Вы находитесь на странице: 1из 5

1 APARATUL DIGESTIV Aparatul digestiv cuprinde un grup de organe a caror functie principala este digestia.

Segmentele tubului digestiv sunt: -cavitatea bucala; faringele; esofagul; stomacul; intestinul subtire, colonul si rectul. Pe langa aceste segmente, aparatul digestiv cuprinde si o serie de glande anexe, ale caror secretii ajuta la digestia si absorbtia alimentelor: glandele salivare, ficatul, pancreasul. Cavitatea bucala - este primul segment al tubului digestiv situat sub cavitatile nazale - comunica anterior cu exteriorul prin orificiul bucal, iar posterior comunica cu faringele. - este formata din 2 compartimente: vestibulul bucal cavitatea bucala propriu-zisa Vestibulul bucal se gaseste situat intre buze si obraji pe de o parte si arcadele alveolo-dentare pe de alta parte. Cavitatea bucala propriu-zisa este delimitata astfel: - superior = bolta palatina, care o separa de fosele nazale. Aceasta prezinta 2 portiuni: palatul dur situat anterior, format in principal de oasele maxilare palatul moale (valul palatin) este o formatiune musculo-membranoasa mobila care se prelungeste posterior cu lueta (uvula, omusorul) De la baza luetei pornesc de o parte si de alta cate doua arcuri palatine unul anterior si unul posterior intre care se gaseste amigdala palatina (tonsila). La nivelul portiunii dintre cavitatea bucala si faringe se gasesc mai multe amigdale: amigdale palatine, amigdale faringiene, care impreuna formeaza cercul limfatic al lui Waldayer. Acest cerc limfatic are rol in apararea organismului impotriva infectiilor. - inferior , cavitatea bucala este delimitata de planseul buca care este format din muschi, limba si glandele salivare si sublinguale. Limba este un organ muscular, mobil, ce are rol in masticatie, in deglutitie, in vorbire, mai are rol in supt la sugari. - are doua portiuni: radacina limbii care este fixata pe mandibula si osul hioid prin muschi corpul limbii Limita de separatie dintre cele doua portiuni se observa pe fata superioara si posterior un sant terminal de forma literei V. Pe fata inferioara a limbii se gaseste fraul limbii prin care corpul limbii se fixeaza de planseul bucal. Pe fata superioara a limbii pana la santul terminal se gasesc papilele linguale sau gustative, cu rol in receptionarea senzatiilor gustative si tactile: varful limbii->gustul acid si dulce marginile limbii-gustul acid,dulce si sarat baza limbii-gustul amar

2 Limba este inervata de nervul hipoglos( a XII a pereche de nervi cranieni). Dintii sunt organe dure de culoare alba, asezati in alveolele dentare ale maxilarului superior si mandibulei. Totalitatea dintilor formeaza dentitia cale la om este de doua tipuri: dentitia temporara(de lapte) care are 20 de dinti dentitia permanenta care are 32 de dinti. Formula dentara este: I 2/2, C 1/1, P2/2, M3/3 Glandele salivare sunt glande anexe ale cavitatii bucale, intervenind in procesul digestiei prin produsul lor de secretie, saliva. Saliva are actiune mecanica, de imbibare a bolului alimentar (astfel il ajuta sa alunece spre faringe). Saliva are rol in vorbirea articulata prin umectarea mucoasei bucale, are rol antibacterian prin prezenta lizozimilor si mai are rol excretor ce consta in eliminarea unor produsi de catabolism celular. Faringele - este un organ musculo- cavitar situat intre cavitatea bucala, laringe si esofag fiind locul de intersectie al caii respiratorii cu cea digestiva - comunica superior cu cavitatile nazale, iar in portiunea mijlocie comunica cu cavitatea bucala prin istmul faringian, iar inferior comunica cu laringele si esofagul. - prezinta 3 etaje: nazo-faringele buco-faringele laringo-faringele Intre nazofaringe si urechea medie se gaseste un tub de comunicare numit trompa lui Eustachio. Esofagul - este segmentul tubului digestiv cuprins intre faringe si stomac, avand o lungime de aprox. 25 de cm. - se gaseste situat inapoia laringelui si traheei - comunicarea intre esofag si stomac se face prin intermediul unui sfincter numit cardia care permite trecerea alimentelor din esofag in stomac; iar dupa trecerea lor se inchide nemaipermitand revenirea alimentelor din stomac in esofag cat si a mirosurilor neplacute a alimentelor din timpul digestiei gastrice; Exista posibilitatea ca acest sfincter cardia sa nu se inchida, suferinta se numeste acalazie. Stomacul - este un organ al tubului digestiv situat in cavitatea abdominala - este mult mai dilatat decat celelalte componente ale tubului digestiv, avand forma literei J - comunica superior prin cardia cu esofagul, iar inferior comunica prin sfincterul pilor cu prima portiune a intestinului subtire care se numeste duoden. - se gaseste situat in epigastru si hipocondrul stang - prezinta 2 margini numite curburi: curbura mare cu convexitatea spre stanga curbura mica - prezinta doua portiuni:

3 una verticala ce este formata din fundul stomacului (fornix) ce contine aer si nu contine alimente, si corpul stomacului una orizontala ce comunica prin intermediul sfincterului piloric cu duodenul se numeste antrul piloric

Peretele stomacului cuprinde cele 4 tunici intalnite la tubul digestiv: 1. seroasa, reprezentata de peritoneul visceral 2. musculara formata din 3 straturi de fibre musculare netede: longitudinal la exterior, circulator la mijloc si oblic la interior. 3. submucoasa este bogat vasculaizata si inervata 4. mucoasa care captuseste la interior stomacul. Ea contine un aparat glandular format din glande exocrine ce secreta acid clorhidric, glande ce secreta sucul gastric (ce contine o serie de enzime si fermenti ce ajuta la transformarea principiilor alimentare. Mai sunt glande care secreta factorul Castle sau antianemic. Atunci cand nu se poate secreta acest factor apare o anemie numita anemie pernicioasa (Biermer). Stomacul primeste sange arterial prin artera gastrica, iar sangele venos se varsa in vena porta. Inervatia stomacului este vegetativa prin nervul vag cu cele doua componente simpatica-inhibitorie si parasimpatica-excitatoare. Intestinul Subtire Este cel mai lung segment al tubului digestiv si se intinde de la pilor pana la valvula ileo-cecala prin care se continua cu intestinul gros (colonul). Este format din duoden, jejun si ileon. Duodenul este prima portiune a intestinului subtire ce tine de la pilor pana la flexura duodenojejunala; are o lungime de aproximativ 25-30 cm , are forma unei potcoave in care se gaseste capul pancreasului. La nivelul duodenului se varsa canalul principal al pancreasului numit canalul Wirsung, prin care se varsa sucul pancreatic ce contine o serie de enzime si fermenti prin care contribuie la desfacerea principiilor alimentare in forme mai simple. La nivelul duodenului se mai varsa si canalul coledoc prin care curge bila produsa de ficat. Bila are rol de emulsionare a grasimilor, de pregatire a acestora pentru actiunea fermentilor si enzimelor. Aparatul digestiv asigura aportul si transformarea alimentelor in principii alimentare, necesare bunei functionari a tuturor celulelor, tesuturilor, organelor corpului uman. Fiecare aliment contine in proportii diferite cele 6 principii alimentare: vitamine, glucide, lipide, proteine, saruri minerale si apa. Jejuno- ileonul reprezinta portiunea mobila a intestinului subtire. Este cuprins intre flexura duodeno-jejunala si flexura ileo-cecala. Are o lungime de 6-8 m si de aceea este foarte cudat formand ansele intestinale. Tunica mucoasa prezinta numeroase cute care proemina in lumenul intestinal numite valvule conivente sau plici circulare Kerkring. Ele maresc de 2 ori suprafata mucoasei intestinale. Intestinul Gros Este ultimul segment al tubului digestiv. Se intinde de la nivelul valvulei ileo-cecale pana la orificiul anal.

4 Intestinul gros prezinta mai multe segmente: 1. cecul cu apendicele cecal 2. colonul ascendent 3. colonul transvers 4. colonul descendent 5. sigmiodul ce ocupa fosa iliaca stanga 6. rectul Functia principala a colonului este de a depozita deseurile alimentare in vederea eliminarii acestora sub forma materiilor fecale. Intestinul gros este populat de un mare numar de bacterii, care alcatuiesc flora bacteriana intestinala. Deseurile alimentare de la nivelul colonului sufera doua tipuri de procese datorita florei microbiene: fermentatie si de putrefactie. Folosirea nerationala a antibioticelor poate distruge aceasta flora bacteriana saprofita ducand la tulburari functionale ale colonului manifestate sub forma colitelor de fermentatie sau putrefactie. Ficatul Este cea mai mare glanda a corpului uman. Se gaseste situat in partea dreapta a etajului superior abdominal in loja hepatica, sub diafragm. Se proiecteaza la peretele abdominal in hipocondrul drept si epigastru, intr-o zona delimitata superior de o linie care trece prin coasta a Va dreapta si inferior de o linie care care uneste rebordul costal drept (coasta a IXa ) cu apendicele xifoid. Ficatul este format din 4 lobi: -lobul drept, lobul stang, lobul patrat(anterior), lobul caudat (posterior). Structura ficatului Ficatul este segmentat in cei 4 lobi care la randul lor sunt impartiti in segmente. In interiorul ficatului se gaseste tesut conjunctiv ce formeaza scheletul fibros al acestuia numit stroma hepatica. Unitatea structurala si functionala a ficatului este lobulul hepatic ce este format din celule hepatice, formatiuni vasculare si canaliculare. Functiile ficatului functia biliara ce consta in formarea bilei si eliminarea acesteia prin cele doua canale hepatice drept si stang care se unesc si formeaza canalul hepatic comun, care dupa ce paraseste ficatul se ramifica si da canalul cistic prin care bila ajunge in vezicula biliara. De la aceasta ramificatie canalul hepatic comun se continua cu canalul coledoc prin care bila ajunge in duoden. Rolul bilei este de emulsionare a grasimilor. functia metabolica de transformare a principiilor alimentare in formele lor simple functia antitoxica prin formarea ureei din amoniac, adica de eliminare a azotului din degradarea proteinelor. sintetizeaza factori de coagulare ai sangelui (fibrinogen, protrombina) de aceea in bolile hepatice nemaiputandu-se produce factorii de coagulare apar diverse sangerari sub forma de epistaxis, gingivoragii. elaboreaza anticorpi din gamaglobuline Ficatul are o dubla vascularizatie: - o vascularizatie nutritiva asigurata de artera hepatica, ramura a aortei descendente abdominale, si de venele hepatice care se varsa in vena cava inferioara

5 - o vascularizatie functionala realizata de vena porta prin care se aduce sangele venos de la nivelul stomacului, intestinului subtire si intestinului gros, sange care contine pe langa CO2 si principiile alimentare ce vor fi anabolizate de catre ficat si se continua cu venele hepatice Pancreasul Este o glanda cu secretie mixta: exo- si endocrina. Secretia exocrina consta in producerea sucului pancreatic cu rol in digestie ce se varsa in duoden prin canalul Wirsung. Secretia endocrina consta in producerea hormonului insulina ce se varsa direct in sange. Insulina este produsa de catre celulele beta din insulele Langerhans ce se gasesc in pancreas. Insulina are rol in degradarea glucozei, de aceea cand nu se mai poate produce insulina apare boala numita diabet zaharat. Pancreasul se gaseste situat in potcoava duodenala sub stomac in regiunea epigastrica. Pancreasul prezinta 3 portiuni: capul, gat, corp si coada pancreasului. Pentru stabilirea bunei functionari a pancreasului se face o analiza numita amilazemie. Vascularizatia pancreasului se face prin artera pancreatica si venele pancreatice, venele se varsa in vena porta. Pentru stabilirea bunei functionari a ficatului se efectueaza asa zisele probe hepatice sau probe de disproteinemie care sunt reactia Thimol, transaminaze, electroforeza, bilirubinemie. Vezica biliara reprezinta un rezervor al bilei in fazele interdigestive si in care bila ajunge din canalul hepatic comun prin intermediul canalului cistic. se gaseste situata sub lobul hepatic drept, in hipocondrul drept bila contine apa, saruri biliare, pigmenti biliari, colesterol

Вам также может понравиться