EXPLORARI IN CARDIOLOGIE A)ELECTROCARDIOGRAMA in BOALA CARDIACA ISCHEMICA Modificarile ECG in cardiopatia isch. sunt paralele cu intensit.

hipoxiei si rapiditatea de instalare: hipoxie moderata = afect. repol., hoxie hipoxie severa = afect. depol. + repol. ischemie leziune necroza

Tipuri de modificari ECG:

Ischemie hipoxie moderata afect. repol., depend. de metabolism aerob terit. afectat e depol. = negat., cel vecin e repol. = pozit. vectorul de ischemie localiz. - isch. subepicardica = epicard endocard - isch. subendocardica = endocard epicard ax. electr. T este deviat prin S normal + patologic asp. ECG - schimb. polaritatii - simetrica Leziune stare instabila caracterizata printr-o imbalanta de O2 > ischemie hoxie severa afect. depol. + repol. depol. lenta a z. afectate electro. pozit. curent de leziune: z.norm. z. afect.; repol.: unui curent similar celui de ischemie curent sistol. det. supra/subdeniv. ST, curent diastol. det. modif. T ECG: subepicardica = supradenivelare de ST subendocardica = subdenivelare de ST Necroza rezult. suprimarii aport O2, tesutul el. deservit = inactiv electr. ECG: unda Q patologica - S > 25-30% R in aceasi deriv. - durata > 0.04 sec. teorii electrice - teoria ferestrei el. (aplic. IMA transmurale) - teoria vectoriala = dezeq. forte el., unda Q / modif. raport R/S / modif. ax electr. vectorul de necroza suma curentilor existenti la momentul depol.,sensul sau fiind divergent cu z. de necroza

Angina stabila = Angina pectorala in per. intercritice, sdr. anginos determima aspecte ECG diverse tipuri traseu: 1. normal QRS normal ST-T normal 2. modif. minore de repol. QRS normal T + simetrica, Hvolt. / aplatiz. /difazica / 3. modif. majore de repol. QRS normal modif. tip lez. subendocard., isch. subepicard. 4. modif. de depol. v. BRD, BRS, HBSA, HVS modif. mixte / primare tip isch. lez. subendocard. cele mai frecv.: lez. subendoc.(subdeniv. ST) +/- isch. subepic.(T -) T + in criza, cu T in afara crizei = pseudonormal alungire tranzit. QT tulb. ritm parox. FlA, FiA, ExV, TV specificit. ECG de repaus e folos. ECG in durere / ECG de efort Angina varianta = Angor Printzmetal forma particulara de angina, aparuta adesea cu orar fix, durata mai lunga de 15 min., nedeclansata de efort sau stres emotional expresia unei stenoze coronariene epicardice ECG: lez. subepicardica supradeniv. de ST, T inglobat in ST/Tasoc. tulb. cond. intraventr. BAV 2, Mobitz I Infarctul Miocardic forma anatomoclinica cea mai severa a cardiopatiei ischemice, corespunzand unei necroze miocardice var. ca intindere mec. patogenice: marcata sau 0 a flux sgv. intr-un anum. terit. cu corespunz. a aport O2 la celula cauze: - tromboza coronara completa - stenoza severa a coronarelor prin placi de aterom - ocl. coronara prin hematom subintimal +/- tromboza sec. - ocl. embolica ( endoc. bact, embolii gaz., gras.,Aotite lues) topografie infarct: - VS, VD, rar atrial - infarct VS cel mai frecv., cu implic. clinice cele mai import.

Anatomia inimii a. coronara stg: - a circumflexa santul A-V post - a interventriculara ant. santul IV a. coronara dr. santul A-V post crux cordis - a IV post. - a post.lat. teritorii de vasc. - IVA sept IV f. ant. + lat. VS - LCx f. stg. + post. VS - CD f. ant. + lat. + post. VD f. inf. VS sept IV post. evidentiere ECG: V1 V4 ant.= IVA V5,V6, aVL, D1 lat. = LCx V3R V5R ant VD = CD proxim. V7 V9 post = LCx term., CD D2,D3,aVF inf. = CD distal a)Infarct cu supradenivelare ST - necroza - leziune - ischemie ECG se urmareste in dinamica necroza flux 0 - expresie ECG = unda Q patol. leziune flux minim pastrat expresie ECG = supradenivelare ST ischemie flux pastrat expresie ECG = T -, ascutita, simetrica necroza = singur marker al IM vechi, celelalte pledand pt. faza ac. imag. ECG dir. = Q, ST supra ,T imag. ECG reciproca = R, ST sub, T + stadializ. temporala a IM: stadiu acut ( < 2-3 sapt.) N,L,I - supaacut - acut constit. - supraacut (0 4 h) = a) T +, , simetr. = I b) ST sub, T+, simetr. c) ST supra, T+, ample, concav sus d) marea unda monofazica ST supra, convexa sus, inglob T

- acut constit (4h 2-3 sapt) = N,L,I, domina ST supra, convexa sus apare Q T , simetr. stadiu subacut (2-3 sapt 2-3 luni) = N,I de la revenire ST la izoel. event. revenire la norm. T stadiu cronic (> 3 luni) = N unda Q persista Evolutie: - persist. indef. ST supra, T - = N,L = imag ingetata - persist. indef. a T - = N,I = ischem. reziduala periIM - dispar in timp Q (20%) Topografie ECG cele mai frecvente sunt IM anterior, inferior -diagn. se pune uzual pe semne directe, rareori pe reciproce IMA ant intins per ant.lat. VS, parte per ant VD, parte sept ocl. IVA la orig. vector de necroza stg dr, ant. post., cranio caudal ECG - imag. directa - D1, aVL, V1-V6 - imag. indirecta D2, D3, avF, V7 V9 - planul de necroza este predom. in plan trsv., deriv mb.inregistrand putin semnal el. imagine reciproca de amplit. N, L predom in V1,V2, I in V5, V6 = IMA ant. cu extindere lat. Infarct anteroseptal - ant.sup. sept, extins paraseptal dr. + stg. - ocl. ram septale din IVA - vector de necr. perpendic plan frontal ant. post ECG - imag. directa V1 V3 - D1, aVL imag indiferente, normale - Q V1, ST supra V2,V3, T - V3,V4 - aspect de BRD poate insoti acest IM Infarct anterior localizat - 1/3 medie sept per.ant. - vector necroza ant. post - ECG deriv. V2-V4

Infarct lateral - z. de IMA in terit LCx. - necroza este pe per. later, extinsa la per ant - vector de necroza stg. dr. - ECG: imag directe D1, aVL, V5,V6 - daca IMA lat. inalt, deriv folosite pot fi cu 1 spatiu mai susV5x, V6x Infarctul inferior - ocl IVP, ram CD - vector de necroza caudocranial inainte - ECG: imag. directe.: D2, D3, aVF imag. indirecte: R/S >1, ST sub, T + simetr V2-V4. - in general, daca aria de necroza e mica, imag. indirecta nu se inregistreaza Infarctul posterior - rar singur, insoteste IMA anterior sau lateral - ECG: imag. directe V7, V8, D1, aVL imag. indirecte V1, V2 Infarctul septal profund - sept, de la per. inf. la per. ant. - ocl. ambe aa. IV - vector de necr. dr. stg., caudocranial - ECG imag.directe D2,D3,aVF,V1-V3 - forma clinica grava - insuf. card. - soc cardiogen - tulb. ritm / conduc. Infarct de VD - ECG - ST supra V4R, la pacientii cu IMA inf. - ST supra > 1mm V4R V6R e specific - intinderea supra ST in deriv. dr. se coreleaza cu riscul de BAV Infarct atrial - uzual insoteste IMA inf. - ECG - aspect de IM ventr. + aritmie atriala brusca - contur anorm. unda P - modif. de la linia izoel. a segm PR in imag. directe si indirecte Problema de diagnostic IMA VS + BRS QRS - Q in deriv. laterale D1,aVL,V6 - S crestat V3, V4 - amplit. R de-a lungul deriv stg. - analiza in dinamica a ECG ST - supra / sub disproportionat pentru BR - pierderea concavit./ convexit. ST

b)Infarctul fara supradenivelare ST necroza nu e completa pe toata grosimea miocardului, e localizata spre partea endocardica si nu se traduce electric prin prezenta de unda q si supradeniv. ST se admite ca o leziune subendocardica (ST subdenivelat > 1mm) persistenta se considera infarct subendocardic

ECG frecvent: - ST subdeniv. , T - T -, persistente, alungirea QT - ischemie subepicardica, T + simetr., fara unda Q pentru IM fara ST supradeniv. criteriul ECG nu este un criteriu de baza remodelajul ventricular este mic pacientii sunt predispusi la completarea trombozei coronare B) ELECTROCARDIOGRAMA de EFORT in BOALA CARDIACA ISCHEMICA Definitie: Inregistarea ECG la intervale diferite de timp in timpul si imediat dupa un efort fizic real sau simulat cu scopul evidentierii modif. de ischemie / inducerii unor aritmii Utilitatea probei: obiectivarea fenomenelor ischemice nerelevate la repaus evidentierea ischemiei reziduale dupa un episode de sdr. coronarian acut inducere de aritmii cardiace Criterii de pozitivitate: subdeniv. ST orizontala /descendenta, 1- 2 mm, cu durata >0.08 sec. supradeniv. ST >1 mm, durata >0.08 sec. Contraindicatii absolute - IMA / modif. recente de repaus - AI in evolutie - Aritmii card. semnificative - Pericardita ac. - Endocardita - StAo severa - Disfct. severa VS - TEP / infarct pulmonar

Contraindicatii relative: - HTA / Htp semnificative - valvulop. moderate - CMH - obstr. TC / echivalente - aritmii mai putin semnif. - tulb. psihice semnific.