www.referat.

ro

Oarecum in contrast, editia "Minoritati nationale" abordeaza prin documente de arhiva problematica raportului dintre statul national unitar roman si minoritatile nationale (tratate global si egal), drepturile acestora consfintite prin Constitutia din 1923 (vezi coperta: titlul lucrarii este suprapus textului Constitutiei din 1923), reactia minoritatilor nationale, inclusiv a unor organizatii si lideri ai acestora la toleranta romaneasca. Editia este coordonata de prof. dr. Ioan Scurtu, director general al Arhivelor Statului si prof.Liviu Boar, director al Arhivelor Statului Mures. Ambele editii, dar vom insista asupra "Minoritatilor nationale", se adreseaza in special cititorului extern, mai putin cunoscator al istoriei romanesti, caruia i se pun la dispozitie documente de stricta autenticitate. La culegerea acestora si realizarea lucrarilor de mai sus au lucrat multi cercetatori si arhivisti intre care si subsemnatul, in calitate de colaborator, date, informatii si documente din fostul judet Trei Scaune se regasesc in volum. Lucrarea "Minoritati nationale" va cuprinde doua volume reflectand problematica respectiva cuprinsa intre doua momente istorice de referinta si anume realizarea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, recunoasterea internationala a acesteia la Paris - Verssailes si tratatul de pace de la Paris din 1946-1947. Primul volum cuprinde perioada 1918-1925. In aceasta etapa s-a elaborat Constitutia din 1923 care proclama Romania stat national unitar si prevedea in art.8 ca "Toti romanii fara deosebire etnica sunt egali in fata legii si datori a contribui fara deosebire la darile si sarcinile publice". Volumul I prezinta 178 documente in limba romana, engleza, franceza, germana si maghiara, in 748 de pagini. In cuvantul introductiv semnat de prof. dr. Ioan Scurtu se precizeaza: "Dincolo de anumite greutati si tensiuni, anii 1918-1925 au marcat o etapa importanta pe calea integrarii minoritatilor nationale in cadrul statului national unitar roman In fond, evolutia Romaniei de dupa 1918 a fost rodul activitatii tuturor cetatenilor atat a celor de etnie romana, cat si a celor apartinand minoritatilor nationale". Nu ne ramane decat sa speram ca lucrarea ce probabil va suscita interes se va afla si in librariile noastre. Dupa primul razboi mondial, principiul nationalitatilor avand castig de cauza la Conferinta de Pace de la Paris rezultand o serie de state nationale in Europa, nu exista practic nici un stat fara minoritati nationale. In Romania intregita la 1 Decembrie 1918 si recunoscuta ca atare in tratatele de pace de la Paris, Saint Germain si Trianon (1920), minoritatile nationale erau reprezentate astfel: 7,9 % - maghiari, 4,1 % - germani, 4 % - evrei, 3,2 % ruteni si ucrainieni, 2,3 % rusi etc., romanii insumand 72 % din populatia tarii. Germanii (sasii si svabii), evreii, polonezii, o buna parte a rutenilor au aderat la Marea Unire. "Liderii minoritatii maghiare au adoptat a atitudine de "rezistenta pasiva" sperand ca la Conferinta de Pace de la Paris nu se va confirma unirea Transilvaniei cu Romania" ("Minoritatile nationale ", p.8.). In ansamblu, aceasta a fost in perioada de referinta atitudinea Partidului Maghiar din Romania.

Powered by http://www.referat.ro/ cel mai tare site cu referate