III.3.3 Clasificare senzorilor tip fir

Clasificarea sondelor existente cu senzori de tip fir cald: Sonde miniaturale cu senzori tip fir cald: sonde miniaturale si subminiaturale cu un singur senzor de tip fir cald sonde miniaturale si subminiaturale cu doi senzori de tip fir cald Sonde cu senzori de tip cald cu capete ingrosate:
sonde cu un singur senzor de tip fir cald, cu capete ingrosate sonde cu doi senzori de tip fir cald, cu capete ingrosate sonde cu trei senzori de tip fir cald, cu capete ingrosate Sonde speciale Exista mai multe tipuri de configuratii de sonde pe piata dar cele care dau tonul in design sunt ale firmelor DANTEC si ale TSI. Deoarece restul probelor de pe piata sunt variatii ale celor fabricate de cele doua firme mentionate mai sus , le vom analiza doar pe cele originale.
III.3.4 Sonde miniaturale si subminiaturale cu senzori tip fir cald

Sondele miniaturale ale firmei Dantec au lungimea senzorului de 1.25 mm si un diametru de 5 m. Senzorii sunt sudati prin procesul de sudare in puncte de suporti. Intreaga lungime a firului este folosita ca senzor. Sunt folosite pentru masuratori la curgeri uni- sau bi-dimensionale cu regim de curgere turbulenta de intensitate mica. Masurarea turbulentelor se produce cu erori din cauza suportului senzorului, dar suportul rigid le face utilizabile pentru viteze mari. Sondele subminiaturale ale firmei TSI au o lungime a senzorului de 0.9 mm. [21][22]
III.3.4.1 Sonde miniaturale si subminiaturale cu un senzor de tip fir cald

Sonde cu suporti drepti si senzorul perpendicular pe axa probei Utilizate pentru masurarea vitezelor mediate si fluctuante la curgere unidimensionala. Sonda se monteaza cu axa paralele cu directia de curgere. Tipuri de sonde existente: DANTEC 55P11, TSI 1260A, 1276 conform figuri 15
a) Detaliu senzor 55P11 Dantec
b) Model 55P11 Dantec
c)Model 1260A TSI Figura 15 Sonde cu suporti drepti si senzorul la un unghi de 45 fata de axa sondei. Utilizate pentru masurarea vitezelor mediate, fluctuatiile curgerii, si tensorul fortelor Reynolds pentru curgere uni- si bideimensionala. Se monteaza cu axul sondi in lungul directiei de curgere a fluidului si este rotita in jurul axei pentru obtinerea componentelor vitezei. Tipuri de sonde existente: DANTEC 55P12 conform figurii 16.
Figura 16 Model 55P12 Dantec Sonde cu suportii senzorilor indoiti la unghi de 90 si senzorul paralel cu axul sondei. Utilizati pentru masurarea vitezei mediate in locuri inaccesibile altor sonde. Se monteaza cu sensorul paralel cu directia de curgere a fluidului. Tipuri de sonde existente: DANTEC 55P13 , TSI 1277 conform figurii 17.
a)Model 55P13 Dantec Figura 17
b)Model 1277 TSI
Sonde cu suportii senzorilor indoiti la unghi de 90 si senzorul perpendicular pe axul sondei. Utilizati pentru masurarea vitezei mediate in locuri inaccesibile altor sonde si pentru masurarea straturilor limita. Se monteaza cu sensorul perpendicular pe directia de curgere a fluidului. Se gasesc si variante cu suportii senzorului indoiti dar nu in unghi ci cu raza de cerc. Tipuri sonde existente: DANTEC 55P14, TSI 1262A, 1261A conform figurii 18.
a)Model 55P14 Dantec
b)Model 1662A TSI
c)Model 1261A TSI Figura 18 Sonde cu suporti dublu indoiti si senzor perpendicular pe axa sondei. Utilizati pentru masurarea straturilor limita. Permit masurarea in apropierea peretilo fara sa produca perturbatii mari ale curgerii. Se monteaza cu senzorul perpendicula pe directia de curgere a fluidului. Tipuri sonde existente: DANTEC 55P15 conform figurii 19.
Figura 19 Model 55P15 Dantec
III.3.4.2Sonde miniaturale si subminiaturale cu doi senzori de tip fir cald

Sonde tip X suporti drepti si cu senzorii in planuri paralele cu axa sondei. Utilizate pentru masurarea a doua componenete ale vitezei de curgere in acelasi timp si pentru tensorul fortelor Reynolds. Se monteza cu senzorii la unghi de 45 fata de directia de curgere. Tipuri sonde existente: DANTEC 55P61, TSI 1247A conform figurii 20.
a)Semne de identificare a sondelor cu doi senzori
b)Model 55P61 Dantec
c)Model 1247A TSI Figura 20 Sonde tip X suporti drepti si cu senzorii in planuri perpendiculare pe axa sondei. Utilizate pentru masurarea a doua componenete ale vitezei de curgere in acelasi timp si pentru tensorul fortelor Reynolds. Se monteza cu senzorii la unghi de 45 fata de directia de curgere si axul probei perpendicular pe directia de curgere a fuidului. Tipuri sonde existente: DANTEC 55P62 conform figurii 21.
Figura 21 Model 55P62 Dantec Sonde tip X suporti indoiti la unghi de 90 si cu senzorii in planuri paralele cu axa sondei. Utilizate pentru masurarea a doua componenete ale vitezei de curgere in acelasi timp. Se monteza cu senzorii la unghi de 45 fata de directia de curgere si axul probei perpendicular pe directia de curgere a fuidului. Tipuri sonde existente: DANTEC 55P63 conform figurii 22.
Figura 22 Model 55P63 Sonde tip X suporti indoiti la unghi de 90 si cu senzorii in planuri perpendiculare cu axa sondei. Utilizate pentru masurarea a doua componenete ale vitezei de curgere in acelasi timp. Se monteza cu senzorii la unghi de 45 fata de directia de curgere si axul probei perpendicular pe directia de curgere a fuidului. Tipuri sonde existente: DANTEC 55P64, TSI 1249A conform figurii 23
a)Model 55P64Dantec
b)Model 1249A TSI

Figura 23
III.3.4.3 Sonde cu senzori de tip cald cu capete ingrosate

Sondele cu senzori cu capete ingrosate ale firmei DANTEC au diametrul de 5m si lungimea de 3mm. Capetele firelor sunt fabricate din cupru suflate cu aur si au un diametru de la 15m pana la 20m. Aurul este depus pe capetele firelor prin electroliza. Suprafata utila a firului este de 1.25mm in mijlocul firului. Sunt utilizate pentru masurari uni, bi sau tridimensionale in curgeri puternic turbulente. Ingrosarea capetelor senzorului are mai mult motive printre care definirea suprafetei utile a senzorului, si scaderea caldurii disipate de senzor si de suportii acestuia. Suportii senzorului sunt de asemenea acoperiti cu aur prin acelasi procedeu. Rezultatele masurarii cu acest tip de sonde sunt mai bune datorita unei temerauri constante in lungul intregului senzor si distorsiunile genereate in vana de fluid mult mai scazute datorita distantierii maimare a suportilor senzorului. Sondele firmei TSI au senzori cu lungimea intre 1.27-1.52 mm si un diametru intre 3.8-12.7m. [21][22]
III.3.4.4 Sonde cu un singur senzor de tip fir cald, cu capete ingrosate

Sonde cu suporti drepti si senzorul perpendicular pe axa probei Utilizate pentru masurarea vitezelor mediate si fluctuante la curgere unidimensionala. Sonda se monteaza cu axa paralele cu directia de curgere. Tipuri de sonde existente: DANTEC 55P01, TSI 1210, 1220 conform figuri 24
a)Detaliu model 55P01
c)Model 1220 TSI Figura 24
d)Model 1210 TSI
Sonde cu suporti drepti si senzorul la un unghi de 45 fata de axa sondei. Utilizate pentru masurarea vitezelor mediate, fluctuatiile curgerii, si tensorul fortelor Reynolds pentru curgere uni- si bideimensionala. Se monteaza cu axul sondi in lungul directiei de curgere a fluidului si este rotita in jurul axei pentru obtinerea componentelor vitezei. Tipuri de sonde existente: DANTEC 55P02m TSI 1213 conform figurii 25.
c)Model 1213 TSI Figura 25 Sonde cu suportii senzorilor indoiti la unghi de 90 si senzorul paralel cu axul sondei. Utilizati pentru masurarea vitezei mediate in locuri inaccesibile altor sonde. Se monteaza cu sensorul paralel cu directia de curgere a fluidului.
Tipuri de sonde existente: DANTEC 55P03 , TSI 1211 conform figurii 26.
c)Model 1211 TSI Figura 26 Sonde cu suportii senzorilor indoiti la unghi de 90 si senzorul perpendicular pe axul sondei. Utilizati pentru masurarea vitezei mediate in locuri inaccesibile altor sonde si pentru masurarea straturilor limita. Se monteaza cu sensorul perpendicular pe directia de curgere a fluidului. Se gasesc si variante cu suportii senzorului indoiti dar nu in unghi ci cu raza de cerc. Tipuri sonde existente: DANTEC 55P04, TSI 1212, 1222, 1218 conform figurii 27.
c)Model 1212 TSI
d)Model 1222 TSI
e)Model 1218 TSI Figura 27 N. Sonde cu suporti dublu indoiti si senzor perpendicular pe axa sondei. Utilizati pentru masurarea straturilor limita. Permit masurarea in apropierea peretilo fara sa produca perturbatii mari ale curgerii. Se monteaza cu senzorul perpendicula pe directia de curgere a fluidului. Tipuri sonde existente: DANTEC 55P05 conform figurii 28.
a)Detaliu model 55P05 Figura 28
III.3.4.5 Sonde cu un doi senzori de tip fir cald, cu capete ingrosate

Sonde tip X suporti drepti si cu senzorii in planuri paralele cu axa sondei.
Utilizate pentru masurarea a doua componenete ale vitezei de curgere in acelasi timp si pentru tensorul fortelor Reynolds. Se monteza cu senzorii la unghi de 45 fata de directia de curgere. Tipuri sonde existente: DANTEC 55P51, TSI 1241, 1244 conform figurii 29.
b)Dimensiuni model 55P51
d)Model 1241 TSI
Sonde tip X suporti drepti si cu senzorii in planuri perpendiculare pe axa sondei. Utilizate pentru masurarea a doua componenete ale vitezei de curgere in acelasi timp si pentru tensorul fortelor Reynolds. Se monteza cu senzorii la unghi de 45 fata de directia de curgere si axul probei perpendicular pe directia de curgere a fuidului. Tipuri sonde existente: DANTEC 55P52, TSI 1240 conform figurii 30.
b)Model 1240 TSI
Sonde tip X suporti indoiti la unghi de 90 si cu senzorii in planuri paralele cu axa sondei. Designul poate fi schimbat si nu suportii sa fie indoiti ci corpul sondei in sine. Utilizate pentru masurarea a doua componenete ale vitezei de curgere in acelasi timp. Se monteza cu senzorii la unghi de 45 fata de directia de curgere si axul probei perpendicular pe directia de curgere a fuidului. Tipuri sonde existente: DANTEC 55P53, TSI 1243 conform figurii 31.
b)Model 1243 TSI Figura 31 Sonde tip X suporti indoiti la unghi de 90 si cu senzorii in planuri perpendiculare cu axa sondei. Designul poate fi schimbat si nu suportii sa fie indoiti ci corpul sondei in sine.
Utilizate pentru masurarea a doua componenete ale vitezei de curgere in acelasi timp. Se monteza cu senzorii la unghi de 45 fata de directia de curgere si axul probei perpendicular pe directia de curgere a fuidului. Tipuri sonde existente: DANTEC 55P64, TSI 1249A conform figurii 32.
b)Model 1245 TSI
III.3.4.6 Sonde cu un trei senzori de tip fir cald, cu capete ingrosate

Aceste sonde au cei trei senzori asezati la unhiuri de 90 intre ei, formand un con cu ungiul la varf de 70.4. Aceasta asezare a senzorilor produce perturbatii minime din cauza suportilor in curgerea vanei de fluid. Se poate ca designul sondei sa fie diferit astfel incat corpul sondei sa fie indoit la 90. Utilizate pentru masurarea celor trei componente ale vitezei de curgere a fluidelor si ofera informatii complete pentru calculul tensorului fortelor Reynolds. Se monteaza cu axul sondei perpendicular pe directia de curgere a fluidului. Pentru verificare vectorul vitezei rezultat trebuie sa se gaseascain interioruul conului descris de senzori. Tipuri sonde existente: DANTEC 55P91, TSI 1299, 1299A conform figurii 33.
b)Model 1299A TSI
III.3.4.7 Sonde cu configuratii speciale

Pe piata exista mai multe tipuri de sonde pentru masurarea vitezei fluidelor cu sensori tip fir cald ce pot fi folosite inlocuind configuratiile clasice pentru obtinerea unor rezultate mai bune in masurare.
Sondele cu senzori paraleli Sondele cu senzori paraleli sunt facute pentru masurarea turbulentelor extrem de mici in curgeri unidimensionale. Ambele fire masoara simultan aceeasi turbulenta, si zgomotul de fond este eliminat electronic ulterior. Sonda este montata cu axa paralela cu directia de curgere a fluidelor. Tipuri sonde existente: DANTEC 55P71,conform figurii 34.
Figura 34 Model 55P71 Dantec 35 Sonda miniaturala cu suporti ai senzorului drepti cu compensator de temperatura. Utilizate pentru masuratori ale mediilor cu temperaturi care variaza incet. Tipuri sonde existente: DANTEC 55P81 conform figurii 35.
Figura 35 Model 55P81 Dantec Sonda termometru rezistiv utilizata pentru masurarea temperaturii. Lungimea senzorului este de 4 mm, se monteaza cu axul paralel cu directia de curgere a fluidului. Tipuri sonde existente: DANTEC 55P31 conform figurii 36.
Figura 36 Model 55P31 Dantec
III.3.5 Sonda cu element sensibil tip pelicula calda

Clasificarea a sondelor cu pelicula calda: -cilindrice cu pelicula calda: -un senzor -doi senzori -trei senzori -necilidrice
III.3.5.1 Sonde cu pelicula calda cilindrica

Sondele cu pelicula calda cilindrica pot fi folosite in locul sondelor cu senzor tip fir daca este nevoie din cauza naturii fluidului de un senzor mai robust. Senzorii cu pelicula calda cilindrica ai firmei DANTEC sunt facuti dintr-un miez de cuart cu diametru de 70 m lungi de 3 mm acoperiti cu un strat de nichel cu grosime de aproximativ 0,1 m. Capetele senzorului sunt suflate cu cupru sau aur, senzorul este sudat pe suportii lui. [21][22] Senzorii tip pelicula calda cilindrici folositi pentru lichide conducatoare de curent electric in special apa au punctele de sudura si suportii acoperiti cu un lac izolator electric.
III.3.5.2 Sonda cu pelicula calda cilindrica cu un senzor

Sonde cu suporti drepti si senzorul perpendicular pe axa probei Corpul sondei poate fi modificat astfel incat sa produca cat mai putine distorsiuni la viteze mari ale curgerii lichidului. Utilizate pentru masurarea vitezelor mediate si fluctuante la curgere unidimensionala. Sonda se monteaza cu axa paralele cu directia de curgere. [21][22]
Tipuri de sonde existente: DANTEC 55R01(strat de cuart protector 0,5m),55R11 (strat de cuart protector 2m) TSI 1201, 1214 1220 conform figuri 37.
a)Detaliu modele 55R01 si 55R11
b)Modele 55R01 si 55R11 Dantec
c)Model 1220 TSI
d)Model 1201 TSI
e)Model 1214 TSI Figura 37 Sonde cu suporti drepti si senzorul la un unghi de 45 fata de axa sondei. Utilizate pentru masurarea vitezelor mediate, fluctuatiile curgerii, si tensorul fortelor Reynolds pentru curgere uni- si bideimensionala. Se monteaza cu axul sondi in lungul directiei de curgere a fluidului si este rotita in jurul axei pentru obtinerea componentelor vitezei. Tipuri de sonde existente: DANTEC 55R02 (strat de cuart protector 0,5m), 55R12(strat de cuart protector 2m) TSI 1213 conform figurii 38.
a)Modele 55R02 si 55R12 Dantec Figura 38
b)Model 1213 TSI
Sonde cu suportii senzorilor indoiti la unghi de 90 si senzorul paralel cu axul sondei. Utilizati pentru masurarea vitezei mediate in locuri inaccesibile altor sonde. Se monteaza cu sensorul paralel cu directia de curgere a fluidului. Tipuri de sonde existente: DANTEC 55R03(strat de cuart protector 0,5m) ,55R13(strat de cuart protector 2m) conform figurii 39.
Figura 39 Modele 55R03 si 55R13 Dantec Sonde cu suportii senzorilor indoiti la unghi de 90 si senzorul perpendicular pe axul sondei. Utilizati pentru masurarea vitezei mediate in locuri inaccesibile altor sonde si pentru masurarea straturilor limita. Se monteaza cu sensorul perpendicular pe directia de curgere a fluidului. Se gasesc si variante cu suportii senzorului indoiti dar nu in unghi ci cu raza de cerc. Tipuri sonde existente: DANTEC 55R04(strat de cuart protector 0,5m),55R14(strat de cuart protector 2m) conform figurii 40.
Figura 40 Modele 55R04 si 55R14 Dantec Sonde cu suporti dublu indoiti si senzor perpendicular pe axa sondei. Utilizati pentru masurarea straturilor limita. Permit masurarea in apropierea peretilo fara sa produca perturbatii mari ale curgerii. Se monteaza cu senzorul perpendicula pe directia de curgere a fluidului. Tipuri sonde existente: DANTEC 55R05(strat de cuart protector 0,5m), 55R15(strat de cuart protector 2m) conform figurii 41.
Figura 41 Modele 55R05 si 55R15
III.3.5.3 Sonde cu doi senzori de tip pelicula calda cilindrica

Sonde tip X suporti drepti si cu senzorii in planuri paralele cu axa sondei. Utilizate pentru masurarea a doua componenete ale vitezei de curgere in acelasi timp si pentru tensorul fortelor Reynolds. Se monteza cu senzorii la unghi de 45 fata de directia de curgere.
Tipuri sonde existente: DANTEC 55R51(strat de cuart protector 0,5m), 55R61(strat de cuart protector 2m) TSI 1241, 1248A, 1244 conform figurii 42.
a)Detaliu modele 55R51 si 55R61
b)Modele 55R51 si 55R61 Dantec
c)Model 1241 TSI
d)Model 1244 TSI
e)Model 1248A TSI Figura 42 Sonde tip X suporti drepti si cu senzorii in planuri perpendiculare pe axa sondei. Utilizate pentru masurarea a doua componenete ale vitezei de curgere in acelasi timp si pentru tensorul fortelor Reynolds. Se monteza cu senzorii la unghi de 45 fata de directia de curgere si axul probei perpendicular pe directia de curgere a fuidului. Tipuri sonde existente: DANTEC 55R52 (strat de cuart protector 0,5m), 55R62(strat de cuart protector 2m) conform figurii 43.
Figura 43 Modele 55R52 si 55R62 Dantec Sonde tip X suporti indoiti la unghi de 90 si cu senzorii in planuri paralele cu axa sondei. Designul poate fi schimbat si nu suportii sa fie indoiti ci corpul sondei in sine. Utilizate pentru masurarea a doua componenete ale vitezei de curgere in acelasi timp. Se monteza cu senzorii la unghi de 45 fata de directia de curgere si axul probei perpendicular pe directia de curgere a fuidului. Tipuri sonde existente: DANTEC 55R53 (strat de cuart protector 0,5m), 55R63(strat de cuart protector 2m) conform figurii 44.
Figura 44 Modele 55R53 si 55R63 Dantec Sonde tip X suporti indoiti la unghi de 90 si cu senzorii in planuri perpendiculare cu axa sondei. Designul poate fi schimbat si nu suportii sa fie indoiti ci corpul sondei in sine. Utilizate pentru masurarea a doua componenete ale vitezei de curgere in acelasi timp. Se monteza cu senzorii la unghi de 45 fata de directia de curgere si axul probei perpendicular pe directia de curgere a fuidului.
Tipuri sonde existente:

DANTEC 55P54(strat de cuart protector 0,5m), 55R64(strat de cuart protector 2m) conform figurii 45.
Figura 45 Modele 55R54 si 55R64 Dantec Sonda cu senzor dublat cilindric poate fi folisita in locul sondelor cu doi senzori tip X, atunci cand este nevoie de o rezolutie spatiala mai buna, sau vectorul rezultant al vitezei de curgere variaza cu 90. Utilizate pentru masurarea in vana de lichid cu curgere libera. Doua straturi de nichel sunt depozitate pe senzorul de cuart cu diametrul de 200m. Lungimea totala a senzorului este de 3 mm dar lungimea activa este doar de 1,25 mm. Peste stratul de nichel este pus inca un strat de cuart de aproximativ 0,5m. Se monteaza cu axa sondei paralela cu directia de curgere a fluidului astfel incat vectorul predominant al curgerii este in lungul suportilor senzorilor si perpendicular pe senzor. Exista 2 tipuri de sonde de acest fel, una are senzori perpendiculari pe axa sondei si cealalta are senzorii paraleli cu axa sondei. Cele 2 versiuni masoara fiecare cate 2 din cele 3 componente ale vitezei. [21][22] Tipuri sonde existente: DANTEC 55R55, 55R56, 55R57 conform figurii 46.
a)Detaliu modele 55R55, 55R56 si 55R57 Dantec
b) Modele 55R55, 55R56 si 55R57 Dantec
Figura 46
III.3.5.4 Sonde cu un trei senzori de tip pelicula calda cilindrica

Aceste sonde au cei trei senzori asezati la unhiuri de 90 intre ei, formand un con cu ungiul la varf de 70.4. Aceasta asezare a senzorilor produce perturbatii minime din cauza suportilor in curgerea vanei de fluid. Se poate ca designul sondei sa fie diferit astfel incat corpul sondei sa fie indoit la 90. Utilizate pentru masurarea celor trei componente ale vitezei de curgere a fluidelor si ofera informatii complete pentru calculul tensorului fortelor Reynolds. Se monteaza cu axul sondei perpendicular pe directia de curgere a fluidului. Pentru verificare vectorul vitezei rezultat trebuie sa se gaseascain interioruul conului descris de senzori. [21][22] Tipuri sonde existente: DANTEC 55R91(strat de cuart protector 0,5m) conform figurii 47.
Figura 47 Modele 55R91 Dantec

III.3.5.5 Sonde cu pelicula calda necilindrica

Sondele cu pelicula calda necilindrica au stratul de nichel depus pe diferite forme aerodinamice cum ar fi: sfere, conuri, suprafete plane. Senzorul poate lua diferite forme. De la acesta doua fire de argint obtinute prin depunere prin electroliza conduc curentul electric la corpul sondei si de acolo la restul subansamblurilor. Senzorul este protejat cu un stat de cuart de 5m pentru gaze si de 2m pentru lichide si conexinea cu firele de argint este protejata cu un lac izolator termic si electric.[38] [39] Sondele cu senzor pelicula calda necilindrica in productie ale firmei DANTEC sunt urmatoarele: -sonde conice -sonde cu senzor incastrat -sonde tip pelicula plana[21][22] Sonda cu senzor pelicula calda conica Acest tip de sonde au senzorul format dintr-un inel cu diametrul aproximativ de 0.6mm asezat pe un varf conic de cuart. Dimensiunile senzorului sunt 1.4x0.2mm. Deoarece senzorul nu se afla asezat pe varful conului fluctuatiile si turbulentele aparute datorita formei sondei sunt diminuate. Acest tip de sonda este mai putin afectata de impuritaiile din fluidul de masurat decat cele cu fir sau cu pelicula cilindrica. Tipuri sonde existente: DANTEC 55R41(strat de cuart protector 0,5m), 55R42(strat de cuart protector 2m) conform figurii 48.
Figura 48 Modele 55R41 si 55R42 Dantec Sonda cu senzor pelicula calda incastrata Acest tip de sonde au senzorul asezat pe o fata plata a unui cilindru de cuart.
Utilizate pentru masurarea stratului limita din apropierea peretilor sipentru punctele de demarcatie intre straturile limita. Se monteaza cu axul probei perpendicular pe directia de curgere a fluidului. Tipuri sonde existente: DANTEC 55R45(strat de cuart protector 0,5m), 55R46(strat de cuart protector 2m) conform figurii 49.
Figura 49 Modele 55R45 si 55R46 Dantec Sonde cu senzor tip pelicula calda plana Acest tip de sonda este speciala datorita faptului ca nu are un corp al sondei precum celelalte tipuri de senzori. Corpul senzorului este format dintr-o poliamida (Kapton)[23][24] de grosime de 50m. Suportii senzorului sun facut din aur depus pe placuta de poliamida si cablurile care duc la celelalte subansambluri de masurare sunt sudate pe acestia. Senzorul de nichel este plasat pe placuta de poliamida si acoperit cu un stat de cuart de 0.5 m. Calibrarea acestei sonde se face numai insitu datorita faptului ca nu poate fi mutat dupa amplasare. Sonda se lipeste pe pereti conductei de fluid. Tipuri sonde existente: DANTEC 55R47 conform figurii 50.
Figura 50 Model 55R47 Dantec
III.3.6 Corpul sondelor

Corpul sondelor este cel pe care se monteaza suportii senzorului si senzorul. Acesti sunt alesi in asa fel incat sa afecteze cat mai putin curgerea fluidului de masurat atat prin constructie cat si prin
alegerea proprietatiilor fizice. Sunt fabricate din material ceramic, acoperiti cu o foaie de hotel inoxidabil si au atasat un conector pentru legarea cablurilor electrice. Corpurile sondelor firmei Dantec au o serie de semnalmente pe ele pentru a fi urosr de ales pentru diferitele configuratii si fluide. Aceste semnalmente sunt puncte colorate rosu pentru gaze, albastru pentru lichide, negre pentru numarul de senzori atasati. Corpul sondelor pentru senzorii cu pelicula cada necilindrica au o configuratie ce le permite montarea directa fara suporti. Tipuri existente de suporti: DANTEC 55H20, 55H21, 55H22(sonde cu un singur senzor), 55H24, 55H25, 55H26(sonde cu doi senzori), 55H27(sonde cu trei senzori) TSI 1150, 1151, 1159(temperatura maxima a fluidului 150C), 1160(temperatura maxima a fluidului 300C), 1152(indoit la 90) 1155, 1156-1, 1157, 1154(sonde cu doi senzori) conform figurii 51.
Figura 51 Diferite modele de sonde Dantec si TSI
III.3.7 Suportii senzorilor

Din punct de vedere geometric suportii senzorilor se impart in trei categori: scurte si drepte, lungi si drepte si lungi si indoite la 90. Cablurile electrice ce pleaca de la suportii senzorilor sunt acoperite cu teflon[16] si duc la un conector detasabil. Diametrele exterioare ale suportilor sunt de 4mm pentru senzori singulari si 6 mm pentru senzori multipli. Semnalmentele pentru identificare pe suporti sunt unul sau doua cercuri negre. Suportii pentru trei senzori au un canal in constuctia lor (tip nut si feder) astfel incat sa fie intotdeauna asezati corect. [21][22]
III.3.8 Alegerea tipului de sonda si a tipului de senzor III.3.8.1 Gaze

In alegerea unei sonde potrivite pentru masurarea fluidului trebuie luate in considerare mai multe cerinte. Prima cerinta a anemometriei cu element sensibil cald este data de conditiile mediului in care se face masurarea. Senzorii sunt, de obicei, utilizati la temperaturi mult mai ridicate decat cea a mediului de masurat, astfel materialul senzorilor trebuie ales in consecinta. Pentru senzorii din tungsten, tip pelicula cilindrica, temperatura maxima de operare este de 425 de grade Celsius, pe cand senzorii tip fir au o temperatura maxima de utilizare de 300 de grade Celsius. Firele de platina pot fi folosite pentru temperaturi mult mai mari, dar au o rezistenta mecanica mai scazuta decat tungstenul. Aliaje precum platina-iridiu sunt mai puternice din punct de vedere mecanic, dar prezinta o inertie termica mai mare.[44] Alta cerinta importanta este numarul de componente vectoriale ale vitezei care trebuie masurate. In functie de raspunsul acestei cerinte, se pot folosi sonde cu unul, doi sau trei senzori. A treia cerinta este alegerea senzorului. Senzorii tip fir au o frecventa de raspuns mai mare decat senzorii tip pelicula. Totusi, sondele cu mai multi senzori nu au o viata la fel de indelungata ca senzorii tip pelicula deoarece firul se poate lungi sau indoi din cauza temperaturii inalte de functionare, producand erori in masurarea vitezei de curgere. Senzorii tip pelicula cilindrica sufera mai putin din cauza impuritatilor lichidului, din cauza diametrului si rezistentei mai mari si nici nu isi vor schimba rezistenta datorita stresului mecanic provocat de impactul particulelor. A patra consideratie importanta in determinarea alegerii unui tip de sonda si de senzor este accesul la locul de masurare. Pentru a indeletnici accesul la locul de masurare se pot folosi mai multe tipuri
de corpuri ale sondei. Este de mentionat ca geometria corpului sondei poate influenta masurarea datorita perturbatiilor aduse mediului de masurat.
III.3.8.2 Lichide
Marea majoritate a lichidelor sunt bune conducatoare ale curentului electric. De aceea, se folosesc senzori cu strat de protectie de cuart. Pentru lichide care nu sunt conducatoare de curent electric, este indicata utilizarea senzorilor fara strat protector de cuart, deoarece acestia sunt contaminati mai greu de impuritati.
III.3.8.3 Alegerea tipului de proba si tipului de sonda va fi prezentata in tabelul urmator:
TABEL 1
III.3.9 Diferite probleme ale masurarii

In cadrul procesului de masurare, datorita unui complex de factori, pot aparea probleme. La utilizarea senzorilor cu element cald pentru masurarea vitezei lichidelor apare problema impamantarii lichidului. Este posibil ca in interiorul lichidului sa se produca incarcari statice de electricitate, care pot distruge stratul acoperitor de cuart. Pentru a evita aceasta problema se face impamantarea lichidului cu ajutorul unei placi asezate cat se poate de aproape de senzor, fara a produce distorsiuni ale curgerii. Aceasta impamantare reduce, de asemenea, si zgomotul alb. Orientarea sondei trebuie facuta in acelasi fel si in timpul calibrarii si in timpul masurarii. Este, de asemenea, recomandat ca corpul sondei si suportii senzorului sa aiba axele paralele cu directia de curgere a fluidului, pentru a evita producerea de vibratii in timpul masurarii [Vartejuri Kerman] Temperatura de functionare a senzorilor este indicat sa fie cu 200-300 de grade Celsius mai mare decat cea a gazului de masurat. In cadrul masuratorii pot aparea mai multe efecte perturbatoare. Aceste efecte perturbatoare sunt: variatia temperaturii lichidului de masurat reactiile chimice contaminarea senzorului producerea bulelor de gaz vibratii si vartejuri
Variatiile de temperatura in fluidul de masurat pot produce erori. Pentru a evita aceasta problema este indicat sa se foloseasca un traductor de temperatura. Din cauza curentului electric ce trece prin senzor poate aparea reactia de electroliza. Acest lucru trebuie evitat, deoarece senzorul se poate distruge foarte usor, dar pana la aceasta distrugere proprietatile lui electrice vor fi schimbate. Contaminarea cu impuritati a senzorului ii poate schimba caracteristicile termice ale acestuia, astfel incat transferul de caldura nu se mai face in aceleasi conditii ca la calibrare. Influenta contaminarii scade o data cu diametrul senzorului.
In lichide exista gaze dizolvate. Crearea bulelor de gaz pe suprafata senzorului va schimba drastic transferul de caldura. De asemenea, bulele pot distruge stratul protector de cuart al senzorului. Datorita geometriei senzorului, la viteze mari ale fluidului pot aparea vibratii, care produc erori de masurare.
III.3.10 Date tehnice ale diferitilor senzori

Materialele din care sunt facuti senzorii sunt alese astfel incat caracteristicile lor fizice sa ii faca optimi pentru cele mai comune aplicatii in care este necesara anemometria. De aceea, sunt folosite numai o serie destul de redusa de materiale sau aliaje. Caracteristicile dupa care sunt alese materialele din care sunt facuti senzorii sunt: rezistenta electrica a materialului coeficientul de rezistenta functie de temperatura conductivitatea termica densitatea rezistenta la oxidare rezistenta mecanica la intindere
Rezistenta electrica a senzorilor variaza in jurul unei valori valabile in general pentru materialul din care sunt facuti. Variatia apare datorita procedeului de fabricatie, de la senzor la senzor. Totusi, senzorii de tip fir au o variatie mult mai mica, in jur de 10%, fata de senzorii tip pelicula, care pit avea o variatie de 50%. Rezistenta senzorului este determinata de material, geometrie si de grosimea stratului de material depus (in caz de depunere prin electroliza). Relatia dintre rezistenta senzorului si temperatura este data de un coeficient, calculat dupa formula , RT 1 R0 T T0 RT 1 R0 1+ (T 20) T T0
(10)
unde este coeficientul de rezistenta cu temperatura. Firma DANTEC ofera numai coeficientul de rezistenta cu temperatura la 20C si de aceea trebuie modificat pentru tempratura la care va functiona senzorul.
Coeficientul de rezistenta functie de temperatura este acelasi pentru senzorii tip fir din acelasi material si cu aceeasi geometrie, dar pentru senzorii tip pelicula variaza. Fiecare tip de material folosit pentru producerea senzorului are o temperatura maxima pana la care functioneaza stabil. Pentru senzorii tip fir, aceasta temperatura limita este data de momentul la care incepe oxidarea. Temperatura maxima pentru senzorii tip pelicula este data de momentul in care se arde stratul protector de cuart. Alti factori care influenteaza masurarea sunt presiunea si temperatura fluidului, viteza minima si maxima a fluidului. Caracteristicile metalelor din care sunt creati senzorii vor fi prezentate in tabelul urmator:
Rezistivitate Coeficient de rezistenta al temperaturii Densitate Capacitate calorica Conductivitate termica Rezistenta la intindere Temperatura maxima de operare Valabil ca la firul de tip wollaston Nu pot fi sudate Nu pot fi lipite Cifra de merit Unitate Tungsten m10 9 7 %/C 0,36 kg/m 3 103 19,3 J/KgK 33 W/mK 178 N/m 210 10 2,5 C 300 nu if plated if plated 9 m10 4,1 Platina pura 10,2 0,38 21,45 31,4 69 0,3 1200 da da da 5,7 PtRh 10%Rh 18,9 0,16 19,95 35,4 50,1 0,6 800 da da da 4,4 Pt Ir 20% Ir 32 0,07 21,61 32 25,5 1,32 700 da da da 3,6 Nichel 6,6 0,64* 8,9 105 90,5 0,65 400 nu da 4,5
TABEL 2
III.3.10.1 Caracteristicile diferitelor tipuri de senzori vor fi prezentate in tabelul urmator:

5m dia 1,25 mm Fir placat cu aur lungime 1m dia 0,4 mm Fir miniatural lungime 70m dia Fir pentru masurarea vitezei mm 1,25 200m dia Pelicula cilindrica 1,25 mm lungime 0,75 mm dia Pelicula conica 0,1 mm 0,75 mm dia Pelicula incastrata 0,2 mm 0,9 mm dia Pelicula tip placa 0,1 mm lungime 3,5 0,36%/K 300C 150C 0,20m/s 150kHz Aer
0,5m 2m 0,5m 0,5m 2m 0,5m 2m
50 0,35%/K
150C
2kHz
Aer Aer Apa Aer Aer Apa Aer Apa Aer
6 0,40%/K 300C 100C 6 0,40%/K 60C 100C 6 0,40%/K 300C 100C 15 15 15 15 0,35%/K 0,35%/K 0,35%/K 0,35%/K 300C 60C 200C 60C 100C 100C 100C 100C
0,20m/s 90kHz 0,01m/s 30kHz 0,20m/s 40kHz
70 bar 0,1m/s 50kHz 70 bar 0,01m/s 20kHz 70 bar 70 bar -
0,5m 15 0,40%/C 200C 120C
TABEL 3
IV
CONCLUZII
In anemometria cu element sensibil cald apar o serie de probleme datorita tipurilor clasice de senzori. Pentru senzorii tip fir apar perturbari ale masuratorii datorita eforturilor mecanice care actioneaza asupra senzorului la o temperatura inalta, vibratiilor produse de insasi geometria senzorului, schimbarii caracteristicilor transferului de caldura datorita impuritatilor din fluidul de masurat, temperaturii ridicate de functionare, geometriei suportilor senzorului si a sondei, etc. La senzorii tip pelicula apar perturbari datorita constructiei senzorului (timp de raspuns mare), geometriei sondei si a suportului acesteia, distrugerii stratului protector de cuart din pricina oxidarii, etc. Pentru a incerca evitarea dezavantajelor celor doua tipuri de senzori este necesara inventarea unui nou tip de senzor, care sa urmareasca atat obtinerea avantajelor senzorilor existenti cat si reducerea dezavantajelor. Se impune o schimbare a geometriei senzorilor, pentru o obtinere mai riguroasa a masuratorilor, reducerea consumului si obtinerea randamentului mare al senzorilor cu fir si rezistentei senzorilor tip pelicula.
BIBLIOGRAFIE
[1] Invention of the Meteorological Instruments, W.E. Knowles Middleton, Johns Hopkins Press, Baltimore, 1969, cap. 1 [2] Dic ionarul explicativ al limbii romne, edi a II-a, Academia Romana, Institutul de ia lingvistica Iorgu Iordan, Editura Univers Enciclopedic, 1998 [3] Aparate si sisteme de masurare, Constantin Anton Micu, Constantin Bucsan, Lucian Bogatu, Editura printech, Bucuresti 2002, p.41-p.47 [4] Mecanica fluidelor, Conf. dr. ing. L. Mandrea(http://www.hydrop.pub.ro/mandrea8.pdf) cap. 8 [5] Hidraulica pentru studentii din invatamantul tehnic, Pr.dr. doc. Ing. Simion Hancu, Editura Semne Bucuresti 2009 cap. 1, cap. 2, cap. 3, cap. 4 [6] Mecanica fluidelor, note de curs Iulian Florescu, editura Alma Mater, Bacau 2007, cap. 2, cap. 3, cap. 4, cap. 5, cap. 9 [7] Lucrare de doctorat Bogatu Lucian cap. 1, cap. 2 [8] http://www.boatsafe.com/kids/navigation.htm [9] http://www.physlink.com/education/askexperts/ae400.cfm [10] Encyclopedia of world climatology, John E. Oliver, Springer 2005 [11] http://www.metoffice.gov.uk/weather/marine/guide/beaufortscale.html [12] Enviromental Oceanography, Tom Beer, CRC Press 1997 [13] http://www.arm.ac.uk/history/moore/Part02.html [15] http://biosystems.okstate.edu/darcy/Pitot/DarcyandthePitotTubeSymposiumVersion.pdf [14] http://www.britannica.com/EBchecked/topic/462113/pitot-tube [16] http://www.hnsa.org/doc/fleetsub/log/index.htm [19] Integrated solutions in Laser Doppler Anemometry-Catalog DANTECp.3-p.7 [20] Transferul caldurii in echipamente electronice-Metode conventionale Silvia-Nicoleta Miu editura Cartea Universitara 2004 cap. 2, cap. 3, cap.4 [21] Catalog DANTEC PROBES FOR HOT-WIRE ANEMOMETRY(2012) p.4-p.22 [22] Catalog TSI THERMAL ANEMOMETRY PROBES(2012) p.2-p.17 [23] European Space aAgency http://esmat.esa.int/Services/outgassing_data/outgassing_data.html [24] High Tech in the 70's, Shuttles Feel Their Age, Autor: JOHN SCHWARTZ, publicat July 25, 2005(http://www.nytimes.com/2005/07/25/science/space/25shuttle.html?pagewanted=2&_r=1) [25] http://www2.dupont.com/Teflon_Industrial/en_US/tech_info/techinfo_compare.html
[26] Plasma processes and adhesive bonding of plytetrafluoroethylene S.L. Kapllan, E.S. Lopata, Jared Smith 1993 (http://www.plasmatechsystems.com/about/pubs/Plasma%20Processes %20Polytetrafluoroethylene.pdf) [27] Phoenix mars Mission Canadian Space Agency (http://phoenix.lpl.arizona.edu/science_met.php) [28] Middleton, W. E. K., and A. F. Spilhaus, 1953: Meteorological Instruments, Univ. of Toronto Press(http://amsglossary.allenpress.com/glossary/search?p=1&query=anemometer) [29] http://www.arm.ac.uk/annrep/annrep2000/node13.html [30] Gill instruments(http://www.gill.co.uk/products/anemometer/principleofoperation.htm) [31] http://www.anemometertypes.com/ [32] http://www.geag.de/txt_sammlung.htm [33] http://www.americanartifacts.com/smma/pit/pit.htm [34] http://www.dantecdynamics.com/Default.aspx?ID=653 [35] Ultrasonic anemometer(Wind speed and direction) Hardy Lau 2011(http://www.technik.dhbwravensburg.de/~lau/ultrasonic-anemometer.html) [36] Ph. Rouquier, Mesure de vitesses particulaires acoustiques en champ libre par Velocimetrie Laser Doppler : developpement du banc de mesure et evaluation des performances These de doctorat Universite du Maine, 2004. (http://laum-vld.univ-lemans.fr/principes.htm) cap.1 [37] A. Le Duff, Contribution e l'estimation parametrique de signaux e variation sinusoidale de la frequence instantanee et e amplitude variable : application e l'anemometrie laser Doppler pour l'acoustique These de doctorat Universite du Maine, 2003. (http://laum-vld.univlemans.fr/principes.htm) cap. 1 [38] Reactive Sputtering using a dual-Anode Magnetron System, A. Belkind, Z.Zhao Stevens Institute of Technology Hoboken(http://www.advancedenergy.com/en/upload/File/Reprints/Reactive%20Sputt%20Using%20Dual-Anode%20Mag %20Syst.pdf) [39] http://www.ajaint.com/whatis.htm [40] Laser Doppler, Velocimetry , Christin Kalkert and Jona Kayser (http://physics.ucsd.edu/neurophysics/courses/physics_173_273/Laser_Doppler_Velocimeter.pdf) p.3-p.7 [41] Introduction to Laser Doppler Velocimetry, Ken Kiger College Park, Maryland 2003 (http://www2.cscamm.umd.edu/programs/trb10/presentations/LDV.pdf) [42] History of theAnemometer, Mary Bellis (http://inventors.about.com/od/astartinventions/a/Anemometer.htm)
[43] Viteza mediului in diferite medii Scientia.ro 2009 (http://www.scientia.ro/stiinta-la-minut/54scintilatii-stiintifice-fizica/193-viteza-sunetului-in-diverse-medii.html) [44] http://www.scribd.com/doc/47678511/Efectul-Joule [45] HS-50 Horizontally Symmetrical Ultrasonic Research Anemometer User Manual 2004(http://www.gill.co.uk/data/manuals/HS-50-Web-Manual.pdf) [46] Yankee 3 User Manual TER 2004(http://www.imajteknik.com/resimler/DT-Yankee3-ing-Technical%20Documents.pdf) [47] OMC-150 Anemometer Users Manual 2005 (http://www.houm.no/filestore/PDF/MeteorologiKlima/Observator/OMC-0150manualenv204.pdf) [48]CROSS ARM WAC151 Technical Reference VAISALA 1996(http://www.vaisala.com/Vaisala %20Documents/User%20Guides%20and%20Quick%20Ref%20Guides/WAC151%20Technical %20Reference.pdf)2 [49]Combined wind speed & direction anemometer Users manual LSI 2007(http://www.lsilastem.it/WebDocument/INSTUM_00193_en.pdf) [50] Integral Vane Thermo-AnemometerModel VT120 Manual Dwyer (http://www.dwyerinst.com/Product/DiscontinuedProducts/TestEquipment/ModelVT120) [51] Series 471 Digital Thermo Anemometer Manual Dwyer (http://www.dwyerinst.com/Product/DiscontinuedProducts/TestEquipment/Series471) [52] Tez de doctorat - Contribuii la studiul proceselor de producere i stocare a gheii binare Autor: Asist. univ. drd. ing. Mdlina Teodora NENU (NICHITA) Universitatea Tehnic de Construcii Bucureti Facultatea de Inginerie a Instalaiilor Departamentul de Termotehnic i Echipamente Termice 2011 cap.1, cap.2, cap.3 [53] Cup, propeller, vane and sonic anemometers in turbulence research Autor J. C. Wyngard 1981 cap.1 [54] Flow Field Diagnostics Particle Image Velocimetry solutions - Dantec Dynamics 2012 p.2p.10 [55] Smart Software For Imaging Solutions Complex Tasks Made Easy With DynamicStudio Dantec Dynamics 2012 p.2-p.7 Pozitiile [17] si [18] din bibliografie au fost scoase si in consecinta numarul total de referinte bibliografice este de 53.

Forma Finala 2

Загружено:

Сведения о документе

Авторское право

Доступные форматы

Поделиться этим документом

Поделиться или встроить документ

Параметры публикации

Этот документ был вам полезен?

Это неприемлемый материал?

Авторское право:

Доступные форматы

Forma Finala 2

Загружено:

Авторское право:

Доступные форматы

U.P.B. - Facultatea de Inginerie Mecanica Indrumator: prof. dr.

ing Anton Constantin Micu

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

CERCETARI IN VEDEREA PERFECTIONARII TRADUCTOARELOR PENTRU MASURAREA VITEZEI DE CURGERE A GAZELOR

prof.dr.ing. ANTON CONSTANTIN MICU

drd. ing. ANDREI SIMION PAIDIU

CONTRACT NR. 5/16 din 01.10.2010 BUCURESTI 2012

3 Doctorand: ing. Paidiu Andrei Simion

DATE DE RECUNOASTERE A LUCRARII

UNIVERSITATEA/FACULTATEA: INDRUMATOR: DOCTORAND: DENUMIREA LUCRARII/FAZA:

SCOPUL LUCRARII: SURSE DE DOCUMENTARE:

4 Doctorand: ing. Paidiu Andrei Simion

II.2 Detalii despre miscarea fluidelor reale

6 Doctorand: ing. Paidiu Andrei Simion

-ecuatiile lui Euler pentru dinamica fluidelor ideale 1 1 Y 1 Y Xp u u u u = +u +v +w x t x y z p v v v v = +u +v +w (2) [6] y t x y z p w w w w = +u +v +w z t x y z

7 Doctorand: ing. Paidiu Andrei Simion

8 Doctorand: ing. Paidiu Andrei Simion

SITUATIA EXISTENTA (DEFINITII SI CERCETARI ACTUALE)

III.1 Metode de masurarea a vitzei diferitelor fluide in cursul istoriei

-anemometrul sonic -anemometria laser doppler -PIV [28] [53]

III.1.1 Anemometrul cu placa

III.1.2 Chip log

III.1.3 Scara beafort

III.1.4 Anemometrul cu cupe

12 Doctorand: ing. Paidiu Andrei Simion

Figura 3 Anemoemetrul Yankee 3 al firmei TER[46]

Figura 4 Anemoemetru OMC-150 al firmei Obsermet[47]

III.1.5 Anemometrul tip moara de vant

14 Doctorand: ing. Paidiu Andrei Simion

Figura 5 Anemometru tip moara de vant folosit in jurul anului 1860.

III.1.6 Anemometrul cu fir

15 Doctorand: ing. Paidiu Andrei Simion

Figura 7 Anemoetrul folosit pe modulul Phoenix Mars Lander

Figura 8 Anemoetrul cu fir folosit in jurul anului 1930

III.1.7 Tubul Pitot-Prandtl

16 Doctorand: ing. Paidiu Andrei Simion

III.1.9 Taffrail log

III.1.10 Anemometrul sonic

19 Doctorand: ing. Paidiu Andrei Simion

20 Doctorand: ing. Paidiu Andrei Simion

Figura 12 Anemomettrul WindObserver al firmei Gill Instruments

III.1.11 Anemometria laser doppler

III.2 GENERALITATI ANEMOMETRIE CU ELEMENT SENSIBIL CALD

III.2.1 Anemometria cu element sensibil cald.

III.2.2 Principiul de masurare

III.2.3 Schema de principiu

26 Doctorand: ing. Paidiu Andrei Simion

III.2.4 Scurt istoric al anemometriei cu element sensibil cald

III.2.7 Blocul de adaptare

29 Doctorand: ing. Paidiu Andrei Simion

III.3 SONDE III.3.1 Clasificare a tipurilor de sonde

nichel, tungsten platinat, si platina.)

gaze lichide conductoare electric lichide neconductoare electric

III.3.2 Elemente sensibile tip fir

III.3.3 Clasificare senzorilor tip fir

III.3.4 Sonde miniaturale si subminiaturale cu senzori tip fir cald

III.3.4.1 Sonde miniaturale si subminiaturale cu un senzor de tip fir cald

a) Detaliu senzor 55P11 Dantec

b) Model 55P11 Dantec

32 Doctorand: ing. Paidiu Andrei Simion

a)Model 55P13 Dantec Figura 17

b)Model 1277 TSI

33 Doctorand: ing. Paidiu Andrei Simion

a)Model 55P14 Dantec