Inaltul Comisariat pentru Refugiati al Natiunilor Unite UNHCR

Inaltul Comisariat pentru Refugiati al Natiunilor Unite a fost infiintat pe 14 decembrie 1950 de catre Adunarea Generala a Natiunilor Uite. Agentia este mandatata sa conduca si sa coordoneze operatiuni internationale pentru protectia refugiatiilor. Scopul sau principal este acela de a apara drepturile si bunastarea refugiatiilor. Lupta pentru a se asigura ca toata lumea isi poate solicita dreptul de a solicita azil si de a gasi refugiu intru-un alt stat, cu optiunea de a se reintoarce acasa voluntar, de a se integra local sau de a se restabili intr-o alta tara. In prezent UNHCR este ingrijorat de plasarea in detentie a solicitantilor de azil si din aceasta cauza a lansat recomandari in acest domeniu. UNHCR promoveaza aplicarea solutiilor alternative la detentie, in special in cazul solicitantilor de azil cu grad ridicat de vulnerabilitate cum sunt mamele cu copii. Pe data de 21 septembrie 2012 la Geneva, Agentia ONU pentru refugiati a lansat noi

recomandari cu privire la detentia solicitantilor de azil, afirmand ingrijorarea Inaltului Comisariat pentru Refugiati al Natiunilor Unite fata de incidenta ridicata a recurgerii la detentie in anumite tari. Purtatorul de cuvant al UNHCR, Adrian Edwards, a declarat faptul ca " recomandarile deriva din policticile UNHCR si au rolul de a oferi consultata guvernelor si altor entitati cu competente decizionale de plasare a persoanelor in detentie." In principiu, UNHCR se opune plasarii in detentie a persoanelor care solicita protectie internationala. Noile recomandari precizeaza cu claritate faptul ca solicitarea de azil nu constituie un act criminal si ca orice forma de plasare automata in detentie este interzisa de catre legislatia internationala. Cei de la Inaltul Comisariat pentru Refugiati al Natiunilor Unite au declarat ca sunt dezamagiti de faptul ca multe tari continua sa trimita solicitanti de azil la inchisoare, uneori pentru perioade mari de timp si in conditii precare si in unele cazuri sunt trimisi chiar in aceleasi inchisori in care se afla si detinutii de drept comun. In timpul unei conferinte de presa, Adrian Edwards a mentionat un studiu al agentiei pentru refugiati conform caruia " migratia ilegala nu este descurajata nici de cele mai severe practici de detentie, in timp ce masuri alternative la detentie exista si pot fi aplicate. Mai multe de atat, detentia solicitantilor de azil poate avea consecinte negative si uneori foarte serioase in ceea ce priveste stare psihica si fizica a persoanelor respective." Noile recomandari date de catre UNHCR reflecta prevederile actuale ale legii

internationale si le inlocuiesc pe cele date in 1999. Acestea iau act de existenta fenomenului de migratie neregulata precum si de existenta fluxurilor migratorii mixte ce cuprind atat refugiati cat si migranti care pot solicita sistemul de azi in multe tari. Aceste recomandari

reprezinta o provocare pentru autoritatile tarilor care apeleaza la politici si practici de detentie ce afecteaza uneori si solicitantii de azil. Una dintre noile reguli este urmatoarea: "Dreptul fundamental la libertate si interzicerea detentiei arbitrare se aplica tuturor oamenilor, indiferent de statutul lor de migranti sau de alta natura." Dreptul la azil include conditii de receptie in care solicitantii de azil beneficiaza de un tratament uman si libertate de miscare spun cei de la UNHCR. Un studiu realizat pentru Agentia ONU pentru refugiati asupra alternativelor la detentie arata faptul ca acolo unde exista programe de ajutor din partea comunitatii, peste 90% dintre solicitantii de azil respecta conditiile cerute pentru eliberarea din detentie. UNHCR solicita statelor sa foloseasca in mod mai eficient alternativele la detentie. Acestea pot include cerinte de raportare catre comunitate in forme diferite dar si programe de supervizare sau cazare in centre de receptie dedicate in care libertatea de miscare este garantata. Inaltul Comisariat pentru Refugiati al Natiunilor Unite solicita guvernelor sa acorde o atentie deosebita solicitantilor de azil vulnerabili, precum victimile torturii si ale traumelor, persoanele in varsta si cei cu dizabilitati. Agentia ONU pentru refugiati considera ca detentia trebuie sa constituie o masura extrema, prevazuta in legislatia nationala si aplicata doar cand este absolut necesar, proportional cu un scop legitim si in conformitate cu legislatia internationala. Eu sunt de parere ca solicitantii de azil trebuie sa fie sprijiniti si nu pedepsiti pentru faptul ca au cerut ajutorul. Multi dintre ei sunt victime ale unor tratamente inumane, au probleme de sanatate sau au o varsta inaintata si au nevoie de ajutor si nu de plasarea in detentie. Autoritatile ar trebui sa respecte dreptul oamenilor la libertate si dreptul la azil iar beneficiarii acestuia sa aiba libertate de miscare si sa primeasca un tratament uman.

Bibliografie

www.unhcr-centraleurope.org/ro/index.html