Medicina Naturista PDF

SIaturi de alungat boala - ..............................................................................................................
10
GRIPELE, VIROZELE SI SISTEMUL IMUNITAR...................................................................10
Leacuri populare rusesti ................................................................................................................12
Contra gripei .................................................................................................................................12
Intaritor cu aloe si miere............................................................................................................12
Vin de coacaze negre.................................................................................................................12
Cand curge nasul sau pentru raceli la cap......................................................................................13
Remedii naturale in tratarea
aIectiunilor prostatei .....................................................................................................................13
Gimnastica invizibila pentru
vindecarea aIectiunilor prostatei................................................................................................14
TERAPIA CONDIMENTELOR ..................................................................................................14
Piperul
(Piper Nigrum)...........................................................................................................................15
Cuisoarele
(Eugenia caryophillata)..............................................................................................................16
Cardamonul
(Elettaria cardamonum).............................................................................................................16
Scortisoara
(Cinnamonum ceylanici)............................................................................................................16
Nucsoara
(Myristica Iragans).....................................................................................................................17
DaIinul
(Laurus nobilis)..........................................................................................................................17
"Naturalia"
un univers al produselor naturale de calitate..................................................................................17
Remedii Iitoterapeutice..................................................................................................................18
O planta-mister - GINSENG .........................................................................................................20
Administrarea ginsengului.........................................................................................................21
FIEREA PAMANTULUI
(Gentiana asclepiadea)...................................................................................................................22
CIURUL ZANELOR
(Carlina acaulis).............................................................................................................................24
Cura cu sucuri de Iructe.................................................................................................................26
Cateva elemente despre cura cu sucuri de Iructe.......................................................................26
Mic ghid terapeutic al sucurilor de Iructe .....................................................................................27
Sucul de mere.............................................................................................................................27
Sucul de pere..............................................................................................................................27
Sucul de gutui............................................................................................................................27
Sucul de prune...........................................................................................................................28
Sucul de struguri........................................................................................................................28
Sucul de pepene galben..............................................................................................................28
Suc de aIine................................................................................................................................28
Sucul de catina...........................................................................................................................29
Cateva precizari importante la cura de sucuri............................................................................29
ANGELICA
(Angelica arhangelica) ..............................................................................................................29
BRANCA URSULUI ...................................................................................................................32
NAPRASNICUL si MARUL-LUPULUI .....................................................................................34
NAPRASNICUL
(Geranium robertianum)
(Ciocul cucoarei, iarba sangelui, inchegatoare, priboi, sovarI).....................................................35
MARUL-LUPULUI
(Aristolochia clematitis)
(Curcubetica, boasele popii, remI, lapadatoare)............................................................................36
TREI-FRATI-PaTATI ..................................................................................................................38
ASTENIA

.......................................................................................................................................................40
Mic ghid de pacalit boala...........................................................................................................40
- Mai multa miscare...................................................................................................................40
- Mai putine proteine..................................................................................................................41
- Reglati-va greutatea.................................................................................................................41
MIGRENELE............................................................................................................................41
Trei plante de primavara care Iac minuni......................................................................................42
Ascultati impulsurile organismului............................................................................................42
Mai mult oxigen.............................................................................................................................43
Doua metode de relaxare cu uleiuri aromate de plante .................................................................43
1. Uleiurile volatile naturale diIuzate in incapere......................................................................43
2. Masajul de relaxare................................................................................................................44
Cand soarele si brusturii Iac minuni .............................................................................................44
- Filtrul cloroIilian aplicat la tratarea unor boli -...........................................................................44
Retete impotriva oboselii, a Irigiditatii si impotentei ...................................................................45
TELINA SI PATRUNJELUL DE CAMP.....................................................................................45
COACAZELE NEGRE.................................................................................................................46
AFINELE.......................................................................................................................................47
MURELE.......................................................................................................................................48
NAPRAZNICUL ..........................................................................................................................49
Florile lui Ciresar ..........................................................................................................................52
Paducelul, Macesul, Narcisa alba..................................................................................................52
FLORILE DE PADUCEL.............................................................................................................52
FLORILE DE MACES (TrandaIir salbatic)..................................................................................53
NARCISA ALBA..........................................................................................................................53
VASCUL
(Viscum album) ............................................................................................................................54
Ce spune grupa sanguina?..............................................................................................................57
Ierburi pentru trup si suIlet ...........................................................................................................58
Respira natural!..............................................................................................................................60
Retete simple, la ndemna oricui..................................................................................................62
raguseala........................................................................................................................................64
Calmare..........................................................................................................................................64
Dureri de stomac............................................................................................................................64
Excese alimentare..........................................................................................................................65
Inapetenta.......................................................................................................................................65
Nevralgii dentare............................................................................................................................65
AIonie............................................................................................................................................65
Impotriva migrenelor si greturilor: apa de melisa .........................................................................65
HTA...............................................................................................................................................66
DisIonie..........................................................................................................................................66
AIte................................................................................................................................................66
Temperatura...................................................................................................................................66
Tulburari digestive.........................................................................................................................66
Sarcina...........................................................................................................................................67
Lipsa dorintei sexuale ...................................................................................................................67
Insomniile .....................................................................................................................................67
Oboseala elevilor...........................................................................................................................67
Oboseala Iizica...............................................................................................................................67
Depresia.........................................................................................................................................68
Stresul si nervozitatea....................................................................................................................68
Plopul tremurator...........................................................................................................................69
Fagul..............................................................................................................................................70
Pinul...............................................................................................................................................71
Mesteacanul...................................................................................................................................71
Homeopatie....................................................................................................................................72
Dovleacul.......................................................................................................................................73
Vinete.............................................................................................................................................73
Uz intern....................................................................................................................................74
Pruna..............................................................................................................................................74
Pepene galben................................................................................................................................74
Rosile.............................................................................................................................................75
Vitamine si minerale......................................................................................................................75
Dino-VitCalciu....................................................................................................................75
Multivitamine si multiminerale..............................................................................................76
Prenatal..................................................................................................................................76
Geriatric Vita-Min.................................................................................................................76
Multiminerale.........................................................................................................................76
Cosmo-VitCalciu.................................................................................................................76
Cal-Mag-Zinc.........................................................................................................................76
CalciuVitamina D3..............................................................................................................76
Vita-Candy.............................................................................................................................76
Antioxidanti...............................................................................................................................77
Antioxidant............................................................................................................................77
Complex de Antioxidanti.......................................................................................................77
Coenzima Q10.......................................................................................................................77
Q-Gel 15 mg..........................................................................................................................77
Q-Gel Forte 30 mg.................................................................................................................77
Cardio Q-Gel..........................................................................................................................78
Produse naturale, tonice, energizante.........................................................................................78
Neurotonic.............................................................................................................................78
Kava-Bio-Solv.......................................................................................................................78
ProstatoIort.............................................................................................................................78
Imunostim..............................................................................................................................78
Antiartritic Natural.................................................................................................................78
Cartirec...................................................................................................................................79
Siberian Ginseng....................................................................................................................79
Cosm-Enzime.........................................................................................................................79
Herbolax.................................................................................................................................79
Produse pentru reglarea greutatii corporale...............................................................................79
Natural Siluet.........................................................................................................................79
Stop Apetit.............................................................................................................................79
Cat de bune sunt medicamentele din plante?
......................................................................................................................................................80
Tinctura ghintura............................................................................................................................81
Galbenele.......................................................................................................................................82
Tinctura de marul lupului...............................................................................................................82
Proprietatile tamaduitoare ale plantelor medicinale .....................................................................83
BAILE DE PLANTE? UN VIS PERFECT REALIZABIL! ........................................................84
UN DELICAT DAR AL MUNTELUI AFINUL .........................................................................86
SUCURILE DE LEGUME SUNT MEDICAMENTE NATURALE LA INDEMANA
TUTUROR ....................................................................................................................................86
CEAIUL SERILOR DE IARNA ..................................................................................................87
AIrodisiacele..................................................................................................................................87
Ciocolata........................................................................................................................................88
Lemnul dulce.................................................................................................................................88
Ghimbirul.......................................................................................................................................88
Napraznicul....................................................................................................................................88
Piperul negru si piperu rosu...........................................................................................................88
SoIranul..........................................................................................................................................89
Telina.............................................................................................................................................89
Busuiocul.......................................................................................................................................89
Cardamonul (Hell).........................................................................................................................90
Ginsengul.......................................................................................................................................90
Morcovul........................................................................................................................................90
Polenul recoltat de albine...............................................................................................................90
Scortisoara.....................................................................................................................................91
Strugurii.........................................................................................................................................91
Semintele de susan.........................................................................................................................91
Feniculul........................................................................................................................................92
Nautul.............................................................................................................................................92
Mierea............................................................................................................................................92
Nucsoara........................................................................................................................................92
Usturoiul........................................................................................................................................93
PRODUSE LABORATOR MEDICA...........................................................................................93
AFIN..............................................................................................................................................93
ALOE............................................................................................................................................93
ANTALGIN...................................................................................................................................94
ANGHINARE................................................................................................................................94
ANTISTRESS................................................................................................................................95
APILARNIL & PROPOLIS..........................................................................................................95
APIMER........................................................................................................................................96
ARGIL........................................................................................................................................96
ARTHRALGIN.............................................................................................................................97
BEAUTY SLIM.............................................................................................................................97
BETA-CAROTEN.........................................................................................................................97
BILIDREN.....................................................................................................................................98
BIO-MER.......................................................................................................................................98
BIOSELENIU&ZINC...................................................................................................................99
BILOLIT........................................................................................................................................99
BRONCHOFORT........................................................................................................................100
BRONCHOLIZIN.......................................................................................................................100
BRUSTURE.................................................................................................................................101
BUSUIOC....................................................................................................................................101
CALCIU BIOLOGIC..................................................................................................................101
CALCIU-C...................................................................................................................................102
CALCIU-MAGNEZIU-ZINC.....................................................................................................102
....................................................................................................................................................102
CARDIOVASC...........................................................................................................................102
CARTILAJ DE RECHIN............................................................................................................103
CATS CLAW.............................................................................................................................104
CEAI VERDE..............................................................................................................................104
CHITOSAN.................................................................................................................................104
CHLORELLA..............................................................................................................................105
CHOLESTERAN.........................................................................................................................105
CTIN......................................................................................................................................106
COADA CALULUI.....................................................................................................................106
COADA ORICELULUI............................................................................................................106
COZI DE CIREE.......................................................................................................................107
CORDICEPS...............................................................................................................................107
CRUIN.......................................................................................................................................107
DIABETIN...................................................................................................................................108
DIURETIN...................................................................................................................................108
DOLOMIT...................................................................................................................................109
ECHINACEEA............................................................................................................................109
ECHINACEEA C........................................................................................................................109
EMETIN......................................................................................................................................110
ENTEROSEPTIN........................................................................................................................111
EPIGASTRALGIN......................................................................................................................112
EVENING PRIMROSE...............................................................................................................112
FEMININ.....................................................................................................................................112
FIER BIOLOGIC.........................................................................................................................113
FITOSEDIN.................................................................................................................................113
FLORADERM.............................................................................................................................114
FUCUS.........................................................................................................................................114
GAG Plus.....................................................................................................................................115
GLBENELE..............................................................................................................................115
GERMENI DE GRU.................................................................................................................115
GIARDINOFUG..........................................................................................................................116
GINKGO BILOBA C..................................................................................................................117
GINSENG C................................................................................................................................118
GHIMBIR....................................................................................................................................118
GUARANA.................................................................................................................................119
GUTOSTOP.................................................................................................................................119
HEPABIL.....................................................................................................................................119
HARPAGOPHYTUM.................................................................................................................120
IMUNO ROYAL JUNIOR..........................................................................................................120
IMUNOFORT..............................................................................................................................121
IMUNOSTIM..............................................................................................................................122
LAXOFORT................................................................................................................................122
LECITINA C...............................................................................................................................123
LEVOCARBON..........................................................................................................................124
LUCERNA...................................................................................................................................124
MASCULIN.................................................................................................................................124
MTASE DE PORUMB.............................................................................................................125
MEMO TANALEC.....................................................................................................................125
MENT.......................................................................................................................................126
MIGRENOSTOP.........................................................................................................................126
MOMORDICA............................................................................................................................127
MYRTHIN...................................................................................................................................127
NAZOMER..................................................................................................................................127
NAZOMER FORTE....................................................................................................................128
NUTRINATAL............................................................................................................................128
NUTRINATAL ceai....................................................................................................................129
OPTILUX....................................................................................................................................129
OPTIVITAL.................................................................................................................................129
OROSEPT....................................................................................................................................130
ORTHOSIPHON.........................................................................................................................131
OSTEOCALCIN..........................................................................................................................131
OU DE PREPELI JAPONEZ.............................................................................................131
PARAZITOL...............................................................................................................................132
PASSIFLORA.............................................................................................................................133
PELL AMAR...............................................................................................................................133
POLEN.........................................................................................................................................133
POLEN KIDS..............................................................................................................................134
POLEN C.....................................................................................................................................134
PROCTO-VENORUTIN.............................................................................................................135
PROCTO-VENOTON.................................................................................................................135
PDUCEL...................................................................................................................................136
PPDIE.....................................................................................................................................136
PROSTATIN...............................................................................................................................137
PUFULI..................................................................................................................................137
RDUCU.....................................................................................................................................138
RCEAL I GRIP................................................................................................................138
RHEUMA-MER..........................................................................................................................138
ROYAL TONIC ADULI...........................................................................................................139
ROYAL TONIC GERIATRIC....................................................................................................140
ROYAL TONIC ATLETIC.........................................................................................................140
ROYAL BREATH.......................................................................................................................141
ROYAL JELLY & GINSENG....................................................................................................142
ROYAL TONIC POTENT M I F .............................................................................................142
ROYAL TONIC PRENATAL.....................................................................................................143
ROZMARIN................................................................................................................................144
RUTIN C......................................................................................................................................144
SALVIE.......................................................................................................................................144
SELE VIT....................................................................................................................................145
SOC..............................................................................................................................................145
SPIRULIN.................................................................................................................................145
SPIRULINA & CHLORELLA....................................................................................................146
SPIRULINA PLUS......................................................................................................................146
SPIRULINA VRSTEI a-III a....................................................................................................147
STRUGURI ROII......................................................................................................................148
SUNTOARE.............................................................................................................................148
SUNTOARE GINSENG........................................................................................................148
TEI...............................................................................................................................................149
TREI FRAI PTAI.................................................................................................................149
TRIGONELLA ...........................................................................................................................149
URZIC.......................................................................................................................................150
USTUROI & CRATEGUS..........................................................................................................150
USTUROI & PROPOLIS............................................................................................................151
VITA-GINS.................................................................................................................................151
YUCCA.......................................................................................................................................152
ZIZYPHI......................................................................................................................................152
PTLAGINA ..............................................................................................................................152

BRUSTURUL .............................................................................................................................153
AFINUL ......................................................................................................................................153
ALBSTRELELE ......................................................................................................................153
ANGHINAREA ..........................................................................................................................153
ARNICA......................................................................................................................................153
CAPTALANUL...........................................................................................................................154
NALBA .......................................................................................................................................154
CTINA ALB .........................................................................................................................154
CREIOARA ...........................................................................................................................154
CERENELUL............................................................................................................................154
CHIMENUL................................................................................................................................155
CICOAREA SLBATIC.........................................................................................................155
CIMBRIORUL..........................................................................................................................155

CIREUL (Cerasus avium) i VIINUL (C. vulgaris) ...............................................................155
CIUBOICA CUCULUI ............................................................................................................155
COADA CALULUI ....................................................................................................................155
COADA RACULUI ...................................................................................................................156
COADA ORICELULUI............................................................................................................156
CORIANDRUL...........................................................................................................................156
CRUINUL ................................................................................................................................156
DRGAICA, SNZIENELE ....................................................................................................156
FASOLEA ..................................................................................................................................156
FILIMICA...................................................................................................................................157
FRAGUL.....................................................................................................................................157
FRASINUL..................................................................................................................................157
DUDUL ......................................................................................................................................157
GUTUIUL ...................................................................................................................................157
HAMEIUL...................................................................................................................................158
IARBA MARE...........................................................................................................................158
IENUPRUL ..............................................................................................................................158
ISOPUL ......................................................................................................................................158
JNEAPNUL .............................................................................................................................158
LEURDA.....................................................................................................................................158
LEVNICA...............................................................................................................................159
MCEUL .................................................................................................................................159
MCRIUL IEPURELUI..........................................................................................................159
MESTEACNUL........................................................................................................................159
MUEELUL .............................................................................................................................159
MUTARUL ALB.....................................................................................................................160
NUCUL........................................................................................................................................160
OBLIGEANA..............................................................................................................................160
PDUCELUL .............................................................................................................................160
PPDIA....................................................................................................................................161
PEDICUA .................................................................................................................................161
PELINUL.....................................................................................................................................161
PIRUL..........................................................................................................................................161
PORUMBARUL .........................................................................................................................161
PORUMBUL...............................................................................................................................161
PUFULIA .................................................................................................................................162
ROINIA ....................................................................................................................................162
ROSTOPASCA ..........................................................................................................................162
SALVIA ......................................................................................................................................162
SALCMUL...............................................................................................................................162
SOCUL .......................................................................................................................................163
SUNTOAREA..........................................................................................................................163
TTNEASA.............................................................................................................................163
TRAISTA CIOBANULUI .........................................................................................................163
TURIA MARE ........................................................................................................................164
URZICA.......................................................................................................................................164
URZICA MOART ..................................................................................................................164
VALERIANA .............................................................................................................................165
VSCUL.....................................................................................................................................165
PODBALUL................................................................................................................................165
TALPA GTEI .......................................................................................................................165
TREI-FRAI-PTAI...............................................................................................................165
OSUL IEPURELUI.....................................................................................................................166
LEMNUL DULCE ....................................................................................................................166
LICHENUL DE PIATR............................................................................................................166
TEIUL.........................................................................................................................................166
BUSUIOCUL ..............................................................................................................................166
VOLBURA.................................................................................................................................167
MENTA.......................................................................................................................................167
SCAIUL VNT ......................................................................................................................167
MERIORUL ............................................................................................................................167
GHIMPELE.................................................................................................................................167
UNGURAUL.............................................................................................................................168
MIEREA URSULUI ...................................................................................................................168
LAPTELE CUCULUI ...............................................................................................................168
SPUNARI............................................................................................................................168
LUMNRICA..........................................................................................................................169
FLOAREA MIRESII .................................................................................................................169
SPLINU..................................................................................................................................169
TRIFOITEA ..............................................................................................................................169
SULFINA.....................................................................................................................................170
FERIGA ......................................................................................................................................170
VENTRILICA.............................................................................................................................170
MACUL ROU...........................................................................................................................170
MCRIUL MRUNT .............................................................................................................171
SALCIA ALB...........................................................................................................................171
DEDIELUL...............................................................................................................................171
ANASONUL ..............................................................................................................................171
FENICULUL ..............................................................................................................................171
SPNZUL ..................................................................................................................................172
OVRFUL................................................................................................................................172
DIABET ZAHARAT" PE BAZ DE PREPARATE DIN AFIN...............................................172
DIAREE, DIZENTERIE" PE BAZ DE PREPARATE DIN AFIN..........................................172
OXIURAZ" PE BAZ DE PREPARATE DIN AFIN.............................................................172
GASTROENTERIT" PE BAZ DE PREPARATE DIN AFIN..............................................172
PRESBIIE" PE BAZ DE PREPARATE DIN AFIN..............................................................172
AFECIUNI RENALE" PE BAZ DE PREPARATE DIN ALBSTRELE............................173
AFECIUNI VEZICALE" PE BAZ DE PREPARATE DIN ALBSTRELE........................173
DISPEPSIE" PE BAZ DE PREPARATE DIN ALBSTRELE..............................................173
OBOSEALA OCHILOR" PE BAZ DE PREPARATE DIN ALBSTRELE.........................173
HEPATIT CRONIC" PE BAZ DE PREPARATE DIN ANGHINARE.............................173
ATEROSCLEROZ" PE BAZ DE PREPARATE DIN ANGHINARE.................................173
BOLILE INTESTINULUI", PE BAZ DE PREPARATE DIN ANGHINARE.......................173
CIROZ HEPATIC", PE BAZ DE PREPARATE DIN ANGHINARE...............................173
COLECISTIT" PE BAZ DE PREPARATE DIN ANGHINARE.........................................173
NEFRIT CRONIC, HIPERTENSIUNE" PE BAZ DE PREPARATE DIN ANGHINARE.
.....................................................................................................................................................173
LARINGIT, RGUEAL", PE BAZ DE PREPARATE DIN ARNIC...........................174
LOVITURI I UMFLTURI", PE BAZ DE PREPARATE DIN ARNIC...........................174
RNI", PE BAZ DE PREPARATE DIN ARNIC.................................................................174
ACNEE, FURUNCULOZ", PE BAZ DE PREPARATE DIN BRUSTURE........................174
CDEREA PRULUI, SEBOREE", PE BAZ DE PREPARATE DIN BRUSTURE............174
CALCULI BILIARI", PE BAZ DE PREPARATE DIN BRUSTURE....................................174
DIABET ZAHARAT", PE BAZ DE PREPARATE DIN BRUSTURE..................................174
ECZEM" PE BAZ DE PREPARATE DIN BRUSTURE......................................................174
GRIP", PE BAZ DE PREPARATE DIN BRUSTURE.........................................................174
ARTRIT (GUT)", PE BAZ DE PREPARATE DIN CAPTALAN.....................................174
FEBR", PE BAZ DE PREPARATE DIN CAPTALAN........................................................174
CANCER", PE BAZ DE PREPARATE DIN CAPTALAN....................................................175
ASTM BRONIC", PE BAZ DE PREPARATE DIN CAPTALAN.......................................175
"AVITAMINOZ, ANEMIE", PE BAZ DE PREPARATE DIN CTIN...........................175
ATEROSCLEROZ", PE BAZ DE PREPARATE DIN CTIN.........................................175
ALCOOLISM", PE BAZ DE PREPARATE DIN CTIN....................................................175
ARTERIT", PE BAZ DE PREPARATE DIN CTIN.......................................................175
HEPATIT CRONIC, CIROZ HEPATIC", PE BAZ DE PREPARATE DIN CTIN
.....................................................................................................................................................175
BOLI DE PIELE, URTICARIE", PE BAZ DE PREPARATE DIN CTIN........................175
ABCES DENTAR", PE BAZ DE PREPARATE DIN CERENEL.......................................175
FARINGO-AMIGDALIT, RINO-SINUZITA" PE BAZ DE PREPARATE DIN
CERENEL.1..............................................................................................................................175
DIAREE INFECIOAS", PE BAZ DE PREPARATE DIN CERENEL............................175
DURERI HEMOROIDALE", PE BAZ DE PREPARATE DIN CERENEL........................175
HEMORAGII", PE BAZ DE PREPARATE DIN CERENEL...............................................176
GINGIVITE SANGERANDE", PE BAZ DE PREPARATE DIN CERENEL. ...................176
STOMATIT, PULPIT", PE BAZ DE PREPARATE DIN CERENEL............................176
NEFRIT, ENTEROCOLIT", PE BAZ DE PREPARATE DIN CERENEL....................176
METROANEXIT", PE BAZ DE PREPARATE DIN CERENEL......................................176
COLICI", PE BAZ DE PREPARATE DIN CHIMEN (CHIMION).I.....................................176
BRONIT", PE BAZ DE PREPARATE DIN CHIMEN (CHIMION).................................177
ACNEE", PE BAZ DE PREPARATE DIN CICOARE SLBATIC....................................177
BOLI DE FICAT", PE BAZ DE PREPARATE DIN CICOARE SLBATIC.....................177
FURUNCULOZ", PE BAZ DE PREPARATE DIN CICOARE SLBATIC...................177
TULBURRI DE CICLU", PE BAZ DE PREPARATE DIN COADA ORICELULUI......187
COLICI ABDOMINALE", PE BAZ DE PREPARATE DIN CORIANDRU.........................187
INAPETEN, OBOSEAL, GRIP", PE BAZ DE PREPARATE DIN CORIANDRU....187
ATEROSCLEROZ", PE BAZ DE PREPARATE DIN CORIANDRU................................188
......188
AFECIUNI MUCHI CARDIAC", PE BAZ DE PREPARATE DIN CREIOAR........188
Sfaturi de alungat boala -
GRIPELE, VIROZELE SI SISTEMUL IMUNITAR
Poate sa para paradoxal, dar medicina naturista incepe cu o lectie a imunitatii, sIatuind bolnavii
mai degraba ce sa nu Iaca, decat ce sa Iaca. Spunem asta pentru ca noi plecam de la ideea ca un
organism hranit corect, alaptat un timp suIicient la san, - atunci cand se naste, hranit corect in
continuare si evitand poluarea din mediul inconjurator, ar trebui sa aiba o imunitate buna,
normala. Astazi, de cele mai multe ori, imunitatea este prabusita, din cauza agresiunii diIeritelor
surse de poluare. Prima masura pentru a corecta imunitatea si pentru a o proteja este evitarea
medicamentelor chimice, in general, si a antibioticelor, in special. AstIel de medicamente care
pot Iavoriza inIectiile sunt: analgezicele, neurolepticele, antidepresivele, antiinIlamatoarele,
sulIamidele, antibioticele, diureticele, anestezicele etc. Noi nu pledam impotriva antibioterapiei
de principiu, credem insa ca este un abuz sa tratezi o inIectie acuta de cai respiratorii superioare
cu antibiotice. InIectii usoare, precum bronsitele, traheo-bronsitele, laringitele, Iaringitele,
amigdalitele si rinosinuzitele, s-ar putea trata cu succes prin metode Iitoterapeutice si
homeopatice. Antibioticele rezolva, intr-adevar, mai repede un puseu inIectios, dar scad
imunitatea organismului-gazda, predispunand la o noua inIectie. Din pacate, antibioticele
reprezinta inca cea mai Irecventa prescriere de medicamente din lume. Asa au aparut germenii
rezistenti la antibiotice, rezistenta instalata tocmai datorita abuzului de antibiotice. Pentru
protejarea imunitatii in sezonul de iarna, se impune abordarea cu mult discernamant a
imunizarilor active prin vaccinari. Observam Ioarte multe cazuri de reactii secundare dupa
vaccinari, ceea ce trebuie sa dea de gandit. In ultimii ani, se practica multe polivaccinuri, ceea ce
poate duce - cu timpul - la situatii catastroIale. Un polivaccin obliga sistemul imunitar sa
reactioneze ca aparare, in Ioarte multe directii deodata, iar organismul Iabrica anticorpi in mod
inegal. Asta inseamna ca se reuseste doar partial vaccinarea, iar organismul este incapabil sa
raspunda eIicient pe Ioarte multe directii deodata. A treia situatie ingrijoratoare o reprezinta
reactiile adverse post-vaccinale, intalnite mult mai des ca inainte. Tot pentru protejarea
sistemului imunitar, o grija a omului modern ar trebui sa Iie Ielul in care isi alege hrana,
nepoluata sau cat mai putin poluata. In Romania, nu exista inca magazine ecologice, care sa
contina o hrana pura 100, dar putem gasi o hrana cat mai putin tratata chimic. La noi se vinde,
deocamdata, Ioarte multa hrana industrializata sau semiindustrializata, cu procese diIerite de
raIinare, expandare, atomizare, tratare cu E-uri. Multi din acesti aditivi scad imunitatea. De
aceea, recomandam sa se consume cat mai multa hrana naturala si sa se evite, pe cat posibil,
aceste E-uri imunodeprimante. Din pacate, cea mai grava sursa de poluare ramane tot cea
provenita din alimentatie. Lista completa a E-urilor deosebit de nocive (dar acceptate pe teritoriul
Romaniei!), este cuprinsa in cartea recent aparuta la Editura "Christiana", "E-urile si problemele
de sanatate".
Ca sa intram in iarna "aparati", putem lupta pe cai naturale prin ceaiuri de Iructe de padure
(uscate pe cale naturala), singura sursa de alimente nepoluate din Romania. Beti ceaiuri de
macese, paducel, catina, aIine, porumbe. In Iarmacii exista, de regula, multe combinatii de ceai
negru cu arome de diIerite Iructe (dar aroma nu este naturala!), ca si amestecuri de Iructe uscate,
care sunt tratate cu arome chimice - deci de evitat. Recomand ca ceaiurile preparate din Iructe
uscate, culese din padure, sa Iie baute sub Iorma de inIuzie prelungita: se toarna apa Iierbinte
peste Iructe seara si se lasa pana dimineata (aproximativ 8 ore). Se strecoara si se pot indulci cu
miere. O alta masura proIilactica in sezonul rece este consumul de ceai verde. Se bea sub Iorma
de inIuzie lasata 1-2 minute. Apara organismul de virozele din timpul iernii. Alte plante utile:
Pulmonaria oIIicinalis (plamanarica), Hyssopus oIIicinalis (isopul), Salvia oIIicinalis (salvia),
Basilicum (busuiocul) - pot Ii consumate ca inIuzie sau ca tinctura. Tinctura de plante are si o
valoare terapeutica, nu numai proIilactica. Important, mai ales pentru tineri, este sa-si protejeze
picioarele cu sosete calduroase, pentru a rezista mai bine Irigului si racelilor.
Pentru cei dornici sa-si procure o serie de remedii naturiste, magazinul "Naturalia" oIera ceaiuri
de isop, busuioc, dar si Iaina integrala, buna pentru prepararea painii de casa. Trebuie precizat ca
omul ingera cea mai mare cantitate de E-uri tocmai prin paine, care contine de regula aditivi
alimentari (aIanatori, integratori etc.), de aceea, oIerim posibilitatea de-a Ii preparata o paine
"curata". Avem la "Naturalia" si combinatii de cereale, extracte hidroalcoolice (Tonic 2 este un
extract de plante cu eIect antiinIectios), orez nedecorticat, orz, secara. Avem si miere de mana -
recomandata pentru bolnavii cu viroze respiratorii. Este o miere care nu produce alergii, caci este
Iacuta din secretia unor lahnide (niste insecte care lasa un suc pe Irunzele arborilor), prelucrata
apoi de albine. Rezulta, deci, o miere neIlorala, tocmai buna pentru persoanele alergice la polen.
La Iel de buna este si mierea din Valea Nerei (o rezervatie a Academiei Romane) - zona lipsita
de poluare.
Pentru cei interesati: magazinul "Naturalia" se aIla in Calea Floreasca nr. 25, tel. 231.04.21,
program 9.30 - 18.30.
Ing. IOAN GROZA, Cabinetul "Natura" - Arad, str. Lucian Blaga nr. 15, tel. 057/28.09.47
Si eu cred ca o cauza principala in slabirea imunitatii organismelor o constituie poluarea, in
egala masura cu alimentatia nesanatoasa si cu stresul. Recomand in prag de iarna, in primul rand,
maceratele la rece sau ceaiurile vitaminizante de macese, catina alba, mere, porumbar (Iructe),
urzica vie (Irunze), paducel (Iructe, Ilori si Irunze), papadie (Irunze), aIin, zmeur si mure (Iructe,
Irunze). Poate ca trebuie sa precizez cum se Ioloseste Iiecare parte din planta: din Ilori, Irunze si
pulpa (in cazul catinei, maceselor, murelor si al porumbarului) se prepara inIuzie, iar din
seminte, coaja si radacina se prepara decoct (Iierbere). Semintele se Iierb 5-6 minute, coaja 5-10
minute, iar radacina 15 minute. Maceratul la rece se prepara prin inmuierea plantei in apa rece,
de seara si pana dimineata. Catina alba (bobitele sunt portocalii) se prepara astIel: se spala
crengutele cu tot cu Iruct si se pastreza ca atare in loc uscat, chiar pana la primavara daca trebuie
sa se consume imediat, se desprind bobitele de pe crengute cu un cutitas si se pun intr-un vas,
sIaramandu-se cu paleta pentru piure. La o lingura de Iructe zdrobite se adauga 1/4 l apa rece, se
amesteca bine cu o lingurita si, dupa 10-15 minute sau cateva ore, se strecoara. Se consuma Iie
ca atare, Iie cu o lingurita de miere. Fructul zdrobit, ramas dupa strecurare, se Iierbe 5 minute in
1/4 l apa si se bea.
Mai recomand in prag de iarna cura cu:
- Tinctura de propolis (concentratie 20-30, de la PlaIar) - in decursul unei zile se iau 20-30 de
picaturi diluate in 100 ml de apa, timp de una-doua saptamani.
- Polen - se consuma 2 lingurite de granule zilnic, timp de o luna.
- Usturoi - se mananca 3-5 catei zilnic, timp de doua-trei saptamani, sau se beau cateva
inghitituri de macerat de usturoi, timp de doua-trei saptamani.
- Hrean - se consuma ca salata sau ca macerat, dupa voie, timp de doua-trei saptamani sau mai
mult.
- Lamai - se consuma ca atare, suc sau macerat - timp nelimitat.
- Ridiche neagra (salata sau macerat), timp de doua-trei saptamani sau mai mult.
- Mere - ca atare, suc sau macerat, timp nelimitat.
- Apa limpede de argila galbena. Apa de argila se prepara astIel: un borcan de 5 l se umple seara
cam 1/4 cu argila si se completeaza apoi cu apa. Se amesteca de cateva ori in decurs de 1-2 ore
cu o lingura de lemn si se lasa pana a doua zi, cand apa s-a limpezit. Se indeparteaza corpurile
usoare de la supraIata, se ia din lichid cu un polonic si se strecoara printr-o bucata de tiIon,
impaturita de doua ori. Se pot bea 0,5-1,5 l zilnic, timp de cel putin trei saptamani sau pe termen
lung. Dupa ce se termina lichidul din borcan, se mai umple cu apa inca o data, peste argila deja
depusa. EIectele acestei ape sunt Iormidabile: mentine sanatatea si vindeca Ioarte multe boli.
Chiar daca vine Irigul, evitati sa mancati multa carne si grasimi animale in schimb, sa nu va
lipseasca legumele, Iructele - mai ales crude. Recomand celor care vor sa se imunizeze impotriva
racelilor si a gripelor Irectii cu Vitalizant, pe care si-l pot achizitiona de la cabinetul "Natura" din
Arad.
RUXANDRA CONSTANTINESCU
Leacuri populare rusesti
Contra gripei
Intaritor cu aloe si miere
Luati urmatoarele ingrediente, respectand exact greutatile indicate:
- 1,500 g planta de aloe in varsta de 3-5 ani, data prin masina de tocat carne. Plantele nu trebuie
udate cu 5 zile inainte de preparare.
- 2.500 g miere pura (de preIerinta poliIlora).
- 3.500 l vin rosu, cu o tarie de 18-20 si dulce.
Toate ingredientele se pun intr-un vas de sticla de culoare inchisa, se amesteca bine si se lasa
intr-un loc intunecos si rece, vreme de 5 zile, inainte de Iolosire. Vasul trebuie sa Iie bine inchis.
Administrare: in primele 7 zile se ia cate o lingurita de trei ori pe zi, cu doua ore inainte de
mesele principale. In saptamana urmatoare, doza creste la doua lingurite, luate de trei ori pe zi,
inainte cu o ora de mesele principale. Minimul curei este de doua saptamani, dar randamentul
maxim il da daca este tinuta o luna si jumatate. EIectul curei este atat proIilactic, cat si curativ.
Actiunea ei este Ioarte rapida. Gripa poate Ii vindecata in doua zile.
Preparatul se recomanda si in alte aIectiuni, printre care: artrita, astm, hipertensiune,
tromboIlebita, septicemie, guta, paralizie, reumatism, tulburari cardiace, aIectiuni ale rinichilor si
organelor genitale, TBC pulmonar, ulcer stomacal, cancer.
Vin de coacaze negre
Se amesteca o jumatate de cana de vin de coacaze negre cu o jumatate de cana de apa. Amestecul
se bea seara, dupa care pacientul se culca si se inveleste bine. Bautura provoaca o transpiratie
abundenta. Daca hainele sunt prea ude, se schimba. Doza se repeta dupa o ora. A doua zi
dimineata, se ia o jumatate de cana de vin Iierbinte, Iara apa. Racela se "rupe", dar pacientul
trebuie sa stea in pat inca 24 de ore si sa se hraneasca cu mancare usoara.
Cand curge nasul sau pentru raceli la cap
1. Se inhaleaza adanc pe nas Irunze uscate de tutun, pisate si cernute. Nasul nu va mai curge.
2. Trageti usor apa calduta pe nas, pana cand va ajunge in gat. Puteti adauga si cateva picaturi de
lamaie.
3. Puneti o Ielie de paine Iacuta din Iaina de grau, pe plita sau pe un gratar. Lasati-o sa arda incet.
Fumul se inhaleaza pe nas, vreme de 2-3 minute. Aceasta metoda este Ioarte eIicace.
4. Ungeti-va talpile cu tinctura de iod, puneti-va sosete de lana pura si dormiti peste noapte cu
ele. Pana a doua zi se vindeca orice raceala la cap.
5. Abtineti-va sa beti orice Iel de lichid (inclusiv suc de Iructe sau de legume), vreme de 24 de
ore. Este o metoda radicala, care da rezultate bune.
6. Bai Iierbinti la picioare, cu siIon (se incalzeste dupa ce se scoate din sticla), sare si mustar. Se
Iac seara, inainte de a va culca. Puneti-va apoi ciorapi de lana si dormiti cu ei in picioare.
O regula generala: pe toata durata anotimpului rece, purtati in picioare numai sosete de lana
curata, schimbate in Iiecare zi. Picioarele calde va Ieresc de raceli si de gripa.
Remedii naturale in tratarea
afectiunilor prostatei
Pufulita cu flori mici
(Epilobium montana sau angustifolia)
In cazul in care vreti sa o culegeti singuri, o veti gasi in zonele umede si cu multa lumina - la
margini de drum, pajisti, liziere de padure. Se Ioloseste partea aeriana (tulpini, Irunze, Ilori), care
se recolteaza din iunie pana in septembrie.
Este o planta din ce in ce mai cunoscuta, datorita eIectelor sale exceptionale in tratamentul
bolilor prostatei si celor urinare (inclusiv cancerul de prostata si cel al vezicii urinare). Este o
planta de vreo 30-40 cm inaltime, cu Ilori albicioase-rozalii, din care se Iormeaza un Iruct destul
de asemanator puIului de papadie, de unde si denumirea de puIulita.
Pentru tratarea bolilor prostatei, este Ioarte eIicienta sub Iorma de ceai preparat astIel: 2 linguri
cu varI de pulbere de puIulita (obtinuta din planta uscata, prin macinarea cu rasnita electrica de
caIea sau in piua) se lasa la inmuiat in jumatate de litru de apa, de seara pana dimineata, cand se
Iiltreaza maceratul se pune deoparte, iar planta ramasa dupa Iiltrare se opareste cu jumatate de
litru de apa clocotita (obtinand astIel o inIuzie) se lasa la racit inIuzia, se Iiltreaza, dupa care se
combina cu maceratul. Va rezulta aproximativ un litru de ceai de puIulita, care se bea pe
stomacul gol, in timpul zilei. Este un remediu valoros si in tratarea prostatitei, a adenomului de
prostata si chiar in tratamentul cancerului de prostata (mai ales ca adjuvant in tratamentul cu
plante anticancerigene puternice: marul-lupului, spanz, napraznic).
Ghimpele
(Xanthium spinosum)
Dupa cum o arata si numele, este o planta spinoasa, care creste in regiunile secetoase si insorite,
unde poate ajunge la dimensiuni impresionante. Este o planta Ioarte rezistenta, cu un areal
gigantic - din Romania pana in Nordul AIricii. In ciuda aspectului sau de buruiana neIolositoare,
este cu adevarat un elixir in bolile renale-urinare si in cele ale prostatei. Se poate recolta in tot
timpul sezonului cald - din mai pana in septembrie. Se culege partea aeriana.
Este o planta bine studiata la noi in tara si o gasim in mai toate PlaIarurile, singura grija Iiind
aceea ca planta sa nu aiba o vechime mai mare de 2 ani, deoarece atunci, proprietatile sale
terapeutice scad simtitor. Se poate prepara sub Iorma de ceai, dupa reteta data la puIulita cu Ilori
mici sau, mai comod, sub Iorma de tinctura.
Prepararea tincturii de ghimpe: Intr-un borcan cu Iilet se pun 100 g de ghimpe (aproximativ
20 de linguri de pulbere obtinuta prin macinare cu rasnita electrica de caIea), 200 ml (un pahar)
de apa si 200 ml de alcool alimentar de 90. Se lasa totul sa se macereze vreme de 12 zile (timp
in care este bine sa se agite recipientul de macerare de 2-3 ori pe zi), apoi se scoate si se Iiltreaza
prin tiIon. Tinctura se pastreaza in sticle bine inchise, la loc intunecos si racoros. Se ia cate o
lingurita de tinctura, diluata in jumatate de pahar de apa, de trei ori pe zi. Dupa aceeasi reteta, se
poate obtine si tinctura de puIulita cu Ilori mici, cele doua alcatuind un tandem redutabil.
Am observat in tratament eIectele unei combinatii de tinctura de puIulita si de ghimpe, in parti
egale - luata cate doua lingurite, de trei ori pe zi. Rezultatele m-au impresionat. In cele 20 de
cazuri studiate, simptomele s-au ameliorat in doar doua saptamani, iar intr-o luna, au disparut.
Tratamentele cu plante pentru aIectiuni ale prostatei se Iac pe durata lunga: 4-6 luni, cu o pauza
de 1-2 luni, dupa care se reiau.
Gimnastica invizibila pentru
vindecarea afectiunilor prostatei
In urma cu doi ani, un cititor al publicatiei noastre semnala o Iorma de tratament pe cat de
inedita, pe atat de eIicienta pentru vindecarea aIectiunilor prostatei - contractia anumitor muschi
din zona prostatei, adica un Iel de gimnastica invizibila a acestei zone. Acesti muschi
captusesc locul in care se aIla prostata, iar angrenarea lor constienta, prin puterea vointei,
genereaza eIecte vindecatoare extraordinare, greu explicabile prin teoriile medicale clasice, dar
cat se poate de reale. Iata doua exercitii extrem de simple, dar care, Iacute cu perseverenta,
zilnic, vor Iace ca bolile prostatei sa devina o amintire.
1Contractia sfincterelor anale - se contracta si se relaxeaza succesiv sIincterele anale (inelele
musculare care opresc evacuarea intestinului) de mai multe zeci de ori pe zi. Faza de contractie
dureaza 10-20 de secunde, iar cea de relaxare 20-40 de secunde. Se Iac 100-200 de contractii pe
zi - la inceput in serii de 40-50 de contractii o data, apoi se pot Iace cateva sute la rand.
2Contractia muschiului pubo-coccigian (numit PC in cartile de specialitate) - este un muschi
care se intinde in zona dintre anus si penis, invaluind prostata ca o adevarata valva. Cel mai usor
putem deveni constienti de el in timpul urinarii, cautand sa intrerupem brusc acest proces atunci,
instinctiv, vom contracta acest muschi. Se Iac, de asemenea, 100-200 de contractii pe zi ale
acestui muschi extrem de important (antrenarea lui are eIecte beneIice si asupra gonadelor,
aparatului reno-urinar si excretor), in serii de 40-50 de contractii o data.
Cu aceste doua exercitii aparent simple au Iost rezolvate in doua, trei luni boli avansate ale
prostatei si care nu au raspuns la nici o alta Iorma de tratament. Metoda a Iost preluata din
medicina taoista chineza, care recomanda aceste exercitii si tinerilor, Iiind o metoda excelenta de
proIilaxie a bolilor prostatei, precum si a unor tulburari sexuale (cum ar Ii impotenta, sterilitatea,
hiperexcitabilitatea etc.).
TERAPIA CONDIMENTELOR
Borcanasele cu arome, pastrate pentru condimentarea mancarii, pot fi transformate in
medicamente.
Piperul, scortisoara si neamul lor fac adevarate minuni
Acum, in miez de iarna, cand intreaga natura a adormit, si o data cu ea si indragitele noastre
plante de leac, este momentul cel mai bun pentru a descoperi tainicele puteri vindecatoare ale
condimentelor. Orice gospodina are in camari, adesea Iara sa stie, o adevarata Iarmacie. Fiecare
condiment este un mic panaceu care, Iolosit cu arta, poate vindeca cele mai diverse boli, de la
micile indigestii pana la reumatism, gripa sau boli de inima. Puse in mancare, luate sub Iorma de
pulbere sau adaugate in ceai, piperul, daIinul, cuisoarele ori scortisoara sunt plante medicinale la
Iel de puternice ca oricare altele. In Extremul Orient, nu exista medicament natural care sa nu
aiba in el macar un condiment. Aceasta, pentru ca plantele aromatizante ampliIica Ioarte mult
absorbtia principiilor active de catre organism.
O arta Ioarte subtila si raIinata, cultivata de milenii in Orient, este aceea de a inIluenta mintea si
psihicul cu ajutorul condimentelor. Banala nucsoara, de exemplu, in anumite doze, devine un
euIorizant extraordinar de puternic, iar in doze Ioarte mari este un... drog halucinogen cu actiune
mai intensa decat a morIinei. Condimentele pot induce o putere de concentrare mai buna, un
dinamism si o vointa mai puternice, pot Ii aIrodisiace sau somniIere. Fiecare dintre ele determina
reactii psihologice nebanuit de intense. Iata, asadar, ca avem suIiciente motive sa descoperim
lumea Iermecata ce se ascunde in borcanasele si cutiile cu miros ademenitor din bucatariile
noastre.
Piperul
(Piper Nigrum)
Este regele neincoronat al condimentelor. In toata lumea sunt consumate anual tone de piper, de
diIerite Ieluri: negru, alb, cu bobul lung, rosu etc. In mod traditional, la noi se Ioloseste piperul
negru, motiv pentru care deocamdata ne vom ocupa numai de el. Adaugat in mancare, mai ales
pe timp de iarna, piperul negru este un adevarat elixir. El pune in miscare si digestia cea mai
lenesa, Iace sangele sa circule mai bine si ne incalzeste corpul. Toti cei care au probleme cum ar
Ii indigestia Irecventa, balonarea (produsa mai ales de contactul cu Irigul), inIectiile Irecvente in
gat, ar trebui sa Ioloseasca acest condiment. Ca planta medicinala, piperul negru este extrem de
puternic in tratarea catorva aIectiuni.
- InIectiile in gat, guturaiul - In aceste aIectiuni, putine leacuri sunt atat de puternice ca piperul
negru. Intr-o cana de ceai Iierbinte (nu conteaza de care, poate Ii busuioc, menta, cimbrisor etc.)
se pun 2-3 varIuri de cutit de piper negru. Se lasa cateva minute, dupa care se bea cu inghitituri
mici. EIectele sunt aproape imediate: gatul se descongestioneaza, narile se desIunda, o
Iierbinteala placuta se raspandeste in intreg corpul. Raceala trece numaidecat.
- Tusea - Se pun intr-o jumatate de litru de rachiu tare sau, mai bine, de spirt alimentar diluat cu
apa, 4 linguri de piper negru macinat, dupa care se lasa la macerat minimum 5 zile. Preparatul
obtinut in acest mod se Iiltreaza, dupa care se administreaza astIel: se pune o lingurita de macerat
intr-un pahar cu apa si se amesteca. De cate ori simtim nevoia sa tusim, luam cate o inghititura
mica. Terminatiile nervoase a caror iritare genereaza tusea vor Ii in acest Iel pur si simplu
anesteziate, iar gatul va Ii dezinIectat.
- Sensibilitate la Irig - Vreme de o saptamana nu consumati deloc hrana rece (mai ales de la
Irigider) si la Iiecare masa consumati 2-3 varIuri de cutit de piper negru macinat.
- Reumatismul - Cu o plamadeala de piper negru in rachiu, obtinuta la Iel ca cea de la tuse,
masati zonele dureroase de 2-3 ori pe zi. Piperul negru incalzeste articulatiile si le Iace sa Iie mai
elastice, calmand durerile reumatice. Tratamentul este eIicient mai ales atunci cand este Irig si
umezeala aIara.
- Astenia - Venirea sezonului rece si lipsa de lumina ne Iac pe multi dintre noi sa devenim
inactivi, sa evitam excesiv de mult iesirile aIara, "paralizandu-ne" parca initiativa. Poate parea
greu de crezut, dar cateva doze de piper ne vor incalzi si la propriu si la Iigurat, lecuindu-ne pe
data. Introduceti la Iiecare masa o doza de piper negru cat de mare puteti suporta (nu trebuie sa
apara jena digestiva sau alte stari de disconIort). Acest tratament se Iace maximum 5 zile la rand,
iar eIectele sale sunt miraculoase.
Precautii: Piperul negru poate agrava aIectiuni cum ar Ii: gastrita hiperacida, hipertensiune,
starile de nervozitate. In aceste aIectiuni va Ii deci administrat cu prudenta. Este contraindicat in
starile inIlamatorii acute si in hipertensiune grava.
Cuisoarele
(Eugenia caryophillata)
Au Iost aduse din India in urma cu multe milenii, iar apogeul carierei lor medicale l-au atins in
Egiptul Antic. Cuisoarele sunt una din plantele dezinIectante cele mai puternice de pe pamant. O
singura cuisoara pusa, de exemplu, intr-o Iiertura de carne ii va prelungi termenul de valabilitate
cu 24 de ore. De aceea, sunt necesare la conservarea aproape oricarui aliment, dar si pentru
combaterea unei multitudini de boli inIectioase. Iata un mic ghid terapeutic al cuisoarelor.
- Colita de putreIactie, disIunctii biliare - Se pun in salatele de Iructe (de mere, grapeIruit,
lamaie) 1-2 varIuri de cutit de cuisoare pisate. Se Iac cure cu astIel de salate, mancate inainte de
Iiecare masa, vreme de o saptamana.
- Balonare - Inainte si dupa masa se ia un varI de cutit de pulbere de cuisoare. Gustul vom vedea
ca este destul de greu de suportat, dar eIectul este mai puternic decat al oricarui medicament.
- Prevenirea racelilor - Se mesteca 1-2 cuisoare pe zi, mai ales atunci cand intram in contact cu
mari aglomeratii umane.
- Durerea de masea - Se piseaza o cuisoara si se pune la masea. EIectul anesteziant este aproape
instantaneu.
- Mancarimi ale pielii si piscaturile de insecte - Se amesteca praI de cuisoare cu apa pana se Iace
o pasta, care se aplica pe piele. Va va surprinde puterea eIectului lor.
Cardamonul
(Elettaria cardamonum)
Este un condiment traditional arab, care relativ curand a ajuns si la noi. Il veti gasi in magazinele
naturiste sub denumirea de cardamon si in magazinele arabesti sub denumirea de hell. Este
Iolosit mai ales in condimentarea caIelei si a dulciurilor cu cacao, deoarece neutralizeaza
toxicitatea anumitor alcaloizi. Cea mai mare Iaima si-a castigat-o cardamonul ca reintineritor,
Iiind pe drept cuvant numit in Iranceza samanta dragostei. Sa cunoastem impreuna cateva taine
ale Iolosirii acestei plante aromatizante:
- Intoxicatii diverse - Se consuma zilnic 10 seminte de cardamon, mestecate pe stomacul gol. Se
adauga 4-5 boabe de cardamon in caIea pentru a-i neutraliza acesteia toxicitatea.
- Impotenta si Irigiditate - Se pun peste doua galbenusuri de ou 2 varIuri de cutit de cardamon si
2 lingurite de miere lichida. Se amesteca Ioarte bine totul, dupa care se consuma cu inghitituri
mici acest elixir. EIectele sunt cu atat mai puternice, cu cat tratamentul cu samanta dragostei este
Iacut mai des.
- Eructatii - Dupa Iiecare masa se mesteca cateva seminte de cardamon.
- Digestie lenesa - Inainte de masa cu 10 minute, se iau cu putina apa cateva seminte de
cardamon pisate in piua. Nu doar digestia, ci intreg organismul se vor inviora imediat.
Scortisoara
(Cinnamonum ceylanici)
Este un arbore originar din insula Ceylon (Sri Lanka), a carui scoarta are un parIum cu totul si cu
totul special, Iiind recoltata de secole pentru a Ii adusa in Europa. Este Iolosita inca din Evul
Mediu pentru intarirea inimii, combaterea gripei, ca aIrodisiac si pentru tratarea durerilor interne.
La noi in tara era introdusa de poticarasi (nume dat in Transilvania Iarmacistilor) in toate
remediile administrate contra colicilor gastrice si abdominale. Iata aIectiunile in care se Ioloseste
cu succes scortisoara.
- Probleme circulatorii si cardiace - Se iau in Iiecare zi, dimineata si seara, doua varIuri de cutit
de scortisoara cu miere lichida. Acest tratament are si eIecte reglatoare asupra activitatii
sistemului nervos.
- Sughit, spasme digestive - Peste trei varIuri de cutit de pulbere de scortisoara se toarna un pahar
de apa Iierbinte. Se lasa putin la inIuzat, dupa care se consuma cu inghitituri mici. Actiunea sa
bineIacatoare este prompta.
- Sangerari ale gingiilor - Se Iace o inIuzie concentrata din o lingurita scortisoara si o cana de apa
Iierbinte. Se Iac cu acest preparat clatiri ale gurii de doua ori pe zi.
- Dereglari ale apetitului - Se Iac cure cu salata de Iructe si cu dulciuri usoare in care se adauga
scortisoara. Aceste dulciuri sunt Ioarte agreate de cei cu apetit slab, iar pe mancaciosi ii
tempereaza.
Nucsoara
(Myristica fragans)
Este o sora a scortisoarei, aceste doua condimente Iiind adesea Iolosite impreuna. In cantitati
mici, nucsoara stimuleaza digestia si este un excitant usor in doze mai mari, nucsoara este
calmanta si somniIera. Iata cateva retete cu nucsoara.
- Insomnie - Se pun la macerat de dimineata pana seara 1-2 lingurite de nucsoara cu o cana de
apa. Beti atat cat puteti din acest macerat (cu sau Iara miere) inainte de culcare.
- Nevralgii - Se bea un ceai Iierbinte in care s-au pus 2-3 varIuri de cutit de nucsoara. Durerea va
Ii alinata considerabil si veti simti o stare agreabila de conIort.
- Halena (miros urat al gurii) - Inainte si dupa masa se ia un varI de cutit de nucsoara, impreuna
cu un varI de cutit de cuisoare.
- Ejaculare precoce - Se ia zilnic jumatate de lingurita de nucsoara pisata, cu apa, in doza unica.
Dafinul
(Laurus nobilis)
Era una din plantele cele mai iubite in Grecia Antica pentru mireasma intensa si delicata a
Irunzelor sale. A Iost introdus in alimentatie, mai intai ca un Iel de medicament adaugat la hrana
zilnica, pentru a creste puterea de digestie si a evita intoxicatiile. Si-a intrat in drepturi o data cu
aparitia zacustilor si a celorlalte conserve de toamna, in a caror pastrare si aromatizare este
neinlocuit. Ca leac este Ioarte puternic (putand Ii Iolosit si ca planta de prim-ajutor) in
urmatoarele aIectiuni:
- Betie, intoxicatii, otravire - 20-30 de Irunze de daIin oparite cu o cana de apa si lasate la inIuzat
20 de minute sunt un vomitiv si antitoxic redutabil. Se bea dintr-o data intreaga cantitate
preparata, eIectul de eliminare Iiind Ioarte prompt.
- Digestie grea (atonie digestiva) - Se pun in mancaruri 1-2 Irunze de daIin. Se Iace tratament
vreme de o luna cu cate trei Irunze de daIin pe zi, mestecate pe stomacul gol, cate una dimineata,
la pranz si seara. EIectul de intarire a digestiei este remarcabil.
- Raguseala, pierderea vocii, inIectii ale gingiei - Se pun 10 Irunze de daIin intr-o cana de apa
clocotita. Se lasa la racit, dupa care se Iac gargara si clatiri ale gurii cu acest preparat.
Tratamentul este mai eIicient daca este repetat de trei ori pe zi.
- Gripa, bronsita - Se pun coaja de la o portocala si 4 Irunze de daIin intr-un litru de apa. Se lasa
la macerat 4 ore, dupa care se Iiltreaza totul si se bea pe stomacul gol in mai multe reprize (in loc
de apa). Acest preparat scade Iebra, elimina durerile de cap si ne ajuta sa ne reIacem rapid.
Precautii: Deoarece in doze mari este vomitiv, daIinul trebuie pus in cantitati mici in mancare,
Iiindca s-ar putea sa consumati hrana cu placere, dar sa o dati aIara imediat. Exista persoane care
nu suporta (tot din cauza eIectului sau vomitiv) nici cantitati mici de daIin in cazul lor,
mancarea va Ii pregatita Iara daIin.
"Naturalia"
un univers al produselor naturale de calitate
Incet dar sigur, medicina naturii devine si-n Romania o optiune majoritara. Saracia, ineIicienta
tratamentelor clasice ori pericolul medicamentelor chimice de sinteza (cu reactii adverse mai
periculoase chiar decat boala pe care-o trateaza) ii Iac pe oameni sa-si indrepte speranta catre
capacitatea naturii de-a vindeca. Remediile bazate pe plante, arbori, cereale si Iructe se bucura de
o incredere tot mai mare, mai ales cand cei care le prepara si le administreaza sunt medici,
biologi, Iarmacisti. La concurenta cu marile Iirme occidentale, care au patruns pe piata cu
produse naturiste competitive dar scumpe, seducatoare prin prezentarea lor, Iirmele romanesti de
produse obtinute din plante, la Iel ca si producatorii particulari, isi sustin oIerta in conditii cu
mult mai modeste, intr-o prezentare precara (ambalaje saracacioase), Iara publicitate la
televiziune si-n presa, din pricina lipsei de bani. Dar la Iel ca in basmul Cenusaresei, pantoIiorul
de aur va ajunge in casa lor. Motivul? Calitatea absolut exceptionala a produselor romanesti, care
incep sa Iie solicitate si pe plan international.
Consecventi stradaniei noastre de a Iace reclama pe gratis produselor realizate de cercetatorii si
terapeutii romani, va prezentam astazi o veritabila "institutie" de comercializare a produselor
naturale (medicamente, tonice, alimente), girata de doi eminenti medici specialisti: dr. MARIA si
PAVEL CHIRILA din Bucuresti. Despre rostul magazinului "Naturalia", l-am rugat pe dl dr
Pavel Chirila sa ne dea cateva amanunte: "La cabinetul nostru de medicina interna si alergologie
din Voluntari, vin bolnavi care cauta alte solutii terapeutice decat medicina clasica. Ei apeleaza
la aceste alternative terapeutice Iie datorita insuccesului tratamentelor alopate, Iie din cauza
reactiilor adverse ale medicatiei chimice. Am constatat ca bolnavii ne solicitau ajutorul pentru a
gasi produsele dietetice necesare intregirii practicilor lor naturiste, Iiindu-le greu sa Iaca o
selectie din produsele existente in supermarketuri. AstIel s-a nascut ideea de a deschide acest
magazin, in care alegem cu grija alimentele ce corespund standardelor dieteticii naturiste, si unde
desIacem si unele produse realizate in laboratorul propriu".
- Despre produsele realizate la "Naturalia" as dori sa discutam astazi. Ce noutati oIeriti clientilor
dvs.?
- In cadrul laboratorului "Naturalia", cu ajutorul unui valoros colectiv de Iarmacisti, am realizat o
serie de produse care vin in ajutorul oamenilor bolnavi datorita puterii miraculoase a plantelor.
Voi incerca sa le prezint succint, cu speranta ca aceste inIormatii vor Ii utile cititorilor dvs.
Remedii Iitoterapeutice
TONIC 1 - extract hidroalcoolic obtinut din coacaz, codita soricelului, coada calului angelica,
schinduI si miere, indicat in urmatoarele aIectiuni: anemii datorate carentei de Iier, astenii,
anorexia copiilor, anemii secundare, parazitoze si convalescente dupa boli epuizante. (375 ml -
13.500 lei).
TONIC 2 - extract hidroalcoolic obtinut din aIine, sovarI, codita soricelului, Ienicul, canepa
codrului si miere. Observatiile clinice, traditia medicala populara si cercetarile de laborator
indica acest produs in tratamentul si proIilaxia inIectiilor cronice recidivante si a depresiilor
imunitare. (375 ml - 13.500 lei).
VIN TONIC CORYLUS - traditia medicala populara Ioloseste Irunzele tinere de alun pentru
corectia carentelor nutritive si energetice de la sIarsitul iernii. Produsul este obtinut prin
macerarea mugurilor Ioliari de alun in vin de calitate superioara, Iiind indicat in tratamentul
asteniei Iizice si intelectuale. (375 ml - 9500 lei).
DIGEST VIN - este un produs alimentar obtinut prin macerarea unor plante in vin rosu, de
calitate superioara. Plantele au Iost selectionate pentru eIectul lor Iavorabil asupra digestiei,
avand ca eIect scaderea Ilatulentei (balonare). Datorita bunei tolerante, poate Ii Iolosit si de catre
bolnavii colitici. Este produs in patru variante aromatice: turita mare sovarI, turita mare isop,
turita mare Ienicul, turita mare cimbru. (375 ml - 9500 lei).
VIN DIGESTIV CU EFECTE ANTIPARAZITARE - extract obtinut prin macerarea de
pelin, angelica si busuioc in vin, indicat in: parazitoze digestive, anorexie, astenie, anemie.
Favorizeaza eliminarea parazitilor. (375 ml - 12.000 lei)
CRATAEGUS (capsule) - medicament realizat din pulbere de Irunze si Ilori de paducel,
destinat hipertensivilor, deoarece hipertensiunea arteriala este o boala cu larga raspandire si
exista Ioarte multi bolnavi care nu tolereaza medicamentele de sinteza antihipertensive. Este
indicat in tratamentul hipertensiunii arteriale esentiale (stadiul I-II) si ca adjuvant in cardiopatia
ischemica, nevroze cu maniIestari cardiovasculare si aritmii extrasistolice supraventriculare.
Contraindicatii: bolnavii care au rinita sau astm bronsic. (28.000 lei/flacon)
RUMEX-CARBO - remediu inspirat din unele practici ale medicinei populare, care Iolosesc
amestecul de pulberi din plante (vita de vie, maslin, rostopasca si stevie - carbonizate) pentru
eIectele de usurare a digestiei, in special la bolnavii cu hepatita acuta sau cronica si la cei cu
diskinezie biliara. Experienta clinica a colectivului de la "Naturalia" a dovedit eIectele deosebite
ale acestui carbune in scurtarea evolutiei hepatitei acute si oprirea evolutiei hepatitei cronice. De
asemenea, acest produs s-a dovedit a Ii un bun mineralizant, prin importantul continut de Iier,
IosIor, potasiu si magneziu, Iiind indicat si pentru copiii cu malnutritie. (20.000 lei/flacon)
VACCINUM MYRTILLUS T.M. - tinctura de aIin, indicata in tratamentul enterocolitelor.
ANGELICA ARCHANGELICA T.M. - tinctura de angelica, indicata in tratamentul asteniei
Iizice si intelectuale, al hepatitei cronice si al ulcerului gastroduodenal. Are eIect stimulent al
poItei de mancare la copiii anemici.
CALENDULA OFFICINALIS T.M. - tinctura de galbenele, indicata in tratamentul extern al
plagilor, eczemelor, ulcerelor cutanate, Iurunculozei si pentru tratamentul intern al ulcerului
gastroduodenal si al colitei.
VIOLA TRICOLOR T.M. - tinctura de trei Irati patati, indicata in tratamentul bolilor
alergice eruptive (urticarie, edem angioneurotic) de asemenea, este un drenor general eIicient.
(Flacoane a 50 ml - 6000 lei)
ULEI CU SUNATOARE - produs antiinIlamator, antihemoragic, antihemoroidal, cicatrizant,
antiulceros, coleretic, colagog. Este indicat in tratamentul ulcerului gastric si duodenal, in
constipatia cronica, in stomatite, gingivite, paradontoza (gargara cateva minute).
ULEI CU GALBENELE - produs antiinIlamator, cicatrizant, antiIungic, hipolipemiant. Util
in stomatitele candidozice, sub Iorma de gargara.
(Flacoane a 500 ml - 20.000 lei)
Produse dietetice
OTET CU CHIMION - are eIecte antiseptice, carminative, Iiind indicat in aeroIagie, balonari
si colici abdominale.
OTET CU ANGELICA - are actiune dezinIectanta, Iiind indicat in enterocolitele acute si
cronice. (Este un aromatizant deosebit de placut in salate.)
OTET CU ANASON - are eIecte de stimulare a secretiei pancreatice, este antispastic si
carminativ, Iiind recomandat diabeticilor si persoanelor care prezinta balonari, colici
abdominale, hiperlipemie, hipercolesterolemie.
OTET CU CIMBRU - are eIecte antiseptice intestinale, carminative, vermiIuge. Se
recomanda persoanelor care suIera de colita cronica, sindroame dispeptice cu balonari,
parazitoze intestinale.
OTET CU FENICUL - are eIecte dezinIectante, carminative si antispastice gastrointestinale,
Iiind indicat in aeroIagie, balonari si colici abdominale.
OTET CU ISOP - are eIecte antiseptice, Iiind indicat persoanelor cu enterocolita cronica.
OTET CU SOVARF - are eIecte antispastice si dezinIectante ale tractului digestiv, Iiind
recomandat in gastrita hipoacida, colita de Iermentatie.
OTET CU ANGHINARE - are actiune puternica de drenaj al bilei si de combatere a
constipatiei, Iiind indicat in diskinezia biliara, constipatie, hepatita cronica, urticarie, prurit
cutanat, in special la diabetici.
Oteturile se utilizeaza in alimentatie, ca adaos la salate si ciorbe sau pentru aromatizarea
muraturilor.
(Flacoane a 500 ml - 5500 lei)
ULEI CU SALVIE - produs coleretic, hipoglicemiant, antispastic, antiinIlamator, antiIungic,
antisudoriIic. Se recomanda si in tratarea stomatitelor (candida) si pentru calmarea Ilatulentei.
ULEI CU MAGHIRAN - produs antispastic, sedativ, carminativ, care Iavorizeaza digestia
gastrica. Este Iolosit si drept condiment.
ULEI CU MENTA - produs coleretic, antispastic, antidiareic, are eIect usor anestezic si este
util in tratamentul enterocolitelor Iermentative (actiune antiIermentativa, dezinIectanta). Se
Ioloseste si sub Iorma de gargara, pentru dezinIectia cavitatii bucale.
ULEI CU SOVARF - produs antiseptic, antispastic. Avand eIect antimicrobian si paraziticid,
este indicat in parazitozele digestive si colitele cronice.
ULEI CU CIMBRU DE GRADINA - produs antiparazitar, antispastic, carminativ. Se poate
Iolosi si drept condiment in alimentatie.
ULEI CU ANGHINARE - produs coleretic, scade nivelul lipidelor totale si al colesterolului
seric, in special la bolnavii cu hepatite cronice. De asemenea, este un tonic amar.
ULEI CU BUSUIOC - produs antispastic, carminativ. Indicat in colita cronica, sindroame
dispeptice si - sub Iorma de gargara - in stomatite, candidoze, paradontoze.
ULEI CU ISOP - produs sedativ, antispastic, antisudoriIic. Se recomanda si in sindroame
dispeptice.
(Flacoane a 500 ml - 20.000 lei)
Cereale 1- este un amestec de pulbere integrala obtinuta din grau, orz, orez si secara, supuse
unui tratament termic menajant. Este bogat in minerale, vitamine, aminoacizi etc. Se adauga la
diIerite Ieluri de mancare gatita sau se consuma in asociere cu iaurt, Irisca, smantana, oua,
branza de vaci, miere, gemuri, nectaruri etc. Produsul este insotit si de cateva retete de preparare.
(12.000 lei/punga a 650 g)
Cereale amestec pentru supa - produs obtinut din grau, porumb si orez (cereale macinate la
moara cu pietre). Este un aliment complex - nutritiv si terapeutic - bogat in minerale, vitamine,
aminoacizi etc. (6500 lei/punga a 500 g)
Condiment cu cimbru - amestec de plante aromate (cimbru, coriandru, busuioc). Datorita
compozitiei este un condiment bland, neagresiv, putand Ii Iolosit de bolnavii cu aIectiuni
hepatice si digestive.
O planta-mister - GINSENG
Mic istoric
Inca in urma cu 2000 de ani, in China se credea ca ginsengul are Iorta spirituala de a imblanzi
animalele, de a linisti suIletul, de a impulsiona gandirea si de a domoli spaimele. Totodata, el
intarea sistemul imunitar si impiedica instalarea depresiilor. Si in China de astazi, virtutile
ginsengului sunt pretuite si laudate, planta Iiind Iolosita ca un medicament bun la toate si, mai
ales, ca aIrodisiac.
Dupa cum spuneam inainte, Occidentul a Iacut si el din ginseng un mijloc de vindecare extrem
de pretuit si de raspandit. Este una din cele mai Iolosite plante din lume (anual, sunt vandute in
lume sute de tone, produse in peste 50 de tari), desi, paradoxal, si unul din cel mai putin
cunoscute. Se presupune ca el prelungeste viata, ca stimuleaza virilitatea, energia si capacitatea
de lupta cu boala, desi principiul actiunilor sale ramane un secret.
Ginsengul este un mic arbust, cu aroma dulceaga, care creste in Nordul Americii si in Asia.
Planta are nevoie intre 5-7 ani, pentru ca radacinile ei (cu Iorme bizare, aproape omenesti) sa
devina suIicient de puternice. Dupa recoltare, radacina e macinata sau rasa, Iiind transIormata in
pulbere, ceaiuri, tablete, extracte si preparate cosmetice.
Ginsengul din Asia, (Pana schinseng) apartine Iamiliei Araliaceae. Ginsengul american se
numeste in limba latina Panax quinqueIolius. Panax vine din limba greaca, de la zeita Panacea,
despre care se spunea ca vindeca toate bolile. Astazi, ginsengul e cultivat pe supraIete intinse,
Iiind campionul produselor de export din China si din Coreea. Se spune, de altIel, ca ginsengul
american (ambalat la Hong Kong) nu se compara ca eIect cu ginsengul chinezesc.
In aIara celor doua soiuri, pe piata circula si un ginseng numit Radacina de taiga
(Eleutherococcus senticosus), extrem de Iolosit in Rusia, unde li se prescrie pacientilor aIlati in
convalescenta, bolnavilor de stres si de anemie. In Iunctie de preIerintele dvs., atunci cand
cumparati preparate Iarmaceutice din ginseng, cititi cu atentie notita pe care este de obicei
indicata tara de origine a produsului.
Ginsengul in Romania
Sa revenim la tema articolului de astazi: sistemul imunitar. Sub actiunea ginsengului, capacitatea
de aparare a organismului creste rapid, inIectiile dau inapoi de la sine, convalescenta este mai
scurta, sensibilitatea la stres se reduce, in timp ce puterea de munca sporeste. La venirea
anotimpului rece, o cura de 10-20 de zile cu aceasta planta tine la distanta suparatorul guturai si
temuta gripa. Dar cu toate acestea, pana astazi nu s-a descoperit nici un principiu activ, nici o
substanta care sa-i explice minunatele insusiri. Doar electrograIiile (IotograIii care pun in
evidenta misterioasa aura a organismelor vii) au aratat ceva semniIicativ: adevarate explozii de
energie, in jurul Iiecarei radacini de ginseng. Sa actioneze ginsengul asupra corpului energetic,
corp studiat in amanunt de medicii acupunctori chinezi, care, in viziunea lor, este principalul
responsabil de starea de sanatate sau de boala? Deocamdata, alta explicatie plauzibila a actiunii
sale nu se cunoaste. Cert este ca ginsengul este extrem de eIicient.
In Iarmaciile si magazinele naturiste din Romania, ginsengul se gaseste in mai mult de 20 de
Iorme. Iata in continuare cateva din cele mai eIiciente produse pe baza de ginseng:
- Ceaiuri si capsule VITAGINS si GINSENG C, produse de Laboratoarele Medica - o ingenioasa
combinatie de Iructe de padure vitaminizante si ginseng, special Iacuta pentru intarirea imunitatii
si adaptarea la vicisitudinile anotimpului rece.
- Fiole GINSENG si GINSENG ROYAL JELLY - extracte de ginseng, respectiv de ginseng si
laptisor de matca, produse in China, recomandate mai ales convalescentilor si persoanelor in
etate.
- Pastile GINSENG, GINSAVIT si V2 PLUS - toate produse de Pharco Pharmaceuticals - sunt
combinatii de ginseng, minerale si vitamine, destinate persoanelor convalescente, cu avitaminoza
sau diIerite carente de minerale.
Cura cu ginseng dureaza minimum 10 zile, timp in care se administreaza in jur de 1 g de
radacina pe zi, pentru un adult. Este indicata atat pentru persoanele sanatoase, cu eIect
proIilactic, cat si pentru persoanele care se conIrunta deja cu boala. Persoanele cu deIicit de
imunitate datorat convalescentei, varstei inaintate, anumitor boli cronice, vor repeta cura de
ginseng o data pe luna. In general, eIectul ginsengului (tradus prin cresterea vitalitatii, a puterii
de munca, eliminarea apatiei si indispozitiei) se resimte la 10 zile dupa inceperea unei cure.
Administrarea ginsengului
Nu depasiti niciodata 1 gram de ginseng pe zi! Planta contine substante care pot activa hormonii
Ieminini. S-au semnalat cazuri in care Iemeilor de peste 70 de ani, care au abuzat de ginseng, le-a
revenit ciclul menstrual. De asemenea, excesul de ginseng (peste 3 g/zi) produce insomnie,
nervozitate, depresii, diaree si eruptii pe piele.
Trecute in categoria suplimentelor alimentare, diIeritele Iorme de comercializare a plantei au
indicatiile de Iolosire vag precizate, drept pentru care am considerat necesar sa va atragem
atentia asupra limitei acceptate: 1 gram.
SCOARTA DE CHINA
Paradoxal, scoarta de China este originara din... Bolivia si Peru, chinezilor revenindu-le meritul
de a o Ii adoptat si de a-i Ii pus in valoare extraordinarele proprietati. Inainte de a Ii Iost
descoperite antibioticele, scoarta de China (celebra chinina) era singurul remediu capabil sa lupte
cu succes impotriva ucigatoarelor boli inIectioase din zona tropicala. Dupa trecerea perioadei de
glorie a antibioticelor, oamenii de stiinta si-au dat seama ca aceasta scoarta este mult mai mult
decat o substanta de omorat microbi. Ea este un stimulent imunitar extrem de complex: pe de o
parte, activeaza anumite celule specializate in lupta contra inIectiilor, pe de alta parte, ordoneaza
aproape toate Iunctiile vitale ale organismului. Ea normalizeaza activitatea nervoasa (de unde si
un eIect de combatere a stresului extrem de eIicient), regleaza activitatea cardiaca, dilata vasele
de sange, scade Iebra, invioreaza apetitul si reda tonusul. Este un remediu exceptional in racelile
cu evolutie galopanta, in gripa, in bolile inIectioase recidivante, care apar pe Iondul
suprasolicitarii sau al depresiei.
Deocamdata, aceasta scoarta miraculoasa o gasiti la noi in tara ascunsa intr-un singur remediu:
ALFA TONIC CU GINSENG, produs de clujenii de la Plantextrakt, care contine alaturi de
ginseng si alIa-alIa (o planta antistres extrem de eIicienta) si aceasta scoarta de China
(Chinchona succiriba). O cura cu acest preparat, pentru a Ii eIicienta, dureaza minimum patru
saptamani, Iiind recomandata deopotriva copiilor si adultilor.
Plantele toamnei
Radacinile vietii
Cand lumina soarelui scade si roiurile de Irunze incep sa paraseasca padurile, lumea crede ca
inIatisarea monahala a naturii inseamna moarte. Nu este adevarat! Dedesubt, in adancul
pamantului, acolo unde ochiul nostru nu poate sa patrunda, Iirea isi continua implinirea si datul
ceresc. A trecut vremea Ilorilor, acum e timpul cand se coc radacinile. Rotunde si butucanoase,
piezise si ascutite sau Iormate din Iire subtiri, pline de arome si de miresme, radacinile Iormeaza
un veritabil imperiu de sanatate, cu hotarele intinse pe sub pamant. Ati auzit vreodata de Iierea
pamantului, un ajutor de nadejde contra gripelor iernii? Dar de bulbul otravitor al brandusei de
toamna, care vindeca leucemia si cancerul? Dar de radacinile de paianjen ale urzicii sau de cele
inIipte ca niste veritabili tarusi, ale brusturilor gigantici? Fiecare radacina are rostul ei, leacul ei,
locul in care creste. Asemenea noua, plantele au si ele toanele lor, preIerintele lor, dragoste
pentru dealuri, paduri sau munti. Ciurul zanelor, de pilda, creste in plina lumina si se gaseste pe
Ianetele insorite din Ciucas. Fierea pamantului iubeste umbra mai rara a marginilor de padure de
la poalele Bucegilor, Fagarasului si Ceahlaului. Captalanul si spanzul se ascund in vaile ceva mai
adanci si mai umede de pe marginile paraielor, Iormand culturi uriase in Postavarul, in Muntii
Ciucas, Harghita, dar si in Ceahlau si in Muntii Rodnei ori ai Banatului.
Dar geograIia lor nu e totul. Culegerea radacinilor impune un adevarat ritual. Mai intai, trebuie
sa vezi daca e vremea potrivita - sa nu Iie prea aproape de perioada cu luna plina ori prea
aproape de vara. Apoi, trebuie sa apreciezi cata putere are planta in locul unde o gasesti: daca-i
abia de un an acolo, radacinile n-au apucat sa traga suIicienta putere si-i pacat s-o scoti din
pamant. Culesul trebuie, si el, sa Iie bland si cu bagare de seama. Dac-ai inIipt cazmaua si ai rupt
radacina, pe acolo se scurge seva vindecatoare, iar dac-ai luat prea mult dintr-un loc, cele cateva
Iire pe care le-ai mai lasat se vor usca de dorul celorlalte culese. De aceea, trebuie sa te uiti mai
intai cu bagare de seama la ceea ce ai sa culegi, sa-ti ceri iertare plantei si sa nu te lacomesti la
prea multe, ca numai atunci va Ii spornica. Odata morala tinuta, sa trecem la catalogul cu
radacini.
FIEREA PAMANTULUI
(Gentiana asclepiadea)
Este o planta mult pretuita in popor, atat pentru Irumusetea Ilorilor sale, ca niste lampioane
albastre-violet, cat si pentru puterea sa tamaduitoare deosebita. In Muntii Apuseni, radacina de
Iierea pamantului era macerata in rachiu pentru naduseala (astm) si oItica (TBC), dar si pentru a
Ieri de gripa si de guturai. In Maramures, Pintea Viteazul avea o bautura Iermecata pe baza de
radacini de Iierea pamantului si de angelica. O inghititura din aceasta bautura alunga oboseala,
supararea si boala, Ierea de raceli si de holera, deschidea poIta de mancare, dar si de viata. In
Moldova, radacinile acestei plante erau presarate pe bube si rani, iar Iiertura din ele era data
pentru a scapa de durerile de cap si de Iicat. Odinioara, aceasta planta era un tovaras nedespartit
pe perioada sezonului rece, deoarece se spunea ca reuseste ca nici o alta surata de-a ei sa curete
stomacul si maruntaiele.
Unde gasim radacina de fierea pamantului
Este o planta ceva mai retrasa, care preIera lumina Iiltrata de catre ramurile copacilor si creste la
margine de padure sau chiar in arboretele mai rare. Are Irunze oval-alungite, Ilorile ca niste cupe
albastre, iar radacinile sunt subtiri si lunguiete, de un galben-poortocaliu Ioarte viu. Apare de la
500 m altitudine in sus, pe malul paraielor de munte si in alte zone umede.
Culegerea si uscarea
De la aceasta planta se culege radacina. De obicei, Iierea pamantului creste in asociatii, o planta
avand mai multe Iascicule sub pamant. Pentru a creste si la anul, nu se vor culege mai mult de
jumatate din Iasciculele unui exemplar, care vor Ii dezgropate pe toata lungimea lor si vor Ii
retezate la 2-3 cm de axul central al radacinii. Apoi, radacinile vor Ii spalate in curent rapid de
apa, vor Ii zvantate si pe urma uscate in locuri Ioarte bine aerisite (pentru ca altIel mucegaiesc).
Remedii simple cu radacina
de fierea pamantului
Ceaiul
- Se macina planta cu o rasnita de caIea sau se piseaza bine in piua sau mojar.
- Se iau 2 lingurite de planta si se pun intr-un sIert de litru de apa (o cana de ceai) la inmuiat de
seara pana dimineata.
- Dimineata se Iiltreaza maceratul rezultat, care se pune deoparte, iar planta ramasa dupa Iiltrare
se Iierbe cinci minute intr-o cana de apa clocotita.
- Se lasa sa se raceasca acest decoct, vreme de jumatate de ora la temperatura camerei, dupa care
se Iiltreaza.
- La sIarsit, se combina cele doua tipuri de extracte, iar preparatul obtinut se bea pe parcursul
unei zile.
Acest remediu este unul din cele mai puternice dezintoxicante cunoscute in Iitoterapia noastra,
mobilizand toxinele si accelerand eliminarea lor prin urina si Iecale. In bolile mai usoare, se beau
2 cani pe zi din acest remediu, pe stomacul gol, dimineata. In bolile mai grele, unde se Iac cure
de dezintoxicare drastice, se beau pana la 4 cani pe zi. O cura dureaza de obicei 14 zile.
Pulberea
Este mult mai des Iolosita decat ceaiul, care este extrem de amar (nu degeaba aceasta planta se
numeste Iierea pamantului) si, in consecinta, este mai greu de suportat. Se obtine din radacinile
maruntite prin macinare in rasnita electrica de caIea sau prin zdrobire in piua. Se pastreaza in
borcanele cu Iilet bine inchis, nu mai mult de doua saptamani, pentru ca dupa aceea radacina se
oxideaza si isi pierde puterea de vindecare. Se ia o lingurita de 3-4 ori pe zi, de obicei inainte de
masa. Planta se tine cateva minute sub limba, dupa care se inghite cu apa.
Tinctura si plamadeala in rachiu
- Se macina radacinile plantei cu o rasnita de caIea sau se piseaza bine in piua sau mojar.
- Se pun 20 de linguri de planta intr-un borcan, dupa care se adauga alcool alimentar de 96,
indoit cu apa sau rachiu tare de cereale.
- Pe masura ce se adauga alcoolul se amesteca, asa incat planta sa Iie cat mai bine patrunsa. In
general, trebuie ca nivelul alcoolului sa Iie cu 5 degete mai sus decat nivelul pulberii de planta
umezita.
- Dupa adaugarea alcoolului, se inchide borcanul si planta se lasa la macerat vreme de 14 zile,
dupa care se Iiltreaza extractul rezultat prin tiIon des si se trage in sticlute mici.
Se administreaza o lingurita de tinctura (sau de plamadeala) diluata in jumatate de pahar de apa,
de 3 ori pe zi.
Boli care se vindeca cu radacini de fierea pamantului
GIARDIA, VIERMI INTESTINALI (ASCARIZI) - aceasta planta are o dubla actiune: pe de o
parte, paralizeaza organismele parazite de pe tubul digestiv, iar pe de alta parte, accelereaza mult
procesul lor de eliminare. O reteta care a dat rezultate extraordinare pentru eliminarea acestor
paraziti este compusa din cinci plante in parti egale: Iierea pamantului, ciurul zanelor (despre
care vom vorbi mai jos), vetrice (Tanacetum vulgare), pelin (Artemisia absinthum), Iloarea
raiului (Chrysantemum cinerariIolium). Din aceste plante se Iac tincturi dupa metoda data mai
sus, tincturi care apoi se combina in proportii egale. Se iau 2-3 linguri pe zi din acest preparat, pe
stomacul gol, cu apa. O cura dureaza 12 zile, dupa care se Iace o pauza de doua saptamani. Un
eIect interesant ce apare la copii, care sunt cei mai aIectati de giardia, este imbunatatirea
asimilatiei, normalizarea digestiei si a proceselor de crestere, dupa tratamentul cu acest preparat.
GRIPA, GUTURAI, FEBRA - in toate aceste aIectiuni, pulberea cu Iierea pamantului este un
adevarat elixir. Se ia jumatate de lingurita pe stomacul gol, nu mai mult de 3-4 ori pe zi. Are
eIecte tonice deosebite, risipind starea de apatie, dinamizand usor apetitul, normalizand
temperatura corpului. Se Ioloseste in cure de doua saptamani, chiar dupa vindecarea bolii,
deoarece ajuta pacientul sa-si redobandeasca Iorma Iizica si tonusul psihic.
GASTRITA HIPOACIDA, INDIGESTIE - o lingurita de tinctura de Iierea pamantului diluata in
jumatate de pahar de apa si luata inainte de Iiecare masa este un adevarat panaceu in aceste
aIectiuni. Pentru a spori eIectul acestei tincturi, se poate pune si radacina de angelica (in parti
egale) in borcanul in care Iaceti maceratia.
DISKINEZIE BILIARA (FIERE LENESA), BALONARE, BALONARE ASOCIATA CU
DISPEPSIA - cine nu s-a conIruntat niciodata cu aceste aIectiuni nu stie cat de neplacute sunt
aceste deranjamente digestive aparent minore, dar care intretin o stare Iizica si psihica proasta,
putand da complicatii mai mult decat neplacute. Se Ioloseste combinatia de tinctura de radacina
de Iierea pamantului si de radacina de angelica indicata mai sus, din care se iau 1-2 lingurite
diluate cu jumatate de pahar de apa, inainte de Iiecare masa. Sub actiunea acestui elixir, ritmul de
mistuire a hranei este accelerat, procesele de digestie sunt normalizate, penibilele balonari si
senzatia de greutate in abdomen dispar. Acest leac este valabil si pentru tot ceea ce inseamna
atonie digestiva ori constipatie atona.
HEPATITA, INSUFICIENTA HEPATICA, ICTER, SECHELE POST-HEPATICE - in toate
aceste aIectiuni. tratamentul consecvent cu pulbere de Iierea pamantului - 1 lingurita de trei ori
pe zi, pe stomacul gol - duce la o normalizare a activitatii Iicatului.
CIURUL ZANELOR
(Carlina acaulis)
Este o planta de o Irumusete stranie, ireala - un manunchi de spini din care iese o Iloare imensa,
alb-argintie, intr-adevar ca scapata din mana unei zane. InIloreste la sIarsitul lui august si va
ramane asa, neschimbata, pana la primele brume. In ciuda Irumusetii sale extraordinare, nu
Iloarea este cea Iolosita, ci radacina. Aceasta are un gust dulce-picant puternic, iar in satele de
munte era considerata odinioara o adevarata radacina a vietii, care le reda vigoarea celor slabi,
tamaduieste ca prin Iarmec plagile si bubele, invie oasele moarte (tuberculoza osoasa), opreste
tusea, intareste viscerele si alunga durerile de stomac.
Unde gasim radacina de ciurul zanelor
Este o planta inconIundabila, mai ales prin marimea, Iorma si stralucirea Ilorii sale. O intalnim
pe pajistile si Ianetele de munte, chiar si dupa ce a Iost cosit Ianul, deoarece se piteste eIectiv in
iarba, asa incat Iierul coasei nu o ajunge. Radacina se scoate din pamant cu cazmaua, dupa ce
Iloarea capata un aspect uscativ. Uscarea radacinii si pastrarea peste iarna se Iac intocmai ca si la
radacina de Iierea pamantului.
Preparate cu radacina de ciurul zanelor
In principal, se Iolosesc ceaiul, pulberea si tinctura de ciurul zanelor, care se prepara intocmai ca
si cele de Iierea pamantului, despre care am vorbit anterior.
Boli care se vindeca cu radacina
de ciurul zanelor
BRONSITA, RACELILE SI COMPLICATIILE LOR - se bea ceaiul de ciurul zanelor de trei ori
pe zi, indulcit cu miere, iar in paralel se ia pulbere de Iierea pamantului. De altIel, cele doua
plante, care intra si in celebrul bitter suedez, actioneaza Ioarte intens in orice Iel de inIectie,
acuta sau cronica. Ambele invioreaza pacientul si-i mobilizeaza resursele interne de aparare. In
plus, ciurul zanelor protejeaza rinichii, previne complicatiile bacteriene (prin eIectul sau
antibiotic) si normalizeaza asimilatia, ceea ce va ajuta pacientul sa se recupereze Ioarte rapid.
INFECTII CU STAFILOCOC AURIU, rezistente la alte Iorme de tratament - carlinina, o
substanta secretata de radacini, impreuna cu uleiul volatil al acestei plante, are eIecte Ioarte
intense de combatere a staIilococilor. Este Iolosita atat intern (sub Iorma de ceai, 3 cani pe zi),
cat si extern (vom arata mai jos in ce Iorma).
ASIMILATIE DEFICITARA, SINDROM DE MALABSORBTIE - unul din motivele pentru
care ciurul zanelor a Iost introdus in bitterul suedez este tocmai acela ca este printre putinele
plante din lume care Iavorizeaza asimilatia, ajutand atunci cand este cazul la cresterea in
greutate, normalizand greutatea corporala. Se Ioloseste in perioadele de convalescenta, post-
graviditate, in tulburarile endocrine care duc la scaderea in greutate, precum si in boli grave care
antreneaza scaderi drastice in greutate: cancer, leuconevraxita, leucemie etc. Se ia jumatate de
lingurita de pulbere de trei ori pe zi. Planta se tine sub limba un sIert de ora, dupa care se inghite
cu apa. EIectele cresc, daca Iiecare doza de ciurul zanelor se combina cu un sIert de lingurita de
Iierea pamantului.
HIPOCALCEMIE, HIPOMAGNEZIE SI ANEMIE FERIPRIVA - se Iace acelasi tratament de
mai sus - pulbere de ciurul zanelor, luata eventual cu Iierea pamantului - care va duce la
normalizarea asimilatiei. Pentru aport sporit de minerale, se va consuma lapte (pentru calciu),
apa minerala magneziana, cum ar Ii cea de Valcele (pentru Iier si magneziu), urzica pe post de
hrana sau ca si condiment (pentru Iier), evitandu-se tabletele cu minerale sintetice.
TULBURARI DE CRESTERE LA COPII - se ia pulbere de ciurul zanelor cu miere sau simpla,
1 varI de cutit de trei ori pe zi. Aceasta planta are un gust picant-dulce, Ioarte agreabil, motiv
pentru care este mult mai usor acceptata de cei mai mici decat alte plante.
IMPOTENTA, LIPSA DE VIGOARE LA BARBATI, STERILITATE ASOCIATA CU
SLABICIUNE CORPORALA (AT?T LA BARBATI, C?T SI LA FEMEI) - se recomanda o
combinatie de doua radacini: ciurul zanelor si branca ursului (despre care am vorbit pe larg intr-
un numar anterior). Se ia cate o lingurita de pulbere din Iiecare planta de trei ori pe zi, pe
stomacul gol.
HERNIE - se Iace o cura cu o combinatie de pulberi de ciurul zanelor, Iierea pamantului, salvie
si angelica, in parti egale. Se ia cate o lingura din aceasta combinatie de pulberi inainte de Iiecare
masa. Se va tine pe o perioada de minimum trei luni un regim vegetarian, Iara aditivi sintetici,
Iara zahar si margarina, Iara alcool si prajeli. Daca hernia este inghinala, se vor Iace zilnic 100 de
contractii ale muschilor din planseul pelvian (dintre anus si sex). Tot acest tratament va duce la o
intarire a tesuturilor, la o micsorare progresiva a punctului hernial, evitandu-se astIel o
interventie chirurgicala, precum si complicatiile ce apar in aceasta aIectiune.
Utilizari externe:
TUBERCULOZA OSOASA - se pun radacinile in apa Iierbinte, apoi se scot, se lasa sa se
raceasca putin si se aplica Iara tiIon, direct pe locul aIectat, cat mai calde posibil.
Programul de toamna
Cura cu sucuri de fructe
Cu toata seceta verii, inceputul toamnei e patronat de zeita abundentei: livezile sunt incarcate de
rod, primii struguri iau drumul pietii, adunand toata mierea anotimpului in dulceata lor. Departe
de a Ii un pretext pentru melancolie, inceputul de toamna este un prilej extraordinar de a ne
regenera si de a ajunge la Iorma maxima. Pentru ca - nu-i asa? - ne asteapta un anotimp rece
indelungat, iar acum trebuie sa ne pregatim resursele pentru a-i Iace Iata. Dintre toate elixirurile
toamnei, de data asta am ales Iructele, care in aceasta perioada se aIla la apogeu ca savoare si
Iorta terapeutica. Nici un aliment nu se compara ca vitalitate si eIicienta cu Iructele proaspete ale
toamnei, care inglobeaza in ele tot soarele de peste an. In cele ce urmeaza, ne propunem sa
patrundem cateva din tainele Iolosirii Iructelor, asa incat sa putem beneIicia de ele la maximum.
Cateva elemente despre cura cu sucuri de fructe
Scopurile sale sunt deopotriva vitaminizarea si toniIierea organismului, dar si spalarea de toxine
si reintinerirea sa. Este o cura in urma careia veti da jos cel putin doua-trei kilograme (iar in
cazul in care o tineti mai sever, chiar mai multe), dar senzatia de usurime si intinerire care va
aparea dupa aceea va va da impresia ca v-ati despovarat de o greutate cu mult mai mare. Iata pe
scurt cele 3 reguli ale curei cu sucuri de Iructe:
1. Se consuma zilnic cel putin un litru si jumatate de suc din Iructul sau combinatia de Iructe
alese. Sucul se prepara casnic, cu ajutorul unui storcator electric cu centriIuga sau cu ajutorul
unui teasc asemanator celui pentru obtinerea vinurilor. Intotdeauna, sucul se bea inainte de masa
cu 20 de minute, asa incat eIectul sau sa nu Iie inIluentat de alte alimente.
2. Durata curei este de minimum 7 zile, putand Ii prelungita pana la o luna. Este bine ca sucurile
sa Iie preparate in aceeasi zi in care sunt baute si sa nu Iie pastrate nici chiar la Irigider mai mult
de cateva ore, Iiindca substantele active din ele isi schimba compozitia.
3. Hrana pe timpul curei va Ii cat mai pura posibil, eliminand complet carnea, zaharul,
margarina, alimentele cu aditivi alimentari. Pentru persoanele care urmaresc sa slabeasca sau vor
sa obtina o dezintoxicare mai puternica, se recomanda ca alimentatia in aIara sucurilor sa Iie
compusa predominant din cruditati. Intr-o varianta mai dura, dar Ioarte eIicienta in vindecarea
bolilor, se recomanda consumarea exclusiva a sucurilor, Iara nici un Iel de alt aliment, vreme de
cateva zile. Cu aceasta ultima metoda pot Ii vindecate spectaculos boli cum ar Ii cea canceroasa,
tumorile benigne, alergiile severe, chisturile ovariene, reumatismul cronic degenerativ,
psoriazisul, tromboIlebita etc.
Mic ghid terapeutic al sucurilor de fructe
Sucul de mere
Este un adevarat rege in acest domeniu, el Iiind suport pentru majoritatea sucurilor de Iructe si a
combinatiilor lor. Lipsit de aciditate, sucul de mere este printre putinele sucuri de Iructe ce pot Ii
amestecate cu sucurile de legume (care sunt alcaline). El este un tonic al sistemului nervos si
muscular, Iiind considerat un excelent reintineritor al tesuturilor. Stimuleaza digestia, iar atunci
cand este mai acrisor, invioreaza apetitul. Este protector al stomacului, antiseptic intestinal,
stimulent si decongestiv hepatic. Curata sangele, elimina constipatiile usoare, este depurativ.
Este indicat in inIectiile intestinale, mai ales in colibaciloze, Iiind in acelasi timp Ioarte Iolositor
in bolile de rinichi, in reumatism si guta. Constituie un adevarat medicament de intretinere pentru
aparatul cardiovascular: actioneaza Iavorabil in hipertensiunea arteriala, micsoreaza concentratia
de colesterol din sange, previne ateroscleroza si inIarctul. Bolnavii cardiaci ar trebui sa Iaca in
Iiecare an o cura de 12 zile minimum cu acest suc (care este cu atat mai eIicient, cu cat merele
sunt mai de curand culese).
Este recomandat si in obezitate si sedentarism. Combate cu succes multe din neplacerile pe care
le aduce dupa sine varsta inaintata. Are proprietati expectorante si decongestive asupra aparatului
respirator, inlesnind eliminarea secretiilor bronsice. Mai este indicat in: astenie Iizica si
intelectuala, convalescenta, sarcina, anemie, litiaza urinara urica, obezitate.
Frumusete: Sucul de mere ajuta la toniIierea si la mentinerea tineretii si elasticitatii pielii. Se Iace
un masaj general cu suc proaspat de mere, insistand pe zona obrajilor, sanilor, abdomenului.
Sucul de pere
O prima calitate care conIera acestui suc o valoare deosebita este aceea ca poate intra in toate
combinatiile de sucuri de Iructe. Spre deosebire de sucul de mere, care este un excelent tonic de
dimineata, Iiind inviorator, sucul de pere este calmant si usor sedativ, inducand stari de relaxare
si Iiind un excelent reconIortant de seara. Mai are actiune diuretica si depurativa, Iavorizand
eliminarea acidului uric. Are un eIect usor racoritor. Este indicat in demineralizare si anemie, in
surmenaj si astenia care apare pe Iond de oboseala. Are eIecte puternice in reumatismul cronic
degenerativ si guta. In tuberculoza si inIectiile respiratorii cu stari Iebrile, actioneaza extrem de
Iavorabil, Iiind tonic, usor IebriIug si remineralizant. Se pare ca stimuleaza imunitatea
nespeciIica in zona reno-urinara, Iiind recomandat in prevenirea inIectiilor urinare recidivante.
Important: impreuna cu sucul de mere (mai ales cele acrisoare), sucul de pere este indicat
diabeticilor (cu exceptia sucului extras din soiul de pere BERGAMOTE), Iiind util pentru
relansarea activitatii pancreasului si pentru stabilizarea glicemiei.
Sucul de gutui
Este aperitiv (datorita gustului amarui), IortiIiant si astringent. Fiind usor acid, este Iolositor in
tulburari digestive Iunctionale si in insuIicienta hepatica. Alaturi de aIine, sucul de gutui este un
panaceu in inIectiile intestinale, precum si in diaree si dizenterie, inclusiv la persoanele cu colon
sensibil. Mai este indicat in guturai, aIectiuni pulmonare, tuberculoza, lipsa poItei de mancare.
De retinut: acest suc nu se recomanda persoanelor predispuse la constipatie.
Frumusete: sucul de gutui este un elixir pentru tenul cu pori deschisi si secretie sporita de sebum.
Se Iac masaje usoare cu suc de gutui si se aplica cataplasme pe obraz cu cojile de gutui bine
maruntite.
Sucul de prune
Desi este mai putin cunoscut si consumat, acest suc are un gust Ioarte placut. Este nutritiv si
energizant, Iiind indicat persoanelor astenice, surmenate. Este un laxativ energic si stimuleaza
puternic diureza, Iiind indicat intr-o serie de boli produse de intoxicarea lenta, prin alimentatie si
stil de viata, a organismului: psoriazis si alte dermatoze grave, reumatism si guta, aIectiuni
alergice, tumori benigne. Este un pretios dezintoxicant si decongestionant hepatic, Iiind indicat
in cirozele initiale, in hepatita cronica si acuta, in orice aIectiune inIlamatorie a Iicatului. Asupra
copiilor are un eIect beneIic, Iiind recomandat in caz de anemie, tulburari de crestere, constipatie
cronica, in caz de intoxicatii alimentare.
De retinut: pentru constipatii rebele, se ia cate un pahar de suc de prune inaintea meselor
principale. Si persoanele care suIera de hemoroizi este bine sa Iaca acest tratament, vreme de
cateva saptamani incontinuu.
Frumusete: sucul de prune acrisoare este util pentru ingrijirea tenurilor grase, cu porii dilatati.
Sucul de struguri
Naturisti numesc acest suc "laptele vegetal", deoarece calitatile sale nutrivite exceptionale sunt
apropiate de cele ale laptelui. Este apreciat ca unul dintre cele mai importante sucuri de Iructe.
Constituie un stimulent puternic, un remineralizant si un excelent Iactor de dezintoxicare. Are o
valoare calorica importanta, peste 900 de calorii la 1 kg de struguri. Proprietatile sale deosebite il
recomanda ca energetic muscular si nervos, antitoxic, depurativ si laxativ. Actioneaza beneIic
asupra aparatului digestiv, Iiind util in dispepsii si atonii gastrointestinale, precum si in hepatite.
Fiind un bun diuretic, este un adjuvant pretios in aIectiunile rinichilor (neIrita, edeme, litiaza), in
reumatism, in guta, in boli de piele. Este indicat in: anemie (mai ales sucul din struguri negri),
stari de convalescenta, demineralizare, congestia Iicatului si a splinei, hipertensiune, constipatie,
enterita, aIectiuni cardiovasculare, stari Iebrile, intoxicatii, dermatoze.
Sucul de pepene galben
Este racoritor, aperitiv, diuretic si are valoare calorica Ioarte scazuta (Iiind asadar un remediu
exceptional in combaterea obezitatii). Cea mai mare virtute a acestui suc este eIectul laxativ,
Iiind considerat unul dintre cele mai importante laxative vegetale. Este indicat asadar in
constipatiile cronice, in colita de putreIactie, precum si in alte aIectiuni insotite de blocaje ale
tranzitului intestinal: hemoroizi, migrena, dispepsie, hepatita, anumite aIectiuni auto-imune.
De retinut: este contraindicat diabeticilor, celor predispusi la enterite si, in general, celor care au
tulburari digestive Iunctionale.
Suc de afine
Este unul dintre cele mai puternice sucuri de Iructe, avand o mare eIicienta terapeutica, chiar si
in doze mai mici. Sucul de aIine prezinta o culoare inchisa, un gust acrisor-astringent si, atentie,
pateaza Ioarte repede. Se remarca prin calitatile sale cicatrizante si anti-hemoragice, continand si
substante care impiedica inmultirea bacteriilor. Este extrem de Iolositor in inIectiile intestinale,
enterite, colite, diaree, putreIactii intestinale. Are proprietatea de a cobori nivelul zaharului din
sange, Iiind un adevarat elixir pentru diabetici. Regleaza scaunele, Iace sa inceteze Iermentatiile
intestinale, ajuta la eliminarea gazelor, amelioreaza inIlamatiile hemoroidale si restabileste poIta
de mancare. Imbunatateste vederea, mai ales cea nocturna. O cura de 2-4 saptamani are eIecte
spectaculoase in bolile circulatorii, in varice si arterita mai ales. Cu ajutorul acestui suc, se
trateaza Ioarte eIicient diabetul, dar si complicatiile sale, mai ales cele vasculare.
Important: sucul se consuma Ioarte proaspat (se obtine prin zdrobirea boabelor, urmata de Iiltrare
prin tiIon sau strecuratoare de plastic). Se iau 3-4 linguri de suc, amestecat cu putina apa, inainte
de mese.
Sucul de catina
Are o culoare extrem de Irumoasa, galben-portocalie intensa, si un gust acru-astringent. Este un
vitaminizant si remineralizant redutabil. Are eIect antiscorbutic puternic, opreste hemoragiile
interne, elimina parazitii intestinali, ajuta la reIacerea epiteliului renal si intestinal. Este
considerat o adevarata polivitamina naturala, Ioarte util pentru copii, Iiind si Ioarte agreat de
acestia, mai ales daca este amestecat cu miere de albine. Printre indicatiile sale, mentionam:
cancerul, expunerea la radiatii sau lucrul in mediu radioactiv, hepatita virala si ciroza, psoriazisul
si alte boli grave de piele, impotenta hormonala, dereglarile endocrine diverse, intarzierile de
dezvoltare.
Cateva precizari importante la cura de sucuri
- Fructele si legumele destinate prepararii sucurilor sa Iie de buna calitate (sa nu Iie deshidratate,
stricate, intrate in Iermentatie etc.) si ajunse la maturitate.
- Indepartarea oricaror Iactori nocivi: praI, oua de paraziti, pamant etc. sa se Iaca prin spalare
atenta si indelungata sub jet de apa sau in mai multe ape.
- La prepararea sucurilor se vor evita vasele de aluminiu.
- Pastrarea legumelor si Iructelor pentru a putea extrage zilnic sucuri proaspete se Iace tinandu-le
in cutia speciala de legume si Iructe a Irigiderului sau in spatii racoroase, curate si bine aerisite.
- In ceea ce priveste utilizarea lor, sucurile pot Ii consumate ca atare, indulcite cu miere - daca
este cazul -, singure sau in combinatii diIerite, in Iunctie de scopul propus sau de aIectiunea a
carei ameliorare sau vindecare se urmareste.
- "Deseurile" rezultate din prepararea sucurilor nu trebuie neglijate. Spre exemplu, din resturile
aIlate in storcator dupa obtinerea sucului de mere, putem Iace un Ioarte Iolositor otet de mere cu
miere, daca le punem intr-un borcan si adaugam 20-30 g drojdie de bere proaspata, o lamaie, un
pahar de miere de albine, apa de izvor. Lasam sa Iermenteze 2-3 saptamani, amestecand mereu,
il tragem in alt borcan, mai adaugam putina miere (sau zahar) si-l lasam sa Iermenteze in
continuare. Dupa 30 de zile, il tragem in sticle.
Plantele lunii august
ANGELICA
(Angelica arhangelica)
Iarba celor sapte ingeri
Desi soarele arde naprasnic, sunt semne ca toamna se-apropie. Pe la margine de padure, Iructele
de catina si de maces incep sa se rumeneasca, aIinele si mura brumata umplu cosurile
culegatorilor, strugurii din vii incep sa prinda culoarea agatei si a chihlimbarului. In paduri si
prin pajisti, Ilorile se pregatesc si ele pentru ultimul schimb. Incarcate de energia solara
raspandita din belsug in acest anotimp, plantele medicinale din luna august sunt o adevarata
sinteza de Iorte vindecatoare. Intre ele, la loc de Irunte se aIla doua "minuni" ale Ilorei spontane
din tara noastra, celebre pentru Iorta lor de a tamadui: ANGELICA si BRANCA-URSULUI.
InIlorescentele lor, deschise ca niste umbrele albe pe sub racoarea padurii si a marginilor de rau,
asteapta sa-si dovedeasca puterea. Astazi, vom vorbi despre angelica. Branca-ursului - un
veritabil ginseng romanesc - va Iace obiectul numarului viitor.
Descrierea plantei
Desi este o planta ierboasa, angelica atinge dimensiuni impresionante, tulpina sa puternica
putand depasi doi metri inaltime. Are Ilori alburii, dispuse in umbrele mari, globulare, seminte cu
gust astringent-aromat si un rizom din care se desprind radacini lungi. Este o planta iubitoare de
umezeala si lumina, mare amatoare de pamanturi aIanate si grase, bogate in substante nutritive.
Creste in zona montana si submontana, la 500-1500 de metri, prin locuri pietroase si umede, pe
malul apelor, la margini de padure. Fiind declarata monument al naturii, angelica nu se
recolteaza din Ilora spontana, ci numai din culturi.
Culegerea si uscarea
De la aceasta planta Ioarte rara se culeg toate partile - adica radacina, tulpina, Irunze si Ilori. Desi
este la mare moda Iolosirea radacinii, eIectele terapeutice cele mai spectaculoase le au Ilorile
sale si, mai ales, semintele, care sunt Ioarte bogate intr-un ulei aromatic cu eIecte cu totul
speciale. Planta se recolteaza imediat dupa-amiaza, in zile insorite, cand are maximum de
principii active.
Ce boli vindeca angelica
- Stari depresive, astenie, isterie, aIectiuni psihosomatice. Se recomanda o cura de minimum o
luna, cu macerat la rece de angelica. Se beau 4 cani (250 ml) de macerat pe zi. Pe parcursul
tratamentului, se exclude consumul de alcool, caIea si tutun. Pentru persoanele Ioarte labile si
anxioase, tratamentul cu angelica va Ii dublat de cel cu sunatoare: 3-4 linguri de pulbere pe zi,
luata cu putina apa (cele doua plante actioneaza extraordinar impreuna).
- DiIicultate de concentrare, intarziere de dezvoltare mentala la copii. In doze mici, uleiul volatil
continut de semintele de angelica este un excitant cerebral Ioarte bun. Se Ioloseste maceratul de
angelica (3 pahare pe zi), in care se adauga 2 lingurite de pulbere de pelin si 2 lingurite de
pulbere de menta. Se amesteca bine si se bea. Triada angelica-pelin-menta este unul din cele mai
puternice stimulente mentale cunoscute in Iitoterapie, avand eIecte intense si Ioarte rapide.
- Bulimie. Personal, in aceasta aIectiune am vazut pentru prima oara ce poate cu adevarat sa Iaca
o planta magica. Cu ani in urma, mi-a Iost solicitat un tratament de catre o adolescenta care
suIerea de aceasta aIectiune de mai bine de doi ani. Cand se aseza la masa, manca in nestire,
dupa care mergea la toaleta si voma tot, pentru ca, dupa cateva ore, sa o ia de la capat. Practic,
ajunsese sa Iie sclava si victima dorintei sale necontrolate de a manca. La inceput, ea mi-a
solicitat un remediu "pentru o prietena", mult dupa aceea recunoscand ca ea era cea bolnava. I-
am recomandat tinctura de angelica (1 lingurita intr-un pahar de apa, de 3-4 ori pe zi, inainte de
masa). Deja din a doua zi de tratament, remediul si-a Iacut eIectul si, in mod miraculos, dorinta
sa de a manca a Iost mult temperata.
- Colita de Iermentatie, colita de putreIactie, gastrita hipoacida. Se Ioloseste o combinatie in
proportii egale de tincturi de angelica si pelin (se prepara in acelasi mod ca si tinctura de
angelica). Se iau de patru ori pe zi, pe stomacul gol, cate 1-2 lingurite din aceasta combinatie de
tincturi, dizolvate intr-un pahar cu apa.
- Indigestie, anorexie, anorexie psihica, digestie diIicila. Inainte de a manca, se ia o jumatate de
lingurita de pulbere de angelica, care se tine sub limba 15 minute, dupa care se inghite cu apa.
- Epidemii de gripa, epidemii diverse. Este indicat sa se mestece de trei ori pe zi seminte, Irunze
si Ilori de angelica, studiile clinice aratand ca in acest Iel, rata imbolnavirilor se poate reduce cu
peste 50.
- Tulburari de ciclu menstrual, dereglari hormonale la Iemei, insotite de simptome diverse
(acnee, hirsutism, tesut adipos in exces). Se iau de patru ori pe zi, inainte de masa, cate o
jumatate de lingurita de pulbere de angelica si o jumatate de lingurita de pulbere de Ilori si
seminte de telina. O cura dureaza 2-3 luni, perioada in care se consuma numai vegetale si putine
lactate, 40-50 din hrana Iiind alcatuita din cruditati.
- Cancer, boli inIectioase grave (TBC, hepatita virala), scleroza in placi, paralizie, boli grave in
general. In toate aceste aIectiuni si in multe altele, angelica este un adjuvant extraordinar. Prin
calitatile sale tonice si psihotrope, ea este capabila sa elimine starile de blocaj ale celor grav
bolnavi, stari caracterizate prin inapetenta, voma, apatie, pesimism si absenta dorintei de a trai,
de a lupta cu boala. Sunt numeroase cazurile in care, desi boala este vindecabila, pacientul nu
este capabil sa sustina lupta cu el insusi, care este, de Iapt, si cea mai grea. Angelica, alaturi de
rugaciune, este un remediu cu adevarat magic in aceste stari-limita, in care este nevoie de o
sustinere adecvata, pentru ca pacientul sa poata depasi pragul critic. Se recomanda angelica sub
Iorma de pulbere: o lingurita de trei ori pe zi, pe stomacul gol, inainte de masa. Daca senzatia de
voma este Ioarte puternica, atunci se administreaza cu putina menta in cazul in care puterea de
digestie este Ioarte redusa, se adauga putina pulbere de tintaura sau de anghinare.
Frumusete
Mastile cosmetice cu angelica sunt excelente pentru tenul gras, seboreic, cu multi pori. Pulberea
de planta macinata Iin, cu rasnita de caIea, se amesteca cu apa, pana devine ca o pasta. Aceasta
pasta se intinde printr-un tiIon subtire pe Iata si se lasa vreme de 30 de minute, dupa care se spala
cu apa calduta. Daca tenul este Ioarte sensibil, e bine ca alaturi de pulberea de angelica sa puneti
si putin musetel. Pentru tenul patat, angelica Iace o combinatie Ioarte buna cu sanziana galbena.
Atentie: angelica are proprietati Iotosensibilizante, Iiind interzisa expunerea la soare mai repede
de patru ore de la Iolosirea sa externa.
Contraindicatii: angelica este contraindicata Iemeilor in perioada de graviditate, avand proprietati
avortive.
PREPARATE DIN ANGELICA
- Maceratul de angelica: 2 lingurite de pulbere de angelica se pun intr-un litru de apa la macerat,
de seara pana dimineata dimineata, maceratul se Iiltreaza si se pune la racoare. Se beau patru
cani (250 ml) de macerat pe zi.
- Pulberea de angelica: Ilorile, tulpinile si semintele se macina Iin cu rasnita electrica de caIea
sau se zdrobesc bine in piua. Apoi, pentru a elimina elementele dure care ar putea leza mucoasa
bucala, se cerne pulberea prin sita de Iaina alba. Pulberea Iina rezultata se pastreaza la loc
intunecos si rece, de preIerinta in borcanele de sticla bine inchise. Termenul de valabilitate a
pulberii este de doua saptamani, dupa care mai trebuie macinata o portie.
- Tinctura de angelica: intr-un borcan cu Iilet se pun 100 g de angelica (aproximativ 20 de linguri
de pulbere obtinuta prin macinare cu rasnita electrica de caIea), 250 ml (o cana) de apa si 250 ml
alcool alimentar de 90. Se lasa totul sa se macereze 7 zile, apoi se scoate si se Iiltreaza prin
tiIon. Tinctura se pastreaza in sticle bine inchise, la loc intunecos si racoros.
- Plamadeala de angelica in tuica : se Iace cu planta proaspata. O mana de tulpini, Irunze, Ilori si
seminte verzi de angelica se toaca Ioarte marunt pe o planseta de lemn, dupa care se pun intr-o
sticla cu gatul larg, cu tot cu sucul rezultat. Imediat dupa aceea, pentru ca planta sa nu apuce sa
se oxideze, se toarna peste ea o jumatate de litru de rachiu tare (40). Se lasa la macerat o luna
intreaga, agitandu-se de trei ori pe zi sticla, dupa care se Iiltreaza printr-un tiIon subtire, pus in
doua. Se pastreaza la loc intunecos si rece.
Plantele lunii august
Ginseng-ul romanesc
BRANCA URSULUI
(Heracleum sphondylium)
Ca si angelica, prezentata in numarul anterior al revistei, branca ursului este un remediu Ioarte
vechi, Iolosit inca din Antichitate (romanii ii spuneau Brancae ursinae, insusi Dioscoride o
mentioneaza in tratatul sau ca planta cu proprietati revigorante si antiinIlamatoare). Celebritatea
si-o datoreaza eIectelor sale revitalizante cu totul deosebite, exercitate atat asupra Iemeilor, cat si
asupra barbatilor. In zonele de munte, era mai Iolosita decat napraznicul sau sculatoarea ca
revigorant sexual si reintineritor, iar Irunzele si Ilorile sale erau Iolosite extern in tratamente
Ioarte diIicile, cum ar Ii cel al bubei negre (antraxul) sau al sperietului (aIectiune neuro-pshica
produsa la copii de socuri emotionale). Studiile stiintiIice moderne conIirma valoarea terapeutica
a acestei specii, prea putin cunoscute la noi, despre care vom invata insa cate ceva in cele ce
urmeaza.
Unde gasim si cum recoltam branca ursului
Cele doua plante, angelica si branca ursului, nu pot Ii deosebite una de alta de la distanta, intr-
atat sunt de asemanatoare. Amandoua sunt inalte de pana la doi metri, cu tulpini viguroase si
drepte, terminate cu inIlorescente alburii. Branca ursului are insa Irunzele mai viguroase si
paroase, semintele mai late si un miros destul de greu (cel al angelicai este mult mai raIinat).
Radacina de branca ursului este mult mai putin ramiIicata decat cea de angelica si este Ioarte
adanca.
De la branca ursului se culeg Irunzele, Ilorile si semintele, acestea din urma avand si cel mai
puternic eIect. Uscarea plantei se Iace la Iel ca si la angelica.
Boli care se vindeca cu branca ursului
- Impotenta hormonala si vasculara, sterilitate masculina. Se ia de trei ori pe zi cate o lingurita
din acest preparat, amestecat intr-o cana cu apa. Pentru a avea eIicienta, este bine ca
administrarea sa se Iaca pe nemancate. Acest preparat stimuleaza secretia gonadelor, dilata
vasele din zona genitala (o actiune extraordinar de importanta pentru cei la care impotenta apare
pe Iondul restrangerii calibrului vaselor sanguine), creste numarul spermatozoizilor si le
imbunatateste motilitatea (este mai puternica decat napraznicul). Spre deosebire de alte
medicamente, este recomandata si celor cu hipertensiune arteriala, deoarece este un hipotensor
excelent. Este un remediu unic in Ilora noastra, atat prin puterea sa, cat si prin complexitatea
actiunii sale. Totusi, puterea sa Iiind Ioarte mare, este bine sa cunoasteti si precautiile pe care
trebuie sa le luati atunci cand il Iolositi (precautii pe care le gasiti la sIarsitul articolului).
- Boli venerice (gonoree, siIilis, chlamidya etc.), anexita, metroanexita. Inca din Antichitate se
stia ca cei care consuma branca ursului, atat barbatii cat si Iemeile, sunt Ieriti de bolile organelor
genitale. La agresivitatea germenilor inIectiosi care exista astazi nu va sIatuim insa sa va bazati
exclusiv pe puterea acestei plante, ci sa urmati strict indicatiile medicului in ceea ce priveste
proIilaxia si tratamentul acestor boli. Pe de alta parte, branca ursului poate Ii un ajutor
extraordinar la tratamentul clasic al acestor boli, deoarece mareste imunitatea locala si intensiIica
Ioarte mult circulatia in zona genitala. Tratamentul medicamentos in anexita, de exemplu, este
Iacut in perioada ciclului menstrual, atunci cand circulatia sanguina, care de obicei este
deIicitara, este mult ampliIicata in aceasta zona. Folosirea acestei plante sub Iorma de tinctura
rezolva aceasta problema si da o eIicienta deosebita tratamentului, Iie el naturist sau alopat. Se ia
o lingurita de tinctura de trei ori pe zi, cu apa. Tratamentul cu branca ursului se Iace minimum o
luna, iar pentru aIectiunile cronice - minimum trei luni.
- Amenoree, sterilitate Ieminina. Se Ioloseste pulberea de branca ursului, administrata pe
stomacul gol, cu putina apa - o lingurita de trei ori pe zi. EIectele apar din prima luna.
- Frigiditate. Se Iace tratamentul cu tinctura de branca ursului recomandat in cazul impotentei.
Ca aIrodisiac Ieminin, branca ursului este ideala, actionand simultan pe mai multe "Ironturi":
stimuleaza activitatea ovarelor, Iavorizeaza relaxarea musculaturii vaginale si uterine prin eIectul
sau antispastic, are un eIect Ioarte interesant de reducere a anxietatii, simultan cu sporirea
dorintei. Are insa si un dezavantaj: mirosul - pe care unele Iemei il gasesc atragator, dar altele il
resping vehement. Pentru a compensa aceasta deIicienta, la prepararea tincturii se adauga 5
linguri de seminte strivite de cardamom (planta condimentara Ioarte placut parIumata, care se
gaseste in plaIarele specializate si in magazinele arabesti).
- Menopauza prematura. In cazul in care cautati un miracol care sa va redea ca prin Iarmec
tineretea si Iertilitatea, l-ati gasit. Dupa doar o luna de tratament, timp in care veti lua zilnic
pulbere de seminte si Ilori de branca ursului, cate o lingurita de patru ori pe zi, pe stomacul gol,
vor aparea si eIectele. Pentru a-i intensiIica actiunea, puteti lua simultan si pulbere de seminte de
marar in aceeasi cantitate. Acest remediu a Iost descoperit "din greseala", cautand tratamente
revigorante pentru Iemeile aIlate in pragul varstei a treia, care prezentau aIectiuni cum ar Ii
osteoporoza, cistita si neIrita cronica, sensibilitate excesiva la boli inIectioase, reumatism etc.
Folosind aceasta planta, ele s-au conIruntat cu redeclansarea ciclului menstrual, Ienomen care le-
a speriat la inceput (in patru dintre cazurile investigate, ciclul se oprise in urma cu... 10 ani), dar
care le-a bucurat cand, dupa multiple analize, medicii nedumeriti au recunoscut ca pur si simplu
organismul lor a intinerit. De mentionat ca tratamentul cu branca ursului a Iost insotit de o dieta
vegetariana cu multe cruditati.
- Epilepsie, aIectiuni psihice la copii. Se iau de trei ori pe zi cate 20 de picaturi de tinctura de
branca ursului (a se vedea metoda de preparare de mai sus) obtinuta numai din seminte. O
substanta continuta de seminte (alcoolul octilic) are o actiune sedativa si reglatoare cu totul
exceptionala asupra activitatii sistemului nervos central.
- Digestie diIicila, balonari Irecvente insotite de colici, insuIicienta renala. Atunci cand una din
aceste aIectiuni este asociata cu o puternica devitalizare, cu oboseala ori cu disIunctii ale
gonadelor, tratamentul cu branca ursului poate Iace adevarate minuni. Se prepara un macerat din
trei lingurite de branca ursului si trei lingurite de boabe de ienupar pisate, care se pun in jumatate
de litru de apa si se lasa vreme de opt ore la temperatura camerei. Dupa trecerea acestei perioade,
se Iiltreaza preparatul, iar planta ramasa se inIuzeaza vreme de 20 de minute cu inca o jumatate
de litru de apa clocotita. Se Iiltreaza inIuzia, dupa care se combina cu maceratul, iar preparatul
astIel obtinut se consuma pe parcursul unei zile.
Aplicatii externe:
- Ulcere pe piele, antrax (ca adjuvant), buboaie. Se aplica dimineata si seara cataplasme cu
branca ursului preparate conIorm retetei de mai sus.
- Intepaturi de insecte, muscaturi de caine sau de sarpe. Se storc ranile rapid si Ioarte bine, dupa
care se aplica comprese cu Irunze de branca ursului. Este o masura de prim ajutor la care se va
recurge pana se ajunge la un punct sanitar.
- Scleroza in placi (leuconevraxita, scleroza multipla). Timp de patru ore pe zi se vor aplica pe
traseul coloanei vertebrale comprese cu Irunze proaspete sau cataplasme cu Irunze uscate de
branca ursului.
- Descalcirea parului. Se Ioloseste decoctul de branca ursului (1-2 litri). Dupa spalare si clatire,
se inmoaie Ioarte bine parul in acest decoct, dupa care se piaptana cu grija. Este un tratament
Ioarte bun pentru persoanele cu par uscat ori care se incurca usor. Si pentru persoanele care
Iolosesc "sampoane" naturale - galbenus de ou combinat cu diIerite tincturi: urzica, brusture,
ardei iute -, clatirea cu decoct de branca ursului este Ioarte utila, acesta putand inlocui cu succes
balsamul din comert.
Contraindicatii si precautii
Intern: Planta le este contraindicata Iemeilor gravide. Problemele de prostata maniIeste sau
latente pot Ii activate de aceasta planta - in cazul in care apar jena la urinare sau inIlamatia
prostatei, se va intrerupe tratamentul cu aceasta planta si se va trece la o cura cu puIulita si
ghimpe (a se vedea penultimul numar al revistei), dupa care tratamentul va putea Ii reluat. In caz
de hipotensiune, aceasta planta va Ii administrata impreuna cu maghiranul (Majorana hortensis),
care are rol compensator pentru aceasta deIicienta.
Extern: Dupa tratamentul extern cu branca ursului, este interzisa expunerea la soare, deoarece are
proprietati Iotosensibilizante.

Preparate din brAnca ursului
- Pulbere de branca ursului: Ilorile, Irunzele si semintele uscate se macina Iin, cu rasnita electrica
de caIea sau se zdrobesc bine in piua. Apoi, pentru a elimina elementele dure, care ar putea leza
mucoasa bucala, se cerne pulberea prin sita de Iaina alba. Pulberea Iina rezultata se pastreaza la
loc intunecos si rece, de preIerinta in borcanele de sticla bine inchise. Termenul de valabilitate al
pulberii este de doua saptamani.
- Tinctura: se piseaza cat mai marunt Ilorile si semintele uscate de branca ursului, dupa care se
amesteca 20 de linguri de planta maruntita cu o cana de apa si una de spirt alimentar. Se lasa sa
se macereze vreme de doua saptamani, dupa care se trage in sticle mici si inchise la culoare.
- Comprese cu Irunze proaspete: Irunzele proaspete de branca ursului se zdrobesc bine pe o
planseta de lemn, dupa care se aplica imediat pe locul aIectat, unde se tin 2-4 ore. Pentru o mai
mare eIicienta, ele pot Ii tocate marunt sau chiar mixate, dupa care vor Ii intinse, cu suc cu tot, pe
locurile aIectate.
- Cataplasma cu Irunze si tulpini uscate: partile aeriene de branca ursului se maruntesc bine cu
rasnita electrica sau in piua si apoi se amesteca cu apa calduta, pana se Iormeaza o pasta. Aceasta
pasta se intinde pe un tiIon si se aplica pe locul aIectat.
- Decoct: o mana de Ilori si Irunze de branca ursului se Iierb 5 minute intr-un litru de apa. Se lasa
sa se inIuzeze 10 minute si apoi se strecoara printr-un tiIon.
Plantele lunii iulie
NAPRASNICUL si MARUL-LUPULUI
(Doi adversari redutabili ai cancerului)
Se spune ca Dumnezeu a lasat pentru Iiecare boala si suIerinta cate o planta de leac. Miile de
vindecari realizate in ultima vreme la noi in tara cu ajutorul lor sustin intru totul aceasta
aIirmatie.
Iata de ce acum, in miezul verii, cand noua recolta de plante medicinale umple lumea de Iarmec
si de culori, e cazul sa ne intoarcem privirea asupra lor. In Ilora medicinala a tarii noastre sunt in
jur de o mie de plante, din care doar o suta sunt Iolosite in mod curent, vreo doua sute sunt
Iolosite doar de cativa vindecatori populari, restul Iiind aproape necunoscute. Cele doua plante
pe care le prezentam erau, pana cu putina vreme in urma, scuIundate in anonimat. Repuse in
circulatie prin paginile Formulei AS, naprasnicul si marul-lupului sunt astazi adevarate vedete,
campioane in lupta cu cancerul. Forta lor tamaduitoare este insa cu mult mai extinsa, acoperind o
arie larga de boli. Un motiv important pentru a Iace in continuare o scurta si necesara
recapitulare a proprietatilor lor, acum cand ele se aIla in plina perioada de recoltare.
NAPRASNICUL
(Geranium robertianum)
(Ciocul cucoarei, iarba sangelui, inchegatoare, priboi, sovarf)
Proprietati terapeutice (exceptionale)
Dupa doi ani de observatii asupra acestei plante, au iesit in evidenta cateva proprietati ale sale,
exceptionale in tratamentul urmatoarelor aIectiuni: cancer, stari precanceroase, tumori benigne,
sterilitate masculina si Ieminina, aIectiuni inIlamatorii ale intestinului. El s-a dovedit si un
adjuvant pretios in tratarea diabetului, herpesului (mai ales genital), a diverselor disIunctii
hormonale, a epistaxisului, a bolilor pulmonare asociate cu o puternica devitalizare. Un secret al
puterii tamaduitoare a naprasnicului este actiunea sa vitalizanta Ioarte puternica, Iiind extrem de
eIicient mai ales la pacientii slabiti de boala, cu resurse vitale scazute, cu un sistem imunitar
deprimat. O alta trasatura importanta este actiunea sa reglatoare hormonala deosebita, el avand
un eIect asemanator progesteronului. In plus, este un adevarat balsam pentru tubul digestiv,
taninurile pe care le contine in tulpinile sale cicatrizand leziunile, reducand inIlamatiile,
inactivand Iocarele de inIectie. Un alt element important este ca naprasnicul are o toxicitate
Ioarte redusa, el putand Ii Iolosit practic Iara risc.
Asa cum s-a aIirmat anterior, o calitate Ioarte importanta a naprasnicului este eIectul sau
revigorant. Din vremea dacilor, el este Iolosit contra sterilitatii Ieminine si masculine, contra
impotentei, pentru reintinerire. Un terapeut austriac, RudolI Breuss, povesteste ca a tratat
simultan opt cupluri, care nu puteau avea copii si incercasera toate tratamentele hormonale
posibile. Dupa o cura cu ceai de naprasnic timp de patru luni, toate cele opt Iemei ramasesera
insarcinate. Recent, am vazut un caz de sterilitate masculina vindecat spectaculos cu ajutorul
acestei plante. Pacientul, in varsta de 30 de ani, a tinut mai intai un regim de dezintoxicare
(alimentatie Iara carne, Iara aditivi sintetici, Iara zahar, Iara alcool si tutun) de 45 de zile, dupa
care a trecut la o cura cu ceai de naprasnic de trei saptamani. Analiza Iacuta ulterior a pus in
evidenta Iaptul ca numarul de spermatozoizi crescuse de la 70 de milioane la 100 de milioane pe
centimetru cub, iar motilitatea acestora se imbunatatise extraordinar, medicii constatand uluiti ca
pacientul (tratat Iara eIect vreme de 4 ani cu medicamente clasice) era complet vindecat dupa
doar doua luni de tratament cu alimentatie vegetariana si naprasnic.
Preparare si administrare
Pulberea de naprasnic: se macina Iin planta uscata, in piua sau cu rasnita electrica, dupa care se
cerne prin sita pentru Iaina alba din pulberea Iina rezultata se iau 1-2 lingurite de trei ori pe zi
planta se tine sub limba vreme de un sIert de ora, dupa care se inghite cu apa.
Cu aceste remedii s-au obtinut rezultate extraordinare in cancer (mai ales uterin si ovarian, de
prostata, al vezicii urinare, mamar, pulmonar, intestinal), adenoIibrom uterin si mamar, chist
ovarian (ovare polichistice), leucemie, sechele ale iradierii, lichen plan oral. Unii terapeuti
Iolosesc in cancer naprasnicul si ca un remediu complementar spanzului - naprasnicul opreste
diareea (unul din eIectele neplacute ale spanzului), revigoreaza organismul si anihileaza partial
toxicitatea spanzului.
Ceaiul de naprasnic: o mana de Irunze si Ilori uscate nemacinate se pun cu o cana (250 ml) de
apa la inmuiat de seara pana dimineata dimineata se Iiltreaza licoarea rezultata (care nu este
altceva decat un macerat), iar planta ramasa se Iierbe unu-doua minute. Se lasa sa se raceasca
vreme de jumatate de ora la temperatura camerei acest decoct, apoi se Iiltreaza la sIarsit, se
combina maceratul cu decoctul racit se beau 3-4 cani din acest ceai pe zi, pe stomacul gol.
Ceaiul se bea inghititura cu inghititura (unii terapeuti recomanda sa se bea cu lingura). Este
extrem de eIicient in tratarea sterilitatii (la barbati si la Iemei), a impotentei, Irigiditatii,
diabetului, aIectiunilor pulmonare (pneumonie, tuberculoza, mai ales asociate cu o stare de
slabiciune generala), reumatismului.
Extern, se Iac spalaturi cu acest ceai in tratarea leucoreei si a herpesului genital. Pentru tratarea
epistaxisului (curgea sangelui din nas), intr-o cana de ceai concentrat de naprasnic se pune o
lingurita de sare si se amesteca bine. Din aceasta solutie se pune putin cate putin in nas, cu
ajutorul unei pipete sau al unui tampon de vata.
Descriere si recoltare
Naprasnicul (Geranium robertianum) creste in padurile umbroase de molid, de Iag, in locuri
umede si numai la umbra. Planta are tulpina Irageda, inalta de 25-40 cm, Irunze acoperite pe
ambele Iete de perisori si Ilori roz, de nuanta violacee, cu miros neplacut, de oaie. Dupa ce
Iloarea se scutura, ramane Iructul, in Iorma de cioc de barza, plin de seminte marunte. Se culege
partea aeriana a plantei, adica tulpina, Irunze si Ilori. Planta se taie de la baza cu IoarIeca (nu o
smulgeti din radacina). Uscarea ei se Iace in strat subtire, in poduri umbroase si Ioarte bine
aerisite. O data pe zi, planta trebuie intoarsa, mai ales daca locul de uscare nu este prea bine
aerisit. Se pastreaza in punga de hartie. Termenul de valabilitate al plantei uscate este de
maximum doi ani.

MARUL-LUPULUI
(Aristolochia clematitis)
(Curcubetica, boasele popii, remf, lapadatoare)
Spre deosebire de naprasnic, marul-lupului este o planta cercetata intens din punct de vedere
stiintiIic. In tari cum ar Ii Spania, Ungaria, Germania, Cehia, aceasta planta este tot mai mult
Iolosita, in timp ce la noi a Iost scoasa din nomenclatorul plantelor medicinale uzuale, in urma cu
mai bine de un deceniu. Utilizata intern si extern, marul-lupului este un adevarat elixir, intr-o
multitudine de boli. In tratamentul cancerului, ea concureaza indeaproape spanzul, avand o
eIicienta extraordinara si o toxicitate considerabil mai mica, Iara a da eIectele secundare greu
suportabile ale acestuia. Marul-lupului este in primul rand un stimulent si reglator de exceptie al
sistemului imunitar (dupa parerea multor specialisti - Iara egal in Ilora europeana). Apoi, marul-
lupului este un extraordinar cicatrizant si antiinIectios, Iiind de neinlocuit in tratarea sechelelor
de dupa interventiile chirurgicale complexe (de exemplu, cele Iacute pentru extirparea
tumorilor). Un alt eIect remarcabil al acestei plante este cel antitoxic - in Egiptul Antic el era
numit si iarba cobrei, deoarece era singurul remediu valabil in cazul muscaturilor mortale ale
acestui sarpe. Pe Internet, veti gasi nenumarate inIormatii despre eIectele exceptionale ale acestei
plante, studiata in mai toate marile centre universitare cu proIil Iarmaceutic din Europa, Orientul
Apropiat si chiar din America de Nord. In continuare, vom Iace o scurta sinteza a indicatiilor
acestei plante extrem de pretioase.
Retete de sanatate cu marul-lupului
Cancer intestinal, genital, de rect, de prostata - se recomanda clismele si irigatiile cu marul-
lupului, Iacute o data la 1-2 zile, cu urmatorul extract: 1 lingura rasa de pulbere de marul-lupului,
1 lingura de radacina de tataneasa si 1 lingura de Iloare de musetel se lasa la inmuiat in jumatate
de litru de apa, de seara pana dimineata, cand se Iiltreaza. Maceratul se pune deoparte, iar planta
ramasa dupa Iiltrare se Iierbe in jumatate de litru de apa, pana cand scade la jumatate. Se lasa la
racit decoctul, dupa care se combina cu maceratul. Cu preparatul astIel obtinut se Iac clisme cu
ajutorul irigatorului. Lichidul se tine in intestin vreme de 10 minute, inainte de a Ii eliminat. In
cancerul genital la Iemei, se Iac alternativ: o zi clisma si o zi irigatii vaginale cu acest extract.
Cancer pulmonar - se Iac 7 zile la rand clisme, dupa care se Iace o pauza de trei zile si se
continua intern cu ceai de marul-lupului, preparat dupa aceeasi metoda de mai sus, dar Iara
tataneasa. Se beau de trei ori pe zi cate 60 ml (aproximativ 12 linguri) din acest ceai, pe stomacul
gol. Daca va conIruntati cu o inapetenta puternica, puteti adauga in ceai putina menta si macris
iepuresc (Rumex acetosa). Este Ioarte important sa nu depasiti dozele la acest ceai, deoarece in
cantitate de peste 1 gram pe zi marul-lupului poate avea eIecte toxice.
Cancer esoIagian, la limba etc. - in aIara tratamentului descris la cancerul pulmonar se Iace
gargara cu ceaiul de marul-lupului, tataneasa si musetel, preparat intocmai ca si cel pentru
clisme.
Cancerul de piele - se Iace tratamentul de la cancer pulmonar si in plus se aplica extern o
cataplasma cu tataneasa si marul-lupului. Cele doua plante se macina bine (cu rasnita electrica de
caIea), iar apoi se iau doua linguri din Iiecare, se amesteca cu apa pana se Iormeaza o pasta.
Aceasta pasta se intinde pe locul aIectat printr-un tiIon si se lasa vreme de 2-3 ore. Aplicatia se
repeta pana la disparitia totala a leziunii.
Cicatrici dupa interventii chirurgicale care se vindeca greu - se aplica zilnic cataplasme cu
marul-lupului si tataneasa, Iacute intocmai ca si cele de la cancerul de piele.
InIectii genitale cu trichomonas, papiloma, chlamidya - se Iac spalaturi vaginale cu un ceai
preparat la Iel ca cel pentru clisme (descris la cancerul intestinal). Tratamentul se Iace vreme de
7-10 zile, cu doua saptamani de pauza, pentru reIacerea Ilorei vaginale. In inIectiile cu
chlamidya si in cele bacteriene, va Ii respectat cu strictete tratamentul cu antibiotice prescris de
medic, cele doua terapii mergand Ioarte bine in paralel.
Abcese, Iuruncule, rani purulente - cu urmatoarea reteta, Ioarte multi oameni au scapat de
inIectii greu vindecabile, de interventii chirurgicale si chiar de amputari. Tinctura de marul-
lupului: intr-un borcan cu Iilet se pun Irunze uscate de marul-lupului bine pisate ori macinate cu
rasnita de caIea, pana se umple borcanul. Apoi se adauga rachiu natural de minimum 40 cat
cuprinde, amestecand din cand in cand, ca sa Iie bine patrunsa planta. Se inchide borcanul si se
lasa la macerat vreme de 14 zile, dupa care se Iiltreaza prin tiIon. Se pun comprese pe locurile
inIectate cu tinctura obtinuta astIel. Am vazut mai multe cazuri cu pacienti carora trebuia sa le
Iie amputat degetul, salvat ca prin minune, doar tinandu-l la inmuiat intr-un vas cu aceasta
tinctura, vreme de cateva zeci de minute pe zi. In cazul in care nu aveti timp sa lasati tinctura la
macerat, Iolositi cataplasma descrisa la cancerul de piele.
Hepatita virala (A, B, C) - se ia de trei ori pe zi, pe stomacul gol, un varI de cutit de pulbere de
marul-lupului (aproximativ 0,25 g) impreuna cu cate o lingurita de pulbere de anghinare (Cynara
scolymus) sau iarba de tintaura (Centaurea umbellatum).
Unde gasim marul-lupului
Este o planta pe care o gasim in zonele de campie, printre semanaturi, la margine de paduri, pe
dealuri (in vii), de-a lungul sinelor de cale Ierata. Creste inalta de vreo jumatate de metru, are
tulpina destul de tare si inIloreste de la sIarsitul lui mai pana la inceputul toamnei, Iacand niste
Ilori mici si galbene, cu un miros neplacut. Se recolteaza planta aeriana: tulpina, Irunze, Ilori
(deci Iara radacina). Planta se usuca la umbra, in locuri bine aerisite. Pana nu demult, era Iolosita
in Iarmacii sub denumirea de REMF.
ATENTIE, MARUL-LUPULUI ESTE TOXIC!
Este important de stiut ca administrarea orala de marul-lupului poate Ii Ioarte periculoasa pentru
organism. In doze mai mari de 8 grame (la adulti), administrat intern, duce la intoxicatii cu
aparitia unor simptome ca: greata, varsaturi, scaune numeroase (uneori sangviolente), urinari
dese, inIlamatii severe ale rinichilor, tulburari circulatorii. Utilizat extern, nu prezinta nici un Iel
de inconveniente, cu conditia sa Iim atenti la manipularea si depozitarea sa corecta.
Toate tratamentele interne vor Ii Iacute sub directa indrumare si supraveghere a unui medic. In
caz de intoxicatie, de la primele simptome adresati-va de asemenea medicului curant.
Tratamentul consta in voma terapeutica (spalaturi gastrice), administrarea de carbune medicinal,
producerea unei purgatii puternice. Nu Iaceti tratamente interne cu remI (marul-lupului) Iara
indrumare medicala. Daca aveti in casa plante toxice, atunci pastrati-le in dulapiorul de
medicamente bine inchis si puneti la indemana si antidotul elementar - carbunele medicinal, care
trebuie administrat imediat, pana ajungeti la cea mai apropiata unitate sanitara.
O floare in lupta cu alergiile:
TREI-FRATI-PaTATI
(Viola tricolor)
Descrierea plantei
Originara din Europa, Asia Occidentala si AIrica de Nord, panseluta salbatica (trei-Irati-patati)
creste spontan pe campii si pe pajisti, in locuri virane si la margini de drum. Mare iubitoare de
lumina, uneori Iormeaza adevarate lanuri colorate si parIumate. in zona campiei, Ilorile au
culoare galben deschis (ca lamaia), cu pete albe catre interior. La munte, culoarea ei speciIica
este albastru spre violet, cu mijlocul galben. Floricelele cresc cate una singura pe tulpina, iar
Irunzele sunt ovale, cu marginea dintata.
Recoltarea
De la trei-Irati-patati se Ioloseste numai partea aeriana. Tulpina, cu Irunze si Ilori, se taie cu un
cutit, pentru ca, prin smulgere, planta ar Ii distrusa. Dupa culegere, planta se usuca la umbra, in
straturi subtiri. Timpul optim de recoltare: lunile iulie, august si septembrie.
Fiind o planta Ioarte bogata in apa, dupa uscare, dintr-un brat de tulpini n-o sa va ramana mai
mult de o mana de planta. Si inca un amanunt: in timpul uscarii, veti auzi niste Iosnete si pocnete
stranii. Nu cumva sa credeti ca v-a intrat in casa un priculici! Pur si simplu capsulele plantei
explodeaza.
Moduri de preparare
InIuzie. Se macina planta cu o rasnita de caIea sau se piseaza bine in piua ori in mojar se iau
patru linguri de planta si se pun intr-un sIert de litru de apa (o cana de ceai) la inmuiat, de seara
pana dimineata, cand se Iiltreaza maceratul rezultat, care se pune deoparte, iar planta ramasa
dupa Iiltrare se opareste cu inca o cana de apa clocotita se lasa sa se raceasca vreme de jumatate
de ora la temperatura camerei, dupa care se Iiltreaza. La sIarsit, se combina inIuzia cu maceratul
la rece, iar preparatul obtinut se bea pe parcursul unei zile. Acest remediu este unul din cele mai
puternice depurative cunoscute in Iitoterapia noastra, mobilizand toxinele si accelerand
eliminarea lor pe toate cele trei cai: transpiratie, urina si prin scaun. in bolile mai usoare, se beau
doua cani pe zi din acest remediu, pe stomacul gol, dimineata. in bolile mai grele, se beau patru
cani pe zi. O cura dureaza minimum 21 de zile.
Decoctul. in tusea grea (cu multe secretii), in astmul in Iaza acuta, precum si in bronsita, cele mai
bune rezultate le da decoctul de planta. Acesta se obtine la Iel ca ceaiul descris mai sus, doar ca,
in loc sa oparim planta cu o cana de apa dupa Iiltrare, o vom Iierbe vreme de 5 minute la Ioc mic.
Bolile care se vindeca cu trei-frati-patati
- Alergia la polen si praI - Toti cei care stranuta la contactul cu polenul sau cu praIul, care au
urticarii pe piele, senzatii de suIocare, carora le curg nasul si ochii, ar trebui sa incerce macar o
cura de trei saptamani cu ceai de trei-Irati-patati. Se beau 2-4 cani pe zi, pe stomacul gol, iar
eIectul este Ioarte posibil sa va surprinda intr-un mod Ioarte placut: aceasta planta nu numai ca
previne reactia alergica, dar poate chiar stopa un proces alergic deja declansat (in cateva ore).
- Astmul si bronsita alergica - La Iiecare schimbare de anotimp, se Iace o cura in care se bea ceai
de trei-Irati-patati, cate o cana, de 3 ori pe zi. Ceaiul se bea indulcit cu miere de salcam. Atunci
cand boala este in Iaza acuta, se bea decoct de trei-Irati-patati, care are darul de a debloca rapid
caile respiratorii.
- Psoriazisul si alte dermatoze alergice - Mereu cand vine vorba despre psoriazis, mi-aduc aminte
de o doamna pe care am cunoscut-o in anii de studentie, cand abia incepeam sa patrund tainele
ierburilor de leac. ii sunt Ioarte recunoscator acelei doamne, deoarece cazul ei mi-a dat Ioarte
multa incredere in plante si in puterea tamaduitoare a naturii, incredere de care aveam mare
nevoie la inceput. in cazul ei, boala a debutat Ioarte repede: au aparut pe corp un Iel de pete rosii,
care dupa aceea au prins cruste, iar in cateva luni s-au extins si au cuprins 70 din corp.
Diagnosticul: psoriazis. A Iost internata in spitalul de boli de piele vreme de cateva luni, a Iacut
tot Ielul de tratamente, dar nici un rezultat. Disperata de starea in care ajunsese, satula sa tot
umble pe holurile spitalului pictata cu solutii de toate culorile curcubeului, care nu aveau nici
un eIect, s-a hotarat sa urmeze un tratament inedit: nu a mai mancat nimic vreme de 7 zile, a baut
numai ceai de trei-Irati-patati (doi litri pe zi) si s-a rugat, seara de seara, la lumina stelelor care se
vedeau prin geamul salonului de spital si care-i tinea loc de lumanari. Doctorul care o trata i-a
spus sceptic: Fa-o si pe asta, oricum nu mai ai ce pierde. Nu mica a Iost mirarea aceluiasi
medic cand, dupa o saptamana, corpul pacientei sale a inceput sa se curete de la sine si sa ramana
de parca nici nu ar Ii existat boala vreodata. Pacienta a urmat apoi o cura alimentara cu vegetale
(Iara carne si bautura), a mai luat din cand in cand din ceaiul miraculos... Au trecut de atunci
aproape 20 de ani, iar boala aceea cumplita a ramas un vis, nu a mai revenit niciodata.
- Acneea - Este o aIectiune care raspunde extraordinar de bine la tratamentul cu regim vegetarian
(mai ales cu cruditati) si ceaiuri depurative. Cum aceasta iarba este o adevarata regina printre
plantele de dezintoxicare, va recomandam o cura de 30 de zile, cu un litru de ceai baut zilnic, pe
stomacul gol, adaugand, pentru cei care au avut probleme hepatice, o jumatate de lingurita rasa
de iarba de rostopasca, la litrul de ceai. Dupa primul tratament, Iaceti o luna de pauza si, chiar
daca nu au aparut rezultatele pe care le asteptati, mai Iaceti apoi 30 de zile de cura. EIortul va
merita!
- Rinita si rinosinuzita alergica - IndiIerent daca este vorba de o aIectiune pe Iond alergic sau pe
Iond inIectios, cura cu ceai de trei-Irati-patati (2-4 cani pe zi) va va ajuta. Faceti, asadar, un
tratament intern cu acest ceai, la care adaugati aspiratiile nazale Iacute astIel: in jumatate de
pahar cu decoct Ioarte concentrat (aveti reteta mai sus), puneti un sIert de lingurita de sare
grunjoasa si amestecati bine puneti in causul palmei aceasta solutie si aspirati-o cu o nara, pana
simtiti ca locul s-a curatat bine, apoi continuati cu cealalta nara. Rezultatele va vor uimi.
- Bolile grave, produse de intoxicare (reumatism degenerativ, cancer cu diverse localizari,
dereglarile endocrine) - in toate aceste aIectiuni, tratamentul consecvent cu plante puriIicatoare
inseamna, nu este o exagerare, ca ati rezolvat pe jumatate lucrurile, oricat de grave ar Ii. Se Iac
cure indelungate cu ceai de trei-Irati-patati, care va Ii Iolosit in locul apei de baut. Acest
tratament, in aparenta banal, va declansa procese de puriIicare Ioarte puternice, va pregati terenul
pentru alte remedii speciIice bolii respective si, nu in ultimul rand, va elimina eIectele neIaste ale
medicamentelor chimice pe care eventual le-ati luat.
Uz extern
Pentru tratarea dermatozelor, a bubelor dulci si a scurgerilor vaginale (leucoree), se Iace inIuzie
din 4 linguri de planta maruntita, la o cana de apa clocotita (pentru boli de piele) sau la un litru
de apa (pentru leucoree). Se lasa acoperit 30 de minute. Se strecoara. Se aplica comprese in
dermatoze si bube dulci, se Iac spalaturi vaginale pentru leucoree.
Leacuri de la cititori
Reteta eficace pentru durerile de reumatism
Doresc ca prin revista dvs. sa transmit si eu o reteta Ioarte eIicace pentru cei care suIera de dureri
provocate de reumatism. Leacul a Iost testat pe Ioarte multe persoane si, de Iiecare data,
rezultatele au Iost spectaculoase. Reteta: la un sIert de litru de spirt medicinal se adauga o lingura
de sare de lamaie si o lingurita de sare de bucatarie Ioarte Iina. Totul se pune intr-o sticla de o
jumatate de litru, pentru a se putea agita din cand in cand. Amestecul se lasa sa stea 7-10 zile,
pentru a se dizolva complet sarea (desi mai ramane pe Iundul sticlei putin). Se ung cu acest spirt
locurile dureroase si se sta la caldura, bine invelit (iarna se sta langa o soba incinsa). Asa cum am
spus, rezultatele sunt surprinzatoare.
OANA AURELIA - str. Marasesti nr. 3, bl. Pb6, ap. 10, Salonta, jud. Bihor
Leac contra insomniei
Ma numesc Procopiuc VarsanuIie, sunt vietuitor al sIintei Manastiri Sihastria - Rarau, jud.
Suceava si doresc sa inIormez pe toti suIerinzii de insomnie ca aceasta boala se poate vindeca
miraculos, cu urmatoarea reteta: se iau parti egale din urmatoarele plante - musetel, coada-
soricelului, sunatoare, busuioc si se amesteca omogen. Se Iace o inIuzie cu un pumn de plante la
un litru de apa. Se beau 3-4 cani pe zi. Dar Ioarte importanta este, de asemenea, o marturisire la
preot si participarea la sIantul maslu.
Multa sanatate de la Dumnezeu!
.
Evitati capcanele primaverii
ASTENIA

Mic ghid de pacalit boala
Sub acest nume generic se ascund o multime din problemele acumulate de Iiecare dintre noi pe
tot timpul anului si care acum gasesc o portita prin care sa rabuIneasca sub Iorma starilor de
apatie, de slabiciune Iizica, de depresie etc. Solutia pentru a iesi din aceasta situatie este sa ne
punem gradat motoarele interioare in Iunctiune, trecand prin puterea vointei, peste obstacolele
launtrice si lasandu-ne suIletul si corpul sa se bucure in voie de revenirea la viata a intregii
naturi. Iata un mic ghid care ne va ajuta sa ne mobilizam resursele launtrice pentru depasirea
acestui prag al asteniei de primavara.
- Mai multa miscare
Oricat de putin entuziasm simtim ca avem, acum este totusi momentul sa ne depasim si sa
realizam inca o data adevarul din zicala: PoIta (in cazul acesta, de viata) vine mancand. Sa nu
lasam sa treaca nici o zi, Iie ca este soare, ploaie ori ninsoare, Iara a merge sa ne intalnim cu
natura intr-un parc, in gradina ori, daca se poate, intr-o padure sau pe malul unei ape curgatoare.
Doar acest demers, Iacut insa cu consecventa si cultivand o stare suIleteasca pozitiva, deschisa,
poate constitui solutia unei situatii pe care, altIel, nu ar rezolva-o tone de hapuri pe baza de
vitamine si minerale. Miscarea in aer liber ajuta la regenerarea psihica rapida, relanseaza
activitatea hormonala, repune in Iunctiune circulatia sangvina, elibereaza in corp substante care
conIera stari launtrice extrem de placute, cum ar Ii multumirea, calmul si tonusul.
- Mai putine proteine
Daca nu ati Iacut-o inca, reduceti drastic carnea din alimentatie, deoarece sistemul digestiv si
Iicatul, in special, sunt acum intr-o perioada Ioarte delicata. O Iunctionare deIicitara a digestiei si
a Iicatului, de care suntem constienti sau nu, poate sta la baza multor stari proaste cu care ne
conIruntam la un anumit moment. Toate vietuitoarele omnivore care traiesc in libertate isi reduc
la minimum consumul de carne in aceasta perioada, desi necesarul de calorii este in continuare
mare, tocmai pentru a evita neplacerile debutului primaverii. Pentru noi, oamenii, acum este
momentul sa ne alcatuim o alimentatie in care sa predomine cerealele, verdeturile de primavara
si legumele radacinoase (un motiv in plus de a ne bucura de postul crestin de dinainte de Paste).
- Reglati-va greutatea
Acest sIat este valabil deopotriva pentru mancaciosi si anorexici, deoarece la schimbarile de
anotimp se vad Ioarte clar dezechilibrele legate de greutatea corporala.
Daca sunteti prea slab, atunci organismul nu va avea pur si simplu energie pentru a se adapta la
trecerile bruste de la Irig la caldura, de la uscaciune la umiditate atmosIerica mare s.a.m.d.
Rezultatul va Ii o stare de disconIort, de slabiciune si de apatie pe care adesea nu v-o puteti
explica, dar care are la baza o simpla lipsa de combustibil. Remediul in aceasta situatie este
constituit din cinci mese pe zi, nu Ioarte grele, dar luate la ore Iixe, vreme de macar patru
saptamani. Alimentele pe care le veti consuma, de preIerinta, sunt: nucile, alunele, arahidele,
semintele de Iloarea-soarelui, susanul, mierea de albine, Iulgii de cereale integrale (de ovaz si de
grau germinat, in special).
Daca ati acumulat prea multa grasime in timpul iernii, acum, primavara, inima va pompa din
greu pentru a iriga cu sange intregul organism. La Iel, plamanii vor avea activitatea mult
ingreunata, in timp ce sistemul muscular se va simti depasit de sarcina prea mare. Rezultatul va Ii
o stare neplacuta de apasare, de disconIort si oboseala persistenta, care este Ioarte posibil sa se
mentina chiar si dupa cateva ore bune de somn. Leacul pentru problema dvs. este sa uitati de
Maria Sa PoIta de Mancare prin iesiri in natura si activitati creatoare si sa adoptati o dieta
judicioasa (in nici un caz Ioarte dura din primele zile) pentru slabit. In alimentatie, trebuie pus
accentul pe radacinoasele crude (acum, cat se mai gasesc), pe salata verde, spanacul si urzicile
care au aparut deja. Mesele de seara vor Ii inlocuite de plimbari in parc si de miscare, pe cat
posibil in aer liber.
MIGRENELE
Se pare ca organismul are si el... sentimentele lui. Cand simte mirosul primaverii, mangaierea
soarelui si a vantului cald care trezesc la viata intreaga suIlare, se da uneori pur si simplu peste
cap de entuziasm si de poIta de viata. Daca suntem insa prea stresati, inchisi ori avem anumite
probleme care nu ne permit sa-i intelegem si sa-i acceptam impulsurile naturale, atunci este
Ioarte posibil sa apara si neplacerile legate de sanatate. La loc de cinste intre aceste probleme se
aIla in acest context durerile de cap, adesea insotite de stari de vertij, de voma ori constipatie.
Cine nu a trecut prin asa ceva nu poate intelege gravitatea acestei probleme. Medicina populara
insa a inteles-o si tocmai de aceea ne-a pus la dispozitie o multime de leacuri minunate, speciIice
primaverii, din care va propunem acum doar cateva.
Trei plante de primavara care fac minuni
Banuteii (Bellis perennis) sunt, alaturi de urzici, podbal si spanz, printre primele plante care apar
de sub zapada. Salata din micile si delicatele Ilori albe tivite cu rosu are eIecte miraculoase in
tratarea durerilor de cap. Ea este recomandata persoanelor cu constipatie, celor care retin apa in
tesuturi ori celor care au tendinta de a acumula multe toxine in organism. Banuteii sunt un
adevarat elixir pentru marii amatori de carne, prajeli ori alimente cu aditivi sintetici, datorita
eIectului lor puternic depurativ.
Urzica vine sa completeze lipsurile de minerale care apar dupa alimentatia saracita din timpul
iernii. Durerile de cap care apar impreuna cu starile de ameteala sunt adesea rezultatul anemiei,
care se trateaza de minune cu Ieluritele mancaruri de primavara pe baza de urzica.
Ridichile de luna, care vor aparea in curand, pe langa Iaptul ca sunt o masura pentru toxinele din
organism, au si un Ioarte bun eIect reglator asupra activitatii nervoase. Din acest motiv, o cura
zilnica cu patru asemenea ridichi crude, pe stomacul gol, are eIecte miraculoase contra durerilor
de cap.
Ascultati impulsurile organismului
Omul modern tinde sa se lupte si atunci cand nu este cazul cu impulsurile naturale ale
organismului. O crestere sau o scadere a apetitului, tendinta de a transpira mai abundent ori chiar
senzatia de voma nu sunt intotdeauna lucruri atat de rele, pe cat ar putea parea, chiar daca ies din
canoanele cu care ne-am obisnuit. Odinioara, aceste lucruri erau intelese si acceptate ca atare in
medicina traditionala, dar acum tindem sa nesocotim aceste eIorturi ale propriului nostru
organism de a iesi din impas si intram in panica. Solutia nu este sa ne repezim imediat la
dulapiorul cu medicamente calmante, ci sa ne ajutam, pur si simplu, corpul sa-si Iaca treaba.
Senzatia de voma - aproape toti cei care se conIrunta cu dureri de cap insotite de senzatie de
greata ar putea scapa de necaz dand, pur si simplu, aIara rautatea dinauntru (in termenii
medicinii stravechi) sau - altIel spus - vomand. De la primele simptome, preparati-va o inIuzie de
sunatoare din doua lingurite de planta la o jumatate de litru de apa. Beti acest ceai dintr-o data si
aproape imediat va aparea reIlexul vomitiv. Dati curs acestui reIlex. Nu este prea placut, dar
astIel veti putea elimina surplusurile de bila, de sucuri gastrice ori chiar de hrana nedigerata, care
declanseaza adesea stari de rau general, insotite de violente dureri de cap.
Transpiratia, desi neplacuta, mai ales pentru Iemei, este uneori Ioarte necesara. Faceti din timp o
sedinta de transpirat, band mai multe seri la rand ceaiuri Iierbinti de rozmarin ori de Iloare de
soc (din experienta, va spun sa recurgeti la primul, pentru ca este mult mai gustos), imbracati in
haine calduroase de bumbac. Dupa trei-patru cani de ceai si o ora de transpirat, Iaceti un dus
caldut scurt si schimbati-va imbracamintea. Va veti simti excelent, iar durerile de cap vor
disparea ca luate cu mana.
Mai mult oxigen
Cand va ridicati de pe scaun, vedeti negru inaintea ochilor? Aveti dureri de cap insotite de
ameteala? Simtiti o apasare dureroasa in zona ceIei si a tamplelor? Daca da, este bine sa stiti ca
toate acestea se datoreaza unei suIocari lente, dar sigure a organismului. Lipsa de oxigen este una
dintre marile probleme ale omului modern. Vinovati de ea sunt traiul sedentar, aerul poluat pe
care suntem obligati sa-l inspiram, stresul care ne Iace sa contractam muschii abdominali si sa
blocam dilatarea normala a lobilor inIeriori ai plamanilor, iar lista ar putea continua. Demn de
retinut este insa Iaptul ca o oxigenare intensa a organismului, Iacuta si numai cateva zeci de
minute pe zi, poate avea rezultate beneIice spectaculoase. Acum, la debutul primaverii, simtim
nevoia mai mult ca oricand sa respiram parca nu doar cu plamanii, ci cu intreaga Iiinta. Sa dam
curs acestei porniri Iiresti:
- dimineata sau seara, cand avem macar 20 de minute de liniste, deschidem larg geamul si ne
plasam pe un scaun cat mai comod
- indreptam coloana vertebrala, ne relaxam abdomenul, toracele, zona ceIei si a gatului, simtind
in acelasi timp cum se linistesc gandurile
- plasam o mana in dreptul abdomenului si una in dreptul toracelui si incepem sa respiram de
voie, insa Ioarte atenti
- la inspiratie, urmarim traseul aerului din Iosele nazale pana in plamani, cautand sa devenim cat
mai constienti de dilatarea si umplerea cu aer a acestora. Vom retine aerul cateva secunde, Iara sa
Iortam, dupa care vom expira cat mai lent, pe gura
- respiratia trebuie sa Iie cat mai tacuta (nu trebuie sa Iie suieratoare) si spontana, marindu-i
amplitudinea prin relaxarea cat mai proIunda a muschilor abdominali si ai toracelui (nu prin
bombarea Iortata a abdomenului)
- dupa 10-20 de respiratii, Iacem o pauza de cateva minute, putand relua procedeul dupa aceea.
Cele doua mari secrete ale tuturor exercitiilor de respiratie sunt atentia si rabdarea. Capacitatea
plamanilor se va mari considerabil, la Iel ca si amplitudinea respiratiei, daca vom Iace acest
exercitiu zilnic, pastrand mereu atentia concentrata asupra procesului respirator. Cu Iiecare
inspiratie trebuie sa simtim cum devenim mai calmi, mai relaxati si mai lucizi, in timp ce la
expiratie vom simti eliminarea stresului si a tensiunii. Cautand sa Iim doar atenti la acest proces,
Iara sa intervenim Iortat, vom observa cum incepem sa inspiram tot mai mult aer, respiratiile
devenind tot mai rare si mai calme. Acest exercitiu elimina nu doar durerile de cap, ci si stresul si
toate neplacerile legate de el, de la angoase, la dezordinile digestive sau la problemele endocrine.
In plus, aerul de primavara are o savoare deosebita, asa incat Iara indoiala ca Iiecare respiratie
constienta va Ii o placere si ne va Iace sa simtim ca, intr-adevar, anotimpul renasterii a sosit si
pentru noi.
Doua metode de relaxare cu uleiuri aromate de plante
1. Uleiurile volatile naturale difuzate in incapere
Anumite uleiuri volatile (numite si esentiale sau eterice) actioneaza, atunci cand sunt inspirate,
extrem de rapid asupra sistemului nervos, producand aproape imediat eIecte beneIice de relaxare.
DiIuzarea uleiurilor in lipsa unei lampi de aromoterapie sau a unui pulverizator electric se poate
Iace Ioarte usor cu o improvizatie: intr-o IarIurie intinsa (plasata in incapere cat mai aproape de
locul in care doriti sa va relaxati) se pune apa de un deget si apoi se adauga 50 de picaturi de ulei
volatil, lasandu-se ca uleiul sa se evapore de la sine, gradat, inmiresmand camera. Daca vrem ca
aromatizarea sa Iie mai puternica, punem un vas cu apa si ulei volatil pe Ioc - aroma se va
raspandi in cateva minute in intreaga incapere. EIectele relaxante ale aromelor naturale sunt
aproape instantanee. Fiecare esenta are eIecte speciIice, care-i dau personalitate:
- uleiul de menta este indicat mai ales in zilele Ioarte calduroase, deoarece da senzatia de racoare
si
prospetime. De asemenea, este recomandat spiritelor mai incinse, deoarece este asemenea unui
dus racoros, diminuand iritabilitatea, nervozitatea.
- uleiul volatil de busuioc este indicat mai ales persoanelor Ioarte obosite sau astenice, deoarece
combina intr-un mod nemaiintalnit eIectul de relaxare cu cel de revitalizare si chiar cu cel de
stimulare.
- uleiul esential obtinut din coaja de lamaie este preIerat in mod special de persoanele care suIera
de pe urma traiului sedentar, intre patru pereti, deoarece are o aroma care conIera prospetime,
limpezime si claritate, creand o stare de destindere asociata cu buna dispozitie.
- uleiul aromat obtinut din coaja de portocala produce o stare de multumire, de intimitate si
cheama somnul.
- lavanda netezeste tensiunile psihice, Iavorizeaza trecerea gradata spre starea de somn. Este
preIerata mai ales de catre Iemei, deoarece are o aroma Ioarte raIinata, diaIana.
- uleiul de trandaIir, Iolosit in doze mici (20 de picaturi), conIera o stare placuta de conIort,
inlatura tensiunea psihica si musculara, creeaza o predispozitie spre reverie. Este probabil cea
mai raIinata aroma cu eIect relaxant.
- uleiul de brad, la Iel ca si cel de pin, transmite vigoare, conIera un sentiment de siguranta si
stabilitate. Este recomandat mai ales persoanelor care se simt slabite, Iara vlaga.
Toate aceste uleiuri sunt produse la noi in tara si le gasiti la PlaIar sau in magazinele cu proIil
naturist.
2. Masajul de relaxare
Cel mai simplu masaj se Iace printr-o usoara miscare de mangaiere, cu toata palma sau, cand
masajul se Iace pe portiuni mai inguste, doar cu varIul degetelor. Dozand bine atingerea, ca sa nu
produceti durere, puteti Iace si usoare Irictionari, apasand Ierm, dar bland pielea cu degetul mare
si masand in proIunzime. Degetul nu va Ireca superIicial pielea, ci o va mobiliza si va actiona
adanc asupra Iibrelor musculare. Zonele cele mai potrivite pentru masajul de relaxare sunt:
- ceaIa - este "sediul" tensiunilor psihice, mai ales al nelinistilor, temerilor si anxietatii, care se
vor risipi ca prin Iarmec sub atingerile Ierme si blande. Se va porni masajul de deasupra
omoplatilor si se va continua pana spre zona cervicala, masand usor si baza craniului, pana spre
zona de insertie a urechii.
- mainile - masajul palmelor Iacut Ierm, dar cu atentie, sa nu produca dureri sau jena,
indeparteaza mai ales tensiunile generate de neimplinirile aIective, de singuratate, de micile sau
mai marile conIlicte cu cei apropiati.
- masajul in talpa (care este el singur o adevarata terapie cu zeci de subtilitati) - are ca eIect
global o stare de revigorare. Este un masaj care Iace sa dispara ca prin Iermec oboseala, starea de
contractura generata de munca excesiva, o parte din tensiunea musculara de la nivelul picioarelor
si de la nivelul bazinului.
- masajul plexului cardiac - Iavorizeaza dilatarea aIectiva, inlatura starile de inhibitie, de
timiditate.
- masajul umerilor si al musculaturii spinale - induce, mai ales daca este Iacut lent si cu blandete,
o stare de relaxare Ioarte ampla, vecina cu somnul.
Pentru ca masajul sa Iie eIicient, trebuie Iacut minimum 10 minute, actionand pe o singura zona
(pe palme, de exemplu), dar variind miscarile, mai ales ca intensitate, ca sa nu devina monoton,
mecanic. Cu ajutorul sau se obtin eIecte proIunde si durabile.
Cand soarele si brusturii fac minuni
- Filtrul clorofilian aplicat la tratarea unor boli -
Inepuizabilele resurse de sanatate ale naturii continua sa ne Iie dezvaluite prin scrisorile
cititorilor nostri. Surprinzatoare, adesea, prin ineditul lor, ele sunt garantate prin zeci de cazuri de
vindecari. Putin cunoscuta si practicata, terapia invelirii in Irunze si a expunerii ulterioare la
soare coboara in timpuri stravechi, Iiind regasita in satele noastre de munte, dar si in practicile
calugarilor tibetani. Activat de caldura si lumina solara, Iiltrul de cloroIila este un veritabil
medicament.
Descrierea tratamentului
In lunile iunie, iulie, august si inceputul lui septembrie, in zilele insorite, intre orele 13.00-15.00,
vreme de 20-30 de minute se acopera pielea intregului corp cu Irunze mari de brusture. In timpul
expunerii, razele solare, Iiltrate de cloroIila, strabat epiderma si patrund pana in vasele de sange,
de unde sunt reIlectate inapoi. In acest proces, toxinele existente pe circuitele sangelui sunt
eliminate la supraIata pielii o data cu transpiratia. La acest veritabil act terapeutic participa intreg
organismul, care elimina o sudatie toxica de circa 300-400 de miligrame, in timp de 30 de
minute.
Expunerea corpului se Iace in pozitie orizontala, cu partea dreapta orientata in jos (intorsi pe o
parte). Se recomanda ca sedinta de expunere sa se Iaca la inceput la intervale de o zi, timp de 8-
10 zile, iar apoi zi de zi, pana la ameliorarea si vindecarea bolii.
Sa avem in vedere necesitatea ca deshidratarea sa nu Iie excesiva, pentru a nu se elimina prea
multe saruri de potasiu, natriu, calciu si magneziu din organism.
In timpul sedintelor, capul trebuie acoperit cu o palarie cu boruri largi sau cu o umbrela, pentru a
se evita insolatia.
Sa nu va nelinisteasca situatia in care dupa un interval de timp de la practicarea acestui tratament
vor aparea simptomele de eliminare pe cale bucala a unei compozitii cu aspect purulent si cu
miros respingator. Aceasta demonstreaza cresterea potentialului organismului de a elimina
toxinele ce dospeau in anumite organe interne.
Dupa cele 30 de minute de expunere la soare sub Iiltru cloroIilian, se Iace un dus cald, in timpul
caruia se maseaza usor mai intai talpile si mainile, apoi intregul corp.
Ce boli pot Ii tratate - toate Iormele de reumatism, aIectiuni ale stomacului, plamanilor,
intestinului, Iicatului si ale cailor urinare.
Regimul alimentar indicat in perioada terapiei cu Iiltru cloroIilian este urmatorul: grau si alte
cereale incoltite, paine graham, de secara sau de tarate, lapte si produse lactate, oua, miere,
legume, Iructe, polen, propolis. Sunt interzise: carnea, Iumatul, alcoolul, caIeaua si
condimentele, bauturile acidulate sau care contin coIeina si coloranti sintetici.
Alte recomandari: evitati stresul, discutiile agresive, starile emotive. Cultivati-va credinta in
Dumnezeu si convingerea ca veti Ii sanatosi. Pentru a avea un somn cat mai reconIortant, dormiti
pe partea dreapta, cu capul orientat spre nord. Impuneti-va sa stati cat mai putin in apropierea
aparatelor electronice aIlate in Iunctiune (televizor, mobil, radio etc.). Organismul nostru este o
antena de absorbtie a undelor electromagnetice, care pun in alarma sistemul nervos vegetativ.
Fie ca randurile din prezenta scrisoare, izvorate din speranta in Iortele tamaduitoare ale naturii,
sa Iie spre binele si bucuria celor aIlati sub calvarul unor boli.
Retete impotriva oboselii, a frigiditatii si impotentei
TELINA SI PATRUNJELUL DE CAMP
Intrucat numerosi cititori ai revistei solicita tratamente de vindecare a unor aIectiuni sexuale
provocate de oboseala si stres, va propun cateva retete care s-au dovedit deosebit de eIiciente in
practica bogata si indelungata a cabinetului "Natura" din Arad.
Recomandari generale: se bea zilnic, pe o perioada de 2-4 saptamani, dimineata si seara, cu cel
putin 15 minute inainte de masa, cate o cana de 250 ml ceai din Ilori de morcov de camp.
Concomitent, se consuma si macerat din radacini de telina si seminte de ovaz.
Modul de preparare a retetelor:
- ceaiul de Ilori de morcov de camp: se inIuzeaza seara doua lingurite cu varI de Ilori tocate sau
netocate de morcov de camp cu 0,5 litri apa Iierbinte (inainte sa dea in clocot). Jumatate din
aceasta cantitate de ceai se consuma seara, iar cealalta cantitate de ceai se bea dimineata. Este
bine ca ceaiul sa Iie cald si neindulcit sau usor indulcit, dar numai cu miere de albine.
- maceratul din radacini de telina si seminte de ovaz: se curata radacinile de telina (cantitatea lor
trebuie sa ocupe o treime dintr-un borcan), se spala cu apa rece, se taie in Ielii mici, apoi se dau
prin masina de tocat carne si se introduc intr-un borcan. In alt borcan, de aceeasi capacitate, se
pun seminte de ovaz nedecorticate (si cantitatea lor trebuie sa ocupe o treime din vas), iar peste
ele se pune apa rece pana se umple borcanul. Se amesteca cu o lingura de lemn. (Semintele de
ovaz se dau prin masina de macinat caIea, dar prin rotirea rotorului numai de doua-trei ori, ca sa
nu se transIorme in Iaina.) Atat radacinile de telina, cat si semintele de ovaz se lasa la macerat Iix
24 de ore, dupa care Iiecare macerat se strecoara separat (prin carpa de tiIon), apoi se amesteca
in parti egale. Amestecul trebuie consumat in rastimpul a doua zile, dupa care se prepara cantitati
noi. Se consuma 1-1,5 litri de macerat pe zi.
Recomandari: e bine ca acest tratament sa se repete de mai multe ori in decursul unui an, cu
pauze de 1-2 luni. Tratamentul cu radacini de telina si seminte de ovaz da rezultate deosebite si
in urmatoarele aIectiuni: surmenaj, digestie deIicitara, inapetenta, insuIicienta suprarenala, colici
renale, reumatism, guta, litiaza renala si vezicala, aIectiuni pulmonare, hepatice, splenice,
demineralizare, diabet, obezitate, insomnie, sterilitate, insuIicienta tiroidiana, astenie Iizica si
nervoasa, diIerite Iorme de cancer, circulatia proasta a sangelui, detoxiIiere, regenerare sangvina,
gripe, raceli, bronsite, eliminarea gazelor intestinale, drenarea bilei, hipertensiune, normalizarea
ciclului menstrual, eliminarea viermilor intestinali, hidropizie, retentie urinara, ulcer gastric,
aIectiuni cardiace.
PROGRAMUL DE VARA
Fructe negre de padure (II)
COACAZELE, AFINELE SI MURELE
- Bucurati-va de darurile mirifice ale naturii. Delicii alimentare, coacazele, afinele si murele
au si puterea de-a vindeca -
COACAZELE NEGRE
Mai cernite si mai uratele in comparatie cu Iragii si zmeura, lipsite de aroma si straluciri rubinii,
coacazele negre sunt o veritabila Cenusareasa a naturii. Abia la sIarsitul povestii, cand printul le
asaza in picior pantoIiorul, arata ce comori se ascund sub inIatisarea lor reculeasa. Putine alte
alcatuiri ale Iirii au atata Iorta de-a vindeca. Coacazele negre contin un numar impresionant de
minerale si vitamine, intre care vitamina C intr-o Iorma care se dovedeste a Ii cea mai stabila
dintre toate Iructele, rezistand la caldura si oxidare. In plus, este singurul Iruct de padure care
contine ulei volatil intr-o proportie destul de mare, un ulei cu miros mai putin placut, dar cu
eIecte cu totul deosebite. Coacazele negre, Iolosite mai ales ca pulbere, revitalizeaza rapid
organismul, ajuta la reechilibrarea metabolismului, normalizeaza activitatea nervoasa, maresc
acuitatea vizuala, elimina anemia, Iavorizeaza procesele de crestere si reIacere, maresc
imunitatea naturala a organismului. Dintre cele peste 50 de boli si tulburari tratate cu ajutorul lor
mentionam:
Anemie - sucul, la Iel ca si pulberea de coacaze negre uscate, stimuleaza Iormarea hematiilor si
compenseaza deIicitul de Iier. Se bea zilnic o cana de suc pe stomacul gol sau se ia o lingurita de
pulbere de trei ori pe zi. O cura dureaza 2-3 saptamani.
Oboseala vizuala, miopie progresiva - coacazele negre, Iructele si Irunzele, cresc acuitatea
vizuala
(inclusiv cea nocturna), Iavorizeaza corectarea anumitor deIiciente ale vederii. Se Iac cure
indelungate (3-6 luni) cu pulbere sau cu macerat de coacaze negre.
Cresterea la copii - coacazele negre crude, la Iel ca si sucul, stimuleaza Iormarea tesuturilor, a
oaselor mai ales. Se consuma zilnic 100-200 g de coacaze negre sau se bea un pahar de suc. In
aIara sezonului, se ia inainte de Iiecare masa jumatate de lingurita de pulbere de coacaze negre.
Sensibilitate la inIectii (respiratorii, intestinale, renale) - se consuma zilnic 100 g de Iragi si 100
g de coacaze negre. In aIara sezonului se ia o jumatate de lingurita de pulbere de coacaze negre
si o jumatate de lingurita de pulbere de macese pe zi.
Articulatii umIlate, dureroase - sucul si ceaiul de coacaze negre (obtinut cu apa calduta din Iructe
si Irunze) are eIecte antiinIlamatoare si depurative ideale, Iiind in mod deosebit indicat in cure de
21 de zile pentru reumatici.
Reumatism cronic degenerativ - se recomanda cura cu suc (500-750 ml pe zi) sau, in aIara
sezonului, un pahar de macerat dimineata si doua cani de ceai Iierbinte (obtinut din Iructe si
Irunze) spre seara.
Ateroscleroza, arterita, trombagenita obliteranta, hipertensiune - in toate aceste cazuri se
recomanda o cura de Iructe - 500 g pe zi, vreme de doua saptamani.
Litiaza renala (cu urati) - in Iiecare zi se bea de dimineata o cana de suc proaspat, iar seara o
cana de ceai Iierbinte de Iructe si Irunze. In a zecea zi de cura se bea un litru din ceaiul obtinut
dintr-o lingura de Irunze de mesteacan, o lingura de boabe de ienupar si o lingura de Irunze de
coacaz negru, la un litru de apa clocotita.
Alcoolism - doua linguri de Iructe uscate si o lingurita de seminte de patrunjel se Iierb la Ioc
domol in trei sIerturi de litru de apa, vreme de 15 minute, dupa care se lasa sa se raceasca. Se bea
tot acest preparat o data, pe stomacul gol cura dureaza 6 luni. Pot aparea reactii puternice de
voma, diaree, ca semn al dezintoxicarii organismului. Daca cura nu este intrerupta cateva
saptamani si nu este consumat alcool, dependenta dispare relativ repede si apare chiar o anumita
intoleranta la alcool.
Tulburari speciIice debutului menopauzei - pulberea de Iructe uscate, la Iel ca si ceaiul Iierbinte,
are eIecte usor sedative, opreste hemoragiile, normalizeaza activitatea endocrina. Se beau una-
doua cani de ceai pe zi sau se iau trei lingurite de pulbere pe stomacul gol.
AFINELE
Cu Iructul lor ca niste margele negre, brumate, aIinele inglobeaza in ele toata energia solara
captata pe platourile muntoase pe care cresc. Sunt Iructe speciIice marilor inaltimi, Iacute
special, parca, pentru a completa hrana destul de saraca a oamenilor de munte. O portie de aIine
valoreaza cat 3-4 casete cu vitamine, cu speciIicatia ca vitaminele A, E, F, PP si B (B1 si B2)
continute de aIine sunt mult mai usor de asimilat, deoarece sunt in Iormula naturala. Cat despre
actiunile terapeutice, lista impresioneaza nu atat prin marime, cat prin eIectul neobisnuit al
acestor alimente-medicament sau, mai bine zis, medicamente-aliment care sunt aIinele.
Fructul proaspat de aIin, dar mai ales cel uscat, ajuta la regenerarea vaselor de sange, la
normalizarea glicemiei si la regenerarea purpurei retinei, creste sensibilitatea Iotoreceptorilor de
la nivelul ochiului, neutralizeaza inIectiile din intestin, dilata usor vasele coronare, protejeaza
organismul contra radioactivitatii. Mirtilina, o substanta continuta de Iructe si Irunze, penetreaza
celula bacteriei si ii slabeste vitalitatea, iar administrata intern, scade glicemia. Pigmentii care
dau nuanta albastruie Iructului protejeaza corpul impotriva radioactivitatii si regleaza anumite
procese imunitare. Din lista de aIectiuni in care se Iolosesc cu succes Iructele de aIin am selectat
cateva:
Ateroscleroza cerebrala, tulburari de circulatie enceIalica - se consuma in Iiecare zi 200-300 g de
Iructe proaspete, inainte de Iiecare masa. In aIara sezonului se consuma o lingurita de pulbere de
aIine uscate de trei ori pe zi.
Diaree, enterocolita de Iermentatie - pulberea de aIine uscate este un leac care actioneaza Iara
gres in aceste aIectiuni. In cazurile acute se ia o lingurita rasa din doua in doua ore. Suplimentar,
se poate bea un ceai cald din Iructe si Irunze pentru rehidratare.
Enterocolite de putreIactie - se Iace o cura de aIine proaspete - 300-500 g zilnic - repartizate in
trei portii egale. Prima portie se ia dimineata pe stomacul gol, iar restul inainte de mesele
principale.
Oxiuroza - se Iace un macerat dintr-o lingura de Iructe zdrobite la 400 ml apa rece in aIara
sezonului, se pune pulbere de Iructe in apa si se lasa la temperatura camerei, vreme de 8 ore se
bea in trei reprize, in decursul unei zile.
Diabet, maladii vasculare ale diabeticilor - se pun la inmuiat de seara pana dimineata doua
linguri de Irunze maruntite in jumatate de litru de apa. Dimineata se strecoara, se pune licoarea
obtinuta deoparte, iar Irunzele se oparesc cu o cana de apa clocotita si se lasa sa se raceasca 20
de minute. Se combina cele doua extracte si se bea acest amestec, pe parcursul unei zile, pe
stomacul gol. Tratamentul se tine 40 de zile, apoi se Iace pauza 14 zile, dupa care se repeta.
InIectii urinare - se Iolosesc Iructele uscate si macinate, se ia cate un varI de cutit din doua in
doua ore. Se poate Iace si o tinctura dintr-o cana de aIine zdrobite si Irunze de aIin taiate marunt,
peste care se toarna patru cani de alcool diluat (50) sau rachiu. Se lasa la macerat 10-14 zile,
timp in care sticla se scutura de doua-trei ori pe zi. Se strecoara in sticle inchise la culoare. Se
consuma circa doua-trei linguri pe zi.
Arterite ale membrelor inIerioare, sechele dupa inIarct, coronarite - se bea macerat de Iructe
uscate (o lingurita de pulbere la un pahar de apa) in cure de sase luni, doua-trei pahare pe zi.
Tulburari speciIice varstei a treia - o serie intreaga de probleme, cum ar Ii tulburarile vasculare,
tulburarile de vedere (presbitia) si senilitatea se atenueaza daca se bea zilnic jumatate de litru din
preparatul obtinut prin combinarea unei cani de macerat la rece de aIine cu o cana de decoct de
aIine. Maceratul se obtine la Iel ca in reteta anterioara, in timp ce decoctul se obtine astIel: o
lingura de Iructe zdrobite se Iierb 2-3 minute intr-o cana de apa, se lasa la racit, dupa care se
combina cu maceratul.
Candidoza bucala si digestiva - jumatate de kilogram de aIine proaspete consumate zilnic, vreme
de o saptamana, elimina aceasta aIectiune, care de altIel este destul de reIractara la tratamentele
clasice.
Tulburari produse de Iolosirea antibioticelor - sechelele abuzului de antibiotice (tulburari de
imunitate, inIectii cu ciuperci parazite, tulburari digestive, hormonale s.a.) sunt atenuate si,
gradat, eliminate, daca se consuma doua saptamani la rand cate 300 g de aIine crude. Pe timpul
iernii se Iac cure indelungate cu aIine, de-a lungul carora se beau una-doua cani de macerat de
aIine uscate zilnic.
Faringite, stomatite, aIte - se Iace o inIuzie din doua lingurite de aIine uscate zdrobite, peste care
se toarna 200 ml apa clocotita se inIuzeaza 20-30 minute. Se Iace gargara de mai multe ori pe zi,
din care una inainte de culcare.
Micoze, eczeme, rani sangerande - se Iierbe o lingurita de Iructe uscate intr-un pahar de apa,
vreme de 5 minute, la Ioc domol se Iiltreaza, dupa care cu solutia obtinuta se Iac lotionari cu un
tampon de vata Iructele ramase dupa Iiltrare se aplica pe locul aIectat sub Iorma de cataplasme,
Iolosindu-se un pansament steril.
IMPORTANT
Din aIine se obtine la Cluj-Napoca medicamentul original romanesc ERIDIAROM, cu rezultate
terapeutice spectaculoase in toate aIectiunile prezentate mai sus. Acest produs este usor de
administrat si inlocuieste Ioarte bine aIinele uscate.
MURELE
Forma Iructelor si a Irunzelor, micii spini de pe tulpina recomanda murele ca Iiind un Iel de
verisor primar, ceva mai salbatic, al zmeurei. De altIel, murele au in linii mari aceleasi
proprietati terapeutice ca si zmeura. Cele mai importante virtuti tamaduitoare le au Irunzele de
mur, care sunt dezinIectante, cicatrizante, reglatoare hormonale si antihemoragice redutabile.
Fructele sunt depurative, racoritoare, usor astringente, laxative in stare proaspata si antidiareice
in stare uscata in medicina populara, Iructele erau Irecvent Iolosite pentru a trata raguseala si
bolile de gat, in general. Iata un mic indrumar terapeutic pentru mure:
Constipatie - cu 15 minute inainte de Iiecare masa se mananca 3-4 pumni de mure proaspete,
dupa care se iau 1-2 lingurite de miere.
Dureri de gat, raguseala - jumatate de pahar de mure proaspete se combina cu un pahar si
jumatate de miere lichida si se amesteca bine, dupa care se lasa sa se intrepatrunda intr-un borcan
inchis, vreme de 40 de zile. Se consuma ca atare sau Iiltrat, patru-sase lingurite pe zi.
Ciclu menstrual prelungit ori cu sangerari abundente - se ia o lingurita de Iructe uscate si una de
Irunze, se oparesc cu o cana de apa Iierbinte si se lasa la inIuzat vreme de 20 de minute. Se bea
acest ceai ceva mai Iierbinte, indulcit cu miere, trei-patru cani pe zi.
InIectii urinare - o lingura de Irunze de mur, una de Irunze de aIin si o lingurita de Iructe de aIin
se
pun la inmuiat de seara pana dimineata in jumatate de litru de apa. Dimineata se strecoara, iar
plantele care raman se oparesc cu jumatate de litru de apa Iierbinte, dupa care se asteapta sa se
raceasca. La sIarsit, se combina cele doua licori, obtinandu-se aproximativ un litru de ceai, din
care se bea cate o jumatate de cana din ora in ora.
Diaree - se ia din doua in doua ore o jumatate de lingurita de Irunze uscate si, eventual, un varI
de cutit de mure uscate.
Leucoree - o lingura de Irunze de mur se oparesc cu jumatate de cana de apa, dupa care se lasa la
racit. Se Iac spalaturi cu irigatorul, de doua ori pe zi, vreme de o saptamana, dupa care se Iace o
pauza de cinci zile. La nevoie, tratamentul se reia pentru a reduce inIlamatia, in ceai se adauga si
jumatate de lingurita de Ilori de musetel.
Hemoroizi, Iisuri anale - cinci linguri de Irunze se oparesc cu doi litri de apa clocotita, se lasa la
racit, dupa care se Iiltreaza. Se Iace o baie de sezut cu acest extract vreme de 10 minute, dupa
care se strecoara printr-un tiIon, Irunzele ramase Iolosindu-se pentru o cataplasma ce se tine o
ora pe anus.
PLANTELE VERII
NAPRAZNICUL
- O noua vedeta din farmacia naturii, in lupta cu cancerul si cu alte boli -
Mergand prin padurile umbroase de Iag, de molid ori de brad, vezi ici-colo la marginea potecii
palcuri de Ilori roz-liliachii, cu Iructe ca niste ciocuri de berze, cu tulpini moi, de un verde inchis
cu nuante rosiatice. Napraznicul (Geranium robertianum), caci despre el este vorba, nu este o
planta prea spectaculoasa, poate doar in aIara numelui si al mirosului, destul de asemanator cu
cel al transpiratiei unei Iiare, parand multora respingator. Marturisesc ca veri la randul am trecut
pe langa ea Iara sa-i acord o atentie prea mare, Iara sa banuiesc ce putere vindecatoare sta
ascunsa in ea. Aceasta planta pare, insa, sa devina o adevarata vedeta in lumea medicinii, in
ultimii ani aIirmandu-se si pe plan international in Canada, Germania, Statele Unite, a devenit
deja una din plantele de capatai in tratamentul cancerului. Nu va trece mult timp si, probabil,
vom vedea un medicament cu nume sonor - Geraniol, de exemplu - asa cum si din alte plante de
la noi au Iost extrase medicamente devenite celebre peste hotare. Iar cel mai bun exemplu este
tisa (Taxus bacata), din care isi Iaceau candva arcuri razesii lui SteIan cel Mare, si din a carei
seva este extras acum in Statele Unite cel mai modern si mai eIicient medicament in tratamentul
cancerului: Taxol. Un tratament cu Taxol contra cancerului mamar sau ovarian costa... 3-4
milioane de lei pe luna, pentru un singur pacient, iar in ultimii trei ani a Iost cel mai bine vandut
medicament de acest tip de pe piata mondiala.
Culegerea plantei
Napraznicul se culege de la inceputul verii si pana tarziu, inspre toamna, lunile septembrie -
octombrie. Se iau tulpinile inIlorite cu tot cu Irunze, dar Iara radacini, asa incat planta sa se poata
regenera dupa culegere. Tulpinile sunt Ioarte moi si se rup cu multa usurinta, asa incat nu este
nevoie de cutit la cules. Planta se poate Iolosi proaspata (din Irunze si tulpini se extrage sucul)
sau, mai Irecvent, uscata. Uscarea se Iace in strat subtire, in poduri umbroase si Ioarte bine
aerisite. O data pe zi, planta trebuie intoarsa, mai ales daca locul de uscare nu este prea bine
aerisit. Termenul de valabilitate al plantei uscate este de maximum doi ani.
Cateva retete
In medicina populara romaneasca exista nenumarate leacuri pe baza de napraznic, planta
renumita in zonele de munte, mai ales pentru puterea sa revigoranta, atat pentru Iemei, cat si
pentru barbati. In Vrancea, barbatii Iara putere erau imbracati mai multe zile la randul cu camasi
muiate in Iiertura de napraznic in Bistrita, sucul proaspat de napraznic era combinat cu lapte (de
capra, mai ales) si era baut de Iemeile sterpe si de barbatii Iara vigoare in Neamt, din napraznic
era Iacut un decoct baut de Iemeile cu ciclu prelungit, lipsite de vlaga ori care raceau usor la
rinichi. In manastirile din Moldova, napraznicul era Iolosit mai ales ca ceai pentru bolile
intestinelor, pentru bolile organelor genitale si contra cancerului uterin. In unele zone de munte,
cu decoct concentrat de napraznic aplicat extern se vindeca herpesul, in timp ce sucul era Iolosit
pentru intremarea tuberculosilor. Sucul si Iiertura se mai bea in credinta ca opreste orice scurgere
de sange si alunga orice Iel de junghi.
Iata, pe scurt, cateva modalitati de preparare a napraznicului, preluate din medicina populara si
actualizate:
Sucul
O mana de Irunze si tulpini proaspat culese se pun intr-un mojar si se piseaza bine pana devin ca
o pasta. Apoi se Iiltreaza printr-un tiIon, iar sucul rezultat se combina imediat cu lapte sau se
consuma ca atare. O metoda mai moderna Ioloseste mixerul de bucatarie cu care se maruntesc
Iin, Irunzele muiate in putina apa, dupa care stoarcerea se Iace mai usor.
Se administreaza 6 linguri de suc de napraznic pe zi, de obicei diluat cu tot atata lapte proaspat.
Ceaiul
O mana de Irunze si Ilori uscate, nemacinate, se pun cu o cana (250 ml) de apa la muiat de seara
pana dimineata. Dimineata se Iiltreaza licoarea rezultata (care nu este altceva decat un macerat),
iar planta ramasa se opareste cu inca o cana de apa. Dupa ce se lasa sa se raceasca vreme de
jumatate de ora la temperatura camerei, aceasta inIuzie se Iiltreaza. La sIarsit se combina
maceratul cu inIuzia racita.
Se beau 3-4 cani din acest ceai pe zi, pe stomacul gol. Ceaiul se bea inghititura cu inghititura
(unii terapeuti recomanda sa se bea cu lingura).
ATENTIE! Pentru ceaiul de napraznic nu se Ioloseste apa de la robinet, ci doar apa plata sau,
mai bine, apa de izvor care nu trebuie sa Iie mai veche de 48 de ore.
Pulberea
Planta uscata se marunteste bine intr-un mojar sau cu o rasnita electrica, dupa care se Iace o
cernere cu sita pentru Iaina alba. Se ia o lingurita rasa de planta de 4 ori pe zi, pe stomacul gol.
Inainte de a inghiti cu putina apa planta, o vom tine timp de cateva minute sub limba. De obicei,
napraznicul nu se Ioloseste sub Iorma de pulbere singur, ci in combinatie cu alte plante, pe care
le vom indica mai jos.
Boli vindecate cu napraznic
Cancerul. Fara indoiala ca napraznicul si-a castigat celebritatea datorita cazurilor spectaculoase
de vindecare a cancerului. Cel mai receptiv la tratamentul cu napraznic este cancerul genital, dar
pe lista cazurilor vindecate se aIla si cancerul pulmonar cu metastaze, cancerul mamar, cancerul
de prostata, cancerul la intestin si cancerul gastric. In toate cazurile vindecate, tratamentul cu
ceai de napraznic a Iost insotit de un regim alimentar sever, cu sucuri si cruditati sau cu cereale
integrale (regimul Oshawa).
Cancer ovarian. Se beau in Iiecare zi, lingura cu lingura, 4 cani de ceai de napraznic. In paralel,
se consuma 200 ml pe zi de suc de sIecla rosie, se mananca numai hrana vegetariana si in cea
mai mare parte netrecuta prin Ioc.
Cancer la san. Se bea aceeasi cantitate de ceai de napraznic si de suc de sIecla rosie ca la
cancerul ovarian, se urmeaza acelasi regim alimentar sever si in plus se mai Iace o aplicatie
externa. In Iiecare zi, se pune pe san vreme de 2-3 ore, o cataplasma cu radacina de tataneasa si
iarba de rostopasca obtinuta astIel: cele doua plante maruntite se amesteca, adaugandu-se apa
calduta, pana se Iormeaza o pasta moale aceasta pasta se aplica invelita in tiIon pe locul aIectat.
Leucemie. La sucul de sIecla rosie se adauga sucul de morcov si mere - in total se beau 500 ml
de
suc pe zi. Se consuma zilnic un litru de ceai de napraznic si inca un litru dintr-un ceai obtinut din
pulberea a patru plante combinate in parti egale: coada-calului, troscot, urzica si sunatoare. Se
prepara la Iel ca cel de napraznic.
Cancer la intestin. Se bea zilnic un litru de ceai de napraznic si un alt ceai obtinut din trei plante
combinate in parti egale: radacina de tataneasa, iarba de salvie, iarba de rachitan (Lythrum
salicaria) - cate o lingura din Iiecare, la care se adauga o lingurita de rostopasca. Ceaiul se
prepara la Iel ca si cel de napraznic se bea un litru pe zi.
Sterilitate la femei si barbati. Povestea adevarata spune ca un terapeut german celebru, RudolI
Breuss, a tratat intr-o luna opt cupluri casatorite de 2-10 ani care nu puteau avea copii. Pacientii
au Iost pusi sa bea ceai de napraznic si cam la un an dupa aceea, toate cele opt Iemei au nascut
prunci Irumosi si sanatosi. Pe langa ceaiul de napraznic preparat dupa metoda de mai sus,
Iemeilor le este recomandat sa mai bea in Iiecare zi si ceai de cretisoara (Alchemilla vulgaris) -
Irunze si Ilori.
Impotenta. Atunci cand aceasta apare din cauze hormonale sau datorita uzurii prea mari a
organismului, ceaiul si mai ales sucul de napraznic - 6 linguri pe zi - combinat cu lapte proaspat
de capra (la nevoie poate Ii si de vaca) poate Iace minuni.
Frigiditate. In popor se spune ca o cana de ceai de napraznic Iacut vartos (concentrat), in care s-
au pus si cateva varIuri de busuioc, are eIecte... napraznice. Totul este sa suportati acest ceai, cu
un miros mai putin delicat.
Hipermenoree (ciclu menstrual abundent), stare de slabiciune in timpul ciclului menstrual. Se
bea ceaiul de napraznic (2-3 cani pe zi) si se iau 3-4 lingurite pe zi de pulbere de salvie (Salvia
oIIicinalis) cu putina apa. EIectele sunt mai puternice daca tratamentul este inceput cu trei zile
inaintea ciclului. Daca ciclul menstrual este neregulat, Iaceti tratamentul acesta vreme de trei
luni.
Cistita, urinare cu sange (hematurie). In ceaiul de napraznic prezentat mai sus se pune si o
lingurita de ghimpe (Xanthium spinosum). Se beau cantitati ceva mai mari de ceai: 1,5-2 litri pe
zi.
Chisturi ovariene, ovare polichistice. Se combina in parti egale pulberile din urmatoarele
plante: napraznic, cretisoara, Irunze de mur, iarba de salvie, seminte si Ilori de urzica, iarba de
rostopasca si rachitan. Se ia o lingurita cu varI din aceasta combinatie de 4 ori pe zi, pe stomacul
gol. Se tine repetat regimul cu cereale integrale (Oshawa), cate 10 zile, cu 5 zile pauza. Se aplica
pe zona ovarelor cataplasme calde cu coada-calului, dupa care se Iace masaj usor.
Iradiere. Ceaiul de napraznic este Ioarte Iolositor pentru a combate imediat eIectele iradierii,
precum si pentru a indeparta anumite sechele. Se bea ceai de napraznic, minimum o jumatate de
litru pe zi. Se consuma, mai ales imediat dupa iradiere, cantitati mari de: ceai negru, ulei de
catina si catina, aIine si coacaze (uscate sau crude).
Reumatism. Se pare ca ceaiul de napraznic are eIecte similare cu ale Iratelui sau, ciocul cucoarei
(Geranium pratense), ajutand la reducerea inIlamatiei articulatiilor, la calmarea durerii, la
micsorarea sensibilitatii la Iactorii climatici (umiditate, vant, Irig s.a.). Se Iac cure indelungate,
3-6 luni, cu ceai de napraznic - 2-3 cani pe zi.
Diabet. Ceaiul de napraznic si troscot in parti egale, preparat dupa metoda descrisa mai sus, baut
cu un sIert de ora inainte de Iiecare masa, duce la scaderea valorilor glicemiei si in multe cazuri
opreste evolutia bolii, mai ales daca este respectat si regimul alimentar prescris de medic.
Tuberculoza, infectii pulmonare in general. Ceaiul de napraznic este Iolosit mai ales in Iazele
avansate ale bolii, avand rolul de a intari organismul, de a stopa hemoragia si chiar de a inhiba
dezvoltarea microorganismelor patogene. Se Ioloseste ceaiul in cure de 2-3 saptamani in care se
beau 3-4 cani pe zi vara se bea sucul combinat in parti egale cu lapte de capra.
Herpes, herpes genital. Se Iac spalaturi locale cu un decoct concentrat de napraznic. Se prepara
ca si ceaiul dat mai sus, dar din 4 linguri de pulbere de napraznic, care nu se oparesc cu apa, ci se
Iierb 5 minute.
Epistaxis (hemoragii nazale). Intr-o cana de decoct de concentrat de napraznic se pune o
lingurita de sare si se amesteca bine. Din aceasta solutie se pune putin cate putin in nas cu
ajutorul unei pipete sau al unui tampon de vata.
Florile lui Ciresar
Paducelul, Macesul, Narcisa alba
"SIanta Vara", cum zic poetii, a revenit printre noi. Cerul s-a Iacut "ca oglinda", soarele isi
revarsa spre noi "belsugul de raze", iar ciocarliile "canta in cor". Din cati visatori au stat cu ochii
pierduti in zare, nici unul nu s-a gandit, totusi, sa cante pe lira si virtutile ascunse in Irumuseti.
Sanatatea de pilda, care se leagana la Iel ca albinele, pe petale de Ilori. Cate Ilori la subsuoara lui
Ciresar, tot atatea elixire pentru trupul nostru dornic de bine, ca suIletul de Irumos. O simpla
preumblare la margine de oras sau pe sub zariste de padure, si saculetul cu Ilori de leac,
recomandate in paginile revistei, se umple. Ne-am bucurat Ioarte tare saptamana trecuta, cand pe
o pajiste de pe marginea unei sosele am intalnit un grup numeros de persoane care culegeau
plante medicinale, in mana cu... revista "Formula AS". Nimic nu ne bucura mai mult decat
utilitatea mesajului nostru. Drept urmare, pregatiti-va desagutele pentru plante si luati-o pe
urmele noastre, la vanatoare de Ilori. Astazi, vom cutreiera pe la margine de paduri.
FLORILE DE PADUCEL
La vremea aceasta, arbustul spinos si uscativ, cunoscut sub numele de paducel sau gherghinar s-a
transIormat din cenusareasa in zana, acoperindu-se ca o mireasa gatita, cu voaluri albe, de Ilori.
Maruntele si parIumate, Ilorile de paducel sunt un elixir de viata lunga. Despre ceaiul de paducel
se spune ca este laptele batranilor Irancezii il beau in Iiecare zi si spun ca prelungeste viata cu
zece ani la noi, aceste Ilori, impreuna cu Irunzele care le insotesc, sunt Iolosite la vindecarea a
peste 50 de aIectiuni, dintre care cele nervoase si cardiace se aIla la loc de Irunte.
Florile si Irunzele de paducel se culeg in saculeti de panza pe timp Irumos, de preIerinta intre
orele 11.00 si 15.00 se pun la uscat in strat subtire, imediat dupa culegere, si se intorc in Iiecare
zi, asa incat sa nu se strice. Se prepara ca ceai sau plamadeala in rachiu sau alcool.
Ceaiul de paducel
O jumatate de mana de Ilori si Irunze proaspete de paducel sau doua lingurite de Ilori si Irunze
uscate se lasa in apa cat sa le acopere timp de doua-trei ore, se strecoara (maceratul nu se arunca)
si se oparesc cu o cana de apa clocotita, lasandu-le sa se inIuzeze timp de 20 de minute. Cand
timpul a expirat, ceaiul se strecoara (Ilorile se arunca, nu se Iolosesc de doua ori) si se amesteca
cu maceratul in care au Iost inmuiate anterior Ilorile. Se beau doua-trei cani pe zi.
Tinctura de paducel
Florile si Irunzele de paducel uscate se macina (nu Ioarte Iin), sau se piseaza intr-un mojar.
Pulberea obtinuta se pune intr-un borcan si se acopera cu alcool alimentar de 70?-80?. In timp ce
punem alcoolul, amestecam in borcan asa incat planta sa Iie bine patrunsa. Trebuie pus atat
alcool, incat sa ramana o pelicula de doua degete deasupra plantei. Dupa ce am adaugat suIicient
alcool, inchidem borcanul si lasam sa se macereze tinctura vreme de doua saptamani, dupa care o
Iiltram prin tiIon si o punem in sticlute mici.
Cateva din bolile care se vindeca cu paducel:
Ischemie cardiaca dureroasa (angina pectorala) si nedureroasa - se ia o lingurita de tinctura de
paducel in jumatate de pahar de apa, de trei ori pe zi, in paralel cu tratamentul prescris de medic.
In cazul in care apar dureri, se iau 10-15 picaturi de tinctura de paducel direct sub limba.
Hipertensiune - rezultate Ioarte bune are tratamentul de lunga durata cu tinctura de paducel: o
lingurita luata de patru ori pe zi, pe stomacul gol. Tinctura se ia cu Ioarte putina apa, iar eIicienta
sa creste
daca se ia in acelasi timp o jumatate de lingurita de tinctura de iarba de talpa-gastei (se prepara
in acelasi mod ca si tinctura de paducel).
Tensiune oscilanta - se Iac dupa metoda descrisa mai sus tincturi de Ilori si Irunze de paducel,
talpa-gastei si iarba de sulIina. Se combina tincturile in parti egale. Se ia de patru ori pe zi cate o
lingurita din acest amestec, diluata in jumatate de pahar de apa.
Aritmie cardiaca - se vindeca daca bem dimineata si seara cate o cana de ceai de paducel indulcit
cu miere de salcam sau de tei. Se Iac cure lungi, de 6-12 luni, timp in care se elimina din
alimentatie condimentele picante, alcoolul, caIeaua si alimentele artiIiciale.
Varice - se bea zilnic un litru de ceai de paducel, in care s-a pus la macerat vreme de o ora coaja
(cu tot cu partea alba) de la o lamaie. Cura tine minimum cinci luni. Atunci cand venele se umIla
(mai ales in anotimpul cald) se ung mai intai cu smantana proaspata, apoi se presara putin
bicarbonat de sodiu. Separat, se oparesc tarate de grau cu vin si se Iormeaza o pasta care se
aplica peste venele unse cu smantana si bicarbonat. Se aplica deasupra bandaje Ioarte slab
stranse si se sta in repaus, in pat, 1-2 ore.
FLORILE DE MACES (Trandafir salbatic)
Intre delicatele Ilori de maces si truIasul trandaIir exista un grad apropiat de rudenie. Aceasta se
vede nu doar dupa Iorma si mireasma Ilorilor, ci si dupa virtutile lor terapeutice. Desi au evident
mai putine utilizari decat petalele de trandaIir, Ilorile si Irunzele de maces sunt mult mai
puternice ca actiune, Iiind un calmant, un depurativ si antiIebril remarcabil. Lipsite complet de
toxicitate, ele au reprezentat totdeauna un medicament pretios pentru taranii nostri de la munte,
care tratau anumite boli ale lor si ale animalelor de pe langa casa (de la pisica si pasari de curte,
pana la cai) cu o Iiertura Ioarte simpla de Ilori de maces. Florile si Irunzele se recolteaza pe
vreme uscata si se Iolosesc proaspete sau uscate (in strat subtire, la umbra).
Ceaiul
Ceaiul de Ilori si Irunze de maces se Iace la Iel ca cel de paducel, cu precizarea ca ceaiul de Ilori
proaspete de maces are eIecte diIerite de cel din Ilori uscate. Ceaiul din Ilori proaspete este
laxativ, intensiIica tranzitul intestinal si eliminarea, in timp ce ceaiul din Ilori uscate este
antiseptic si astringent pentru intestin, oprind diareea.
Boli care se vindeca cu flori si fructe de maces:
Lipsa poItei de mancare, intoxicatii alimentare - se bea un litru de ceai de maces pe zi (o cana, cu
o jumatate de ora inainte de masa). Pentru a-i creste eIicienta, se pun in ceai si cateva Iire de
cimbrisor.
Cistita si aIectiuni renale - se bea ceai de Irunze si Ilori de maces cu boabe de ienupar, cate o
lingurita din Iiecare, la o cana de apa se prepara ca la paducel. Se Iace o cura de o saptamana, in
care se beau 1-1,5 litri din acest ceai pe zi.
Frisoane - dimineata se bea o cana de ceai caldut de Irunze, Ilori si Iructe de maces, indulcit cu
putina miere de albine, pe parcursul zilei consumandu-se din patru in patru ore cate o jumatate de
cana din acelasi ceai.
Constipatie - se bea 1-3 cani de ceai de Ilori de maces, proaspat culese, pe stomacul gol,
dimineata. Se pot consuma si petale de Ilori de maces proaspete, cu putina miere, sau ca atare.
Alergie la polen - se bea zilnic un litru de ceai de Ilori si Irunze de maces, in care s-a adaugat si o
lingura de Iructe de maces, uscate si macinate.
NARCISA ALBA
Putini stiu ca planta care l-a inspirat pe Ovidius, marele poet al Antichitatii (Narcissus poeticus),
are pe langa incontestabila sa valoare estetica si una medicinala. Bulbii acestei Ilori suave sunt
Ioarte otravitori, mortali in doze de peste 10 g, Iiind Iolositi odinioara de babele mestere pentru a
descuia pantecele si a elimina "rautatea din stomac" prin voma. Petalele insa sunt practic lipsite
de toxicitate, Iiind Iolosite odinioara in "bolile de piept" si "bataile de inima" (tahicardie).
Astazi se Iolosesc numai petalele Ilorilor de narcisa (bulbii Iiind prea periculosi) drept calmant,
emolient, dezinIectant si antiseptic pulmonar. Se culeg doar petalele (Iara receptacul) si se usuca
in strat subtire si in locuri Ioarte uscate (la umezeala isi pierd repede proprietatile medicinale). Se
Iolosesc mai ales ca ceai.
Ceaiul
Se Iace la Iel ca ceaiul de paducel.
Dulceata de petale de narcise
Intr-un borcan se pune o pelicula de un deget cu miere de mai. Se pun petale proaspete de
narcise, in strat subtire, apoi se pune un strat de miere cat sa le acopere complet, iarasi un strat
subtire de Ilori s.a.m.d. Deasupra, aproape de gura borcanului, se pune un strat de miere cu o
grosime de doua degete. Se inchide borcanul si se lasa timp de doua luni la rece, dupa care se
poate consuma.
Cateva boli care se vindeca cu petale de narcisa alba:
Tuse - se iau 2-3 lingurite pe zi de dulceata de petale de narcisa contra tusei iritative. Contra tusei
spastice, se bea ceai cald de petale de narcisa, in amestec cu Irunze de mesteacan (in parti egale).
Astm - se Iace o cura de ceai de narcisa, iarba de cimbrisor si Irunze de menta in parti egale.
Cura dureaza minimum trei luni pe an. Ceaiul se prepara dupa metoda descrisa la paducel si se
bea cald, indulcit cu miere.
Tahicardie, nevroza cardiaca - se bea zilnic un litru de ceai de petale de narcisa si Ilori de
paducel in parti egale, preparat dupa metoda descrisa la paducel. Se Iac cure de lunga durata.
Stari de nervozitate, de anxietate - se bea ceai de petale de narcisa, o cana de trei ori pe zi, in cure
de minimum doua saptamani.
Cosmaruri - cu o ora inainte de culcare se bea o cana de ceai de petale de narcisa, in care s-a
adaugat jumatate de lingurita de pulbere de talpa-gastei. La copii, se recomanda administrarea a
2-3 lingurite de dulceata de narcise.
VASCUL
(Viscum album)
De toamna tarziu si pana la mijlocul primaverii, pe crengile arborilor, dar si pe ale pomilor
IructiIeri se vad niste tuIe rotunde, care de la distanta par cuiburi de pasari, lucrate cu maiestrie.
Nu sunt cuiburi, ci vascul, o planta care uraste singuratatea, cautand apropierea copacilor.
Istoric
Extrem de popular datorita presupusei sale virtuti de a aduce noroc, atarnat de lampa sau prins pe
usa in noaptea de Anul Nou, vascul este un simbol al biruintei vietii. Faptul ca, la Iel ca si bradul,
nu-si leapada Irunzele niciodata, ramanand pururea verde, il Iace sa Iie Ioarte indragit. Se spune
ca vascul aduce sanatate si spor in casa, ca asigura stabilitatea cuplurilor, ca alunga bolile si
atrage ingerii.
Acum 2000 de ani, vascului i se atribuiau insusiri magice. La celti, el era adorat ca simbol al
Ieminitatii, care cauta hrana si protectia stejarului "masculin". Celtii credeau ca vascul a Iost
creat de un Iulger luminos, care a patruns in stejar, dandu-i astIel proprietati magice. Planta
vesnic verde, el era celebrat ca simbol al vietii eterne lipsa de radacina il Iacea sa Iie considerat
de esenta divina, un Iiu al cerului. Vascul juca un rol important in ritualurile celtice. El se taia
numai dupa solstitiul de iarna, cu o secera de aur, purtata de un preot invesmantat in alb. La
vikingi, vascul simboliza pacea, protectia impotriva spiritelor rele. Grecii credeau ca acea
creanga de aur care i-a deschis lui Eneas drumul spre lumea cealalta era o mladita de vasc.
Romanii asezau pe capul zeitei Diana, simbol al Iertilitatii, o coroana de vasc. In Evul Mediu
crestin, se spunea ca lemnul crucii pe care a Iost sacriIicat Iisus era lemn de vasc, Iapt pentru
care planta vindeca orice boli.
Departe de a Ii apus, Iaima vascului este astazi in crestere, o reputatie care nu vine insa din
mitologie, ci din redutabilele lui virtuti tamaduitoare.
Descrierea plantei
Dupa cum am mai spus, vascul uraste singuratatea si nu traieste niciodata pe picioarele lui. El se
agata de cate un arbore primitor, care ii oIera casa si masa pe gratis: o locuinta conIortabila, la
aer curat, hrana bogata in substante vitale. Ca sa-l Iereasca de vanturi si de Iurtuni, Dumnezeu i-a
dat Iorma de sIera si tulpinite scurte si groase ca sa ramana puternic, i-a dat radacini ascutite,
care se inIig in coaja de pe ramurile copacilor, pana in locul unde circula seva ca sa reziste la
iernile in care alaturi de brad e singurul supravietuitor al padurii, are Irunze groase, pieloase,
strabatute de mai multe nervuri. La subsuoara lor, dar si in varIul ramurelelor Iragede se nasc
Ilori galbene, ce se transIorma in boabe sIerice alb-translucide, care contin un suc gelatinos,
zaharat.
Recoltarea
Din luna noiembrie si pana in aprilie, se culeg ramurile tinere, cu o grosime sub jumatate de
centimetru, cu Irunze cu tot. Totusi, perioada ideala de recoltare este toamna si iarna, pana la
sIarsitul lui Iebruarie, cand planta incepe sa se preocupe de maturizarea Iructelor sale si nu mai
are Iorta pentru a Iabrica substantele terapeutice. Din speciile inalte, cum sunt bradul si pinul,
recoltarea se Iace numai in parchetele de taiere, dupa doborarea arborelui. Din pomii IructiIeri,
cum sunt parul, marul si prunul, recoltarea se Iace usor.
Frunzele si ramurile tinere de vasc se pot Iolosi proaspete sau uscate. Boabele sunt otravitoare!
Uscarea se Iace in poduri sau in locuri aerisite, dar la adapost de lumina, pentru ca planta sa-si
pastreze culoarea verzuie. Vascul uscat se pastreaza in pungi sau saci de hartie, in locuri Ierite de
umiditate. Termenul sau de valabilitate este de maximum doi ani.
Toxicitatea vascului
Acest capitol este Ioarte important, pentru ca vascul este si un medicament, dar si o otrava
redutabila. Vascul de pe plop, salcie, tei, nuc, Irasin, artar, paltin, salcam este Ioarte toxic, Iiind
contraindicata utilizarea lui in medicina umana. Vascul de pe mar, prun, gutui, par, mar paduret,
pin si brad are o toxicitate mult mai redusa, acesta Iiind vascul bun, medical.
Semnele intoxicatiei cu vasc sunt:
Scaderea tensiunii arteriale (hipotensiune)
Rarirea ritmului cardiac
Aparitia de Irisoane
Tulburari nervoase cu paralizie si pierderea sensibilitatii.
De asemenea, vascul este contraindicat persoanelor hipotensive, hipotone si care suIera de
angina pectorala. De la vasc nu se Iolosesc Iructele, care sunt mai toxice decat restul plantei. De
aceea, este bine sa achizitionam vascul de la Iarmaciile si PlaIarele autorizate si nu de la
negustorii de ocazie din piete.
Preparate din vasc
In general, vascul nu se prepara la temperaturi inalte (peste 60C) din doua motive:
sunt deteriorate principiile active
se Iormeaza substante cu un grad de toxicitate ridicat.
Din acest motiv, preparatele cele mai Iolosite sunt cele obtinute la rece: pulberea, maceratul in
apa si vinul medicinal ori plamadeala in rachiu.
Pulberea
Frunzele si ramurile de vasc uscate se macina Iin cu rasnita de caIea daca mai raman bucati
nemacinate, se Iace o cernere. Modul de administrare variaza in Iunctie de cazul tratat. Doza
maxima de pulbere este de 2 g pe zi pentru un adult.
Maceratul la rece
In 200 ml de apa (o cana) se pune o lingurita rasa de pulbere de planta. Se lasa la macerat la
temperatura camerei timp de 8 ore. Se Iiltreaza si se consuma in maximum 8 ore (cu conditia sa
nu Iie pastrate la temperaturi mai mari de 21C).
Plamadeala in rachiu
Intr-un borcan de sticla se pune pulbere de vasc (nu Ioarte Iin macinata) pana se umple pe trei
sIerturi. Se adauga apoi rachiu natural (sau alcool alimentar cu concentratia de 50) pana la
umplerea borcanului. Se agita pentru ca alcoolul sa patrunda cat mai bine planta.
Bolile care se vindeca cu vasc
Din cele mai vechi timpuri, vascul a Iost Iolosit pentru bolile de inima si vasculare, Iiind un
remediu redutabil mai ales in hipertensiune si in ischemia cardiaca in Iaze incipiente. Tot din
batrani se stie ca vascul este un leac bun pentru nervi, Iiind un remediu subtil si eIicient in
tratarea epilepsiei, isteriei, a spasmelor de tot Ielul. Desi nu a putut stabili cu precizie care
principii active ale vascului actioneaza atat de puternic si nuantat asupra sistemului nervos,
stiinta a mai adaugat cateva boli pe lista celor vindecate sau ameliorate cu vasc: astmul pe Iond
de stres, ametelile (vertijul), tusea spastica si tusea rebela. Traditional, vascul se mai Iolosea si in
bolile respiratorii: bronsita, astm (provocat de cauze diverse), leziuni pulmonare provocate de
inIectii. Medicina actuala nu a conIirmat intru totul aceste utilizari, insa a scos la iveala un lucru
Ioarte interesant: vascul stimuleaza extrem de puternic imunitatea, atat imunitatea locala, cat si
pe cea generala. Iata in continuare cateva utilizari ale vascului:
Hipertensiune - cea mai eIicienta metoda de administrare este 1/2 lingurita rasa de pulbere, luata
dimineata, pe stomacul gol. Pulberea se tine sub limba un sIert de ora, apoi se inghite cu putina
apa. Rezultatele tratamentului se simt cel mai bine dupa doua-trei saptamani.
In ateroscleroza si arterioscleroza este eIicient pentru Iaptul ca asigura o mai buna circulatie a
sangelui in artere. Se consuma doua cani de macerat pe zi, luate in trei-patru reprize, intotdeauna
pe stomacul gol. EIicienta tratamentului creste mult daca se trece la o dieta adecvata, saraca in
grasimi si bogata in Iructe si legume proaspete.
Tuse si tuse convulsiva - se ia un varI de cutit de pulbere de vasc, se tine sub limba un sIert de
ora, apoi se inghite cu jumatate de cana de ceai Iierbinte de busuioc, maghiran sau cimbrisor. Se
repeta tratamentul de maximum patru ori pe zi.
Epilepsie - se Iac cure de sase saptamani cu vasc luat sub Iorma de macerat: doua cani pe zi,
dimineata si seara. La copiii intre 3-10 ani se va reduce doza la o treime, iar la cei intre 10-14 ani
se va reduce la jumatate. In popor, maceratia se Iacea in apa sIintita.
Nervozitate, isterie - tratamentul clasic este cu pulbere: se ia un varI de cutit de pulbere, de patru
ori pe zi, cu apa. Tratamentul popular este mai interesant: criza de nervi se potoleste cu o ceapa
(iute, nu de apa) taiata in doua. Ne apropiem narile de mijlocul proaspat despicat al cepei,
inchidem ochii si inspiram cu putere! Aceasta ne calmeaza instantaneu pentru vreo cateva
minute. In acest timp, se ia o Irunzulita de vasc (probabil de aceea exista obiceiul ca ramura de
vasc uscat, cules iarna, sa Iie pastrat tot timpul anului la indemana, in tinda sau in bucatarie) si se
mesteca Ioarte bine, tacticos, iar apoi se inghite. Reusita tratamentului este garantata.
Astm (inclusiv astm convulsiv) - in jumatate de borcan de miere lichida se pun patru linguri de
pulbere de vasc Iin macinata si cernuta, 10-20 de picaturi de ulei volatil de cimbru, 30 de picaturi
de ulei volatil de menta si se amesteca Ioarte bine. Se ia cate o lingurita de patru ori pe zi, timp
de minimum o luna.
Sterilitate sau impotenta asociata cu hipertensiune - se ia vasc plamadit in rachiu sau alcool: o
lingura in 100 ml de ceai de paducel - Iructe, de doua ori pe zi, inainte de masa. Tratamentul se
Iace minimum trei luni.
Tulburari de menopauza - se combina in proportii egale pulbere de vasc, talpa-gastei, cretisoara
si sunatoare: se ia de trei ori pe zi cate o lingurita rasa din aceasta combinatie de pulberi, cu
putina apa.
Adjuvant in hemoragie si accident vasculat, mai ales la varstnici - se Iace o cura de doua
saptamani cu un varI de cutit de pulbere de vasc, de trei ori pe zi. In paralel, este bine sa se Iaca
si un tratament cu tinctura de ginkgo biloba, sa se bea ceai de rozmarin in loc de apa, sa se
consume cantitati mari de linte, hrisca, soia (boabe sau germeni), polen de albine (daca este
suportat de Iicat).
Imunitate scazuta - se Iace saptamanal o clisma cu jumatate de litru de apa, in care au Iost
macerate (8-10 ore) doua lingurite rase de vasc, doua lingurite de seminte de in, doua lingurite de
musetel. Apa va Ii tinuta in colon timp de 15 minute, inainte de a Ii evacuata.
Leucoree - in apa in care se Iac spalaturi cu irigatorul se pun doua linguri de vasc, se lasa la
macerat de seara pana dimineata, apoi se Iiltreaza. Nu se pune deloc sapun si nici o alta substanta
(bicarbonat, ceaiuri). Pentru o mai mare eIicienta, se poate Iace inainte o spalatura scurta,
clasica, o ora mai tarziu Iacandu-se si spalatura cu vasc. Extractul de vasc se tine cat mai mult in
vagin (minimum 10-15 minute). Se poate Iolosi si apa de vasc proaspat: se taie marunt o mana de
Irunze proaspete si se lasa la macerat intr-un vas acoperit 8 ore, intr-un loc caldut (25-35C), dupa
care se Iiltreaza.
Vascul si cancerul
Problema aceasta a Iost dezbatuta pe larg in revista "Formula AS". Asa cum am vazut,
tratamentul cancerului cu vasc nu se Iace pe cale orala, ci prin injectarea unui extract, cu dublu
eIect: pe de o parte "mareste" de cateva ori activitatea imunitara, ceea ce duce la Iagocitarea
(mancarea) rapida a tumorii, urmata de resorbtia ei (evident, nu toate tumorile reactioneaza la Iel
de prompt la acest tratament, rezultatele depinzand mult si de starea generala a pacientului, dar si
de calitatea extractului injectabil) pe de alta parte, vascul are o actiune toxica pentru celulele
canceroase, Iiind un Iel de otrava rapida care contribuie la distrugerea lor. In Romania,
tratamentul anticancer cu vasc (Isorel) se Iace la cabinetul d-lui dr. Eduard Togoreanu din
Campina, tel. 092/70.73.06.
Ce spune grupa sanguina?
Ce spune grupa sanguina?
Grupa sanguina pe care o ai poate spune la
Iel de multe despre tine ca si zodia sub care
te nasti. Sau cel putin asa cred japonezii.
Pentru ei, cele patru grupe sanguine sunt la
Iel de importante ca si semnele zodiacale. Si
aceasta teorie nu se opreste aici.
Cativa specialisti in medicina naturista din
Statele Unite sustin chiar ca grupa sanguina
inIluenteaza starea de sanatate, creand
predispozitii pentru anumite boli.
Cunoasterea acestor predispozitii poate ajuta
la prevenirea bolilor respective printr-o dieta
adecvata, exercitii Iizice, adica printr-un
regim de viata echilibrat. Aceasta teorie,
sustinuta de dr. Peter DAdamo, are la baza
conceptia conIorm careia cele patru grupe
sanguine au aparut in diIerite stadii ale
evolutiei speciei umane in Iunctie de
conditiile de mediu si sociale existente la un
moment dat, s-au dezvoltat si anumite
caracteristici Iizice si emotionale, care si-au
pus amprenta in structura sangelui.
Ce inseamna grupa sanguina?
Cele patru grupe sanguine au Iost descoperite
in secolul al XIX-lea. Fiecare grupa de sange
diIera de celelalte prin prezenta unor proteine
speciale, detectate pe supraIata globulelor
rosii, si care inIluenteaza reactia imunitara a
organismului.
IdentiIicarea celor patru grupe sanguine
distincte a Iost esentiala in interventiile
chirurgicale care necesitau transIuzii de
sange. In aceste cazuri, cunoasterea grupei
sanguine este vitala inter-actiunea dintre
anumite grupe sanguine poate Ii Iatala pentru
pacient. De exemplu, transIuzia de sange tip
B unei persoane cu grupa sanguina tip A va Ii
respinsa de catre respectivul orga-nism,
aceasta greseala putand cauza moartea.
GRUPA 0 I TIPUL CARNIVORULUI
Grupa O I a Iost prima aparuta in evolutia speciei umane, cu cca 50.000 de ani in urma, atunci
cand oamenii erau preponderent carnivori. Este cel mai des intalnita.
PERSONALITATE Puternica, un instinct de supravietuire exacerbat, spirit de
competitie. Purtatorii acestei grupe au aptitudini de lider, dar pot Ii egoisti si aroganti.
DIETA IDEALA Bogata in proteine, saraca in carbohidrati. Se recomanda carnea
(mai ales cea de pui), dar trebuie evitate cerealele (din cauza glutenului pe care il
contin, incetinesc digestia).
POTENTIALE RISCURI PENTRU SANATATE Alergii, ulcer, artrita.
EXERCITII FIZICE Se recomanda practicarea sistematica a exercitiilor aerobice, care
combat stresul si insomnia
GRUPA A II TIPUL VEGETARIANULUI
Grupa A II a aparut cu 25.000 de ani in urma, atunci cand oamenii aveau o alimentatie
preponderent vegetariana. Grupa de sange A II este Ioarte raspandita mai ales in Europa
Occidentala si in Japonia.
PERSONALITATE Sunt sensibili, delicati, se adapteaza usor. Evita situatiile
conIlictuale si se ingrijoreaza din orice.
DIETA IDEALA Legume proaspete din abundenta, soia, cereale, paste Iainoase.
Carnea, produsele lactate si alimentele prelucrate industrial trebuie evitate.
POTENTIALE RISCURI PENTRU SANATATE Cancer si boli de inima.
EXERCITII FIZICE Se recomanda gimnastica de relaxare si de reducere a stresului.
Meditatia gen yoga este ideala in cazul acestei grupe de sange.
GRUPA B III TIPUL NOMADULUI
Grupa B a aparut acum 10.000 de ani, cand oamenii au migrat spre emisIera nordica. Aceasta
grupa de sange este mai raspandita in Europa de Est, India si China.
PERSONALITATE Echilibrati, Ilexibili, creativi, tipul clasic al supravietuitorului. Desi
sunt oameni cu care te intelegi usor, pot Ii deseori superIiciali sau chiar aroganti.
DIETA IDEALA Trebuie limitat consumul de cereale (grau, porumb), Iructe de mare si
linte, deoarece acestea ingreuneaza digestia.
POTENTIALE RISCURI PENTRU SANATATE Diabet, boli autoimune (scleroza in
placi, poliartrita reumatoida).
EXERCITII FIZICE O combinatie de aerobic si exercitii de detensionare, gen yoga.
GRUPA AB IV TIPUL ENIGMATICULUI
Grupa AB IV este Ioarte rara (2-5 din totalul populatiei) si a aparut cu 1.000 de ani in urma.
Persoanele din aceasta categorie au o charisma deosebita.
PERSONALITATE Este o combinatie intre sensibilitatea speciIica grupei A si echilibrul
grupei B. Au un Iarmec si o popularitate aparte, pot Ii lideri spirituali, vindecatori.
DIETA IDEALA Se bazeaza pe carnea de peste. Trebuie evitate ceapa, carnea de vita,
grasimile saturate, sunca si Iasolea uscata.
POTENTIALE RISCURI PENTRU SANATATE O combinatie intre Iactorii de risc
pentru grupele A si B, cu precizarea ca tipul AB este mai activ si mai puternic decat tipul
A.
EXERCITII FIZICE Este Ioarte indicata gimnastica aerobica si tehnicile de relaxare gen
yoga.
Consultant: Dr. Carmen Zub medic specialist imunologie
Ierburi pentru trup si suflet
Nu te simti prea bine? Esti deprimata si obosita? Copiii tai au probleme de concentrare? AIla
cum poti sa le rezolvi apeland la plantele medicinale.
Pentru relaxare si reIacerea tonusului psihic
Au Iost si vor mai Ii momente in care ai senzatia ca nimic nu merge, ca totul se naruie in jurul
tau. O simpla raceala te poate extenua Iizic si psihic si ai nevoie de ajutor ca sa-ti revii. Iata ce-ti
poate Ii de ajutor in astIel de situatii:
Ovazul
Este beneIic pentru sistemul nervos si ajuta la disparitia senzatiei de ameteala si a durerilor de
cap. Totodata, acesta te ajuta sa te destinzi si Iavorizeaza somnul linistitor. Este un remediu
recomandat si copiilor, in special celor care se tem de intuneric. Ovazul ii poate ajuta pe cei mici
sa treaca mai usor peste evenimente neIericite, care ii pot marca psihic, cum ar Ii, de pilda,
divortul parintilor. In astIel de momente, copiii devin sensibili atat Iizic, cat si psihic.
* Folosire: In alimentatie Iulgi de ovaz cu lapte sau iaurt, prajituri din ovaz etc.
Urzicile
Sunt bogate in vitamina A, C, Iier, magneziu, potasiu, IosIor etc. Daca te simti obosita, ametita si
esti palida la Iata (semne clasice de anemie) te poti trata cu urzici, deoarece ajuta la cresterea
vitalitatii organismului. Urzicile sunt extrem de indicate si pentru eliminarea toxinelor din corp,
deoarece au proprietati diuretice, astringente, antialergice. Sunt recomandate in cistite, retentia
apei, artrite, eczeme.
* Folosire: Poti sa incerci ceaiul de urzica indulcit cu putina miere, dar si mancare: sub Iorma de
piureuri, supe de urzici (Ioloseste numai urzici culese primavara).
5 moduri de Iolosire a plantelor
CEAIUL In apa Iiarta (250 ml) pune 1-2 lingurite de planta uscata sau 2-3 lingurite de
planta proaspata. Acopera cana 10 minute. Indulceste cu miere.
TINCTURA se obtine din planta taiata/Iaramitata, introdusa intr-un recipient de sticla,
peste care se toarna apoi alcool/apa si se lasa la macerat 24 de ore.
BAIA cu uleiuri volatile din plante: 5 picaturi pentru adulti si 3 pentru copii si batrani.
Poti Iolosi si planta ca atare, intr-un saculet din panza, pus apoi in apa din cada.
DECOCTUL se obtine din tulpina, radacinile si semintele plantei, care se Iierb la Ioc mic
10 minute si apoi se strecoara (cantitatile sunt aceleasi de la CEAI).
COMPRESELE calmeaza durerile. Imbiba o bucata de panza in ceai sau decoct si tine-o
pe zona aIectata. Pentru iritatii si arsuri, Ioloseste musetel sau galbenele.
Impotriva stresului si a depresiilor
Exista plante care ne ajuta sa putem trece mai usor peste situatiile stresante si care ne Iac sa
privim viata cu optimism si incredere.
Sunatoarea
Este o planta des Iolosita in tratamentul tulburarilor digestive (ulcer, boli ale Iicatului si vezicii
biliare). Mai nou, s-a descoperit ca sunatoarea poate atenua sau chiar combate starile de
deprimare si revigoreaza sistemul nervos, Iiind Iolosita cu succes si in tratarea oboselii care
insoteste de obicei depresiile.
* Folosire: Sub Iorma de inIuzie sau capsule. Ceaiul de sunatoare vindeca incet, dar sigur,
eIectele Iiind vizibile numai dupa o administrare indelungata, sub supravegherea medicului.
Masajul cu ulei de sunatoare este beneIic in cazul starilor de stres, al loviturilor sau nevralgiilor.
Se aplica pe locul aIectat si se maseaza usor.
Levantica
Un remediu clasic de calmare si inlaturare a starilor de anxietate (neliniste nelamurita), a
insomniilor, a depresiilor si chiar a durerilor musculare. Are eIect relaxant asupra corpului si a
mintii.
* Folosire: Maseaza usor zona dureroasa cu ulei volatil de levantica sau toarna cateva picaturi in
cada plina cu apa. Ars intr-o lampa de aromo-terapie, uleiul de levantica ajuta la crearea unei
atmosIere destinse, prielnica unui somn odihnitor. Este un remediu ideal pentru intreaga Iami-lie,
inclusiv pentru copii. Pentru picioare obosite, incearca o baie de zece minute, cu apa calduta in
care ai pus cateva picaturi de ulei de levantica.
Plante care iti destind nervii
Musetelul
Este indicat pentru calmarea starilor de tensiune generate de stres si pentru inlaturarea starilor de
deprimare si de anxietate.
Sporul casei
Esenta extrasa din Ilorile acestei plante ornamentale (denumita in limbaj stiintiIic Impatiens)
ajuta la imbunatatirea starii de spirit. Mai exact, combate starile de iritare si senzatia de Irustrare.
Se Ioloseste sub Iorma de tinctura (disponibila in Iarmacii), care se dizolva in apa.
Un surplus de energie
Rozmarinul
Daca ai Iost bolnava si esti in covalescenta, poti Iolosi rozmarinul. Acesta iti va reda energia si
optimismul. Rozmarinul stimuleaza circulatia si sistemul nervos mareste capacitatea de
concentrare si puterea de memorare. Calmeaza durerile digestive in cazul indigestiilor provocate
de stres.
* Folosire: Bea zilnic una sau doua cescute de inIuzie de rozmarin. Ceaiul e contraindicat
hipertensivilor si gravidelor.
Cimbrul
Este un puternic antiseptic, Iiind bun si pentru tratarea starilor depresive (pesimism, retragere in
sine, neincredere in propriile Iorte). Ajuta la invingerea starilor de teama si de apatie.
* Folosire: Adaugat (uscat sau proaspat) in cada cu apa pentru baie ceai, indulcit cu putina miere
Respira natural!
Alte moduri de tratare a aIectiunilor cailor respiratorii atunci cand te
doare capul, nasul ti s-a inIundat, ochii iti lacrimeaza si tot corpul "va
spune" ca esti pe cale sa induri "moIturile" unei gripe, incearca cateva
produse si metode naturiste (Iitoterapie, aromoterapie si altele).
Tratamentele naturale se adreseaza intregului organism, ele actionand Iie
prin stimularea Iortelor proprii de vindecare (apiterapia, biostimulentele,
imunostimulentele etc.), cat si prin biorezonanta (Iitoterapia, homeopatia)
- cand substantele active dintr-o inIuzie, decoct, tinctura etc. intra in
rezonanta cu un anumit organ (inima, plamani, Iicat, stomac, vezica,
intestin), armonizandu-se cu acesta si reglandu-i astIel activitatea pana la
completa vindecare sau ameliorarea aIectiunii.
Fitoterapie
Pentru banala, dar suparatoarea tuse, se
recomanda remedii Iitoterapeutice. AstIel, in
prima Iaza, cand tusea este "uscata", se
Pentru combaterea unei eventuale Iebre, Iaceti
impachetari reci sau aplicati cataplasme si
comprese revulsive cu Iaina de mustar (Ioarte
indicate, mai ales in bronsite).
Iolosesc calmante:
Preparati un amestec din: petale de
mac rosu (20 g), rostopasca (10 g),
talpa-gastii (40 g), Iructe de anason (20
g), Ilori si Irunze de paducel (10 g).
O lingura din acest amestec o puneti
apoi intr-o cana cu apa clocotita.
Acoperiti si lasati 10 minute, dupa care
strecurati inIuzia si indulciti-o (dupa
gust) cu miere. Se beau trei linguri la
Iiecare ora - in total, trei cani pe zi.
Pentru copiii sub 10 ani, doza este de o
cana pe zi. De asemenea, in acesta Iaza
puteti Iolosi cu succes Tusomag sirop
si Codenal - ambele preparate din
plante.
In cea de-a doua Iaza, cand tusea devine
"coapta", se recomanda expectorantele:
Puteti recurge la mai multe Ieluri de inIuzii
din: Ilori de tei (2-3 cani/zi), Irunze de
patlagina (1-2 cani/zi), Ilori si Irunze de nalba
de cultura (2 cani/zi), Ilori de ciubotica-
cucului (2-3 cani/zi).
Aromoterapia
Puteti Iolosi o serie de uleiuri volatile pentru
inhalatii si/sau masaje locale. (Diluate
corespunzator, uleiurile volatile sunt indicate
si pentru uz intern).
Uleiul de maghiran are proprietati
antispastice, iar cel din muguri de pin,
proprietati emoliente. Eucaliptul - care
intra in compozitia multor produse
decongestante (picaturi pentru nas,
drajeuri etc.) - este un remediu ideal
pentru raceli, gripe, sinuzite si bronsite.
Ardeti cateva picaturi de ulei de
eucalipt intr-un recipient special sau
adaugati cateva picaturi in apa din
cada, inainte de baie.
Atentie! Uleiurile de rozmarin si isop sunt de
un real Iolos doar in doze mici, in caz contrar
devenind periculoase pentru sanatate. De
aceea, este bine sa le Iolositi doar la
recomandarea specialistilor.
Respira natural!
- 2 -
Biomasajul si presopunctura
Sunt metode care, asociate cu cele prezentate anterior, ajuta la reIacerea rapida a starii de
sanatate in caz de raceala/gripa. Asociate, durerile si tensiunea pot Ii indepartate astIel: masati-va
usor, cu varIul degetelor, gatul si umerii, insistand asupra punctelor unde simtiti ca muschii sunt
incordati. In acest caz, puteti Iolosi si cateva picaturi de ulei de lavanda (unul dintre cele care pot
Ii utilizate in concentratia data). Inspirati apoi usor, aspirand parIumul ramas pe varIul degetelor.
In aIara de aromoterapie, pentru astmul bronsic sunt recomandate: Iitoterapia, apiterapia cu polen
(atentie la potentiale alergii!) si laptisor de matca, precum si imunostimulentele si vitaminele.
Un "ceai cu lamaie"... si cimbru
Lamaia este unul din produsele cel mai Irecvent intalnite in terapia inIectiilor respiratorii,
datorita cantitatii insemnate de vitamina C si a acidului ascorbic pe care le contine. Gratie
proprietatilor lui antiseptice, uleiul de lamaie are un rol extrem de important in lupta cu tusea si
celelalte maniIestari ale virozelor respiratorii. Folositi-l pentru un masaj in zona sternului sau la
inhalatii.
Uleiul de ceai verde are o puternica actiune antiseptica si antivirala, Iiind, de asemenea,
recomandat in tratarea racelii si gripei, ca parte a amestecurilor pentru inhalatii. Aceleasi
indicatii sunt valabile si in cazul cimbrului.
Pentru a vindeca durerile de gat (laringitele si traheitele) si leziunile mucoasei bucale, care
insotesc deseori virozele, puteti Iace gargara cu o solutie obtinuta din uleiuri de lavanda si
musetel (amestecati 2-3 picaturi de ulei cu 1 lingurita de alcool dublu raIinat si cu o cescuta de
apa). Aceleasi indicatii sunt valabile si pentru uleiul de bergamota si el cu proprietati
antiseptice , care poate Ii Iolosit, in plus, pentru tratarea leziunilor ce apar din cauza Iebrei
deshidratarii).
3 remedii rapide:
Frecati intre degete o Irunza de menta proaspata, apoi inspirati adanc aroma degajata.
Puneti 8 picaturi de ulei de lavanda, eucalipt sau cimbru intr-un vas cu apa Iierbinte.
Acoperiti-va capul cu un prosop, apoi aplecati-va deasupra vasului, astIel incat sa inhalati
cea mai mare parte din aburi.
Zdrobiti 3 capatani de usturoi, pe care le amestecati cu doua lingurite de miere. Lasati cca
3 ore, apoi luati mici inghitituri din amestec de-a lungul intregii zile
Respira natural!
- 3 -
Ce pot Iace plantele:
Echinaceea
imbunatateste starea sistemului imunitar, contribuind astIel la reIacerea mai rapida a
starii de sanatate.
Floarea de
soc
previne guturaiul si gripa este, de asemenea, eIicace in combaterea alergiilor
respiratorii (cauzate de Ian, polen etc.).
Verbina
un ajutor pretios in cazul inIectiei sinusurilor, inIlamatiei laringelui si traheei,
precum si a ochilor umIlati.
Salvia
un ajutor pretios in cazul inIectiei sinusurilor, inIlamatiei laringelui si traheei,
precum si a ochilor umIlati.
Coada-
soricelului
Ioarte indicata in tratarea racelilor.
Pentru detalii privind tratamentele naturiste ale diIeritelor aIectiuni respiratorii si nu numai,
puteti consulta cartea "AIectiunile aparatului respirator" - autori Ovidiu Bojor si Elena Chitimia.
Din reteaua Iarmaciilor Sensiblu, puteti cumpara o gama diversa de uleiuri volatile (lavanda, pin,
menta, eucalipt), la un pret accesibil. n unele Iarmacii veti gasi amestecuri de uleiuri volatile
(lavanda menta pin eucalipt) - de obicei, comercializate sub denumirea de "inhalant".
Aceleasi tipuri de uleiuri se pot gasi si in magazinele Applewoods, Lida si Decora.

Tratamente diverse
Retete simple, la ndemna oricui
Leguma,
fructul
Afectiunea Tratarea
Cartoful arsuri, degeraturi,
eruptii, plagi,
umflaturi ale
pleoapelor
cataplasme cu cartofi cruzi rasi. Se poate adauga
ulei de masline.
gastrite, ulcere
gastrice si
duodenale, litiaza
biliara, constipatie
se stoarce bine cartoful ras si se bea sucul
proaspat
Varza furuncule, dureri de
gt, dureri de cap,
raguseala, arsuri,
se spala frunzele de varza, se nlatura nervurile
centrale si se strivesc trecnd peste ele cu un
rulou de lemn sau o sticla. Cnd apare sucul pe
plagi, rani, contuzii,
dureri musculare sau
reumatismale,
entorse, vnatai,
ulcer varicos
frunze acestea pot fi aplicate astfel: se iau 2-3
frunze groase care se acopera cu o pnza
groasa si se leaga cu tifon. Bandajul se tine 2-4
ore sau toata noaptea daca e cazul. Cnd apare
esnzatia de caldura insuportabila se aplica alte
frunze proaspete.
constipatie, diaree,
indigestie, colite,
gripa, guturai, edem,
nervozitate
se bea suc proaspat de varza sau apa n care a
fiert varza
Ceapa diaree o mna de foi de ceapa la un litru de apa. Se lasa
sa dea n clocot 10 minute. Se bea o jumatate de
litru pe zi.
gripa, raceala,
laringinta
2 cepe taiate n felii subtiri se lasa la macerat n
1/2 l de apa. Se bea un pahar ntre mese si unul
la culcare timp de cteva zile.
dureri de dinti se pune pe dinte un tampon mbibat cu suc de
ceapa
migrena felii de ceapa crude aplicate pe frunte
ntepaturi de insecte se freaca locul timp de unu-doua minute cu o
bucata de ceapa
abcese, furuncule se coace n cuptor o ceapa si se aplica felii calde
pe zona bolnava
plagi, taieturi, arsuri se aplica felii de ceapa pe leziune, se acopera cu
o pnza subtire si se panseaza
Morcovul arsuri, furuncule,
plagi recente
morcovii rasi aplicati sub forma de comprese pe
zona bolnava
constipatie la adulti se prepara o supa dintr-un kg de morcovi fierti de
doua ori ntr-un litru de apa
Patrunjelu
l
eruptii pe fata se aplica suc obtinut din strivirea frunzelor sau
infuzie de patrunjel
vnatai frunzele strivite se aplica direct pe vnataie
plagi, rani, ntepaturi
de insecte
pansament antiseptic si cicatrizant cu frunze
strivite
mastita (inflamatia
snilor)
se aplica pe sni frunze strivite
Cirese migrene se strivesc cirese si se aplica sub forma de
compresa pe frunte
pentru purificarea
organismului
consumnd una sau doua zile numai cirese
ajutam organismul sa elimine toxinele si
deseurile
Portocala gripa, raceala se bea sucul de la o portocala, la care s-a
adaugat doua cuburi de zahar, un pahar rom si
apa
constipatie se fierbe coaja unei portocale timp de o jumatate
de ora, apoi se arunca apa si se fierbe nca 20
de minute n apa usor ndulcita (20g zahar la 1l
de apa). Se scoate coaja si se lasa sa se usuce.
A doua zi dimineata se mannca pe stomacul
gol.
Lamie greata, varsaturi sucul unei lami stoarse adaugat n jumatate
pahar de apa ndulcita cu 1/2 lingurita de zahar
hemoragii nazale se aplica n nara care smgereaza un tampon de
vata mbibat n suc de lamie (sau otet)
dureri de cap comprese cu suc de lamie sau felii de lamie pe
tmple
rani sau plagi
infectate
se aplica suc de lamie ca atare sau diluat
ntepaturi de insecte se freaca zona cu o felie de lamie pe care s-a
presarat putina sare
gingii bolnave, care
sngereaza
se freaca gingiile cu o felie de lamie, dimineata
si seara timp de cteva zile
gripa, raceli, febra se bea sucul unei lami diluat n jumatate pahar
cu apa
Banana vnatai, aschii de
lemn sau cioburi de
sticla intrate n piele
se aplica pe zona infectata partea interioara a
unei coji de banana bine coapta. Se leaga cu un
tifon si se lasa mai multe ore sau toata noaptea
daca e cazul.
insomnii o jumatate de banana seara la culcare
Lara Talka
raguseala
Preparare: Tocati trei cepe, puneti-le intr-o craticioara si adaugati apa cat sa le acopere. Fierbeti
cu capacul pus pana cand se inmoaie. Scurgeti zeama si puneti pulpa intr-un tiIon sau o batista
Iina. Aplicati apoi cald (dar nu prea Iierbinte) pe gat, o data pe zi.
Calmare
Preparare: Lasati la macerat 250 g de Ilori uscate de tei 24 de ore intr-un litru de apa minerala
sau de izvor. Treceti printr-un tiIon Iin, amestecand bine planta, astIel incat sa se scurga toata
apa. Conservati intr-o sticla inchisa ermetic, in Irigider (cel mult o saptamana). Beti un paharel
dimineata si seara.
Dureri de stomac
Dupa o masa copioasa sau o raceala, puteti avea dureri abdominale. Daca actionati rapid, criza de
diaree poate Ii evitata cu ajutorul retetei de mai jos. Daca aceasta persista mai mult de 24 de ore,
consultati-va medicul.
Infuzie: Preparati urmatorul amestec: 30 g Irunze de mure, 20 g Ilori de urzica alba, 20 g Ilori de
nalba mare. Puneti 4 linguri din acest amestec intr-o cratita emailata ce contine 1 litru de apa
clocotita. Lasati sa Iiarba 2 minute si apoi inIuzati timp de 10 minute. Strecurati. Beti acest litru
de inIuzie pe tot parcursul zilei. Urmati aceasta cura 8 zile ca o completare a unui tratament
medical.
Excese alimentare
Infuzie: Pregatiti mai multe plante aromate: 30 g Irunze (ace) de rozmarin, 30 g Irunze de
melisa, 20 g Irunze de musetel salbatic, 20 g Irunze de cimbrisor si 20 g Irunze de vinarita (lat.
Asperula odorata).
Puneti o lingura din amestec intr-o cratita care sa cuprinda o cana cu apa Iiarta. Lasati sa Iiarba 1
minut, inIuzati 10 minute si apoi strecurati. Beti o cana inaintea meselor, urmand cura timp de
doua saptamani.
Inapetenta
Decoct: Puneti o lingurita de planta taiata intr-o cratita ce cuprinde o cana de apa rece. Lasati sa
Iiarba 1 minut, inIuzati 10 minute si strecurati. Beti o cana din aceasta inIuzie inaintea celor doua
mese principale. Aceasta cura (2-3 saptamani) este, de asemenea, un intaritor excelent.
Nevralgii dentare
Tinctura de patrunjel: Spalati si scurgeti de apa o cantitate suIicienta de patrunjel proaspat
pentru a obtine 100 ml suc. Amestecati acest suc cu 100 ml alcool chirurgical de 60 si
conservati acest lichid intr-o sticla inchisa ermetic. Pentru calmarea durerii, cu indexul inmuiat in
acest alcool, masati usor gingia bolnava. Repetati operatia pe obraz, de-a lungul maxilarului.
EIectuati 2 aplicatii pe zi.
Afonie
Ingrediente:
50 g brancuta
5 g lemn dulce (radacina sau lemn)
1 litru de apa
Preparare: Se Iierbe incet pana se reduce cu o treime, se strecoara si se adauga 250 g de
zahar. Apoi, se continua Iierberea pana se obtine consistenta unui sirop. Se consuma 4
linguri pe zi, intre mese.
Impotriva migrenelor si greturilor: apa de melisa
Ingrediente:
25 g Irunze sau Ilori de melisa
1 bucatica (2 cm) radacina de angelina
coaja de la o lamaie
putin coriandru si scortisoara
1 cuisor
1 mic Ilacon de alcool pur
Preparare: Macerati in alcool melisa, angelina si lamaia, intr-o sticla inchisa ermetic,
timp de o saptamana, agitand in Iiecare zi compozitia. Adaugati, apoi, celelalte
ingrediente si mai lasati la macerat inca o saptamana agitand in Iiecare zi. Strecurati
preparatul si conservati intr-o sticla inchisa ermetic. Luati 2 picaturi pe o bucatica de
zahar in caz de indispozitie.
HTA
In completarea unui tratament medical, patrunjelul si usturoiul pot ameliora circulatia sanguina si
pot scadea tensiunea.
Patrunjelul in infuzie: Puneti o mana de Irunze de patrunjel proaspat intr-o cratita emailata,
care contine o jumatate de litru de apa rece. Fierbeti 3 minute, lasati sa se inIuzeze 10 minute,
strecurati. Beti acest decoct in trei reprize in cursul zilei, Iara sa indulciti sau sa sarati. Continuati
cura pana cand tensiunea scade.
Usturoiul in vin: Macerati timp de 15 zile, intr-un litru de vin alb sec, 100 g usturoi proaspat,
tocat marunt. Agitati in Iiecare zi sticla. Strecurati si conservati acest vin, la Irigider, intr-o sticla
inchisa ermetic. Luati o lingura dimineata pe stomacul gol.
Contraindicatii: iritatii gastrice, intestinale sau boli de piele.
Disfonie
Infuzie: Puneti o lingura de planta de Erysum intr-o cratita, care sa cuprinda o cana de apa Iiarta.
Lasati sa Iiarba 2 minute, inIuzati 10 minute, strecurati. Beti 3-4 cani din aceasta inIuzie
indulcita cu miere, timp de o saptamana, intre mese.
Afte
Preparare: Puneti intr-o jumatate de litru de apa de izvor rece, 1 lingura de turita mare si 1
lingura de Irunze de salvie. Lasati sa Iiarba 5 minute, inIuzati 15 minute si strecurati. Folositi
compozitia calduta de 3 ori pe zi, timp de o saptamana. ReIaceti compozitia in Iiecare zi.
Temperatura
Salcamul
Preparare:Fierbeti 10 g coaja de tulpina in / litru apa timp de 10 minute si apoi strecurati. Beti
doua cani pe zi inainte de mese.
Tulburari digestive
Anghelica: Mancati incet mestecand Ioarte bine Iiecare aliment si luati putina anghelica este un
tratament Ioarte bun pentru digestiile mai lente si diIicile. In combinatie cu urzica, isi sporeste
eIicacitatea.
Scortisoara: In aIara de gustul bun, scortisoara Iavorizeaza digestia si are un eIect carminatic
(destinde stomacul si reduce Ilatulentele). Are si proprietati antiseptice.
Sarcina
Patrunjelul: Bogat in saruri minerale si vitaminele A si C, patrunjelul Iavorizeaza lactatia si
stimuleaza digestia. Folosit in apa pentru baie, el actioneaza impotriva pistruilor.
Maracinele de padure (rugul): Contribuie la reducerea senzatiei de oboseala care se datoreaza
hipotensiunii din primele luni ale sarcinii. Aceasta planta activeaza menstruatia. Este, deci,
prudent sa cereti sIatul unui medic.
Ghimbirul: In aIara calitatii de stimulator sexual, ghimbirul este eIicace si impotriva greturilor
din primele luni de sarcina. Se poate lua si pentru combaterea raului de masina. Atentie, insa, nu
toate plantele sunt recomandate Iemeilor gravide. Cereti sIatul medicului pentru eventualele
contraindicatii.
Lipsa dorintei sexuale
Ghimbirul: Excitant al sistemului neuro-hormonal avand o actiune beneIica asupra Iertilitatii.
Actioneaza asupra procesului de Iabricare a spermei, imbunatatind in acelasi timp mobilitatea
spermatozoizilor.
Ginseng-ul: Contine vitaminele B si C si acizi aminati. Tonic intelectual si Iizic. Bogat in oligo-
elemente, enzime, glucide, ginseng-ul actioneaza asupra glandelor cortico-suprarenale care
produc hormonii masculini. Se recomanda a se lua dimineata, el putand provoca tulburari de
somn (insomnii). Nu consumati in acelasi timp excitanti de tipul caIea, ceai etc.
Salvia: Contine estrogeni naturali care stimuleaza apetitul sexual. In combinatie cu ghimbirul,
eIectul ei se dubleaza. Este recomandata si impotriva buIeurilor si a depresiilor in timpul
menopauzei.
Insomniile
Macul galben: SomniIer natural care contine alcaloizi cu proprietati sedative si hipnotice. In
cazul nervozitatilor, poate Ii combinat cu valeriana sau cu pasiIlora.
Musetelul: Aceasta planta este renumita pentru actiunea sa calmanta asupra intregului organism.
Contribuie la un somn mai adanc, reparator. Se recomanda si in cazul tulburarilor digestive,
stresului si durerilor de cap provocate de starile de nervozitate. Poate Ii Iolosit sub Iorma de
inIuzie, in amestec cu teiul care are aceleasi proprietati.
Teiul: Este un sedativ usor pentru nervi si un antispasmodic recomandat in caz de insomnii si
hipertensiune. El contribuie la un somn mai bun si mai adanc. Poate Ii Iolosit in combinatie cu
cuisoarele, care sunt si ele un Ioarte bun calmant.
Oboseala elevilor
Germenii de grau: Aceasta cereala stimuleaza intelectul si ajuta la crestere. A se consuma inainte
si dupa perioadele mai incarcate (teze, examene) sau in perioada de crestere a copilului.
Nuca de Kola: Contine caIeina si teobromina, substante stimulatoare ale sistemului nervos si
muscular. Ideala pentru adolescentii care se pregatesc sau sustin examene. Renumita pentru
activitatea pe care o are impotriva oboselii si a stresului. Trebuie, insa, evitat a se consuma dupa
masa, putand produce tulburari de somn (insomnii).
PasiIlora: Calmant natural Ioarte slab, pasiIlora contribuie la linistirea copiilor care adorm greu
seara. In combinatie cu polenul isi mareste eIicacitatea. Aceasta planta contine majoritatea
vitaminelor si sarurilor minerale de care au nevoie copiii.
Oboseala fizica
Elentherococus: Stimuleaza sistemul nervos si mareste rezistenta la stres, creste imunitatea
organismului, Iiind Ioarte eIicient in special dupa eIorturi Iizice intense. Nu se recomanda a se
administra copiilor.
Ginseng-ul: Contine vitaminele B si C si acizi aminati contribuind la toniIierea intelectuala si
Iizica. A se consuma de preIerinta dimineata pentru ca poate produce stari de insomnie. Se
recomanda a nu se administra concomitent cu unele excitante cum ar Ii caIeaua sau ceaiul.
Consum limitat in timpul sarcinii.
Guarana: Bogata in caIeina, aceasta planta permite o recuperare rapida dupa oboseala acumulata,
in special dupa eIort Iizic sustinut. Este Iolosita si in unele regimuri de slabire.
Spirulina: Alga bogata in proteine si minerale care actioneaza impotriva oboselii. Poate inlocui
guarana daca aceasta nu este suIicient de eIicace
Depresia
Sunatoarea: Contine hipericina, care este un antidepresiv natural. Evitati expunerile la soare
deoarece unul dintre principiile sale active este Ioto-sensibilizator.
Ovazul: Este o cereala cu eIecte tonice si de reIacere. Si ovazul contine o substanta antidepresiva
naturala. Este recomandat in perioadele de scadere ale tonusului, in demineralizari si in cazul
starilor de oboseala depresiva.
Roinita: Se bea sub Iorma de inIuzie ameliorand starile de melancolie si iritabilitate. Contribuie
la un somn proIund, Iara vise, Iiind recomandata persoanelor care suIera de cosmaruri.
Atentie: aceste plante nu actioneaza decat in cazul depresiilor usoare, pasagere, legate de o
stare de oboseala generala. In cazul depresiilor nervoase avansate trebuie consultat obligatoriu
un medic specialist
Stresul si nervozitatea
Ginseng-ul: Contine vitaminele B si C si acizi aminati cu eIect de toniIiere intelectuala si Iizica.
Se recomanda a se lua de preIerinta dimineata deoarece poate provoca stari de insomnie. Nu se
administreaza concomitent cu unele excitante precum caIeaua si ceaiul. Consum limitat in timpul
sarcinii.
Elentherococus: Stimuleaza sistemul nervos, mareste rezistenta la stres si creste imunitatea
organismului, Iiind recomandat dupa eIorturi Iizice intense. Nu se administreaza copiilor.
Macesul: Regleaza ritmul cardiac si reduce palpitatiile. Recomandat in special in
hiperemotivitate (cei care simt nevoia sa planga Iara motiv...)
si in stari de tensiune nervoasa.
Coada-soricelului
Se culege cand este in plina Iloare, in iunie si iulie. Ceaiul (1 lingura la o cana de apa clocotita)
se bucura de renumele ca puriIica sangele, daca se bea primavara. Cu sucul din Irunzele sale se
pot spala sanii crapati la Iemeile care alapteaza.
Cozile de cires
Produc ud mult si limpede se recomanda, ca matasea de porumb, in bolile de rinichi si de basica.
Se pune 1 pumn de cozi de cirese la 1 litru de apa, se Iierbe si se bea cu paharul.
Florile de soc
Se strang in lunile mai si iunie, se usuca la umbra si se tin la loc uscat. Ceaiul din Ilori de soc
este bun contra racelii. Ceaiul de Iructe de soc este bun contra diareii.
Florile de tei
Se recolteaza in lunile iunie si iulie. Se culeg numai Ilorile, Iara Irunzele acelea mici care apara
Ilorile si care dau un gust amar ceaiului. Se usuca la umbra si se pastreaza in saculeti, la loc
uscat. Ceaiul din Ilori de tei linisteste nervii, produce sudoare, potoleste durerile. Mamele pot
pune Ilori de tei in baile copiilor, cand acestia au spasme.
Frasinul
Se intrebuinteaza ca leac Irunzele, Ilorile si scoarta de Irasin. Se recomanda in reumatism si in
guta. Se iau 2 lingurite de Irunze sau Ilori de Irasin si se pun in 500 ml apa clocotita.
Ienuparul
Sunt bune de leac boabele de la aceasta planta. Ele produc ud mult si sunt un leac bun contra
dropicei. Tot ele ajuta la curatarea trupului prin transpiratie. Se pun 20 boabe la 1 litru apa, se
Iierb si se bea tot de-a lungul unei zile.
Izma
Se aduna cand planta este putin inIlorita. VarIurile inIlorite cu Irunze se usuca la umbra si se
pastreaza la loc uscat. Ceaiul de izma ajuta la digerarea mancarii, grabeste circulatia sangelui. E
bun contra durerilor intestinale, contra greturilor si varsaturilor.
Lumanarica
Se culege in iulie si august. Ceaiul de lumanarica potoleste tusea, ajuta la scoaterea sputei. Cei ce
suIera de tuse invechita si de naduI pot gasi multa usurare in ceaiul de lumanarica. Se pune 1
lingurita de Ilori uscate in 1 cana de apa clocotita si se beau cate 2 cani pe zi.
Matasea de porumb
Uscata si intrebuintata ca ceai, are puterea de a mari cantitatea de urina. Se recomanda in bolile
de basica si rinichi. Potoleste durerile cand basica udului este inIlamata si cand rinichii au piatra.
Preintampina Iormarea pietrei. Se pun 30 g matase de porumb la 1 litru de apa, se Iierb si se bea
cu paharul.
Nalba mare
Se intrebuinteaza radacina, Irunzele si Ilorile. Florile se recolteaza in iulie si august, Irunzele
inainte de inIlorire, iar radacina in noiembrie sau martie. Buruiana contine un suc care are
proprietatea de a inmuia. Ceaiul se intrebuinteaza contra tusei, raguselii. Nalba pusa in baie
linisteste sezutul oparit al copiilor mici, iar in clisme, ca ceai, inlesneste iesirea aIara.
Papadia
Se Ioloseste toata planta, culeasa primavara. Radacina se mai poate recolta si toamna. Se Iace un
ceai (2 lingurite la 1 cana de apa clocotita) care Iace poIta de mancare, produce ud mult,
inlesneste scurgerea Iierii, potoleste durerile de Iicat.
Stejarul
Se Ioloseste scoarta de stejar sub Iorma de Iiertura, 2 lingurite la 1 cana apa, se recomanda
pentru spalaturi in scurgeri de sange la Iemei si in poala alba (leucoree). Ghinda prajita si rasnita
(caIeaua de ghinda) este un leac Ioarte bun impotriva urcinarii (diareii).
Trandafirul
Se recolteaza in luna iunie. Din Ilori se prepara: otetul de trandaIir, care se intrebuinteaza ca
Irictiuni in bolile cu caldura, racorind corpul siropul de trandaIir, care impreuna cu siminocul, e
un bun diuretic apa de trandaIir, care vindeca inIlamatiile ochilor esenta de trandaIir, in
combinatie cu grasimi, da pomada pentru buze.
Plopul tremurator
Un excelent dezinfectant si antiinflamator
Denumirea stiintifica: Populus tremula
Familia: Salicaceae
Proprietati si indicatii
Mugurii plopului, caci ei au utilizari medicinale, sunt luciosi si rasinosi in interior, au
gust amarui si un miros placut aromat. Ei contin glicoizi Ienolici (salicina, populina), care
Iavorizeaza evacuarea deseurilor toxice uleiuri volatile care actioneaza ca agenti
antiseptici si antiinIlamatori taninuri, care reduc iritatiile si durerea. Mugurii de plop sunt
pretuiti pentru calitatile diuretice si dezinIectante ale cailor urinare. Ei sunt utilizati de
asemenea in tratamentul bronsitelor acute, reumatismului si al unor boli renale. In ranile
provenite din arsuri, ca si pentru hemoroizi, se Iolosesc extern sub Iorma de bai locale si
comprese cu inIuzii sau aplicatii cu unguent. In locul mugurilor de plop tremurator se pot
Iolosi la Iel de bine, avand eIecte tot atat de beneIice, muguri de plop negru (Populus
nigra).
Infuzie impotriva cistitei si bronsitei
Peste 2 lingurite de muguri de plop turnati 200 ml apa clocotita. Lasati 15 minute.
Strecurati. Beti 2-3 cani de ceai pe zi. Acest ceai este recomandat in orice inIectii urinare
si chiar ca adjuvant in tratamentul cancerului.
Infuzie impotriva spondilitei anchilozante
Puneti peste una lingurita de muguri 200 ml apa Iiarta. Lasati 15 minute. Strecurati. Beti
2-3 cani de ceai pe zi. Se Ioloseste de asemenea in dermatomicoze si astm bronsic.
Tinctura pentru febra si tuse
Puneti 250 ml alcool alb de 400 peste 50 g muguri de plop. Astupati recipientul si
asteptati 10 zile sa se macereze la temperatura camerei, avand grija sa-l scuturati zilnic de
2-3 ori. Dupa incheierea intervalului strecurati-l (presand plantele), lasati sa se aseze
suspensiile si apoi trageti tinctura cu un Iurtunas subtire in sticle mici, inchise la culoare.
Etichetati-le. Luati la nevoie de 3 ori pe zi cate 15 picaturi in ceai de tei. Pentru copiii
intre 6 si 14 ani se recomanda numai 8-10 picaturi de tinctura in ceai.
Unguent calmant si antiinflamator
Zdrobiti 20 g muguri (4 linguri rase) si puneti peste ei 1 lingurita de alcool alb, intr-un
recipient care se poate inchide. Lasati 24 de ore, dupa care, impreuna cu 100 g untura de
porc si 5 g ceara de albine (cat o nuca mai mica), asezati la bainmarie 3 ore, amestecand
la nevoie. Cat este inca Iierbinte, treceti-l printr-o tesatura nu prea rara si stoarceti bine
legaturica. Turnati unguentul cald in cutii mici de plastic. Este Ioarte bun pentru
hemoroizi si Iisuri anale.
Fagul
Impotriva febrei, diareii si a pietrelor la rinichi
Denumirea stiintifica: Fagus sylvatica
Familia: Fagaceae
Pentru cei mai multi oameni, Iagul inseamna lemnul din care se Iace mobila ori copacul
ale carui Iructe, jirul, constituie, alaturi de ghinda, hrana porcilor mistreti. Putini sunt cei
care cunosc proprietatile medicinale ale scoartei, Irunzelor si mai ales ale mugurilor sai.
Ele insa exista si se datoreaza substantelor active continute: compusi de natura Ilavonica,
acizi, tanin, substante minerale (calciu, potasiu, sodiu, Iier). Mugurii Iagului sunt lungi de
1-3 cm, ascutiti la varI, cu numerosi solzi bruni si apar in martie, timp in care se
recolteaza si scoarta de pe lujerii tineri, bruni-verzui si usor parosi. Fasiile de scoarta se
usuca in manunchiuri nu prea strans legate, suspendate in locuri bine aerisite. Mugurii,
scoarta si Irunzele de Iag se utilizeaza de Ioarte multa vreme in medicina populara pentru
scaderea Iebrei, in tratamentul diareii si al dizenteriei, in gravela (litiaza urinara). Extern,
Iagul se Ioloseste pentru dureri reumatice, sub Iorma de decoct concentrat din ramuri
tinere si Irunze, care se adauga la apa baii ce trebuie sa Iie usor mai calda decat
temperatura corpului (durata baii este de maximum 20 minute). Tot din scoarta si Irunze
se Iace o lesie cu care se tamponeaza Irecvent negii. Frunzele mature se usuca, se piseaza
pana se transIorma in pulbere, iar aceasta se presara pe ranile greu vindecabile, dupa care
se leaga cu o Iasa curata.
Decoct din scoarta impotriva febrei
Puneti in 250 ml apa rece 2 linguri de scoarta tanara, uscata si bine sIaramata si 2 linguri
de scoarta proaspata, tocata marunt. Lasati la Ioc mic pana da in 2-3 clocote, dupa care
dati vasul la o parte si acoperiti-l 5 minute, apoi strecurati. Ceaiul se bea cate 1 lingurita
din jumatate in jumatate de ora, pe parcursul intregii zile.
Infuzie din muguri de fag pentru pietre la rinichi
Turnati 250 ml apa clocotita peste 2 lingurite rase cu muguri uscati ori 1 lingura cu varI
de muguri proaspeti. Lasati sa se inIuzeze un sIert de ora acoperind vasul, apoi Iiltrati.
Beti 2 cani pe zi, pana la disparitia durerilor.
Pinul
Antiseptic, cicatrizant si calmant
Denumirea stiintifica: Pinus sylvestris
Familia: Pinaceae
De la pin se Ioloseste in scop medicinal acele si mai ales mugurii, care se recolteaza in
martie-aprilie, inainte de desIacere si contin uleiuri volatile cu proprietati antiseptice,
antiinIlamatorii si expectorante tanin, ce reduce durerea si iritatiile alcool si rezine cu un
eIect balsamic in tuse, bronsite si in alte aIectiuni ale cailor respiratorii. Ceaiul din
muguri de pin are si actiune diuretica. Atat ceaiul cat si uleiul volatil au propietati
antiinIlamatorii, antiseptice ale cailor respiratorii si urinare, precum si propietati
cicatrizante. Mugurii de pin sunt un agent cicatrizant atat in cistite, pielite si uretrite, cat
si in tuse, traheite, bronsite, gripa. Extern, inIuzia din muguri de pin este recomandata in
calmarea tenurilor inrosite, congestionate, iritate.
Infuzie calmanta pentru bronsita si litiaza urinara
Turnati 250 ml apa clocotita peste 1 lingura de muguri de pin sIaramati bine. Lasati sa se
inIuzeze 15 minute si strecurati. Beti 2-3 ceaiuri.
Sirop impotriva bolilor aparatului respirator
De cu seara, turnati 100 ml alcool alb de 70 peste 100 g muguri maruntiti si lasati vasul
acoperit la temperatura camerei, sa se macereze pana dimineata, cand opariti maceratul
alcoolic cu 1 litru de apa clocotita, lasandu-l in continuare acoperit inca 6 ore. Strecurati
apoi si adaugati zaharul, socotind cate 200 g pentru Iiecare 100 ml solutie. Fierbeti la Ioc
domol pana se dizolva zaharul si capata o consistenta siropoasa. Se strecoara si, dupa ce
s-a racit, se toarna in sticle deschise la culoare si etichetate. Se iau 2 lingurite pe zi pentru
copii 3 lingurite pentru adulti.
Tinctura dezinfectanta
Peste 20 g ace de pin proaspete tocate marunt puneti 200 ml alcool alb de 70. Astupati
sticla si lasati la macerat 2 saptamani. Strecurati apoi maceratul presand materia vegetala,
Iiltrati-l si turnati-l in sticlute inchise la culoare. Luati cate 5-10 picaturi pe zi, intr-un
pahar cu apa in tratamentul tusei, cistitei, uretritei.
Mesteacanul
Diuretic, tonifiant si antiinflamator Denumirea stiintifica: Betula pendula
Familia: Betulaceae Proprietati si indicatii
Mesteacanul este un copac de la care se utilizeaza in scopuri terapeutice aproape toate
componentele: muguri, Irunze, scoarta, lastari, seva. Chiar si radacinile sunt Iolosite in traditia
medicala populara ca IebriIuge si antireumatismale . Mesteacanul isi bazeaza actiunea
terapeutica pe substante active prezente in proportii diIerite, printre ele numarandu-se: betulina,
saponinele, Ilavonoidele, mucilagiile, taninurile, rezinele, zaharoza, uleiul volatil, vitamina C,
substante minerale. Mesteacanul este diuretic, toniIiant si antiinIlamator. El are marea calitate de
a ,,topi" colesterolul, sarurile de calciu, pietrele de la rinichi (mai ales uratii) si multe toxine. Mai
ajuta si la resorbirea edemelor aparute in boli cardiace, in ascita de natura pulmonara sau
hepatica. De asemenea, regenereaza parul, intarindu-l de la radacina, si impiedica Iormarea
matretii.
Mugurii de mesteacan Iolositi singuri sau in combinatie cu alte plante sunt utilizati in tratarea
endemelor renale, cardiace, a litiazei renale, neIritei, gutei, hipercolesterolemiei, arterosclerozei.
Seva se colecteaza primavara, la vremea mugurilor, prin incizie in scoarta copacului. Este Ioarte
pretioasa pentru suIerinzii de cataracta, caci, picurand in ochi de 2 ori pe zi cate 3 picaturi,
membrana se reduce si se amelioreaza vederea. Prin incizii proIunde in trunchi se obtine o
cantitate apreciabila de seva, care, colectata si luata timp de 10 zile in doza de jumatate de
paharel zilnic, constituie un excelent intaritor pentru copiii scroIulosi sau anemici, ca si pentru
cei cu o constitutie slaba. Infuzie diuretica
Puneti 2-3 linguri de Irunze uscate si maruntite la 250 ml apa clocotita, dupa care lasati sa se
inIuzeze 4-6 ore. In cursul racirii, se adauga un varI de cutit de bicarbonat, pentru neutralizarea
acidului betulinic. Se bea in cursul unei zile in 2 reprize. Infuzie pentru tratamentul ascitei
Turnati 700 ml apa clocotita peste 100 g muguri de mesteacan. Fierbeti pana scade la l. Cand
se mai raceste, adaugati un varI de cutit de bicarbonat, amestecati bine, strecurati si indulciti cu
putina miere. Intreaga cantitate o beti pe parcursul unei zile, cate 1 lingura.
Tratamentul dureaza 3 zile. Ceai regenerator
Compozitie:
100 g muguri de mesteacan,
100 g Ilorii galbene de siminoc
100 g musetel
100 g sunatoare
Dati prin masina de tocat toate plantele de mai sus, bine uscate, si amestecati bine. Preparati o
inIuzie din 2 lingurite de amestec oparit cu 250 ml apa. Acoperiti 15 minute, strecurati si
indulciti cu putina miere de Ianeata. Beti Iractionat, cu o jumatate de ora inaintea Iiecareia dintre
cele 3 mese principale. Cura dureaza pana se termina amestecul de plante initial.
Homeopatie
APIS (30 CH)
Piscaturile de insecte cu edem inIlamatoriu, cistite, urticarie, edeme, arterita, reactii alergice ale
ochilor, gurii si gatului.
ARNICA (5 CH-30 CH)
Traumatisme si contuzii, crampe intinderi musculare arsuri piscaturi de insecte, epistaxis, de
insecte, eczeme, Iuruncule, enurezis la sugari.
BYRONIA (30 CH)
InIlamatii articulare, sani umIlati si durerosi, buIeuri, migrene si greata, colicile sugarului,
guturai, rinite.
CANTHARIS (5 CH)
Arsuri, basici, cistite, colite, senzatii violente de arsura.
EUPHRASIA (5 CH)
InIlamatii oculare, conjunctivite, oboseala oculara, corpi straini in ochi migrene violente,
constipatii, primele stadii de rujeola.
HYPERICUM ( 30 CH)
Leziuni dureroase si plagi aIectand terminatiile nervoase-degete, unghii, buze, cap greata,
indigestie, diaree.
LEDUM (5 CH)
Piscaturi de insecte, plagi cu senzatie de amorteala si racire inIectii.
NUX VOMICA (5 CH)
Rau de masina, greturi insotite de dureri de cap probleme digestive, menoragii, abuz de alcool,
greturi matinale, cistita.
PHOSPHORUS (5 CH)
Epistaxis dupa un traumatism.
RHUS TOX (5 CH)
Basici iritante, eritem Iesier, crampe, dureri reumatismale si artritice generand o nevoie
imperioasa de a misca incheietura respectiva.
RUTA GRAV (5 CH)
Durere dupa o intindere musculara, oboseala oculara, reumatism, dureri osoase.
SILICEA (5 CH)
Migrene, guturai si inIectii repetate, unghii casante.
TABACUM (5 CH)
Rau de masina, greata, vomismente, vertigo, angoase.
URTICA (5 CH)
Arsuri de gradul I, basici, alergii cutanate, piscaturi de insecte, cistita, urticarie.
Dovleacul
Ce actiuni are?
Uz intern
Antihelmintica (distruge viermi paraziti intestinali) Antidematoasa
AntiinIectioasa Anticolitica Dezintoxicanta Laxativa Cardiotonica
Diuretica Nutritiva Sedativa Emoilenta Racoritoare
Uz extern
Cicatrizanta AntiinIlamatoare Antipruriginoasa
In ce situatii se utilizeaza?
Uz intern
Astenie Parazitoze intestinale (tenie, oxiuri, limbrici, tricoceIali)
InsuIicienta cardiaca InIlamatii ale prostatei Colite de putreIactie
Constipatie Edeme cardiace
Uz extern
Intepaturi de insecte Arsuri Abcese
Vinete
Ce actiuni au
Antianemica
Laxativa
Diuretica
Calmanta
Stimulenta hepatica
Stimulenta pancreatica
Tonica
In ce situatii sunt
Cum se utilizeaza
Uz intern
Anemie
ScroIuloza
Constipatie
Oligurie
Eretism cardiac
AIectiuni hepatice
AIectiuni pancreatice
Reumatism
Guta
Diabet
Boli cardiovasculare
Preparate culinare
Numai sub Iorma de salate, aperitive,
mancaruri. Si numai cand sunt Ioarte bine
coapte. Nu au alta modalitate de utilizare in
Iitoterapie.
Uz extern
Arsuri
Abcese
Impetigo
Hemoroizi
Cataplasme
Se utilizeaza doar Irunzele verzi, proaspete,
zdrobite cu Iacaletul ori inmuiate pe baie de
aburi si puse direct pe arsuri, abcese,
hemoroizi, impetigo, apoi legate cu o Iasa
curata. Se tin 2-3 ore, depinde cum le suporta
Iiecare organism.
Pruna
Prin ce ne este ea utila?
Multi nu ii cunoasc decat proprietatile laxative si diuretice ea ne ajuta, deci, sa eliminam
impuritatile din corp. Dar prunele contin, de asemenea, si numeroase substante nutritive cum ar
Ii vitamina A, vitaminele B1, B2, C si E. Ele astampara setea si sunt bogate in minerale si in
glucoza. 100 g din pulpa acestui Iruct aduc numai 53 de calorii.
Valoarea energetica la 100 g:
Apa 83,7 g
Grasimi 0,2 g
Glucide 14,5 g
Fibre 0,6 g
Proteine 0,6 mg
Fier 0,4 mg
Potasiu 167 mg
Calciu 3,3 mg
Magneziu 13 mg
Fosfor 22,8 mg
Vitamina C 6 mg
Iar aceasta nu este totul. Aceste Iruncte minunate se utilizeaza intr-o mie de alte moduri.
Scoarta pomului, fiarta in apa, ajuta la scaderea febrei.
Prunele bine coapte, zdrobite ca un pireu, reprezinta un produs cosmetic de calitate: aplicate pe
fata ca o masca ele inmoaie tenurile uscate. Vitaminele patrund prin pori, pielea devine neteda si
capata un ten de... persica!
Pepene galben
In ce situatii este recomandat Uz intern Anemie Tuberculoza pulmonara Constipatie
Hemoroizi Piatra la rinichi Guta Reumatism Tuse
Uz extern
Arsura usoara
Contuzii
Ingrijirea tenului
In ce situatii este contraindicat Diabet Enterite Dispepsii
Rosile
Energetica
Remineralizanta
Revitalizanta
Echilibranta celulara
Aperitiva
Racoritoare
Antiscorbutica
AntiinIectioasa
Dezintoxicanta
Alcalinizanta a sangelui prea acid
Diuretica
Dizolvanta
Dizolvanta a uratilor
Eliminatoare a ureei
Favorizeaza excretia
Favorizeaza digerarea amidonului si a substantelor pastoase
Pentru uz intern
Astenie
Lipsa apetitului
Intoxicatii cronice
Stari congestive
Hipervascozitate sangvina
Arteroscleroza
AIectiuni vasculare
Artrita
Guta
Reumatism
Azotemie
Litiaza urinara
Litiaza biliara
Constipatie
Enterite
Stari inIlamatorii ale tubului digestiv

Vitamine si minerale
Dino-Vit+Calciu
Va face copilul sanatos, viguros si fericit!
Tabletele masticabile in Iorma de dinozauri, divers colorate, cu arome naturale de Iructe, ajuta la cresterea poItei de
mancare, dezvoltarea oaselor, dintilor, tesuturilor si organelor, imbunatatesc intelectul. Este produsul ideal care
creste vitalitatea si buna dispozitie a copilului. Recomandat tuturor copiilor pentru acoperirea necesitatilor
nutritionale ale perioadei de crestere si dezvoltare. Indicat in: alimentatie dezechilibrata, copii subponderali, anemie,
astenie, boli inIectioase, convalescenta, rahitism, dentitie intarziata, Iracturi. Nu contine arome, coloranti sau
conservanti artiIiciali.
Multivitamine si multiminerale
Pentru toate persoanele care pretuiesc sanatatea !
Formula complexa cu 36 de componente (16 vitamine,15 minerale, bioIlavonoide, Ginseng coreean, Ghimbir ) in
doze echilibrate, asigura 100 necesarul zilnic al adultului.
Prenatal
Sanatate si vigoare pentru mama si copil !
Formula special conceputa pentru Iemeile insarcinate sau care alapteaza, acopera in proportie de 100 atat nevoile
gravidei, cat si ale embrionului, contribuind la o dezvoltare armonioasa a Iatului si la nasterea unui copil Irumos si
sanatos. O singura tableta zilnic asigura aportul de vitamine si minerale necesare pe perioada sarcinii, contribuie la
Iormarea placentei si dezvoltarea embrionului, previne malIormatiile congenitale, stimuleaza secretia lactata,
combate anemiile, diminueaza starea de oboseala, surmenajul si amelioreaza dispozitia generala a Iemeii gravide.
Geriatric Vita-Min
Traieste-ti viata din plin!
Combinatie optima de 13 vitamine plus 16 minerale si oligoelemente, este o Iormula tonica si IortiIianta, special
conceputa pentru nevoile persoanelor de varsta a treia. Previne tulburarile metabolice si de absorbtie, bolile
vasculare si accidentele vasculare cerebrale, dezvoltarea bolilor degenerative ( Alzheimer, Parkinson ), osteoporoza,
cataracta si cancerul. Mentine buna Iunctionare a sistemului nervos, sanatatea oaselor si dintilor, intarzie procesul
natural de imbatranire, avind rol antioxidant. Este indicat in ameliorarea starii generale la persoanele varstnice,
combaterea oboselii, epuizarii Iizice si nervoase, cresterea eIicientei mentale si a rezistentei organismului.
Multiminerale
Pentru oamenii dinamici !
Combinatie de minerale in doze optime, care ajuta la buna Iunctionare a sistemelor nervos, digestiv si respirator si la
circulatia sangelui. Compenseaza pierderile excesive de minerale si oligoelemente in diIerite situatii patologice:
diaree, voma, transpiratii excesive, ciclu menstrual. Se recomanda tuturor adultilor activi, sportivilor. Indicat in
oboseala, stress, boli inIectioase, suprasolicitari Iizice si psihice, osteoporoza, osteomalacie, anemii, carente
nutritive, consum de alcool. Previne gusa endemica.
Cosmo-Vit+Calciu
Va mentine in forma zi de zi !
Complex vitaminic natural, continand calciu, IosIor si 12 vitamine, acopera necesitatile nutritionale in perioada de
crestere si dezvoltare, sarcina, alaptare, la varstnici si in convalescenta. Combate epuizarea Iizica si psihica, stressul
si astenia. Previne decalciIierea si are rol antioxidant. Indicat atat adultilor, cat si copiilor peste 4 ani.
Cal-Mag-Zinc
Un produs natural pentru echilibrul tau zilnic !
Actionand impreuna, cele trei elemente mentin sanatatea sistemelor nervos, muscular si osos, buna Iunctionare a
inimii si circulatiei, elimina nervozitatea si stressul, regleaza activitatea prostatei.
Calciu+Vitamina D3
Mentine sanatatea oaselor si dintilor !
Ca supliment de calciu absolut necesar in perioada de crestere si dezvoltare, este indicat in copilarie si adolescenta,
sarcina, lactatie, postmenopauza, la varstnici. Recomandat pentru tratamentul deIicientelor de calciu ce apar in
rahitism, crampe musculare, tetanie, spasmoIilie, hipoparatiroidism, osteoporoza, osteomalacie.
Vita-Candy
Cand copilul cere bomboane, dati-i mai mult: Vita-Candy !
Copiii au cea mai mare nevoie de vitamine, deoarece sunt in crestere si consuma energie. Din pacate nu toti copiii au
o dieta buna: unii nu mananca la masa, altii preIera dulciurile in locul Iructelor si legumelor. Datoria dumneavoastra
de parinte este sa-i asigurati copilului aportul de vitamine necesar cresterii lui sanatoase, dandu-i ce are nevoie, in
Iorma pe care el o doreste. Vita-Candy este mai mult decat o simpla bomboana. Naturale 100, in Iorme atragatoare
de animale, cu aroma de portocale, Ioarte gustoase, au in compozitie 12 vitamine esentiale. Copilul va Ii Iericit cu o
Vita-Candy delicioasa, iar dumneavoastra veti sti ca-i protejati sanatatea.
Antioxidanti
Antioxidant
Traiesti mai mult, arati mai bine !
Compusii instabili ai oxigenului denumiti radicali liberi, pot produce deteriorarea celulelor si tesuturilor. Impotriva
acestor distrugeri celulare, trebuie sa va protejati organismul cu antioxidantii de baza: vitaminele A, C, E si seleniul.
Toti acesti antioxidanti sunt acum reuniti intr-un singur produs: Antioxidant, care datorita componentilor sai este
ideal pentru prevenirea si tratarea aterosclerozei, bolilor cardiovasculare si cerebrale, a cataractei, diabetului, cirozei,
cancerului si elimina eIectele adverse ale radio-terapiei. In plus antioxidantii intarzie procesele degenerative ale
imbatranirii, prevenind aparitia ridurilor si caderea parului. Cu o tableta pe zi va protejati sanatatea si va mentineti
tineretea.
Complex de Antioxidanti
Castiga lupta impotriva timpului !
Prezentat intr-o Iorma speciala de capsule de gelatina moale, Complexul de antioxidanti are o eIicacitate mult mai
mare in comparatie cu toate celelalte produse de acest gen de pe piata datorita atat Iormei de prezentare care permite
eliberarea si absorbtia rapida a substantelor active, cat mai ales compozitiei sale complexe care cuprinde toate
vitaminele si mineralele cu puternice eIecte antioxidante. Are aceleasi indicatii ca si produsul Antioxidant prezentat
anterior, dar eIectele sunt vizibile intr-un timp mult mai scurt. In plus, este recomandat Iumatorilor ( stiut Iiind Iaptul
ca Iumul de tigara determina aparitia unei cantitati mari de radicali liberi in organism ), persoanelor care lucreaza in
medii poluate sau cu radiatii, persoanelor active, surmenate Iizic sau psihic.
Coenzima Q10
Mai puternic, mai sanatos, mai energic !
Coenzima Q10, antioxidant major, este o substanta prezenta in toate celulele organismului. Are rol in procesul de
generare a energiei celulare si ajuta la realizarea tuturor proceselor biologice si biochimice din organism.
Revitalizeaza sistemul imunitar, toniIica inima, normalizeaza presiunea sanguina, inhiba sinteza colesterolului,
scade glicemia, creste nivelul de energie din corp si intarzie eIectele imbatranirii naturale. Se recomanda in stari de
oboseala, sportivilor, preventiv si curativ in boli cardiovasculare: cardiomiopatie, angina pectorala, prolaps de valva
mitrala, insuIicienta cardiaca congestiva, inIarct miocardic. EIicienta in tratamentul paradentozei, aIectiuni ale
Iicatului si pancreasului, alergii, astm, diabet zaharat, boli degenerative ale sistemului nervos central, Alzheimer,
schizoIrenie, cancer, SIDA. Poate Ii asociata eIicient programelor de slabire.
Q-Gel 15 mg
Regaseste energia si vigoarea tineretii !
Un produs de ultima ora care contine coenzima Q-10 intr-o noua Iorma de conditionare, Iorma hidrosolubila.
Coenzima Q-10 este acum de 3 ori mai eIicienta deoarece este mult mai bine absorbita si distribuita in organism.
EIicacitate maxima in prevenirea si tratarea aIectiunilor cardiovasculare : insuIicienta cardiaca, prolaps de valva
mitrala, angina pectorala, cardiomiopatie, inIarct miocardic. Intarzie procesele naturale ale imbatranirii, mentinand
un tonus general ridicat. Se recomanda persoanelor active. Foarte eIicace in programele de slabire deoarece creste
nivelul de energie din corp, inhiba sinteza colesterolului si Iavorizeaza arderea grasimilor. Rezultate excelente in
tratamentul paradentozei (se maseaza gingia cu continutul unei capsule de trei ori pe zi ).
Q-Gel Forte 30 mg
Rezultate excelente in cel mai scurt timp !
Noul produs cu coenzima Q-10 hidrosolubila are o concentratie dubla de substanta activa. EIicacitatea noului produs
este astIel de 6 ori mai mare Iata de oricare alt produs cu coenzima Q-10 existent pe piata. Indicatiile sunt aceleasi
ca si pentru produsul Q-Gel. Rezultatele apar insa mult mai rapid si sunt vizibile intr-un timp Ioarte scurt. Nu are
contraindicatii si nici eIecte adverse.
Cardio Q-Gel
Protejeaza-ti inima simplu si natural !
Combinatie optima de coenzima Q-10, vitamina E si acid alIa-lipoic intr-o Iormula speciala pentru tratamentul si
prevenirea bolilor cardiovasculare. Coenzima Q-10 este un energizant universal si un antioxidant major, prezent la
omul tanar si sanatos in toate celulele corpului. Rolul ei este de a revitaliza sistemul imunitar, de a toniIica inima si
de a normaliza presiunea sanguina. Vitamina E este recunoscuta ca Iiind un antioxidant eIicient, care protejeaza
organismul de actiunea distructiva a radicalilor liberi si inhiba sinteza si acumularea colesterolului. Acidul alIa-
lipoic este considerat la ora actuala ca Iiind antioxidantul ideal, deoarece este solubil in toate lichidele organismului
si activ impotriva tuturor radicalilor liberi. Are rol de detoxiIiere a organismului si de control al glicemiei, Iiind
eIicient in tratamentul diabetului si a polineuropatiilor diabetice. Cele 3 componente se potenteaza reciproc,
rezultand o actiune deosebit de eIicace in tratamentul si prevenirea a numeroase aIectiuni cardiovasculare:
insuIicienta cardiaca, angina pectorala, cardiomiopatie, prolaps de valva mitrala, hipertensiune arteriala,
ateroscleroza, inIarct miocardic etc. Nu are eIecte adverse si nici contraindicatii.
Produse naturale, tonice, energizante
Neurotonic
Pentru o maxima eficienta mentala si intelectuala !
Complexul neurotonic natural cu Ginkgo biloba si lecitina are un eIect tonic excelent asupra sistemelor nervos si
vascular. Creste atentia, puterea de concentrare, capacitatea de memorizare si activitatea cerebrala. Este suplimentul
ideal in eIorturile intelectuale intense la elevi si studenti. Se recomanda in oboseala, deIicit de memorie, tulburari de
atentie si concentrare, surmenaj psihic, stari depresive, ameteli, zgomote in ureche. Are eIecte beneIice in
insuIicienta circulatorie si parestezii ale membrelor.
Kava-Bio-Solv
Kava natural alunga stressul ideal!
Suprasolicitare, nervi, stress, tranzitie ? Extractul de radacina de Kava este cea mai buna solutie pentru
imbunatatirea dispozitiei aIective, starii psihice si tonusului general.
EIicient in situatii de: stress, tensiune, neliniste, nervozitate, migrene, insomnie, palpitatii, astenie / depresie,
tulburari neuro-vegetative menopauza.
Important ! Este un produs natural, care pastreaza intacte Iunctiile psihice si Iizice.
Prostatofort
Alungati neplacerile natural, simplu si eficient!
Complex de extracte naturale care asigura o Iunctionare optima a prostatei, cu eIect antibiotic si antiinIlamator
natural. Inhiba multiplicarea celulara, reduce durerea, volumul prostatic si maniIestarile neplacute ale adenomului de
prostata ( nevoia de a urina des ), imbunatateste Iunctia testiculelor. Este indicat in adenom de prostata, prostatite si
Iazele incipiente ale cancerului de prostata. EIicient in tratamentul impotentei si cresterea libidoului. Recomandat, in
scop proIilactic, tuturor barbatilor dupa varsta de 40 de ani. Nu are contraindicatii si eIecte adverse.
Imunostim
Castiga imunitate prin forta naturii !
Complex imunostimulator natural cu actiune puternic antimicrobiana, antivirala, antiinIlamatoare, antireumatica,
antioxidanta si antitumorala. Stimuleaza activitatea imunitara, inhiba agregarea plachetara si tromboza. Asigura o
protectie si o rezistenta crescuta a organimului la imbolnaviri, grabind vindecarea acestuia. EIicient in inIectii virale
si bacteriene ale cailor respiratorii ( gripe, amigdalite, Iaringite ), aIectiuni inIlamatoare si reumatoide ale aparatului
locomotor ( artrite, tendinite ), alergii, boli autoimune ( psoriazis, lupus eritematos ), inIectii ale aparatului uro-
genital, terapia anticanceroasa, in timpul chimioterapiei si radioterapiei, boli digestive ( gastrite, ulcere, parazitoze ),
dezechilibre hormonale la Iemei si sindrom premenstrual, boli hepatice, oboseala cronica, ateroscleroza.
Antiartritic Natural
Recapata-ti mobilitatea si uita durerea !
Complex cu puternic eIect antiinIlamator, analgezic si antitumoral, repara structurile articulare si intervertebrale
distruse, reduce durerile si mareste mobilitatea articulatiilor in situatii de uzura marcata, la batrani, persoane cu
activitate Iizica intensa si la sportivi. EIicienta maxima in tratamentul artritei si osteoartritei reumatoide, a bolilor
degenerative si inIlamatorii articulare. Indicat in prevenirea si tratamentul osteoporozei, hipocalcemiei, spasmoIiliei
si tetaniei. Actiunile antiinIlamatoare, analgezice si antitumorale ale Antiartriticului natural sunt lipsite de eIectele
secundare si reactiile adverse nedorite ale medicatiei clasice cu antiinIlamatoare.
Cartirec
Mama natura ofera cele mai bune remedii !
Cartilajul de rechin stopeaza dezvoltarea vaselor sanguine de neoIormatie, proces care intervine in cresterea si
evolutia tumorilor canceroase, a bolilor degenerative si inIlamatorii. Reduce durerea prin micsorarea masei
tumorale. Stimuleaza mecanismele imune si are eIect antiinIlamator, mentine integritatea cartilajelor articulare,
reduce durerea si mareste mobilitatea articulatiilor, are rol esential in mentinerea sanatatii sistemului osos. In plus,
cartilajul de rechin este o sursa naturala de proteine, calciu, IosIor, minerale si carbohidrati. Recomandat in
prevenirea si tratarea tumorilor canceroase, in artrita si osteoartrita reumatoida, osteoporoza, carente de calciu.
Siberian Ginseng
Tonifica-ti corpul cu radacina vietii !
Tonic general natural cu actiune imunostimulatoare si antioxidanta, mareste capacitatea de eIort Iizic si intelectual,
stimuleaza activitatea sexuala, creste libidoul si are actiune Iertilizanta la Iemei. Normalizeaza tensiunea arteriala si
glicemia, scade colesterolul si protejeaza Iicatul. Deosebit de eIicient in surmenaj, stress, oboseala cronica,
neurastenii, depresii, convalescenta, pentru sportivi, in tratamentul tulburarilor de dinamica sexuala la barbati si al
sterilitatii la Iemei. Indicat in boli cardiovasculare ( ateroscleroza, angina, hipertensiune arteriala ), boli inIlamatorii,
inIectioase si hepatice, tratamentul diabetului zaharat si al cancerului.
Cosm-Enzime
Cu o enzima dupa masa, ai o viata sanatoasa!
Cosm enzime contine enzime gastrice, pancreatice si biliare, precum si enzime de origine vegetala, extrase din
ananas si papaya.
Complexul enzimatic asigura digestia alimentelor si transIormarea lor in nutrientii si energia necesare organismului,
mentinind tractul digestiv in stare optima.
Cosm enzime este singura Iormula eIicienta care elimina neplacerile cauzate de o digestie diIicila sau insuIicienta:
balonari, discomIort abdominal, indigestie, greata, constipatii.
Herbolax
Laxativul natural ideal !
Combinatia de senna si pudra de Iructe inlatura constipatia eIicient, asigura o evacuare optima a intestinului si
elimina crampele. Recomandat in: constipatii ocazionale, hemoroizi, pre si post operator.
Produse pentru reglarea greutatii corporale
Natural Siluet
Calea naturala spre silueta ideala !
Complex 100 natural, produsul NATURAL SILUET este o combinatie de extracte de plante (citrin, guarana,
ghimbir, nuca de cola, ceai verde si gugulipide) cu eIicacitate maxima pentru scaderea in greutate si pentru
mentinerea siluetei ideale. Spre deosebire de toate celelalte produse recomandate in curele de slabire care sunt in
general diuretice sau laxative, componentele naturale din NATURAL SILUET au o actiune complexa: Iavorizeaza
arderea grasimilor, inhiba senzatia de Ioame, ajuta digestia, inhiba sinteza si acumularea colesterolului, controleaza
glicemia si stimuleaza sistemul nervos central. Pentru o eIicacitate maxima, luati o tableta de NATURAL SILUET
cu o jumatate de ora inaintea meselor principale. EIectele nu vor intarzia sa apara si in scurt timp veti ajunge la
silueta dvs. ideala.
Stop Apetit
Cu STOP APETIT vei slabi rapid !
Hrana delicioasa, dietetica si sanatoasa care va ajuta sa pierdeti din greutate rapid, natural si placut. Produs 100
natural cu patru arome diIerite (ciocolata, vanilie, capsuni si ananas), STOP APETIT reprezinta substituentul
alimentar ideal in cadrul regimului de slabire. Fibra vegetala, taratele si carrageenul, in contact cu sucul gastric isi
maresc volumul si creaza senzatia de satietate, Iavorizeaza Iormarea bolului alimentar si eliminarea toxinelor din
organism . 3 pahare de STOP APETIT pe zi asigura datorita compozitiei sale echilibrate in vitamine si minerale
necesarul nutritiv zilnic al adultului. Pentru a pierde in greutate rapid si sigur, dizolvati o masura de STOP APETIT
intr-un pahar de lapte degresat, suc natural sau apa si preparati astIel un cocktail delicios cu care inlocuiti doua mese
pe zi. Puteti lua un al treilea pahar in cursul zilei in locul unei gustari. Pentru a va mentine greutatea ideala,
consumati un pahar de STOP APETIT in locul cinei. Cu STOP APETIT veti slabi rapid, dar nu veti lipsi organismul
dvs. de vitaminele, mineralele si proteinele necesare zilnic.
Cat de bune sunt medicamentele din plante?

YUCCA |top|
CE ESTE:Planta originara din tinuturile desertice ale Americii de nord, yucca este
Iolosita nmai ales pentru continutul crescut de saponine - substante cu eIect curativ.
LA CE ESTE BUNA: Este Iolosita in tratatrea durerilor articulare, de origine
reumatismala. Ca si ginko biloba, are eIect antioxidant, intervenind in procesul de
degradare a radicalilor liberi. Studii recente arata ca yucca Iavorizeaza eliminarea
toxinelor din organism si, de asemenea, contribuie la vindecarea rapida a ranilor,
inIlamatiilor, abceselor sau altor zone inIectate.
UNDE POATE FI GASITA: in medicamentul cu acelasi nume. O capsula contine
167 mg yucca.
Atentie!! Nu se administreaza pe o perioada mai lunga de 6 saptamani, deoarece
poate reduce capacitatea organismului de a asimila vitamine liposolubile (A, D, E,
K). Este interzisa copiilor.
GINSENG |top|
CE ESTE: Radacina unei plante de origine japoneza care contine Ioarte multe
substante cu rol in stimularea imunitatii organismului.
LA CE ESTE BUN: are o actiune beneIica inpastrarea integritatiii vaselor de sange
si in Iunctionarea normala a inimii. Ajuta la mentinerea nivelului glicemiei si al
colesterolului in limite normale. De asemenea este recomandat in tratatrea bolilor
de piele. Creste capacitatea de concentrare, de memorare, sporeste puterea
organismului de a se adapta la conditii de stres. exparimentele au demonstrat ca are
eIect si in cazul simdromului premenstrual.
UNDE POATE FI GASIT: In diverse produse Iarmaceutice, precum :Royal Jelly &
Ginseng, Evening Primrose Ginseng, sau chiar in produse cu acelasi nume.
Atentie!! Nu se administreaza copiilor. inainte de administrare veriIicatii prospectul
pentru eventualele contraindicatii.
GINKO BILOBA |top|
CE ESTE: Extract din Irunze de "arbore pagoda". Contine substante active, care au
un eIect beneIic asupra circulatiei sangvine.
LA CE ESTE BUN: Are o puternica actiune antioxidanta, ajuta la reducerea
numarului de radicali liberi din organism (molecule instabile produse de actiunea
razelor ultraviolete, a nicotinei sau a poluarii) care dauneaza tesuturilor.
Imbunatateste aportul de sange spre tesuturi asugurind cantitatea de substante
nutritive necesare unei Iunctionari normale a organismului. ajuta la combaterea
surditatii de origine vasculara si a acuIenelor (zgomote in urechi). De asemenea
este enrgizant, stimuleaza activitatea cerebrala, memoria si puterea de concentrare.
ultimele cercetari asupra acestei plante o recomanda si in cazul migenelor.
UNDE POATE FI GASIT: in medicamentul cu acelasi nume. Un comprimat
contine 30 mg ginko biloba, 10mg de paducel si 4,13mg de vitamina E.
Atentie!! Nu este recomandat copiilor. Daca incercati sa aveti un copil, ginko
biloba nu este recomandat deoarece poate produce inIeritilitate.
ECHINACEA |top|
CE ESTE: Planta numita herba echinacea purpurea recens.
LA CE ESTE BUNA: Intareste sistemul imunitar. Este recomandata in tratarea
oricarei boli declansate de un virus. cercetatorii o considera Ioarte eIicace si in
cazul inIectiiolor sau pentru bolnavii aIlati in convalescenta. Se Ioloseste pentru
tratamentul preventiv al inIectiilor mucoasei, al inIectiilor gripale, dar mai ales al
celor respiratorii. Sustine tratamentul inIectiilor recidivante ale aparatului
respirator, al cistitelor, al prostatitelor, anexitelor, enterocolitelor, bolilor
inIectocontagioase. In cazuri de stari toxicoseptice, se ia in timp cu antibioticele.
UNDE POATE FI GASITA: in produse Iarmaceutice precum"Imunogrip",
"Ursuleti" (pentru copii)
Atentie!! Nu se administreaza copiilor sub 3 ani. trebuie veriIicate doza si modul de
administrare a medicamentului daca acestea nu sunt respectate pot aparea mai
multe eIecte negative. In cazul in care se ia mai mult de 6 saptamini incontinuu, ar
putea avea eIectul contrar, slabind sistemul imunitar si expunindu-l la virusi si
inIectii. Potrivit unui studiu american, ar aIecta Iertilitatea, asa ca se recomanda
ambilor parteneri sa renunte la medicamente pe baza de echinacea in cazul in care
doresc sa conceapa un copil.
SUNATOARE |top|
Cunoscuta si cub denumirea de St. Johns's Wort, sunatoarea este Iolosita in
tratatrea apatiei si a starilor de deprimare. In ultimii 10 ani s-au vadut peste 85
miloane de preparate pe baza de sunatoare, proprietatile antidepresive ale acestei
plante Iiind conIirmate de Ioarte multe persoane. la noi se poate gasi medicamentul
ca atare, produs de Laboratoarele Medica.
Atentie!! In urma unor studii recente, s-a ajuns la concluzia ca exista anumite
medicamente care, luate in acelasi timp cu sunatoarea, pot aIecta organismul uman.
1.daca vi se recomanda una dintre pastilele urmatoare si luati deja medicamente pe
baza de sunatoare, trebuie redusa treptat doza de sunatoare:medicamente pentru
epilepsie, inima, astm sau boli ale cailor respiratorii
2.daca luati si alte medicamente in cazul starilor depresive, anticonceptionale sau
medicamnete anti HIV, renuntati imediat la sunatoare. Cercetarile releva ca poate
aIecta Ieritilitatea.
Tinctura ghintura
Aceasta tinctura miraculoasa de ghintura este un produs natural 100 obtinut prin macerarea
radacinii in alcool de cereale dublu distilat.
Este preparat dupa Iormule vechi mostenite din tata in Iiu.
Indicatii:
ulcer gastric
ulcer piloric
gastrite
hemoragii digestive
algii abdominale
timol marit
Iicat marit
ciroze incipiente
grasimi la Iicat
diskinezii biliare
colecist lenes, strangulat , marit
hiper - hipo secretii biliare
Mod de intrebuintare: Se poate consuma in doua Ieluri:
simpla: trei linguri pe zi, dimineata, la pranz si seara inainte de masa
pentru persoane care nu suporta alcoolul, tinctura se poate dilua in combinatia de ceaiuri
pentru Iicat, colecist sau stomac
Rol terapeutic: vindeca ulcer chiar si mai vechi, cu nisa, scade timolul la Iicat, pune Iierea in
miscare, curata intestinele, regenereaza sistemul digestiv si da rezultate miraculoase in cazul
aIectiunilor hepato-biliare.
Contraindicatii: Pe durata tratamentului cu tinctura nu se va consuma nici un Iel de alte
medicamente.
Galbenele
Recomandat :
Eczeme umede sau uscate
Furunculoze
Dermatite
Eriteme
Psoriazis
Rani , arsuri de orice tip , taieturi
Ulcer varicos
Acnee
Arterite
Hemoroizi externi
Noduli ( noduli mamari )
Varice
Plagi , ciuperci etc.
Tinctura de marul lupului
Cistite
Anexite
Chisturi ovariene
Fibrom uterin
Vaginite
Leucoree
InIectii uterine
Arsuri
InIecii gonococice
Tricomoniaze
Candidoze
Sancru moale
Lues (prima Iaza)
InIectii micotice (ciuperci)
Mod de intrebuintare: Se Iace o inIuzie dintr-o mana de plante si doi litri de apa
(cand apa da in clocot, se pun plantele, se opreste din Iiert, se acopera si se lasa la
racit).
Pentru aIectiuni acute se Iac doua bai caldute pe zi, cu irigatorul.
AIectiunile cronice se trateaza adaugandu-se in ceaiul de Marul Lupului Iolosit la
baie 3-4 linguri de tinctura pentru Iiecare sedinta. Tratamentul se va Iace 30-45 de
zile in raport cu vechimea bolii .
Rol Terapeutic : Curata, cicatrizeaza, dezinIecteaza, vindeca.
Acest tratament este binevenit, preventiv, pentru Iemeile care vor sa-si pastreze o
igiena a vietii sexuale .
Proprietatile tamaduitoare ale plantelor medicinale
Din ce in ce mai multe persoane descopera proprietatile terapeutice ale plantelor. Chiar si
mirodeniile si condimentele Iolosite pentru a da un gust mai bun mincarurilor IortiIica
organismul. Orice persoana care vrea sa-si mentina sau sa-si amelioreze sanatatea cu ajutorul
plantelor, ar trebui sa se documenteze in privinta proprietatilor acestora, pentru a evita o
eventuala supradozare. Ceaiul de plante trebuie ales in Iunctie de necesitate, respectiv pentru
vindecarea unei boli sau in scop preventiv pentru IortiIicarea unui organ anume ori pentru
ameliorarea starii generale. In primul caz se Iolosesc plantele indicate in aIectiunea respectiva, in
timp ce in al doilea exista o intreaga serie de retete si de combinatii de ceaiuri care au Iost
veriIicate in timp. Unele persoane au o deosebita incredere in curele regulate de de plante
medicinale. O cura cu totul interesanta consta in Iolosirea a doua plante, cite doua saptamini, in
Iiecare anotimp, proprietatile acestora corespunzind nevoilor organismului. Iata in continuare
virtutile citorva plante:
-laxative: crusin, volbura
-stimuleaza poIta de mincare: salvie, menta, tintaura
-IortiIiante: salvie, coada soricelului, cimbru, sunatoare, cretisoara
-revitalizante: menta
-calmante: cetina de pin, cimbrisor (raceli), musetel, roinita, Ilori de tei (stres), sunatoare,
radacina de tataneasa, radacina de nalba-mare
-combat balonarile: chimen, marar
-scad tensiunea: levantica, verbina -depurative: urzica, papadie, coada-calului
-stimuleaza circulatia sanguina: cetina de pin, rozmarin
-antidiareice: cimbrul, tataneasa, Irunze de aIine, patlagina
-dezintoxicante: urzica
-depurative: scoarta de mesteacan
-stimuleaza vezica biliara: papadie, cimbru, busuioc
-diuretice/sudoriIice: rozmarin, Ilori de tei, leustean, radacina de brusture, urzici
-antitusive: Ilori de tei
-antiseptice: cetina de pin, menta, salvie, coada-soricelului, cimbrisor, musetel
-antispasmodice: menta, coada-soricelului, Ienicul, valeriana, chimen, coriandru, paducel,
sulIina
-atenueaza iritatiile: patlagina (aIectiuni bronho-pulmonare) -IluidiIica secretiile: menta, coada-
soricelului, cimbru, magheran, plaminarica
-calmeaza durerile: cuisoare, rozmarin, ienupar (dureri reumatismale, musculare), musetel
(artroza), tataneasa
-combat transpiratia: salvie
-stimulente (antidepresive): menta, levantica, rozmarin
-deshidratante: Irunze de mesteacan, papadie
-sudoriIice: rozmarin, soc, Ilori de tei, roinita
-cicatrizante: galbenele, musetel, arnica, sunatoare, tataneasa.
Frumusetea, o preocupare eterna a femeilor
In toate timpurile, problema Irumusetii a constituit pentru Iemeie una din principalele sale
preocupari. Unul din tratamentele cosmetice, a carui eIicacitate este unanim recunoscuta in
mentinerea tineretii si Iragezimii pielii, il reprezinta mastile cosmetice.
- Masca cu inIuzie de conuri de hamei, sub Iorma de compresa aplicata pe Iata pentru
combaterea seboreii tenului si a acneii.
- Masca preparata cu levantica : 4 linguri de inIuzie de levantica, o lingura de amidon, o lingura
de tarite de griu. Se amesteca toate componentele pina se obtine o pasta de consistenta mastii,
care se aplica pe Iata si se lasa 15 minute, apoi se scoate cu apa calduta.
- Masca sub Iorma de inIuzie de musetel, aplicata pe ochi si sub ochi, in caz ca pleoapele sint
iritate, ochii obositi si cu cearcane sau pungi sub ochi. Masca se tine pe ochi 5-10 minute.
In cazul tenurilor iritate, congestionate, inrosite, oIilite sau sensibile, sint indicate comprese cu
inIuzie de musetel, preparata din un litru de apa si 100 de grame de Ilori de musetel.
Pentru tenurile oIilite se recomanda urmatoarea masca: 2 linguri inIuzie de musetel, 2 linguri de
tarite de griu si 1 lingurita de miere. Se amesteca toate componentele pina ce se obtine o pasta
omogena ce se aplica pe Iata, se pastreaza 15-20 minute apoi se spala cu inIuzie de musetel.
- Masca sub Iorma de comprese cu inIuzie de Irunze de salvie ce este indicata contra seboreii.
- Masca sub Iorma de comprese cu inIuzie de Ilori de sunatoare ce se aplica pe Iata in cazul
tenurilor lipsite de suplete sau imbatrinite.
BAILE DE PLANTE? UN VIS PERFECT REALIZABIL!
Baile de plante se bazeaza pe efectul actiunii directe, la nivelul pielii, a diverselor principii
active cu actiune calmanta, antiseptica, antiinflamatoare sau cicatrizanta, ele fiind utile in
numeroase afectiuni. Pielea fiind permeabila pentru unele substante active, acestea pot
ajunge in zone afectate de reumatism sau pot fi transportate de catre sange in intregul
organism, fapt care recomanda baile de plante si intr-o serie de boli interne. Pentru a
obtine substantele active care ne intereseaza, se fac infuzii sau decocturi concentrate, care
se toarna in apa de baie sau se introducin cada saculeti de tifon ce contin plante maruntite.
Baile medicinale se recomanda numai dupa un prealabil control medical. Ele se fac sub
forma de cura, intr-un numar prestabilit, care se repeta la un anumit interval de timp si se
reiau periodic. De regula, se recomanda cure de 6-7 bai a cate maximum 30 minute fiecare.
Ele pot fi generale sau partiale si se reiau in functie de necesitati. Baile partiale intereseaza
numai o parte anumita a corpului si se recomanda pentru rani infectate, plagi, afectiuni
articulare, hemoroizi, bai de ochi, etc si in acest caz concentratia poate ajunge la 40-50 g.
substanta activa pentru un litru de apa. Incaperea in care se face baia medicinala trebuie
sa fie calda, 22-23 grade C. Cura se va face de preferinta seara, inainte de culcare, pentru a
se evita o schimbare brusca de temperatura si o eventuala transpiratie in aer liber a
corpului, care ar duce la eliminarea unei parti din substantele absorbite. Apa din vana
trebuie sa atinga 37 de grade, adica temperatura corpului. Este important a se face un dus
inainte de baia medicinala, pentru a se elimina transpiratia, murdaria si grasimile, iar la
iesire, abia dupa 5 minute, se sterge usor corpul cu un prosop moale. Dupa baie, se
recomanda un repaus de o ora la orizontala. In caz ca apar iritatii ale pielii, baia nu se mai
repeta si se incearca o tatonare, pentru a repera care planta nu este tolerata. Baile de
plante se pot face tot timpul anului, dar sunt mai eficiente la inceputul primaverii, vara si
in debutul toamnei. *
CIMBRISORUL. Este recomandat pentru bai datorita efectului sau antistress, de calmant
al sistemului nervos, dar si antiinfectios. Ajuta pe cei suferinzi de reumatism, guta si
combate seboreea. Se face o infuzie din 100 g. planta uscata si maruntita cu 3 litri de apa
clocotita. Dupa o jumatate de ora se introduce in apa din vana, care trebuie sa aiba in jur
de 37 de grade. Dupa inca 20 minute se intra in baie. *
IZMA. Are efect bun in stari de convalescenta, debilitate, apatie, este un calmant in crizele
de reumatism si combate urticaria. Se face o infuzie din 200 g. frunze uscate cu 3 litri de
apa si se lasa acoperita un sfert de ora. Se strecoara si se toarna in vana. *
LEVANTICA. Este o planta aromatica, dar si medicinala. Ea se foloseste in special in
amestec cu alte plante, avand rolul de aromatizant al bailor, dar si pentru amplificarea
efectului in caz de raceala, gripa, febra. Are si un efect calmant. Se adauga cateva flori in
infuziile care se prepara. *
MUSETELUL. Floarea acestei plante are multiple intrebuintari in medicina naturista.
Prin bai are o influenta benefica asupra pielii, musetalul fiind un antiseptic, cu efect asupra
zonelor iritate, a eczemelor, el intarind si radacina parului. Se pun doi pumni de flori
faramitate intr-o pungulita de panza si se agita in baia fierbinte. Se lasa apoi apa sa se
raceasca, pana la temperatura corpului. *
NUCUL. Frunzele de nuc au efect favorabil in vindecarea ranilor, in eczeme, furunculi,
boli de ochi. Se face un decoct din 100 g. frunze la 4 litri de apa si se toarna in vana. baia nu
trebuie sa dureze mai mult de 15 minute. *
PATLAGINA. Baile cu frunze de patlagina se recomanda in tratamentul ulcerului varicos,
al conjunctivitelor, blefaritelor, precum si al altor ulceratii ale pielii. Se face o infuzie din
100 g. frunze uscate si faramitate in 3 litri de apa, care se lasa acoperita o jumatate de ora.
Lichidul rezultat se toarna in vana, baia durand circa 20 minute. *
SULFINA. Florile de sulfina sunt un antiseptic recomandat in boli de ochi, rani inflamate,
reumatisme, ele fiind si un calmant. Se face o infuzie din 100 g. flori uscate si 2 litri de apa
fiarta, care se toarna in vana. Baia dureaza circa 20 minute. *
TEIUL. Baile din flori de tei au un efect calmant general, cu efect antistress, ele actionand
si asupra cearcanelor. Se face o infuzie din 500 g. flori cu 300 litri apa clocotita si se toarna
in vana care trebuie sa contina apa la 37 de grade. * Tot in baile de plante se mai pot folosi
(adauga) flori de coada calului (arsuri,ulcer varicos), flori de galbenele (antiinflamator
hemoroidal, degeraturi, acnee, tricomonas vaginalis), frunze de mesteacan (iritatii si boli
ale pielii, par cu radacina slaba), faina din seminte de mustar negru (reumatism, raceala,
gripa, artrita), muguri de pin (antiseptic), muguri de plop (antireumatic), coaja de salcie
(hemoroizi, boli de piele), coaja de stejar (transpiratie excesiva, hemoroizi, arsuri,
degeraturi).
UN DELICAT DAR AL MUNTELUI AFINUL
Desi este un aprig sI tenace razboinic al crestelor bantuite de vijelii si de trasnete, afinul nu
este decat o tufusoara modesta in raport cu trufasii molizi sau insistentii jnepeni care se
inghesuie prin valcele, la scuteala. Un neavizat poate trece oricand nepasator pe linga
afinar, fara a sesiza acest delicat dar al muntelui, pe care doar cei familiarizati cu aerul
rece si tare al inaltimilor il pretuiesc asa cum se cuvine. Cine ar banui, dintre
necunoscatori, ca micuta planta este un izvor de sanatate si o sursa de delicii - ceai, afinata,
dulceturi - mult ravnite la ses ? Afinul il gasim numai la munte, din zona mai joasa -
crestetul masivului Poiana Rusca - pana in zona alpina, in jur de 2.300 de metri. Daca ati
ajuns pe cupola Semenicului, nu va opriti pe varful Gozna, unde afinele sunt doar de
degustat, ci mergeti spre sud, la varful Nedeia, unde cu un "piaptan", in iulie-august,
rezolvati problema aprovizionarii intr - o singura zi... * * * Afinul este singura planta din
Romania despre care s-a demonstrat in mod stiintific ca are influenta directa asupra
vederii, consumarea de afine ducand la marirea acuitatii vizuale, la accelerarea adaptarii
ochiului uman la alternante lumina-intuneric, necesara in special speologilor, minerilor si...
boactarilor. Mai sunt cateva plante ce au frunze care contin substante cu efect antidiabetic,
dar cu virtuti certe in acest sens sunt cele de afin. Ele contin o insulina vegetala, numita
mirtilina, ce se mentine in foile uscate din care se face un ceai ce se bea, evident, neindulcit
de catre cei ce au necazuri de acest gen. Mai cunoscut pentru toata lumea este efectul
antidiareic al fructelor de afin datorita taninului pe care-l contin si datorita lacomiei,
acestea pot determina chiar si efectul opus - "incuiere"... Un alt neajuns, minor, este
albastrirea dintilor, dar pe cine il mai deranjeaza asa ceva, cand a ajuns acolo, sus, aproape
de Dumnezeu ?
SUCURILE DE LEGUME SUNT MEDICAMENTE NATURALE LA INDEMANA
TUTUROR
SUCUL DE ARDEI GRAS. In asociere cu suc de morcovi, in parti egale, este
recomandabil pentru intarirea unghiilor si a parului. Se iau trei linguri, intre mese.
* SUCUL DE CASTRAVETI. Este considerat ca unul dintre cele mai eficiente
diuretice naturale, fiind recomandat in cazurile de pietre la vezica urinara sau la
rinichi si in artrite. Efectul asupra pietrelor la rinichi se amplifica daca se
administreaza un mixaj realizat din suc de castraveti (o parte), suc de lamaie (o
parte), suc de sfecla rosie (3 parti) si suc de morcovi (10 parti). *
SUCUL DE CEAPA. Are efect intern - in afectiuni ale cailor respiratorii, dar si
extern - asupra pistruilor si a negilor. Se prepara din 5-6 cepe taiate si presarate cu
zahar. La tratament intern se beau 3-4 linguri, dupa mese, iar la tratament extern se
aplica de 4 ori pe zi, timp de o saptamana. *
SUCUL DE PASTAI DE FASOLE VERDE. Se recomanda pentru combaterea
pietrelor la rinichi, a diabetului si a acneei. Se bea fie simplu, in doze de un paharel,
fie in combinatia formata din suc de pastai de fasole verde (o parte), suc de laptuca
(2 parti) si suc de morcovi (3 parti). *
SUCUL DE GULIE. In amestec cu sucul de morcovi si de papadie este recomandat
in cazuri de decalcifieri ale oaselor si dintilor, dar neamestecat este recomandat in
hiperaciditate. Se bea cate un pahar de 100 g inaintea fiecarei mese. *
SUCUL DE HREAN. Obtinut din rondele de hrean tinute in sirop de zahar, este
indicat pentru copii anemici si apatici, administrandu-se cate 2 lingurite inaintea
meselor de pranz si seara. Un mixaj format din suc de hrean (o parte) si suc de
lamaie (o parte) se recomanda celor suferinzi de bronsite, rinita sau sinuzita. Se iau
3 linguri pe zi. *
SUCUL DE PAPADIE. Se obtine din partea aeriana, fara tulpina florii, find
recomandat primavara pentru curatirea sangelui de toxine. Mai este indicat in
eczeme si mai ales in dischinezie biliara, acest suc dubland activitatea fierii. Se iau 3
linguri pe zi, timp de 4-6 saptamani. *
SUCUL DE SFECLA ROSIE. Are un caracter anticancerigen si regenereaza
sangele, reglandu-i presiunea. Combate anemia, fiind indicat si in reumatisme sau
artrite. Se poate imbunatati gustul cu putina miere. Este unul dintre cele mai
complexe si mai recomandate tratamente.
CEAIUL SERILOR DE IARNA
Un ceai foarte placut - care baut la gura sobei in serile geroase ale viforosului Genar ne va
aminti de frumoasele si caldele zile ale verii trecute - se face din frunze de afin, frag, zmeur
si mur (ar fi minunata si o floare delicat-mirositoare de smirdar, dar sa nu spuneti ca ati
aflat de la noi). Frunzele de afin se pot culege in perioada iulie-septembrie, cele de frag in
perioada iunie-inceputul lui octombrie, cele de zmeur in mai-iulie, inaintea si in timpul
infloririi, iar cele de mur tot inaintea si in timpul infloririi, toate fara petiol. De indulcit
ceaiul, il indulciti cu miere, evident...
Afrodisiacele
Din multitudinea de aIrodisiace unele au doar eIect placebo, altele Iiind eIiciente la nivel sexual-
Iizic si chiar psihic mental. Multe mancaruri pot Ii preparate asa incat sa elibereze Iorte sexuale
vitalizante. Hrana naturala si sanatoasa Iara carne si un stil de viata armonios si cat mai natural
sunt aproape intotdeauna cele mai eIiciente aIrodisiace. Aerul proaspat, apa marii si a raurilor,
precum si Iocul sau lumina soarelui au capacitatea de a stimula mult sexualitatea. O aIirmatie
orientala spune ca " cel mai natural si mai puternic afrodisiac pentru un barbat viril si puternic
este o femeie frumoasa, vitala si senzuala care fiind plina de pasiune cere cu toata fiinta ei sa fie
satisfacuta."
Postul alimentar poate avea un eIect aIrodisiac asupra corpului cu conditia sa Iie abordat cu
moderatie. Implica neconsumarea timp de 24 de ore (de la ora 0 la 24) a nici unui aliment sau
bauturi inaIara de apa. Este printre cele mai bune remedii ale impotentei pentru barbatii obezi sau
pentru persoanele care au consumat mult timp alimente nesanatoase, alcool.
AIrodisiace animale: oua, lapte (mai ales cel de capra), icre (mai ales cele de somon), cornul de
rinocer.
AIrodisiace vegetale si metode de pregatire ( Unde este necesar vezi - sub Iorma de pulbere, suc
sau tinctura)
Reteta Zdrobiti impreuna cantitati egale de scortisoara si nuscoara verde. Adaugati radacina
proaspata Iaramitata de ghimbir intr-o cantitate egala cu suma celorlalte doua. Adaugati apoi: 9
boabe de piper negru, 2 sau 3 cuisoare, o lingurita cu ceva nucsoara de pamant (nu prea mult), o
lingurita cu putin soIran. Intregul amestec trebuie ulterior lasat la macerat timp de 3 zile in 250
gr de alcool de 60 grade. Cand maceratul este complet realizat, el trebuie sa Iie imbogatit cu 25
gr de radacina zdrobita de ginseng. Acest macerat puternic aIrodisiac poate Ii administrat cate 3
lingurite pe zi cu 30 de minute inainte de masa. Ca indulcitor si totodata stimulator la Iiecare
lingurita administrata se poate adauga o lingurita de miere .
Exista multe aIrodisiace Ioarte puternice care se aplica direct pe organele sexuale. Ele sunt
eIiciente in principal datorita proprietatilor lor de incalzire sau de racire. Uleiul natural din lemn
de santal amestecat cu putin praI de ghimbir si scortisoara este una dintre retete in acest sens.
Uleiul de cuisoare care este diluat intr-un ulei de baza sau combinatia de camIor si ulei de Iloarea
soarelui pot conIeri rezultate proIund revitalizante. Foarte periculoase sunt aIrodisiacele care irita
organele sexuale: "gandacul de turba" sau cantarida, pudra de cantarida sau cea care rezulta prin
macinarea unor insecte ce produc iritatii. Acestea pot cauza multe neplaceri si in unele cazuri
chiar moartea.
Ciocolata
Este un aliment energetic, excitant, aIrodisiac. EIectul aIrodisiac este dat in principal de un
alcaloid continut de cacao: Theobromina, care in doze ceva mai mari are eIect aIrodisiac. Este
buna ciocolata care are cat mai putini ingredienti artiIiciali (cum ar Ii emulgatorii si aIanatorii
chimici, aromatizantii, zaharul supraraIinat). Este recomandata mai ales barbatilor subponderali,
care au un apetit sexual redus sau care au o energie sexuala Ioarte mica. Nu este recomandata in
cantitati mari, in cazurile de obezitate, supraponderabilitate, indezechilibrele cauzate de un exces
de Yin in Iiinta. Este total contraindicata in cazurile de diabet, ulcer si gastrita hiperacida.
Lemnul dulce
Este o planta care creste sub Iorma de tuIa scunda prin Ianetele din sudul tarii sau cultivata. Se
Ioloseste radacina (rizomul) care are un gust dulce pronuntat.
Radacina de lemn dulce reda vigoarea, inlatura slabiciunea Iizica.
Se recomanda Iolosirea acestei plante sub Iorma de suc extras din radacina maruntita si apoi
presata, inIuzie si pulbere sau sub Iorma de tinctura (1-3 ml de 3 ori pe zi diluata in apa). Timpul
de macerare al tincturii este de 14 zile si alcoolul Iolosit este de 40 de grade.
Lemnul dulce nu se recomanda barbatilor obezi, care maniIesta o tendinta de eIeminare, care au
un deIicit de energie Yang (, masculina, solara).
Este recomandat acelora care au o accentuata tendinta spre uscaciune, subponderali sau cu un
pronuntat deIicit de vitalitate.
Ghimbirul
Ca aIrodisiac este Iolosita mai ales radacina. Ghimbirul intra in multe combinatii aIrodisiace
alaturi de miere, cardaamon, scortisoara si alte plante aromatice. Pentru sporirea apetitului
sexual, marirea energiei sexuale, se recomanda cu un sIert de ora- jumatate de ora inainteajocului
amoros luarea a 2 linguri de miere lichida bine amestecata cu2-3 varIuri de cutit de ghimbir si un
varI de cutit de piper.
Desi nu este Iolosit ca "aIrodisiac Iorte" ghimbirul are o utilizare Ioarte larga datorita eIectelor
sale deosebite asupra dispozitiei launtrice. Printre eIectele beneIice ale ghimbirului mentionam:
inlaturarea starii de molesala, a plictiselii sau blazarii, redarea acuitatii gustative. Este una din
ierburile manite sa retrezeasca, sa reanvioreze Iiinta.
Napraznicul
Pentru marirea virilitatii si a vitalitatii, barbatii din zonele de munte obisnuiau sa bea sucul
obtinut prin zdrobirea si stoarcerea acestei plante in combinatie cu lapte si miere (sau dizolvat in
apa).
Tot pentru marirea virilitatii se Iolosesc pulberea si tinctura. (1-2 ml de 3 ori pe zi) Timpul de
macerare al tincturii este de 10-12 zile.
Piperul negru si piperu rosu
Au eIect stimulator general. Sunt indicate ca aIrodisiac, Iie sub Iorma de condiment, in mancaruri, Iie in
diIerite combinatii.
1/3-1/4 lingurita de piper in amestec cu miere 3 linguri, 2 galbenusuri de ou, 1 lingura de susan macinat
si cate un varI de cutit de scortisoara, nucsoara si cardamon este un aIrodisiac si vitalizant rapid.
Piperul negru ca si cel rosu are eIect hipertermiant (mareste temperatura corpului), ampliIica apetitul si
stimuleaza digestia.
Este indicat celor care au o masa corporala mare, Iiind in acelasi timp lipsiti de initiativa, somnolenti,
celor care au o digestie lenta.
Este contraindicat celor care au hipertensiune, stari Irecvente de manie si iritare.
Nu se recomanda in cazurile de hiperexcitabilitate sexuala.
Sofranul
Este o planta cu virtuti vindecatoare deosebite, Iolosita inca din antichitate ca aIrodisiac. La greci
si ababi era considerata chiar o planta aIrodisiaca magica. Traditia spune ca cel (cea) care
consuma aceasta planta timp de 7 zile, timp in care evoca neancetat, cu ardoare si dragoste
imaginea Iiintei iubite, devine irezistibil. Principala sa actiune este eceea de reglator hormonal.
Este recomandat in tratamentul impotentei, sterilitatii, ejacularii precoce, acneii, slabiciunii
Iizice, anumitor aIectiuni psihice. Este Ioarte util in tratarea unor boli al caror tratament este mai
diIicil, cum ar Ii: induratia plastica, eczemele de etiologie necunoscuta si chiar cancerul (mai ales
cel care aIecteaza organele genitale). Este indicat sub Iorma de pulbere : un sIert de gram
sublingual, de 4 ori pe zi. Aceasta planta are o incarcatura energetica pronuntat Yang (,
masculina, solara).
Telina
Sucul de radacina este un aIrodisiac si revigorant traditional. In combinatie cu mierea si anumite
plante aromatice picante cum ar Ii scortisoara si cardamon, eIectele sale sunt si mai puternice,
putand Ii Iolosit ca aIrodisiac cu eIecte imediate. Mai eIicient decat sucul de radacina este cel
obtinut din Irunzele crude, avand proprietati stimulatoare hormonale deosebite. Tinctura de
radacina se ontine prin macerarea acesteia in alcool timp de 8-10 zile. Se Ioloseste radacina
cruda maruntita Ioarte Iin. Concentratia alcoolului este de 40. Tinctura din Irunze uscate are
timpul de macerare 5-7 zile. Tinctura din Irunze crude are timpul de macerare 8-10 zile. Tinctura
din seminte are timpul de macerare 5-7 zile. Din toate tipurile de tinctura se iau 3-4 ml de 4 ori
pe zi impreuna cu apa. Telina contine multe minerale ( calciu, IosIor, potasiu, magneziu),
vitaminele B1, B2, B6, C, A. Este indicata in impotenta survenita in urma unor boli de rinichi si
urinare (cistita , neIrita, pielo-neIrita, litiaza urinara), a bolilor cardiovasculare. Combate starile
de astenie psihica, Iizica si sexuala. Este un depurativ excelent si de aceea este recomandata in
curele de dezintoxicare si contra obezitatii.
Busuiocul
Reda tonusul si apetitul sexual. EIectul sau revigorant stimulativ este amplu, actiunea sa
bineIacatoare Iiind maniIestata atat la nivel Iizic cat si psihic si mental. Este o planta cu caracter
pronuntat Yang () sporind energia masculina in Iiinta.
5-6 grame de pulbere de busuioc obtinuta din varIuri inIlorite, amestecata cu 2 linguri de miere
sunt un aIrodisiac puternic. Aceasta combinatie luata de 4 ori pe zi timp de 40 de zile reda
vigoarea, apetitul sexual si poIta de viata. Busuiocul imbunatateste capacitatea de control a
energiei sexuale, ajuta la combaterea ejecularii precoce.
Busuiocul sub Iorma de inIuzie indulcita cu miere are un eIect reconIortant si usor aIrodisiac.
Aceasta planta intra in multe ritualuri de dragoste la romani.
Cardamonul (Hell)
In lumea orientala , mai ales in cea araba, cardamonul este numit si samanta dragostei.
Cunoscutul Iizioterapeut Irancez Maurice Messegue recomanda aceasta planta pentru marirea
potentei masculine, combaterea ejacularii precoce, ca aIrodisiac atat pentru Iemei cat si pentru
barbati. Actiunea cardamonului nu se limiteaza strict la eIectul aIrodisiac el limpezeste emotiile
si gandurile, reaprinde "Iocul sentimentelor".
Favorizeaza ascensionarea si transIormarea energiei sexuale in Iorme superioare de energie.
(Vezi transmutarea si sublimarea energiei sexuale)
Un text medical arab recomanda :"Barbatul care ejaculeaza precoce trebuie sa ia un amestec
Iormat din Iructul de cardamon si nucsoara dizolvate in miere de albine."
Ginsengul
Este o planta vitalizanta de exceptie, avand peste 5000 de ani de intrebuintare in China, India,
Corea. Ginsengul este Iolosit nu numai ca asrodisiac ci si ca preventiv pentru majoritatea bolilor
inIectioase, intineritor, medicament general.
Este o planta care armonizeaza si stimuleaza nu doar Iizicul ci si mentalul. Studiile eIectuate
arata ca o cura cu ginseng Iace sa creasca acuitatea senzoriala si capacitatea de memorare, sa
scada timpul de Iormare a reIlexelor conditionate.
Se Ioloseste radacina plantei mai ales sub Iorma de pulbere. In comprimatele care se vand sub
numele de ginseng se gasesc doar combinatii in care aceasta planta intra in proportii Ioarte mici.
Din acest motiv este bine sa Iie achizitionata o radacina intreaga si nu un preparat.
Se iau 0,5-1 grame pulbere de ginseng, sublingual, de 3 ori pe zi. Pentru batrani si pentru cei
slabiti doza poate Ii marita la 4 grame pe zi. Curele cu pulbere de ginseng sunt Ioarte resimtite
cand au o durata de minum 10 zile.
Are o incarcatura energetica extrem de Yang, Iiind recomandat in mod deosebit ca virilizant.
Face sa se dezvolte in mod deosebit anumite calitati masculine in Iiinta cum ar Ii : Iorta,
capacitate de control, expansiune. Este Ioarte util barbatilor care se conIrunta cu un exces de
energie Yin.
Morcovul
Semintele de morcov sunt utilizate mai ales pentru combaterea ejecularii precoce. O reteta
complexa care contine si seminte de morcov este Iormata din: sculatoare (radacina), poroinic
(tuberculi), seminte de morcov, schinduI (seminte), busuioc salbatic (partea aeriana), priboi
(radacina si parti aeriene), lungoare (partea aeriana) in parti egale. Se ia o lingurita din acest
amestec cu 15 minute inainte de masa de 3 ori pe zi. Pentru a obtine un eIect mai ampul se Iace o
cura de 40 de zile. Pentru cei Ioarte slabiti, cu potential sexual mult diminuat se recomanda 6
doze pe zi timp de 40 de zile.
Polenul recoltat de albine
Este unul din alimentele-medicament cu eIect de revigorare rapid si amplu. Stimuleaza toate
procesele vitale din Iiinta. In cazurile de scadere a apetitului sexual, pe Iond de stress sau datorita
unei vlaguiri de moment, actioneaza eIicient restabilind o activitate sexuala normala dupa numai
2 saptamani de cura. Contine multe substante care au un rol Ioarte important in mentinerea si
ampliIicarea potentei masculine cum ar Ii arginina, zincul. Este un aliment extrem Yang Iiind
Ioarte pretios pentru ampliIicarea energiei masculine in Iiinta. Cura cu polen poate incepe cu 15-
20 de grame pe zi luate pe stomacul gol in una, eventual 2 reprize. Aceasta cura este in mod
curent de 14 zile dar la nevoie poate Ii prelungita pana la luni sau chiar ani, polenul neavand
contraindicatii. Pentru cei Ioarte slabiti se obisnuieste sa se inceapa tratamentul cu o doza de soc
de 30 de grame, uneori chiar 40 de grame pe zi in 2 sau 3 reprize pe parcursul a 2 saptamani. In
cazurile de alergie la polen, acesta poate Ii Iacut pulbere prin rasnire si amestecat cu miere.
Polenul pe langa Iaptul ca stimuleaza activitatea sexuala, ajuta la ecilibrarea greutatii corporale,
stimuleaza procesele din sIera mentalului, armonizeaza psihicul, ajutand la combaterea depresiei,
a anxietatii. Este Ioarte bun la tratarea bolilor vasculare care au ca eIect irigarea insuIicienta cu
sange a zonei pelviene, ceea ce poate duce cu timpul la instalarea impotentei secundare.
Scortisoara
Are un eIect excitant, stimulent nervos si hipertermiant (mareste temperatura corpului). Poate Ii
Iolosita in doze destul de mari :4-5 grame odata, exceptie Iacand persoanele cu ulcer si cu
colonul iritabil. Cea mai eIicienta utilizare a sa este in combinatie cu alte aIrodisiace care sa-i
seveasca drept suport cum ar Ii : mierea, galbenusul de ou, sucurile si siropurile unor plante
aIrodisiace ( pin, brad, telina, s.a.). Iata un exemplu de reteta aIrodisiaca si revigoranta :
scortisoara 2 grame, nucsoara 2 grame, ghimbir 2 geame, miere 2 linguri, 2 galbenusuri de ou. se
amesteca Ioarte bine toate componentele dupa care se consuma cu inghitituri Ioarte mici si
indelung constientizate asa incat sa ne simtim patrunsi de energia Iierbinte a amestecului.
Cura cu struguri
Se incepe prin consumul a 1/2 Kg de struguri pe zi repartizati la mesele prinvcipale si se
creste cu 1/2 Kg pe zi pana se ajunge la 3Kg de struguri pe zi. Timp de 3 zile se consuma cate
3 Kg pe zi, dupa care se scade progresiv cu 1/2 Kg pe zi. In timpul curei nu se consuma carne,
zahar raIinat, alcool si dulciuri.
Cura cu struguri se recomanda celor care se conIrunta cu stari de epuizare datorate unor
activitati intelectuale Ioarte intense, in cazurile de astenie sexuala datorata stresului, epuizarii,
in cazul epuizarii nervoase sau a unor traumatisme psihice. Are un eIect reantineritor si
revigorant. Este indicata pentru combaterea impotentei vasculare, a impotentei cauzate de de
consumul unor medicamente de sinteza.
Sucul de struguri consumat inaintea actului sexual are un eIect inviorator, este energizant si
mareste diureza, Iiind Ioarte utilpentru eIectuarea tehnicii de retentie urinara in timpul actului
sexual.
Semintele de susan
Susanul are o valoare energerica mare, este bogat in vitamina E si stimuleaza in mod
considerabil virilitatea. In India este supranumit "rasayana" adica "cel care prelungeste viata".
Are un pronuntat caracter Yang. Un produs derivat al susanului este halvaua de susan si miere,
care este unul dintre cele mai bune alimente aIrodisiace.
Feniculul
Semintele de Ienicul au eIect aIrodisiac si stimulator general. Feniculul este indicat mai ales
celor care au o stare continua de insatisIactie in relatia de cuplu, care se simt in inIerioritate Iata
de partenerul (a) lor. Este o planta care ii ajuta mult pe cei care maniIesta un deIicit de potenta pe
Iondul unui psihic tensionat, macinat de complexe de inIerioritate sau orgoliu. O straveche reteta
orientala recomanda combinatia: lapte , Ienicul- pulbere Iina, miere si lemn dulca - pulbere Iina,
pentru marirea potentei. Popoarele mediteraneene Iolosesc supa de Ienicul pentru stimularea
dorintei sexuale
Nautul
Este o planta mediteraneeana aclimatizata si la noi relativ recent. Se Iolosesc boabele de naut
care in Orient si tarile mediteraneene intra in componenta mai multor retete stimulante,
revitalizante si aIrodisiace. Pentru a obtine un preparat revitalizant se lasa la macerat in apa
boabe de naut macinate timp de o zi si o noapte. Apa rezultata se bea seara inainte de culcare. Ca
o masura de precautie, bautura nu trebuie luata decat intr-o cantitate mica si numai intr-o singura
zi. In nici un caz remediul nu va Ii luat mai mult de 3 zile la rand, aIara doar de cazul in care cel
care beneIiciaza este inaintat in varsta sau are un temperament extrem de rece.
Mierea
Este un aIrodisiac eIicient cu eIect revigorant. Este Ioarte hranitoare, determina cresterea
cantitativa a secretiilor glandelor sexuale, marirea greutatii corporale, iar in cantitati mai mici (2
lingurite pe zi) ajuta la reglarea greutatii corporale.
Ca aIrodisiac poate Ii Iolosita simpla, ca suport pentru alte plante cu eIect aIrodisiac sau in
combinatie cu galbenus de ou.
Reteta
1 galbenus de ou, 1 lingura de miere lichida, 100ml lapte cald, 1 varI de cutit de pulbere obtinuta
din boabe de cardamon. Este recomandata mai ales celor Iiravi, care au extremitatile corpului
reci sau care se conIrunta cu stari de slabiciune, anemie.
Mierea este recomandata mai ales sub Iorma lichida. Incalzirea mierii duce automat la scaderea
valorii sale curative datorita anularii actiunii sale enzimatice ( enzimele sunt distruse prin
incalzire la o temperatura de peste 45 de grade celsius).
Este bine sa Iie Iolosita miere pe cat posibil obtinuta dintr-o singura planta. Pentru marirea
potentei sexuale cea mai indicata miere este acea de padure sau de Iloarea soarelui, de brad sau
salcam, mai putin mierea de tei sau mac.
Mierea este Ioarte buna pentru conservarea Iructelor vitaminizante cum ar Ii macesele, catina,
coacazele negre,etc.
Nucsoara
Este aIrodisiac, hiperterminant (mareste temperatura corpului), stimulent nervos, avand o actiune
ceva mai lenta decat scortisoara. In doze de 3-4 grame are eIecte analgezice. Este cunoscuta si ca
planta care combate polutiile nocturne.
Precautii! In doze mari are eIect narcotic.
Usturoiul
Este un aIrodisiac celebru atat in Orient cat si in Occident. Datorita unor substante din
componenta sa (alicina, garlicina - cu eIect Iitoncid si alisantina I, alisantina II - cu eIect
antistaIilococic) el poate Ii Iolosit pentru combaterea inIectiilor organelor genitale si genito-
urinare, atat intern cat si extern. Folosit in stare cruda, ca si condiment, el are un eIect tonic
asupra organismului, aIrodisiac, reglator al sistemului endocrin. In medicina populara
romaneasca usturoiul este Iolosit pentru a impiedica pierderile nocturne de sperma (polutiile
nocturne) precum si pentru tratamentul ejacularii precoce.. Se ia minum un catel de usturoi la
masa de seara, iar in timpul somnului se pune o capatana de usturoi la cap (sau chiar o cununa).
Sucul de usturoi cu miere si propolis: 1 lingurita suc de usturoi, 1-3 lingurite de miere, 1 lingurita
tinctura de propolis se Ioloseste pentru tratamentul inIectiilor renale, al racelilor, al impotentei
survenite in urma unei boli inIectioase.
Usturoiul in cantitati mari moleseste, incetineste procesele de gandire, da inertie, de aceea este
bine sa Iie consumat cu moderatie.
Pentru cei care suporta mai greu usturoiul in alimentatie se recomanda ca dupa ce au mancat
usturoi sa bea otet de mere amestecat cu apa sau suc de lamaie diluat sau nu.
Multi medici naturisti recomanda consumarea a 2 catei de usturoi pe zi pentru proIilaxia gripei si
a altor aIectiuni respiratorii, pentru reglaj hormonal si vindecarea bolilor cardiovasculare. Are
eIecte beneIice asupra activitatii psihice, actionand in sens reglator.
PRODUSE LABORATOR MEDICA
AFIN
Compoziie
Myrtilli Iructus (aIin) 0.190g/cps.
Aciune farmacologic
Antocianozidele prezente n Iructele de aIin au activitate de vitamin P, diminund
permeabilitatea i crescnd rezistena capilar. Au aciune Iavorabil asupra stazei venoase.
Aciunea angioprotectoare este potenat de prezena taninurilor, astringente i vasoconstrictoare,
care Iavorizeaz ntoarcerea venoas
Au eIect activant asupra regenerrii purpurii retiniene, sensibiliznd Iotoreceptorii. Protejeaz
vascularizaia ocular.
Au activitate n microangiopatia diabetic, cnd reduc biosinteza colagenului polimerizat i a
glicoproteinelor structurale reduc activitatea elastolitic, crescut n diabet.
Indicaii>
Previne ateroscleroza cerebral i tulburri de circulaie enceIalic, arterite ale membrelor
inIerioare, adjuvant n microangiopatia diabeticilor, aIeciuni vasculare retiniene.
Posologie>
1 capsul de 3 ori pe zi, dup mesele principale, n cure de 3 luni.
Prezentare>
Flacon cu 40 capsule gelatinoase tari.
ALOE
Compoziie>
Aloe vera 0.180g/cps
Aciune farmacologic >
Principalii compui biologic activi responsabili de aciunea Iarmacologic sunt derivaii
antracenici. Acioneaz la nivelul intestinului gros, determinnd creterea peristaltismului
segmentului terminal. Studii clinice recente au evideniat activitatea imunomodulatoare a
preparatelor cu aloe. S-a constatat c aloctina A poate determina creterea activitii celulelor
killer are de asemenea aciune antiinIlamatoare, antiulceroas (inhibitor al secreiei gastrice).
Are aciune antitromboxanic, Ir a aIecta raportul ntre prostaglandine. Crete nivelul
colagenului solubil, ceea ce explic eIectul antiaging.
Indicaii>
Constipaie, diskinezie biliar adjuvant n tratamentul ulcerului gastric i duodenal.
Posologie>
- ca laxativ~ 2 capsule /zi seara.
- n diskinezie biliar~ 1 capsul/zi.
Contraindicaii>
Sarcina.
Prezentare>
ANTALGIN
Compoziie >
Harpagophyti rhizoma (gheara diavolului) 0,040g Salicis cortex (salcie) 0,030g.
Aciune farmacologic>
Rdcina de Harpagophytum are aciune antireumatic, antiinIlamatoare, analgetic,
comparabil cu cea a derivailor pirazolonici.
Scoara de salcie alb conine un Iitocomplex de principii terapeutic active~ taninuri cu
proprieti tonice i astringente, dar mai ales heterozide salicilice cu aciune antireumatic,
analgezic, IebriIug, antiinIlamatoare.
Indicaii>
Previne i trateaz~ dureri dentare, articulare, musculare, nevralgii, ceIalee, dismenoree,
adjuvant in rinite, sinuzite, amigdalite, traheobronite, Iebr.
Este bine tolerat de organism.
Posologie>
2-3 capsule de 3 ori/zi, pn la dispariia simptomatologiei.
Prezentare>
Flacon cu 25 capsule tari gelatinoase.
ANGHINARE
Compoziie>
Anghinare 0.250g/cps
Frunzele de anghinare conin cinarin i acid clorogenic, ce stimuleaz Iormarea i eliminarea
bilei, aceste proprieti coleretice i colecistokinetice Iiind utile in cazul unui tranzit lent. De
asemenea totalul principiilor active din Irunze determin o Ioarte bun protecie hepatocelular.
Indicaii~
Colecistite, ciroze hepatice (alcoolic, toxic), convalescen, hepatit cronic, hepatit viral
acut.
Posologie~
1 cps de 3 ori/zi, inainte de mesele principale, in cure de 3 luni.
Prezentare~
Flacon cu 30 capsule ceai 20 doze.
ANTISTRESS
Compoziie>
PassiIlora incarnata herba 0.040g, Ginseng radix (ginseng) 0.010g, Hippophae Iructus (ctin)
0.025g.
Passiflora este cunoscut (datorit prezenei alcaloizilor harmanici i Ilavonelor) pentru
eIectele~ sedativ, analgezic. Inhib activitatea motorie, crete Irecvena respiratorie. Este
hipotensiv, anxiolitic, antispasmodic. Studiile clinice au artat c passiIlora are aciune
sedativ la doze mari i anxiolitic la doze mici.
Rdcina de ginseng, prin coninutul n ginsenozide i prostisol, are un spectru larg de aciuni
Iarmacologice~ eIecte tonice, de inIluenare n sens pozitiv a eritropoezei imunostimulatoare,
cu creterea rezistenei i a capacitii de aprare a organismului antiaterosclerotic
hepatoprotectoare stimulatoare asupra Iunciilor reproductiv i psihosexual. Foarte
importante sunt eIectele ginsengului la nivel SNC~ anxiolitice, de prevenire i combatere a
simptomatologiei neurasteniei i distoniei neurovegetative.
Ctina are coninut ridicat n vitamine~ C, complex B. Foarte important este vitamina B
6
care
este recunoscut pentru eIectele sale beneIice n combaterea stress-ului.
Indicaii~
Combaterea stress-ului cotidian datorit coninutului ridicat in vitamine din complexul B
(catin), ct i substanelor cu aciune sedativ (passiIlora) i adaptogen (ginseng).
Posologie~
1-2 capsule de 3 ori/zi.
Precauii~
Conductori auto.
Prezentare~
APILARNIL & PROPOLIS
Compoziie>
Apilarnil 0,070g, Propolis 0,160g, Polen 0,060g
Apilarnilul conine un complex de substane naturale (proteine- incluznd toi aminoacizii
eseniali, glucide, lipide in special IosIolipide, sruri minerale i oligoelemente, vitamine-
caroten, riboIlavina, acid nicotinic, colina, tiamina, Iitomenadiona, precursori de hormoni
sexuali) care i conIer proprieti biostimulente asupra metabolismului general, ct i
imunomodulatoare prin stimularea Iactorilor naturali de aparare a organismului.
Propolisul poteneaz aciunile apilarnilului datorit principiilor biologic active pe care le
conine~ bioIlavonoizi, enzime, uleiuri volatile. Este considerat un Ioarte bun agent antiseptic,
antibiotic, antiIungic i antiviral. La nivelul sistemului imunitar are aciune stimulatoare. Este
considerat un modiIicator de rspuns biologic (BRM).
S-a demonstrat c eIicacitatea combinaiei apilarnil-propolis este imbuntit de asocierea
polenului, considerat hran Iuncionala.
Are aciune hepatoprotectoare prin inozitol- intervine in metabolismul hepatic~ acid pantotenic-
eIicient in hepatit virala~ acid nicotinic- determin scderea nivelului colesterolului~
tocoIeroli- ce previn leziunile hepatice speciIice lipsei lizinei din alimentaie~ aminoacizi- ce
sunt antioxidani naturali. Acioneaz proIilactic, dar i terapeutic in toate simptomele asociate
procesului de imbtrnire. Are eIecte Iavorabile in terapeutic pediatric, i anume n tratamentul
gripei i al anorexiei post inIecioase.
De asemenea, administrarea polenului determin creterea capacitii Iizice i mentale, activarea
Iunciilor metabolice, ntrirea sistemului cardiovascular i respirator, creeaz o echilibrare a
tulburrilor vegetative i hormonale. Crete energia sexual prin generarea de ATP. Prin
coninutul n hormoni gonadotropici are aciune stimulatoare asupra glandelor sexuale.
Indicaii>
Apilarnil&Propolis este un produs biostimulator indicat n~ astenie, stri de malnutriie,
convalescen, surmenaj Iizic i intelectual, pubertate intrziat, tulburri de climacteriu i
andropauz, ulcer gastric i duodenal~ gastrit hiperacid, colit.
Posologie>
1 capsul/zi.
Prezentare>
APIMER
Compoziie>
Ap de mare Iiltrat microbiologic 59.4 ml, tinctur de propolis 0.4ml.
Tinctura de propolis are n compoziie bioIlavonoizi, compui Ienolici cu proprieti antiseptice,
antibiotice, antiIungice, antivirale.
Srurile minerale i oligoelementele din apa de mare completeaz proprietile produsului, Iiind
indicat n~ sngerri dup extracii dentare, aIte bucale, paradontoz, inIecii virale i microbiene
oroIaringiene.
Prezentare~
Flacon cu 60 ml soluie.
ARGIL
Compoziie~ argil 0.200g
Argila are n componen~ siliciu, carbonat de calciu, magneziu, Iier. Este considerat un Ioarte
bun bactericid, regenerator, remineralizant, toniIiant, cicatrizant, absorbant.
Datorit spectrului larg de aciuni este indicat n~
acnee
gingivite, stomatite, pioree alveolar (se aplic local prin desIacerea capsulei)
ulcer gastric i duodenal, gastrit, aeroIagie
diaree, enterocolite
parazitoze intestinale
astenie
Posologie>
Doza uzual este de 1 capsul de 3 ori/zi cu un pahar de ap, nainte de mesele principale. Prima
cur cu Argil este de 3 saptmni, dup care se continu cte 10 zile pe lun timp de 6 luni.
Prezentare>

ARTHRALGIN
Compoziie>
Harpagophyti radix (gheara diavolului) 0,200g, Hippocastani semen (castan) 0,050g, Salicis
cortex (salcie) 0,050g
Datorit prezenei compuilor iridoidici~ harpagozida, procumbidul i harpagidul, rdcin de
Harpagophytum are aciune antireumatic, antiinIlamatoare, analgetic, comparabil cu cea a
derivailor pirazolonici.
Scoara de salcie alb conine un Iitocomplex de pricipii terapeutic active~ taninuri cu
proprieti tonice i astringente, dar mai ales heterozide salicilice cu aciune antireumatic,
analgezic, IebriIug, antiinIlamatoare.
Seminele de castan, prin aciunea sinergic a saponinelor triterpenice i Ilavonelor, completeaz
proprietaile antiinIlamatorii i antireumatice ale produsului Arthralgin.
Indicaii>
Artroze, spondiloze, artrite, entorse, contuzii, tendinite, bursite, Iracturi, nevralgii, mialgii,
adjuvant n tratamentul poliartritei reumatoide. :nltur durerile care apar in aIeciunile
reumatismale i traumatice i imbuntete mobilitatea articular.
Posologie>
3 capsule/zi, dup mesele principale, in cure de 3 luni.
Prezentare>
Flacon cu 30 de capsule gelatinoase tari.
BEAUTY SLIM
Compoziie>
Orthosiphon stamineus 30g, Tea sinensis (ceai verde) 15g,Tre de gru 310g, Cynosbati
Iructus (mce) 100g, Malus domestica (mr) 150g, Taraxacii herba (ppdie) 150g, Chlorella
pyrenoidosa10g, Paullinia cupana (guarana) 25g, epibioz marin 10g.
Beauty Slim este un produs special creat pentru persoanele care vor s slbeasc natural. Conine
plante cu aciune tonic (ceai verde, guarana, chlorella), vitaminizant I mineralizant (chlorella,
mr, epibiza) diuretic (ppdia, orthosiphon, mr), anticelulitic (ceai verde, guarana). Trele
de gru n contact cu sucul gastric I mresc volumul , creeaz senzaia de saietate, Iavorizeaz
Iormarea bolului alimentar i eliminarea toxinelor din organism. Se asigur n acest Iel o pierdere
n greutate natural, Ir pierederea vitaminelor i mineralelor necesare Iuncionrii normale a
organismului.
Posologie>
1 linguri/zi, n locul mesei de sear, timp de 1 lun.
Prezentare>
Cutie cu 800g pulbere.
BETA-CAROTEN
Compoziie>
Daucus carota (morcov) 0.180g, -caroten 0.010g
Rdcina de morcov constituie o surs important de -caroten (provitamina A).
Ajunge n organism prin aport alimentar i este transIormat de Iicat n vitamina A, n Iuncie de
necesiti.
Are rol important n proIilaxia i ameliorarea tulburrilor de vedere, crete rezistena
organismului Ia de inIeciile cilor respiratorii i este un Iactor important n meninerea
sntii pielii, prului, danturii i gingiilor. Protejeaz mucoasa nazal, bucal, Iaringian,
laringian, traheal i pulmonar, Iiind un adjuvant eIicient n tratamentul inIeciilor respiratorii,
emIizemului pulmonar accelereaz dezvoltarea Iizic i crete rezistena sistemului osos.
Indicaii>
Ameliorarea tulburrilor de vedere, crete rezistena organismului Ia de inIeciile cilor
respiratorii, este Iactor important n meninerea sntii pielii, prului, danturii i unghiilor.
Posologie>
2 capsule/zi, dimineaa i seara.
Prezentare>
BILIDREN
Compoziie>
Orthosiphon stamineus 0.050g, Cichorii radix (cicoare) 0.100g, Calendulae Ilores (glbenele)
0.040g.
Frunzele plantei Orthosiphon conin poliIenoli, potasiu i uleiuri eseniale. Au aciune coleretic,
colecistokinetic, Iavoriznd eliminarea bilei diuretic, crescnd eliminarea renal a apei dar i
a ureei, clorurilor i acidului uric. Prin aceast aciune drenant Iavorizeaz eliminarea calculilor
biliari i renali.
Rdcina de cicoare are aciune colecistokinetic, favoriznd eliminarea bilei, prin
stimularea contraciilor vezicii biliare.
Florile de glbenele conin saponozide triterpenice, carotenoide, derivai Ilavonoidici, ulei
volatil, vitamina C, substane proteice cu aciune antiinIlamatoare, dar mai ales coleretic.
Indicaii>
Microlitiaz biliar.
Posologie>
1 cps de 3 ori/zi, n cure de 3 luni.
Prezentare>

BIO-MER
Compoziie>
Spirulina platensis 0.080g, Epibioz marin 0.210g
Spirulina este o alg marin cu o compoziie bogat n proteine, carbohidrai, lipide, vitamine
(A,B1,B2,B6,B12,E, acid pantotenic, acid nicotinic, acid Iolic) -cloroIil, carotenoide,
oligoelemente (Ca, Mg, Fe, Zn, Mn, K, Na). Aminoacizii au rol important n producerea
polipeptidelor, hormonilor cerebrali i n corectarea Iuncionrii sistemului endocrin n
producerea insulinei. Pigmenii cloroIilieni prezeni n ambele tipuri de alge au eIecte pozitive n
procesele de oxidoreducere la nivel celular, cu meninerea elasticitii i a capacitii de transIer
membranar.
Stimuleaz anabolismul proteic i metabolismul general. Crete capacitatea de aprare a
organismului Ia de inIecii.
Epibioza de origine marin este un complex bogat in proteine i multiminerale, cu roluri
complexe. Calciul, magneziul i IosIorul joac un rol esenial in Iormarea esutului osos. Aportul
insuIicient de calciu produce Ienomene grave de carena. Rolul cel mai important al magneziului
const in activarea majoritii enzimelor existente in organism. Oligoelementele sunt
indispensabile Iuncionrii normale a proceselor metabolice din organism.
Zincul controleaz i regleaz procesele metabolice, activitatea enzimelor i menine integritatea
celulelor. Intr n componena multor enzime de importan vital, care catalizeaz multe reacii
biochimice. Este indispensabil n biosinteza proteinelor i implicit a acizilor nucleici (ARN i
ADN).
Indicaii>
Rahitism, hipocalcemie, hipovitaminoze de diverse cauze, sindrom nevrotic, convalescen,
creterea rezistenei organismului la inIecii, creterea capacitii la eIort Iizic la sportivi i la
persoanele ce eIectueaz munci Iizice n condiii grele. Ameliorarea strii de oboseal la
persoanele de vrsta a III-a i inducerea senzaiei de conIort.
Posologie>
Prezentare>
BIOSELENIU&ZINC
Compoziie>
Seleniu organic 0.150g, Zinc sulIat 0.015g
Combinaia celor 2 antioxidani reduce eIectele nocive ale tutunului, metalelor grele, altor
poluani. Este un Ioarte bun imunostimulator, antialgic mai ales n cazul inIeciilor articulare.
ADN). Particip la sinteza insulinei. Are un rol important n meninerea echilibrului acido-bazic.
Intervine n dezvoltarea i maturarea aparatului reproductor (are eIecte beneIice n anumite
tipuri de sterilitate), ct i n activitatea prostatei.
Indicaii>
AIeciuni reumatismale acute, stri caracterizate de scderea imunitii organismului.
Posologie>
1-2 capsule/zi.
Prezentare>
BILOLIT
Compoziie>
Agrimoniae herba (turi mare) 0,040g, Taraxacii herba (ppdie) 0,050g, Cynarae Iolium
(anghinare) 0,100g
Agrimoniae herba conine taninuri, Ilavone, acid ursolic, cu aciune coleretic, colecistokinetic
au aciune Iavorabil asupra eliminrii calculilor biliari.
Taraxacii herba are n compoziie compui triterpenici, taraxacin. La nivel digestiv, principiile
active din ppdie acioneaz n sensul Iavorizrii eliminrii bilei.
Cynarae folium are ca principiu activ responsabil de eIectul Iarmacodinamic cinarina.
Acioneaz n sensul scderii concentraiei lipidelor totale i colesterolului seric. Are eIect
coleretic, colecistokinetic. Este un Ioarte bun hepatoprotector i regenerator al celulei hepatice.
Indicaii>
Diskinezie biliar, microlitiaz biliar.
Posologie~
1 capsul de 3 ori/zi.
Prezentare>
BRONCHOFORT
Compoziie>
Echinaceea purpureea herba 0.080g< Thymi herba (cimbru) 0,120g< Ou de prepeli atomizat
0,080g< ulei de fenicul 0.0005g
Compuii Ilavonici din Echinaceea acioneaz prin creterea capacitii nespeciIice de aprare a
organismului, activnd Iagocitoza i stimulnd Iibroblatii. Determin o activare att a
Iagocitelor stabile ct i a celor mobile, contribuind n Iinal la creterea numrului Iibroblatilor,
ceea ce duce la creterea capacitii de aprare a organismului (aciune imunostimulatoare).
Thymi herba are n compoziie ulei volatil (cu coninut ridicat n timol, carvacrol), Ilavone,
compui poliIenolici. La nivelul aparatului respirator determin bronhodilataie prin aciunea
asupra receptorilor
2
-adrenergici ct i prin inhibarea IosIodiesterazei. De asemenea, uleiul
volatil exercit aciune antiseptic, datorit eliminrii lui n Iorm activ la nivel pulmonar.
Oul de prepeli are o compoziie bogat n proteine, aminoacizi, vitamine (A,E, complexB),
Iier, IosIor. Are rol vitaminizant i de mbuntire a strii generale a organismului. Studii
recente au pus n eviden existena de imunoglobuline n compoziia oului de prepeli, ceea ce
susine utilizarea acestuia n tratamentul astmului bronic.
Uleiul de fenicul este cunoscut pentru proprietile sale beneIice la nivelul aparatului respirator,
i anume de stimulare a secreiilor bronhice, a activitii ciliare.
Indicaii>
Adjuvant n tratamentul astmului bronic, bronite iritative, inIecioase, BPOC.
Posologie>
1 cps de 3 ori/zi, nainte de mesele principale.
Prezentare>
BRONCHOLIZIN
Compoziie>
Liquiriiae radix (lemn dulce) 0,100g, Foeniculi Iructus (Ienicul) 0,050g, Plantaginis Iolium
(ptlagin) 0,070g, Thymi herba (cimbru) 0,090g.
Broncholizin este un produs cu aciune expectorant, de IluidiIicare a secreiilor
traheobronhice vscoase Iavorizeaz expectoraia, uureaz respiraia i calmeaz tusea
iritativ.
Aciunea este determinat de principiile active (Ilavone, compui poliIenolici, saponine
triterpenice) coninute n cele 4 tipuri de specii.
Mecanism de aciune~ relaxarea traheei datorit aciunii asupra receptorilor
2
-adrenergici
inhibarea IosIodiesterazei, eIecte datorate complexului Ilavonic.
La nivel pulmonar, uleiul volatil din cimbru (cu coninut ridicat n timol i carvacrol), exercit
aciune antiseptic datorit eliminrii lui n Iorm activ, la acest nivel.
Indicaii>
Tusea din aIeciunile acute i cronice ale aparatului respirator, rceli, stri post gripale.
Contraindicaii>
Hipertensiune arteriala.
Posologie>
1 capsul de 3 ori/zi, dup mesele principale.
Prezentare>
BRUSTURE
Compoziie>
Bardanae radix (brusture) 0.185g/cps
Rdcina de brusture este cunoscut pentru eIectele sale antimicrobiene, diuretice, antipiretice.
Aciunea antimicrobian este atribuit prezenei compuilor poliacetilenici.
Indicaii>
InIecii microbiene, aIeciuni cu component inIlamatoare, aIeciuni cutanate de tip seboree a
Ieei, acnee, Iurunculoz, alopecie.
Posologie>
1 cps de 3 ori/zi, dup mesele principale.
Prezentare>
BUSUIOC
Compoziie>
Basilici Iolium (busuioc) 0.185g/cps
Uleiurile volatile prezente n Irunza de busuioc conIer produsului proprieti antiseptice,
anticolitice, protectoare ale mucoasei gastrice, de stimulare a apetitului.
Indicaii>
Colici gastro intestinale, meteorism, ulcer gastric, anorexie, inIecii urinare, inIecii respiratorii.
Posologie>
1 cps de 3 ori/zi, dup mesele principale.
Prezentare>
CALCIU BIOLOGIC
Compoziie>
Calciu natural 0.250g/cps, atomizat din ou de prepeli 0.050g/cps
Calciu intervine n transmiterea sinaptic. Intr n compoziia cimentului intercelular,
inIlueneaz permeabilitatea capilar. Intervine n Iormarea oaselor, menine ritmul contraciilor
cardiace inIlueneaz procesul de coagulare.
Oul de prepeli are o compoziie bogat n proteine, aminoacizi, vitamine (A,D,E, complexB),
Iier, IosIor. Are rol vitaminizant i de mbuntire a strii generale a organismului. Studii
recente au pus n eviden existena de imunoglobuline n compoziia oului de prepeli, ceea ce
susine utilizarea acestuia n tratamentul astmului bronic.
De asemenea vitamina D din oul de prepeli Iavorizeaz Iixarea calciului.
Posologie>
1 cps de 3 ori/zi, nainte de mesele principale, n cure de 2 luni.
Prezentare>
CALCIU-C
Compoziie>
Calciu natural 0.250g/cps, Cynosbati Iructus (mce) 0.050g/cps
Calciu intervine n transmiterea sinaptic. Intr n compoziia cimentului intercelular,
inIlueneaz permeabilitatea capilar. Intervine n Iormarea oaselor, menine ritmul contraciilor
cardiaceinIlueneaz procesul de coagulare.
Fructele de mce (cu coninut ridicat n vitamina C) Iavorizeaz absorbia calciului.
Posologie>
1 cps de 3 ori/zi, nainte de mesele principale, n cure de 1 lun.
Prezentare>
CALCIU-MAGNEZIU-ZINC
Compoziie>
Calciu natural 0.250g/cps, lactat de magneziu 0.080g/cps, zinc 0.005 g/cps.
Calciul Iavorizeaz absorbia Iierului, combate insomnia, IortiIic oasele, dentiia i sistemul
nervos. DeIicitul de calciu duce la apariia rahitismului, scade rezistena la stres, Iavorizeaz
apariia alergiilor, inIlamaiilor i a crampelor musculare.
Magneziul este indispensabil Iuncionrii eIiciente a sistemului nervos, a musculaturii i a
sistemelor enzimatice, deoarece particip la metabolismul glucidelor, lipidelor, acizilor nucleici
i al proteinelor. Asigur buna Iuncionare a aparatului cardiovascular, Iiind un Iactor protector
mpotriva inIarctului miocardic. :ncetinete procesele de mbtrnire i stabilizeaz nivelul
sangvin al colesterolului. Magneziul asociat cu calciul combate strile depresive i stresul.
ADN). Particip la sinteza insulinei. Are un rol important n meninerea echilibrului acido-bazic.
Intervine n dezvoltarea i maturarea aparatului reproductor (are eIecte beneIice n anumite
tipuri de sterilitate), ct i n activitatea prostatei.
Indicaii~
Tetanie calcipriv, rahitism, stres, stri depresive, disIuncii sexuale (sterilitate), aIeciuni ale
prostatei.
Posologie~
1 capsul de 3 ori/zi, nainte de mesele principale, n cure de 1 lun.
Prezentare>

CARDIOVASC
Compoziie~
Pducel (Crataegi Iructus) 0.070g/caps, usturoi (Alii sativi bulbus) 0.060g/caps, extr. ginkgo
biloba 0.010g/caps, Irunze de ginkgo biloba 0.100g/caps, lecitin din soia 0.060g/caps.
Principiile active din fructele de pducel sunt~acizii triterpenici, derivaii antocianici, compuii
Ilavonici. La nivelul coronarelor acioneaz coronarodilatator. Asupra miocardului compuii
Ilavonici exercit aciune tonotrop.
Fructele de pducel determin o mbuntire a circulaiei la nivelul coronarelor, ceea ce are
drept rezultat scderea predispoziiei la accesele de angor. Prin aciunea direct asupra
miocardului, ct i prin cea vasodilatatoare, determin scderea tensiunii arteriale.
Usturoiul are ca principal component alicina. Pe lng eIectul hipotensor, are aciune
hipocolesterolemiant, prin scderea trigliceridelor i a colesterolului seric. Are eIect
antiagregant plachetar i reduce ateroscleroza aortei, Iiind considerat un Ioarte bun agent
proIilactic Ia de cardiopatia ischemic.
Frunzele i extractul (standardizat 24/6) de Ginkgo biloba, prin ginkgoIlavoglucozide i
terpene lactonice au aciune~ vasodilatatoare, antiagregant plachetar, antioxidant, toate acestea
Iiind beneIice n bolile cardiovasculare.
Proprietile produsului sunt potenate de prezena n Iormul a lecitinei, cu eIect
hipocolesterolemiant, tiut Iiind c n bolile cardiovasculare se nregistreaz Irecvent o cretere a
colesterolului i trigliceridelor, ce poate avea eIecte grave asupra cordului i vaselor.
INDICA}II>
Adjuvant n bolile cardiovasculare~ hipertensiune arterial esenial, cardiopatie ischemic
cronic dureroas i nedureroas ateroscleroza sistemic hipercolesterolemie insuIicien
circulatorie periIeric sindrom Raynaud. Datorit incidenei la vrste din ce n ce mai sczute a
acestor patologii, recomandm produsul i ca mijloc preventiv al acestora.
POSOLOGIE>
ca mijloc preventiv 1 cps/zi dimineaa,
adjuvant n patologiile menionate mai sus 1 cps de 3 ori/zi.
PREZENTARE>
CARTILAJ DE RECHIN
Compoziie>
Cartilaj de rechin pulvis 0.350g/caps.
Studii eIectuate n SUA au pus n eviden existena n cartilajul de rechin a 6-7 tipuri de
proteine care inhib dezvoltarea reelei vasculare, acionnd ca substane antiangiogenetice. De
asemenea, mucopolizaharidele din cartilajul de rechin, au pe lng rolul imunomodulator, i un
Ioarte bun eIect antiinIlamator. Adminstarea cartilajului de rechin la bolnavi reumatici cronici a
condus la rezultate Ioarte bune.
S-a dovedit ca extractul din cartilaj de rechin este Ioarte eIicient n proIilaxia cancerului i n
terapia unor boli cronice, reumatice, psoriazis, retinopatia diabetic, i nu este toxic, indiIerent de
doza administrat.
Insicaii>
Boli reumatice cronice degenerative, psoriazis, retinopatie diabetic, previne osteoporoza,
adjuvant n tratamentul cu citostatice.
Posologie>
2 capsule de 3 ori/zi luate cu un pahar cu apa, dup mesele principale.
Contraindicaii>
Sarcina. Persoane care au suIerit inIarct miocardic sau Iracturi osoase.
Prezentare>
CATS CLAW
Compoziie>
Uncaria tomentosa (gheara mei) 0.190g/cps
Gheara mei are ca principii active responsabile de activitatea Iarmacologic~ alcaloizi
oxindolinici, Iitosteroli, proantociani. Determin stimularea imunitii prin creterea Iagocitozei
inhib agregarea plachetar i tromboza sunt antioxidani. La nivelul aparatului digestiv
acioneaz ca antiinIlamator, neutralizant al secreiei gastrice.
Indicaii>
InIecii bacteriene i virale ale cilor respiratorii superioare inIecii ale aparatului uro-genital
aIeciuni digestive aIeciuni hepatice prevenirea inIarctului miocardic, a aterosclerozei.
Posologie>
1 cps de 3 ori/zi, pn la dispariia simptomatologiei.
Prezentare>
CEAI VERDE
Compoziie>
Tea sinensis (ceai verde) 0.190g/cps
EIectul extractului din Irunze de ceai verde este determinat de componentele sale principale~
teobromina i teoIilina, cunoscute pentru proprietile lor tonice, excitante i diuretice.
Faciliteaz eliminarea la nivel renal a apei, Iiind un Ioarte bun adjuvant n tratamentul curelor de
slbire. De asemenea are un rol important n eliminarea grsimilor.
Fiind un Ioarte bun tonic, dar i diuretic i hipolipemiant, produsul Ceai Verde este ideal n
tratamentul curelor de slabire.
Indicaii>
Fiind un Ioarte bun tonic, dar i diuretic i hipolipemiant, produsul Ceai Verde este ideal n
tratamentul curelor de slbire.
Posologie>
2 capsule de 3 ori/zi luate cu un pahar de ap, dup mesele principale, n cure de 1 lun.
Prezentare>
CHITOSAN
Compoziie>
Extract chitosan 0.180g/cps
Extractul chitosan are structur celulozic. La administrare per os, o parte se descompune i este
absorbit. Regleaz ph-ul esuturilor spre alcalin (7.3), ceea ce stimuleaz activitatea
limIocitelor, determinnd creterea imunitii. Scade nivelul colesterolului (crete HDL-
colesterolul i scade LDL i VLDL-colesterolul). :mbuntete capacitatea de drenare a
sistemului limIatic. Are aciune hipoglicemiant, Iiind indicat n Iaza de debut a diabetului
zaharat tip II.
Partea neabsorbit ajunge n tractul digestiv unde acioneaz ca adsorbant, laxativ.
Indicaii>
Adjuvant n diabet zaharat tip II, aIeciuni hepatice, digestive, hipercolesterolemii, obezitate,
adjuvant n tratamentul cu citostatice.
Posologie>
1 cps de 3 ori/zi, n cure de 1 lun.
Prezentare>
CHLORELLA
Compoziie>
Chlorella pyrenoidosa 0.190g/cps
Dintre algele de diverse tipuri se evideniaz n mod deosebit Chlorella datorit compoziiei sale
complexe~ 40-60 substane proteice, coninut ridicat n sruri minerale i oligoelemente,
vitamine i acizi nucleici (AND, ARN) cu rol esenial n sinteza proteinelor i deci n regenerarea
celular. Este considerat cea mai adecvat surs natural de Iier. CloroIila din componena sa
are eIect regenerant i antibacterian. Conine cantiti mari de Iibre celulozice, Iiind un Ioarte
bun adjuvant n curele de slbire.
Indicaii>
Adjuvant n curele de slbire, n tratamentul hepatitei cronice i acute hipovitaminoz de
diverse cauze anemie Ieripriv stri de Iatigabilitate carene de calciu i magneziu
proIilaxia inIeciilor microbiene.
Posologie>
1 capsula de 3 ori/zi, dup mesele principale, in cure de 3 luni.
Precauii>
Persoane cu hipertiroidie.
Prezentare>
CHOLESTERAN
Compoziie>
Drojdie de bere 0.050g/cps, lecitin de soia 0.050g/cps, tre de gru 0.200g/cps
Drojdia de bere conine vitamine, mai ales complex B are de asemenea aciune de reglare a
tranzitului intestinal i de scdere a colesterolului seric.
Studii Iarmacologice recente au pus n evidena aciunea hipocolesterolemiant a izoIlavonelor
din lecitina de soia, i anume , de scdere a colesterolului seric, (scad LDL-colesterolul, VLDL-
colesterolul) i a trigliceridelor.
Trele de gru conin o cantitate mare de Iibre care au deasemenea aciune Iavorabil asupra
tranzitului intestinal.
Indicaii>
Hipercolesterolemie. Reduce riscul de accidente vasculare, cerebrale i atacuri ischemice
tranzitorii.
Posologie>
1 cps de 3 ori/zi, dup mesele principale, n cure de 1 lun.
Prezentare>
CTIN
Compoziie>
Hippophae fructus (ctin) 0,300g/cps
Ctina conine un complex de principii biologic active cu eIecte terapeutice dovedite. AstIel,
vitamina C are aciune antiscorbutic, intervine Iavorabil in respiraia tisular, in buna
Iuncionare a glandelor cu secreie intern, in procesul de eliminare a toxinelor complexul de
vitamine B, care intervine in procesele metabolice (B
1
in reglarea metabolismului glucidic, B
2
in
metabolismul proteic, B
6
in troIicitatea celulei nervoase i a pielii) -caroten cu rol important in
integritatea structural i Iuncional a celulelor epiteliale vitamina E cu rol de antioxidant, prin
captarea speciilor reactive ale oxigenului. De asemenea Iructele de ctin conin acizi grai
nesaturai (linoleic i linolenic) cu rol troIic.
Indicaii>
Produsul Ctin este un Ioarte bun tonic general este indicat n hipovitaminoze de diverse
cauze, astenie psihic i Iizic, surmenaj, stri de convalescen, creterea perIormanelor
sportive, ulcer gastric i duodenal.
Posologie>
1 capsul de 3 ori/zi, nainte de mas, n cure de 3 luni.
Prezentare>
COADA CALULUI
Compoziie>
Equiseti herba (coada calului) 0.190g/cps
Conine substane minerale incluznd acid silicic i silicai (5-8), solubili n ap mai mult de
80, K, Al, Mn. Siliciul necesar pentru Iormarea cartilajului articular i a esutului conjunctiv
este luat din plant sub Iorm de acid monosilicic, ceea ce poate explic utilizarea tradiional a
plantei.
Indicaii>
Osteoporoz, Iracturi, edeme, inIlamaii ale tractului urinar.
Posologie>
n cazul osteoporozei~ 1 cps de 3 ori/zi, dup mesele principale, in cure de 6 luni
n cazul celorlalte aIeciuni menionate administrarea se va Iace pn la cedarea
simptomatologiei (7-10 zile)
Prezentare>
COADA ORICELULUI
Compoziie>
MileIolli Ilos (coada oricelului) 0.185g/cps
Studii preclinice au pus n eviden aciunea antiinIlamatoare a produsului. Aceasta se datoreaz
complexului protein-carbohidrai existent n Ilorile de coada oricelului, complex Iarmacologic
activ, lipsit de toxicitate. De asemenea compuii alcaloidici determin eIecte~ antipiretice,
antibacteriene, coleretice
Indicaii>
InIecii ale aparatului respirator, tuse de diverse etiologii, gastrit hiperacid, enterocolite, colici
gastrointestinale, meteorism.
Posologie>
1cps de 3 ori/zi, dup mesele principale, pn la cedarea simptomatologiei.
Prezentare>
Flacon cu 40 caps
COZI DE CIREE
Compoziie>
Cerasi stipes (cozi de ciree) 0.190g/cps
Cozile de ciree conin sruri de potasiu, saponine, Ilavonoide, tanin. Tot acest Iitocomplex are
eIecte~ diuretic, de normalizare a tranzitului intestinal, Iavorizeaz digestia, remineralizant.
Indicaii>
Tratamentul aIeciunilor cilor urinare, renale (de tip inIecios, microlitiaz), meteorism,
aIeciuni inIlamatorii la nivel intestinal.
Posologie>
1 cps de 3 ori/zi, nainte de mesele principale, pn la cedarea simptomatologiei.
Prezentare>
CORDICEPS
Compoziie>
Cordiceps micelium 0.190g/cps.
Cordiceps micelium Iace parte din categoria ciupercilor este Ioarte bogat n compuI biologic
activi cu aciune nutritiv. Acioneaz ca~ imunostimulator, becteriostatic (pneumococ,
streptococ, staIilococ auriu), antiinIlamator, antioxidant, hipocolesterolemiant, mbuntete
Iunia hepatic, renal, pulmonar.
Indicaii>
Stri caracterizate de scderea imunitii organismului inIecii bacteriene patologii n care sunt
implicai radicalii liberi hipercolesterolemii.
Posologie>
1 capsul de 3 ori/zi, pn la dispariia simptomatologiei.
Prezentare>

CRUIN
Compoziie>
Frangulae cortex (cruin) 0.190g/cps
Principiile active din scoara de cruin sunt antraglicozidele acioneaz la nivelul colonului,
nivel la care diglicozidele sunt mult mai active dect monoglicozidele.
Indicaii>
Tratamentul cazurilor de constipaie Iuncional, pregtire pre-operatorie, medicaie adjuvant n
terapia antihemoroidal.
Posologie>
3 cps/zi seara, dup mas, pn la dispariia simptomatologiei.
Prezentare~
Cutie de ceai cu 20 doze, 1.5g/doz.
DIABETIN
Compoziie>
Capsule tari gelatinoase coninnd~ 0,250g Momordicae Iructus (castravete amar), 0,05g
Phaseoli Iructus sine seminibus (teci de Iasole), 0,05g Ginseng radix (rdcin de ginseng)
Produsul Diabetin prezint o compoziie de principii active 100 naturale, ce acioneaz la
nivelul pancreasului endocrin, determinnd scaderea glicemiei. Aciunea marcant o are Iructul
de Momordica care se completeaz printr-un mecanism de sinergism de potenare cu teaca de
Iasole i cu rdcina de Ginseng, care, pe lng scderea glicemiei are proprieti tonice asupra
sistemului endocrin, antistres, stimulatoare SNC.
Indicaii>
Adjuvant n diabetul de tip I i II, pancreatite cronice, hepatopatii cronice, convalescen, stress
prelungit, aciune detoxiIiant marcant.
Posologie>
:n absena unor prescripii medicale, doza uzual este de o capsul zilnic. La recomandarea
medicului doza poate Ii mrit la 2-3 capsule/zi.
Prezentare>
DIURETIN
Compoziie>
Orthosiphon stamineus 0.050g/cps, Taraxacii herba (ppdie) 0.100g/cps, Stigmata maydis
(mtase de porumb) 0.060g/cps.
Frunzele plantei Orthosiphon conin poliIenoli, potasiu i uleiuri eseniale. Au aciune diuretic,
crescnd eliminarea renal a apei dar i a ureei, clorurilor i acidului uric. Prin aceast aciune
drenant Iavorizeaz eliminarea calculilor renali.
Ppdia este cunoscut pentru proprietile sale diuretice, coleretice, tonice i laxative.
Studii preclinice au pus n eviden activitate diuretic a principiilor active din ppdie,
comparabil cu a Iurosemidului, avnd n plus avantajul c datorit coninutului ridicat n sruri
de potasiu (4) se compenseaz pierderile ce apar n cazul administrrii altor diuretice.
Mtasea de porumb are proprieti diuretice, hipoglicemiante i uor hipotensive. Studiile clinice
au artat activitatea diuretic crescut n urma administrrii de mtase de porumb.
Indicaii>
Edeme de diverse etiologii, HTA stadiile I i II, inIecii urinare, microlitiaz renal, HTA.
Posologie>
pentru HTA 1 cps de 3 ori/zi
pentru celelalte aIeciuni menionate doza este de 2-4 cps de 3 ori/zi, administrarea Icndu-se
pn la dispariia simptomatologiei.
Prezentare>
DOLOMIT
Compoziie>
Dolomit 0.420g echivalent cu 94.5 mg Ca i 50 mg Mg.
Aportul de calciu i magneziu corecteaz hipocalcemiile i hipomagnezienemiile de diverse
cauze sunt Iactori importani n meninerea sntii oaselor i dinilor, previn apariia
osteoporozei.ajut la Iuncionarea normal a inimii, scade riscul la atac de cord. Sunt elemente
eseniale pentru buna Iuncionare a sistemului nervos i muscular. Acionez pozitiv n cazul
depresiei, stress-ului, spasmoIiliei.
Posologie>
1 cps de 3 ori/zi, nainte de mesele principale, pn la ncetarea simptomatologiei.
Prezentare>
ECHINACEEA
Compoziie>
Echinaceea purpureea herba (echinaceea) 0.180g/cps
Studii numeroase au evideniat aciunea preparatelor cu echinaceea la nivel tisular~ inhib
hialuronidaza (att direct ct i indirect prin Iormarea unui complex cu acidul hialuronic,
determinnd depolimerizarea hialuronidazei), stimuleaz Iormarea mucopolizaharidelor
mezenchimale, stimuleaz histogenic i hematogenic Iagocitele, Iavorizeaz diIerenierea
Iibrocitelor din Iibroblati, are aciune antiinIlamatoare.
S-a demonstrat de asemnea activitatea bacteriostatic i Iungistatic asupra~ Staphylococcus
aureus, Escherichia coli, Pseudomonas aeruginosa, Trichomonas vaginalis, Epidermophyton
interdigitale.
Activitatea major a produsului Echinaceea const n stimularea nespeciIic a sistemului imun,
prin stimularea Iagocitozei de ctre macroIage i granulocite. Compuii activi responsabili de
acest aciune sunt~ poliacetilene, alchilamide, uleiuri eseniale.
Indicaii~
Tratamentul preventiv al inIeciilor gripale inIlamaii ale mucoaselor, mai ales n cazul
inIeciilor respiratorii i din sIera ORL (bronite acute i cronice, angin, Iaringite, laringite
rinite, sinuzite, otite) adjuvant n inIecii rezistente la antibioterapia curent
cistite,enterocolite boli inIecto-contagioase i n perioada de convalescen dup bolile inIecto-
contagioase.
Posologie>
1-3 capsule/zi, nainte de mesele principale, 30 de zile/lun.
Prezentare>
Cutie de ceai cu 20 doze, 1.5g/doz. (echinaceea 0.45g, mce 1.05g).

ECHINACEEA C
Compoziie>
Echinaceea purpureea herba 0.050g/cps Cynosbati Iructus (mce) 0.140g/cps.
Studii numeroase au evideniat aciunea preparatelor cu echinaceea la nivel tisular~ inhib
hialuronidaza (att direct ct i indirect prin Iormarea unui complex cu acidul hialuronic,
determinnd depolimerizarea hialuronidazei), stimuleaz Iormarea mucopolizaharidelor
mezenchimale, stimuleaz histogenic i hematogenic Iagocitele, Iavorizeaz diIerenierea
Iibrocitelor din Iibroblati, are aciune antiinIlamatoare.
S-a demonstrat de asemnea activitatea bacteriostatic i Iungistatic asupra~ Staphylococcus
aureus, Escherichia coli, Pseudomonas aeruginosa, Trichomonas vaginalis, Epidermophyton
interdigitale.
Activitatea major a produsului Echinaceea const n stimularea nespeciIic a sistemului imun,
prin stimularea Iagocitozei de ctre macroIage i granulocite. Compuii activi responsabili de
acest aciune sunt~ poliacetilene, alchilamide, uleiuri eseniale.
Fructele de mce conin principii active (acid ascorbic, antociani) care Iormeaz un sistem
oxidoreducator reversibil, captator de radicali liberi. Vitamina C are rol important n biogeneza
substanei intercelulare, n metabolismul glucidic, lipidic, protidic. Acioneaz substitutiv n
strile de deIicit de acid ascorbic. La nivel vascular acioneaz ca Iactor capilaroprotector, prin
creterea rezistenei i scderea permeabilitii capilare.
De asemenea, mceul are 2 aciuni marcante n ceea ce privete asocierea cu Echinaceea~
de potenare a aciunii imunostimulatoare
Iavorizeaz absorbia principiilor active din Echinaceea
Indicaii>
Tratamentul preventiv al inIectiilor gripale inIlamaii ale mucoaselor, mai ales n cazul
inIeciilor respiratorii i din sIera ORL (bronite acute i cronice, angin, Iaringite, laringite
rinite, sinuzite, otite) adjuvant n inIecii rezistente la antibioterapia curent
cistite,enterocolite boli inIecto-contagioase i n perioada de convalescen dup bolile inIecto-
contagioase hipovitaminoze de diverse cauze.
Posologie>
1 cps de 3 ori/zi, nainte de mesele principale, n cure de 1 lun.
Prezentare>
EMETIN
Compoziie>
Zingiberis rhizoma 0,050g, Melissae folium 0,020g
Zingiberis rhizoma conine ulei volatil (cu compoziie predominant n zingiberol), compui
Ienolici (gingeroli). Are eIecte~ antiemetic i antivertiginos datorit aciunii la nivel SNC~
inhib zona chemoreceptoare declanatoare a vomei i centrul vomei. Amelioreaz digestia prin
aciunea coleretic, colecistokinetic.
Melissae folium are ca component principal uleiul volatil. Datorit aciunii carminative, ct i
celei sedativ central, pot Ii Iolosite ca antiemetice, n cazurile uoare.
Indicaii>
Prevenirea rului de micare (de altitudine, mare, main), grea, vrsturi, digestie
diIicil.
Posologie>
1 capsul de 3 ori/zi, p-n la dispariia simptomatologiei.
Prezentare>
ENTEROSEPTIN
Compoziie>
MilleIolii Ilores (coada oricelului) 0,030gAetheroleum menthae (ulei de menta) 0,070g
Carbo medicinalis (crbune medicinal) 0,035g<Foeniculi fructus (fenicul) 0,020g< Carbonat
de calciu 0,025g
Millefoli flores are ca principali componeni responsabili de aciunea Iarmacologic uleiul volatil
(n care predomin azulenele) i substane Ilavonice. Acioneaz astringent, antiinIlamator,
antihemoragic i antiseptic la nivel intestinal.
Aetheroleum menthae conine ca principali componeni mentol, i taninuri. Are aciune
astringent, precipit proteinele scznd secreiile mucoase i permeabilitatea capilarelor i a
membranelor celulare. Administrate oral, taninurile inIlueneaz mai ales mucoasele diIeritelor
segmente ale tubului digestiv.
Crbunele medicinal absoarbe gazele intestinale i toxinele bacteriene.
Carbonatul de calciu extras din cochilii marine are aciune absorbant asupra toxinelor
bacteriene, microorganismelor, substanelor rezultate din transIormarea alimentelor n tubul
digestiv. La nivelul mucoasei digestive Iormeaz un strat protector, cu eIect Iavorabil n strile
inIlamatorii ale mucoasei.
Proprietile antidiareice ale produsului sunt completate de fructele de fenicul, care acioneaz
antiseptic la nivel intestinal, dar i spasmolitic.
Indicaii>
Diaree acut i cronic, colon iritabil.
Posologie>
2 cps de 3 ori/zi, dup mesele principale, pn la dispariia simptomatologiei.
Prezentare>
EPIBIOZ|
Compoziie>
Epibioz marin 0.250g/cps
Epibioza de origine marin (amestec de molute, crustacei i alge) este un complex bogat n
proteine i multiminerale, cu roluri complexe. Calciul, magneziul i IosIorul joac un rol esenial
n Iormarea esutului osos. Aportul insuIicient de calciu produce Ienomene grave de caren.
Rolul cel mai important al magneziului const n activarea majoritii enzimelor existente n
organism. Oligoelementele sunt indispensabile Iuncionrii normale a proceselor metabolice din
organism.
ADN).
Indicaii>
Rahitism, hipocalcemie, hipovitaminoze de diverse cauze sindrom nevrotic convalescen
creterea rezistenei organismului la inIecii creterea capacitii la eIort Iizic la sportivi i la
persoanele ce eIectueaz munci Iizice n condiii grele. Ameliorarea strii de oboseal la
persoanele de vrsta a III-a i inducerea senzaiei de conIort.
Posologie>
1 cps de 3 ori/zi, dup mesele principale, n cure de 3 luni.
Prezentare>
EPIGASTRALGIN
Compoziie>
Capsule tari gelatinoase coninnd 0,02g Acaciae Ilores (salcm), 0,02g Melissae Iolium
(roini), 0,01g Calendulae Ilores (glbenele), 0,02g Hyperici herba (suntoare).
Aciune farmacologic >
Capsulele de Epigastralgin prezint o compoziie echilibrat de principii active, 100 naturale,
ce acioneaz sinergic la nivel gastric i intestinal. Produsul are aciune antiacid, cicatrizant,
antispastic, antiinIlamatoare, sedativ la nivel SNC.
Indicaii>
Gastrita hiperacid,dispepsie,hernie hiatal, ulcer gastric (n special de stress) i duodenal, colici
intestinale.
Posologie>
1-2 capsule la nevoie.
Prezentare>
Flacon cu 25 capsule
Cutie de ceai 20 doze, 1.5g/doz.
EVENING PRIMROSE
Compoziie>
Oenothera biennis (luminia de sear) 0.190g/cps
Seminele plantei conin n principal GLA (acid -linolenic) ce acionez la nivel cardiovascular~
inhib agregarea plachetar, scade tensiunea arterial, restabilete motilitatea eritrocitelor n
cazul sclerozei multiple. GLA este precursor al prostaglandinelor n special pentru PGE
1
, cu rol
reglator asupra Iunciilor metabolice. Studii clinice randomizate, dublu-orb controlate, au
evideniat eIicacitatea administrrii
luminiei de sear n cazul sindromului premenstrual (PMS), cu mbuntirea semniIicativ a
simptomatologiei.
Indicaii>
Eczeme atopice, PMS, alcoolism, scleroz multipl scade riscul de inIarct miocardic.
Posologie>
1 cps de 3 ori/zi, nainte de mesele principale, n cure de 3 luni.
Prezentare>
FEMININ
Compoziie>
Damiana (Turnera diIIusa) 0.100g. guarana (Paullinia cupana)0.100g, ginseng rou super-yang
(Panax ginseng) 0.050g, schinduI (Trigonella Ioenum-graecum) 0.080g.
Datorit unei compoziii speciale, FEMININ acioneaz ca un Ioarte bun tonic, aIrodisiac.
Damiana are ca principali componeni~ 0.5-1 ulei volatil, -sitosterol i o substan amar
(damianina), tot acest Iitocomplex Iiind responsabil de aciunile aIrodisiac i tonic.
Studii recente arat eIicacitatea ginsengului rou super-yang n mbuntirea comportamentul
sexual. InIlueneaz maturarea organelor sexuale (Ieminine), exercit eIecte pozitive asupra
libido-ului i Iunciei erectile.
Guarana conine 2.5-7 caIein, teoIilin, teobromin, xantin. Determin creterea
metabolismului celular, stimuleaz eliberarea catecolaminelor (adrenalin), ceea ce duce la
instalarea unui eIect tonic-energizant.
Schinduful poteneaz aciunea produsului FEMININ datorit aciunii stimulatoare asupra
Iunciei sexuale (aIrodisiac).
Indicaii~
Creterea perIormanelor sexuale aIrodisiac.
Posologie~
3-4 capsule/zi.
Prezentare~
FIER BIOLOGIC
Compoziie>
Spirulina platensis (spirulin) 0.150g, lptior de matc 0.050g, Cynosbati Iructus (mce)
0.100g.
Aciune Iarmacologic~
Spirulina are o compoziie bogat n Iier, proteine, carbohidrai, lipide,
vitamine(A,B1,B2,B6,B12,E, acid pantotenic, acid nicotinic, acid Iolic) -cloroIila, carotenoide.
Aminoacizii au rol important n producerea polipeptidelor, hormonilor cerebrali i n corectarea
Iuncionrii sistemului endocrin n producerea insulinei. Pigmenii cloroIilieni au eIecte pozitive
n procesele de oxidoreducere la nivel celular, cu meninerea elasticitii i a capacitii de
transIer membranar.
Lptiorul de matc conine~ proteine, lipide, enzime, zaharuri reductoare, substane minerale.
Este bogat mai ales n hormoni i precursori hormonali, vitamine (complex B, A, C, E),
aproximativ 20 aminoacizi, acizi grai, steroli, compui cu IosIor, acetilcolin.
Prin complexul vitaminic B, lptiorul de matc are rol esenial n reaciile lanului respirator la
nivel celular, precum i n metabolismul glucidic, lipidic, protidic.
Este considerat un Ioarte bun Iactor lipotroIic, antiaterosclerotic. Prin acetilcolin intervine n
transmiterea inIluxului nervos. Prezena -globulinelor i conIer proprieti imunostimulatoare.
Mceul conine principii active (acid ascorbic, antociani) care Iormeaz un sistem
substanei intercelulare, n metabolismul glucidic, lipidic, protidic. Acioneaza substitutiv n
strile de deIicit de acid ascorbic. De asemenea rolul important al acidului ascorbic este de
Iavorizare a absorbiei Iierului.
Indicaii>
Anemie Ieripriv, hipovitaminoz C.
Posologie>
1 cps de 3 ori/zi pn la normalizarea valorilor hemoglobinei, continuat nc 3-6 luni
Prezentare>
FITOSEDIN
Compoziie>
Valerianae radix (valeriana) 0.050g, PassiIlora incarnata herba 0.200, Mellisae Iolium (roini)
0.040g.
Valeriana are aciune depresant la nivel SNC, antispasmodic, eIecte evideniate prin studii
peclinice i clinice. Responsabili de aciunea depresant-SNC i antispasmodic sunt
valepotriaii.
Passiflora este cunoscut (datorit prezenei alcaloizilor harmanici i Ilavonelor) pentru
eIectele~ sedativ, analgezic. Inhib activitatea motorie, crete Irecvena respiratorie. Este
hipotensiv, anxiolitic, antispasmodic. Studiile clinice au artat c passiIlora are aciune
sedativ la doze mari i anxiolitic la doze mici.
Roinia are un coninut bogat n ulei volatil. Principiile active ale uleiului volatil (poliIenoli) au
eIect sedativ. Aciunea se maniIest la nivelul sistemului limbic, implicat n reglarea Iunciilor
vegetative.
Indicaii>
Tulburri ale somnului, hiperexcitabilitate nervoas.
Posologie>
pentru tulburri ale somnului~ 3 cps/zi seara pn la dispariia simptomatologiei
pentru hiperexcitabilitate nervoas~ 1 cps de 2 ori/zi pn la dispariia simptomatologiei
Prezentare>
FLORADERM
Compoziie>
Bardanae radix (brusture) 0.080g , Echinaceea purpureea herba 0.050g, Urtica dioica (urzic)
0.100g, Chlorella pyrenoidosa (chlorella) 0.050g.
Brusturele are eIecte~ diuretic, antipiretic, antimicrobian. Activitatea antimicrobian este
atribuit compuilor poliacetilenici .
Echinaceea are activitate bacteriostatic i Iungistatic, clinic demonstrat, asupra~
Staphylococcus aureus, Escherichia coli, Pseudomonas aeruginosa, Trichomonas vaginalis,
Epidermophyton interdigitale.
Urzica conine amine, derivai Ilavonoidici, carotenoide, vitamina C, -sitosterol, sruri de
calciu, potasiu, acid silicic. Tot acest complex are eIecte troIice la nivelul Ianerelor, pielii.
Indicaii>
InIecii cutanate, acnee, ntreinerea unghiilor (unghii casante), i a prului.
Posologie>
Prezentare>
FUCUS
Compoziie>
Fucus veziculosus 0.185g/capsula
Alg de origine oceanic, ce poate Ii considerat un veritabil cocktail de elemente vitale. Are un
coninut ridicat n vitamine- acid Iolic, vitamin C, complex B (B
1
, B
2
, B
6
, B
12
) Iavoriznd
procesele metabolice, n special metabolismul glucidic oligoelemente~ crom, zinc, seleniu, Iier,
mangan, iod. Este bogat n proteine vegetale asimilabile, srac n calorii i lipide. Conine de
asemenea mucilagii non-asimilabile, determinnd apariia senzaiei de saietate, dar i Iacilitarea
tranzitului intestinal.
Indicaii>
Cure de slbire, asigurnd totodat aportul de elemente necesare meninerii echilibrului i
tonusului organismului.
Posologie>
3 capsule/zi, dupa mesele principale.
Prezentare>
GAG Plus
Compoziie~
Glucozamin sulIat 0.500g harpagophytum procumbens (gheara diavolului) 0.050g.
Glucozamina este un aminoacid cu rol n construcia mucopolizaharidelor. Este componenta de
baz a cartilajului articular i esutului conjunctiv, cu rol important n meninerea mobilitii
articulare. Studii clinice recente au evideniat eIicacitatea sa n arthosis deIormans.
Administrat oral i absorbit sub Iorma de glicozaminoglicani are eIecte beneIice la nivelul
cartilajelor, pielii -datorit acidului hialuronic (componenta majoritar a glicozaminoglicanilor)
care menine elasticitatea i Ilexibilitatea organelor interne. EIectele beneIice ale glucozaminei
sunt potenate de Harpagophytum-cu eIecte antiinIlamatoare comparabile cu a derivailor
pirazolonici, Ir a determina apariia de eIecte secundare mai ales de tip epigastralgii.
Indicaii~
Boli reumatice degenerative, entorse, contuzii, tendinite, bursite, Iracturi, nevralgii, mialgii.
:nltur durerile care apar n aIeciunile reumatismale i traumatice i mbuntete mobilitatea
articular.
Posologie>
1 cps de 3ori/zi, dup mesele principale, n cure de 6 sptmni.
Prezentare~
GLBENELE
Compoziie>
Calendulae Ilores (glbenele) 0.190g/cps
Florile de glbenele conin saponozide triterpenice, carotenoide, derivai Ilavonoidici, ulei
volatil, vitamina C, substane proteice cu aciune~ antiinIlamatoare, antibacterian, antiIungic,
antiviral, antitrichomoniazic, coleretic.
Indicaii>
Diskinezie biliar, ulcer gastric i duodenal, adjuvant n tratamentul cu antibiotice, antiIungice.
Posologie>
1 cps de 3 ori/zi, p-n la dispariia simptomatologiei.
Prezentare>
GERMENI DE GRU
Compoziie>
Germeni de gru 0.180g/capsul
Germenii de gru sunt considerai cel mai alcalin aliment. Elimin toxinele din organism avnd
totodat proprieti energostimulante i revitalizante. Au un coninut bogat n vitamine, minerale
i enzime necesare pentru meninerea Iunciilor celulare. CloroIila prezent n germenii de gru
este rapid convertit n hemoglobin, explicndu-se astIel aciunea Iavorabil n anemia
Ieripriv. Germenii de gru conin octacosanol ce mbuntete Iora muscular, scznd
durerea care poate s apar dup exerciiu Iizic intens.
Indicaii>
Hipovitaminoze de diverse cauze, convalescen, astenie susinerea tratamentului
medicamentos n anemia Ieripriv. Medicina tradiional recomand utilizarea lor n~ diabet,
astm bronic, reumatism, gastroenterite, constipaie, hemoroizi, litiaz biliar i renal, sindrom
premenstrual.
Posologie>
1 capsul de 3 ori/zi naintea meselor principale, n cure de 6 luni.
Prezentare>

GIARDINOFUG
Compoziie>
Calendulae Ilores (glbenele) 0.025g, tinctur de propolis 0.0005g, Thymi herba (cimbru)
0.030g, Aloe vera (aloe) 0.020g.
Glbenelele conin saponozide triterpenice, carotenoide, derivai Ilavonoidici, ulei volatil,
vitamina C, substane proteice cu aciune~ coleretic, antiinIlamatoare, antibacterian,
antiIungic, antiviral, antitrichomoniazic.
Tinctura de propolis are aciuni~ antihelmintic, antiprotozoaric, antiseptic, antibiotic,
antiIungic, antiviral. De asemenea este un stimulator al sistemului imunitar, Iiind considerat un
modiIicator de raspuns biologic (Biological Response ModiIier).
Cimbrul conine cantiti mari de ulei volatil cu aIecte antispasmodice, expectorante,
antimicrobiene. Timolul, constituentul major al uleiului volatil este considerat ca avnd puternice
eIecte Iungicide, antihelmintice, antiprotozoarice.
Aloe conine ca principali compui biologic activi responsabili de aciunea Iarmacologic
derivai antracenici. Acioneaz la nivelul intestinului gros, determinnd creterea
peristaltismului segmentului terminal.
Indicaii>
Giardioz.
Posologie>
copii cu vrst pn la 7 ani~ 1 cps de 3 ori/zi timp de 10 zile, dup 2 sptmni se repet
tratamenul timp de 10 zile
copii cu vrst peste 7 ani, aduli~ 2 cps de 3 ori/zi timp de 10 zile, dup 2 sptmni se repet
tratamenul timp de 10 zile.
Prezentare>
GINKGOBIL
Compoziie>
Ginkgo biloba folium extr.sicc 0,030g, Ginkgo biloba folium 0,050g
Produsul Ginkgobil mbin proprietile extractului de Ginkgo biloba cu totalul principiilor
active existente n Irunza ca atare, printr-un mecanism de potenare a principiilor active existente
n extractul de Irunza de Ginkgo biloba (ginkgoIlavoglucozide i terpene lactonice) cu ntregul
Iitocomplex din Irunza ca atare, rezultnd un eIect Iarmacologic superior administrrii
extractului pur.
Are un mod de aciune complex la nivel vascular~ exercit un eIect vasoreglator la nivelul
arterelor, crete rezistena i scade permeabilitatea capilar, crete tonusul pereilor venoi. Are
eIect antiagregant plachetar. Stimuleaz procesele de compensare neuronal, turnoverul
neuromediatorilor, avnd eIect neurotonic. Amelioreaz metabolismul energetic bazal, stimulnd
captarea oxigenului i consumul aerob al glucozei, Iavoriznd epurarea lactailor. Protejeaz
integritatea membranelor celulare prin neutralizarea radicalilor liberi, avnd eIect antioxidant.
Indicaii>
tulburri psiho-comportamentale ale senescenei (tulburri de memorie, scderea
eIicienei intelectuale)
- sechele ale accidentelor vasculare cerebrale i ale traumatismelor craniene
- sindrom vertiginos i acuIene de origine ischemic
- aIeciuni vasculare periIerice (arteriopatii periIerice obliterante, sindrom Raynaud)
- deIiciene retiniene de origine ischemic.
Efecte nedorite>
Datorit combinaiei extractului pur de Ginkgo biloba cu Irunza ca atare, Ienomenele neplcute
(tulburari digestive, cutanate, ceIalee) cauzate de administrarea extractului pur, sunt eliminate.
Posologie>1 capsul de 3 ori pe zi, nainte de mas. Este indicat ca administrarea capsulelor s
se Iac pn la ora 16
00
.
Prezentare> Flacon cu 100/60 capsule tari gelatinoase.
GINKGO BILOBA C
Compoziie>
Ginkgo biloba Iolium 0.100g, Cynosbati Iructus (mace) 0.090g
Ginkgo biloba are un mod de aciune complex la nivel vascular~ exercit un eIect vasoreglator la
nivelul arterelor, crete rezistena i scade permeabilitatea capilar, crete tonusul pereilor
venoi. Are eIect antiagregant plachetar. Stimuleaz procesele de compensare neuronal,
turnoverul neuromediatorilor, avnd eIect neurotonic. Amelioreaz metabolismul energetic
bazal, stimulnd captarea oxigenului i consumul aerob al glucozei, Iavoriznd epurarea
lactailor. Protejeaz integritatea membranelor celulare prin neutralizarea radicalilor liberi, avnd
eIect antioxidant.
oxidoreductor reversibil, captator de radicali liberi. Vitamina C are rol important n biogeneza
:n asociere cu Irunzele de ginkgo biloba, mceul Iavorizeaz absorbia principiilor active ale
acestora~ ginkgo Ilavoglucozide, terpene lactonice.
Indicaii>
Tulburri psiho-comportamentale ale senescenei (tulburri de memorie, scderea
eIicienei intelectuale) sechele ale accidentelor vasculare cerebrale i ale traumatismelor
craniene sindrom vertiginos i acuIene de origine ischemic aIeciuni vasculare periIerice
(arteriopatii periIerice obliterante, sindrom Raynaud) deIiciene retiniene de origine ischemic
hipovitaminoz C.
Posologie>
1 cps de 3 ori/zi, pn la ncetarea simptomatologiei.
Prezentare>
GINSENG C
Compoziie>
Ginseng radix (ginseng) 0,050g, Cynosbati Iructus (mce) 0,200g.
Aciune>
Rdcina de ginseng acioneaz ca~
imunomodulator, prin creterea rezistenei i a capacitii de recuperare a organismului
antioxidant atenund procesele de mbtrnire
stimulator al eritropoezei
stimulator SNC, cu eIecte Iavorabile n combaterea asteniei i a Iatigabilitii
hipoglicemiant
generator de eIecte pozitive asupra Iunciilor reproductiv i psihosexual
Iactor antiaterosclerotic, prin scderea colesterolului i a trigliceridelor, i creterea HDL-
colesterolului.
Indicaii>
Stri de astenie, Iatigabilitate eIort Iizic i intelectual prelungit, anemie, hipovitaminoze,
disIuncii sexuale, adjuvant n terapia hepatopatiilor cronice, a diabetului de tip I i II, a
aterosclerozei.
Posologie>
:n absena unor prescripii medicale, doza recomandat este de 1capsul/ zi, n cure de 3 luni.
Prezentare>
Flacon cu 40 capsule tari gelatinoase ceai 20 doze.
GHIMBIR
Compoziie>
Zingiberis rhizoma (ghimbir) 0.185g/cps
Ghimbirul conine ulei volatil (cu compoziie predominant n zingiberol), compui Ienolici
(gingeroli).
Are eIecte~ antiemetic i antivertiginos datorit aciunii la nivel SNC inhib zona
chemoreceptoare declanatoare a vomei i centrul vomei.
La nivelul aparatului digestiv este coleretic, colecistokinetic (Iavorizeaz secreia bilei i
motilitatea vezicii biliare). Are aciune beneIic asupra cavitii gastrice, Iiind un Ioarte bun
stimulent stomahic.
La nivelul aparatului genital are aciune beneIic asupra Iertilitii crete volumul spermei i
amelioreaz motilitatea spermatozoizilor.
Indicaii>
- ru de micare (main, tren, avion, etc)
- greuri de diverse etiologii
- dispepsie
- Iatigabilitate sexual, impoten
- stri de astenie.
Posologie>
2 capsule de 2 ori/zi (dimineaa i seara) luate n timpul mesei cu un
pahar de apa.
Prezentare>
GUARANA
Compoziie>
Paullinia cupana (guarana) 0.190g/cps.
Produs vegetal cu multiple proprieti Iarmacologice, datorit coninutului ridicat n coIein~
stimuleaz metabolismul celular, arderile corpilor grai. De asemenea determin eliberarea
catecolaminelor, ce duce la cresterea metabolismului bazal cu eIecte stimulatoare asupra
organismului.
Indicaii>
Astenie Iizic i psihic cure de slbire.
Posologie>
3 capsule/zi dup mesele principale.
Prezentare>

GUTOSTOP
Compoziie>
Orthosipnon stamineus 0.120/cps, Harpagophyti rhizoma (gheara diavolului) 0.070g/cps
Principiile active din Orthosiphonigheara diavolului conIera produsului proprietai
antiinIlamatoare, diuretice, de eliminare a acidului uric, Iiind un Ioarte bun adjuvant in guta.
Posologie>
1cps x3/zi, pn la dispariia simptomatologiei.
Prezentare>
HEPABIL
Compoziie>
Cynarae Iolium (anghinare) 0,060g, Cardui marianae Iructus (armurariu) 0,100g
Polen 0,030g.
Cynarae folium conine cinarina-principiul activ responsabil de eIectul Iarmacodinamic. Scade
concentraia lipidelor totale i colesterolul seric. Are aciune coleretic, colecistokinetica. Este un
Ioarte bun hepatoprotector i regenerator al celulei hepatice.
Cardui marianae fructus au ca principal component silimarina-amestec Iormat din silibin,
silidianin si silicristin. Are aciune antihepatotoxic i protectoare a hepatocitelor. Poate Ii
utilizat n scop proIilactic pentru protecia celulelor hepatice atunci cnd exist riscul ingerrii
unor substane care aIecteaz Iicatul.
Polenul conine lipide, proteine, aminoacizi, acizi grai, sruri minerale, Iactori de cretere
hormonali, enzime.
Are aciune hepatoprotectoare prin~
inozitol intervine n metabolismul hepatic
acid pantotenic, eIicient n hepatita viral
acid nicotinic, determin scderea nivelului colesterolului sangvin
tocoIeroli, previn leziunile hepatice speciIice lipsei lizinei din alimentaie
aminoacizi, antioxidani naturali, cu rol n desIurarea normal a metabolismului hepatic.
Indicaii>
Colecistite, ciroze hepatice (alcoolic, toxic) , convalescen, hepatit cronic, hepatit viral
acut.
Posologie>
1 cps de 3 ori/zi.
Prezentare>
Flacon cu 40 capsule tari gelatinoase, ceai 20 doze.
HARPAGOPHYTUM
Compoziie>
Harpagophyti rhizoma (gheara diavolului) 0.185g/caps.
Gheara diavolului este o plant originar din sudul AIricii, mai precis din deertul Kalahari.
Cercetrile eIectuate au dus la identiIicarea compuilor responsabili de aciunea Iarmacologic~
harpagozida, procumbidul i harpagidul (compui iridoidici). Rizomii de Harpagophytum au
aciune antireumatic, antiinIlamatoare, analgetica, comparabila cu cea a derivatilor pirazolonici
si Ienilbutazonei. Administrat in cure repetate, Harpagophytum inlatura durerile reumatice si
imbunatateste mobilitatea articulara.
Indicaii>
Artroze, spondiloze, artrite, entorse, contuzii, tendinite, bursite, Iracturi, nevralgii, mialgii
adjuvant n tratamentul poliartritei reumatoide gut Iavorizeaz eliminarea acidului uric.
Posologie>
1 capsul de 3 ori/zi, luate cu un pahar de ap, dup mesele principale, n cure de 3 luni.
Pentru fazele acute dureroase, doza poate fi mrit la 2 capsule de 3 ori/zi.
Prezentare>
IMUNO ROYAL JUNIOR
Compoziie>
Polen 0,030g, Lptior de matc 0,015g, Propolis 0,010g, Echinaceea purpureea herba 0,020g.
Polenul conine principii active cu aciune nutritiv complex~ lipide, proteine, aminoacizi, acizi
grai, sruri minerale i oligoelemente (K,Mg,Ca,Cu,Fe,Si,P,S,Cl,Mn), Iactori de cretere
hormonali, pigmeni, enzime. Are aciune hepatoprotectoare prin inozitol- intervine n
metabolismul hepatic acid pantotenic - eIicient n hepatita viral acid nicotinic- determin
scderea nivelului colesterolului tocoIeroli - ce previn leziunile hepatice speciIice lipsei lizinei
din alimentatie aminoacizi- ce sunt antioxidani naturali.
tulburarilor vegetative i hormonale.
Lptiorul de matc, prin complexul de vitamine B, are rol esenial n reaciile lanului respirator
la nivel celular, precum i n metabolismul glucidic, lipidic, protidic. Prin ACH are un rol
important n transmiterea inIluxului nervos. Prezena -globulinelor i conIer proprieti
imunostimulatoare.
Propolisul are aciuni antibiotice, antiseptice, antiIungice, antivirale, vermiIuge. Este un Ioarte
bun regenerator i stimulent al sistemului imunitar. Este considerat un modiIicator de rspuns
biologic (Biological Response ModiIier).
Proprietile produsului Imuno Royal sunt potenate de introducerea n compoziie a plantei
Echinaceea cu proprieti imunostimulatoare marcante.
Acioneaz prin creterea capacitii nespeciIice de aprare a organismului, activnd Iagocitoza
si stimuland Iibroblatii. Determin o activare att a Iagocitelor stabile ct i a celor mobile,
contribuind n Iinal la creterea numrului Iibroblatilor.
Indicaii>
Stimularea capacitii de aprare att speciIic ct i nespeciIic, n cazuri de deIicit imun cu
diverse exprimri clinice. Produsul Imuno Royal junior se recomand n~
- tratamentul preventiv al inIeciilor gripale
inIlamaii ale mucoaselor, mai ales n cazul inIeciilor respiratorii, i din sIera
ORL bronite acute i cronice, angin, Iaringite, laringite rinite, sinuzite, otite
- adjuvant n inIecii rezistente la antibioterapia curent
- cistite,enterocolite
boli inIecto-contagioase i n perioada de convalescen dup bolile inIecto-
contagioase
- hipovitaminoze de diverse cauze.
Posologie>
1 capsul/zi, 30 de zile/lun.
Contraindicaii>
A nu se administra la copii mai mici de 3 ani
Produsul este contraindicat n cazul aIeciunilor sistemice cum sunt~ leucoza, colagenoza,
tuberculoza, scleroza multipl.
Nu se administreaz concomitent cu vaccinrile.
Prezentare>
Flacon cu 100 capsule.
IMUNOFORT
Compoziie~
Gheara mei are ca principii active responsabile de activitatea Iarmacologic~ alcaloizi
oxindolinici, Iitisteroli, proantociani. Determin stimularea imunitii prin creterea Iagocitozei
inhib agregarea plachetar i tromboza sunt antioxidani. La nivelul aparatului digestiv
acioneaz ca antiinIlamator, neutralizant al secreiei gastrice.
Echinaceea purpureea herba are proprieti imunostimulatoare marcante. Acioneaz prin
creterea capacitii nespecifice de aprare a organismului, activnd fagocitoza i stimulnd
fibroblatii si prin inhibare virala. Determina o activare att a fagocitelor stabile ct i a celor
mobile, contribuind n final la creterea numarului fibroblatilor. Propolisul conine n
principal bioflavonoizi i compui fenolici (acid cinamic, cafeic, ferulic). Are efecte
antiseptice, antibiotice, antifungice si antivirale. Este un foarte bun anestezic, cicatrizant,
regenerator i stimulent al sistemului imunitar. Propolisul este considerat un modificator de
raspuns biologic (BRM).
Indicaii>
InIecii bacteriene i virale ale cilor respiratorii superioare inIecii ale aparatului uro-genital
aIeciuni digestive aIeciuni hepatice prevenirea inIarctului miocardic, a aterosclerozei.
Posologie>
1 cps de 3 ori/zi, n cure de 1 lun.
Prezentare>
IMUNOSTIM
Compoziie>
Echinaceea purpureea herba 0,050g, Propolis 0,100g, Usturoi 0,050g
Prin principiile active pe care le conine, usturoiul are aciune antimicrobian Ia de bacteriile
gram pozitive i gramnegative, antiIungic,vermiIug.
Datorit prezenei alicinei, tratamentul cu usturoi poate limita anumite infecii virale
(herpetice, gripale) mecanismul de aciune constnd n interferarea alicinei cu acizii nucleici
virali, limitndu-le proliferarea. Echinaceea purpureea herba are proprieti
imunostimulatoare marcante. Acioneaz prin creterea capacitii nespecifice de aprare a
organismului, activnd fagocitoza i stimulnd fibroblatii si prin inhibare virala. Determina
o activare att a fagocitelor stabile ct i a celor mobile, contribuind n final la creterea
numarului fibroblatilor. Propolisul conine n principal bioflavonoizi i compui fenolici
(acid cinamic, cafeic, ferulic). Are efecte antiseptice, antibiotice, antifungice si antivirale. Este
un foarte bun anestezic, cicatrizant, regenerator i stimulent al sistemului imunitar.
Propolisul este considerat un modificator de raspuns biologic (Biological Response Modifier).
Indicaii>
Prevenirea infeciilor virale (herpes simplex I i II, herpes zoster, varicel, stomatit aftoas),
stri infecioase acute i cronice ale sistemului respirator i din sfera ORL.
Prezentare> Flacon cu 40 capsule gelatinoase tari.
LPTIOR DE MATC
Compoziie>
Lptior de matc 0,070g/cps.
:n compoziia lptiorului de matc se regsesc~ proteine, lipide, enzime, zaharuri reductoare,
substane minerale. Este bogat mai ales n hormoni i precursori hormonali, vitamine (complex
B, A, C, E), aproximativ 20 aminoacizi, acizi grasi, steroli, compui cu IosIor, acetilcolin.
Prin complexul vitaminic B, lptiorul de matc are rol esenial n reaciile lanului respirator la
nivel celular, precum i n metabolismul glucidic, lipidic, protidic.
Este considerat un Ioarte bun Iactor lipotroIic, antiaterosclerotic. Prin acetilcolin intervine n
transmiterea inIluxului nervos. Prezenta -globulinelor i conIer proprieti imunostimulatoare.
Indicaii>
ateroscleroz
stri careniale
deIiciene sexuale
n pediatrie ca un Ioarte bun stimulator
n gastroenterologie acioneaz ca mucoprotector prin acidul pantotenic
degenerescena gras a Iicatului, prin aciunea hepatoprotectoare.
Posologie>
2 capsule de 3 ori/zi.
Prezentare>
LAXOFORT
Compoziie>
Sennae folium (siminichie) 0,030g, Foeniculi fructus (fenicul) 0,020g, Cichorii radix
(cicoare) 0,070g,Tre de gru 0,150g.
Frunzele de senna aparin grupei de laxative de tip antracenozidic. Mecanismul de aciune const
n inducerea unei secreii active de ap i electrolii n lumenul intestinal i inhibarea absorbiei
acestora la nivelul intestinului gros, stimulnd astIel peristaltismul intestinal.
Trele de gru restabilesc echilibrul de Iibre vegetale n organism, aducnd un aport energetic
scazut au aciune Ioarte bun n curele de slbire (inhiba senzaia de Ioame), dar i laxativ,
prin mecanism indirect.
Fructele de fenicul conin ulei volatil bogat n principii terapeutic active, cu aciune spasmolitic,
laxativ.
Rdcina de cicoare are aciune colecistokinetic, favoriznd eliminarea bilei, prin
stimularea contraciilor vezicii biliare, potennd actiunea laxativ a produsului.
Indicaii>
Tratamentul cazurilor de constipatie functional< pregatire pre-operatorie< medicaie
adjuvant n terapia antihemoroidal.
Contraindicaii>
A nu se administra la copii mai mici de 6 ani, la gravide, la mamele care alpteaz. Produsul
este contraindicat n inflamaii sau obstrucii intestinale, ileus paralitic, suferine abdominale
nediagnosticate.
Posologie>
1-2 capsule de 3 ori/zi, pn la dispariia simptomatologiei.
Prezentare>
Flacon cu 30 capsule gelatinoase tari< ceai 20 doze.
LECITINA C
Compoziie>
Lecitina de soia 0.050g Cynosbati Iructus (mce) 0.180g.
Lecitina conine IosIolipide (constitueni de baz ai membranelor celulare) cu aciune
neurotonic, de stimulare a metabolismului neuronal. Are aciune beneIic la nivel cerebral prin
creterea perIormanelor intelectuale stimuleaz reIacerea organismului dupa eIorturi
intelectuale intense. Intervine n sinteza acetilcolinei. Este substrat pentru lecitin colesterol acil
transIerazal (LCAT), determinnd scderea nivelului sangvin de colesterol .
Fructele de mce, prin coninutul bogat n vitamina C, au rol n biogeneza substanei
intercelulare. Intervin Iavorabil n~ procesele metabolice de oxidoreducere, avnd eIect
antioxidant metabolismul glucidic,protidic, lipidic. Acioneaz substituiv n strile de deIicit de
acid ascorbic. La nivel vascular acioneaz ca Iactor capilaroprotector, prin creterea rezistenei
capilare.
Indicaii>
- eIort intelectual i Iizic prelungit n perioade de examen, competiii sportive
- tulburri de concentrare i memorie
- stri de convalescen
- hipovitaminoza C
Posologie>
3 capsule/zi dup mesele principale, n cure de 6 luni.
Prezentare>
LEVOCARBON
Compoziie>
Carbo medicinalis (crbune medicinal) 0.100g, Foeniculi fructus (fenicul) 0.180g, Drojdie de
bere 0.040g.
Levocarbon are o compoziie unic i echilibrat n princii active naturale, cu o tripl aciune,
care n final conduce la reglarea tranzitului digestiv< crbunele activ absoarbe gazele
intestinale i toxinele bacteriene< drojdia de bere combate originea bolii i favorizeaz
dezvoltarea florei intestinale< fructele de fenicul au o foarte bun aciune antiseptic
intestinal.
Indicaii>
Toate Iormele de constipaie sindrom de colon iritabil (reducerea balonrilor i durerilor
abdominale) indigestia nsoit de meteorism i Ilatulen, datorat alimentelor greu digerabile
(cu Iermentaie i putreIacie) constipaia/diareea din stressul de cltorie episoade diareice
moderate.
Posologie>
Ca absorbant pentru diaree> 1 capsul de 3 ori/zi, dup mese.
Ca laxativ~ 2 capsule de 3 ori/zi, dupa mese cu mult lichid timp de minim 6 sptmni. Dozele
se reduc pe msura mbuntirii tranzitului intestinal i a aspectului normal al scaunului.
Prezentare>
LUCERNA
Compoziie>
Medicago sativi herba (lucern)
Frunzele de lucern conin cantiti mari de vitamine (A, B, C, D, E, K, -caroten), cloroIila,
substane minerale potasiu, Iier, calciu i IosIor. Ultimile dou sunt necesare pentru dezvoltarea
armonioasa a sistemului osos i dentiiei. Vitamina K previne sngerrile, Iaciliteaz coagularea
sngelui.
Datorit coninutului crescut n cloroIil, este un detoxiIiant i un antianemic Ioarte bun.
Lucerna are aciune alcalinizant, Iiind utilizat n tratamentul ulcerului gastric i duodenal.
FortiIic sistemul imunitar i ncetinete procesele de mbtrnire. Este un bun laxativ, diuretic i
antipiretic.
Posologie>
2 capsule de 3 ori/zi in cure de 3 luni.
Prezentare>
MASCULIN
Compoziie~
Zizyphi radix 0.100g/caps, }elin extr. 0.060g/caps. Ginkgo biloba extr.0.050g/caps, Ginseng
rou 0.050g/caps, Atomizat din larve de trntor 0.040 g/caps.
Prin Iormula sa unic, Masculin determin att creterea perIormanelor sexuale ct i a
Iunciilor ntregului aparat reproductor masculin.
Zizyphi radix substan natural ce Iavorizez creterea nivelului de oxid nitric, mesagerul care
determin vasele sangvine s se relaxeze i s se dilate, crescnd Iluxul sangvin n corpii
cavernoi.
Extractul de elin stimuleaz Iuncia sexuala si intervine Iavorabil n cresterea potenei,
mbuntind vascularizaia n zona pelvin.
Ginkgo biloba conine Ilavonoide care mbuntesc circulaia sangvin, n special cea periIeric.
Pe lng eIectul vasodilatator are i un puternic eIect antioxidant.
Ginsengul rou super-yang susine producia de testosteron prin aciunea ginsenozidelor.
Acioneaz de asemenea asupra sistemului endocrin i vegetativ, ambele Iiind eseniale pentru
Iuncia sexual.
Atomizatul din larve de trntor conine substane biologic active (proteine- incluznd toi
aminoacizii eseniali, glucide, lipide- n special IosIolipide, sruri minerale i oligoelemente,
vitamime--caroten, riboIlavina, acid nicotinic, colina, tiamina, Iitomenadiona, precursori de
hormoni sexuali) are att proprietai biostimulente asupra metabolismului general, dar mai ales
de mbuntire a Iunciei sexuale masculine.
Ginsengul rou susine producia de testosteron prin aciunea ginsenozidelor. Acioneaz de
asemenea asupra sistemului endocrin i vegetativ, ambele Iiind eseniale pentru Iuncia sexual.
Indicaii>
DisIuncii sexuale masculine creterea perIormanelor sexuale.
Posologie~
1 capsul /zi diminieaa i 1 dup-amiaza, n cure de 3 luni. Pentru creterea eIectului se poate
crete la 2 capsule/zi dimineaa i 2 capsule/zi dup-amiaza, administrarea Icndu-se cu cteva
sptmni nainte ca eIectul s apar (deseori acesta poate apare i la cteva zile de la
administrare)
Prezentare~
MTASE DE PORUMB
Compoziie~
Mtase de porumb (Stigmata maydis) 0.195g/cps
Contine saponine, Ilavone, saruri de potasiu, cu putenic aciune diuretic, antiseptic la nivel
urinar. Prezena srurilor de potasiu are eIect Iavorabil pentru c nlocuiete potasiul eliminat
prin diurez, Iapt ce Iace ca la administarrea produsului s nu existe risc de hipopotasemie.
Indicaii>
Colici renale, edeme de diverse etiologii.
Posologie>
3-4 capsule/zi, pn la ncetarea simptomatologiei.
Prezentare>
40 capsule tari gelatinoase ceai 20doze.

MEMO TANALEC
Compoziie>
Ginkgo biloba Iolium 0,150g, Lecitina 0,050g.
Actiune farmacologic>
Memo Tanalec este un produs 100 natural cu o compoziie echilibrat n principii biologic
active. AstIel, frunzele de Ginkgo biloba, prin coninutul n biIlavone speciIice i terpene
lactonice, acioneaz prin creterea irigaiei tisulare la nivelul creierului, coronarelor,
extremitilor, micorarea permeabilitii capilare, creterea tonusului venos inhib agregarea
plachetar (prin inhibarea Iactorului de agregare plachetar) protejeaz integritatea
membranelor celulare prin neutralizarea radicalilor liberi, avnd puternic eIect antioxidant
amelioreaz metabolismul energetic bazal, stimulnd captarea oxigenului i consumul aerob al
glucozei i Iavorinznd epurarea lactailor dup eIort Iizic intens. Fosfolipidele din lecitin au
aciune neurotonic, stimulnd metabolismul neuronal, crescnd astIel perIormanele
intelectuale, Iavorizeaz reIacerea organismului dupa eIorturi intelectuale intense.
Indicaii>
Datorit celor dou componente ce acioneaz sinergic, produsul Memo Tanalac se recomand
n~ insuIicien circulatorie cerebral i periIeric, eIort intelectual i Iizic prelungit la elevi i
studeni, tulburri de concentrare i memorie, sindrom vertiginos de natura ischemic, sechele de
accidente cerebro-vasculare, arteriopatii periIerice obliterante necomplicate, sindrom Raynaud,
convalescen.
Posologie>
1-3 capsule/zi, dup mesele principale n cure de 3 luni
Prezentare>
Flacon cu 30 capsule gelatinoase tari ceai 20 doze.
MENT
Compoziie>
Menthae Iolium (ment) 0.190g/cps
Studii preclinice au evideniat aciunea antimicrobian i antiviral a Irunzelor de ment.
Uleiul volatil din compoziia acestora are aciune spasmolitic asupra muchilor netezi.
Compuii Ilavonici au aciune coleretic. Azulenele au eIecte antiulceroase i antiinIlamatoare.
Indicaii>
Diaree, colici gastrointestinale, diskinezie biliar hiperton, greuri, meteorism.
Posologie~
1-2 capsule de 3 ori/zi pn la ncetarea simptomatologiei.
Prezentare>
MIGRENOSTOP
Compoziie>
Tanacetii herba (iarba fetei) 0,040g/cps, Melissae folium (roini) 0.030g/cps.
Tanacetii herba are ca principal component responsabil de aciunea Iarmacologic un derivat
Ilavonoidic-partenolid, cu aciune antiinIlamatoare i antimigrenoas. Mecanismul de aciune
const n inhibarea eliberrii de serotonin.
Melissae folium are un coninut bogat n ulei volatil. Principiile active ale uleiului volatil
(poliIenoli) au eIect sedativ. Aciunea se maniIest la nivelul sistemului limbic, implicat n
reglarea Iunciilor vegetative, avnd aciune beneIic n prevenirea crizelor migrenoase.
Indicaii>
Prevenirea crizelor migrenoase, determinnd scderea intensitii i Irecvenei acestora.
Posologie>
- pentru prevenirea crizelor migrenoase, doza recomandat este de 3capsule / zi, 20 de zile pe
lun
n criza migrenoas, doza poate Ii marit la 2capsule de 3ori / zi.
Prezentare>
MOMORDICA
Compoziie>
Fructus Momordicae extr. Sicc (castravete amar) 0.150g, Fructus Momordicae 0.035g/caps.
Aciunea marcant a produsului Momordica o are extractul de momordica care acioneaz
hipoglicemiant ntr-un mod similar antidiabeticelor orale de sintez inhibarea glicogenolizei i
stocarea rapid a glucozei sub Iorma glicogenului hepatic.
Studii recente au evideniat Iaptul c asocierea extractului de Momordica cu Iructul ca atare i
poteneaz activitatea Iarmacologic a produsului principiile active din Iruct Iavorizeaz
absorbia extractului, crescnd eIicacitatea produsului.
Indicaii>
Adjuvant n diabetul zaharat tip I si II.
Posologie>
1 capsul de 3 ori/zi. La recomandarea medicului doza poate fi mrit.
Prezentare>
MYRTHIN
Compoziie>
Vitis viniIera Iolium (vi-de-vie) 0,080g, Vaccinum myrtillus Iructus (aIin) 0,100g.
Antocianozidele prezente n Irunzele de vi-de-vie i n Iructele de aIin au activitate de vitamina
P, diminund permeabilitatea i crescnd rezistena capilar. Au aciune Iavorabil asupra stazei
venoase.
care Iavorizeaz ntoarcerea venoas.
Au eIect activant asupra regenerrii purpurii retiniene, sensibiliznd Iotoreceptorii. Protejeaz
vascularizaia ocular.
Indicaii>
Previne ateroscleroza cerebral i tulburri de circulaie enceIalic, arterite ale membrelor
inIerioare, adjuvant n microangiopatia diabeticilor, aIeciuni vasculare retiniene.
Posologie>
1 capsul de 3 ori pe zi, dup mesele principale, n cure de 3 luni.
Prezentare>
NAZOMER
Compoziie>
Ap de mare bogat n sruri minerale i oligoelemente, uor hiperton 30ml.
Nasomer este utilizat pentru lavajul i curenia Ioselor nazale (cum ar Ii prezena de cruste,
mucoziti care pot antrena aIeciuni respiratorii) precum i pentru umidiIicarea mucoasei nazale
atunci cnd aceasta este Ioarte uscat.
Indicaii>
Este indicat nou-nscuilor, copiilor i adulilor care prezint aIectrile mucoasei nazale
menionate rinite alergice.
Posologie>
1-2 doze n Iiecare nar, la nevoie.
Prezentare>
Flacon cu 30 ml soluie.
NAZOMER FORTE
Compoziie>
Ap de mare Iiltrat microbiologic 27ml, tinctur de echinaceea 3ml.
Soluie marin Iiltrat microbiologic cu echinaceea acionnd pozitiv asupra mucoasei nazale,
umectnd-o, ndeprtnd mecanic alergenii, crescnd imunitatea local i IluidiIicnd
mucozitile.
Posologie>
Lavaj nazal~
- copii (1 doz n Iiecare nar de 3 ori/zi )
- adulilor (2-3 doze n Iiecare nar de 3 ori/zi)
Prezentare>
Flacon cu 30ml.
NUTRINATAL
Compoziie>
Anisi Iructus (anason) 0,020g, Anethii herba (mrar) 0,030g, Lptior de matc 0,015g
Anasonul conine ulei volatil, compui Ilavonici, substane proteice. Principiile active din anason
au eIect galactogen datorit aciunii la nivelul lobului anterior al hipoIizei, determinnd
stimularea secreiei de prolactin stimuleaz apetitul mamei i al sugarului.
Mrarul conine ulei volatil, vitamine (mai ales vitaminele A,B,C), substane minerale (Na,K,S).
Fitocomplexul existent n mrar are aciune galactogen printr-un mecanism de aciune similar
principiilor active din anason stimularea secreiei de prolactin la nivelul lobului anterior al
hipoIizei, datorit distribuiei la nivel SNC. EIectele produsului sunt completate de proprietile
lptiorului de matc~ nutritiv, vitaminizant (conine vitaminele A, C, E, complex B, proteine,
aminoacizi eseniali), lipotroIic, imunostimulatoare. Principiile active din produs, trec prin
laptele matern la copilul nou-nscut, determinnd o marcant aciune nutritiv, ct i o aciune
antispastic, de calmare a colicilor.
Indicaii>
Produsul este indicat mamelor care alpteaz stimulnd secreia lactat prin intermediul laptelui
matern are o aciune nutriional de excepie i de calmare a colicilor abdominale ale sugarului
crete apetitul mamei i al sugarului.
Posologie>
1 capsul de 3 ori/zi n perioada alptrii.
Prezentare>
NUTRINATAL ceai
Compoziie>
Foeniculi Iructus (Ienicul) 0.100g, Menthae Iolium (ment) 0.550g, Carvi Iructus (chimen)
0.550g, Tiliae Ilos (tei) 0.100g, Malus domestica (mr) 0.200g.
Feniculul, menta i chimenul, cu coninut ridicat n ulei volatil, acioneaz la nivelul tractului
digestiv cu eIecte Iavorabile asupra digestiei (anticolitic).
Florile de tei au eIecte de calmare, n timp ce mrul, pe lng coninutul n vitamine, conIer
produsului un gust plcut, acceptat de nou-nscut.
Indicaii>
Calmarea colicilor la sugar.
Administrare>
InIuzie din 1-2 doze la 250ml ap.
Se administreaz 50 ml dup Iiecare mas.
OPTILUX
Compoziie>
Beta-caroten 0.040g/cps, Mytilli Iructus (aIin) 0.080g/cps, Vitis viniIerae Iolium (vi-de-vie)
0.070g/cps.
Beta-carotenul (provitamina A) ajunge n organism prin aport alimentar i este transIormat de
Iicat n vitamina A, n Iuncie de necesiti.
Are rol important n proIilaxia i ameliorarea tulburrilor de vedere. Intervine n elaborarea
rodopsinei, pigment necesar vederii crepusculare.
Antocianozidele prezente n frunzele de vi-de-vie i n fructele de afin au activitate de vitamina
P, diminund permeabilitatea i crescnd rezistena capilar. Au aciune Iavorabil asupra stazei
venoase.
care Iavorizeaz ntoarcerea venoas.
Protejeaz vascularizaia ocular.
Indicaii>
Tratament adjuvant n microangiopatia diabetic, aIeciuni vasculare ale retinei.
Posologie>
1 cps de 3 ori/zi, n cure de 2 sptmni.
Prezentare>
OPTIVITAL
Compoziie>
Vitis viniIerae semen extr. sicc. (extr.din struguri de vi-de-vie) 0.050g/cps, Dauci radix
(morcov) 0.050g/cps, Cynosbati Iructus (mce) 0.070g/cps, Ginkgo biloba Iolium 0.100g/cps.
Extractul din semine de struguri roii are activitate de vitamina P, diminund permeabilitatea i
crescnd rezistena capilar. Are aciune Iavorabil asupra stazei venoase. Aciunea
angioprotectoare este potenat de prezena taninurilor, astringente i vasoconstrictoare, care
Iavorizeaz ntoarcerea venoas. Are eIect activant asupra regenerrii purpurii retiniene,
sensibiliznd Iotoreceptorii. Protejeaz vascularizaia ocular. :n microangiopatia diabetic
reduce biosinteza colagenului polimerizat i a glicoproteinelor structurale reduce activitatea
elastolitic, crescut n diabet. Are de asemenea o puternic aciune antioxidant.
Morcovul conine cantiti mari de -caroten cu rol important n proIilaxia i ameliorarea
tulburrilor de vedere, crete rezistena organismului Ia de inIeciile cilor respiratorii i este un
Iactor important n meninerea sntii pielii, prului, danturii i gingiilor.
oxidoreducator reversibil, captator de radicali liberi, cu rol important n biogeneza substanei
intercelulare, n metabolismul glucidic, lipidic, protidic. Acioneaz substitutiv n strile de
deIicit de acid ascorbic. La nivel vascular acioneaz ca Iactor capilaroprotector, prin creterea
rezistenei i scderea permeabilitii capilare.
Frunzele de Ginkgo biloba, prin coninutul n biIlavone speciIice i terpene lactonice, acioneaz
prin creterea irigaiei tisulare la nivelul creierului, coronarelor, extremitilor, micorarea
permeabilitii capilare, creterea tonusului venos inhib agregarea plachetar (prin inhibarea
Iactorului de agregare plachetar) protejeaz integritatea membranelor celulare prin
neutralizarea radicalilor liberi, avnd puternic eIect antioxidant amelioreaz metabolismul
energetic bazal, stimulnd captarea oxigenului i consumul aerob al glucozei i Iavorinznd
epurarea lactailor dup eIort Iizic intens.
Indicaii>
AIeciuni retiniene, microangiopatie diabetic, patologii n care sunt implicai radicalii liberi,
insuIicien circulatorie cerebral.
Posologie>
1 cps de 3 ori/zi dup mesele principale, n cure de 1 lun.
Prezentare>
OROSEPT
Compoziie>
Tinctura de propolis 0.0005g/cps, Foeniculi Iructus (Ienicul) 0.020g/cps, Thymi herba (cimbru)
0.035g/cps, Aetheroleum menthae (ulei de ment) 0.0005g/cps.
Tinctura de propolis are n compoziie biIlavonoizi, compuI Ienolici cu aciune antiseptic,
antibiotic, antiIungic, antiviral.
Cimbrul, prin coninutul n ulei volatil (timol, carvacrol) are eIecte antiseptice, calmante ale
tusei.
Uleiul de ment datorit prezenei mentolului percum i fructele de fenicul (conin 68 trans-
anetol) poteneaz proprietile antiseptice ale produsului.
Indicaii>
InIecii oroIaringiene virale, bacteriene i micotice (angine, Iaringite, gingivostomatite, glosite,
aIte), paradontoz, laringite, traheite.
Posologie>
3-5 capsule/zi. De preIerin, pentru o absorbie mai rapid, coninutul capsulei se administreaz
sublingual.
Prezentare>
ORTHOSIPHON
Compoziie>
Orthosiphon stamineus 0.190 g/capsula
Frunzele plantei conin poliIenoli, potasiu i uleiuri eseniale. Au aciune diuretic, crescnd
eliminarea renal a apei dar i a ureei, clorurilor i acidului uric. Prin aceast aciune drenant
Iavorizeaz eliminarea calculilor biliari i renali.
Indicaii.
Calculi biliari si renali, prevenirea recidivelor colicilor neIrotice, guta, cure de slbire.
Posologie>
2 capsule de 2 ori/zi dimineata si seara, dupa mesele principale.
Prezentare>

OSTEOCALCIN
Compoziie>
Atomizat din larve de trntor (apilarnil) 0,030g, Equiseti herba (coada calului) 0,080g, Ginseng
radix (ginseng) 0,015g
Produsul Osteocalcin a Iost creat mai ales pentru Iemeile cu osteoporoz secundar menopauzei.
Statisticile arat c aproximativ 3 milioane, respectiv 13 din populaia Romniei suIer de
osteoporoz.
}innd cont de numrul mare de persoane aIectate de aceast boal, medicii cred c la nivel
naional se poate vorbi de o epidemie silenioas de osteoporoz.
Apilarnilul conine un complex de substane naturale> proteine-incluznd toi aminoacizii
eseniali, glucide, lipide-n special fosfolipide, sruri minerale i oligoelemente- Ca, Mg, Fe,
Cu, Mn, Zn, Na, K< vitamine (-caroten, riboflavina, acid nicotinic, tiamina, fitomenadiona)
precursori de hormoni sexuali- din care n final se obin compui estrogenici.
Rdcina de ginseng are ca principii active responsabile de aciunea Iarmacologic~ ginsenozide
i prostisol. Studiile clinice eIectuate au evideniat apariia de eIecte estrogen-like dup
administrarea de ginseng la Iemei cu osteopor de menopauz, lucru determinat de prezena n
Iracia liposolubil a rdcinii de ginseng a compuilor estrogenici~ estron, estradiol i estriol.
Coada calului conine substane minerale incluznd acid silicic i silicai (5-8), solubili n ap
mai mult de 80 K, Al, Mn.
Siliciul necesar pentru Iormarea cartilajului articular i a esutului conjunctiv este luat din plant
sub Iorma de acid monosilicic, ceea ce poate explica utilizarea tradiional a plantei.
Posologie>
Doza zilnic este de 3-4 capsule/zi, nainte de mas, n cure de 6 luni.
Contraindicaii>
Sarcin. Cancere de natur estrogenic.
Prezentare>
OU DE PREPELI JAPONEZ
Compoziie>
Atomizat de ou de prepeli japonez 0.070g/caps.
Oule de prepelita japoneza au o compoziie complex n principii active~ proteine, sruri
minerale, vitamine, mai ales complex B IosIor, Fe de 4 ori mai mult Iat de oul de gin.
InIlueneaz in sens pozitiv creterea si dezvoltarea copilului au eIecte pozitive asupra
Iunciilor hepatic si renal Iavorizeaz digestia.
Studii recente au pus in eviden existena in compoziia oului de prepelit japonez a
imunoglobulinelor IgM si IgE ceea ce explic aciunea beneIic a tratamentului cu ou de
prepeli japonez in astmul att alergic ct i a celui non alergic.
De asemenea lipsa aportului de colesterol la administrarea oului de prepelia Iace ca produsul s
poat Ii administrat si persoanelor care au colesterolul mrit.
Indicaii>
RecalciIicant in rahitism anemia Ieripriv hipovitaminoz B adjuvant in tratamentul astmului
bronsic.
Posologie>
Copii~ 1 capsul de 3 ori/zi in cure de 3 luni.
Aduli~ 2 capsule de 3 ori/zi in cure de 3 luni.
sau ~
conIorm Medicinei Tradiionale Orientale se recomand urmatoarea schema de
administrare ~
copii cu vrsta cuprins intre 4 i 8 ani 120 ou / 31 zile copii cu vrsta cuprins intre 8-10 ani
~ 240 ou / 60 zile. Administrarea incepe cu 3 ou / zi, apoi 4 ou / zi tot restul perioadei
la aduli exist doua tipuri de cur ~ 120 de ou / 25 zile 3 ou prima zi, 3 ou ziua a II-a, 4 oua
ziua a III-a, 5 ou / zi tot restul perioadei 240 ou / 40 zile ~ 3 ou prima zi, 3 ou ziua a II-a, 4
ou ziua a III-a, 5 ou tot restul perioadei ( 1 ou ~2 cps ).
Prezentare ~
PARAZITOL
Compoziie>
Thymi herba (cimbru) 0.050g/cps, tinctur de propolis 0.0005 g/cps, Alii sativi bulbus (usturoi)
0.110g/cps, Aloe vera (aloe) 0.030g/cps.
Cimbrul conine cantiti mari de ulei volatil cu aIecte antispasmodice, expectorante,
antimicrobiene. Timolul, constituentul major al uleiului volatil este considerat ca avnd puternice
eIecte Iungicide, antihelmintice, antiprotozoarice.
Tinctura de propolis are aciuni~ antihelmintic, antiprotozoaric, antiseptic, antibiotic,
antiIungic, antiviral. De asemenea este un stimulator al sistemului imunitar, Iiind considerat un
modiIicator de raspuns biologic (Biological Response ModiIier).
Usturoiul, prin principiile active pe care le conine, usturoiul are aciune antimicrobian Ia de
bacteriile gram pozitive i gramnegative, antiIungic.
Datorit prezenei alicinei, tratamentul cu usturoi poate limita anumite inIecii virale (herpetice,
gripale), mecanismul de aciune constnd n interIerarea alicinei cu acizii nucleici virali,
limitndu-le proliIerarea. Studiile recente au evideniat aciune beneIic a usturoiului n cazul
helmintiazelor.
Aloe conine ca principali compui biologic activi responsabili de aciunea Iarmacologic
derivai antracenici. Actioneaz la nivelul intestinului gros, determinnd creterea
peristaltismului segmentului terminal.
Indicaii>
Parazitoze intestinale.
Posologie>
la copii cu vrst pn la 7 ani~ 1 cps de 3 ori/zi timp de 10 zile, 2 sptmni pauz, dup care se
respect tratamentul nc 10 zile
la copii cu vrst peste 7 ani, aduli~ 2 cps de 3 ori/zi timp de 10 zile, 2 sptmni pauz, dup
care se respect tratamentul nc 10 zile
Prezentare>
PASSIFLORA
Compoziie>
PassiIlora incarnata herba 0.190g/cps.
Ac Aciune farmacologic>
Are eIecte beneIice n cazul tulburrilor somnului, datorit compuilor si principali
Ilavonoide, vitexina. Determin instalarea unui somn Ir treziri n timpul nopii. Suprim starea
de anxietate, nervozitate, angoas (util n atacul de panic). Fr a determina dependen,
Passiflora reuete nlocuirea cu succes a hipnoticelor clasice, crora li se diminueaz progresiv
dozele.
Posologie>
- n caz de insomnie~ 2 capsule nainte de masa de sear, i 2 capsule nainte de culcare
- n caz de nervozitate~ 3 capsule/zi, nainte de mesele principale.
Prezentare>
PELL AMAR
Compoziie>
Extract Pell-Amar 0,050g
Harpagophyti rhizoma (gheara diavolului) 0,200
Acaciae Ilos (salcm) 0,070g.
Extractul Pell Amar este un preparat bipologic activ care conine electrolii (ionii clorur, sulIat,
magneziu, calciu, sodiu, potasiu, cupru, molibden, siliciu etc.), substane organice i enzime.
Prezena substanelor organice reductoare i a microelementelor, conIer produsului o serie de
aciuni~ stimulatoare, antialgic, antiinIlamatoare, decontracturant. Foarte important pentru
aciunea Iarmacologic este prezena aminoacizilor eseniali, mai ales a listinei i cisteinei, cu rol
important n Iormarea colagenului. Datorit prezenei compuilor iridoidici (harpagozida,
procumbidul i harpagidul), rdcina de Harpagopgytum are aciune antireumatic,
antiinIlamatoare, analgetic, comparabil cu cea a derivailor pirazolonici. Florile de salcm
mbuntesc semniIicativ proprietile produsului datorit aciunii antiacide, astIel c
eventualele senzaii neplcute determinate de administrarea produsului sunt eliminate.
Indicaii>
AIeciuni reumatismale n stadii neevoluate (reumatism cronic degenerativ artroze, reumatism
abarticular, spondilita ankillopoetic) sechele dureroase dup traumatisme (Iracturi, luxaii,
entorse, etc)
Posologie>
2 capsule de 3 ori/zi dupa mesele principale.
Prezentare> Flacon cu 40 capsule gelatinoase tari.
POLEN
Compoziie>
Polen granule 150g/cutie
metabolismul hepatic acid pantotenic - eIicient n hepatita viral acid nicotinic- determin
scderea nivelului colesterolului tocoIeroli - ce previn leziunile hepatice speciIice lipsei lizinei
din alimentatie aminoacizi- ce sunt antioxidani naturali.
tulburarilor vegetative i hormonale. Crete energia sexual prin Iavorizarea de legturi
generatoare de ATP.
Indicaii>
Denutriie proteic, aIeciuni hepatice, digestive.
Posologie>
3-4 (15-20g)/zi, n cure de 1 lun.
Prezentare>
Cutie cu 150g polen granule.
POLEN KIDS
Compoziie>
Cutie cu 100 g polen granule.
Conine subsante biologic active, naturale, necesare pentru creterea i dezvoltarea armonioas
a organismului copilului~ proteine, vitamine (riboIlavina, B6, C, tiamina, acid pantotenic) sruri
minerale, oligoelemente (potasiu, magneziu, calciu, cupru, IosIor, Iier).
Se Iolosete n ~ denutriie proteic, aIeciuni hepatice, digestive.
Posologie>
1-2 lingurie (5-10g)/zi, n cure de 1 lun.
Prezentare>
Cutie cu 100g polen granule.
POLEN C
Compoziie>
Polen 100mg, Cynosbati Iructus (mce) 220mg Tinctur de propolis 0,5mg
metabolismul hepatic acid pantotenic-eIicient n hepatita viral acid nicotinic-determin
scderea nivelului colesterolului tocoIeroli ce previn leziunile hepatice speciIice lipsei lizinei
din alimentaie aminoacizi-ce sunt antioxidani naturali.
tulburrilor vegetative i hormonale.
Polenul crete energia sexual prin eliberarea de legturi chimice energetice i generarea de
ATP. Prin coninutul n hormoni gonadotropici are aciune stimulatoare asupra glandelor
sexuale.
Tinctura de propolis completeaz aceste aciuni datorit eIectelor~ antiseptice, antibiotice,
antiIungice, antivirale. De asemenea este un stimulator al sistemului imunitar, Iiind considerat un
modiIicator de raspuns biologic (BRM). La nivelul sistemului capilar determin creterea
rezistenei, scderea Iragilitii i a permeabilitii inIluenteaz direct sistemul cardiovascular
prin vasodilataie i scderea tensiunii arteriale are aciune diuretic, colecistokinetic.
Indicaii>
hipovitaminoza C
disIuncii sexuale
adjuvant n terapia hepatopatiilor cronice,
stri de convalescen
prevenirea bolilor n care sunt implicai radicalii liberi (aIeciuni cardiovasculare, stri
caracterizate prin scderea imunitii organismului).
Posologie>
1 capsul de 3 ori/zi dup mesele principale, n cure de 3 luni.
Prezentare>
PROCTO-VENORUTIN
Compoziie>
Hippocastani semen (castan) 40 mg, Salicis cortex (salcie) 120 mg, Rutin 20 mg
Totalul saponinic din compoziia pulberii de castane (escine) exercit aciune antiedematoas
i antiinflamatoare, n timp ce derivaii flavonoidici au aciune vasoconstrictoare venoas i
capilaroprotectoare.
Scoara de salcie conine un fitocomplex format din tanin cu aciune tonic si astringent,
dar mai ales derivai ai saligenolului cu proprieti antiinflamatoare, analgezice, antifebrile i
antiagregant plachetare.
Rutinul acioneaz la nivelul capilarelor sangvine ca factor protector determinnd creterea
rezistenei i diminuarea permeabilitii prin mecanism direct asupra substanei intercelulare
i indirect prin intermediul catecolaminelor.
Indicaii>
Fazele acute dureroase ale tromboflebitei hemoroidale i a membrelor inferioare.
Posologie>
3 capsule/zi, dup mesele principale.
Se recomand ca produsul Procto-Venorutin capsule s se asocieze cu bile de ezut i lipogelul
Procto-Venorutin, dup urmatoarea schem~
Procto-Venorutin capsule, 3/zi dup mesele principale
Procto-Venoruton bi de ezut de 2 ori /zi, dup care se aplic local, seara i dimineaa gelul
Procto-Venorutin.
PROCTO-VENOTON
Compoziie>
Hippocastani semen (castan) 80 mg, Rutin 20 mg, Cynosbati fructus (mce) 70 mg,
Calendulae flores (glbenele) 100 mg
Aciune>
Pulberea de castan conine saponozide triterpenice (escine), derivai Ilavonoidici ce determin
aciune antiedematoas, de cretere a rezistenei i scdere a permeabilitii peretelui venos.
Florile de glbenele contin saponozide triterpenice, carotenoide, derivati Ilavonoidici, ulei
volatil, vitamina C, substane proteice cu aciune antiinIlamatoare, dar mai ales coleretic, ce
determin normalizarea tranzitului, cu aciune Iavorabil n cazul bolii hemoroidale.
Fructele de mce, datorit coninutului ridicat n acid ascorbic i dehidroascorbic, acioneaz ca
Iactor capilaroprotector prin scderea permeabilitii i creterea rezistenei capilare~ au aciune
antioxidant prin captarea radicalilor liberi.
Rutinul determin creterea rezistenei i diminuarea permeabilitii capilare, prin mecanism
direct asupra substanei intracelulare i indirect prin intermediul catecolaminelor, acionnd ca
Iactor capilaroprotector.
Indicaii>
Insuficien venoas cronic, hematoame, fragilitate capilar, ulcer varicos.
Posologie>
:n absena unor prescripii medicale, doza recomandat este de 1-2 capsule/zi.
Este recomandat asocierea capsulelor Procto-Venoton cu bile de ezut Procto-Venoton~
Procto-Venoton capsule, 3/zi dup mesele principale
Procto-Venoton bi de ezut de 2 ori /zi.
PDUCEL
Compoziie>
Crataegi Iructus (pducel)
Principiile active din fructele de pducel sunt~acizii triterpenici, derivaii antocianici, compuii
Ilavonici. La nivelul coronarelor acioneaz coronarodilatator. Asupra miocardului compuii
Ilavonici exercit aciune tonotrop.
Fructele de pducel determin o mbuntire a circulaiei la nivelul coronarelor, ceea ce are
Indicaii>
Tulburri de ritm cardiac, tahicardie paroxistic, extrasistole, tulburri cardiace de origine
nervoas.
Posologie>
1 capsul de 2 ori/zi, dimineaa i seara, pn la ncetarea simptomatologiei.
Prezentare>
PPDIE
Compoziie>
Taraxacii herba (ppdie) 0.185g/cps.
Ppdia este cunoscut pentru proprietile sale diuretice, coleretice, tonice i laxative.
Studii preclinice au pus n eviden activitatea diuretic a principiilor active din ppdie,
comparabil cu a Iurosemidului, avnd n plus avantajul c datorit coninutului ridicat n sruri
de potasiu (4) se compenseaz pierderile ce apar n cazul administrrii de diuretice.
Indicaii>
Microlitiaz renal, insuIicien renal, inIecii urinare.
Posologie>
1 capsul de 3 ori/zi, dup mesele principale, pn la ncetarea simptomatologiei.
Prezentare>
PROSTATIN
Compoziie>
Xanthii spinosi herba (ghimpe) 0,050g/caps, Serenoa repens Iructus (palmier pitic) 0.030g/caps
Taraxacii herba (ppdie) 0.080g/caps, Harpagophyti rhizoma (gheara diavolului) 0.020g/caps.
Xanthii spinosi herba are n compoziie acizi poliIenolcarboxilici, -sitosterol, saponione
triterpenice nehemolitice. Mecanismul de aciune n hiperplazia benign de prostat (HBP)
const n inhibarea receptorilor globulinei Iixatoare de hormoni sexuali.
Serenoa repens fructus anatgonizeaz i previne legarea de receptori a dihidrotestosteronului n
prostat.
Studii clinice au artat o inhibiie n proporie de 90 a activitii prostat 5- reductazei
(responsabil de transIormarea testosteronului n metabolii ce determin creterea dimensiunii
prostatei). :mbuntete simptomatologia hiperplaziei benigne de prostat~ disurie, nicturie,
urinat Irecvent cu debit sczut.
Taraxacii herba are ca principal component responsabil de aciunea Iarmacologic taraxacina.
Are aciune diuretic, crescnd volumul de urin eliminat, eIect beneIic n cazul inIeciilor
urinare, microlitiazei urinare, ce acompaniaz HBP.
Harpagophyti rhizoma datorit prezenei compuilor iridoidici~ harpagozida, procumbidul i
harpagidul, are aciune antiinIlamatoare (eIect beneIic deoarece combate procesul inIlamator
prezent n HBP) comparabil cu cea a derivailor pirazolonici, Ir a determina ns apariia de
eIecte secundare, n special epigastralgii.
Indicaii>
Hiperplazia benign de prostat stadiile I i II.
Posologie>
1-2 capsule de 3 ori/zi, nainte de mesele principale, n cure de 6 luni.
Prezentare>
Flacon cu 60 capsule gelatinoase tari ceai 20 doze.
PUFULI
Compoziie>
Epilobii herba (puIuli) 0.180g/cps.
Principiile active din puIuli (aciunea este de detrminat de ntregul Iitocomplex, un rol
important avnd-ul aminoacizii) au eIecte~ coleretic, colecistokinetic, diuretic, antiseptic,
antiinIlamator, decongestionant, regenerator tisular mai ales la nivelul prostatei, Iicatului i
rinichilor.
Indicaii>
Tratament adjuvant n~ hiperplazie benign de prostat, prostatit, hepatit cronic, acut, ciroz
hepatic.
Posologie>
1-2 cps de 3 ori/zi, dup mesele principale, n cure de 3 luni.
Prezentare>
RDUCU
Compoziie>
Ou de prepeli atomizat 40mg lactat i gluconat de Ca din cochilii marine 25mg.
Oule de prepeli au o compoziie complex n principii active~ proteine, sruri minerale,
vitamine, mai ales complex B IosIor, Fe de 4 ori mai mult Ia de oul de gin. InIlueneaz n
sens pozitiv creterea i dezvoltarea copilului au eIecte pozitive asupra Iunciilor hepatic si
renal Iavorizeaza digestia. Studii recente au pus n eviden prezena Ig G i Ig E n oule de
prepeli, ceea ce explic utilizarea acestora n tratamentul astmului bronic.
Calciul este un mineral esenial necesar pentru meninerea echilibrului electrolitic al
organismului i pentru Iuncionarea normal a numeroaselor mecanisme de reglare. DeIiciena de
calciu este asociat cu tulburri neuromusculare i cu demineralizare osoas.
Indicaii>
Tetania calcipriv< recalcificant n rahitism< anemia feripriv< hipovitaminoz B.
Contraindicaii>
Insuficien renal grav, nefrolitiaz, hipercalcemia datorata hiperparatiroidiei, tumorilor
decalcificante.
Posologie>
copii cu vrst ntre 13 ani, 2 capsule/zi
copii cu vrst ntre 35 ani, 2 capsule2/zi
copii cu vrst ntre 512 ani, 2-3 capsule2/zi
Prezentare>
RCEAL I GRIP
Compoziie>
Cynosbati Iructus (mce) 0,040g, Echinaceea purpureea herba 0,010g, Salicis cortex (salcie)
0,020g.
Proprieti>
Rceal i grip are un coninut ridicat n vitamina C, care mpreun cu Echinaceea purpureea
herba i scoara de salcie, reprezint trei produse vegetale care acioneaz eIicient, prevenind
simptomele rcelii sau ale gripei~ dureri musculare i articulare, oboseal permanent, toropeal,
Iebr, dureri de cap, dureri de gt.
Este bine tolerat de organism.
Posologie>
2 capsule de 3 ori/zi, pn la dispariia simptomatologiei.
Prezentare>
Flacon cu 25 capsule tari gelatinoase< ceai 20 doze.
RHEUMA-MER
Compoziie>
Extract de midii (Mytillus galoprovincialis) 0.190g/cps
Extractul din midii este considerat o surs natural de substane nutritive i constitutive, unice
pentru sinteza intern de esut conjunctiv. Acest extract conine glucozaminoglicani, acizi grai
omega-3 ct i substane minerale (calciu, IosIor, magneziu, mangan, potasiu) i aminoacizi
eseniali (alanina, arginina, cisteina, histidina, leucina, metionina, Ienilalanina).
Rheuma-Mer stimuleaz metabolismul cartilajelor i al esutului conjunctiv (prin aport de
substane nutritive i eliminarea de materii balast) i contribuie la meninerea mobilitii
articulaiei.
Suplimentele nutriionale moderne nu asigur un aport zilnic suIicient de glucozaminoglicani,
substana de baza a tesutului conjunctiv. De aceea este recomandat administrarea zilnic de
Rheuma-Mer, bogat n glucozaminoglicani, pentru protejarea esutului conjunctiv i meninerea
mobilitaii articulaiilor.
Indicaii>
Antireumatic, antiinIlamator indicat n~ coxartroz, gonartroz, spondiloz, atroze ale
articulaiilor. Adjuvant n parodontopatii.
Posologie>
2 capsule de 3 ori/zi, n cure de luni.
Prezentare>
ROYAL TONIC ADULI
Compoziie>
Atomizat de larve de trntor 0,020 Ginseng radix (ginseng) 0,050 Cynosabati Iructus (mace)
0,230 Urticae herba extract sicc (urzica) 0,200.
Atomizatul de larve de trntor, prin complexul de substane naturale, proteine (incluznd toi
aminoacizii eseniali), glucide, lipide (n special IosIolipide), sruri minerale si oligoelemente
(calciu, magneziu, Iier, IosIor, cupru, mangan, zinc, sodiu, potasiu), vitamine (- carroten,
riboIlavina, acid nicotinic,tiamin, Iitomenadion), -globuline, are proprieti biostimulante
asupra metabolismului general. Factorii biostimulani, bogai n precursori ai hormonilor sexuali
actioneaz n scop terapeutic i pentru stimularea mecanismelor de aprare a organismului uman.
Rdcina de ginseng alb are un spectru larg de aciuni Iarmacologice~ stimulant i tonicizant
a sistemului endocrin, metabolic Ioarte complex, stimulatoare asupra sistemului nervos central,
gonadotroIic la brbai i Iertilizant la Iemei, antisres prin intervenia la nivelul
hipotalamusului, hipoIizei i suprarenalelor, care conduc la creterea rezistenei naturale i a
capacitii recuperative a organismului. Fructele de mce, datorit coninutului ridicat de acid
ascorbic, care Iormeaz un sistem oxidoreductor reversibil, joac un rol important n
oxidoreducerile biologice, ct i n respiraia celular intervenind n Iuncionarea normal a
organelor vitale (Iicat, creier, splin, cord), i a glandelor cu secreie intern. Extractul de
urzic bogat n microelemente (Iier, cupru, magneziu) acioneaz ca un excelent antianemic i
IortiIiant al organismului slbit.
Indicaii>
Energostimulent general recomandat n debilitate Iizic general, surmenaj Iizic i intelectual,
astenie, anemie, hipovitaminoz, convalescen, pubertate ntrziat, impoten, Irigiditate,
ejaculare precoce, inIertilitate, climacterium, mbtrnire prematur i exagrat, precum i n alte
stri care necesit tonice i troIice generale. La indicaia medicului specialist, ca adjuvant n
terapia cu citostatice.
Posologie>
:n absena unor prescripii medicale, doza uzual este de o capsul zilnic, n cur de 20 de zile pe
lun. La recomandarea medicului, doza poate Ii mrit la 2-3 capsule/zi.
Prezentare>
Flacon cu 20 de capsule ceai 20 doze.
ROYAL TONIC GERIATRIC
Compoziie>
Ginseng radix (ginseng) 0,050 Atomizat de latve de trntor 0,050 Propolis 0,150g Drojdie de
bere seleniat 0,150g Ginkgo biloba Iolium extract sicc. (Ginkgo biloba) 0,020g.
Rdcina de ginseng alb are un spectru larg de proprieti~ imunomodulatoare (crete
rezistena natural i capacitatea recuperativ a organismului), stimulatoare i toniIiant a SNC,
de inIluenare beneIic a numrului de hematii i a hemoglobinemiei, generatoare de eIecte
pozitive asupra Iunciilor reproductiv i psihosexual. Atomizatul de larve de trntor,
proteine incluznd toi aminoacizii eseniali, glucide, lipide, sruri minerale i oligoelemente,
vitamine, precursori de hormoni sexuali) are att proprieti biostimulante asupra metabolismului
general, ct i imunomodulatoare prin stimularea Iactorilor naturali de aprare a organismului.
Propolisul este recunoscut pentru eIectele sale antiseptice, antibiotice, antivirale, antiIungice, ct
i pentru capacitatea sa de stimulare a sistemului imunitar. Drojdia de bere seleniat datorit
compoziiei n vitamine aparinnd complexului B, ct i seleniului, care este un microelement
esenial organismului uman, intervine ca antioxidant major n protecia celular Ia de aciunea
stresului oxidativ este implicat n metabolismul prostaglandinelor i n modelarea rspunsului
imun.
Extractul de ginkgo biloba, prin coninutul n biIlavone speciIice i terpene lactonice,
acioneaz prin creterea irigaiei tisulare la nivelul creierului, coronarelor, extremitilor,
micorarea permeabilittii capilare, creterea tonusului venos inhib agregarea plachetar are
eIect antioxidant.
Indicaii>
previne i combate Ienomenele de senescen maniIestate prin~ tulburri troIice, demen senil,
n Iaze de debut ale bolii Alzheimer, arteroscleroz sistemic, tinitus i hipoacuzie de cauz
vascular, arteriopatii periIerice obliterante necomplicate, osteoporoz, reumatism evolutiv,
depresii imunologice
prin compoziia sa, Royal Tonic Geriatric, intervine n modiIicarea raportului metabolic
anabolism/catabolism, nregistrndu-se un scor pozitiv n procesele anabolice
datorit precursorilor hormonali este indicat n disIuncii sexuale (andropauz, tulburri de
climacterium) care apar n procesul de mbtrnire
de asemenea, produsul aduce un aport bogat n seleniu i vitamine~ - caroten, riboIlavin, acid
nicotinic, tiamin, Iitomenadion.
Produsul este recomandat att n scop curativ persoanelor care prezint aIeciunile mai sus
precizate, ct i proIilactic persoanelor sntoase ncepnd cu 45 de ani, datorit puternicului
eIect antioxidant.
Posologie>
1 capsul/zi.
Prezentare>
ROYAL TONIC ATLETIC
Compoziie>
Ginseng radix (ginseng) 0,025g Atomizat de larve de trntor 0,040 Lptior de matc 0,040g
Trigonella semen (schinduI) 0,085g Ginkgo biloba Iolium (ginkgo biloba) 0,050g.
Aciune farmacologic> Rdcina de ginseng rou (super yang) conine ginsenozide i
prostisol care au aciune~ tonic adaptogen, crescnd rezistena la stres antistres
stimulatoare a eritropoezei hepatoprotectoare. :n compoziia rdcinii de ginseng au Iost
evideniai compui testosteron-like cu aciune beneIic asupra proceselor anabolice. Atomizatul
de larve de trntor conine un complex de substaneste naturale~ proteine, aminoacizi, glucide,
lipide, n special IosIolipide, sruri minerale i oligoelemente, vitamine, precursori hormonali, ce
i conIer proprieti biostimulante asupra metabolismului general. Spirulina are o compoziie
bogat n proteine, carbohidrai, lipide, vitamine (A, B1, B2, B6, B12,E, acid pantotenic, acid
nicotinic, acid Iolic) - cloroIila, carotenoide. Pigmenii cloroIilieni au eIecte pozitive n
membranar. Lptiorul de matc are n compoziie~ proteine, aminoacizi, lipide, enzime,
substane minerale, hormoni i precursori hormonali , vitamine (complexul B, vitaminele A,C,
E), compui cu IosIor, acetilcolin. Prin complexul vitaminic are rol esenial n reaciile lanului
respirator la nivel celular precum i n metabolismul glucidic, lipidic, protidic. Lptiorul de
matc este considerat Iactor lipotroIic, antiateroscerotic. Prin acetilcolin are rol important n
transmiterea inIluxului nervos.
Prezena -globulinelor i conIer proprieti imunostimulatoare. Principiile active ale frunzei de
Ginkgo biloba responsabile de aciunea Iarmacologic sunt~ ginkgoIlavoglucozidele i
terpenele lactonice (ginkgolidele A, B, C, I bilobalidele). La nivel vascular are eIect
vasoreglator. Are eIect antiagregant plachetar prin inhibarea Iactorului de activare plachetar
(PAF). :mbuntestete Iluxul sangvin cerebral, stimuleaz procesele de compensare neuronal,
turnoverul neuromediatorilor, avnd eIect neurotonic. La nivelul circulaiei periIerice are eIect
vasodilatator, cu aciune bun n aIeciuni vasculare periIerice (sindrom Raynaud, claudicaie
intermitent). Amelioreaz metabolismul energetic bazal stimulnd captarea oxigenului i
consumului anaerob al glucozei. Favorizeaz epurarea lactailor. Are eIect antioxidant prin
captarea radicalilor liberi. Proprietile produsului Royal Tonic Atletic sunt completate de
prezena prcursorilor hormonali din seminele de schinduf, cu eIecte Iavorabile asupra
proceselor anabolice, determinnd unui scor pozitiv al raportului anabolism/catabolism.
Indicaii>
Sportivi de perIorman aIlai n perioade competiionale, pre i postcompetiionale,
nregistrndu-se creterea perIormanelor Iizice i adaptabilitatea la stresul competiional alte
persoane care depun eIorturi Iizice i intelectuale intense.
Posologie>
2 capsule/zi, dimineaa.
Prezentare>
ROYAL BREATH
Compoziie>
Petroselini Iolium (ptrunjel) 0.046g, Foeniculi Iructus (Ienicul) 0.050g, Aetheroleum menthae
(ulei de ment) 0.001g.
Compoziia produsului Royal Breath este special creat pentru a nltura mirosurile neplcute
(ceap, usturoi, tutun, alcool, etc.)
De asemenea, uleiul de ment, prin mentol, i Iructele de Ienicul prin uleiul volatil, al crui
component principal este trans-anetolul (68), acioneaz la nivelul tractului digestiv cu eIecte
Iavorabile asupra digestiei (n meteorism, aciune spasmolitic).
Posologie>
2-3 capsule la nevoie.
Prezentare>
ROYAL JELLY & GINSENG
Compoziie>
Lptior de matc 0,100g Ginseng radix pulvis 0,050g.
:n compoziia lptiorului de matc se regsesc proteine, lipide, enzime, zaharuri reductoare,
substane minerale, hormoni i precursori hormonali, vitamine (complex B, vitamine A, C, E ),
aminoacizi, acizi grai, acetilcolin. Prin complexul B, lptiorul de matc are rol important n
procesele de respiraie celular, precum i n metabolismul glucidic, lipidic, protidic. Prin
prezena acetilcolinei are rol important n transmiterea inIluxului nervos. Conine gelatin,
precursor al colagenului. Globulinele din compoziia lptiorului de matc au rol
imunostimulator.
Rdcina de ginseng are proprieti imunomodulare, de atenuare a proceselor de mbtrnire,
stimulatoare i toniIiant SNC, de inIluenare n sens pozitiv a numrului de hematii i a
hemoglobinei, de cretere a capacitii de rezisten la diverse Iorme de stress, generatoare de
eIecte pozitive asupra Iunciilor reproductiv i psihosexual, ceea ce Iace ca produsul Royal
Jelly & Ginseng, s Iie un Ioarte bun regenerator i revitalizant al organismului.
Indicaii>
AIeciuni hepatice (degenerescena gras a Iicatului), stri postinIecioase, postvirale (dup
hepatita B) n prevenirea i combaterea Ienomenelor senescenei, n stri de debilitate Iizic
intervine ca Iactor troIic pentru pr, unghii.
Posologie>
3 capsule/zi, naintea meselor principale, n cure de 2 luni.
Prezentare>
ROYAL TONIC POTENT M I F
Compoziie>
Royal Tonic Potent F~ atomizat din larve de trntor (apilarnil) 40 mg, rdcin de ginseng rou
super-yang 50 mg, trigonella semen (schinduI) 150mg, petrosellini Iolium (ptrunjel) 150 mg,
tiliae Ilos (tei) 95 mg.
Royal Tonic Potent M~ atomizat din larve de trntor (apilarnil) 40 mg, rdcin de ginseng rou
super-yang 50 mg, trigonella semen (schinduI) 150mg, petrosellini Iolium (ptrunjel) 150 mg,
apii graveolentidis radix extr. sicc. (extr. elin) 95 mg.
Royal Tonic Potent este un produs natural cu aciune energostimulent general i de
reechilibrare energetic a cuplului.
Apilarnilul, prin coninutul complex de substane naturale (proteine-incluznd toi aminoacizii
eseniali, glucide, lipide-n special IosIolipide, sruri minerale i oligoelemente, vitamime--
caroten, riboIlavin, acid nicotinic, colin, tiamin, Iitomenadion, precursori de hormoni
sexuali) are att proprieti biostimulente asupra metabolismului general, ct i
imunomodulatoare prin stimularea Iactorilor naturali de aprare a organismului.
Rdcina de ginseng rou super-yang are proprieti imunomodulatoare, de atenuare a
proceselor de mbtrnire, stimulatoare i toniIiant SNC, generatoare de eIecte pozitive asupra
Iunciilor reproductiv i psihosexual.
Seminele de schinduf, prin compoziia complex n principii active au proprieti nutritive,
stimulente neuromusculare, antiinIlamatoare, aIrodisiace, stimuleaz Iuncia sexual, Iiind
considerate precursori de hormoni sexuali.
Frunzele de ptrunjel scad excitabilitatea nervoas, au aciune aIrodisiac, stimuleaz Iuncia
sexual, determin creterea Iluxului sangvin prin relaxarea musculaturii netede.
Florile de tei din compoziia Royal Tonic Potent F, pe lng aciunea emolient i spasmolitic
au aciune sedativ asupra SNC, n timp ce extractul de elin din compoziia Royal Tonic Potent
M stimuleaz Iuncia sexual i intervine Iavorabil n creterea potenei, ceea ce Iace ca produsul
s Iie indicat terapiei cuplului, prin administrare concomitent att la brbat ct i la Iemeie.
Indicaii>
Energostimulent recomandat n prevenirea i tratarea disIunciilor sexuale ale cuplului~
impoten, ejaculare precoce, Irigiditate, inIertilitate, tulburri de climacterium i andropauz.
Posologie
:n lipsa unor prescripii medicale doza recomandat este de 1 capsul/zi la Iemeie i 1 capsul/zi
la brbat.
Prezentare>
Flacon cu 40 de capsule tari gelatinoase (20 Feminin, roii i 20 Masculin albastre).
ROYAL TONIC PRENATAL
Compoziie>
Trimestrul I
Zingiberis rhizoma (ghimbir) 0,020g, Lptior de matc 0,010g, Hippophae Iructus (ctin)
0,040g.
Trimestrele II i III
Alii sativi bulbus (usturoi) 0,020g, Lptior de matc 0,040g, Coaj de ou de prepeli 0,040g,
Ou de prepeli atomizat 0,100g.
Royal Tonic Prenatal a Iost creat sub Iorma a dou produse cu compoziii diIerite, n Iuncie de
trimestrul de sarcin. AstIel Royal Tonic Prenatal Trimestrul I este indicat Iemeilor aIlate n
prima perioad de sarcin. Ghimbirul conine principii active cu aciune antiemetic, nlturnd
astIel disconIortul din primul trimestru de sarcin.
Lptiorul de matc are n compoziie~ proteine, lipide, enzime, substane minerale. Este bogat
n vitamine (complex B, A, C). Conine aproximativ 20 aminoacizi, compui cu IosIor,
acetilcolin, dar mai ales este Ioarte bogat n acid Iolic, cu rol deosebit de important n
biosinteza acizilor nucleici (DNA), Iavoriznd diviziunea nuclear i maturaia celular. De
asemenea intervine Iavorabil n metabolismul aminoacizilor. Prin complexul B are rol esenial n
reaciile lanului respirator la nivel celular precum i n metabolismul glucidic, lipidic, protidic.
Ctina aduce un aport considerabil de vitamine~ B
1
cu rol important n reglarea metabolismului
glucidic, proteic (B
2
), n troIicitatea celulei nervoase i a pielii (B
6
). Conine carotenoide
(provitamina A) necesare n Iuncionarea normal a ochiului, n procesele de cretere i n
integritatea Iuncional i structural a celulelor epiteliale Ilavonoide (vitamina P) cu rol
capilaroprotector.
Pentru trimestrele al II-lea i al III-lea de sarcin este indicat produsul Royal Tonic Prenatal
Trimestrele II i III cu o compoziie echilibrat n principii active, asigurnd necesarul de
calciu, vitamine, Iier pentru aceasta perioad de sarcin. AstIel oul de prepeli are un coninut
ridicat n vitamine (complex B, A,D) dar i n Iier i calciu. Un aport crescut de calciu este adus
prin introducerea n Iormul a cojii de ou de prepeli. Proprietile produsului sunt completate
de principiile active din usturoi ce acioneaz n sens imunostimulator, antibacterian, antiviral,
hipotensor, putnd astIel preveni sau combate eventualele inIecii sau stri hipertensive care pot
aprea n ultimile trimestre ale sarcinii. De asemenea lptiorul de matc aduce un aport
considerabil de vitamine, aminoacizi, proteine.
Posologie>
Royal Tonic Prenatal Trimestrul I> 1-2 capsule/zi 45-60 zile.
Royal Tonic Prenatal Trimestrele II i III ~ 1capsul/zi din luna a IV-a pn la sIritul
sarcinii.
Prezentare>
Royal Tonic Prenatal Trimestrul I> flacon cu 90 capsule operculate.
Royal Tonic Prenatal Trimestrele II i III~ Ilacon cu 30 capsule operculate.
ROZMARIN
Compoziie>
Rosmarinum oIIicinale (rozmarin) 0.190g/cps
Uleiul prezent n Irunzele de rozmarin (cineol) exercit eIecte antimicrobiene~ antibacteriene i
antiIungice. Diosmina este responsabil de scderea permeabilitii capilare. Are eIect
spasmolitic la nivelul Iunciilor biliare i intestinului subire.
Indicaii>
Diskinezie biliar, adjuvant n tratamentul inIeciilor bacteriene, Iungice, aIeciuni renale.
Posologie>
1 cps de 3 ori/zi pn la dispariia simptomatologiei.
Prezentare>
RUTIN C
Compoziie>
Rutin 0.200g/cps, Cynosbati Iructus (mce) 0.070g/cps.
Rutinul acioneaz la nivelul capilarelor sangvine ca Iactor protector determinnd creterea
rezistenei i diminuarea permeabilitii prin mecanism direct asupra substanei intercelulare i
indirect prin intermediul catecolaminelor.
Indicaii>
Fargilitate capilar, varice, hemoroizi.
Posologie>
SALVIE
Compoziie>
Salviae Iolium (salvie) 0.190g/cps
Salvia este cunoscut pentru eIectele sale~ antibacterian, Iungistatic, astringent, secreto-
stimulant. Acizii Ienolici au activitate antimicrobian, mai ales asupra Staphylococcus aureus.
De asemenea sunt cunoscute i eIectele antispasmodice ale salviei.
Indicaii>
AIeciuni cronice ale cilor biliare, inIlamaii gatsrointestinale, meteorism.
Posologie>
1 cps de 3 ori/zi pn la dispariia simptomatologiei.
Prezentare>
SELE VIT
Compoziie>
Hippophae Iructus (ctin) 0.150g, Cynosbati Iructus (mce) 0.100g, Drojdie de bere seleniata
0.075g
SeleVit poate Ii considerat un protector natural celular mpotriva radicalilor liberi (specii reactive
ale oxigenului, Iormate n timpul procesului de oxidare). Organismul uman i Iolosete sistemul
enzimatic pentru a ndeprta radicalii liberi. Factorii Iavorizani ai Iormrii radicalilor liberi
sunt~ radiaiile, poluarea, tutunul, alcoolul, anumite medicamente i alimente. De aceea pentru a
preveni i combate Iormarea radicalilor liberi este necesar s se suplimenteze aportul zilnic
alimentar cu substane antioxidante. SeleVit conine vitaminele C,E, complex B, beta caroten,
seleniu, toate Icnd parte din categoria antioxidanilor. Mecanismul de aciune const n
inactivarea radicalilor liberi i ndeprtarea lor din celule. Administrarea de SeleVit poate preveni
unele boli n care sunt implicai radicalii liberi~ aIeciuni cardiovasculare, cataract, stri
caracterizate prin scderea imunitii organismului.
Posologie>
1-2 capsule de 3ori/zi.
Prezentare>
SOC
Compoziie>
Sambuci Ilores (soc) 0.185g/cps.
Florile de soc au proprieti diuretice, laxative. Studii clinice recente au demonstrat c
sambuculina A i i -amirin palmitatul prezint activitate antihepatotoxic.
Indicaii>
AIeciuni renale, constipaie, inIecii respiratorii (bacteriene i virale).
Posologie>
1 cps de 3 ori/zi, naintea de mesele principale, n cure de 3 luni.
Prezentare>
Flacon cu 40 capsule tari gelatinoase ceai 2 0 doze.
SPIRULIN
Compoziie>
Spirulina platensis (spirulin) 0,360g/cps.
Spirulina are o compoziie bogat n proteine, carbohidrai, lipide, vitamine (A,B
1
,B
2
,B
6
,B
2
,E,
acid pantotenic, acid nicotinic, acid Iolic) -cloroIil, carotenoide, oligoelemente (Ca, Mg, Fe,
Zn, Mn, K, Na). Aminoacizii au rol important n producerea polipeptidelor, hormonilor cerebrali
i n corectarea Iuncionrii sistemului endocrin n producerea insulinei. Pigmenii cloroIilieni au
eIecte pozitive n procesele de oxidoreducere la nivel celular, cu meninerea elasticitii i a
capacitii de transIer membranar. Stimuleaz anabolismul proteic i metabolismul general.
Crete capacitatea de aprare a organismului Ia de inIecii.
Indicaii>
Creterea perIormanelor sportive gastrit hiperacid, ulcer gastric i duodenal adjuvant n
tratamentul hepatitei cronice i acute hipovitaminoz de diverse cauze stri de Iatigabilitate
carene de calciu i magneziu proIilaxia inIeciilor microbiene i virale.
Posologie>
1-2 capsule de 3 ori/zi.
Prezentare>
SPIRULINA & CHLORELLA
Compoziie>
Spirulina platensis (spirulin) 0,200g, Chlorella pyrenoidosa (chlorella) 0,160g.
Aciune>
Spirulina i Chlorella sunt alge marine cu o compoziie bogat n proteine, carbohidrai, lipide,
vitamine (A,B
1
,B
2
,B
6
,B
12
,E, acid pantotenic, acid nicotinic, acid Iolic) -cloroIil, carotenoide,
oligoelemente (Ca, Mg, Fe, Zn, Mn, K, Na). Aminoacizii au rol important n producerea
polipeptidelor, hormonilor cerebrali i n corectarea Iuncionrii sistemului endocrin n
producerea insulinei. Pigmenii cloroIilieni prezeni n ambele tipuri de alge au eIecte pozitive n
membranar.
Stimuleaz anabolismul proteic i metabolismul general. Crete capacitatea de aprare a
organismului Ia de inIecii.
De asemenea Chlorella, datorit coninutului ridicat n Iibre celulozice este considerat un
adjuvant Ioarte bun n curele de slbire.
Indicaii>
- creterea performanelor sportive<
adjuvant n curele de slbire
gastrit hiperacid, ulcer gastric i duodenal
adjuvant n tratamentul hepatitei cronice i acute
hipovitaminoz de diverse cauze
stri de Iatigabilitate
carene de calciu i magneziu
proIilaxia inIeciilor microbiene i virale.
Posologie>
1-2 capsule de 3 ori/zi, n cure de 3 luni.
Prezentare>
SPIRULINA PLUS
Compoziie>
Spirulina platensis (spirulin) 0,080g, Ou de prepeli atomizat 0,120g
Spirulina are o compoziie bogat n proteine, carbohidrai, lipide, vitamine (A,B1,B2,B6,B12,E,
acid pantotenic, acid nicotinic, acid Iolic) -cloroIil, carotenoide. Aminoacizii au rol important
n producerea polipeptidelor, hormonilor cerebrali i n corectarea Iuncionrii sistemului
endocrin n producerea insulinei. Pigmenii cloroIilieni au eIecte pozitive n procesele de
oxidoreducere la nivel celular, cu meninerea elasticitii i a capacitii de transIer membranar.
Oule de prepeli au o compoziie complex n principii active~ proteine, sruri minerale,
vitamine, mai ales complex B IosIor, Fe de 4 ori mai mult Ia de oul de gin. InIlueneaz n
sens pozitiv creterea i dezvoltarea organismului au eIecte pozitive asupra Iunciilor hepatic
i renal Iavorizeaz digestia.
Indicaii>
Tratamentul gastritei hiperacide, ulcerului gastric i duodenal adjuvant n tratamentul hepatitei
cronice i acute hipovitaminoz de diverse cauze stri de Iatigabilitate creterea
perIormanelor sportive.
Posologie>
1-2 capsule de 3 ori/zi, n cure de 3 luni.
Prezentare>
SPIRULINA VRSTEI a-III a
Compoziie>
Spirulina platensis (spirulina) 0.180g/cps, ginkgo biloba Iolium 0.100g/cps, ginseng alb
0.030g/cps
Spirulina are o compoziie bogat n proteine, carbohidrai, lipide, vitamine (A,B1,B2,B6,B12,E,
acid pantotenic, acid nicotinic, acid Iolic) -cloroIil, carotenoide. Aminoacizii au rol important
n producerea polipeptidelor, hormonilor cerebrali i n corectarea Iuncionrii sistemului
endocrin n producerea insulinei. Pigmenii cloroIilieni au eIecte pozitive n procesele de
oxidoreducere la nivel celular, cu meninerea elasticitii i a capacitii de transIer membranar,
ceea ce duce n Iinal la Iuncionarea normal a proceselor metabolice.
Frunzele de Ginkgo biloba au un mod de aciune complex la nivel vascular~ exercit un eIect
vasoreglator la nivelul arterelor, cresc rezistena i scad permeabilitatea capilar, cresc tonusul
pereilor venoi. Au eIect antiagregant plachetar, mpiedicnd Iormarea trombuilor. Stimuleaz
procesele de compensare neuronal, turnoverul neuromediatorilor, avnd eIect neurotonic, eIect
beneIic n cazul tulburrilor de memorie. Amelioreaz metabolismul energetic bazal, stimulnd
captarea oxigenului si consumul aerob al glucozei, Iavoriznd epurarea lactailor. Protejeaz
integritatea membranelor celulare prin neutralizarea radicalilor liberi, avnd eIect antioxidant.
Rdcina de ginseng alb acioneaz ca~
imunomodulator, prin creterea rezistenei la diveri ageni patogeni (virui, Iungi, bacterii) i a
capacitii de recuperare a organismului
antioxidant, atenund procesele de mbtrnire
stimulator al eritropoezei, eIect beneIic n cazul persoanelor cu anemie Ieripriv
stimulator SNC, cu eIecte Iavorabile n combaterea asteniei i a Iatigabilitii
hipoglicemiant, adjuvant n diabetul zaharat tip II
generator de eIecte pozitive asupra Iunciilor reproductiv i psihosexual
Iactor antiaterosclerotic, prin scderea colesterolului i a trigliceridelor, i creterea HDL-
colesterolului
tonic al aparatelor~ cardiovascular, digestiv.
Indicaii>
Prevenirea i combaterea Ienomenelor senescenei.
Posologie>
3 capsule/zi, dup mesele principale, n cure de 3 luni.
Prezentare>
STRUGURI ROII
Compoziie>
Vitis viniIerae semen extr. sicc. (extr. din semine de struguri roii) 0.180g/cps
BioIlavonoizii din extractul de struguri roii au aciune antioxidant, antiaterosclerotic,
antiagregant plachetar. Crete elasticitatea articulaiilor.
Indicaii>
ProIilaxia diverselor aIeciuni n care sunt implicai radicalii liberi (aIeciuni cardiovasculare,
hepatice, n retinopatii, etc) previne i trateaz ateroscleroza sistemic.
Posologie>
Prezentare>
SUNTOARE
Compoziie>
Hyperici herba (suntoare) 0,300g.
Antidepresiv (prin inhibarea monoaminoxidazei), antimicrobian (Ia de staIilococul auriu),
antiviral (inIluenza, herpes simplex I i II) ndeosebi dup expunerea la UV, cicatrizant,
coleretic-colecistokinetic, antiinIlamatoare.
Indicaii>
Stri depresive (simptomatice, reactive, nevrotice), sindrom psihovegetativ, pavor nocturn, cure
de dezalcoolizare, ulcere (gastric, duodenal), colite, colecistite, arsuri, inIecii virale.
Precauii>
Rareori, utilizarea ndelungat poate cauza hipericism, Ienomen constnd n tulburri
psihomotorii eriteme edematoase Ienomene de Iotosensibilizare.
Posologie>
3 capsule/zi, n cure de 1 lun.
Prezentare>
SUNTOARE GINSENG
Compoziie>
Hyperici herba (suntoare) 0,200g, Ginseng radix (ginseng) 0,050g,
Suntoarea are n compoziie hipericina-principalul component responsabil de aciunea
Iarmacologic, tanin, derivai Ilavonici. Pe lng aciunile clasice~ antimicrobian, coleretic,
colecistokinetic, cicatrizant, s-a evideniat o Ioarte bun aciune antidepresiv, acionnd ca
inhibitor al monoaminoxidazei. Rdcina de ginseng, prin coninutul n ginsenozide i prostisol,
are un spectru larg de aciuni Iarmacologice~ eIecte tonice, de inIluenare n sens pozitiv a
eritropoezei imunostimulatoare, cu creterea rezistenei i a capacitii de aprare a
organismului antiaterosclerotic hepatoprotectoare stimulatoare asupra Iunciilor
reproductiv i psihosexual. Foarte importante sunt eIectele ginsengului la nivel SNC~
anxiolitice, de prevenire i combatere a simptomatologiei neurasteniei i distoniei
neurovegetative. Prin potenarea aciunii antidepresive a ginsengului cu cea a suntorii, produsul
poate Ii utilizat n combaterea Ienomenelor depresive care apar n cursul curelor de dezintoxicare
cu substane dopante.
Indicaii>
Stri depresive (simptomatice, reactive, nevrotice), susinerea tratamentului n cursul curelor de
dezintoxicare cu substane ce produc dependen (alcool, heroin, cocain etc), colecistite, ulcer
gastric i duodenal.
Precauii>
Rareori, administrarea indelungat poate cauza hipericism, fenomen manifestat prin >
eriteme edematoase, stri de fotosensibilizare.
Posologie>
1 capsul/zi. La recomandarea medicului doza poate fi mrita la 2-3 capsule/zi
Prezentare>
TEI
Compoziie>
Tiliae Ilos (tei) 0.180g/cps
Principiile active au aciune hipotermic, emolient, expectorant, sedativ, antiinIlamatoare,
spasmolitic, diuretic.
Indicaii>
Tuse de diverse etiologii, IACRS, insomnii, hiperexcitabilitate nervoas, spasme intestinale.
Posologie>
1 cps de 3 ori/zi, dup mesele principale, pn la dispariia simptomatologiei.
Prezentare>
Ceai 20 doze, 1.5g/doz.

TREI FRAI PTAI
Compoziie~
Violae tricoloris herba (trei Irai ptai) 0.190g/cps
Acioneaz asupra epiteliului renal mrind cantitatea de urin eliminat, Iavorizeaz
expectoraia, secreia de bil, previne sau suprim reciile alergice, diminueaz inIlamaiile
gastrointestinale.
Indicaii>
Boli alergice (rinite, astm bronic, alergodermii), acnee, Iurunculoze, inIecii renale, litiaz
renal
Posologie>
1 cps de 3ori/zi, dup mesele principale, pn la dispariia simptomatologiei.
Prezentare>
Ceai cu 20 doze, 1.5g/doz.
TRIGONELLA
Compoziie>
Trigonella Ioenum-graecum (schinduI) 0.190g/cps
Studii recente arat eIectele hipoglicemiante ale trigonelinei. Are aciune stimulatoare asupra
organismului general.
Indicaii>
Stri de astenie, adjuvant n diabetul zaharat tip II, creterea perIormanelor sportive.
Posologie>
1 capsul de 3 ori/zi, pn la dispariia simptomatologiei.
Prezentare>
URZIC
Compoziie>
Urticae herba (urzic) 0,170g, Urticae herba extr. sicc. (extr. de urzic) 0,020g.
Produsul Urzic aduce un aport considerabil de vitamine (B
2
, B
5
, acid Iolic) de aminoacizi i
proteine. Prezena alturi de complexul de vitamine a siliciului i zincului, explic utilizarea
produsului ca revitalizant, pentru ntreinerea prului, a unghiilor. Este de asemenea indicat n
cazul acneei datorit eIectului antiinIlamator al zincului.
Prin eIectul remineralizant, urzica acioneaz Iavorabil asupra cartilajelor, ceea ce o indic
persoanelor cu aIeciuni reumatice.
Previne astenia, maniIestat prin stri de oboseal, regularizeaz somnul, acioneaz Iavorabil
asupra strilor de depresie i anxietate.
Indicaii>
Acnee, ntreinerea unghiilor (unghii casante) i a prului< astenie, stri de convalescen,
detoxifiant.
Posologie>
1 capsul de 3 ori/zi, n cure de 3 luni.
Prezentare>
USTUROI & CRATEGUS
Compoziie>
Crataegi Iructus (pducel) 0,080g, Alii sativi bulbus (usturoi) 0,070g, lecitina din soia 0.050g
Principiile active din fructele de pducel responsabile de aciunea Iarmacologic sunt~ acizii
triterpenici, derivaii antocianici, compuii Ilavonici. La nivelul coronarelor au aciune
coronarodilatatoare. Asupra miocardului compuii Ilavonici exercit aciune tonotrop.
Frunzele de pducel determin o mbuntire a circulaiei la nivelul coronarelor, ceea ce are
Usturoiul are ca principal component responsabil de aciunea Iarmacologic alicina. Pe lng
eIectul hipotensor, are aciune hipocolesterolemiant, prin scderea trigliceridelor i a
colesterolului seric. Are eIect antiagregant plachetar i reduce ateroscleroza aortei, Iiind
considerat un Ioarte bun agent proIilactic Ia de cardiopatia ischemic.
Proprietile produsului sunt potenate de prezena n Iormul a lecitinei, cu eIect
hipocolesterolemiant, tiut Iiind c n bolile cardiovasculare se nregistreaz Irecvent o cretere a
colesterolului i
trigliceridelor, ce poate avea eIecte grave asupra cordului i vaselor.
Indicaii>
Adjuvant n> hipertensiune arterial esenial, cardiopatie ischemic cronic dureroas i
nedureroas ateroscleroz sistemic, hipercolesterolemie.
Posologie>
1 capsula de 3 ori/zi, pn la dispariia simptomatologiei.
Prezentare>
USTUROI & PROPOLIS
Compoziie>
Alii sativi bulbus (usturoi) 0,200g, propolis 0,015g, Petroselini Iolium (ptrunjel) 0,010g.
Prin principiile active pe care le conine, usturoiul are aciune antimicrobian Ia de bacteriile
gram pozitive i gramnegative, antiIungic, vermiIug.
Datorita prezenei alicinei, tratamentul cu usturoi poate limita anumite inIecii virale (herpetice,
gripale) mecanismul de aciune constnd n interIerarea alicinei cu acizii nucleici virali,
limitndu-le proliIerarea.
Proprietatea major a produsului este determinat de capacitatea usturoiului de a aciona ca agent
antiaterosclerotic, scznd trigliceridelor serice i colesterolul, prin mecanism de eliminare a
srurilor biliare i de inhibare a sintezei de colesterol la nivel hepatic.
De asemenea are aciune antiagregant plachetar la nivelul aparatului cardiovascular are aciune
hipotensivatt asupra tensiunii sistolice ct i asupra celei diastolice.
Propolisul completeaz aceste aciuni datorit proprietilor sale antiseptice, antibiotice,
antiIungice, antivirale. De asemenea este un stimulator al sistemului imunitar, Iiind considerat un
modiIicator de raspuns biologic (BRM).
Prin Ilavonoide, propolisul intervine~ la nivelul sistemului capilar determinnd creterea
rezistenei, scderea Iragilitii i a permeabilitii inIlueneaz direct sistemul cardiovascular
prin vasodilataie i scderea tensiunii arteriale.
Ptrunjelul atenueaz mirosul speciIic al usturoiului completnd aciunile produsului prin
proprietile de stimulare la nivel SNC, tonice capilare, vasodilatatoare~
Indicaii>
Ateroscleroz sistemic, HTA, parazitoze intestinale, inIecii virale, microbiene, Iungice.
Posologie>
Prezentare>
VITA-GINS
Compoziie>
Ginseng radix 0.050g, Hyppophae Iructus (ctin) 0.200g, Cynosbati Iructus (mce) 0.200g.
Vita-Gins datorit, n special ctinei, completat de mce, prezint o compoziie echilibrat de
vitamine i elemente eseniale, 100 naturale, cu valoare terapeutic deosebit~ vitamina C cu
rol Iavorabil n buna Iuncionare a glandelor cu secreie intern complexul vitaminelor B cu
roluri metabolice multiple, Iiind implicate n reglarea metabolismului glucidic (B
1
), proteic (B
2
),
n troIicitatea celulei nervoase i a pielii (B
6
) carotenoide (provitamina A), necesare n
Iuncionarea normal a ochiului, n procesele de cretere i n integritatea structural i
Iuncional a celulelor epiteliale vitamina E ce acioneaz ca antioxidant, protejnd acizii grai
nesaturai Ilavonoide ( vitamina P ) de asemenea exceleni antioxidani, calciu, magneziu, Iier,
potasiu, sodiu, IosIor. Asocierea cu rdcina de ginseng rou, considerat a Ii cea mai activ,
conIer produsului remarcabile proprieti stimulante i tonicizante, mrind capacitatea de eIort
Iizic i intelectual a organismului.
Indicaii>
Astenie Iizic i psihic, surmenaj, convalescen, hipovitaminoze, stri alergice, eIort Iizic de
lung durat.
Posologie>
1-2 capsule/zi, recomandabil dimineaa, n cure de 1 lun.
Prezentare>
YUCCA
Compoziie>
Yucca schidigera 0.190g/cps.
Yucca conine~ enzime, saponine triterpenice, cloroIil, antioxidani. Tot acest Iitocomplex
Iavorizeaz absorbia substanelor nutritive, stimuleaz digestia, accelereaz i regleaz
procesele de eliminare (aciune detoxiIiant).
Are aciune antiinIlamatoare comparabil cu cea a derivailor steroidieni (cortizon natural) Ir
a determina apariia de eIecte adverse speciIice acestora.
Indicaii>
Boli reumatismale (acute i cronice) dermatite boli cronice ale intestinului gros creterea
rezistenei organismului anemie Ieripriv.
Posologie>
1 capsul de 3 ori/zi, dup mesele principale, n cure de 3 luni.
Prezentare>
ZIZYPHI
Compoziie>
Zizyphi radix 0.190g/cps
Zizyphi radix substan natural ce Iavorizez creterea nivelului de oxid nitric, mesagerul care
determin vasele sangvine s se relaxeze i s se dilate, crescnd Iluxul sangvin n corpii
cavernoi.
Are de asemnea o puternic aciune tonic asupra organismului.
Indicaii~
DisIuncii sexuale masculine, creterea perIormanelor sexuale.
Posologie>
1 capsul /zi diminieaa i 1 dup-amiaza, n cure de 3 luni. Pentru creterea eIectului se poate
crete la 2 capsule/zi dimineaa i 2 capsule/zi dup-amiaza, administrarea Icndu-se cu cteva
sptmni nainte ca eIectul s apar (deseori acesta poate apare i la cteva zile de la
administrare).
Prezentare>
PTLAGINA
(Plantago lanceolata, P. major, P. media) Plant ierboas, peren, din Fam. Plantaginaceae, cu
tulpina ramiIicat, Ioliat. Frunzele sunt proase sau neproase, lanceolate sau ovate. InIlo-
rescena este verde i are Iorma spicului, iar Iructul este capsular i conine de obicei 5 - 10
semine. Crete pe puni, Inee, liziere de pdure, pe mar-gini de drumuri de ar, n anuri i
pe terenurile necultivate din zonele de deal i de cmpie. Frunzele acestei plante - Folium
Plantagines - au proprieti expecto-rante, emoliente, hemostatice i uor astringente, datorit
mucilagiilor, vitami-nei K, taninului i unui glicozid (aucubina). Ele IluidiIic secreiile
bronhice, ajutnd la eliminarea lor. Au n acelai timp i o aciune de calmare a tusei i astmei.
Deasemenea, acestea ajut n tratamentul ulcerului stomacal, avnd o aciune cicatrizant i
Iitoncid, iar vitamina K le conIer proprieti hemostatice, oprind hemoragiile. Totodat,
preparatele de ptlagin dau rezul-tate bune n ateroscleroz, avnd nsuirea de a preveni
creterea colesterolu-lui i de a micora tensiunea sngelui. Extern, preparatele respective se
Iolosesc pentru vindecarea rnilor (tieturi, mucturi de animale, nepturi de insecte), n
tratamentul ulcerului varicos i ulceraiilor pielii, n conjunctivit, bleIarit iar, sub Iorm de gar-
gar, n larigite, traheite i n diIerite aIeciuni ale cavitii bucale.

BRUSTURUL
(Arctium lappa) Brusturul Iace parte din Fam. Compositae. Este cunoscut si sub numele de
lipan sau de lptuc. Frunzele sunt ovoid-ascuite, uor zimate, iar Ilorile globulare, roii. Crete
prin locuri necultivate i drmturi. De la brusture se Iolosete rdcina - Radix Bardanae, care
conine inulin, sruri de potasiu, un ulei volatil i o substan cu aciune antimicrobian.
AFINUL
(Vaccinium myrtillus LI.) Este un arbust mic, din Fam. Ericaceae, cu Irunze ovate, puin dinate.
Corola verde deschis, nuanat n rou carneu. Fructele sunt nite bace negre-albstrui, dulci-
acrioare, bogate n tanin, pectine, substana colorant numit myrtilin, acizi organici, zaharuri,
vitaminele A, C, etc. Crete n zona punilor montane, prin locuri stncoase. :n scopuri
medicinale se Iolosesc Irunzele - Folium Myrtilli i Iructele - Fructus Myrtilli, care conin
myrtilin, numit i insulin vegetal. Ceaiul dietetic pentru diabetici conine Irunze de
aIin, pe lng alte plante.
ALBSTRELELE
(Centaurea cyanus) Sunt plante perene, din Fam. Compositae, cu Irunze lanceolate i
ngroate. Florile sunt albastre, mai rar de alt culoare. Sunt cunoscute i sub numele de vineele,
Iloarea grului, Iloarea paiului, corobic, mturice sau zglvoc. Se gsesc vara, pe marginea
drumurilor, n apropierea lanurilor de cereale. :n scopuri medicinale se Iolosesc Ilorile - Flores
Cyani, care au proprieti diuretice i astringente, datorate centaurinei i a taninului pe care le
conin. Ceaiul diuretic conine i Ilori de albstrele, pe lng alte plante.
ANGHINAREA
(Cynara scolymus) Anghinarea este o plant peren, din Fam. Compositae, cu Irunze
asemn-toare epilor i Ilori galbene. Crete n locuri aride. De la aceast plant se Iolosesc
Irunzele - Folium Cynarae, care conin cinarin, poliIenoli, derivai Ilavonici, inulin, sruri de
potasiu, magneziu, etc. Aceste substane au proprietatea de a mri secreia biliar i diureza, de a
regla cantitatea de colesterol i de a scdea cantitatea de zahr din snge. Aciunea antidiabetic
se datoreaz unei oxidaze. Ceaiul de anghinare are i o aciune antimic-robian, d rezultate bune
n bolile tubului digestiv i este un bun adjuvant n unele aIeciuni ale inimii, care dau
hipertensiune, ateroscleroz i anghin pectoral.
ARNICA
(Arnica montana) Arnica este o plant din Fam. Compositae, cu Irunze ovoidal-ascuite,
ntregi i cu Ilori galben-aurii. Popular mai este numit podbal de munte, carul pdurilor, cujd
sau carul znelor. Crete n regiunile de munte, pe puni de la marginea pdurilor. De la aceast
plant se Iolosesc Ilorile - Flores Arnicae, mai rar planta ntreag i rdcina. Florile conin ulei
volatil, colina, alcooli triterpenici, substane colorante de natura carotenului, cu aciune
antiseptic i cicatrizant.
CAPTALANUL
(Petasites oIIicinalis) Captalanul, numit uneori i brustur, Iace parte din Fam. Compositae. Are
Irunze Ioarte mari, uor zimate, proase pe dos, iar Ilorile sunt de culoarea crnii, au Iorma unor
coulee i sunt dispuse des n partea superioar a tulpinii. Crete pe lng praie, n anuri i la
marginea pdurilor. Se utilizeaz rdcinile, cu aciune antitermic i Irunzele, cu aciune
antiinIlamatorie.
NALBA
(Althaea oIIicinalis, A. rosea, Malva neglecta, M. silvestris)Plante erbacee perene, din Fam.
Malvaceae, cu Irunze simple, adesea palmat-lobate, alterne, tomentoase (acoperite cu peri).
Florile sunt albe sau roietice, iar Iructele netede, cu margini rotunjite, seamn cu nite rotie de
ca, de unde i numele de "caul popii" dat acestor plante. Deasemeni, specia Althaea oII. se
numete popular nalb mare sau alb i crete n locuri ume-de, pe malurile rurilor. A. rosea
este specia de nalb mare cultivat prin grdini. Speciile Malva silvestris, numit nalb de pdure
i M. neglecta, numit nalb mic, cresc i pe lng sate, garduri. Exist i o specie de Mal-va
glabra sau nalba de cultur. Florile, Irunzele i tulpinile se culeg din iunie pn n septembrie,
Iiind recomandabil s se Ioloseasc proaspete, ntruct la uscat se pierd o parte din substanele
mucilaginoase, care au proprieti emoliente. Florile de nalb de cultur intr n
compoziia ceaiului pectoral, iar Irunzele de nalb mare n compoziia ceaiului pectoral pentru
gargar.
CTINA ALB
(Hippophae rhamnoides) Ctina alb, este un arbora spinos, din Fam. Eleagnaceae, care
nIlorete nainte de nIrunzire. Frunze liniar lanceolate, n partea inIerioar argintii, ruginii. Flori
mici. Fruct globulos de culoare galben portocalie, cu gust acru astringent la nceput, ins
primele brume l Iac mai plcut i capt un miros apropiat de ananas. Crete n mase mari, pe
coaste, dealuri, din regiunea montan pn n regiunea litoral i delt.De la aceast plant se
Iolosesc Iructele - Fructus Hipophae, att proaspete ct i uscate. :n compoziia lor chimic
predomin vitamina C, pigmeni colorani, ulei volatil, vitaminele B1 i B2, acid Iolic, acizi
grai, acid nicotinic, etc., Iiind o bogat surs de vitamine.
CREIOARA
(Alchemilla vulgaris L.) Plant peren, din Fam. Rosaceae, cu o tulpina mic i tare, cu
Irunze palmat-lobate (7 lobi) i Ilori galben-verzui Ir strlucire, care pot inIlori din aprilie i
pn n iulie, sau chiar mai trziu, n Iuncie de altitudinea locului pe care se aIl planta, deoarece
este rspndit n livezile i Ineele umede montane. Creioara, Iolosit la ceaiuri, bi,
sau comprese, are eIect astringent, diuretic, cardiotonic, antiinIlamator, antianemic, calmant etc.
CERENELUL
(Geum urbanum) Cerenelul, numit, uneori, crnce, cuiori sau ridichioar este o plant
erbacee, din Fam. Rosaceelor, cu Irunze dinate i tulpina ascendent, pe care apar Ilori drepte,
galbene. Este comun prin locuri umbroase i umede din pduri i tuIiuri. De la aceast plant
se ntrebuineaz rdcina - Radix Gei, care conine eugenol, cu miros de cuioare, tanin,
substane amare, etc. cu aciune dezinIectant, calmant i cicatrizant. Intr n compoziia
ceaiului antidiareic i a ceaiului pentru gargar.
CHIMENUL
(Carum carvi) .Plant erbacee, numit popular i secric, din Fam. UmbeliIere, cu tulpin
aerian i inIlorescen caracteristic acestei Iamilii. Crete spontan prin Ineele i punile din
regiunea muntoas, dar se i cultiv.Fructele de chimen - Fructus Carvi - conin un ulei volatil cu
proprieti carminative, antiinIlamatoare i de calmare a colicilor.
CICOAREA SLBATIC
(Cichorium intybus L.) Plant vivace, din Fam. Compositae, care crete pe marginea
ogoarelor i a drumurilor, cu rdcin simpl, mai puin ngroat dect la specia de cultur (C.
endivia), cu tulpin aerian i Ilori albastre, caracteristice. Se Iolosete att planta recoltat n
timpul nIloririi - Herba Cichorii, ct i rdcina - Radix Cichorii, care conin sruri minerale,
vitaminele B, C, K, P, protide, lipide, amidon, acizi aminai liberi, materii dulci i un element
amar. Acestea dau cicoarei calitatea de~ tonic general, remineralizant, antianemic, diuretic,
laxativ uor, coleretic (stimuleaz secreia biliar a Iicatului). Rdcina intr n compoziia
pulberii laxativ-purgative. Ea mai conine, n plus, insulin.
CIMBRIORUL
(specia de cmp - Thymus serpyllum L. i cea de grdin - Thymus vulgaris) Plant
erbacee, din Fam. Labiatae, cu Irunze nguste, proase pe dos i cu Ilori violete sau purpurii.
Tulpina la specia de grdin este lemnoas idreapt. Specia de cmp este rspndit prin
poienile nsorite din regiunea montan. Ambele specii, de cmp i grdin, conin
ulei volatil, tanin i substane amare, care le conIer proprieti tonice, calmante i antiseptice.
Cimbriorul intr n compoziia ceaiurilor antidiareic, antiastmatic, pectoral, contra colicilor i n
cea a ceaiului pentru gargar. O specie asemntoare, ca proprieti i aspect, este Satureja
hortensis sau cimbrul de cultur, utilizat n tuse i astm. Este, de asemenea, antiseptic i
carminativ.

CIREUL (Cerasus avium) i VIINUL (C. vulgaris)
Arbori sau arborai din Fam. Rosaceae, cu ramurile subiri, purtnd Irunze lungi de 4 - 8 cm,
uor dinate, cu peiol de 1 - 4 cm, roietic. Fructele sunt globuloase, crnoase i zemoase. Se
ntlnesc n cultur i sub-spontan. :n scopuri terapeutice se Iolosesc att Iructele, ct i
codiele lor. Fructele conin, ca principali constitueni, vitaminele A, B1, C, apoi mai conin
sruri minerale, oligoelemente i levuloz - un zahr asimilat de ctre diabetici. Acestea le dau
proprieti de agent detoxiIiant, remineralizant, energizant Iizic i psihic, antiinIecios, sedativ al
sistemului nervos, reglemen-tator hepatic i gastric, diuretic, antireusmatic, antiartritic, laxativ i
regenera-tor al esuturilor. Codiele Iructelor de cire i de viin conin sruri de potasiu,
derivai Ilavonici i tanin, avnd aciune diuretic i astringent. Intr n compoziia ceaiului
diuretic.
CIUBOICA CUCULUI
(Primula oIIicinalis, P. elatior i P. veris) Ciuboica cucului este o plant erbacee peren din
Fam. Primulaceae, cu Irunze simple ntregi, ovate, subit ngustate ntr-un peiol aripat i cu Ilori
dispuse n umbele lung pedunculate, colorate galben nchis. Crete n Ineele i livezile din zona
deluroas i n puni subalpine. De la ciuboica cucului se Iolosesc Ilorile - Flores Primulae
i rdcinile - Radix Primulae, iar uneori Irunzele - Folium Primulae.Florile intr in compoziia
ceaiului pectoral, rdcina n compoziia ceaiului antibronitic, iar Irunzele, care conin cantiti
mari de vitamina C, se pot Iolosi sub Iorm de sirop sau de pulbere.
COADA CALULUI
(Equisetum arvense L.) Plant erbacee din Fam. Equisetaceae, avnd tulpina verde steril
(are i o tulpin Iertil, mai subire) articulat, cu internoduri . Epiderma este impregnat cu
siliciu. Frunzele sunt mrunte, sunt dispuse n jurul nodurilor i concrescute ntr-o teac. Se mai
numete brdule, brdior, barba ursului, barba sasului, coada mnzului, iarb de cositor, prul
porcului sau codie. Crete pe locuri argiloase i umede. Se Iolosete planta ntreag, Ir
rdcin - Herba Equiseti, care conine equisetanine, saponin, compui Ilavonici, ulei volatil,
sruri minerale, substane amare, acid salicilic etc. Acest coninut i d proprieti reminera-
lizante, antianemice, antiseptice, diuretice i de combatere a aciditii crescute din stomac.
COADA RACULUI
(Potentilla anserina L.) Plant erbacee din Fam. Rosaceae, avnd tulpina culcat la pmnt
i din loc n loc d natere la rdcini. Frunzele sunt penate, iar Ilorile au cinci petale. Crete pe
locuri nisipoase i umede din preajma rurilor, n Inee i prin locuri necultivate. Planta - Herba
Anserinae - este bogat n tanin, substane amare, Ilavone, etc. Aceste substane i dau proprieti
astringente, hemostatice i antidiareice.
COADA ORICELULUI
(Achillea milleIolium L.) Plant erbacee anual, din Fam. Compositae, cu tulpin erect, pe
care se gsesc Irunze penate, iar n vrIul ei sunt Ilorile de culoare alb. Este Ioarte rspndit n
puni, pe marginea drumurilor i pe locuri necultivate. :n Banat i se mai spune alunele, iar n
alte pri sorocin. De la ea se Iolosesc Ilorile - Flores MilleIolii i planta cu Irunze i Ilori -
Herba MilleIolii. Toate acestea conin un ulei volatil bogat n azulen, care le conIer proprieti
antiseptice, ct i de calmare a colicilor stomacale i hepatice.
CORIANDRUL
(Coriandrum sativum L.) Plant erbacee anual, din Fam. UmbelliIerae, originar din Asia,
cu tulpin erect, pe care se gsesc Irunze penate, iar n vrIul ei sunt Ilorile, dispuse n 3 - 5
mici umbele. :n ara noastr este cultivat ca plant aroma-tic, iar uneori o ntlnim slbticit.
Fructele - Fructus Coriandri - sunt bogate n ulei volatil cu miros plcut, Iiind Iolosite i
n parIumerie. Coriandrul intr n compoziia ceaiului gastric, ceaiului contra colicilor i a
tonicului aperitiv.
CRUINUL
(Rhamnus Irangula L.) Este un arbora din Fam. Rhamnaceae, nalt de 2 - 4 m, avnd
Irunze ovate cu nervuri penate, iar Iructele sunt drupacee (smburoase). Este comun n pduri i
tuIiuri. De la cruin se Iolosete coaja ramurilor i tulpinilor tinere - Cortex Frangulae,
care conine principii antrachinonice, cu aciune purgativ. Coaja de cruin intr n compoziia
ceaiurilor~ hepatic, laxativ, laxativ-antihemo-roidal i a pulberii laxativ-purgative. Cruinul este
principala plant purgativ i nu d obinuin. Este Ioarte bun i n constipaiile cronice.
DRGAICA, SNZIENELE
(Galium aparine, G. verum, G. mollugo) Sunt plante ierboase din Fam. Rubiaceae, cu
Irunze nguste aezate n jurul tulpinii i Ilori alb-verzui (G. aparine, rspndit pe ogoare, pe
lng garduri i n tuIriuri, cu tulpina acoperit de peri aspri i Iructele acoperite cu spini rigizi,
curbai la vrI), galben-auriu (G. verum - Snziene galbene, rspndite prin Inee i livezi), sau
alb-glbui (G. mollugo, rspndit prin tuIiuri, locuri cultivate i margini de drum). De la
aceste plante se Iolosesc prile aeriene colectate de curnd, pentru obinerea sucului proaspt, i
uscate, pentru inIuzii, acestea avnd proprietatea de a combate bolile aparatului digestiv.
FASOLEA
(Phaseolus vulgaris L.) Plant erbacee anual, din Fam. Leguminoasae, originar
din Peru, cultivat pentru uzul culinar. Este o plant volubil, urcndu-se pe alte corpuri,
nconjurndu-le n Iorma unei spirale. Frunzele sunt proase, rotunde cu vrIul ascuit. Florile
sunt alburii, roii sau galbene, iar Iructele sunt psti cu boabe divers colorate (semine). Pstile
Ir semine - Fructus Phaseoli sine seminibus - conin o serie de aminoacizi (arginina,
asparagina, tirozina, triptoIan), vitamina C, sruri minerale, etc., datorit crora au proprieti
diuretice i antidiabetice. Tecile de Iasole intr n compoziia ceaiurilor dietetic i
antireumatic.
FILIMICA
(Calendula oIIicinalis) Plant erbacee anual, din Fam. Compositae, cu tulpina erect,
nalt de 30 - 60 cm, Irunze alungite, invers ovate i cu Ilori (capitule) de un galben-auriu.
Florilor de Iilimic li se mai spun glbenele. Cultivat, dar i n stare semispontan pe unele
grohotiuri. Se Iolosesc prile aeriene~ Irunze, tulpini i Ilori. Acestea trebuie adunate pe
timp nsorit i conin ulei volatil, un principiu amar, saponine, etc., substane care stimuleaz
circulaia sngelui, nu duneaz bolnavilor de inim, ntresc vederea i au proprieti
depurative, antiseptice, cicatrizante, antiinIlamatoare, calmante i colagoge (mresc secreia
biliar). Filimica sau glbenelele intr n compoziia ceaiului gastric i a aroma-tizantului
pentru bi.
FRAGUL
(Fragaria vesca) Plant erbacee peren, din Fam. Rosaceae, cu Irunze triIoliate i tulpina
mai lung dect Irunzele, purtnd Ilori albe i Iructe-bobie roii, dulci-acrioare, plcut
parIumate. Este rspndit prin poienile nsorite ale pdurilor i Ineele de la deal sau munte.
Fructele sunt bogate n vitamina A, acid salicilic i sruri minerale. Mai conin vitaminele
B, C, E, K, substane proteice i zahr sub Iorm de levuloz, care Iace din Irag un Iruct permis
diabeticilor. Fructele reprezint un bun nutritiv, tonic, remineralizant, diuretic, eliminator uric,
depurativ, laxativ, bactericid, reglementator hepatic, al sistemului nervos i al glandelor
endocrine, ajut aciunea sistemului imunitar. Frunzele de Irag intr n compoziia ceaiului
aromat.
FRASINUL
(Fraxinus excelsior) Frasinul Iace parte din Fam. Oleaceae i este un arbore nalt, cu tulpina
dreapt, ce crete prin pduri umede i prin lunci. Frunzele - Folium Fraxini - au 7 - 13 Ioliole
lanceolat oblongi. Ele conin tanin, ulei volatil, vitamina C, glicolizi de natur Ilavonic (rutina)
i de natur cumarinic (Iraxina), manitol, acizi organici, etc. Frunzele de Irasin intr n
compoziia ceaiului antireumatic i a pulberii laxativ-purgative.
DUDUL
(Morus alba L., M. nigra L.) Dudul Iace parte din Fam. Moraceae i este un arbore provenit din
Asia. Mai este denumit agud, Iragr, cirici, iagod, mur sau sorcoji. Este cultivat pentru Irunzele
sale Iolosite la creterea viermilor de mtase i pentru Iructele dulci-acrioare, numite dude,
agude sau cirice. Siropul, Icut din Iructe proaspete, are eIect laxativ, uor diuretic,
depurativ i pectoral. Frunzele intr n compoziia ceaiului dietetic, care are nsuiri
antidiabetice i astringente.
GUTUIUL
(Cydonia oblonga) Gutuiul este un arbora originar din Asia, care Iace parte din Fam.
Rosaceae. Frunzele sale sunt ovate, pe dos suriu-tomentoase. Florile au petale albicioase mai
lungi de 2 cm. :n ara noastr, crete prin grdini i i se mai spune lmior. :n scopuri medicinale
se Iolosesc Irunzele - Folium Cydonie i Iructele - Fructus Cydonie, adic gutuile, acestea din
urm Iie proaspete, Iie preparate sub Iorma siropului, jeleului, gemului sau marmeladei. Att
Irunze-le, ct i Iructele au proprieti astringente, ameliornd diareea, iar smburii dau un ceai
care ajut la vindecarea tusei, bronitei i a rguelii. Gutuile conin glucide, protide,
lipide, sruri minerale, oligoelemente, tanin, pectin, vitaminele B, C, PP i provitamina A.
Asocierea acestor substane n gutuile coapte le Iace s ajute digestia i s combat inapetena,
insuIiciena hepatic, leucoreea, tuberculoza pulmonar, strile de vom i salivaia abundent.
HAMEIUL
(Humulus lupulus L.) Plant peren, cu tulpina crtoare (volubil), agndu-se de garduri sau
de arbutii pe care-i are n preajm. Tulpina este acoperit cu peri scuri i rigizi, care o ajut s
se prind de soportul ei. Florile mascule sunt dispuse n raceme, iar cele Iemele dispuse n ameni
pedunculai, devenind conuri ovate. Face parte din Fam. Moraceae, ca i dudul. Poate Ii ntlnit
n tuIiuri, dar i cultivat. :n scopuri medicinale, se Iolosesc conurile - Strobili Lupuli, care
au miros aromat i gust amar-astringent. Acestea conin ulei volatil, sedativ al sistemului nervos,
principii amare (lupulona i humulona), care stimuleaz secreiile gastrice i alte substane, care
dau conurilor de hamei proprieti bacteriostatice. Hameiul intr n compoziia ceaiurilor
calmant i sedativ.
IARBA MARE
(Inula helenium L.) Plant erbacee din Fam. Compositae, cu tulpina nalt de 1,5 m, avnd
Irunze Ioarte mari, cordat-ovate, acuminate i Ilori galbene. Este denumit i iarb mare
Irumoas. Crete n Ineele umede, din apropierea praielor. Rdcina - Radix Inulae, este
plcut mirositoare datorit unui ulei cu proprieti Iitoncide (antibiotice) i cicatrizante. Ea mai
conine inulin, care calmeaz tusea i nervii, are aciune diuretic i toniIic stomacul. Rdcina
conine, deasemeni, un principiu amar, care mrete secreia biliar, iar da-torit prezenei
alantolactonei i izoalantolactonei, ea capt proprieti anti-helmintice.
IENUPRUL
(Juniperus communis L.) Este un arbust rinos, cu Irunze aciculare, persistente, din Fam.
Cupressaceae. Poate Ii ntlnit n locurile pietroase din regiunile colinare i deluroase. Se mai
numete anaperi, archi, cetin, Iinior, ialov, jireapn, jneapn, turtel. :n scopuri medicinale,
sunt Iolosite Iructele - Fructus Juniperi, care conin ulei volatil cu miros de rin, zaharuri, acizi
organici (Iumaric, acetic, oxalic), sruri de potasiu i calciu, precum i un principiu amar
(iuniperina). Ele intr n compoziia ceaiului antireumatic, calmnd durerile n sciatic, nevralgie
cervical, nevralgie intercostal i lumbago. Deasemeni, avnd proprieti antiseptice, Iructele
combat inIlamaiile cilor respiratorii i cele ale mucoasei intestinale, acestea din urm Iiind
datorate enterocolitei cronice de Iermentaie (evacuare grea a intestinului).
ISOPUL
(Hissopus oIIicinalis L.) Este o plant peren din Fam. Labiatae, cu tulpina lemnoas,
purtnd Irunze laceolate, aezate n verticile ndesuite. Corola este de un un albastru-nchis, rar
roie sau alb. Este originar din regiunea mediteranean. La noi este cultivat. In scopuri
medicinale, se Iolosete planta ntreag - Herba Hyssopi. Ea are un miros plcut i un gust
aromatic, datorit uleiului volatil pe care l conine, alturi de o substan amar i de
hesperidin, un glicozid Ilavonic. Aceste substane uureaz expectoraia i transpiraia,
stimuleaz poIta de mncare, regleaz Iunciile digestive, produc dilataie arterial, scznd
presiunea sngelui, au aciune antiseptic i cicatrizant. Isopul intr n compoziia ceaiurilor
antiasmatic, pectoral i sudoriIic.
JNEAPNUL
(Pinus montana ssp. mughus) Jneapnul, numit i pin de Himalaia, sau pin trtor, este un
arbust care crete pn la o nlime de 3 m. Este rspndit n Carpai, n regiunea alpin, unde
Iormeaz colonii numite jepi. De la el se Iolosesc mugurii i ramurile cu Irunze aciculare, care
con-in ulei volatil. Uleiul volatil se extrage prin antrenarea cetinei cu vapori de ap, dup care
intr n compoziia unor medicamente cu aciune antiseptic pulmonar, dar care sunt Iolosite i
n tratamentul bronitelor i al laringitelor.
LEURDA
(Allium ursinum) Leurda, numit i Aiul de pdure, este o plant peren, din Fam. Liliaceae,
care apare primvara, prin pdurile din regiunea muntoas i deluroas. Frunzele sunt late de 2-3
cm, lucioase, eliptic-lanceolate i lung-peiolate. Tulpina este neted, de un verde-deschis, cu o
inIlorescen alburie n vrI. :mpreun cu inIlorescena ea are o nlime de cca. 30 cm. Eman n
jur un puternic miros de usturoi. :n pmnt se Iormeaz un bulb lunguie. :n scopuri
medicinale, sunt Iolosite Irunzele sau bulbii tocate mrunt, sub Iorm de condiment alimentar,
sau macerate n soluie alcoolic. Leurda este un mijloc depurativ, ajut memoriei, previne
ateroscleroza, amelioreaz starea bolnavilor cardio-vasculari, are eIecte Iavorabile asupra
aparatului digestiv, combate insomnia, nltur strile depresive i cele de nelinite, contribuie la
vindecarea rnilor, ct i a eczemei, calmeaz tusea rebel . a.
LEVNICA
(Lavandula angustiIolia) Plant peren, din Fam. Labiatae, semi-Irutescent (tulpina este
ntrit, Ir a ajunge la o ligniIicare perIect i seamn unei tuIe), cu Irunze Ioarte nguste i
Ilori de un albastru-violaceu. Este originar de pe rmul Mediteranei, iar la noi se cultiv ca
plant ornamental i aromatic. :n scopuri medicinale, se Iolosesc Ilorile - Flores
Lavandulae, plcut mirositoare, datorit unui ulei volatil care Iormeaz principiul activ de baz.
Pe lng acest ulei, Ilorile mai conin tanin i un principiu amar. Aceste substane au aciune
calmant asupra inimii i a sistemului nervos, mresc diureza i secreia biliar, au aciune
calmant, antiseptic i cicatrizant a r-nilor. Florile de levnic alung moliile, iar uleiul
de levnic se Iolosete n industria parIumurilor i a licheorurilor.
MCEUL
(Rosa canina L.) Arbust cu aspect de tuI din Fam. Rosaceae, cu Irunze penate, aculei
puternici (ghimpi) pe ramuri i Ilori de culoare rozacee. Fructele sunt ovideu alungite, de culoare
roietic. Formeaz asociaii de tuIiuri, Ioarte comune la margini de pduri. Fructele de
mce - Fructus Cynosbati, sunt bogate n vitamina C, dar conin n cantiti mai mici i
vitaminele A, B1, B2, P, K, acid nicotinic (vitamin antipelagroas). Mai conin zaharuri, acid
citric i malic, pectine, tanin, etc. :n terapeutic, se Iolosesc ca tonic vitaminizant. Au,
deasemeni, proprieti dietetice, menin permeabilitatea i Iragilitatea vaselor capilare, mresc
secreia biliar, combat inIlamaiile intestinale, combat piatra la ri-nichi i vezic. Fructele de
mce intr n compoziia ceaiurilor aromat, hepatic i to-nic aperitiv.
MCRIUL IEPURELUI
(Oxalis acetosella) Plant ierboas peren, din Fam. Oxalidaceae, cu Irunze triIoliate, lung-
peiolate, de un verde-deschis i Ilori albe sau liliachii, avnd pedunculi mai lungi dect Irunzele.
:n scopuri medicinale, se Iolosesc prile aeriene proaspt culese, care nltur arsurile la
stomac, tulburrile hepatice i digestive uoare, combat icterul, neIrita, erupiile cutanate i
viermii parazii.
MESTEACNUL
(Betula verrucosa) Arbore din Fam. Betulaceae, avnd Irunzele i ramurile mai tinere
adeseori glabre (lipsite de peri), cu Irunze triunghiular-ovate sau romboidale, lung acuminate,
biserate (dinate), subiri, lucitoare. Ramurile mai trziu sunt pletoase. Este rspndit n pdurile
din prile muntoase, dar adeseori este cultivat. De la mesteacn, se ntrebuineaz Frunzele,
mugurii, coaja i seva. Frunzele conin saponine, o substan amar, mucilagii, tanin, ulei
volatil, un glicozid (betulina), zaharoz, rezine, etc. Aceste substane au aciune diuretic
puternic, Iavorizeaz eliminarea acidului uric i scderea colesterolului, ntresc rdcina
prului i vindec iritaiile pielii, combat litiaza renal i ajut n bolile de Iicat. Frunzele de
mesteacn intr n compoziia ceaiurilor antireumatic i diuretic. Se menioneaz c, spre
deosebire de Irunze i muguri, seva de mesteacn nu are aciune diuretic.
MUEELUL
(Matricaria Chamomilla L.) Plant ierboas anual, din Fam. Compositae, aromat, nalt pn
la 60 cm, cu diametrul inIlorescenelor de 0,5 - 0,8 cm i receptacol Iloral con-cav, deosebindu-
se astIel de Ilorile unor specii asemntoare. Crete n locuri cultivate i necultivate, cu deosebire
n locuri srate. De la mueel se recolteaz inIlorescenele - Chamomillae Ilos, n lunile
mai i iunie. Recoltarea se Iace pe timp uscat i nsorit. Momentul cel mai potrivit este cnd
Ilorile albe de pe marginea inIlorescenelor iau poziie orizontal, iar partea central, goal n
interior, se alungete n sus i devine galben spre baz, restul Iiind nc de culoare galben-
verzuie. Pentru obinerea uleiului volatil se recolteaz toat partea aerian a plantei, n
perioada de nIlorire i se transport la distilerie. Ceaiul de inIlorescene de mueel are
proprieti antiinIlamatoare, antiseptice, antialergice, cicatrizante, uor antispastice, sedative,
anestezice i Iavorizante ale digestiei.
MUTARUL ALB
(Sinapis alba L.) Plant anual ierboas, din Fam. CruciIerae, cu Irunze proIund-penat-
sectate. Fructul (silicv) este uscat, alungit, separat n dou compartimente cu semine. Se
ntlnete att cultivat, ct i subspontan. Seminele acestei plante - Semen Sinapis albae -
conin o cantitate im-portant de mucilagii, care le dau proprieti laxative. Ele mai conin un
glucozid (sinalbina) i un Ierment (mirozina), care, n contact cu apa, dau o esen ce stimuleaz
poIta de mncare i Iunciile aparatului digestiv. :n industria alimentar, din semine se
prepar mutarul de mas.
NUCUL
(Juglans regia) Nucul este un arbore cultivat n livezi, prin curi i pe margini de drumuri,
n toate regiunile locuite ale rii, dar i spontan prin pdurile din sudul ei. Face parte din Fam.
Juglandaceae, are Irunze cu 5 - 9 Ioliole i Iruct drup (nuca), iar smna conine cotiledoane
mari, zbrcite. :n scopuri medicinale, de la nuc se recolteaz Irunzele - Juglandis Iolium, n mai
i iunie, coaja verde a Iructelor - Juglandis pericarpium, n august i septem-brie, precum i
Iructele verzi sau coapte. Frunzele proaspete, prin uleiul volatil pe care-l conin au
proprieti antitumorale i insectiIuge. Frunzele de nuc uscate intr n compoziia
ceaiurilor dietetic i antidia-reic, iar pericarpul uscat este utilizat pentru obinerea unor preparate
de protecie a pielii contra arsurilor solare i a uleiurilor pentru ngrijirea pru-lui. Nuca este
Iructul cel mai caloric i cel mai bogat n cupru i n zinc. :n plus, conine potasiu, magneziu,
IosIor, sulI, Iier, calciu, vitaminele A, B, C i P. Este Ioarte nutritiv, antiscroIulos, laxativ i
antidiuretic, vermiIug, drenor cutanat i limIatic.
OBLIGEANA
(Acorus calamus) Plant erbaceae aromatic, peren, din Fam. Araceae, cu tulpina repre-
zentat de rizomi cu rdcini i cu Irunze n Iorm de spad, care se ridic pn la nlimea de
1,5 m. Se mai numete trestie mirositoare i este rspndit n locuri mltinoase, la marginea
blilor i apelor curgtoare, subspontan i cultivat. De la obligean se recolteaz rizomii -
Calami rhizoma, n septembrie - noiembrie i n martie - aprilie. Acetia se cur i se usuc.
Preparatele de obligean mresc poIta de mncare, reduc balonrile, au eIecte calmante asupra
nervilor. Rizomii se mai utilizeaz n industria alimentar i n parIu-merie.
PDUCELUL
(Crataegus oxyacantha, C. monogyna) Este un arbust spinos, din Fam. Rosaceae, care
crete prin crnguri i pe la marginea pdurilor. Uneori i se mai spune gherghin sau mrcine alb.
Are Irunze 3 - 5 lobate, dinate. Florile sunt albe, iar Iructele sunt de culoare roie. De la pducel
se Iolosesc Ilorile - Flores Crataegi, Irunzele - Folium Crataegi i Iructele - Fructus Crataegi.
Florile se culeg n aprilie - mai, la nceputul nIloririi, Irunzele se recolteaz imediat dup
nIlorire, iar Iructele se culeg n lunile de toamn, dup ce se nroesc. Toate prile plantei
conin principii active de natur Ilavonic, colin, acetilcolin, trimetilamin, acid caIeic, ulei
volatil, etc., cu aciune sedativ-car-diac, asemntoare valerianei. Fructele conin vitaminele C,
B, acizii citric i tartric. Preparatele Iarmaceutice obinute din produsele recoltate de la
pducel au nsuirea de a regla tulburrile nervoase ale inimii, exercit o aciune calmant asupra
sistemului nervos, avnd n acelai timp i proprietatea de a scdea puin tensiunea arterial.
Florile de pducel intr n compoziia ceaiuriilor antiastmatic i calmant, mpotriva
tulburrilor cardiace, iar Iructele n ceaiul calmant.
PPDIA
(Taraxacum oIIicinale) Plant ierboas, nalt de 5 - 70 cm, cu Irunze glabre (Ir peri) i
cu Ilori galbene-aurii. Face parte din Fam. Compositae i este rspndit prin puni, locuri
ierboase, drumuri, Iiind Ioarte comun. De la ppdie se recolteaz Irunzele - Taraxaci
Iolium, n martie - iunie, planta ntreag cu rdcini - Taraxaci herba, n aprilie - septembrie,
nainte de nIlorire sau la nceputul nIloririi, cnd Ilorile sunt abia mbobcite, nedeschise,
precum i rdcinile - Taraxaci radix, n iulie - octombrie. Preparatele din aceast plant se
recomand n bolile vezicii biliare, ale Iicatului, de asemenea ca diuretice i n cura de slbire.
Ppdia intr n compoziia ceaiurilor depurativ, dietetic, gastric i hepatic.
PEDICUA
(Lycopodium clavatum) Pedicua, numit i brdior, este o plant peren venic verde,
asem-ntoare muchiului, care Iace parte din Fam. Lycopodiaceae. Tulpina este t-rtoare,
lung de 1 - 2 m, avnd din loc n loc rdcini Iine, micue i ramiIicate. Din vrejul principal
cresc nite tulpinie, lungi de 7 - 10 cm, cu Irunze mici, moi i dese. Aceste tulpinie au spice
terminale, Iormate din Irunze sporoIile (bractee), deosebite de Irunzele normale, care acoper
sporan-gii purttori de spori. Sporii, asemntori unui praI galben, sunt dui de vnt, ajutnd la
nmulirea i rspndirea speciei. Planta crete n lizierele pdurilor din zona montan i n
tuIiurile zonei subalpine. Preparatele din pedicu sunt recomandate pentru reumatici,
bolnavii de artrit, boli ale cilor urinare, litiaz, hepatite, insuIicien respiratorie, crampe
musculare (crcei la gambe), rni deschise, etc.
PELINUL
(Artemisia absinthium L.) Plant aromatic ierboas, din Fam. Compositae, alb-cenuie
(argintiu surie), tomentoas (acoperit cu peri lucitori), cu Irunze penate, crestate. Florile sunt
galbene. De la pelin se recolteaz vrIurile de tulpini nIlorite - Absinthii herba, Iie n iunie
- iulie, nainte de nIlorire sau la nceputul nIloririi, pentru distilarea uleiului volatil, Iie n iulie -
septembrie pentru ceaiuri. Recoltarea se Iace pe timp uscat. Pelinul conine principii
amare, tanin, rezine i ulei volatil, substane care stimuleaz secreia organelor digestive, mrind
poIta de mncare, ajutnd la eliminarea apei din esuturi i, uneori, cu eIecte contra viermilor
intestinali (oxiuri). Planta intr n compoziia ceaiului tonic aperitiv, iar n industria ali-
mentar se Iolosete la prepararea vermutului. Uleiul volatil se ntrebuineaz n Iabricile
de medicamente, cosmetice i de produse alimentare.
PIRUL
(Agropyron repens) Plant erbacee cu stoloni lungi, Irunze nguste, alungite i Ilori aezate n
spic. Mai este denumit chir, albei i rglie. Este o buruian comun a I-neelor i culturilor
noastre. De la pir se Iolosesc tulpinile subterane, numite rizomi - Rhizoma Gra-minis, care
conin zaharuri (triIicin), inulin, substane mucilaginoase, ulei volatil, sruri de potasiu i
siliciu, vitaminele A i B. Pirul, prin preparatele sale, are proprieti diuretice, antimicrobiene
(datorit uleiului volatil), este tonic i remineralizant al sistemului osos (dato-rit siliciului) i
produce transpiraie abundent. Intr n compoziia ceaiurilor sudoriIic i diuretic.
PORUMBARUL
(Prunus spinosa) Arbora spinos, cu Ilori de culoare alb, care apar naintea Irunzelor.
Frunzele sunt serate (dinate), iar Iructele sunt globuloase, groase de cca. 1cm. I se mai spune
mrcine, scorombar, spin, trn sau coobre i este co-mun. Se Iolosesc att Ilorile - Flores Pruni
spinosae, ct i Iructele - Fructus Pruni spinosae, crora li se mai spune porumbe sau porumbele.
Florile conin compui Ilavonici (kemIerol i quercetin), cu aciune uor laxativ,
diuretic, depurativ i sedativ (calmnd durerile i tusea convulsi-v).
PORUMBUL
(Zea mays) Plant erbaceae anual, din Fam. Gramineae, cu Irunze lungi, ascuite i tulpin
erect, cu noduri n zonele de prindere a Irunzelor. Florile mascule sunt dispuse ntr-un panicul
terminal, iar cele Iemele dispuse la subsuara Irunzelor pe un tiulete (cioclu) gros, nIurat de
4 - 9 bractee de Iorma Irunzelor, avnd stilul Ioarte lung (mtase). Porumbul este o plant
originar din America Central, la noi Iiind cultivat. Boabele de porumb sau seminele
conin materii azotate, grase, hidrai de carbon, sruri minerale, calciu, IosIor, Iier, vitaminele B,
E, Iiind Ioarte hrnitoare, energetice, reconstituente i constituie un moderator al tiroidei. Uleiul
de porumb extras din semine, prin presare, este bogat n acizi grai polinesaturai (acid linoleic
cca. 50:), care previn creterea colesterolu-lui n snge. Mtasea porumbului culeas naintea
polenizrii i uscat la umbr are proprieti diuretice sigure, este un mijloc de slbire eIicace i
inoIensiv, este eIicient n tratarea bolilor cilor urinare, precum i mpotriva incontinenei la
copii i btrni, ajutnd i la tratarea reumatismului, ct i la vindecarea edemelor.
PUFULIA
(Epilobium parviIlorum, E. montanum, E. collinum, E. palustre) Plante erbacee cu tulpina
ramiIicat, acoperit cu peri catiIelai, Irunze opuse sau alterne, dinate i Ilori mici n culori
roietice, albe sau palid-roza-cee. Fructele sunt capsule (silicve) luguiee, nguste, din care
nesc, la coacere i plesnire, semine cu peri albi, asemntori bumbacului. Cresc n locuri
umede, tieturi de pduri, tuIiuri de lng praie i chiar n locuri mltinoase. Se colecteaz
tulpina cu Irunze i Ilori, tindu-se mrunt ct este nc n stare proaspt. Preparatele din
puIuli sub Iorm de inIuzie se Iolosesc contra bolilor de prostat, a bolilor de vezic urinar i
de rinichi, calmnd totodat durerile legate de acestea.
ROINIA
(Melissa oIIicinalis L.) Plant erbacee peren, din Fam. Labiatae, cu Irunze ovate, serate
(din-ate) i Ilori albe sau roietice aezate la diIerite nivele n jurul tulpinei (ver-ticile Ilorale).
Crete n pduri i ciltivat. Roinia are un miros plcut de lmie, datorit unui ulei volatil,
care se gsete n Irunze. Pe lng ulei, Irunzele mai conin tanin i o rezin ama-r.
Frunzele de roini au aciune carminativ (nltur gazele din stomac), calmeaz
spasmele stomacale i intestinale, toniIic stomacul i nlesnete di-gestia. Ele mai au proprieti
cicatrizante i antiseptice. Roinia intr n compoziia ceaiurilor aromat, anticolitic i laxativ.
ROSTOPASCA
(Chelidonium majus L.) Plant ierboas, peren, nalt pn la 1 m, cu Irunze penate i Ilori
cu petale galbene aurii. Face parte din Fam. Papaveraceae i este ntlnit pe lng case cu
ziduri vechi , lng ruine i garduri, prin grdini i pduri. Se mai numete i negelari sau iarb
de negi, iarba voinicului sau iarba rndunelii. Se ntrebuineaz iarba ntreag - Herba
Chelidonii, care conine o serie de alcaloizi (chelidonina, sanguinarina, hemochelidonina,
cheleritrina, protopina) cu aciune calmant, antispasmodic, asemntoare papaverinei. Se
Iolosete pentru creterea secreiei biliare, calmarea durerilor de Iicat i n tusea spastic.
Rostopasca intr n compoziia ceaiului hepatic.
SALVIA
(Salvia oIIicinalis L.) Salvia sau jaleul este o plant peren, cu caractere de semiarbust
(semilemnoas), din Fam. Labiatae. Tulpina sa este Ioarte ramiIicat i lemnoas spre baz,
acoperit cu o coaj cenuiu-caIenie. :n partea superioar este ierboas, cu patru muchii, cenuie-
albicioas, acoperit cu periori (tomentoas). Frunzele sunt opuse, lungi pn la 6 cm, late pn
la 2,5 cm, proase, aromate i amare. :n vrIul ramurilor apar inIlorescene, de Iorma unor spice.
Florile sunt albastre sau violacee, uneori roze sau alburii.Planta (S. oIIic.) se cultiv prin grdini,
preIernd locuri uscate i nsorite. Exist i specii spontane, prin livezi, puni i tuIiuri.
Se recolteaz Irunzele - Salviae Iolium, n care se admit i vrIuri de ramuri cu Ilori.
Acestea mresc poIta de mncare, Iavorizeaz secreia biliar, combat inIlamaiile gastro-
intestinale i cele ale gingiilor, au aciune cicatrizant i micoreaz transpiraiile (nu se
recomand mamelor care alpteaz).
SALCMUL
(Robinia pseudoacacia L.) Arbore din Fam. Leguminosae, cu ramuri purtnd spini, cu Irunze
imparipenate, avnd Ioliolele scurt peiolate, ovate i cu Ilori albe, odorante. Crete spontan, dar
este introdus i cultivat Ioarte mult. De la salcm se Iolosesc Ilorile - Flores acaciae, care conin
glicozide de natur Ilavonic (robinia, acaciina) i un ulei volatil. Aceste substane aju- t n
hiperaciditate, gastrite, arsuri la stomac (pirosis). Deasemeni, li se atribuie i o aciune
antispasmodic i colagog (provoac evacuarea bilei n intestin). Florile de salcm intr n
compoziia ceaiului gastric calmant.
SOCUL
(Sambucus nigra L.) Arbora sau arbore ce atinge 4 - 5 m nlime, uneori i pn la 10 m, cu
mduva Ioarte dezvoltat, cu coroan rotat i stuIoas, avnd Irunze penate, lungi pn la 12
cm, compuse din 3 - 7 Ioliole ascuite, cu peri pe dosul nervurilor. Florile sunt parIumate, mici,
verzi-glbui, grupate n inIlorescene, iar Iructele sunt nite drupe roii sau negre (bobie moi, de
6 - 8 mm diametru, cu cte trei semine Iiecare). De la soc se recolteaz Ilorile - Flores
Sambuci, n mai - iunie i Iructele - Fructus Sambuci, n septembrie - octombrie. Florile conin
un ulei volatil, care le d mirosul plcut, zahr, mucila-gii, colin, rutin, sambunigrin, etc. Ele
sunt diuretice, sudoriIice i laxative. Produsele din Iructe i Ilori sunt calmante ale durerilor
reumatice i amelioreaz bolile de Iicat i rinichi.
SUNTOAREA
(Hypericum perIoratum L.) Suntoarea sau pojarnia este o plant erbacee, peren, ce atinge
adesea 1 m nlime. Frunzele sunt mici, opuse, neproase, Ioarte scurt peiolate i cu puncte
transparente numeroase. Florile au cinci petale galbene, au miros aromat i gust amar.
Suntoarea crete prin Ineele uscate din cmpii, de pe coline aride, la margini de drumuri i n
tieturi de pdure. A Iost introdus i n cultur. O specie mai mic, H. montanum L., crete n
punile alpine, pe la 1500 - 1600 m altitudine. De la suntoare se recolteaz vrIurile
nIlorite, sau mbobocite - Hype-rici herba, n lunile iunie, iulie, august. Preparatele din
aceast plant (ceai, ulei, tinctur, bi) au eIecte bune n tratamentul depresiunilor nervoase, n
hipertensiune, n stri inIlamatorii gastrice i intestinale, n boli ale Iicatului i bilei, n
tratamentul arsurilor i rnilor. Deasemeni, bolnavilor de astm li se recomand un vin coninnd
Ilori de suntoare macerate.
TTNEASA
(Symphytum oIIicinale L.) Plant erbacee peren, din Fam. Boranginaceae, cu Irunze aspre,
lanceolate sau oval-lanceolate, Ir peiol, al cror limb se continu i pe tulpin, dnd acesteia
aspectul de aripat. Florile sunt purpurii sau roii, iar rdcina are grosimea degetului mare, este
de culoare maro-negricioas la exterior i alb-glbuie n interior, unsuroas i lipicioas la pipit.
Crete n locuri umede, n vii, la margini de cmp, n anuri, pe lng garduri i de-a lungul
apelor. De la ttneas se Iolosesc Irunzele proaspete - Folium Symphyti, pentru comprese i bi,
n caz de dureri reumatice, artrit, dureri la oase, tulburri ale irigaiei sangvine la picioare, ulcer
varicos, inIlamaii ale pielii piciorului. Deasemeni, se Iolosesc rdcinile - Radix
Symphyti, care conin ulei volatil, alantoid, rezine, tanin, mucilagii, precum i alte substane
care dau preparatelor din rdcin proprieti emoliente i expectorante, Iolosindu-se n bronite
i tuse, mpreun cu ptlagina, teiul nalba, etc. Datorit alantoidei, rdcinile au proprieti
hemostatice, calmante i cicatrizante n ulcerul stomacal. Asociat cu plante care conin azulen
(mueel, coada calului, pelin), se Iolosete, sub Iorm de gargar, n abcesele dentare i alte
inIlamaii ale cavitii bucale. Extern, rdcinile se utilizeaz, sub Iorm de comprese i
bi, ca cicatrizant n arsuri i decongestiv n inIlamaii ale ncheieturilor, hemoroizi, ulcere
varicoase, iar sub Iorm de cataplasme, pentru a reduce temperatura local, atenuarea durerilor i
combaterea proceselor inIlamatorii.

TRAISTA CIOBANULUI
(Capsella bursa-pastoris) Plant ierboas anual sau bienal, din Fam. CruciIerae, nalt
pn la 50 cm, cu Irunze penat-crestate la baz, iar cele tulpinale sagitate i ntregi, care
nIlorete aproape ntreg anul. Fructul ei este o silicul nearipat, dilatat spre vrI, mai mult sau
mai puin triunghiular. Este Ioarte rspndit n zone de cmpie i de deal, n locuri necultivate
ca i n culturi, pe lng drumuri, prin anuri, pe povrniuri, etc.Dei este o plant medicinal
Ioarte valoroas, n general este considerat o buruian incomod. De la traista ciobanului se
recolteaz toat partea aerian - Bursae-pastores herba, n lunile aprilie i mai. Preparatele
din aceast plant au proprieti hemostatice, Iiind Iolosite cu succes n toate tipurile de
hemoragii~ nazale, intestinale, uterine, inclusiv cele de menopauz, ct i n cazul rnilor
sngernde. Deasemenea, ajut n atroIia muscular i n herniile diIeritelor organe.
TURIA MARE
(Agrimonia eupatoria L.) Plant ierboas, peren, nalt pn la 1 m, din Fam. Rosaceae.
Frun-zele sunt penate, cu Ioliole ovat-zimate, pe dos cenuii pubescent-tomentoase, iar Ilorile
sunt mici, galbene i alctuiesc o inIlorescen n Iorm de ciorchine lung, cu vrIul n sus. Alte
specii sunt A. odorata, cu Irunzele pe dos verzi, pubescente i A. pilosa. Toate aceste specii cresc
n ar, prin li-vezi, n tuIiuri, n luminiuri i margini de pdure, pe povrniuri i printre
ruine. :nIlorete din iunie pn toamna trziu. Fructele au spre vrI mai multe rnduri de ghimpi
cu vrI ncrligat. De la aceast plant se recolteaz, n scopuri medicinale, prile aerie-ne,
cu tulpin, Irunze i Ilori - Agrimoniae herba, care conin substane cu proprieti amare i
astringente, Iolosind n cazuri de lipsa poItei de mncare, boli cronice ale stomacului, diaree, n
diabet, n cura de slbire i n tratamentul rguelii. Deasemenea, au puternic eIect curativ pentru
toate inIlamaiile gurii i ale gtului, vindec cordul mrit, varicele i ulceraiile gambei, combat
anemia, scderea activitii hepatice, bolile renale i vezicale.
URZICA
(Urtica dioica) Plant ierboas, peren, din Fam. Urticaceae, cu peri scuri, urticani,
Irunze simple, ntregi, opuse, ovat-cordate mai mari de 1 dm, cu margini dinate (serate), avnd
dintele terminal mai mare dect cei laterali i cu Ilori dispuse la baza Irunzelor n Iorm de spice
aparente. Este o plant comun, Iiind rspndit n toat ara, prin locuri umbroase, pe lng
garduri, n marginile pdurilor, prin tuIiuri etc. De la urzic se recolteaz Ilorile - Flores
Urticae, planta Ir rdcini - Herba Urticae, dar i rdcinile - Radix Urticae, acestea din urm
cu aspect IusiIorm. Urzica este o plant cu aciune depurativ (Iavorizeaz eliminarea
toxinelor) i hematopoetic (ajut procesele de Iormare i dezvoltare a celulelor sangvine), are o
inIluen pozitiv asupra pancreasului (scade nivelul glicemiei n snge), avnd n acelai timp i
eIect laxativ. Vindec bolile i inIlamaiile cilor urinare, precum i retenia urinar patologic,
ajut n boli ale splinei, Iicatului i rinichilor. Deasemeni, este indicat n strile de oboseal i
epuizare datorate diminurii cantitii de Iir n organism. Extern, preparatele din urzic se
Iolosesc pentru regenerarea prului, ajut n arterit, tulburri ale irigaiei sangvine, combat
micozele unghiilor, eczemele i au eIecte bune n scoiatic, lumbago i nevrite la membre.

URZICA MOART
(Lamium galeobdolan, L. album) Plante ierboase, perene, din Fam. Labiatae, numite popular
i sugel, cu tulpini verticale, nalte de pn la 50 cm, cu Irunze opuse, ovate i cree, dispuse
ncruciat, n serii la diIerite niveluri i Ilori aezate la subsuara Irunzei, colorate Iie galben-
auriu, la L. galeobdolan (urzica galben), Iie alb, la L. album (urzica alb), care cresc prin pduri
i tuIiuri, pe lng garduri i alte locuri umbroase. De la urzica moart, numit aa pentru c nu
este vezicant, se recolteaz Ilorile - Lamii Flos i planta Ir rdcini - Lamii herba, din aprilie
pn n septembrie. De la Ilori se recolteaz numai corola, Ir caliciul verde, iar planta Ir
rdcini se recolteaz pe timp uscat. Preparatele din urzic moart au un miros caracteristic i
gust dulceag mucilaginos, avnd proprieti beneIice n inIlamaii ale prostatei, aparatului genital
Iemenin (tulburri i dureri menstruale, boli ale organelor pelviene), tuse, diaree. Deasemeni, ele
au eIect depurativ (Iavorizeaz eliminarea toxine-lor), nltur insomnia pe baz nervoas,
combat bolile cilor urinare, retenia urinar, tulburrile digestive i scleroza renal. Extern,
urzica moart este Iolosit contra ulceraiilor i a varicelor.

VALERIANA
(Valeriana oIIicinalis L.) Plant ierboas peren, din Fam. Valerianaceae, cu tulpina avnd
la baz stoloni subterani (rizomi), iar rdcinile Iiind crnoase i Ioarte odorante. Frunzele au
Ioliole lineare sau liniar-lanceolate, iar Ilorile sunt mici, dispuse n inIlorescene, colorate alb-
roz, cu miros plcut i discret. Crete prin tuIiuri i Inee umede, din zonele de cmpie, deal i
munte. :n scopuri medicinale se Iolosesc rizomii i rdcinile - Radix Valerianae, care conin ulei
volatil, rezine, acizi organici, etc. Aceste substane au aciune calmant asupra ntregului sistem
nervos, micornd strile de excitaie, reglnd palpitaiile inimii i aducnd un somn linititor.
Deasemeni, calmeaz spasmele muchilor, Iiind recomandate n colicile stomacale de natur
nervoas.
VSCUL
(Viscum album L.) Plant parazit pe arbori, din Fam. Lorantaceae, nalt de cca. 0,5 m, cu
ramuri glbui, Irunze verzi-glbui, persistente, pieloase i Iructe (bace) crnoase, globulare, albe.
De la aceast plant se Iolosesc Irunzele, mpreun cu ramurile tinere - Folium Visci cum
stipites, care conin o serie de principii active ca saponine, doi alcooli, colin, acetilcolin, etc.
care au proprietatea de a inIluena circulaia sngelui, scznd tensiunea. Totodat, vscul aduce
o ameliorare n cazul aterosclerozei, tulburrilor renale, congestie cerebral, epilepsie i este un
mijloc de prevenire i de combatere a cancerului. Deasemeni, el are o ac-iune antispasmodic,
calmnd crizele de astm, tusea convulsiv i sughiurile persistente.Din vsc se obin n Iabricile
de medicamente preparate cu eIecte cardiace, antihipertensive i antitumorale. Tratamentele
cu preparate din vsc trebuiesc eIectuate sub supraveghe-re medical, pentru a nu produce eIecte
nedorite.
PODBALUL
(Tussilago IarIara L.) Plant ierboas, peren, din Fam. Compositae, cu Ilori galbene, ce apar pe
tulpini IloriIere, de 5-15 cm nlime, n martie-aprilie, iar dup dispariia Ilorilor, din rizomi
apar Irunze late de 10-15 cm, care pot Ii conIundate cu cele de captalan, avnd ns mult mai
multe nervuri principale. Este rspndit prin locuri argiloase i umede, Iiind comun pe lng
praie. De la podbal se Iolosesc Ilorile i Irunzele, din care se prepar ceaiuri recomandate n
aIeciuni ale cilor respiratorii, Iavoriznd calmarea tusei. Deasemeni, sunt Iolosite n Ilebite i
umIlturi la picioare.
TALPA GTEI
(Leonurus cardiaca L.) Plant ierboas, peren, din Fam. Labiatae, cu tulpin de pn la un
metru nlime, ramiIicat i avnd seciunea ptrat. Frunzele sunt adnc crestate, iar cele din
partea superioar sunt mai mici i au mai puini lobi ca cele inIerioare. Florile sunt de culoare
rozacee. Planta este rspndit prin locuri necultivate, la margini de pduri i de drumuri, prin
poieni etc., ntlnindu-se att la cmpii, ct i la dealuri. De la aceast plant se Iolosesc
ramurile tinere, nIlorite, Ir prile cu IructiIicaii bogate sau prea groase. Ceaiurile din
talpa gtei sunt recomandate n nevroza cardiac, aritmii cardiace, hipertensiune arterial,
menopauz i insomnii, avnd eIecte liniti-toare.
TREI-FRAI-PTAI
(Viola tricolor L. i Viola arvensis) Plante ierbacee, anuale, din Fam. Violacee, numite popular
i panselue de cmp. Au Irunze alterne, cu stipele sau Irunzioare anexe la baza peiolului i
Ilori solitare, avnd corola cu cinci petale, dintre care cea inIerioar cu o prelungire n Iorm de
pinten. La V. tricolor sunt dou petale superioare violacee, dou laterale albe-glbui, iar petala
inIerioar galben i uneori toate petalele au o culoare galben sau violacee. Este rspndit n
zonele de cmpie i dealuri, prin locuri umede~ lunci, margini de pdure, Inee, prloage etc. V.
arvensis este asemntoare cu prima, dar crete prin locuri ceva mai uscate, prin culturi, n
puni i pe margini de drumuri. De la trei-Irai-ptai se recolteaz partea aerian (Viola
herba), din mai pn n august. Preparatele din aceste plante se recomand mai ales n
tratamentul unor boli de piele cum sunt dermatozele artritice i dermatozele copiilor. Au eIect
antialergic, depurativ i uor laxativ.Extern, n dermatoze i n tuberculoza pielii, se
administreaz i sub Iorm de comprese.
OSUL IEPURELUI
(Ononis spinosa L.) Semiarbora, din Iamilia Leguminosae, avnd tulpina Ioarte ramiIicat i
plin de spini. Poart Ilori, singuratice, dispuse la baza bracteelor (organe membranoase diIerite
de Irunze prin consisten i culoare). Este rspndit prin cmpiile sterile. De la aceast plant
se recolteaz rdcina (Radix Ononidis), Iolosit n scopuri terapeutice.
LEMNUL DULCE
(Glycyrrhiza glabra i G. glanduliIera) Speciile de lemn dulce sunt plante ierboase, perene,
din Fam. Legumi-nosae, nalte pn la 1,5 m. :n pmnt au rizomi caIenii, cu ramiIicaii lungi de
civa metri, din care pleac numeroase rdcini Iibroase. Culoarea rdcinilor i rizomilor este
galben, n interior, iar gustul lor este dulce, dup uscare. Florile sunt dispuse n inIlorescene
conice, liliachii, iar Iructul este o pstaie (legum) cu 3-4 semine. Este comun, cu deosebire n
regiunea Dunrii. De la lemnul dulce se recolteaz rizomii i rdcinile (Liquiritiae radix),
Iolosite n scopuri terapeutice. Datorit eIectelor laxative i antiseptice acestea acioneaz ca un
puriIicator natural al organismului, indicat n aIeciuni dermatologice, boli reumatismale,
intoxicaii ale sngelui etc. Dease-menea, sunt Iolosite n unele Iorme de tuse, sau la prepararea
unor medica-mente cu care se trataez gastritele i ulcerul gastric, iar n Iarmacii se Iolo-sete
pentru corectarea gustului unor medicamente.
LICHENUL DE PIATR
(Cetraria islandica) Lichenul de piatr Iace parte din grupa plantelor inIeri-oare a taloIitelor,
avnd corpul vegetativ, sau talul, nediIeren-iat n rdcin, tulpin i Irunze. Talul acestuia este
Iormat dintr-o ciuperc i o alg, trind n simbioz, Iixate pe stn-cile aIlate n regiunile arctice
sau cele situate la mare altitu-dine, n vrIul munilor. Ciuperca asigur algei ap i sruri
minerale, iar alga, Iurnizeaz acestui complex hidraii de car-bon.Din aceast simbioz rezult o
plant autotroI, capabil s-i procure hrana prin sinteza substanelor organice direct din
materialul anorganic pe care trietc, adic stnca. Lichenul de piatr conine substane cu
aciune beneIic n tratamentul gripei, tusei, astmului bronic, traheo-bronitei, laringitei,
hepatitei cronice, duodenitei i pancreatitei cronice.
TEIUL
(Tilia argentea, T. tomentosa . a.) Teiul este un arbore cu Irunze simple ntregi i Ilori nsoite
de bractee lungi, sau membrane, asemntoare Irunzelor, ns diIer de acestea prin culoare i
consisten. Fructele sunt lemnoase i tuberculate (capsul sau nucul). Este rspndit att prin
pdurile de la deal i es, ct i cultivat. De la tei se recolteaz Ilorile, n scopuri medicinale,
avnd eIect sudo-riIic, antitusiv, antispastic i sedativ nervos. Ceaiurile din Ilori de tei sunt
recomandate n guturai, temperatur, nevroze, insomnii, neIrit, albuminurie . a.
BUSUIOCUL
(Ocimum basilicum L.) Busuiocul este o plant ierboas, anual, care Iace parte din Iamilia
Labiatae. Este cultivat, cu deosebire la ar, pentru proprietile lui aromatice. Tulpina sa este
ramiIicat, iar n partea superioar este proas. Frunzele sunt opuse, ovate sau slab alungite, cu
margini aproape ntregi i sunt lipsite de periori. Florile sunt mici, alb-verzui, grupate n
inIlorescene globuloase, uor alungite, situate la vrIul tulpinii. De la busuioc se recolteaz,
n scopuri medicinale, partea aerian, respectiv vrIurile de ramuri, cu Irunze i Ilori. Este
antiseptic, diuretic, antiinIlamator i carminativ. Este recomandat pentru combaterea inIeciilor
cilor respiratorii, calmarea colicilor intestinale i eliminarea gazelor. Totodat, este antiseptic
intestinal i antiinIlamator renal.
VOLBURA
(Convolvulus arvensis L.)Volbura sau rochia rndunicii este o plant ierboas, peren, din
Familia Convolvulaceae. Tulpina sa este volubil, nIurndu-se pe alte plante, pe garduri, sau
se trte. Frunzele au Iorm sagitat, iar Ilorile au Iorm de mici trompete i au corola alb sau
roietic. Este rspndit n locuri cultivate i necultivate, din zone de cmpie sau de deal.
Volbura se recolteaz ntreag (Convulvuli herba), nainte de IructiIi-care. Att
rdcinile, ct i Irunzele sale au caliti laxative i purgative. Deasemenea, volbura este
coleretic, mrind secreia vezicii biliare. Este de menionat c, o plant nrudit cu aceasta
este volbura mare sau cupa vacii (Calystegia sepium), care se deosebete de prima numai prin
dimensiunile sale mai mari. AstIel, Irunzele ei au 7-8 cm, iar diametrul Ilorilor 5-6 cm. Este o
plant slbatic, care crete pe locuri umede, n lunci i la margini de pduri, nIurndu-se ca i
volbura, pe alte plante, sau trndu-se. Conine, deasemeni, aceleai proprieti medicinale.
MENTA
(Mentha piperita) Menta sau izma bun este o plant ierboas, peren, cultivat prin grdini
i cmpuri de plante medicinale. Face parte din Fam. Labiatae. Se nmulete prin tulpinile sale
trtoare (stoloni). :nIlorete din iunie pn n septembrie, avnd inIlorescene de Iorm conic,
situate pe vrIul ramurilor tulpinii. Frunzele sunt ascuit-ovate, dispuse pereche i sunt
diseminat-proase. :ntreaga plant are miros aromat, caracteristic i gust neptor, rcoritor.
De la ment se recolteaz att Irunzele (Menthae Iolium), ct i toat partea aerian
(Menthae herba), avnd proprieti antivomitive, antidiareice, descongestionante i dezinIectante
ale cilor respiratorii. Uleiul obinut din distilarea plantelor n stare proaspt se ntrebuineaz
att ca medicament, ct i ca aromatizant n preparatele cosmetice, n industria bomboanelor i
buturilor alcoolice.
SCAIUL VNT
(ERYNGIUM PLANUM L.) Scaiul vnt sau spinul albastru este o plant ierboas, peren, cu
spini, albastr-vineie, nalt de 50 cm, pn la un metru. Face parte din Fam. UmbeliIerae.
Tulpina sa este ramiIicat spre vrI. Frunzele de la baz au peiol (codi) lung, sunt ntregi i au
margini dinate mrunt, iar Irunzele superioare nu au peiol i sunt divizate n 3-5 lobi dinai, cu
margini spinoase. InIlorescenele sunt umbele cu Ilori mici, albstrui. Fructele sunt uscate i
epoase. Crete prin locuri necultivate, pe lng drumuri i ci Ierate, Inee, puni, n
cmpie i n zona de deal. De la scaiul vnt se recolteaz prile aeriene nelimniIicate,
cuprinznd ramuri, Irunze i Ilori, n iulie-august. Ceaiul de scai vnt se recomand mpotriva
tusei convulsive. Deasemenea, este diuretic.
MERIORUL
(Vaccinium vitis idaea L.) Meriorul sau coaczul de munte este un arbust, care crete n tuIe
cu nlime de pn la 30 cm, n pajitile i poienile din zonele montane, cu altitudine de peste
1300 m. Face parte din Fam. Ericaceae. Tulpinile de merior sunt ramiIicate, iar Irunzele
sunt ovoidale, lungi de 2,5 cm i late de 1 cm, pieloase, de culoare verde nchis pe Iaa
superioar, dar mai deschis pe cea inIerioar i au un peiol scurt. Florile cresc cte 2-6 pe
vrIuri, au Iorm de clopoei de culoare alb ori roietic, cu cte cinci petale unite i nIloresc n
mai-iulie. Fructele sunt zemoase i au diametrul de 0,5 cm. La nceput sunt albe, apoi roii,
avnd n interior multe semine mici. De la merior se recolteaz Irunzele (Vitis idaeae Iolium),
n septembrie-octombrie. Ceaiul din aceste Irunze se Iolosete n tratamentul inIeciilor urinare i
digestive. Deasemeni, Iiind diuretic, se recomand n gut, cistite i n litiazele urinare.
GHIMPELE
(Ruscus aculeatus L.) Ghimpele este un mic arbust cu tulpin ramiIicat, avnd Ilori mici aezate
pe ramuri transIormate n Irunze (Iilocladii sau ramuri lite avnd Iorma i Iunciile Irunzelor),
de 1-3 cm lungime, acuminate (epoase) i pungite. Fructul e o bac roie. Face parte din Fam.
Liliaceae i este rspndit prin pduri i dumbrvi. Ceaiul din ramuri de ghimpe este un tonic al
musculaturii netede a pereilor venoi, evitnd trombozele.
UNGURAUL
(Marrubium vulgare L.) Unguraul este o plant ierboas, peren, din Fam. Labiatae, cu
tulpina n patru muchii, nalt de 30-80 cm, acoperit de periori cenuiu-albicioi. Frunzele sunt
opuse, perechi, ovate sau aproape rotunde, aspre i inegal dinate, pe partea inIerioar alb-
tomentoase. Florile sunt mici, au corola de un alb murdar i sunt grupate n inIlorescene
globulare, aezate la nodurile superioare ale tulpinii. Este o plant rezistent la secet i este
rspndit pe marginea drumurilor, pe lng sate. De la ungura se recolteaz partea aerian
(Herba Marrubii), care conine o substan amar, marrubina, rini i ulei volatil, mucilagii,
taninuri, glicozide, colin, vitamina C, sruri minerale etc. Datorit coninutului mare n potasiu
i n colin (aminoalcool), preparatele din aceast plant regleaz ritmul cardiac. Deasemenea,
taninurile i uleiul volatil ajut n tratamentul diareei, iar marrubina combinat cu sodiu i
potasiu d sruri cu aciune coleretic important. Unguraul se mai utilizeaz i ca expectorant,
de exemplu n grip.
MIEREA URSULUI
(Pulmonaria oIIicinalis , P. montana i P. rubra) Mierea ursului este o plant ierboas,
peren, cu tulpina nalt pn la 30 cm, pe care apar Ilori care, la nceput, au corola roie, apoi
violacee i albastr, rareori alb. Pe aceeai plant se aIl Ilori cu cele trei Ieluri de culori, n
acelai timp sau, uneori, numai albe. Frunzele sunt ovat-lanceolate, dispuse alternativ pe tulpin.
Att Irunzele, ct i tulpina prezint peri. Specia numit popular plmnric sau cuscrior (P.
oIIicinalis) este rspndit prin pdurile umbroase i umede din zonele de deal i de es. Planta
are peri aspri pe tulpin i Irunze, iar Irunzele sale au pete caracteristice, considerate de medicina
empiric asemntoare cu petele de pe plmni. Credina, nentemeiat, n puterea medicinal a
acestor pete a Icut ca planta respectiv s Iie denumit i plmnric. Celelalte dou specii
nrudite, P. montana i P. rubra conin aceleai principii active. P. montana se deosebete de
P. oIIicinalis prin Irunze mai lungi, de culoare verde mai deschis i prin perii de pe Irunze i
tulpini, care sunt moi i catielai, iar nu aspri. Este rspndit prin pdurile de Iag i de molid din
zona montan. P. rubra are numai Ilori roii, iar Irunzele de la baza tulpinii sunt alungite. Este
rspndit n etajele mai nalte de vegetaie, n zonele alpine i subalpine. De la aceast plant
se recolteaz Irunzele, pentru coninitul mare de vitamine, n special vitamina C, Iapt pentru care
ceaiul din aceste Irunze se recomand bolnavilor, convalescenilor i debililor. Deasemenea,
ceaiul este i diuretic.
LAPTELE CUCULUI
(Euphorbia helioscopia L.) Laptele cucului sau laptele cinelui este o plant anual, ierboas,
cu suc lptos. Face parte din Fam. Euphorbiaceae. Are tulpin diseminat pro-as i Irunze mici,
alterne, invers-ovate, toate la vrI lat-rotunjite, n partea anterioar mrunt-zimate (serate).
Florile sunt grupate ntr-o inIlorescen terminal umbeliIorm. Fructele sunt capsule coninnd
semine. Alte specii nrudite sunt Euphorbia agraria i Euphorbia peplus. Toate sunt
comune, prin locuri cultivate sau necultivate. De la aceast plant se utilizeaz, n scop
terapeutic, seminele, care au aciune antidispneic, n accesele de astm, sub Iorm de decoct, ce
se bea n timpul crizelor, ct i sucul lptos al plantei proaspete, cu care se ung negii sau prile
de piele aIectate de psoriazis.
SPUNARI
(Saponaria oIIicinalis L.) Spunaria se mai numete odogaci sau ciuin rou. Face parte din
Fam. Caryophyllaceae. Este o plant ierboas, peren, nalt de 30-70 cm. Poate Ii scurt proas
sau neacoperit cu periori. Frunzele sunt ntregi, opuse i lanceolate. Florile sunt grupate n
inIlorescene ramiIicate, situate la vrIul ramurilor i au culoare roietic sau alb. :n pmnt
prezint o rdcin puternic ramiIicat. Crete n locuri nsorite, pe terenuri nisipoase din zonele
de cmpie i dealuri, pe margini de ape, lng drumuri i garduri. De la spunari se recolteaz
rizomii cu rdcini (Saponariae radix), n lunile aprilie mai, nainte de nIlorire i n noiembrie.
Ceaiul din rdcini i rizomi de spunari are aciune expectorant, Iiind util n tusea
uscat cronic. Deasemeni, este depurativ, tonic i stimulent al Iunciilor Iicatului.
LUMNRICA
(Verbascum sp.) Lumnrica se mai numete coada vacii sau coada mielului. Toate speciile
de lumnric, printre care V. phoeniceum, V. blattaria, V. thapsiIor-me, V. phlomoides, V.
speciosum i V. thapsus, sunt plante ierboase, anuale, rar bianuale. Tulpina este dreapt,
neramiIicat, nalt pn la 1,5 m, care poart Ilori pe treimea superioar, de culoare violaceu
intens (V. phoeniceum) sau galben (V. blattaria). Frunzele sunt alungit-ascuite, puIoase i din
ce n ce mai mari spre baz. Toat planta este acoperit cu periori iritani. Speciile de
lumnric sunt rspndite prin Inee, arturi, livezi, pe marginea drumurilor i locuri uscate
necultivate. PreIer locurile nsorite i terenurile pietroase sau nisipoase. De la lumnric se
recolteaz Ilorile, Ir sepale, din iunie pn n septembrie. Ceaiul din aceste Ilori combate tusea
i rgueala. Deasemeni, acest ceai combate iritaiile stomcului i intestinelor. Pentru
ndeprtarea periorilor detaai de pe Ilori, care irit gtul, se recomand strecurarea printr-o
estur Iin a ceaiului.
FLOAREA MIRESII
(Gypsophila paniculata L.) Floarea miresii sau ipcrigea este o plant ierboas, peren, nalt
de pn la un metru, Ioarte ramiIicat. Face parte din Fam. Caryophyllaceae. Frunzele sunt
opuse, lanceolate, Ioarte ascuite i cu trei nervuri. Cele inIerioare sunt lungi de 5 cm i late de 8
mm. Florile, numeroase, au diame-trul de 5 mm, sunt albe sau rocate i sunt dispuse n
inIlorescene ramiIicate (panicule extinse). Fructul este o capsul, n care sunt semine mici,
caIenii-negricioase. :n pmnt are un rizom gros de 8 cm, maroniu la exterior i alb-glbui la
interior, din care pleac rdcini lungi pn la doi metri.Planta crete pe terenuri nisipoase, pe
stncrii, pe marginile cilor Ierate din zonele de deal i cmpie. Se i cultiv n zonele sudice
ale rii. De la aceast plant se recolteaz rizomii i rdcinile (Radix Saponariae albae).
Recoltarea se Iace din august pn n noiembrie, dup ma-turizarea Iructelor. Denumite i ciuin
alb, rdcinile acestei plante se Iolosesc la tratarea Iormelor cronice de tuse, avnd eIect
expectorant. Totodat, nu se recomand n cazul tusei acute, recente, n care caz poate produce
iritaii. Deasemenea, aceste rdcini mai sunt Iolosite la splarea prului gras.
SPLINU
(Solidago virgaurea L.) Splinua este o plant ierboas, peren, care Iace parte din Fam.
Compositae. Tulpina ajunge pn la nlimea de 80 cm, este ramiIicat, stuIoas, cu Irunze
alterne, prelungi i invers ovate, Iiind lite spre vrI. Florile sunt galbene aurii, grupate n
inIlorescene, situate spre vrIul ramurilor. De la splinu se recolteaz Ilorile i Irunzele,
pentru proprietile lor diuretice i antiinIlamatorii, datorate prezenei saponozidelor, inulinei i a
unei substane amare. Ceaiul preparat din aceast plant se utilizeaz n aIeciunile renale i
vezicale, n dismenoree i n uremie. Deasemeni, inIluen-eaz pozitiv viaa aIectiv.
TRIFOITEA
(Menyanthes triIoliata) TriIoitea, denumit i triIoiul de balt sau triIoiul amar, este o
plant ierboas, peren, lipsit de tulpin aerian. Face parte din Fam. Gentiana-ceae. Frunzele i
lujerul inIlorescenei pot atinge nlimea de 30 cm. Frunzele sunt compuse din trei Ioliole
(triIoliate) i au peiolul lung de pn la 15 cm. Florile au corola palid-rozacee i sunt grupate
ntr-o inIlorescen sitat spre vrIul lujerului. Att Irunzele, ct i lujerul Iloral pornesc dintr-un
rizom trtor, ramiIicat orizontal, avnd culoarea verde, lung de pn la un metru i gros de pn
la 1,5 cm. Crete pe marginea lacurilor i prin mlatinile de la poalele munilor, ct i din
cmpie. De la triIoite se recolteaz Irunzele (TriIolii Iibrini Iolium sau Menyanthidis
Iolium), din luna aprilie pn n iulie. Acestea conin principii amare servind ca tonic amar,
pentru stimularea poItei de mncare. Deasemenea, igrile din Ioi de triIoite sunt antiastmatice.
SULFINA
(Melilotus oIicinalis L.) SulIina este o plant ierboas, anual sau peren, nalt de pn la
un metru, care Iace parte din Fam. Leguminosae. Frunzele sunt triIoliate, alungite i zimate, iar
Ilorile sunt mici, galbene i dispuse n raceme lungi i subiri (inIlorescene n Iorm de
ciorchine), care pornesc de la baza peiolului Irunzelor. Este rspndit de la cmpie pn n
zona montan, unde atinge altitudini de 1400 m, pe pante pietroase, prin ogoare i Inee, pe
margini de drum i de ci Ierate. De la sulIin se recolteaz inIlorescenele (Meliloti Ilos)
sau tulpinile cu ramuri nIlorite (Meliloti herba), n perioada iunie-septembrie. Substanele active
din sulIin diminueaz permeabilitatea capilarelor, avnd eIecte beneIi-ce n gingivite, ulcere
varicoase i altele. Ceaiul de sulIin se Iolosete n aIeciuni ale Iicatului i bilei, pentru
calmarea spasmelor dureroase, n bronite, n tratamentul varicelor, al aItelor, n colicile
abdominale nsoite de hiperaciditate gastric i n combaterea insomniilor, avnd eIect sedativ
general.
FERIGA
(Dryopteris Iilix-mas L.) Feriga este o plant ierboas, peren, care poate s creasc pn la
1,4 m nlime. Face parte din Fam. Polypodiaceae. :n pmnt are un rizom lung de cca. 30 cm i
gros de 5 cm, acoperit de solzi mari, caIenii. Frunzele sunt mari, bipenat-sectate, purtnd pe dos
sori, sub care se adpostesc spo-rangii cu spori. Crete Irecvent n pdurile de Ioioase montane i
de deal, mai ales de-a lungul cursurilor de ap. De la Ierig se recolteaz rizomii (Filicis
rhizoma sau Filicis maris rhizoma), din martie pn n mai i din septembrie pn n noiembrie.
Din rizomi, n stare proaspt sau uscat, se obin uor preparate Iolosite pentru combaterea
durerilor articulaiilor n reumatism sau gut, sub Iorm de Irccii sau ca adaos la baie.
Deasemeni, decoctul din rizomi este Iolosit pentru splarea plgilor, sau pentru comprese reci n
cazul picioarelor obosite i inIlamate. Not~ Nu se vor Iolosi rizomi de la alte specii de
Ierig pentru a se nlocui pe cei de la Dryopteris Iilix-mas !
VENTRILICA
(Veronica oIIicinalis L.) Ventrilica sau oprlia este o plant ierboas, peren, din Fam.
Scrophulariaceae, cu tulpin proas, culcat la pmnt, avnd la baz, din loc n loc, rdcini
IiliIorme. Frunzele sunt mici, opuse, zimate, scurt-peiolate i cad uor la atingere. Florile apar
n lunile iunie-august, stau n inIlorescene avnd Iorma strugurelui cu vrIul n sus i sunt de un
albastru nchis sau liliachii. Crete prin pduri umbroase de mesteacn i pin. De la aceast
plant se colecteaz inIlorescenele, Iolosite n preparate cu aciune depurativ, sedativ
general, antiinIlamatorie i de reglare a secreiilor gastrice.
MACUL ROU
(Papaver rhoeas L.) Macul rou, cunoscut i ca mac de cmp, mac slbatic, mac iepuresc,
mcu sau ppruie, este o plant ierboas, anual, care Iace parte din Fam. Papaveracee. Are
tulpina nalt pn la un metru, proas, cu Irunze divizate, dinate i acoperite cu peri. Florile
apar spre vrIul tulpinii, au patru petale roii, lungi de 5 cm. Fructul este o capsul globuloas,
multisectat i poroas, plin cu semine mici, granuloase. Este Ioarte comun prin semnturi,
mai ales cele de gru i secar. De la aceast plant se recolteaz petalele (Flores
Rhoeados), cu un coninut important de mucilagii i de alcaloizi, care le dau nsuirea de a calma
tusea. Sub Iorm de ceai, acestea se Iolosesc n bronit, rceal, rgueal i grip. Pentru a-i
mri eIectul medicinal, se poate Iace un ames-tec de Ilori de mac rou, Ilori de tei, Irunze de
ptlagin, de nalb i de cimbrior.
MCRIUL MRUNT
(Rumex acetosella) i MCRIUL COMUN (R. Acetosa L.) Mcriul mrunt este o plant
ierboas, peren, de talie mic, nalt de 20-30 cm, subire, care Iace parte din Fam.
Polygonaceae. Frunzele sunt subiri, sagitate, cu terminaiile ntoarse spre vrI i mijlocul mai
ngroat. Crete pe punile prlogite. Mcriul comun are o statur mai nalt, de 40-100
cm, are Irunze groase, ncreite pe margini, ovat-alungite, la baz sagitate, penat-nervate. Este tot
o plant ierboas, peren, care Iace parte din aceeai Iamilie cu mcriul mrunt, Iiind Ioarte
comun prin Inee, dar i cultivat. De la aceste specii de plante se Iolosesc Irunzele, care au
principii active asemntoare. Consumate n stare crud, sub Iorm de salate, Irunzele au aciune
laxativ, mai ales cele de la mcriul comun, Iiind utile n constipaia acut i cronic. Ceaiurile,
sub Iorm de inIuzie, pentru but i decoct, pentru bi, ajut n paralizii i pareze ale nervilor
periIerici, n special cele din Irunze de mcri mrunt. Deasemeni, rdcinile mcriului
mrunt au proprieti diuretice i depurative, Iolosindu-se, sub Iorm de decoct, n erupiile
cutanate.
SALCIA ALB
(Salix alba L.) Salcia alb este este un arbore sau arbust cu Irunze alterne, ntregi,
lanceolate, uor dinate, pe ambele pri i mai ales pe partea inIerioar mtsoase i alb-proase,
care Iace parte din Fam. Salicaceae. Prezint Ilori unisexuate, aezate n ameni sau inIlorescene
cilindrice mici, Ir peduncul, nirate pe o ax subire, ndreptat n sus. Crete pe malul
rurilor, pe locuri umede. De la salcia alb, dar i de la celelalte specii (Salix sp.) se Iolosete
coaja de pe ramuri (Cortex Salicis), care conine substane cu proprieti antipiretice i
analgezice (antitermice i de calmare temporar a durerilor). Aceste substane au i eIecte
sedative, bactericide i antiinIlamatorii.
DEDIELUL
(Pulsatilla montana) Dedieii sau sisineii sunt plante ierboase, perene, cu Irunze trilobate,
crestate i Ilori liliachii ntunecate sau violaceu-liliachii ntunecate. Fac parte din Fam.
Ranunculaceae i se ntlnesc pe lng pdurile i livezile din zona colinar i pn la poalele
munilor. De la aceast specie se Iolosete partea aerian, cuprinznd tulpina cu Irunze i
Ilori, din care se prepar ceaiuri cu eIecte beneIice n migrene, nevralgii, sau pareze ale nervilor
periIerici. Extern, se Iac aplic comprese, sau cataplasme recomandate n cazuri de psoriazis, sau
de paralizie i pareze ale nervilor periIerici.
ANASONUL
(Pimpinella anisum L). Anasonul verde sau anisonul este o plant ierboas anual, care
Iace parte din Fam. UmbeliIerae. :n ara noastr se cultiv, mai ales n cmpiile sudice, dar poate
Ii ntlnit i slbticit. Tulpina sa poate crete pn la 60 cm nlime, este ramiIicat n partea de
sus i este goal la interior. Frunzele de la baz sunt ovale, cu margini dinate, iar Irunzele
superioare sunt adnc divizate n segmente nguste, liniare. Att Irunzele, ct i ramurile tulpinii
sunt acoperite cu peri moi, scuri. Florile sunt mici, albe, regulate, grupate n umbele compuse.
Fructele sunt ovoidale, lungi de 3-5 mm, proase, avnd culoare galben-caIenie cu nuane verzui.
Fructele au arom plcut i gust dulceag slab arztor. De la anason se recolteaz Iructele
(Anisi Iructus), n perioada august-septembrie. Ceaiul din Iructe de anason calmeaz durerile
abdominale ale sugarilor i copiilor, ajut la tratarea tusei i mrete secreia lactat a ma-melor
care alpteaz.
FENICULUL
(Foeniculum vulgare).Feniculul sau molura este o plant ierboas bianual sau peren, care Iace
parte din Fam. UmbeliIerae. Tulpina sa poate crete pn la doi metri nlime, este ramiIicat de
la baz i are supraIaa striat i brumat. Frunzele sunt verzi, penat-sectate, cu segmente n
Iorm de Iire avnd terminaii moi, ascuite. InIlorescenele sunt dispuse n vrIul ramurilor,
Iormnd umbele cu 12-20 de Ilori Iiecare. Florile sunt mici, cu cte cinci petale galbene, lungi de
1,5 mm. Fructele sunt alungite, de pn la 10 mm lungime, nguste la capete, avnd culoare
galben-verzuie, miros plcut i gust dulceag. Planta se cultiv n cmpiile mai sudice ale rii.
De la Ienicul sau molur se recolteaz Iructele (Foeniculi Iructus). Ceaiul din Iructe de
Ienicul calmeaz durerile abdominale ale sugarilor i co-piilor (se va utiliza limitat), ajut la
tratarea tusei, iar mamelor care alptea-z le mrete secreia lactat. Deasemeni, medicina
tradiional chinez reco-mand ceaiul acesta ca adjuvant n cancerul uterin, Iolosit n cur
ndelun-gat.
SPNZUL
(Helleborus purpurascens). Spnzul este o plant ierboas peren, care Iace parte din Fam.
Ranunculaceae. Frunzele sunt palmat-sectate cu 5-7 segmente. Florile, cu petale lungi de 2-3 cm,
sunt purpurii-verzi n partea intern i n aIar oliviu-purpuriu. InIloresc primvara. Crete prin
pduri de carpen i Irasin. De la aceast plant se recolteaz att ramurile tinere, cu Ilori i
Irun-ze, ct i rizomii subterani, coninnd o serie de substane active avnd proprieti
analgezice i miorelaxante. Preparatul medicamentos numit "Boicil" este Icut pe baza extraselor
din spnz.
OVRFUL
(Origanum vulgare L.) ovrIul sau ovrvul este o plant aromatic ierboas, peren, cu
tulpina nalt pn la 60 cm, avnd patru muchii n seciune i ramiIicat spre partea superioar.
Frunzele sunt verzi, ovate, cu mici puncte transpa-rente, iar Ilorile sunt grupate n prile
superioare ale tulpinilor i ramurilor, avnd culoare roie-purpurie, mai rar alb. Face parte din
Fam. Labiatae i este rspndit prin tuIiuri, pe la margini de pdure, ct i pe marginile
drumurilor, n zonele de cmpii i dealuri. De la aceast plant se recolteaz tulpinile cu
ramuri, Irunze i Ilori (Origani herba), n lunile iulie i august. Ceaiul de ovrI este
antiseptic, antitusiv i sedativ, tonic-amar i uor calmant n dureri de stomac i n stri de
balonare. Deasemenea, un mnunchi de plante proaspete, nIurat cu o batist i nclzit ntr-un
cuptor nu prea Iierbinte, aplicat ca o compres pe locul dureros, este un calmant eIicace n
torticolis (strmbarea dureroas a gtului).
DIABET ZAHARAT" PE BAZ DE PREPARATE DIN AFIN
.InIuzie dintr-o linguri de Irunze la o can de ap clocotit.Se bea ndulcit cu
zaharin, cte 2 - 3 cni pe zi, timp de 40 de zile. Se Iace o pauz de 14 zile, dup
care se reia cura.
DIAREE, DIZENTERIE" PE BAZ DE PREPARATE DIN AFIN.
1. Bace (Iructe) bine coapte, consumate proaspete sau sub Iorm de gemuri. Se
consum n cantitate mare, Iiind recomandate pentru cei cu diaree cronic.2.
Tinctur de aIine~ 100 g bace la 1000 ml de rachiu. Se las s se macereze
dou sptmni i se ia un phrel naintea meselor principale.3. Decoct dintr-
o linguri de bace, strivite, la o can de ap. Se ndulcete cu zaharin i se
beau dou cni pe zi, pn la dispariia simptomelor.
OXIURAZ" PE BAZ DE PREPARATE DIN AFIN.
InIuzie din dou lingurie de Irunze la 100 ml de ap clocotit.Se bea cald, n trei reprize zilnice,
pn la dispariia paraziilor.
GASTROENTERIT" PE BAZ DE PREPARATE DIN AFIN.
Decoct din 50 g de Irunze sau Iructe la 500 ml de ap clocotit.Se bea cald, n trei reprize zilnice,
pn la dispariia simptomelor.
PRESBIIE" PE BAZ DE PREPARATE DIN AFIN
.InIuzie din dou lingurie de Iructe sau Irunze la 500 ml de ap clocotit, sau decoct dintr-o
lingur de Iructe zdrobite la 250 ml de ap.Se bea cald, n trei reprize zilnice, pn la restabilirea
acuitii vizuale.
AFECIUNI RENALE" PE BAZ DE PREPARATE DIN ALBSTRELE
.InIuzie dintr-o linguri i 1/2 de Ilori la un pahar de ap clocotit. Se las acoperite timp de 20
de minute.Se bea cte un sIert de pahar de ceai, cu 20 de minute nainte de mas .
AFECIUNI VEZICALE" PE BAZ DE PREPARATE DIN ALBSTRELE.
InIuzie dintr-o linguri i 1/2 de Ilori la un pahar de ap clocotit. Se las acoperite timp de 20
de minute.Se bea cte un sIert de pahar de ceai, cu 20 de minute nainte de mas.
DISPEPSIE" PE BAZ DE PREPARATE DIN ALBSTRELE
.InIuzie din 1 - 2 lingurie de Ilori la o can de ap clocotit. Se las acoperite timp de 20 de
minute.Se beau cte 1 - 2 cni pe zi, pn la dispariia simptomelor.
OBOSEALA OCHILOR" PE BAZ DE PREPARATE DIN ALBSTRELE.
Cataplasm Icut din Ilori mrunite, amestecate cu ap cald pn ce se Iormeaz o past.
Aceasta este ntins ntre dou buci de pnz sau de tiIon i se aplic peste pleoape, Iiind o
compres odihnitoare pentru ochi.
HEPATIT CRONIC" PE BAZ DE PREPARATE DIN ANGHINARE
.InIuzie dintr-o lingur de Irunze mrunite la o jumtate de litru de ap clocotit. Se ndulcete
cu miere i se bea n trei reprize, dimineaa, pe stomacul gol, dup care se recomand repaus la
pat, culcat pe partea dreapt, iar restul, n cursul zilei, cu o or naintea meselor principale.
ATEROSCLEROZ" PE BAZ DE PREPARATE DIN ANGHINARE
.InIuzie dintr-o lingur de Irunze mrunite, la o jumtate de litru de ap clocotit. Se ndulcete
cu miere i se bea 250 ml pe stomacul gol, dimineaa, dup care se recomand repaus la pat, timp
de o jumtate de or, culcat pe partea dreapt.Restul se bea n cursul zilei, cu o jumtate de or
naintea meselor principale.
BOLILE INTESTINULUI", PE BAZ DE PREPARATE DIN ANGHINARE
.InIuzie dintr-o linguri de Irunze mrunite la o can de ap clocotit. Se beau 2 - 3 cni pe zi.
Se recomand, n special, contra Iermentaiilor intestinale i n constipaiile datorate unor
disIuncii hepatice.
CIROZ HEPATIC", PE BAZ DE PREPARATE DIN ANGHINARE.
InIuzie din dou lingurie de Irunze mrunite, la 300 ml de ap clocotit. Se las vasul acoperit
timp de o jumtate de or.Se bea n trei reprize zilnice, naintea meselor principale. Dup 10 zile
doza se mrete la patru lingurie i dup alte 10 zile, la cinci lingurie. Tratamentul va dura 20 -
30 de zile, urmat de o lun pauz, dup care se va relua.
COLECISTIT" PE BAZ DE PREPARATE DIN ANGHINARE
.InIuzie din dou lingurie de Irunze mrunite, la 300 ml de ap clocotit. Se las vasul acoperit
timp de o jumtate de or. Se ndulcete cu miere, dup rcire.Se bea n trei reprize zilnice.
Tratamentul va dura 20 - 30 de zile, urmat de o lun pauz, dup care se va relua. Aciunea este
coleretic, colagog i antimicrobian.
NEFRIT CRONIC, HIPERTENSIUNE" PE BAZ DE PREPARATE DIN
ANGHINARE.
InIuzie, dintr-o lingur de Irunze mrunite la o can de ap clocotit. Se las vasul acoperit timp
de o jumtate de or. Se ndulcete cu miere, dup rcire.Se beau trei cni pe zi. Ceaiul preparat
din aceast plant se recomand n inIlamaiile renale cronice (neIritele acute, care se maniIest
printr-o cretere a tensiunii arteriale), deoarece mrete volumul de urin i Iavorizeaz
eliminarea ureei i a substanelor toxice ce se Iormeaz la nivelul Iicatului i a rinichilor, avnd,
n acelai timp i proprieti antimicrobiene.
LARINGIT, RGUEAL", PE BAZ DE PREPARATE DIN ARNIC
.InIuzie din dou lingurie de Ilori, la 200 ml de ap clocotit, pentru uz extern.Se Iace gargar,
la interval de 3 - 4 ore.
LOVITURI I UMFLTURI", PE BAZ DE PREPARATE DIN ARNIC.
Tinctur preparat prin macerare, timp de zece zile, a 20 g de Ilori n 100 ml de alcool, pentru uz
extern.Se aplic comprese locale, cu 10 ml de tinctur la 100 ml ap de plumb.
RNI", PE BAZ DE PREPARATE DIN ARNIC
.Tinctur preparat prin macerare, timp de zece zile, a 20 g de Ilori n 100 ml de alcool, pentru uz
extern.Se Iac splturi locale i badijonri cu 10 - 20 g de tinctur, diluat n 100 ml de ap
distilat sau Iiart i rcit.
ACNEE, FURUNCULOZ", PE BAZ DE PREPARATE DIN BRUSTURE
.InIuzie, din 20 - 30 g de rdcin uscat la 1000 ml de ap. Uz extern.Se aplic comprese locale.
CDEREA PRULUI, SEBOREE", PE BAZ DE PREPARATE DIN BRUSTURE.
Decoct, din trei linguri de rdcin la 1/2 litru de ap rece. Se Iierbe timp de o jumtate de or.
Uz extern.Se Iac Irecii sptmnal.
CALCULI BILIARI", PE BAZ DE PREPARATE DIN BRUSTURE
.Decoct, din una sau dou linguri de rdcin mrunit, la un litru de ap clocotit. Se mai Iierbe
nc dou minute, apoi se acoper vasul i se las 15 minute.Se bea cldu, pe tot parcursul zilei.
DIABET ZAHARAT", PE BAZ DE PREPARATE DIN BRUSTURE
.InIuzie, din patru linguri de rdcin mrunit, la un litru de ap clocotit. Dup 15 minute se
strecoar lichidul i se ndulcete cu zaharin.Se beau 2 - 3 cni pe zi.
ECZEM" PE BAZ DE PREPARATE DIN BRUSTURE.
InIuzie, din dou linguri de rdcin mrunit, la o can de ap clocotit. Se acoper vasul i se
las 15 minute. Uz extern.Se aplic comprese sau se Iac tamponri, de mai multe ori pe zi.
GRIP", PE BAZ DE PREPARATE DIN BRUSTURE
.Decoct, din dou linguri de rdcin mrunit, la 500 ml de ap clocotit. Se continu Iierberea
nc dou minute. Se las vasul acoperit 15 minute.Se bea n 3 - 4 reprize, n decursul unei zile.
ARTRIT (GUT)", PE BAZ DE PREPARATE DIN CAPTALAN
.Se pune, peste noapte, la macerat, o linguri ras din rizomi mrunii n 250 ml de ap, care se
inIuzeaz dimineaa i se strecoar.Se beau una sau dou cni, zilnic, n timpul crizelor dureroase
ale articulaiilor.
FEBR", PE BAZ DE PREPARATE DIN CAPTALAN.
Se pune, peste noapte, la macerat, o linguri ras din rizomi mrunii, n 250 ml de ap, care se
inIuzeaz dimineaa i se strecoar.Se beau una sau dou cni, zilnic.
CANCER", PE BAZ DE PREPARATE DIN CAPTALAN.
Decoct, din rizomi mrunii, cu o linguri de plant la 200 ml ap. Se strecoar i se ndulcete
cu miere.Se beau dou sau trei cni pe zi.
ASTM BRONIC", PE BAZ DE PREPARATE DIN CAPTALAN
.Decoct, cu dou lingurie din rizomii i stolonii plantei, la o can de ap.Se bea o can pe zi, n
timpul crizei.
"AVITAMINOZ, ANEMIE", PE BAZ DE PREPARATE DIN CTIN
.1. InIuzie, cu 1 - 2 lingurie de Iructe strivite la o can de ap. Se beau dou sau trei cni pe zi,
din care una seara, la culcare. (Fructele conin vitaminele B1, B2, C, acid Iolic).2. InIuzie, din
Iructe de ctin alb i Iructe de mce, n pri egale, cte 1 - 2 lingurie la o can de ap. Se
beau 2 - 3 cni pe zi
ATEROSCLEROZ", PE BAZ DE PREPARATE DIN CTIN
.Decoct, din 10 g de Iructe la 200 ml de ap. Se ndulcete cu miere.Se beau dou cni de lichid
pe zi.
ALCOOLISM", PE BAZ DE PREPARATE DIN CTIN
.InIuzie, cu dou linguri de Iructe zdrobite la 500 ml de ap clocotit. Se las vasul acoperit o
jumtate de or.Se bea Iracionat, n decursul unei zile. Cura dureaz pn la dezintoxicare.
ARTERIT", PE BAZ DE PREPARATE DIN CTIN
.InIuzie, cu o linguri de Iructe zdrobite la o can de ap.Se beau dou cni de lichid pe zi.
HEPATIT CRONIC, CIROZ HEPATIC", PE BAZ DE PREPARATE DIN
CTIN
.InIuzie, cu dou linguri de Iructe zdrobite la 500 ml de ap clocotit. Se las vasul acoperit
timp de o or.Se bea Iractionat, n decursul unei zile.
BOLI DE PIELE, URTICARIE", PE BAZ DE PREPARATE DIN CTIN
.InIuzie, cu dou linguri de Iructe zdrobite la 500 ml de ap clocotit. Se las vasul acoperit timp
de o jumtate de or.Se bea Iracionat, n decursul unei zile.
ABCES DENTAR", PE BAZ DE PREPARATE DIN CERENEL.
Decoct, cu dou lingurie de rdcin mrunit la o can de ap. Uz extern.Se Iac splturi
locale sau se pun, local, tampoane mbibate cu decoct.
FARINGO-AMIGDALIT, RINO-SINUZITA" PE BAZ DE PREPARATE DIN
CERENEL.1.
Decoct, cu dou lingurie de rdcin mrunit la 300 ml de ap. Se Iierbe o jumtate de or. Se
bea n trei reprize zilnice, dup mesele principale. Are aciune antiseptic, dezinIectant i
calmant.2. Decoct, cu trei lingurie la 300 ml de ap. Se Iierbe o jumtate de or. Se Iolosete
extern, sub Iorm de gargar sau de aspiraii nazale, de mai multe ori pe zi, pentru combaterea
inIlamaiilor amigdalelor, mucoasei Iaringiene, mucoasei nazale i sinusurilor.
DIAREE INFECIOAS", PE BAZ DE PREPARATE DIN CERENEL.
Decoct, cu dou lingurie de rdcin, mrunit, la o can de ap. Se bea pe stomacul gol, iar
eIectul curativ crete dac se adaug, n amestec, ment, mueel i suntoare.
DURERI HEMOROIDALE", PE BAZ DE PREPARATE DIN CERENEL
.Decoct, cu dou lingurie de rdcin, mrunit, la o can de ap. Se ndulcete cu zaharin. Se
bea dimineaa pe stomacul gol. Are aciune puternic antihemoragic i calmeaz durerile.
HEMORAGII", PE BAZ DE PREPARATE DIN CERENEL.
Decoct, cu dou lingurie de rdcin, mrunit, la o can de ap. Se ndulcete cu zaharin.Se
bea dimineaa, pe stomacul gol. Are aciune puternic antihemoragic i calmeaz durerile
menstruale sau hemoroidale.
GINGIVITE SANGERANDE", PE BAZ DE PREPARATE DIN CERENEL.
Decoct, cu dou lingurie de rdcin, mrunit, la o can de ap. Uz extern.Se ine n gur
cldu i se tamponeaz zonele inIlamate ale mucoasei gingivale.
STOMATIT, PULPIT", PE BAZ DE PREPARATE DIN CERENEL
.Decoct, cu trei lingurie de rdcin mrunit la 300 ml de ap. Se Iierbe o jumtate de or. Uz
extern. Are aciune antiseptic, dezinIectant i calmant.Se cltete gura sau se Iace gargar cu
acest lichid, de mai multe ori pe zi, pentru a combate inIlamaiile mucoasei bucale i ale pulpei
dentare
NEFRIT, ENTEROCOLIT", PE BAZ DE PREPARATE DIN CERENEL.
Decoct, cu dou lingurie de rdcin mrunit la 300 ml de ap. Se Iierbe o jumtate de or. Se
bea n trei reprize zilnice, dup mesele principale. Se Iace gargar i se nghite. Are aciune
dezinIectant i calmant, ajutnd la combaterea Iocarelor inIecioase ale aparatului respirator
(amigdalit, sinuzit, Iaringit) sau digestiv (enterocolit).NeIrita este o boal inIlamatorie
renal, care apare la 15 - 20 de zile dup o inIecie respiratorie sau digestiv.
METROANEXIT", PE BAZ DE PREPARATE DIN CERENEL.
Decoct, cu dou lingurie de rdcin mrunit la 250 ml de ap. Se Iierbe o jumtate de or.Se
beau dou cni pe zi, pentru calmarea durerilor provocate de inIlamaii ale uterului i ale
anexelor.
INSUFICIEN GALACTOGEN", PE BAZ DE PREPARATE DIN CHIMEN
(CHIMION).InIuzie, cu 1,5 lingurie de Iructe la o can de ap clocotit.Se beau 2 - 3 cni pe zi,
pentru creterea cantitii de lapte la Iemeile care alpteaz. :n asociere cu Iructe de Ienicul,
coriandru i anason (amestec), secreia laptelui crete i mai mult.
GAZE ACUMULATE :N STOMAC", PE BAZ DE PREPARATE DIN CHIMEN
pentru a elimina gazele din stomac. :n asociere cu Iructe de Ienicul i coriandru (amestec),
eIectul carminativ crete.
COLICI", PE BAZ DE PREPARATE DIN CHIMEN (CHIMION).I
nIuzie, cu 1,5 lingurie de Iructe la o can de ap clocotit.Se beau 2 - 3 cni pe zi, pentru a
calma colicile abdominale.
DEREGLARE FUNCII STOMAC", PE BAZ DE PREPARATE DIN CHIMEN
pentru a regla Iunciile stomacului.
INFLAMAII INTESTINALE", PE BAZ DE PREPARATE DIN CHIMEN
pentru a combate inIlamaiile intestinale.
BRONIT", PE BAZ DE PREPARATE DIN CHIMEN (CHIMION)
.InIuzie, cu 1,5 lingurie de Iructe la o can de ap clocotit.Se beau 2 - 3 cni pe zi, care
IluidiIic secreiile bronhice, ajutnd la eliminarea lor. Totodat, mrete cantitatea de urin, ce
va Ii eliminat de organism (mrete diureza).
ACNEE", PE BAZ DE PREPARATE DIN CICOARE SLBATIC.
InIuzie, cu 20 - 40 g de Irunze i rdcin, mrunite, la un litru de ap clocotit. Uz extern.Se
strecoar i se Iolosete lichidul, cu care se Iac bi sau splturi, iar pasta rmas se Iolosete
pentru cataplasme (pus ntre dou buci de tiIon), cu aplicaii locale.
BOLI DE FICAT", PE BAZ DE PREPARATE DIN CICOARE SLBATIC
.1. Decoct, cu dou lingurie de rdcin mrunit la 200 ml de ap. Se Iierbe cinci minute. Se
bea cldu, n trei reprize zilnice, naintea meselor principale. Stimuleaz Iunciile Iicatului,
provocnd eliminarea bilei n intestin (colagog) i stimulnd secreia biliar a Iicatului
(coleretic). Este indicat n hepatita cronic, angiocolite (inIlamaii ale cilor biliare intrahepatice)
i dischinezie biliar cu constipaie (tulburri extrahepatice n evacuarea bilei).2. InIuzie, cu 50 g
de rdcin uscat, prjit i mcinat, la un litru de ap. Se bea dimineaa i seara cte o ceac,
n loc de caIea. Este recomandat hepaticilor, Iiind deasemenea, un tonic intestinal, uor laxativ,
stimulent al poItei de mncare.
CONSTIPAIE CRONIC HABITUAL", PE BAZ DE PREPARATE DIN CICOARE
SLBATIC.InIuzie, cu o linguri de rdcin mrunit la o can de ap clocotit.Se beau 2 -
3 cni pe zi, naintea meselor principale. Ajut la evacuarea coninutului intestinal.
FURUNCULOZ", PE BAZ DE PREPARATE DIN CICOARE SLBATIC.
InIuzie, cu 20 - 40 g de Irunze i rdcin, mrunite, la 1000 ml de ap clocotit. Uz extern.Se
strecoar i se Iolosete lichidul, cu care se Iac bi sau splturi, iar pasta rmas se Iolosete
pentru cataplasme (pus ntre dou buci de tiIon), cu aplicaii locale.
INTOXICAII ALIMENTARE", PE BAZ DE PREPARATE DIN CICOARE
SLBATIC.Decoct, cu dou lingurie de plant, rdcin i Irunze, n 200 ml de ap. Se Iierbe
cinci minute.Se bea cldu, n trei reprize zilnice, naintea meselor principale.
00000618REET PENTRU AFECIUNEA "CONSTIPAIE", PE BAZ DE PREPARATE
DIN SOC.InIuzie sau decoct, cu dou lingurie de Iructe la o can de ap.Se bea seara, nainte de
culcare, avnd eIect uor laxativ. Se recomand, mai ales, n constipaiile de natur nervoas
ANEMIE", PE BAZ DE PREPARATE DIN CIMBRIOR I CIMBRU
.InIuzie, cu una sau dou lingurie de plant mrunit, oprit cu o ceac de ap clocotit. Este
de preIerat a se ndulci cu miere de albine.Se beau 2 - 3 cni pe zi de lichid cldu, Iiind un bun
tonic n cazul anemiilor.
00000056REET PENTRU AFECIUNEA "TRAHEO-BRONIT ACUT", PE BAZ DE
PREPARATE DIN CIMBRIOR I CIMBRU.InIuzie, cu dou sau trei lingurie de plant
mrunit, oprit cu 250 ml de ap clocotit. Este de preIerat a se ndulci cu miere de albine.Se
iau 3 - 4 linguri pe zi, naintea meselor principale.
00000057REET PENTRU AFECIUNEA "RINIT CRONIC CATARAL", PE BAZ
DE PREPARATE DIN CIMBRIOR.InIuzie, cu o linguri de plant mrunit, oprit cu 200
ml de ap clocotit. Este de preIerat a se ndulci cu miere de albine.Se beau 2 - 3 cni pe zi de
lichid cldu, Iiind un bun dezinIectant i antiseptic al cilor respiratorii.
00000058REET PENTRU AFECIUNEA "ATROFIE MUSCULAR", PE BAZ DE
PREPARATE DIN CIMBRIOR I CIMBRU.Se pun Ilori de cimbru ntr-o sticl umplut pn
la gt, peste care se toarn ulei, preIerabil de msline, pn ce se acoper Ilorile i se las la
macerat 14 zile la soare. Maceraia se strecoar prin tiIon, Iolosindu-se contra atroIiei musculare,
ca Irecie.
00000059REET PENTRU AFECIUNEA "BRONIT CRONIC", PE BAZ DE
PREPARATE DIN CIMBRIOR I CIMBRU.1. InIuzie, cu una sau dou lingurie de plant,
mrunit, la 250 ml de ap clocotit. Este de preIerat a se ndulci cu miere de albine. Se poate
pune o Ielie de lmie. Cantitatea de lichid se bea Iierbinte, n trei reprize zilnice, ntotdeauna
preparat proaspt. Pentru a se mri eIectul calmant n tuse i bronite, n compoziia ceaiului de
cimbrior se vor pune Irunze de ptlagin, de potbal, Ilori de nalb i rdcin de ciuboica-
cucului.2. InIuzie, cu dou-trei linguri de cimbrior la o ceac de ap clocotit, sau amestecul de
mai sus (1) n proporia de aici (2). Se iau 2 - 3 linguri pe zi, de preIerin naintea meselor
principale.
00000060REET PENTRU "CONTUZII", PE BAZ DE PREPARATE DIN CIMBRIOR I
CIMBRU.Se pun Ilori de cimbru ntr-o sticl umplut pn la gt, peste care se toarn ulei,
preIerabil de msline, pn ce se acoper Ilorile i se las la macerat 14 zile la soare. Maceraia
se strecoar prin tiIon, Iolosindu-se pentru Irecii locale, care calmeaz durerile produse n urma
contuziilor.
00000061REET PENTRU AFECIUNEA "ENTEROCOLIT CRONIC", PE BAZ DE
PREPARATE DIN CIMBRIOR I CIMBRU.InIuzie, cu 1 - 2 lingurie de plant mrunit, la
o can de ap clocotit. Se ndulcete cu miere. Se beau dou cni pe zi, avnd aciune
antiseptic i antiinIecioas.
00000062REET PENTRU AFECIUNEA "CRAMPE MENSTRUALE", PE BAZ DE
250 ml de ap clocotit. Se bea n trei reprize zilnice, avnd aciune calmant asupra
durerilor menstruale.
00000063REET PENTRU AFECIUNEA "DISCHINEZIE BILIAR", PE BAZ DE
PREPARATE DIN CIMBRIOR.InIuzie, cu 1 - 2 lingurie de plant mrunit, la 250 ml de ap
clocotit. Se bea n trei reprize zilnice, avnd aciune antiseptic, antiinIecioas, coleretic i
colagog.
00000064REET PENTRU AFECIUNEA "NEVROZ", PE BAZ DE PREPARATE DIN
CIMBRIOR.Se pune o cantitate de 200 g de plant uscat ntr-un litru de ap rece sau o gleat
de 5 l plin cu plante proaspete peste care s-a turnat ap rece pn la acoperirea acestora i se
ine la macerat timp de 6 - 8 ore, la temperatura camerei (15 - 25 grade C). Maceraia se
strecoar prin tiIon sau vat i se pstreaz ntr-un loc ntunecat i rece, nu mai mult de 24 de
ore.Se Iolosete ca adaos la bile aromatice, care linitesc sistemul nervos.
00000065REET PENTRU AFECIUNEA "DURERI NEVRALGICE FACIALEI", PE
BAZ DE PREPARATE DIN CIMBRIOR.InIuzie, cu o linguri vrIuit de plant, mrunit,
oprit cu 250 ml de ap clocotit. Este de preIerat a se ndulci cu miere de albine.Se beau 2 cni
pe zi de lichid cldu, Iiind un bun calmant al durerilor nevralgice Iaciale.
00000066REET PENTRU AFECIUNEA "ENTORS", PE BAZ DE PREPARATE DIN
CIMBRIOR SAU CIMBRU.Se pun Ilori de cimbru ntr-o sticl umplut pn la gt, peste care
se toarn ulei, preIerabil de msline, pn ce se acoper Ilorile i se las la macerat 14 zile la
soare. Maceraia se strecoar prin tiIon, Iolosindu-se pentru Irecii locale, care calmeaz durerile
date de leziunile traumatice ale articulaiilor.
00000067REET PENTRU AFECIUNEA "GUT", PE BAZ DE PREPARATE DIN
CIMBRIOR.Se pune o cantitate de 200 g de plant uscat ntr-un litru de ap rece sau o gleat
de 5 l plin cu plante proaspete peste care s-a turnat ap rece pn la acoperirea acestora i se
ine la macerat timp de 6 - 8 ore, la temperatura camerei (15 - 25 grade C). Maceraia se
strecoar prin tiIon sau vat i se pstreaz ntr-un loc ntunecat i rece, nu mai mult de 24 de
ore.Se Iolosete ca adaos la bile aromatice, care calmeaz durerile provocate de gut.
00000068REET PENTRU AFECIUNEA "INFECII ALE PIELII", PE BAZ DE
PREPARATE DIN CIMBRIOR I CIMBRU.Decoct, cu trei linguri de plant la o can de ap.
Uz extern. Se Iac i splturi locale i se pun comprese cu acest decoct, avnd proprieti
antiseptice.
00000069REET PENTRU AFECIUNEA "PARALIZIE", PE BAZ DE PREPARATE DIN
CIMBRIOR I CIMBRU. Se pun Ilori de cimbru ntr-o sticl umplut pn la gt, peste care se
toarn ulei, preIerabil de msline, pn ce se acoper Ilorile i se las la macerat 14 zile la soare.
Maceraia se strecoar prin tiIon, Iolosindu-se, ca Irecii, contra paraliziei, n special a
membrelor.
00000070REET PENTRU AFECIUNEA "PLGI PURULENTE", PE BAZ DE
PREPARATE DIN CIMBRIOR I CIMBRU.Decoct, cu trei linguri de plant la o can de ap.
Uz extern. Se Iac i splri locale i se pun comprese cu acest decoct, avnd proprieti
antiseptice.
00000071REET PENTRU AFECIUNEA "RGUEAL", PE BAZ DE PREPARATE
DIN CIMBRIOR I CIMBRU.1. InIuzie, cu una sau dou lingurie de plant, mrunit, la 250
ml de ap clocotit. Este de preIerat a se ndulci cu miere de albine. Se poate pune o Ielie de
lmie i se beau 2 - 3 cni pe zi de lichid cldu, ntotdeauna preparat proaspt.2. InIuzie, cu
dou-trei linguri de cimbrior la o ceac de ap clocotit. Se iau 2 - 3 linguri pe zi, de preIerin
naintea meselor principale.
00000072REET PENTRU AFECIUNEA "REUMATISM", PE BAZ DE PREPARATE
DIN CIMBRIOR1. Se pune o cantitate de 200 g de plant uscat ntr-un litru de ap rece sau o
gleat de 5 l plin cu plante proaspete peste care s-a turnat ap rece pn la acoperirea acestora
i se ine la macerat timp de 6 - 8 ore, la temperatura camerei (15 - 250C). Maceraia se strecoar
prin tiIon sau vat i se pstreaz ntr-un loc ntunecat i rece, nu mai mult de 24 de ore. Se
Iolosete ca adaos la bile aromatice, care calmeaz durerile provocate de reumatism.2. Se pun
Ilori de cimbru ntr-o sticl umplut pn la gt, peste care se toarn ulei, preIerabil de msline,
pn ce se acoper Ilorile i se las la macerat 14 zile la soare. Maceraia se strecoar prin tiIon,
Iolosindu-se pentru Irecii locale, care calmeaz durerile reumatice.
00000073REET PENTRU AFECIUNEA "ALCOOLISM", PE BAZ DE PREPARATE
DIN CIMBRIOR.InIuzie, cu un pumn de plant (vrIuri de rmurele cu Irunzulie), mrunit la
un litru de ap clocotit, care se acoper i se las cinci minute aa, apoi se pune ntr-un
termos.Se bea cte o lingur la Iiecare sIert de ceas, ceea ce va provoca greuri, vrsturi,
purgaie, transpiraie abundent, urinri abundente, dar i o mare poIt de mncare, cu senzaie
de sete. La recidiv, se repet cura.
00000074REET PENTRU AFECIUNEA "SPASME ABDOMINALE", PE BAZ DE
250 ml de ap clocotit. Se bea n trei reprize zilnice, avnd aciune calmant (carminativ),
antiinIecioas i antiinIlamatorie.
00000075REET PENTRU AFECIUNEA "SURESCITARE NERVOAS", PE BAZ DE
PREPARATE DIN CIMBRIOR.Se pune o cantitate de 200 g de plant uscat ntr-un litru de
ap rece sau o gleat de 5 l plin cu plante proaspete peste care s-a turnat ap rece pn la
acoperirea acestora i se ine la macerat timp de 6 - 8 ore, la temperatura camerei (15 - 25 grade
C). Maceraia se strecoar prin tiIon sau vat i se pstreaz ntr-un loc ntunecat i rece, nu mai
mult de 24 de ore.Se Iolosete ca adaos la bile aromatice, care linitesc sistemul nervos.
00000076REET PENTRU AFECIUNEA "TUSE ASTMATIC", PE BAZ DE
PREPARATE DIN CIMBRIOR I CHIMION.1. InIuzie, cu una sau dou lingurie de plant,
pune o Ielie de lmie i se bea n trei reprize zilnice de lichid Iierbinte, ntotdeauna preparat
proaspt. Pentru a se mri eIectul calmant n tuse i bronite, n compoziia ceaiului de cimbrior
se vor pune Irunze de ptlagin, de potbal, Ilori de nalb i rdcin de ciuboica cucului.2.
InIuzie, cu dou-trei linguri de cimbrior la o ceac de ap clocotit, sau amestecul de mai sus
(1) n proporia de aici (2). Se iau 2 - 3 linguri pe zi, de preIerin naintea meselor principale.
00000077REET PENTRU AFECIUNEA "SEBOREE", PE BAZ DE PREPARATE DIN
CIMBRIOR.Decoct, cu trei linguri de plant la o can de ap. Uz extern.Se Iac bi i splri ale
capului cu decoct. Pe lng reglarea Iuncionrii glandelor sebacee, mai nltur mtreaa i
combate cderea prului.
00000078REET PENTRU AFECIUNEA "TUSE CONVULSIV", PE BAZ DE
PREPARATE DIN CIMBRIOR I CIMBRU.1. InIuzie, cu una sau dou lingurie de plant,
pune o Ielie de lmie i se bea n trei reprize zilnice de lichid Iierbinte, ntotdeauna preparat
proaspt. Pentru a se mri eIectul calmant n tuse i bronite, n compoziia ceaiului de cimbrior
se vor pune Irunze de ptlagin, de potbal, Ilori de nalb i rdcin de ciuboica cucului.2.
InIuzie, cu dou-trei linguri de cimbrior la o ceac de ap clocotit, sau amestecul de mai sus
(1) n proporia de aici (2). Se iau 2 - 3 linguri pe zi, de preIerin naintea meselor principale.
00000079REET PENTRU AFECIUNEA "UMFLTURI", PE BAZ DE PREPARATE
DIN CIMBRIOR I CIMBRU.Se pun Ilori de cimbru ntr-o sticl umplut pn la gt, peste
care se toarn ulei, preIerabil de msline, pn ce se acoper Ilorile i se las la macerat 14 zile la
soare. Maceraia se strecoar prin tiIon, Iolosindu-se pentru Irecii locale, care calmeaz durerile
date de umIlturile produse n urma contuziilor.
00000080REET PENTRU AFECIUNEA "VIERMI INTESTINALI", PE BAZ DE
PREPARATE DIN CIMBRIOR.1. InIuzie, cu una sau dou lingurie de plant, mrunit, la
250 ml de ap clocotit. Este de preIerat a se ndulci cu miere de albine. Se poate pune o Ielie de
lmie i se beau 2 - 3 cni pe zi de lichid cldu, ntotdeauna preparat proaspt. Datorit uleiului
volatil bogat n timol, ajut la eliminarea viermilor intestinali.2. InIuzie, cu dou-trei linguri de
cimbrior la o ceac de ap clocotit. Se iau 2 - 3 linguri pe zi, de preIerin naintea meselor
principale. Datorit uleiului volatil bogat n timol, poate Ii Iolosit la eliminarea viermilor
intestinali, n special n tricoceIaloz, boal provocat de ptrunderea n intestinul gros al unor
viermi parazii rotunzi, numii tricoceIali.
00000081REET PENTRU AFECIUNEA "DIAREE", PE BAZ DE PREPARATE DIN
CIRE I VIIN.Decoct, cu un pumn de codie, Iierte timp de o jumtate de or, ntr-un litru de
ap. Ceaiul se strecoar i se ndulcete cu zaharin sau cu miere.Se bea cldu, n cursul unei
zile. Are proprieti astringente, datorit taninului existent n codiele de ciree i de viine. :n
plus, are proprieti diuretice, iar Irunzele de mesteacn, merior, coada calului i seminele de
mcee mresc aciunea diuretic (creterea cantitii de urin eliminat).
00000082REET PENTRU AFECIUNEA "ACUMULRI DE TOXINE", PE BAZ DE
PREPARATE DIN CIRE I VIIN.Una sau dou zile, pe sptmn, de cur de Iructe,
consumate Ir alte alimente, Iavorizeaz o bun depuraie organic, nlesnind eliminarea
toxinelor i a produilor de dezasimilaie (ex. creterea cantitii de urin eliminat). Cura poate
Ii Icut i numai cu zeam de ciree sau viine. :n plus, aceste Iructe Iiind relativ srace n
principii nutritive, exceptnd zaharurile, pot Ii consumate n cantiti mari, Iiind indicat pentru
obezi i diabetici.
00000083REET PENTRU AFECIUNEA "GUTURAI", PE BAZ DE PREPARATE DIN
CIUBOICA CUCULUI.1. InIuzie, cu o linguri de Ilori la o can de ap clocotit. Se beau 2 -
3 cni pe zi.2. Decoct, din 4 g de rdcin mrunit cu o ceac de ap, la care se adaug un vrI
de cuit de bicarbonat de sodiu. Se iau 3 - 4 linguri de ceai pe zi, pentru a uura expectoraia i a
calma tusea.
00000084REET PENTRU AFECIUNEA "TUSE", PE BAZ DE PREPARATE DIN
CIUBOICA CUCULUI.Decoct, din rizomi i rdcini mrunite, cte 3 g la o can, pentru
aduli i 0,5 - 1 g, pentru copii. Se ndulcete cu miere de salcm.Se beau dou cni pe zi pentru
combaterea tusei nsoit de secreie abundent muco-purulent.
PREPARATE DIN CIUBOICA CUCULUI.Decoct din rizomi i rdcini mrunite, cte 1 - 3
g la 100 ml de ap, pentru aduli i 0,5 g, pentru copii sau inIuzie din Ilori, n aceleai proporii.
Se ndulcete cu miere de salcm.Se consum de dou-trei ori pe zi. Contribuie la IluidiIicarea i
eliminarea secreiilor bronice.
00000086REET PENTRU AFECIUNEA "ASTM BRONIC", PE BAZ DE
PREPARATE DIN CIUBOICA CUCULUI.1. Decoct din rizomi i rdcini mrunite, cte o
lingur la o can, la care se adaug un vrI de cuit de bicarbonat. Se bea o can pe zi, n mai
multe reprize, cte una-dou linguri la interval de 2 - 3 ore. 2. InIuzie din Ilori, cte una-dou
lingurie la o can. Se bea treptat n cursul unei zile.
00000087REET PENTRU AFECIUNILE "INTESTINALE, RENALE, VEZICALE", PE
BAZ DE PREPARATE DIN CIUBOICA CUCULUI.1. InIuzie, din 3 g de Ilori la o can de
ap clocotit, pentru aduli i 1 g, pentru copii. Se ndulcete cu miere.2. Decoct, din rizomi i
rdcini mrunite, n aceleai proporii ca mai sus.Se beau dou cni pe zi, avnd proprieti
antiseptice, sedative i sudoriIice.

00000088REET PENTRU AFECIUNEA "INSOMNIE", PE BAZ DE PREPARATE DIN
CIUBOICA CUCULUI.InIuzie, din 3 g de Ilori la o can de ap clocotit, pentru aduli i 0,5 -
1 g, pentru copii. Se ndulcete cu miere de tei.Se beau dou cni pe zi. Ceaiul are proprieti
sedative, Iolosindu-se pentru combaterea insomniilor.
00000089REET PENTRU AFECIUNILE "LOCURI DUREROASE", PE BAZ DE
PREPARATE DIN CIUBOICA CUCULUI.1. Cataplasme calde, cu decoct din rizomi i
rdcini mrunite, cte o linguri la can. Au aciune calmant, cicatrizant i hemostatic.2.
Cataplasme calde, cu inIuzie din Ilori, cte dou lingurie la can. Au aciune calmant,
cicatrizant i hemostatic.
00000090REET PENTRU AFECIUNEA "MIGREN", PE BAZ DE PREPARATE DIN
CIUBOICA CUCULUI.InIuzie, din 3 g de Ilori la o can de ap clocotit, pentru aduli i 0,5 -
1 g, pentru copii. Se ndulcete cu miere de tei.Se beau dou cni pe zi. Ceaiul are proprieti
sedative, Iolosindu-se pentru calmarea durerilor intense de cap.
00000091REET PENTRU AFECIUNEA "RNI", PE BAZ DE PREPARATE DIN
CIUBOICA CUCULUI.1. Cataplasme calde, cu decoct din rizomi i rdcini mrunite, cte o
linguri la can. Ajut la cicatrizarea rnilor.2. Cataplasme calde, cu inIuzie din Ilori, cte dou
lingurie la can. Ajut la cicatrizarea rnilor.
00000092REET PENTRU AFECIUNEA "TULBURRI NERVOASE", PE BAZ DE
PREPARATE DIN CIUBOICA CUCULUI.InIuzie, din 3 g de Ilori la o can de ap clocotit,
pentru aduli i 0,5 - 1 g, pentru copii. Se ndulcete cu miere de tei.Se beau dou cni pe zi.
Ceaiul are proprieti sedative, Iolosindu-se pentru calmarea strilor de excitaie psihic.
00000093REET PENTRU AFECIUNILE "AMNEZIE", PE BAZ DE PREPARATE DIN
COADA CALULUI.InIuzie, cu o linguri vrIuit de coada calului amestecat cu ventrilic, n
pri egale, la 250 ml de ap clocotit. Se las s stea puin i se strecoar.Se beau dou ceti pe
zi, timp de dou sptmni.
00000094REET PENTRU AFECIUNILE "ANEMIE", PE BAZ DE PREPARATE DIN
COADA CALULUI.Decoct, cu o linguri de plant la 200 ml de ap rece. Aceasta se las s
Iiarb zece minute. Se las s stea puin, se strecoar i se ndulcete.Se beau trei cni pe zi, ntre
mesele principale. Are proprieti remineralizante, datorit coninutului important de acid
salicilic i sruri minerale, Iiind recomandat anemicilor.
00000095REET PENTRU AFECIUNILE "ATEROSCLEROZ", PE BAZ DE
PREPARATE DIN COADA CALULUI.Decoct, cu o linguri vrIuit de coada calului la 250
ml de ap rece. Aceasta se las s Iiarb cinci minute. Se las s stea puin i se strecoar.Se beau
trei ceti pe zi, ntre mesele principale. Are o aciune depurativ, curind organismul de toxine i
de produii de dezasimilaie, Iolosind att la prevenirea, ct i la combaterea aterosclerozei.
00000096REET PENTRU "BOLI DE FICAT", PE BAZ DE PREPARATE DIN COADA
CALULUI.Decoct, cu o 4 - 5 lingurie de plant mrunit la 1500 ml de ap rece. Aceasta se
las s Iiarb zece-cinsprezece minute, se strecoar i se ndulcete.Se bea cldu, n cursul unei
zile. Acioneaz Iavorabil n bolile de Iicat, prin diureza pe care o produce, datorit coninutului
de sruri de potasiu.
00000097REET PENTRU "BOLI DE INIM", PE BAZ DE PREPARATE DIN COADA
CALULUI.Decoct, cu o linguri vrIuit de plant, mrunit, la o can de ap. Se strecoar i
se ndulcete cu miere.Se bea n cursul unei zile. Acioneaz Iavorabil n bolile de inim, precum
insuIiciena cardiac cu edeme, prin diureza pe care o produce.
00000098REET PENTRU "BOLI DE PIELE", PE BAZ DE PREPARATE DIN COADA
CALULUI.Decoct, cu o 4 - 5 lingurie de plant mrunit la 1500 ml de ap rece. Aceasta se
las s Iiarb zece-cinsprezece minute, se strecoar i se ndulcete.Se bea cldu, n cursul unei
zile. Acioneaz Iavorabil n bolile de piele, prin diureza pe care o produce, datorit coninutului
de sruri de potasiu.
00000099REET PENTRU "BOLI DE RINICHI", PE BAZ DE PREPARATE DIN
COADA CALULUI.Decoct, cu o linguri de plant la 250 ml de ap rece. Aceasta se las s
Iiarb zece minute. Se las s stea puin, se strecoar i se ndulcete.Se beau trei cni pe zi, ntre
mesele principale. Conine ulei volatil, cu aciune antimicrobian i sruri de potasiu, Iolosindu-
se ca antiseptic i diuretic n bolile de rinichi.
00000100REET PENTRU "BOLI DE VEZIC", PE BAZ DE PREPARATE DIN COADA
CALULUI.Decoct, cu o linguri de plant la 250 ml de ap rece. Aceasta se las s Iiarb zece
minute. Se las s stea puin, se strecoar i se ndulcete.Se beau trei cni pe zi de lichid cldu,
ntre mesele principale. Conine ulei volatil, cu aciune antimicrobian i sruri de potasiu,
Iolosindu-se ca antiseptic i diuretic n bolile de vezic.
00000101REET PENTRU AFECIUNEA "BRONIT", PE BAZ DE PREPARATE DIN
COADA CALULUI.InIuzie, cu o linguri vrIuit de plant, mrunit, la 1000 ml de ap
clocotit. Se las s stea puin, se strecoar i se ndulcete.Se bea cldu, n cursul unei zile.
Acioneaz Iavorabil asupra bronitelor, datorit uleiului volatil, saponinelor i a celorlalte
substane coninute de plant, care-i imprim o aciune antimicrobian i una de calmare a tusei,
Iavoriznd expectoraia.
00000102REET PENTRU AFECIUNEA "CALCULI RENALI I VEZICALI", PE BAZ
DE PREPARATE DIN COADA CALULUI.Macerat, cu 200 g de plant uscat, mrunit, la 5 l
de ap rece. Aceasta se las 6 - 8 ore, apoi se nclzete, pn ce d n clocot.Lichidul se adaug
la apa de baie, cu o temperatur de 370C. Durata bii nu va depi 20 de minute.InIuzie, cu o
linguri vrIuit de plant mrunit la un litru de ap clocotit. Ceaiul se bea cald, ncet i se
abine un timp de a urina, pn cnd acest lucru se Iace cu presiune, pentru a elimina, odat cu
urina, pietrele sau nisipul.
00000103REET PENTRU AFECIUNILE "CONVALESCEN", PE BAZ DE
PREPARATE DIN COADA CALULUI.Decoct, cu o linguri de plant la 200 ml de ap rece.
Aceasta se las s Iiarb zece minute. Se las s stea puin, se strecoar i se ndulcete.Se beau
trei cni pe zi, ntre mesele principale. Are proprieti remineralizante, datorit coninutului
important de acid salicilic i sruri minerale, Iiind recomandat convalescenilor.
00000104REET PENTRU AFECIUNEA "DEPRESIUNI NERVOASE", PE BAZ DE
PREPARATE DIN COADA CALULUI.1. InIuzie, cu 3 g de Ilori la o can de ap clocotit,
pentru aduli i 0,5 - 1 g, pentru copii. Se strecoar i se ndulcete cu miere de tei. Se beau trei
cni pe zi, avnd proprieti sedative.2. Macerat, cu 200 g de plant mrunit la 5 l de ap rece.
Compoziia se las 6 - 8 ore, apoi se nclzete, pn ce d n clocot. Lichidul se adaug la apa de
baie, cu o temperatur de 370C. Durata bii nu va depi 20 de minute. Aceasta amelioreaz
Iunciile rinichilor, avnd un eIect de calmare psihic.
COADA CALULUI.Decoct, cu dou lingurie de plant mrunit la 0,5 l de ap. Se las la Iiert
10 - 15 minute, se strecoar i se ndulcete cu zaharin.Se beau dou cni de lichid pe zi,
naintea meselor. Conine ulei volatil, cu aci-une antimicrobian, Iolosindu-se ca antiseptic i
antidiareic. EIectul curativ crete, dac se Iolosete un amestec de plante cu rdcin de cerenel,
Ilori de mueel, Ilori i Irunze de suntoare.
00000106REET PENTRU AFECIUNEA "DISCOPATIE", PE BAZ DE PREPARATE
DIN COADA CALULUI.Macerat, cu 200 g de plant mrunit la 5 l de ap rece. Aceasta se
las 6 -8 ore, apoi se nclzete, pn ce d n clocot.Lichidul se adaug la apa de baie, cu o
temperatur de 370C. Durata bii nu va depi 20 de minute, avnd ca eIect combaterea durerilor
de discopatie, provocate de micrile zguduitoare, care nu apar datorit blocrii unui nerv prin
deIormarea discurilor vertebrale, ci dereglrilor de Iuncionare a rinichilor.
00000107REET PENTRU AFECIUNEA "DURERI STOMACALE", PE BAZ DE
PREPARATE DIN COADA CALULUI.Decoct, cu 4 - 5 lingurie de plant mrunit la 1,5 l de
ap. Se las la Iiert 10 - 15 minute, se strecoar i se ndulcete.Se bea cldu, n cursul unei zile.
Calmeaz durerile stomacale cauzate de aciditatea crescut.
00000108REET PENTRU AFECIUNEA "ERUPII CUTANATE", PE BAZ DE
PREPARATE DIN COADA CALULUI.InIuzie, cu dou lingurie vrIuite de plant mrunit la
o can de ap (250 ml) clocotit. Uz extern.Se Iac splturi i se aplic comprese, cu inIuzie
rcit.
COADA CALULUI.Decoct, cu 4 - 5 lingurie de plant mrunit la 1500 ml de ap rece.
Aceasta se las s Iiarb zece-cinsprezece minute, se strecoar i se ndulcete.Se bea cldu, n
cursul unei zile. Acioneaz Iavorabil n bolile de nutriie, precum guta, datorate creterii
cantitii de acid uric n snge, prin diureza pe care o produce.
00000110REET PENTRU AFECIUNEA "HEMORAGII", PE BAZ DE PREPARATE
DIN COADA CALULUI.InIuzie, cu o linguri vrIuit de plant mrunit la o can de ap
(250 ml) clocotit. Uz extern.Se aplic comprese cu inIuzie rcit pentru a opri hemoragiile
nazale, uterine (metroragii) i hemoroidale. La acestea din urm se pun 2 - 3 lingurie la o can.
00000111REET PENTRU AFECIUNEA "INFLAMAII LA UNGHII", PE BAZ DE
PREPARATE DIN COADA CALULUI.InIuzie, cu dou lingurie vrIuite de plant, mrunit,
la o can de ap (250 ml) clocotit. Uz extern.Se Iac splturi i se aplic comprese locale, cu
inIuzie. Se poate aplica i planta oprit, nvelit cald n pnz.
00000112REET PENTRU AFECIUNEA "MANII (IDEI FIXE)", PE BAZ DE
PREPARATE DIN COADA CALULUI.1. InIuzie, cu 3 g de Ilori la o can de ap clocotit,
pentru aduli i 0,5 - 1 g, pentru copii. Se strecoar i se ndulcete cu miere de tei. Se beau trei
cni pe zi, avnd proprieti sedative.2. Macerat, cu 200 g de plant mrunit la 5 l de ap rece.
Aceasta se las 6 - 8 ore, apoi se nclzete, pn ce d n clocot. Lichidul se adaug la apa de
baie, cu o temperatur de 370C. Durata bii nu va depi 20 de minute. Aceasta amelioreaz
Iunciile rinichilor, avnd un eIect de calmare psihic.
00000113REET PENTRU AFECIUNEA "MTREA", PE BAZ DE PREPARATE
DIN COADA CALULUI.InIuzie, cu dou-trei lingurie vrIuite de plant, mrunit, la o can
de ap clo-cotit. Uz extern.Se aplic local, splndu-se zilnic prul cu inIuzie, apoi se maseaz
cu ulei de msline.
00000114REET PENTRU AFECIUNEA "CONTUZII", PE BAZ DE PREPARATE DIN
COADA CALULUI.Decoct, cu dou lingurie de plant mrunit la o can de ap. Uz extern.Se
aplic local, sub Iorm de cataplasme.
COADA CALULUI.InIuzie, cu dou lingurie vrIuite de plant, mrunit, la o can de ap
(250 ml) clocotit. Uz extern.Se Iac splturi i se aplic comprese locale, cu inIuzie. Se poate
aplica i planta oprit, nvelit cald n pnz.
DIN COADA CALULUI.Decoct, cu 4 - 5 lingurie de plant mrunit la 1500 ml de ap rece.
Aceasta se las s Iiarb zece-cinsprezece minute, se strecoar i se ndulcete.Se bea cldu, n
cursul unei zile. Acioneaz Iavorabil, prin diureza pe care o produce, n reumatismul metabolic,
ce se maniIest prin depunere de acid uric, cu crize dureroase ale articulaiilor.
00000117REET PENTRU AFECIUNEA "TRANSPIRAIE ABUNDENT", PE BAZ
DE PREPARATE DIN COADA CALULUI.1. Tinctur, cu 10 g de plant mrunit, lsat la
macerat, la soare, n 50 ml de alcool de 400,timp de dou sptmni. Se agit zilnic. Este un
mijloc eIicace de combatere a transpiraiei excesive a picioarelor, care sunt Irecionate cu aceast
tinctur, dup o splare prealabil. :n plus, se va bea zilnic o ceac cu ceai, cu o linguri de
plant la cana de ap clocotit, preIerabil dimineaa, pe stomacul gol.2. Se Iace un amestec din
1/2 de coada calului, 1/4 Irunze de nuc i 1/4 Irunze de salvie, din care se ia o lingur i se Iace
un decoct, cu o can de ap. Se beau treptat 2 - 3 cni pe zi. Are eIect de combatere a
transpiraiei excesive.
COADA CALULUI.InIuzie, cu o linguri vrIuit de plant, mrunit, la 1000 ml de ap
clocotit. Se las s stea puin, se strecoar i se ndulcete.Se bea cldu, n cursul unei zile.
Acioneaz Iavorabil asupra tusei, prin saponi-nele, mpreun cu celelalte substane, coninute de
plant, care uureaz expecto-raia i calmeaz tusea.
00000119REET PENTRU AFECIUNEA "ULCER GASTRIC", PE BAZ DE
PREPARATE DIN COADA CALULUI.Decoct, cu 4 - 5 lingurie de plant mrunit la 1,5 l de
ap. Se las la Iiert 10 - 15 minute, se strecoar i se ndulcete.Se bea cldu, n cursul unei zile.
Combate aciditatea crescut, Iavoriznd vinde-carea ulcerului gastric.
00000120REET PENTRU AFECIUNEA "ULCER VARICOS", PE BAZ DE
la o can de ap (250 ml) clocotit. Uz extern.Se aplic comprese locale, cu inIuzie, picioarelor
cu ulcer varicos. Se poate aplica i planta oprit, nvelit cald n pnz.

00000121REET PENTRU AFECIUNEA "UMFLTURI LA PICIOARE", PE BAZ DE
la o can de ap (250 ml) clocotit. Uz extern.Se Iac splturi i se aplic comprese locale, cu
inIuzie. Se poate aplica i planta oprit, nvelit cald n pnz.
00000122REET PENTRU AFECIUNEA "ARTRIT", PE BAZ DE PREPARATE DIN
COADA RACULUI.InIuzie sau decocie, cu dou linguri de plant (partea aerian sau rdcina)
mrunit la 500 ml de ap. Se las s stea puin, se strecoar i se ndulcete.Se bea cldu, n
cursul unei zile. :n artrite se recomand o cur mai ndelungat cu ceai din aceast plant.
00000123REET PENTRU AFECIUNEA "CALCULI RENALI", PE BAZ DE
PREPARATE DIN COADA RACULUI.InIuzie sau decocie, cu dou linguri de plant (partea
aerian sau rdcina) mrunit la 500 ml de ap. Se las s stea puin, se strecoar i se
ndulcete.Se bea cldu, n cursul unei zile. :n calculoza renal (piatr la rinichi) se reco-mand
o cur mai ndelungat cu ceai din aceast plant.
00000124REET PENTRU "COLICILE STOMACALE", PE BAZ DE PREPARATE DIN
cursul unei zile. Calmeaz colicile stomacale.
00000125REET PENTRU AFECIUNA "DIAREE", PE BAZ DE PREPARATE DIN
cursul unei zile. Conine tanin, substane amare, Ilavone i alte substane, care i dau proprieti
antidiaretice, astringente i hemostatice.
00000126REET PENTRU AFECIUNA "MENSTRUAII ABUNDENTE", PE BAZ DE
PREPARATE DIN COADA RACULUI.InIuzie sau decocie, cu dou linguri de plant (partea
aerian sau rdcina) mrunit la 500 ml de ap. Se las s stea puin, se strecoar i se
ndulcete.Se bea cldu, n cursul unei zile. Conine tanin, substane amare, Ilavone i alte
substane, care i dau proprieti astringente i hemostatice.
00000127REET PENTRU "AFECIUNILE MDUVEI OSOASE", PE BAZ DE
PREPARATE DIN COADA ORICELULUI.1. InIuzie, cu o linguri vrIuit de Ilori la o can
de ap clocotit. Se strecoar i se ndulcete. Se beau trei cni pe zi, avnd o inIluen poxitiv
n procesul de Iormare a celulelor sangvine (hematopoez).2. Macerat, cu 200 g de plant
mrunit la 5 l de ap rece. Aceasta se las 6 - 8 ore, apoi se nclzete, pn ce d n clocot.
Lichidul se adaug la apa de baie, cu o temperatur de 370C. Durata bii nu va depi 20 de
minute.3. Tinctur, din Ilori peste care s-a turnat alcool de 400, care au Iost lsate la soare timp
de dou sptmni. Cu aceast tinctur se Iac Irecii, n zona co-loanei vertebrale i a membrelor.
00000128REET PENTRU AFECTIUNEA "AMEEAL", PE BAZ DE PREPARATE
DIN COADA ORICELULUI.InIuzie, dintr-o linguri vrIuit de plant la o can de ap
clocotit.Se bea Iierbinte, cu nghiituri mici, avnd o inIluen Iaorabil n strile de pierdere a
echilibrului din cauza unor tulburri circulatorii.
00000129REET PENTRU AFECTIUNEA "DISCHINEZIE BILIAR", PE BAZ DE
PREPARATE DIN COADA ORICELULUI.InIuzie, cu dou linguri de Ilori la 500 ml de ap
clocotit.Se bea, cldu, Iracionat n 4 - 5 reprize pe zi. Este antispastic biliar, analgezic,
dezinIectant, conine substane antibiotice.
00000130REET PENTRU AFECTIUNEA "ARSURI LA STOMAC", PE BAZ DE
clocotit.Se bea, cldu, Iracionat n 4 - 5 reprize pe zi. Este antispastic, analgezic, dezin-Iectant,
conine substane antibiotice. Deasemeni, calmeaz arsurile, care nsoesc procesele inIlamatorii
abdominale.
00000131REET PENTRU AFECTIUNEA "BALONRI (GAZE)", PE BAZ DE
conine substane antibiotice. Deasemeni, ajut la eliminarea gazelor din stomac i intestine (are
eIect carminativ).
00000132REET PENTRU AFECTIUNEA "COLICI HEPATO-BILIARE", PE BAZ DE
clocotit.Se bea, cldu, Iracionat n 4 - 5 reprize pe zi. Este antispastic biliar, analgezic,
dezinIectant, conine substane antibiotice. Deasemeni, crete secreia biliar i cal-meaz
spasmele care dau colicile hepatice.
00000133REET PENTRU AFECTIUNEA "COLIC STOMACAL", PE BAZ DE
conine substane antibiotice. Deasemeni, calmeaz spasmele care dau coli-cile stomacale.
00000134REET PENTRU AFECTIUNEA "BRONIT I ASTM BRONIC", PE BAZ
DE PREPARATE DIN COADA ORICELULUI.InIuzie, cu dou linguri de Ilori la 500 ml de
ap clocotit. Se bea n 4 - 5 reprize n cursul unei zile. Este antispastic, analgezic, dezin-Iectant,
conine substane antibiotice. Deasemeni, are eIecte antiinIlamatoare.
00000135REET PENTRU AFECTIUNEA "ENTEROCOLIT", PE BAZ DE
clocotit.Se bea n cursul unei zile. Este antispastic, analgezic, dezinIectant, conine sub-stane
antibiotice.
00000136REET PENTRU AFECTIUNEA "GASTRIT", PE BAZ DE PREPARATE DIN
COADA ORICELULUI.InIuzie, cu dou linguri de Ilori la 500 ml de ap clocotit.Se bea n
cursul unei zile. Este antispastic, analgezic, dezinIectant, conine sub-stane antibiotice.
00000137REET PENTRU AFECTIUNEA "GREURI", PE BAZ DE PREPARATE DIN
COADA ORICELULUI.InIuzie, cu dou linguri de Ilori la 500 ml de ap clocotit.Se bea n
cursul unei zile. Este antispastic, analgezic, dezinIectant, conine sub-stane antibiotice.
Acioneaz Iavorabil asupra inIlamaiilor traiectului stomacal i intestinal, ct i asupra
tulburrilor hepato-biliare, care produc greuri, uneori nsoite de vrsturi.
00000138REET PENTRU AFECTIUNEA "HEMORAGIE NAZAL", PE BAZ DE
PREPARATE DIN COADA ORICELULUI.1. InIuzie, cu dou linguri de Ilori la 500 ml de
ap clocotit.Se bea n cursul unei zile. Este antispastic, analgezic, dezinIectant, conine
substane antibiotice. Deasemeni, are o aciune hemostatic, avnd proprietatea de a regla
hemoragiile abundente.2. Comprese, cu inIuzie rcit. Se aplic local.
00000139REET PENTRU AFECTIUNEA "HEMORAGIE PULMONAR", PE BAZ DE
clocotit. Se bea n cursul unei zile. Este antispastic, analgezic, dezinIectant, conine substane
antibiotice. Deasemeni, are o aciune hemostatic, avnd proprietatea de a regla hemoragiile
abundente.
00000140REET PENTRU AFECTIUNEA "HEMORAGIE STOMACAL", PE BAZ DE
antibiotice. Deasemeni, are o aciune hemostatic, avnd proprietatea de a regla hemoragiile
abundente.
00000141REET PENTRU AFECTIUNEA "HEMOROIZI CE SNGEREZ", PE BAZ
DE PREPARATE DIN COADA ORICELULUI.1. InIuzie, cu dou linguri de Ilori la 500 ml de
ap clocotit.Se bea n cursul unei zile. Este antispastic, analgezic, dezinIectant, conine sub-
stane antibiotice. Deasemeni, are o aciune hemostatic, avnd proprietatea de a regla
hemoragiile abundente.2. Comprese, cu inIuzie rcit. Se aplic local.
00000142REET PENTRU AFECTIUNEA "INAPETEN", PE BAZ DE PREPARATE
DIN COADA ORICELULUI.InIuzie, dintr-o linguri vrIuit de plant la o can de ap
clocotit.Se bea Iierbinte, cu nghiituri mici. Are proprieti tonice i stimulatorii asupra
apetitului, datorit cuninutului n achilein, un principiu amar aIlat n Irunze.
00000143REET PENTRU AFECIUNILE "INCONTINENA URINAR", PE BAZ DE
PREPARATE DIN COADA ORICELULUI.1. InIuzie, cu o una sau dou linguri de plant
mrunit la 500 ml de ap clocotit. Se strecoar i se ndulcete. Se bea n cursul unei zile,
avnd pro-prieti puternic antiseptice, de calmare a durerilor abdomenului inIerior i de reglare a
diurezei.2. Macerat, cu 200 g de plant mrunit la 5 l de ap rece. Aceasta se las 6 - 8 ore,
apoi se nclzete, pn ce d n clocot. Lichidul se adaug la apa de baie, cu o temperatur de
370C. Durata bii nu va depi 20 de minute. :m-preun cu ceaiul, combate incontinena urinar
a oamenilor btrni i a copiilor.
00000144REET PENTRU AFECIUNILE "METROANEXITE", PE BAZ DE
PREPARATE DIN COADA ORICELULUI.1. InIuzie, cu o una sau dou linguri de plant
mrunit la 500 ml de ap clocotit. Se strecoar i se ndulcete. Se bea n cursul unei zile,
avnd proprieti puternic antiseptice, de reglare a pierderilor de snge prin vagin i de calmare a
durerilor abdomenului inIerior. 2. Macerat, cu 200 g de plant mrunit la 5 l de ap rece.
Aceasta se las 6 - 8 ore, apoi se nclzete, pn ce d n clocot. Lichidul se adaug la apa de
baie, cu o temperatur de 370C. Durata bii nu va depi 20 de minute. :m-preun cu ceaiul,
combate inIlamaiile uterului i ale anexelor (trompe, ovar), cauzate de inIeciile microbiene.
00000145REET PENTRU AFECTIUNEA "INFLAMAII INTESTINALE", PE BAZ DE
clocotit. Se bea n cursul unei zile. Este antispastic, analgezic, dezinIectant, conine sub-stane
antibiotice. Deasemeni, are eIecte antiinIlamatoare.
00000146REET PENTRU AFECTIUNEA "INFLAMAII STOMCALE", PE BAZ DE
antibiotice. Deasemeni, are eIecte antiinIlamatoare.
00000147REET PENTRU AFECTIUNEA "ECZEME, ARSURI, CONTUZII, RNI", PE
BAZ DE PREPARATE DIN COADA ORICELULUI.1. InIuzie, cu dou linguri de Ilori la
250 ml de ap clocotit, apoi rcit, pentru comprese.2. InIuzie, cu 30 - 50 g la litru, pentru bi
locale, reci.Au proprieti antiseptice, cicatrizante i antiinIlamatoare. EIectul cicatrizant crete
dac se adaug rdcin de ttneas.
00000148REET PENTRU AFECIUNILE "LEUCOREE", PE BAZ DE PREPARATE
DIN COADA ORICELULUI.1. InIuzie, cu o una sau dou linguri de plant mrunit la 500
ml de ap clocotit. Se strecoar i se ndulcete. Se bea n cursul unei zile, avnd proprieti
puternic antiseptice, de reglare a secreiei vaginale abundente (leucoree) i de calmare a durerilor
abdomenului inIerior. 2. Macerat, cu 200 g de plant mrunit la 5 l de ap rece. Aceasta se las
6 - 8 ore, apoi se nclzete, pn ce d n clocot. Lichidul se adaug la apa de baie, cu o
temperatur de 370C. Durata bii nu va depi 20 de minute. :m-preun cu ceaiul, combate
inIlamaiile uterului i ale anexelor (trompe, ovar), cauzate de inIeciile microbiene.
00000149REET PENTRU AFECIUNEA "MENOPAUZ", PE BAZ DE PREPARATE
DIN COADA ORICELULUI.1. InIuzie, cu o linguri vrIuit de plant, mrunit, la 250 ml
de ap clocotit. Se strecoar i se ndulcete. Se bea n cursul unei zile, avnd o aciune sedativ,
de calmare a strilor de nelinite interioar.2. Macerat, cu 100 g de plant mrunit la 2,5 l de
ap rece. Aceasta se las 6 - 8 ore, apoi se nclzete, pn ce d n clocot. Lichidul se adaug la
apa de baie pentru ezut, cu o temperatur de 370C. Durata bii nu va depi 20 de minute.
:mpreun cu ceaiul, combate strile de nelinite ntlnite la menopauz.
00000150REET PENTRU AFECTIUNEA "MIGREN", PE BAZ DE PREPARATE DIN
COADA ORICELULUI.InIuzie, dintr-o linguri vrIuit de plant la o can de ap
clocotit.Se bea Iierbinte, cu nghiituri mici, avnd o aciune sedativ.
PREPARATE DIN COADA ORICELULUI.InIuzie, cu dou linguri de plant mrunit la 100
ml de ap clocotit.Se bea nendulcit, dimineaa, pe stomacul gol. Ajut la eliminarea viermilor
intestinali, n cazul ascaridiozei (limbrici).
PREPARATE DIN COADA ORICELULUI.InIuzie, cu 50 g de plant mrunit la un litru de
ap clocotit. Lichidul, rcit, se Iolosete pentru bi locale, la gambe, avnd eIecte antiseptice i
antiinIlamatoare. Tratamentul este de lung durat, dar ajut la vindecarea tulburrilor
circulatorii, care Iavorizeaz ulceraia.
TULBURRI DE CICLU", PE BAZ DE PREPARATE DIN COADA ORICELULUI
.InIuzie, cu o linguri vrIuit de plant, mrunit, la o 250 ml de ap clocotit. Se las puin n
repaos, apoi se strecoar i se ndulcete.Se bea o can zilnic, dimineaa pe stomacul gol.
InIlueneaz n bine menstruaia neregulat, avnd proprietatea de a regla hemoragiile abundente
i de a calma durerile.
BALONRI (GAZE)", PE BAZ DE PREPARATE DIN CORIANDRU.
InIuzie, cu o jumtate de linguri de Iructe la o can de ap clocotit.Se bea n cursul unei zile.
Are proprieti carminative, ajutnd la eliminarea gazelor din stomac i intestine.
COLICI ABDOMINALE", PE BAZ DE PREPARATE DIN CORIANDRU.
Are proprieti antiseptice, antispasmodice, carminative, excitante, stimulante i cicatrizante.
Calmeaz spasmele care dau colicile stomacale i hepatice.
INAPETEN, OBOSEAL, GRIP", PE BAZ DE PREPARATE DIN CORIANDRU.
Are proprieti antiseptice, excitante i stimulante. Combate inIeciile aparatului respirator,
restabilete poIta de mncare prin stimu-larea secreiei biliare i calmeaz spasmele digestive,
care altereaz starea general a organismului.
ATEROSCLEROZ", PE BAZ DE PREPARATE DIN CORIANDRU
.InIuzie, cu o jumtate de linguri de Iructe la o can de ap clocotit.Se bea n cursul unei zile.
A
re o aciune stimulatoare asupra Iicatului, mrind secreia biliar. Combate tulburrile de
metabolism.
11111111111111111", 11 1111 11 111111111 111 111111111.
InIuzie, cu 20 g de Iructe la 100 ml de ap clocotit.Se bea dimineaa, pe stomacul gol. Ajut la
eliminarea viermilor intestinali, n cazul ascaridiozei (limbrici).
ABCESE DENTARE" PE BAZ DE PREPARATE DIN CREIOAR.
InIuzie, dintr-o lingur de Ilori i Irunze la o can de ap clocotit. Se las s se rceasc i se
strecoar.Se ine n gur timp de cinci minute i se repet la interval de o or. Are eIect astringent
i cicatrizant.
AFECIUNI MUCHI CARDIAC", PE BAZ DE PREPARATE DIN CREIOAR.
1. InIuzie, cu o linguri vrIuit de plante (Irunze i Ilori), mrunite, la o can de ap clocotit.
Se bea n cursul unei zile.2. Se Iac splri, n zona inimii, cu inIuzie din 50 g de plant uscat la
1,5 - 2 l de ap clocotit.Au eIecte diuretice i cardiotonice, ameliornd starea bolnavului ce
prezint aIeci-uni ale muchiului cardiac.
00000161REET PENTRU AFECIUNEA "ARSURI", PE BAZ DE PREPARATE DIN
CREIOAR.Compres, cu o cantitate corespunztoare de Irunze i Ilori proaspete, care se
zdrobesc pe un Iund de lemn i se aplic pe poriunea bolnav, legndu-se cu pnz sau tiIon.
Are eIect astringent i cicatrizant.
00000162REET PENTRU AFECTIUNEA "ATROFIE MUSCULAR", PE BAZ DE
PREPARATE DIN CREIOAR.1. InIuzie, dintr-o lingur de Ilori i Irunze la o can de ap
clocotit. Se strecoar i se ndulcete cu miere de albine sau zaharin. Se beau 3 - 4 ceti zilnic,
avnd eIect diuretic i cardiotonic.2. Tinctur, din planta "traista ciobanului", proaspt, tiat
mrunt i pus ntr-o sticl, peste care se toarn alcool de 400 . Se ine la cldur sau la soare 10
zile, apoi se strecoar. Se Iricioneaz locurile respective cu aceast tinctur, de cteva ori pe zi.
00000163REET PENTRU AFECTIUNEA "EXTRACII DENTARE", PE BAZ DE
PREPARATE DIN CREIOAR.InIuzie, dintr-o lingur de Ilori i Irunze la o can de ap
clocotit. Se las s se rceasc i se strecoar.Se ine n gur timp de cinci minute i se repet la
interval de o or. Are eIect astringent i cicatrizant.
00000164REET PENTRU AFECTIUNEA "DIABET", PE BAZ DE PREPARATE DIN
CREIOAR.InIuzie, dintr-o lingur de Ilori i Irunze la o can de ap clocotit. Se strecoar
i se ndulcete cu miere de albine sau zaharin.Se beau 2 - 3 ceti zilnic, avnd eIect diuretic.
00000165REET PENTRU "EPILEPSIE", PE BAZ DE PREPARATE DIN
CREIOAR.InIuzie, cu o lingur de plant mrunit la 250 ml de ap clocotit.Se bea n
timpul unei zile, avnd eIecte calmante i cardiotionice.
00000166REET PENTRU "LEZIUNI, CONTUZII", PE BAZ DE PREPARATE DIN
CREIOAR.InIuzie din 50 g de plant uscat la 1,5 - 2 l de ap clocotit. Se strecoar i se
rcete.Se Iac splturi locale i se pun comprese cu aceast inIuzie. Are eIecte calman-te,
astringente, cicatrizante.
00000167REET PENTRU AFECTIUNEA "HERNII INGHINALE", PE BAZ DE
PREPARATE DIN CREIOAR.1. InIuzie, dintr-o lingur de Ilori i Irunze de plant,
proaspt culeas, la o can de ap clocotit. Se strecoar i se ndulcete cu miere de albine. Se
beau 3 - 4 ceti zilnic, avnd eIect calmant i diuretic. Totodat, se Iolosete~2. Tinctur, din
planta "traista ciobanului", proaspt, tiat mrunt i pus ntr-o sticl, peste care se toarn
alcool de 400. Se ine la cldur sau la soare 10 zile, apoi se strecoar. Se maseaz locurile
aIectate cu aceast tinctur, de cteva ori pe zi.
CREIOAR.InIuzie, dintr-o lingur de Ilori i Irunze la o can de ap clocotit. Se strecoar
i se ndulcete cu zaharin.Se beau 2 - 3 ceti zilnic, avnd eIect diuretic, cardiotonic i calmant,
combtnd insomniile.
00000169REET PENTRU AFECIUNEA "LEUCOREE", PE BAZ DE PREPARATE
DIN CREIOAR.Se Iace un amestec de Ilori i Irunze de creioar, traista ciobanului i
urzic moart alb, luate n pri egale. Se inIuzeaz o jumtate de linguri din acest amestec,
ntr-o can de ap clocotit.Se beau dou cni pe zi, timp de 4 - 5 zile.
DIN CREIOAR.InIuzie, dintr-o lingur de Ilori i Irunze la o can de ap clocotit. Se
strecoar i se ndulcete cu miere de albine. Se beau 2 - 3 ceti zilnic, avnd eIect cardi-otonic i
calmant. Combate indispoziiile ce apar la vrsta menopauzei.
00000171REET PENTRU AFECIUNEA "OBEZITATE", PE BAZ DE PREPARATE
DIN CREIOAR.InIuzie, dintr-o lingur de Ilori i Irunze la o can de ap clocotit. Se
strecoar i se ndulcete cu zaharin.Se beau 2 - 3 ceti zilnic, avnd eIect diuretic.
00000172REET PENTRU AFECTIUNEA "PREDISPOZIIE LA AVORT", PE BAZ DE
PREPARATE DIN CREIOAR.InIuzie, dintr-o lingur de Ilori i Irunze, proaspete, la o can
de ap clocotit. Se strecoar i se ndulcete cu miere de albine. Se beau 2 - 3 ceti zilnic, avnd
eIect astringent, cicatrizant, cardiotonic i cal-mant.
00000173REET PENTRU AFECIUNEA "RNI, :NEPTURI, TIETURI", PE BAZ
DE PREPARATE DIN CREIOAR.Compres, cu o cantitate corespunztoare de Irunze i
Ilori proaspete, care se zdrobesc pe un Iund de lemn i se aplic pe poriunea bolnav, legndu-se
cu pnz sau tiIon. Are eIect astringent i cicatrizant.
00000174REET PENTRU AFECIUNEA "SCLEROZ MULTIPL", PE BAZ DE
clocotit. Se strecoar i se ndulcete cu miere de albine sau zaharin. Se beau 3 - 4 ceti zilnic,
avnd eIect diuretic i cardiotonic.2. Tinctur, din planta "traista ciobanului", proaspt, tiat
mrunt i pus ntr-o sticl, peste care se toarn alcool de 400. Se ine la cldur sau la soare 10
zile, apoi se strecoar. Se Iricioneaz locurile respective cu aceast tinctur, de cteva ori pe zi.
00000175REET PENTRU AFECIUNEA "DEBILITATE INFANTIL", PE BAZ DE
clocotit. Se strecoar i se ndulcete cu miere de albine. Se beau 2 - 3 ceti zilnic, avnd eIect
diuretic, cardiotonic i calmant.2. Bi, cu 200 g de plant, inIuzat, la o baie, cu durata de 20 de
minute. Ajut la IortiIicarea copiilor debili i bolnvicioi.
00000176REET PENTRU AFECIUNEA "TULBURRI MENSTRUALE", PE BAZ DE
PREPARATE DIN CREIOAR.InIuzie, dintr-o lingur de Ilori i Irunze la o can de ap
clocotit. Se strecoar i se ndulcete cu miere de albine. Se beau 2 - 3 ceti zilnic, avnd eIect
astringent, cicatrizant, cardiotonic i calmant.
00000177REET PENTRU AFECIUNEA "ANGIOCOLITE", PE BAZ DE PREPARATE
DIN CRUIN.Decoct, dintr-o linguri de coaj uscat, mrunit, n 250 ml de ap clocotit. Se
las aa 15 minute, dup care se Iierbe timp de 15 minute. Se strecoar Iierbinte. Se bea cldu,
seara, nainte de culcare. Are eIect beneIic, atunci, cnd suIerinele inIlamatorii biliare
extrahepatice sunt nsoite de constipaie.
PREPARATE DIN CRUIN.1. Decoct, dintr-o lingur de coaj uscat, mrunit, la o can de
ap clocotit. Se las aa 15 minute, dup care se Iierbe timp de 15 minute. Se strecoar
Iierbinte. Se bea cldu, seara, nainte de culcare. Are eIect beneIic, atunci, cnd insuIiciena
secreiei biliare este nsoit de constipaie. Sau~2. Pulbere din coaj de cruin. Se ia cte un vrI
de cuit, de 2 - 3 ori pe zi.
00000179REET PENTRU AFECIUNEA "CONSTIPAII CRONICE", PE BAZ DE
PREPARATE DIN CRUIN.1. InIuzie, dintr-o lingur de coaj mrunit n 250 ml de ap
clocotit. Se las aa 15 minute, dup care se Iierbe timp de 30 de minute. Se strecoar Iierbinte.
Se bea cldu, seara, nainte de culcare. Are eIect laxativ. :n constipaiile rebele, se repet doza
de mai sus, dimineaa, pe stomacul gol. Sau~2. Pulbere, din coaj de cruin. Se iau 1 - 3 g zilnic,
cu puin ap. Conine principii antrachinonice, cu aciune purgativ.
DIN CRUIN.1. Se ia, dimineaa, cte un vrI de cuit de pulbere, din coaj de cruin. Sau~2.
Decoct, cu o lingur de amestec, n pri egale, de coaj de cruin, Ilori de soc i Irunze de
mesteacn, la o can de ap. Se bea cldu, nendulcit, cte 2 - 3 cni de lichid pe zi, ntre mesele
principale. Cura dureaz minim o lun de zile.
PREPARATE DIN CRUIN.InIuzie, cu dou lingurie dintr-un amestec de coaj de cruin i de
pelin, luate n pri egale, la o can i jumtate de ap clocotit. Se las puin i se strecoar. Se
bea tot lichidul dimineaa, pe stomacul gol, pentru a combate ascaridioza (limbricii).
00000182REET PENTRU "AFECIUNI UTERINE", PE BAZ DE PREPARATE DIN
DRGAIC (SNZIENE). InIuzie, cu o linguri vrIuit de plant, mrunit, la 250 ml de ap
clocotit.Se beau 2 - 3 cni, zilnic. Are aciune depurativ, nlturnd toxinele.
00000183REET PENTRU AFECIUNEA "GU", PE BAZ DE PREPARATE DIN
clocotit.Se Iolosete pentru gargar, de multe ori pe zi.
00000184REET PENTRU "BOLI DE NERVI", PE BAZ DE PREPARATE DIN
clocotit.Se beau 2 - 3 cni, zilnic. Are aciune depurativ, nlturnd toxinele i produii de
dezasimilaie din corp.
00000185REET PENTRU AFECIUNEA "BOLI DE PIELE", PE BAZ DE PREPARATE
DIN DRGAIC (SNZIENE). 1. InIuzie, cu dou linguri de plant mrunit la 500 ml de ap
clocotit. Se Iolosete rece, pentru splturi i comprese locale.2. Suc proaspt, din planta
culeas proaspt, splat i stoars n stare umed, cu ajutorul storctorului electric. Se Iolosete
pentru tamponarea zonelor bolnave ale pielei.
00000186REET PENTRU AFECIUNEA "CLOROZ (ANEMIE)", PE BAZ DE
PREPARATE DIN DRGAIC (SNZIENE). InIuzie, cu o linguri vrIuit de plant,
mrunit, la 250 ml de ap clocotit.Se beau 2 - 3 cni, zilnic. Are aciune depurativ, nlturnd
toxinele din snge i produii de dezasimilaie din corp.
00000187REET PENTRU AFECIUNEA "PUNCTE NEGRE", PE BAZ DE
PREPARATE DIN DRGAIC (SNZIENE). InIuzie, cu dou linguri de plant mrunit la
500 ml de ap clocotit.Se Iolosete rece, pentru splturi i comprese locale.
00000188REET PENTRU AFECIUNEA "EPILEPSIE", PE BAZ DE PREPARATE DIN
00000189REET PENTRU AFECIUNEA "FURUNCULE", PE BAZ DE PREPARATE
DIN DRGAIC (SNZIENE). InIuzie, cu dou linguri de plant mrunit la 500 ml de ap
clocotit.Se Iolosete rece, pentru splturi i comprese locale.
00000190REET PENTRU AFECIUNEA "HIDROPIZIE", PE BAZ DE PREPARATE
DIN DRGAIC (SNZIENE). InIuzie, cu o linguri vrIuit de plant, mrunit, la 250 ml
de ap clocotit.Se beau 3 - 4 cni pe zi, din care o jumtate de can se ia dimineaa, pe stomacul
gol, timp de dou sptmni. Are eIect diuretic, ajutnd la eliminarea acumulrii patologice de
ap n esuturile i n cavitile naturale ale organis-mului.
00000191REET PENTRU AFECIUNEA "INFLAMAII ALE SPLINEI", PE BAZ DE
mrunit, la 250 ml de ap clocotit. Pentru creterea eIicienei, se poate Iolosi aceiai cantitate,
luat dintr-un amestec de drgaic, splinu de pdure (Solidago virgaurea) i urzic moart-
galben (La-mium galeobdolan), n pri egale.Se beau 3 - 4 cni pe zi, din care o jumtate de
can se ia dimineaa, pe stomacul gol, timp de dou sptmni. Are eIect depurativ, eliminnd
toxinele i produii de dezasimilaie.
00000192REET PENTRU AFECIUNEA "INFLAMAII HEPATICE", PE BAZ DE

00000193REET PENTRU AFECIUNEA "INFLAMAII ALE PANCREASULUI", PE
BAZ DE PREPARATE DIN DRGAIC (SNZIENE). InIuzie, cu o linguri vrIuit de
plant, mrunit, la 250 ml de ap clocotit. Pentru creterea eIicienei, se poate Iolosi aceiai
cantitate, luat dintr-un amestec de drgaic, splinu de pdure (Solidago virgaurea) i urzic
moart-galben (La-mium galeobdolan), n pri egale.Se beau 3 - 4 cni pe zi, din care o
jumtate de can se ia dimineaa, pe stomacul gol, timp de dou sptmni. Are eIect depurativ,
eliminnd toxinele i produii de dezasimilaie.
00000194REET PENTRU AFECIUNEA "INFLAMAII RENALE", PE BAZ DE
00000195REET PENTRU AFECIUNEA "ISTERIE", PE BAZ DE PREPARATE DIN
00000196REET PENTRU AFECIUNEA "JUNGHIURI INTERCOSTALE", PE BAZ DE
mrunit, la 250 ml de ap clocotit.Se beau 3 - 4 cni pe zi, din care o jumtate de can se ia
dimineaa, pe stomacul gol, timp de dou sptmni. Are eIect diuretic, ajutnd la eliminarea
apei reinute, patologic, n organism.
00000197REET PENTRU AFECIUNEA "LITIAZ URINAR", PE BAZ DE
can se ia dimineaa, pe stomacul gol, timp de dou sptmni. Are eIect depurativ, ajutnd la
eliminarea calculilor, din canalele renale i vezica urinar, Iormai n urma precipitrii sruri-lor
din urin.
00000198REET PENTRU AFECIUNEA "PARALIZIA CORZILOR VOCALE", PE
BAZ DE PREPARATE DIN DRGAIC (SNZIENE). InIuzie, cu o linguri vrIuit de
plant, mrunit, la 250 ml de ap clocotit.Se Iolosete pentru gargar, de multe ori pe zi.
DRGAIC (SNZIENE). InIuzie, cu dou linguri de plant mrunit la 500 ml de ap
clocotit.Se Iolosete rece, pentru splturi i comprese locale.
00000200REET PENTRU AFECIUNEA "RETENIE URINAR", PE BAZ DE
mrunit, la 250 ml de ap clocotit.Se beau 3 - 4 cni pe zi, din care o jumtate de can se ia
dimineaa, pe stomacul gol, timp de dou sptmni. Are eIect diuretic, ajutnd la eliminarea
urinei reinute n organism.
00000201REET PENTRU AFECIUNEA "SCLEROZA RENAL", PE BAZ DE
00000202REET PENTRU AFECIUNEA "TEN OFILIT", PE BAZ DE PREPARATE
DIN DRGAIC (SNZIENE). InIuzie, cu dou linguri de plant mrunit la 500 ml de ap
clocotit.Se Iolosete pentru splturi calde, care ajut la ntinderea tenului oIilit.
00000203REET PENTRU AFECIUNEA "TULBURRI LIMFATICE", PE BAZ DE
00000204REET PENTRU AFECIUNEA "ACNEE", PE BAZ DE PREPARATE DIN
FASOLE. 1. Decoct, cu o lingur de teci de Iasole mrunite n 250 ml de ap. Se Iierb 20 de
minute. Se beau 2 - 3 cni, zilnic. Este diuretic, depurativ, antiinIec-ios.2. Tecile de Iasole verde
Iolosite ca aliment. Se Iace o cur de teci.3. Cataplasmele, Icute din Iin de Iasole, aplicate
local. InIlueneaz n bine acneea i alte boli de piele.
00000205REET PENTRU "AFECIUNI RENALE", PE BAZ DE PREPARATE DIN
FASOLE. Decoct, cu o lingur de teci de Iasole mrunite n 250 ml de ap. Se Iierb 20 de
minute. Se beau 2 - 3 cni, zilnic. Este diuretic, depurativ, antiinIecios. Calmeaz spas-mele,
normaliznd urinarea.
00000206REET PENTRU "BOLI DE INIM", PE BAZ DE PREPARATE DIN FASOLE.
Decoct, cu o lingur de teci de Iasole mrunite n 250 ml de ap. Se Iierb 20 de minute. Se beau
2 - 3 cni, zilnic. Este diuretic, depurativ, antiinIecios. Mrete cantitatea de urin, nlturnd
excesul de ap din corp, odat cu toxinele i produii de dezasimilaie.
00000207REET PENTRU AFECIUNEA "CISTITE", PE BAZ DE PREPARATE DIN
FASOLE. Decoct, cu o lingur de teci de Iasole mrunite n 250 ml de ap. Se Iierb 20 de
minute. Se beau 2 - 3 cni, zilnic. Este diuretic, depurativ, antiinIecios. Calmeaz spas-mele,
normaliznd urinarea.
00000208REET PENTRU AFECIUNEA "DIABT", PE BAZ DE PREPARATE DIN
FASOLE. 1. Decoct, cu o lingur de teci de Iasole mrunite n 250 ml de ap. Se Iierb 20 de
minute. Se beau 2 - 3 cni, zilnic. Este diuretic, depurativ, antiinIecios.2. Tecile de Iasole verde
Iolosite ca aliment.Cura de teci de Iasole verde, Iolosite ca aliment, sau de teci uscate, sub Iorm
de ceai, amelioreaz strile de diabet zaharat.
00000209REET PENTRU AFECIUNEA "ECZEM", PE BAZ DE PREPARATE DIN
FASOLE. Cataplasmele, Icute din Iin de Iasole, aplicate local. Ajut la calmarea mnc-rimii
generate de eczeme i de alte boli de piele.
DIN FASOLE. Decoct, cu o lingur de teci de Iasole mrunite n 250 ml de ap. Se Iierb 20 de
minute. Se beau 2 - 3 cni, zilnic. Este diuretic, depurativ, antiinIecios. Mrete cantitatea de
urin, nlturnd excesul de ap din corp.
DIN FASOLE. Decoct, cu o lingur de teci de Iasole mrunite n 250 ml de ap. Se Iierb 20 de
minute. Se beau 2 - 3 cni, zilnic. Este diuretic, depurativ, antiinIecios. Prin eliminarea
toxinelor, odat cu nlturarea excesului de ap din corp, contribuie la ameliorarea strilor
reumatice.
00000212REET PENTRU AFECTIUNEA "ACNEE", PE BAZ DE PREPARATE DIN
FILIMIC (GLBENELE).1. InIuzie, cu 15 - 20 g de Ilori la 1000 ml de ap clocotit. Se
Iolosete extern, sub Iorm de splturi i bi locale. Stimuleaz circulaia sngelui la nivelul
esuturilor, grbind cicatrizarea. 2. Pasta de Ilori, rmas dup strecurarea inIuziei, se poate
Iolosi i ca pansa-ment, sub Iorm de cataplasm (preparat moale, pus ntr-o pnz), care se
aplic local.
00000213REET PENTRU AFECTIUNEA "ARSURI", PE BAZ DE PREPARATE DIN
esuturilor, grbind vindecarea. 2. Pasta de Ilori, rmas dup strecurarea inIuziei, se poate Iolosi
i ca pansa-ment, sub Iorm de cataplasm (preparat moale, pus ntr-o pnz), care se aplic
local.
00000214REET PENTRU AFECTIUNEA "BOLI DE FICAT", PE BAZ DE PREPARATE
DIN FILIMIC (GLBENELE).InIuzie, cu dou lingurie de Ilori la dou cni de ap clocotit.
Se ateapt 15 minute i se strecoar.Se bea n cursul unei zile, naintea meselor. Datorit
principiului amar din Ilori, ceaiul de glbenele mrete secreia biliar, utilizndu-se n boli de
Iicat.
00000215REET PENTRU "BOLI GASTRO-INTESTINALE", PE BAZ DE PREPARATE
DIN FILIMIC (GLBENELE).InIuzie, cu o linguri vrIuit de Ilori la 250 ml de ap
clocotit.Se bea n cursul zilei, nainte de mese. Este calmant i cicatrizant.Glbenelele intr n
compoziia ceaiului gastric.
00000216REET PENTRU AFECTIUNEA "CIRCULAIA SNGELUI", PE BAZ DE
PREPARATE DIN FILIMIC (GLBENELE).1. InIuzie, cu 15 - 20 g de Ilori la 1000 ml de
ap clocotit. Se Iolosete extern, sub Iorm de splturi i bi locale. Stimuleaz circulaia
sngelui la nivelul esuturilor.2. Pasta de Ilori, rmas dup strecurarea inIuziei, se poate Iolosi i
ca pansa-ment, sub Iorm de cataplasm (preparat moale, pus ntr-o pnz), care se aplic local.
Stimuleaz circulaia sngelui la nivelul esuturilor.
00000217REET PENTRU AFECTIUNEA "CONTUZII", PE BAZ DE PREPARATE DIN
esuturilor, ajutnd la reIacerea acestora.2. Pasta de Ilori, rmas dup strecurarea inIuziei, se
poate Iolosi i ca pansa-ment, sub Iorm de cataplasm (preparat moale, pus ntr-o pnz), care
se aplic local. Stimuleaz circulaia sngelui la nivelul esuturilor, ajutnd la reIacerea acestora.
PREPARATE DIN FILIMIC (GLBENELE).InIuzie, cu dou lingurie de Ilori la 300 ml de
ap clocotit. Se ateapt 15 mi-nute i se strecoar.Se bea Iracionat n cursul unei zile, naintea
meselor principale. Este antiinIla-mator, sedativ, colagog, coleretic. Este indicat n tratarea
suIerinelor inIlamatorii biliare extrahepatice.
00000219REET PENTRU AFECTIUNEA "DEGERTURI", PE BAZ DE PREPARATE
DIN FILIMIC (GLBENELE).1. InIuzie, cu 15 - 20 g de Ilori la 1000 ml de ap clocotit. Se
Iolosete extern, sub Iorm de bi locale. Stimuleaz circulaia sngelui la nivelul esuturilor,
grbind vindecarea. 2. Pasta de Ilori, rmas dup strecurarea inIuziei, se poate Iolosi i ca
pansa-ment, sub Iorm de cataplasm (preparat moale, pus ntr-o pnz), care se aplic local. 3.
Tinctur, obinut prin macerarea a 20 g de Ilori n 100 ml alcool de 400, timp de 10 zile. Se pun
comprese, cu 10 ml tinctur la 100 ml ap Iiart i rcit.
00000220REET PENTRU AFECTIUNEA "CONSTIPAIE", PE BAZ DE PREPARATE
DIN FILIMIC (GLBENELE).InIuzie, cu dou lingurie de Ilori la o can de ap clocotit.Se
bea n cursul zilei, pe stomacul gol, avnd o aciune uor laxativ.
00000221REET PENTRU AFECTIUNEA "ECZEME", PE BAZ DE PREPARATE DIN
Iolosete extern, sub Iorm de bi locale sau comprese. Stimuleaz circulaia sngelui la nivelul
esuturilor, grbind vindecarea. 2. Tinctur, obinut prin macerarea a 20 g de Ilori n 100 ml
alcool de 400, timp de 10 zile. Se strecoar i se iau 10 - 20 picturi, cu o or nainte de mese.
00000222REET PENTRU AFECTIUNEA "FURUNCULOZ", PE BAZ DE
PREPARATE DIN FILIMIC (GLBENELE).1. InIuzie, cu 15 - 20 g de Ilori la 1000 ml de
ap clocotit. Se Iolosete extern, sub Iorm de splturi i bi locale. Stimuleaz circulaia
sngelui la nivelul esuturilor, grbind cicatrizarea. 2. Pasta de Ilori, rmas dup strecurarea
inIuziei, se poate Iolosi i ca pansa-ment, sub Iorm de cataplasm (preparat moale, pus ntr-o
pnz), care se aplic local.
00000223REET PENTRU AFECIUNEA ":NEPTURI DE INSECTE", PE BAZ DE
PREPARATE DIN FILIMIC (GLBENELE).Tinctur, din 20 g de Ilori macerate n 100 ml de
alcool de 700, timp de opt zile. Uz extern.Se poate dilua cu ap Iiart i rcit, apoi se pun
comprese, care activeaz circu-laia sngelui la nivelul esuturilor i calmeaz senzaia de
mncrime a pielei.
00000224REET PENTRU AFECIUNEA "HEMATOAME", PE BAZ DE PREPARATE
DIN FILIMIC (GLBENELE).Tinctur, din 20 g de Ilori macerate n 100 ml de alcool de 700,
timp de opt zile. Uz extern.Se poate dilua cu ap Iiart i rcit, apoi se pun comprese, care
activeaz circu-laia sngelui la nivelul esuturilor.
00000225REET PENTRU AFECIUNEA "HEMATURIE", PE BAZ DE PREPARATE
clocotit.Se bea n cursul unei zile, nainte de mese, avnd aciune depurativ, cu eIect de
curire a sngelui.

clocotit.Se beau 2 - 3 cni n cursul unei zile, nainte de mese, avnd aciune depurativ, cu
eIect de ndeprtare a excesului de ap din corp.
00000227REET PENTRU AFECTIUNEA "METROANEXIT", PE BAZ DE
PREPARATE DIN FILIMIC (GLBENELE).InIuzie, cu dou lingurie de Ilori la 200 ml de
ap clocotit.Se beau dou cni zilnic, nainte de mas. Combate inIlamaiile microbiene ale
uterului i ale anexelor (trompe, ovar).
00000228REET PENTRU AFECTIUNEA "COLECISTIT", PE BAZ DE PREPARATE
DIN FILIMIC (GLBENELE).InIuzie, cu dou lingurie de Ilori la 300 ml de ap clocotit.Se
bea Iracionat, n cursul unei zile, naintea meselor principale. Mrete secreia biliar i este
antiimIlamator, combtnd inIlamaiile vezicii biliare.
00000229REET PENTRU AFECTIUNEA "INFLAMAII VAGINALE", PE BAZ DE
PREPARATE DIN FILIMIC (GLBENELE).InIuzie, cu 10: Ilori la 1 - 3 - 5 l de ap
clocotit.Se Iolosete la splturi vaginale, cu 1 - 2 l pentru o spltur, ajutnd la combaterea
protozoarului Trichomonas vaginalis, un parazit care provoac in-Ilamaia vaginului. Deasemeni,
aceleai cantiti Iolosesc n combaterea micozelor vaginale.
00000230REET PENTRU AFECTIUNEA "DURERI MENSTRUALE", PE BAZ DE
PREPARATE DIN FILIMIC (GLBENELE).InIuzie, cu dou lingurie de Ilori la o can de
ap clocotit.Se bea n cursul unei zile. Calmeaz durerile i regleaz ciclul.
00000231REET PENTRU AFECIUNEA "MICOZE", PE BAZ DE PREPARATE DIN
FILIMIC (GLBENELE).Tinctur, din 20 g de Ilori macerate n 100 ml de alcool de 700, timp
de opt zile. Uz extern.Se poate dilua cu ap Iiart i rcit, apoi se pun comprese, care activeaz
circu-laia sngelui la nivelul esuturilor.
00000232REET PENTRU AFECTIUNEA "LEUCOREE", PE BAZ DE PREPARATE
DIN FILIMIC (GLBENELE).InIuzie, cu dou sau trei linguri de Ilori la 1000 ml de ap
clocotit. Uz extern. Se Iac dou splturi sau irigaii pe zi. Ajut la combaterea protozoarului
Tricho-monas vaginalis, care produce inIecia.
00000233REET PENTRU AFECTIUNEA "NEVROZ", PE BAZ DE PREPARATE DIN
FILIMIC (GLBENELE).InIuzie, cu dou lingurie de Ilori la 250 ml de ap clocotit. Se
ateapt 15 mi-nute i se strecoar.Se bea seara, nainte de culcare. Are eIecte linititoare n
strile nervoase i com-bate insomniile.
00000234REET PENTRU AFECTIUNEA "RNI", PE BAZ DE PREPARATE DIN
esuturilor, ajutnd la reIacerea acestora.2. Pasta de Ilori, rmas dup strecurarea inIuziei, se
poate Iolosi i ca pansa-ment, sub Iorm de cataplasm (preparat moale, pus ntr-o pnz), care
se aplic local. Stimuleaz circulaia sngelui la nivelul esuturilor, ajutnd la reIacerea acestora.
00000235REET PENTRU AFECTIUNEA "PROSTATIT", PE BAZ DE PREPARATE
DIN FILIMIC (GLBENELE).Decoct, cu trei linguri de amestec de plante la 1000 ml de ap.
Amestecul se obine din 30: Ilori de glbenele (Iilimic), 20: rdcin de ttneas, 10: Ilori de
urzic moart, 20: Ilori de mueel, i din 20: busuioc. Uz extern.Se Iolosete pentru baie i
splturi locale.
00000236REET PENTRU AFECIUNEA "PETE DIN NATERE", PE BAZ DE
PREPARATE DIN FILIMIC (GLBENELE).Suc din Ilori i Irunze proaspete, splate i
trecute, n stare umed, prin storc-torul electric. Uz extern.Se aplic, prin ungere, de cteva ori
pe zi, vreme mai delungat, Icnd s dispar petele, colorate, din natere.
00000237REET PENTRU AFECTIUNEA "ULCER GASTRODUODENAL", PE BAZ DE
PREPARATE DIN FILIMIC (GLBENELE).InIuzie, cu dou lingurie de Ilori la o can de
ap clocotit. Se ateapt 15 minute i se strecoar.Se bea n cursul unei zile, naintea meselor.
Este cicatrizant i calmant, Iiind indicat n gastrita hiperacid i ulcerul gastroduodenal.
PREPARATE DIN FILIMIC (GLBENELE).Tinctur, din 20 g de Ilori macerate n 100 ml de
alcool de 700, timp de opt zile. Uz extern.Se poate dilua cu ap Iiart i rcit, apoi se pun
comprese, care activeaz circu-laia sngelui la nivelul esuturilor.
00000239REET PENTRU AFECIUNEA "UMFLTURI", PE BAZ DE PREPARATE
DIN FILIMIC (GLBENELE).Tinctur, din 20 g de Ilori macerate n 100 ml de alcool de 700,
timp de opt zile. Uz extern.Se poate dilua cu ap Iiart i rcit, apoi se pun comprese, care
activeaz circulaia sngelui la nivelul esuturilor.
00000240REET PENTRU AFECIUNEA "TEN USCAT", PE BAZ DE PREPARATE
DIN FILIMIC (GLBENELE).InIuzie, cu dou linguri de Ilori la 500 ml de ap clocotit. Uz
extern.Se pun comprese, care activeaz tenurile uscate.
00000241REET PENTRU AFECTIUNEA "SLBIREA VEDERII", PE BAZ DE
PREPARATE DIN FILIMIC (GLBENELE).InIuzie, cu o dou lingurie vrIuite de Ilori la o
jumtate de litru de ap cloco-tit. Uz extern.Se Iac splri zilnice ale ochilor cu ceai cldu,
pentru a se ntri vederea celor ce poart ochelari.
00000242REET PENTRU AFECTIUNEA "VIERMI INTESTINALI", PE BAZ DE
PREPARATE DIN FILIMIC (GLBENELE).InIuzie, cu o lingur de Ilori la 250 ml de ap
clocotit.Se bea nendulcit, dimineaa, pe stomacul gol.
00000243REET PENTRU "HIPERTENSIUNE", PE BAZ DE PREPARATE DIN
FRAGI.Fructele, consumate proaspete, sunt hipotensoare (au eIect de scdere a tensiunii),
nutritive i tonice.
00000244REET PENTRU "BOLI DE RINICHI I FICAT", PE BAZ DE PREPARATE
DIN FRAGI.Fructele, consumate proaspete, sunt depurative, diuretice, bactericide. Deasemeni,
au proprietatea de a elimina acidul uric din snge.
00000245REET PENTRU AFECTIUNEA "CONSTIPAIE", PE BAZ DE PREPARATE
DIN FRAGI.Fructele, consumate proaspete, sunt depurative, diuretice i laxative.
00000246REET PENTRU AFECIUNILE "GUT I REUMATISM", PE BAZ DE
PREPARATE DIN FRAGI.Fructele, consumate proaspete, sunt antigutoase (au eIect de
eliminator uric), deto-xicante i diuretice. Sunt indicate n artritele gutoase i reumatismul
metabolic, le-gate de o dereglare n metabolismul proteinelor, ce se maniIest prin depunere de
acid uric, cu crize dureroase ale articulaiilor.
00000247REET PENTRU "INFECII BACTERIENE", PE BAZ DE PREPARATE DIN
FRAGI.Fructele, consumate proaspete, sunt bactericide. Deasemeni, nlesnesc aciunea
sistemului imunitar.
00000248REET PENTRU AFECIUNILE "CONSTIPAIE", PE BAZ DE PREPARATE
DIN FRASIN.InIuzie, cu 1 - 2 linguri de Irunze la 250 ml de ap clocotit.Se beau 2 - 3 ceti de
ceai Iierbinte pe zi, avnd proprieti diuretice i uor laxative. Frunzele de Irasin intr n
compoziia pulberii laxativ-purga-tive.
00000249REET PENTRU AFECIUNILE "REUMATISM", PE BAZ DE PREPARATE
DIN FRASIN.InIuzie, cu 1 - 2 linguri de Irunze la 250 ml de ap clocotit.Se beau 2 - 3 ceti de
ceai Iierbinte pe zi, avnd proprieti diuretice i diaIore-tice (produc transpiraie).Frunzele de
Irasin intr n compoziia ceaiului antireumatic.
00000250REET PENTRU AFECIUNEA "DIABET ZAHARAT", PE BAZ DE
PREPARATE DIN DUD.1. InIuzie, cu 1 - 2 linguri de Irunze la o can de ap clocotit. Se beau
2 - 3 cni pe zi, nendulcit sau numai cu zaharin, nainte de mese. 2. Extract Iluid din Iructe
coapte. Se iau 30 - 50 de picturi nainte de mese. Are proprieti tonice, rcoritoare i
depurative.
00000251REET PENTRU AFECIUNEA "ANGHIN", PE BAZ DE PREPARATE DIN
DUD.1. InIuzie, cu dou linguri de amestec, din Irunze de dud, nuc i urzic, la o can de ap
clocotit. Se Iolosete extern, pentru gargare. 2. Suc, din Iructe culese nainte de maturare
complet, care conine 25 g de acid citric la litru. Uz extern. Se prepar un sirop, avnd
proprieti astringente, Iolosit pentru gargare contra anghinelor (inIlamaii ale Iaringelui i
amigdale-lor).
00000252REET PENTRU AFECIUNEA "STOMATIT", PE BAZ DE PREPARATE
DIN DUD.1. InIuzie, cu dou linguri de amestec, din Irunze de dud, urzic i nuc, la o can de
ap clocotit. Se rcete i se Iace gargar. Sau~2. Suc, din Iructe culese nainte de maturare
proprieti astringente, Iolosit pentru gargare n stomatite (inIlamaii ale mucoasei cavitii
bucale).
00000253REET PENTRU AFECIUNEA "AFT", PE BAZ DE PREPARATE DIN
DUD.1. InIuzie, cu dou linguri de amestec, din Irunze de dud, urzic i nuc, la o can de ap
clocotit. Se rcete i se Iace gargar. Sau~2. Suc, din Iructe culese nainte de maturare
proprieti astringente, Iolosit pentru gargare n combaterea aItelor i a ulceraiilor mucoasei
bucale.
DIN DUD.Fructele (dude, agude sau cirice) bine coapte au proprieti laxative, Iolosind contra
constipaiei.
00000255REET PENTRU AFECIUNEA "ENTERITE", PE BAZ DE PREPARATE DIN
DUD.1. InIuzie, cu una sau dou linguri de Irunze la o can de ap clocotit. Se bea rece, 2 - 3
cni pe zi, nainte de mas.2. Suc, din Iructe culese, verzi, nainte de maturare complet, care
conine 25 g de acid citric la litru. Se iau 30 - 50 de picturi de extract Iluid, nainte de mese. Are
proprieti astringente, Iiind Iolosit pentru combaterea inIlamaiilor intestinale.
00000256REET PENTRU AFECIUNEA "ASTENIE", PE BAZ DE PREPARATE DIN
DUD.Fructele coapte conin glucoz, materii albuminoide, sruri minerale, vitaminele A i C,
care le dau proprieti tonice, rcoritoare i vitaminizante, Iiind indicate pentru combaterea
strilor de astenie.
00000257REET PENTRU AFECIUNEA "TEN USCAT", PE BAZ DE PREPARATE
DIN DUD.Fructele coapte conin, pe lng alte substane, vitaminele A i C. Lipsa vitaminei A
provoac modiIicri la nivelul pielii, care ajunge uscat.
00000258REET PENTRU
AFECIUNEA "TULBURRI OCULARE", PE BAZ DE PREPARATE DIN DUD.Fructele
coapte conin, pe lng alte substane, vitaminele A i C. Absena vitaminei A atrage dup sine
leziuni oculare~ umIlarea pleoapelor, micorarea acuitii vizuale, opacitatea corneei, roea,
senzaie de durere usturtoare.
00000259REET PENTRU AFECIUNEA "SCORBUT", PE BAZ DE PREPARATE DIN
DUD.Fructele coapte conin, pe lng alte substane, vitaminele A i C. Carena vitami-nei C
duce la scorbut, boal ce se caracterizeaz prin ulceraii, hemoragii gingi-vale, Ietiditatea
respiraiei, cderea prului i uneori a unghiilor.
00000260REET PENTRU AFECIUNEA "TOXINE ACUMULATE", PE BAZ DE
PREPARATE DIN DUD.Siropul Icut din dude proaspete are eIect laxativ, depurativ, uor
diuretic i pec-toral. Este indicat pentru eliminarea toxinelor i a produilor de dezasimilaie.
00000261REET PENTRU AFECIUNEA "BRONSITA" PE BAZ DE PREPARATE DIN
GUTUI.InIuzie dintr-o linguri de smburi la o can de ap clocotit.Se bea ndulcit cu miere de
albine sau zahr, cte 2 - 3 cni pe zi. Conine mu-cilagii, care ajut la vindecarea bronitei.
00000262REET PENTRU AFECIUNEA "DIAREE, ENTERITA ACUTA", PE BAZ DE
PREPARATE DIN GUTUI.Decoct, dintr-o gutuie necurat, tiat n Ielii, Iierte ntr-un litru de
ap, pn ce apa scade la jumtate. Se strecoar prin presare i se ndulcete cu zaharin. Se bea
n cursul unei zile, contra diareelor i enteritei acute.
00000263REET PENTRU AFECIUNEA "HEMORAGII UTERINE", PE BAZ DE
PREPARATE DIN GUTUI.Siropul, jeleul sau gemul de gutui amelioreaz aIeciunile
hemoroidale, avnd pro-prieti calmante i astringente.
00000264REET PENTRU AFECIUNEA "HEMOROIZI, IRITAII", PE BAZ DE
PREPARATE DIN GUTUI.1. Emulsie, cu o mn de smburi de gutui pisai, macerai ntr-o
jumtate de pahar de ap cldu. Emulsia obinut are aspect mucilaginos. Se aplic, local,
contra hemoroizilor, arsurilor, degerturilor i a iritaiilor diverse, Iiind calmant.2. Siropul,
jeleul sau gemul de gutui amelioreaz aIeciunile hemoroidale, avnd proprieti calmante i
astringente.
00000265REET PENTRU AFECIUNEA "RGUEAL" PE BAZ DE PREPARATE
DIN GUTUI.InIuzie dintr-o linguri de smburi la o can de ap clocotit.Se bea ndulcit cu
miere de albine sau zahr, cte 2 - 3 cni pe zi. Conine mu-cilagii, care ajut la vindecarea
strilor de rgueal.
00000266REET PENTRU AFECIUNEA "DIGESTIE ANEVOIOASA", PE BAZ DE
PREPARATE DIN GUTUI.1. Gutuile coapte se recomand acelora care au stri de lenevire a
stomacului, ajutnd la digestie. Deasemeni, ele au proprieti calmante i sedative.2. Decoct,
dintr-o gutuie necurat, tiat n Ielii, Iierte ntr-un litru de ap, pn ce apa scade la jumtate.
Se strecoar prin presare i se ndulcete cu 50 g de zahr. Se bea n cursul unei zile, contra
digestiilor anevoioase (stomac lene).
PREPARATE DIN GUTUI.1. InIuzie dintr-o linguri de smburi la o can de ap clocotit. Se
bea ndulcit cu miere de albine sau zahr, cte 2 - 3 cni pe zi. Conine mucilagii, care ajut la
vindecarea tusei.2. InIuzie, cu 30 g de Ilori la litru, sau 50 g de Irunze la litru. Se ndulcete cu
miere de tei i se beau 3 - 4 cni pe zi. Calmeaz tusea convulsiv.
00000268REET PENTRU AFECIUNEA "ACNEE" PE BAZ DE PREPARATE DIN
HAMEI.InIuzie, cu o lingur de conuri de hamei la 100 ml de ap clocotit. Uz extern.Se
Iolosete, dup rcire, pentru comprese.
00000269REET PENTRU "BOLI DE FICAT", PE BAZ DE PREPARATE DIN
HAMEI.InIuzie, cu o lingur de conuri de hamei la 250 ml de ap clocotit.Se beau dou sau trei
cni pe zi. Este diuretic, aducnd eIecte bineIctoare n bolile de Iicat.
HAMEI.InIuzie, cu o lingur de conuri de hamei la 250 ml de ap clocotit.Se beau dou sau trei
cni pe zi. Este diuretic, aducnd eIecte bineIctoare n gut, o boal cronic, legat de o
dereglare a metabolismul proteinelor.
00000271REET PENTRU AFECIUNEA "INAPETEN", PE BAZ DE PREPARATE
DIN HAMEI.InIuzie, cu o lingur de conuri de hamei la 250 ml de ap clocotit.Se beau dou -
trei cni pe zi, naintea meselor. Este stimulent al secreiilor gas-trice, mrind poIta de mncare.
HAMEI.InIuzie, cu o lingur de conuri de hamei la 250 ml de ap clocotit.Se beau dou cni pe
zi, din care una nainte de culcare. Este sedativ al sistemu-lui nervos i combate insomniile.
00000273REET PENTRU AFECIUNEA "NEVROZ", PE BAZ DE PREPARATE DIN
HAMEI.InIuzie, cu o lingur de conuri de hamei la 250 ml de ap clocotit.Se beau dou cni pe
zi, din care una nainte de culcare. Este sedativ al sistemu-lui nervos i combate insomniile.
DIN HAMEI.InIuzie, cu o lingur de conuri de hamei la 250 ml de ap clocotit.Se beau dou
sau trei cni pe zi. Este diuretic, aducnd eIecte bineIctoare n reumatism.
00000275REET PENTRU AFECIUNEA "SEBOREE, TONIFIERE PR" PE BAZ DE
PREPARATE DIN HAMEI.InIuzie, cu 4 g de conuri de hamei la 100 ml de ap clocotit. Uz
extern.Se Iolosete pentru comprese sau splturi, cu Irecii. Combate secreia excesiv de
sebum, care provoac Iormarea mtreii i poate duce la cderea prului.
00000276REET PENTRU AFECIUNEA "TRICHOMONAS VAGINALIS" PE BAZ DE
PREPARATE DIN HAMEI.InIuzie, cu 10 g conuri de hamei la 100 ml de ap clocotit.Se
Iolosete sub Iorm de splturi vaginale, ajutnd la combaterea protozoarului Trichomonas
vaginalis.
00000277REET PENTRU AFECIUNEA "TUBERCULOZ" PE BAZ DE PREPARATE
DIN HAMEI.InIuzie, cu 10 g conuri de hamei la 500 ml de ap clocotit.Se beau dou cni pe zi,
timp ndelungat. Are proprieti bacteriostatice n tuber-culoz.
00000278REET PENTRU "AFECIUNI PECTORALE" PE BAZ DE PREPARATE DIN
IARB MARE.Macerat, din dou lingurie de plante, luate dintr-un amestec ce conine rdcin
de iarb mare, rdcin de nalb i lemn-dulce (Glycyrrhiza L.), puse ntr-o ceac de ap rece,
timp de opt ore. Apoi se strecoar, se nclzete i se ndul-cete cu miere.Se bea n timpul unei
zile. Are o puternic aciune antiseptic, Iolosindu-se cu succes n toate aIeciunile aparatului
respirator.
PREPARATE DIN IARB MARE.Decoct, cu 20 g de rdcin la 200 ml de ap. Se Iierbe 20 de
minute i se strecoar.Se beau 3 - 4 linguri pe zi. Este colagog (excit vezica biliar, mrindu-i
secre-ia), datorit principiului amar pe care-l conine.
00000280REET PENTRU AFECIUNEA "ASTM" PE BAZ DE PREPARATE DIN
IARB MARE.Decoct, cu 10 - 12 g de rdcin la 250 ml de ap. Se Iierbe 20 de minute, se
strecoar i se ndulcete cu miere.Se beau cte 2 cni pe zi. Are o aciune diuretic, antiseptic
i de calmare a nervilor, aducnd o stare de uurare n astm.
00000281REET PENTRU AFECIUNEA "BRONITE CRONICE" PE BAZ DE
PREPARATE DIN IARB MARE.Decoct, cu 10 - 12 g de rdcin la 250 ml de ap. Se Iierbe
20 de minute, se strecoar i se ndulcete cu miere.Se beau cte dou cni pe zi. Are o puternic
aciune antiseptic i ajut la eliminarea secreiilor n bronitele acute.
00000282REET PENTRU AFECIUNEA "ECZEME", PE BAZ DE PREPARATE DIN
IARB MARE.1. Decoct, cu 20 g rdcin, la 200 ml de ap. Se Iierbe 20 de minute. Se iau 3 -
4 linguri pe zi.2. Pentru uz extern, decocia se aplic sub Iorm de comprese, avnd rolul de a
grbi cicatrizarea.
IARB MARE.Decoct, cu 10 - 12 g de rdcin la 250 ml de ap. Se Iierbe 20 de minute, se
strecoar i se ndulcete cu miere.Se beau cte dou cni pe zi. Are o aciune diuretic i de
calmare a nervilor, aducnd o stare de linite, urmat de somn.
00000284REET PENTRU AFECIUNEA "ERUPII", PE BAZ DE PREPARATE DIN
IARB MARE.Decoct, cu 20 g rdcin, la 200 ml de ap. Uz extern.Se aplic, sub Iorm de
comprese, n aIeciunile pielii, maniIestate prin mnc-rimi, ulceraii purulente, erupii.
00000285REET PENTRU AFECIUNEA "MANIFESTRI GUTOASE", PE BAZ DE
20 de minute, se strecoar i se ndulcete.Se beau cte 2 cni pe zi. Datorit aciunii diuretice,
elimin toxinele din corp, inIluennd Iavorabil strile reumatice i maniIestrile gutoase.
DIN IARB MARE.Decoct, cu 10 - 12 g de rdcin la 250 ml de ap. Se Iierbe 20 de minute,
se strecoar i se ndulcete.Se beau cte 2 cni pe zi. Datorit principiului amar pe care-l
conine, excit vezica biliar, mrindu-i secreia, ceea ce stimuleaz poIta de mncare.
00000287REET PENTRU AFECIUNEA "SPONDILIT ACHILOZANT" PE BAZ DE
PREPARATE DIN IARB MARE.1. Decoct, cu 20 g de plant la 200 ml de ap. Se Iierbe 20
de minute. Se beau 3 - 4 linguri pe zi, pentru eliminarea toxinelor n cazul inIlamaiilor
reumatismale ale articulaiilor coloanei vertebrale.2. Bi, cu 200 g de plant uscat la 5 l de ap
rece, inute la macerat timp de opt ore, apoi extractul respectiv este nclzit, adugndu-se la apa
de baie avnd temperatura de 370C. Durata bii este de 20 de minute.
00000288REET PENTRU AFECIUNEA "TUSE CU EXPECTORAII" PE BAZ DE
20 de minute, se strecoar i se ndulcete cu miere.Se beau cte 2 cni pe zi. Are o puternic
aciune antiseptic, ajut la elimi-narea secreiilor i calmeaz spasmele bronice, uurnd tusea.
00000289REET PENTRU AFECIUNEA "ULCERAII PURULENTE", PE BAZ DE
PREPARATE DIN IARB MARE.Decoct, cu 20 g rdcin, la 200 ml de ap. Uz extern.Se
aplic, sub Iorm de comprese, pe ulceraiile pielii, avnd rolul de a grbi cicatrizarea.
PREPARATE DIN IARB MARE.Decoct, cu 20 g de rdcin la 200 ml de ap. Se Iierbe 20 de
minute i se strecoar.Se beau 3 - 4 linguri pe zi. Datorit alantolactonei i izoalantolactonei, are
proprietatea de a elimina viermii intestinali, mai ales pentru Ascaris lumbricoides.

00000291REET PENTRU AFECIUNEA "ACUMULARE DE TOXINE", PE BAZ DE
PREPARATE DIN IENUPR.1. InIuzie, cu dou lingurie de Iructe la 200 ml de ap clocotit.
Se iau 3 - 4 linguri pe zi. Sau~2. Decoct, cu 20 boabe de Iructe la un litru de ap. Se beau 2 - 3
cni pe zi.Ceaiurile din Iructe de ienupr au aciune diuretic i diaIoretic (mresc puterea de
transpiraie), eliminnd astIel toxinele din corp.
00000292REET PENTRU AFECIUNEA "HEPATIT EPIDEMIC", PE BAZ DE
PREPARATE DIN IENUPR.InIuzie sau decoct din dou lingurie de plant mrunit (mldie
tinere) la o can de ap.Se bea Iracionat, n decursul unei zile, cte o lingur la Iiecare or, pn
la terminarea cnii. Acioneaz asupra insuIicienei hepatice.
00000293REET PENTRU "BOLI DE RINICHI", PE BAZ DE PREPARATE DIN
IENUPR.1. InIuzie, cu dou lingurie de Iructe la 200 ml de ap clocotit. Se iau 3 - 4 linguri
pe zi.2. Decoct, cu 20 boabe de Iructe la un litru de ap. Se beau 2 - 3 cni pe zi.Ceaiurile din
Iructe de ienupr au aciune diuretic i antiseptic la nivelul cilor urinare, dnd bune rezultate
n bolile de rinichi.
00000294REET PENTRU AFECIUNEA "BRONITE ACUTE I CRONICE", PE BAZ
DE PREPARATE DIN IENUPR.InIuzie, cu dou lingurie de Iructe la 200 ml de ap
clocotit.Se iau 3 - 4 linguri pe zi. Este antiseptic, mrete puterea de transpiraie i uureaz
tusea.
00000295REET PENTRU AFECIUNEA "ENTEROCOLITE CRONICE", PE BAZ DE
PREPARATE DIN IENUPR.InIuzie, cu dou lingurie de Iructe la 200 ml de ap clocotit.Se
iau 3 - 4 linguri pe zi. Are aciune antiseptic, dnd bune rezultate n enterocolitele cronice i
colitele de putreIacie.
IENUPR.1. InIuzie, cu dou lingurie de Iructe la 200 ml de ap clocotit. Se iau 3 - 4 linguri
pe zi.2. Decoct, cu 20 boabe de Iructe la un litru de ap. Se beau 2 - 3 cni pe zi.Ceaiurile din
Iructe de ienupr au aciune diuretic i antiseptic la nivelul cilor urinare, dnd bune rezultate
n reumatismul metabolic (gut), care se maniIest prin depunere de acid uric, cu crize dureroase
ale articulaiilor.
DIN IENUPR.1. InIuzie, cu dou lingurie de Iructe la 200 ml de ap clocotit. Se iau 3 - 4
linguri pe zi.2. Decoct, cu 20 boabe de Iructe la un litru de ap. Se beau 2 - 3 cni pe zi.Ceaiurile
din Iructe de ienupr au aciune diuretic i antiseptic la nivelul cilor urinare, dnd bune
rezultate n eliminarea apei acumulate patologic n organism.
DIN IENUPR.1. InIuzie, cu dou lingurie de Iructe la 200 ml de ap clocotit. Se iau 3 - 4
linguri pe zi. Sau~2. Decoct, cu 20 boabe de Iructe la un litru de ap. Se beau 2 - 3 cni pe
zi.Ceaiurile din Iructe de ienupr, care conin un principiu amar (iuniperina), mresc poIta de
mncare, restabolind activitatea digestiv.
00000299REET PENTRU AFECIUNEA "LUMBAGO", PE BAZ DE PREPARATE DIN
IENUPR.Ulei, distilat din Iructe, n amestec cu alcool, n proporie de 1 ml ulei volatil la 100
ml de spirt.Se Iolosete ca Iriciuni, pentru calmarea durerilor de ale, din regiunea lombar
acoloanei vertebrale.
IENUPR.Inhalant, cu cteva picturi de ulei de ienupr puse ntr-o can cu ap Iierbinte. Se
inspir adnc, pentru mrirea i IluidiIicarea secreiilor bronice, cu eIect cal-mant.
00000301REET PENTRU AFECIUNEA "NEVRALGII", PE BAZ DE PREPARATE
DIN IENUPR.Friciuni, cu ulei de ienupr n amestec cu spirt, n proporie de 1 ml ulei volatil
la 100 ml de spirt. Se pot Iace de dou ori pe zi, pn la calmarea durerilor date n nevralgiile~
sciatic, cervico-brahial i de trigemen.
00000302REET PENTRU AFECIUNEA "SPONDILIT ANCHILOZANT" PE BAZ
DE PREPARATE DIN IENUPR.1. InIuzie, cu 5 g de Iructe la o can de ap clocotit. Se bea,
cald, Iracionat n timpul unei zile. Are aciune diuretic i diaIoretic (produce transpiraie
abundent), combtnd inIlamaia reumatismal a articulaiilor coloanei verte-brale.2. Bi, cu un
pumn de Iructe i ramuri la o baie, avnd temperatura de 370C. Se Iac cure de 20 de bi, pe
semestru, timp de un an. Durata unei bi este de 20 de minute.
00000303REET PENTRU AFECIUNEA "ASTM", PE BAZ DE PREPARATE DIN
ISOP.InIuzie, cu 5 g de plant mrunit la 200 ml de ap clocotit.Se beau 2 - 3 cni pe zi. Este
bronhodilatator, antiseptic i expectorant.
00000304REET PENTRU AFECIUNEA "HIPERTENSIUNE ARTERIAL" PE BAZ
DE PREPARATE DIN ISOP.InIuzie, cu dou lingurie de plant mrunit la 200 ml de ap
clocotit. Se strecoar i se ndulcete cu miere de albine.Se beau dou cni pe zi. Conine
hesperidin (un glucozid Ilavonic), care are proprietatea de a scdea presiunea sangvin, datorit
dilataiei arteriale.
00000305REET PENTRU AFECIUNEA "RNI" PE BAZ DE PREPARATE DIN
ISOP.InIuzie, cu dou linguri de plant mrunit la 500 ml de ap clocotit, pentru uz extern.Se
Iolosete sub Iorm de comprese, sau pentru splturi, iar n cantitate mai mare, pentru bi
locale, avnd o aciune antiseptic i cicatrizant asupra rnilor.
00000306REET PENTRU AFECIUNEA "HIDROPIZIE" PE BAZ DE PREPARATE
DIN ISOP.InIuzie, cu o linguri de plant mrunit la 200 ml de ap clocotit.Se beau 2 - 3
cni pe zi. Produce o transpiraie abundent, Iavoriznd eliminarea apei din esuturi.
00000307REET PENTRU AFECTIUNEA "INAPETEN" PE BAZ DE PREPARATE
DIN ISOP.InIuzie, cu o linguri de plant mrunit la 200 ml de ap clocotit.Se beau 2 - 3
cni pe zi. Datorit unei substane amare, stimuleaz poIta de mncare i regleaz Iunciile
digestive.
00000308REET PENTRU AFECTIUNEA "BRONIT CRONIC" PE BAZ DE
PREPARATE DIN ISOP.InIuzie, cu o linguri de plant mrunit la 200 ml de ap clocotit.Se
beau 2 - 3 cni pe zi, care uureaz expectoraia i transpiraia, avnd i aci-une antiseptic.
00000309REET PENTRU AFECTIUNEA "TUSE CU EXPECTORAII" PE BAZ DE
PREPARATE DIN ISOP.Inhalant, cu cteva picturi de ulei de isop puse ntr-o can cu ap
Iierbinte.Se inspir vaporii degajai, pentru a uura expectoraia, avnd i aciune antisep-tic.
JNEAPN.1. InIuzie sau decoct, cu dou lingurie de muguri de jneapn la o can de ap. Se bea
Iracionat, n timpul unei zile, avnd proprieti antiseptice, expecto-rante i calmante.2. Sirop,
cu dou pri de zahr la o parte din inIuzia de mai sus. Apa evapo-rat n timpul Iierberii se
completeaz cu ap Iierbinte. Se strecoar Iierbinte, prin tiIon, pstrndu-se la rece, n sticle
mici, cu dopuri paraIinate. Se iau 3 lingurie de sirop zilnic.3. Inhalant, din ulei de jneapn, cu
cteva picturi la o can de ap Iierbinte. Se inspir adnc, avnd aciune bronho-dilatatoare.
00000311REET PENTRU AFECIUNEA "INFECII PULMONARE", PE BAZ DE
PREPARATE DIN JNEAPN.1. InIuzie sau decoct, cu dou lingurie de muguri de jneapn la o
can de ap. Se bea Iracionat, n timpul unei zile, avnd proprieti antiseptice pulmonare.2.
Sirop, cu dou pri de zahr la o parte din inIuzia de mai sus. Apa evapo-rat n timpul Iierberii
se completeaz cu ap Iierbinte. Se strecoar Iierbinte, prin tiIon, pstrndu-se la rece, n sticle
mici, cu dopuri paraIinate. Se iau 3 lingurie de sirop zilnic, dup mesele principale.3. Inhalant,
din ulei de jneapn, cu cteva picturi la o can de ap Iierbinte. Se inspir adnc, avnd aciune
antiseptic pulmonar.
00000312REET PENTRU AFECIUNEA "LARINGIT", PE BAZ DE PREPARATE
DIN JNEAPN.1. InIuzie sau decoct, cu dou lingurie de muguri de jneapn la o can de ap.
Se bea Iracionat, n timpul unei zile, avnd proprieti antiseptice, expecto-rante i calmante.2.
Sirop, cu dou pri de zahr la o parte din inIuzia de mai sus. Apa evapo-rat n timpul Iierberii
se completeaz cu ap Iierbinte. Se strecoar Iierbinte, prin tiIon, pstrndu-se la rece, n sticle
mici, cu dopuri paraIinate. Se iau 3 lingurie de sirop zilnic.3. Inhalant, din ulei de jneapn, cu
cteva picturi la o can de ap Iierbinte. Se inspir adnc, avnd aciune antiseptic, bronho-
dilatatoare i calmant.
00000313REET PENTRU "AMEELI (VERTIJE)", PE BAZ DE PREPARATE DIN
LEURD.1. Se taie mrunt o cantitate de 25 g de Irunze proaspete i bulbi, peste care se toarn
200 ml de lapte clocotit, lsndu-se toat noaptea s se macereze. Se bea a doua zi, Iracionat.
Ajut la scderea tensiunii i are eIect tonic. Sau~2. Decoct, din 25 g bulbi trecui prin rztoare,
lsai s clocoteasc 20 de minute n 250 ml de lapte. Se bea Iracionat, pe durata zilei . Este
hipotensor (vasodilatator al arteriolelor i al capilarelor). Sau~3. Tinctur, din Irunze i bulbi
tiai mrunt, care se introduc ntr-o sticl, n care se toarn alcool de 400, lsndu-se la soare 14
zile. Se iau cte 15 - 20 de picturi pe zi, n puin ap. Ajut la scderea tensiunii i are eIect
tonic.
00000314REET PENTRU "ATEROSCLEROZ", PE BAZ DE PREPARATE DIN
LEURD.1. Se taie mrunt o cantitate de 25 g de Irunze proaspete i bulbi, peste care se toarn
200 ml de lapte clocotit, lsndu-se toat noaptea s se macereze. Se bea a doua zi, nghiitur cu
nghiitur. Ajut la scderea tensiunii, prin dilatarea vaselor sangvine, calmarea spasmelor
vasculare i reglarea tulburrilor sangvine. Sau~2. Decoct, din 25 g bulbi trecui prin rztoare,
lsai s clocoteasc 20 de minute n 250 ml de lapte. Se bea Iracionat, pe durata zilei . Este
hipotensor (vasodilatator al arteriolelor i al capilarelor). Sau~3. Tinctur, din Irunze i bulbi
tiai mrunt, care se introduc ntr-o sticl, n care se toarn alcool de 400, lsndu-se la soare 14
zile. Se iau cte 15 - 20 de picturi pe zi, n puin ap. Are o aciune antisclerotic (dizolvant al
acidului uric i Iluidizant sangvin).
00000315REET PENTRU AFECIUNEA "BALONRI", PE BAZ DE PREPARATE DIN
LEURD.Macerat, din 20 g de Irunze proaspete i bulbi, peste care se toarn 250 ml de lapte
Iierbinte, lsndu-se aa timp de 8 ore.Se bea Iracionat, n decursul unei zile. Are aciune
antispasmodic i carminativ, eliminnd gazele.
00000316REET PENTRU "BOLI CARDIOVASCULARE", PE BAZ DE PREPARATE
DIN LEURD.1. Se taie mrunt o cantitate de 25 g de Irunze proaspete i bulbi, peste care se
toarn 200 ml de lapte clocotit, lsndu-se toat noaptea s se macereze. Se bea a doua zi,
nghiitur cu nghiitur. Ajut la scderea tensiunii, prin dilatarea vaselor sangvine, calmarea
spasmelor vasculare i reglarea tulburrilor sangvine. Sau~2. Decoct, din 25 g bulbi trecui prin
rztoare, lsai s clocoteasc 20 de minute n 250 ml de lapte. Se bea Iracionat, pe durata
zilei . Este hipotensor (vasodilatator al arteriolelor i al capilarelor). Sau~3. Tinctur, din Irunze
i bulbi tiai mrunt, care se introduc ntr-o sticl, n care se toarn alcool de 400, lsndu-se la
soare 14 zile. Se iau cte 15 - 20 de picturi pe zi, n puin ap. Are o aciune cardiotonic.
00000317REET PENTRU AFECIUNEA "COLICI ABDOMINALE", PE BAZ DE
PREPARATE DIN LEURD.Macerat, din 20 g de Irunze proaspete i bulbi, peste care se toarn
250 ml de lapte Iierbinte, lsndu-se aa timp de 8 ore.Se bea Iracionat, n decursul unei zile.
Are aciune antispasmodic.
00000318REET PENTRU AFECIUNEA "TUSE REBEL", PE BAZ DE PREPARATE
DIN LEURD.Tinctur, din Irunze proaspete i bulbi tiai mrunt, care se introduc ntr-o sticl,
n care se toarn alcool de 400, lsndu-se la soare 14 zile. Se iau cte 15 - 20 de picturi pe zi,
n puin ap. Are eIect antiseptic, emolient i calmant.
PREPARATE DIN LEURD.Tinctur, din Irunze proaspete i bulbi tiai mrunt, care se
introduc ntr-o sticl, n care se toarn alcool de 400, lsndu-se la soare 14 zile. Se iau cte 15 -
20 de picturi pe zi, n puin ap. Are eIect antiseptic, emolient i calmant.
LEURD.Suc proaspt din Irunze i bulbi, care se spal, se mrunesc i se pun n storctorul
electric, unde sunt presate prin centriIugare. Sucul obinut are propri-eti dezinIectante i se
Iolosete pentru tamponri locale, n cazul eczemelor sau a diverselor plgi.
DIN LEURD.Macerat, din 20 g de Irunze proaspete i bulbi, peste care se toarn 250 ml de
lapte Iierbinte, lsndu-se aa timp de 8 ore.Se bea Iracionat, n decursul unei zile. Are eIect
diuretic puternic, eliminnd excesul de lichide din corp.
00000322REET PENTRU AFECIUNEA "HIPERTENSIUNE ARTERIAL" PE BAZ DE
PREPARATE DIN LEURD.1. Se taie mrunt o cantitate de 25 g de Irunze proaspete i bulbi,
peste care se toarn 200 ml de lapte clocotit, lsndu-se toat noaptea s se macereze. Se bea a
doua zi, nghiitur cu nghiitur. Ajut la scderea tensiunii, prin dilatarea vaselor sangvine,
calmarea spasmelor vasculare i reglarea tulburrilor sangvine. Sau~2. Decoct, din 25 g bulbi
trecui prin rztoare, lsai s clocoteasc 20 de minute n 250 ml de lapte. Se bea Iracionat, pe
durata zilei . Este hipotensor (vasodilatator al arteriolelor i al capilarelor). Sau~3. Tinctur, din
Irunze i bulbi tiai mrunt, care se introduc ntr-o sticl, n care se toarn alcool de 400,
lsndu-se la soare 14 zile. Se iau cte 15 - 20 de picturi pe zi, n puin ap.
LEURD.Se recomand Irunze proaspete de leurd, sub Iorm de salate, sau tiate mrunt i
puse n loc de condimente la mncruri cu carne sau n supe. Este un stimu-lent cardiotonic,
nlturnd oboseala cardiac i insomniile legate de aceasta.

00000324REET PENTRU AFECIUNEA "SLBIREA MEMORIEI", PE BAZ DE
PREPARATE DIN LEURD.Tinctur, din Irunze i bulbi tiai mrunt, care se introduc ntr-o
sticl, n care se toarn alcool de 400, lsndu-se la soare 14 zile. Se iau zilnic 10 - 15 picturi, n
puin ap, care ajut memoria.
00000325REET PENTRU AFECIUNEA "NELINITE", PE BAZ DE PREPARATE DIN
nlturnd nevroza cardiac i strile de nelinite, legate de aceasta.
00000326REET PENTRU AFECIUNEA "RNI GREU VINDECABILE", PE BAZ DE
PREPARATE DIN LEURD.Suc proaspt din Irunze i bulbi, care se spal, se mrunesc i se
pun n storctorul electric, unde sunt presate prin centriIugare. Sucul obinut se Iolosete pentru
tamponarea rnilor sau a diverselor plgi, avnd proprieti dezinIectante.
lapte Iierbinte, lsndu-se aa timp de 8 ore.Se bea Iracionat, n decursul unei zile. Este un
diuretic puternic, dizolvant i eliminator al ureii i al clorurilor.
00000328REET PENTRU AFECIUNEA "SCROFULOZ", PE BAZ DE PREPARATE
lapte Iierbinte, lsndu-se aa timp de 8 ore.Se bea Iracionat, n decursul unei zile. Este
bacteriostatic i bactericid, combtnd tuberculoza ganglionilor cervicali.
DIN LEURD.Se recomand Irunze proaspete de leurd, sub Iorm de salate, sau tiate mrunt
i puse n loc de condimente la mncruri cu carne sau n supe. Stimuleaz Iunc-ionarea
organelor digestive.
00000330REET PENTRU AFECIUNEA "CEFALEE", PE BAZ DE PREPARATE DIN
nlturnd nevroza cardiac i durerile sau apsarea, resimite la cap, legate de aceasta.
00000331REET PENTRU AFECIUNEA "STRI DEPRESIVE", PE BAZ DE
PREPARATE DIN LEURD.Se recomand Irunze proaspete de leurd, sub Iorm de salate, sau
tiate mrunt i puse n loc de condimente la mncruri cu carne sau n supe. Este un stimu-lent
cardiotonic, nlturnd nevroza cardiac i strile depresive, legate de aceasta.
00000332REET PENTRU AFECIUNEA "TOXINE :N ORGANISM", PE BAZ DE
PREPARATE DIN LEURD.Macerat, din 20 g de Irunze proaspete i bulbi, peste care se toarn
250 ml de lapte Iierbinte, lsndu-se aa timp de 8 ore.Se bea Iracionat, n decursul unei zile.
Are eIect diuretic puternic, dizolvant i eliminator al ureii i al clorurilor.
00000333REET PENTRU "TUBERCULOZA PULMONAR", PE BAZ DE
PREPARATE DIN LEURD.Tinctur, din Irunze i bulbi tiai mrunt, care se introduc ntr-o
sticl, n care se toarn alcool de 400, lsndu-se la soare 14 zile. Se iau cte 15 - 20 de picturi
pe zi, n puin ap. Are eIect de antiseptic pulmonar.
00000334REET PENTRU "TULBURRI DIGESTIVE", PE BAZ DE PREPARATE DIN
LEURD.Tinctur, din Irunze i bulbi tiai mrunt, care se introduc ntr-o sticl, n care se
toarn alcool de 400, lsndu-se la soare 14 zile. Se iau cte 15 - 20 de picturi pe zi, n puin
ap. Are eIect de stimulent al organelor digestive.
PREPARATE DIN LEURD.1. Se taie mrunt o cantitate de 25 g de Irunze proaspete i bulbi,
peste care se toarn 200 ml de lapte clocotit, lsndu-se toat noaptea s se macereze. Se bea a
doua zi, pe nemncate, timp de trei sptmni. Este vermiIug, Iiind Iolosit pentru combaterea
paraziilor intestinali.2. Decoct, din 25 g bulbi trecui prin rztoare, lsai s clocoteasc 20 de
minute n 250 ml de lapte. Se bea dimineaa, pe nemncate, pn la expul-zarea viermelui. Este
recomandat contra teniei.
00000336REET PENTRU AFECIUNEA "HEPATIT CRONIC", PE BAZ DE
PREPARATE DIN LEVNIC.InIuzie, cu 4 g plant mrunit la 250 ml de ap clocotit. Se
ndulcete cu miere de albine.Se beau dou cni pe zi. Are aciune antiseptic, mrete secreia
biliar i diu-reza.
00000337REET PENTRU AFECIUNEA "NEVROZ CARDIAC", PE BAZ DE
PREPARATE DIN LEVNIC.Se prepar un extract, cu dou linguri de plant la 250 ml de
ap rece, care se las la macerat timp de 6 - 8 ore. Extractul se toarn n apa de baie cu
temperatur de 360C. Se Iace zilnic cte o baie, cu durata de 20 de minute, n cure de 20 de zile,
iar inima trebuie s stea n aIara apei. Bile au eIect sedativ i se Iac seara, nainte de culcare.
00000338REET PENTRU AFECIUNEA "BOLI DE RINICHI", PE BAZ DE
PREPARATE DIN LEVNIC.InIuzie, cu 4 g plant mrunit la 250 ml de ap clocotit. Se
ndulcete cu miere de albine.Se beau dou cni pe zi. Are aciune antiseptic, mrete secreia
biliar i diure-za. Este indecat n neIrite, pentru combaterea inIlamaiilor renale.
00000339REET PENTRU AFECIUNEA "GRIP", PE BAZ DE PREPARATE DIN
LEVNIC.Oet aromatic, obinut din macerarea a 70 g de Ilori ntr-un litru de oet, timp de o
sptmn. Se strecoar prin presare i se Iac dou Irecii pe zi, pentru combaterea gripei, a
rcelii i a strilor Iebrile.
00000340REET PENTRU AFECIUNEA "MIGRENE", PE BAZ DE PREPARATE DIN
LEVNIC.InIuzie, cu o linguri de plant mrunit la o can de ap clocotit.Se beau 2 - 3
cni zilnic, avnd aciune calmant asupra sistemului nervos (combate ceIaleea).
00000341REET PENTRU AFECIUNEA "NEURASTENIE, INSOMNIE", PE BAZ DE
PREPARATE DIN LEVNIC.InIuzie, cu o linguri de plant mrunit la o can de ap
clocotit.Se beau 2 - 3 cni zilnic, avnd aciune calmant asupra sistemului nervos.
00000342REET PENTRU AFECIUNEA "RCEAL, FEBR", PE BAZ DE
PREPARATE DIN LEVNIC.Oet aromatic, obinut din macerarea a 70 g de Ilori ntr-un
litru de oet, timp de o sptmn. Se strecoar prin presare i se Iac dou Irecii pe zi, pentru
combaterea rcelii, gripei i a strilor Iebrile.
LEVNIC.InIuzie, cu o lingur de plant mrunit la o can de ap. Uz extern.Se Iac
splturi sau bi locale cu aceast inIuzie, avnd aciune calmant, antisep-tic i cicatrizant a
rnilor.
00000344REET PENTRU AFECIUNEA "RINITE I LARINGITEE CRONICE", PE
BAZ DE PREPARATE DIN LEVNIC.1. InIuzie, cu dou lingurie de plant mrunit la
250 ml de ap clocotit. Se ndulcete cu miere de albine. Se beau dou cni pe zi. Are aciune
antisep-tic, dezinIectant i antispasmodic, datorit uleiului volatil.2. Inhalaii, cu cteva
picturi de ulei de levnic sau de brad puse ntr-un vas cu ap Iierbinte. Se Iac dou inhalaii pe
zi, dimineaa i seara.
PREPARATE DIN LEVNIC.InIuzie, cu dou lingurie de plant mrunit la 250 ml de ap
clocotit. Se ndulcete cu miere de albine. Se beau dou cni pe zi. Este antispasmodic, colagog
(provoac eliminarea bilei n intestin), calmant, antiseptic.
00000346REET PENTRU AFECIUNEA "AVITAMINOZ", PE BAZ DE PREPARATE
DIN MCE.1. InIuzie sau decoct, cu o lingur de Iructe la o can de ap. Se beau dou cni pe
zi. (Pentru decoct, Iructele se pun n momentul cnd apa ncepe s clocoteasc, iar Iierberea
Iructelor nu va depi 10 minute).2. Extract, din 100 g de Iructe macerate ntr-un litru de ap
rece, timp de 12 ore. Se adaug 100 g zahr, se strecoar i se beau trei cni pe zi, Iiind o butur
rcoritoare.3. Extract, din 250 g de Iructe puse ntr-un litru i jumtate de ap clocotit. Se las
la macerat timp de 12 ore. Se Iiltreaz i se adaug 0.5 kg de zahr, Iierbndu-se pn ce capt
consistena unui sirop.
MCE.InIuzie sau decoct, cu o lingur de Iructe la o can de ap. (Pentru decoct, Iructele se
pun n momentul cnd apa ncepe s clocoteasc, iar Iierberea Iructelor nu va depi 10
minute).Se beau dou cni pe zi. Este diuretic i coleretic, stimulnd secreia biliar a Iicatului.
00000348REET PENTRU AFECIUNEA "CALCULI RENALI", PE BAZ DE
PREPARATE DIN MCE.InIuzie sau decoct, cu o lingur de Iructe la o can de ap. (Pentru
decoct, Iructele se pun n momentul cnd apa ncepe s clocoteasc, iar Iierberea Iructelor nu va
depi 10 minute).Se beau dou cni pe zi. Este diuretic i mpiedic Iormarea calculilor renali.
00000349REET PENTRU AFECIUNEA "CALCULI VEZICALI", PE BAZ DE
PREPARATE DIN MCE.InIuzie sau decoct, cu o lingur de Iructe la o can de ap. (Pentru
decoct, Iructele se pun n momentul cnd apa ncepe s clocoteasc, iar Iierberea Iructelor nu va
depi 10 minute).Se beau dou cni pe zi. Este diuretic i mpiedic Iormarea calculilor vezicali.
00000350REET PENTRU AFECIUNEA "BTTURI", PE BAZ DE PREPARATE DIN
MCE.Decoct, din ramuri i Irunze mrunite, cu dou linguri la 200 ml de ap. Uz extern.Se
Iolosete pentru bi, cataplasme i comprese.
00000351REET PENTRU AFECIUNEA "ARTERIT", PE BAZ DE PREPARATE DIN
MCE.InIuzie sau decoct, cu o lingur de Iructe la o can de ap. (Pentru decoct, Iructele se
pun n momentul cnd apa ncepe s clocoteasc, iar Iierberea Iructe-lor nu va depi 10
minute).Se beau dou cni pe zi. Menine elasticitatea i permeabilitatea vaselor capilare,
datorit prezenei vitaminelor C i P.
PREPARATE DIN MCE.Decoct, cu o dou linguri de Iructe zdrobite la 500 ml de ap.
Fructele se pun n momentul cnd apa ncepe s clocoteasc, iar Iierberea Iructelor nu va depi
10 minute. Se strecoar i se ndulcete cu miere.Se beau dou cni pe zi, avnd proprieti
antihelmintice (combate ascaridoza).
00000353REET PENTRU AFECIUNEA "ALCOOLISM", PE BAZ DE PREPARATE
DIN MCE.Decoct, cu o dou linguri de Iructe zdrobite la 500 ml de ap. Fructele se pun n
momentul cnd apa ncepe s clocoteasc, iar Iierberea Iructelor nu va depi 10 minute. Se
strecoar i se bea n cursul unei zile.Cura dureaz pn la dezintoxicare.
00000354REET PENTRU AFECIUNEA "ARSURI LA STOMAC", PE BAZ DE
PREPARATE DIN MCRIUL IEPURELUI.InIuzie, cu o lingur de Irunze proaspete n 500
ml de ap clocotit. Se las, apoi, cteva minute n repaus.Se beau dou cni de ceai pe zi, rcit
n prealabil, pentru calmarea arsurilor la stomac.
ml de ap clocotit. Se las, apoi, cteva minute n repaus.Se beau dou cni de ceai cald pe zi,
contra erupiilor cutanate.

00000356REET PENTRU AFECIUNEA "ICTER", PE BAZ DE PREPARATE DIN
MCRIUL IEPURELUI.InIuzie, cu o lingur de Irunze proaspete n 500 ml de ap clocotit.
Se las, apoi, cteva minute n repaus.Se beau dou cni de ceai cald pe zi, contra icterului.
00000357REET PENTRU AFECIUNEA "NEFRIT", PE BAZ DE PREPARATE DIN
MCRIUL IEPURELUI.InIuzie, cu o lingur de Irunze proaspete n 500 ml de ap clocotit.
Se las, apoi, cteva minute n repaus.Se beau dou cni de ceai cald pe zi, pentru combaterea
inIlamaiilor renale, n neIrit.
00000358REET PENTRU AFECIUNEA "PARKINSONISM", PE BAZ DE
PREPARATE DIN MCRIUL IEPURELUI.Suc din Irunze proaspete, splate i stoarse cu
ajutorul storctorului electric, care mrunete Irunzele, presndu-le n acelai timp. (Introdus n
sticlue, care se astup, poate Ii inut cteva luni, dac se pune la Irigider). Se iau 3 - 5 picturi pe
or, puse ntr-o inIuzie de coada oricelului, cu o linguri vrIuit n 250 ml de ap clocotit i
lsat puin n repaus.Extern, sucul se Iolosete pentru Iricionarea irei spinrii.
00000359REET PENTRU AFECIUNEA "TULBURRI DIGESTIVE", PE BAZ DE
n prealabil, pentru combaterea tulburrilor digestive uoare.
00000360REET PENTRU AFECIUNEA "TULBURRI HEPATICE", PE BAZ DE
n prealabil, pentru combaterea tulburrilor hepatice uoare.
ml de ap clocotit. Se las, apoi, cteva minute n repaus.Se beau dou cni de ceai cald pe zi,
pentru combaterea viermilor parazii.
PREPARATE DIN MESTEACN.InIuzie, cu o linguri de muguri n 200 ml de ap
clocotit.Se beau 2 - 3 cni pe zi, mugurii avnd proprieti antibiotice.
00000363REET PENTRU AFECIUNEA "INSUFICIEN CARDIAC", PE BAZ DE
PREPARATE DIN MESTEACN.InIuzie concentrat, cu dou linguri de Irunze n 200 ml de
ap clocotit. Se acoper i se las pn se rcete la 400 C, apoi se adaug un vrI de cuit de
bicarbonat de sodiu, pentru neutralizare. Se las ase ore, se strecoar i se bea n dou reprize, la
un interval de patru ore. Se recomand n insuIiciena cardiac cu edeme, avnd o puternic
aciune diuretic.
00000364REET PENTRU AFECIUNEA "SEBOREE, CDEREA PRULUI", PE BAZ
DE PREPARATE DIN MESTEACN.1. Splturi, cu inIuzie concentrat din Irunze, punnd 2 -
3 linguri la 500 ml de ap clocotit. Se Iricioneaz puternic.2. Decoct, cu amestec de Irunze de
mesteacn, Irunze de urzic i rdcin de brusture, n pri egale, din care se iau dou linguri i
se Iierb ntr-o jumtate de litru de ap, timp de 30 de minute. Dup rcire se strecoar i se Iace
Irecie, cu ajutorul unui prosop. Se repet sptmnal, de dou ori.
00000365REET PENTRU AFECIUNEA "ATEROSCLEROZ", PE BAZ DE
PREPARATE DIN MESTEACN.InIuzie concentrat, cu dou linguri de Irunze n 200 ml de
bicarbonat de sodiu, pentru neutralizare. Se las ase ore, se strecoar i se bea, cu lingura, n
cursul unei zile. Se recomand n ateroscleroz, avnd o puternic aciune diuretic. Scade acidul
uric i colesterolul.
00000366REET PENTRU AFECIUNEA "SPONDILIT ANCHILOZANT", PE BAZ
DE PREPARATE DIN MESTEACN.InIuzie concentrat, cu 4 - 5 lingurie de Irunze n 200 ml
de ap clocotit. Se acoper i se las pn se rcete la 400 C, apoi se adaug un vrI de cuit de
bicarbonat de sodiu, pentru neutralizare. Se las ase ore, se strecoar i se bea Iracionat, n dou
reprize, la interval de 3 - 4 ore. Se recomand n combaterea inIlamaiei reumatismale a coloanei
vertebrale, avnd o puternic aciune diuretic, antiinIlamatorie i antialgic (de combatere a
durerilor).
00000367REET PENTRU AFECIUNEA "PSORIAZIS, IRITAIILE PIELII ", PE BAZ
DE PREPARATE DIN MESTEACN.1. Cataplasme, cu inIuzie concentrat din Irunze i
muguri, punnd 4 - 5 lingurie la 200 ml de ap clocotit.2. Gudron de mesteacn, obinut prin
distilarea uscat a cojii verzi, Iolosit pentru ungerea regiunii aIectate.
00000368REET PENTRU AFECIUNEA "LITIAZ RENAL", PE BAZ DE
PREPARATE DIN MESTEACN.InIuzie concentrat, cu 2 - 3 linguri de Irunze la o can de
bicarbonat de sodiu, pentru neutralizare. Se las ase ore, se strecoar i se bea, cu lingura, n
cursul unei zile. Are proprietatea de a dizolva piatra la rinichi, scade acidul uric i colesterolul.
00000369REET PENTRU AFECIUNEA "NEFRIT CRONIC", PE BAZ DE
PREPARATE DIN MESTEACN.InIuzie concentrat, cu 2 - 3 linguri de Irunze la o can de
interval de patru ore, n cursul unei zile. Are aciune antiinIlamatorie i elimin durerile,
recomandndu-se n tratamentul inIlamaiilor renale (neIrite).
00000370REET PENTRU AFECIUNEA "UREMIE", PE BAZ DE PREPARATE DIN
MESTEACN.InIuzie concentrat, cu dou linguri de Irunze la o can de ap clocotit. Se
acoper i se las pn se rcete la 400 C, apoi se adaug un vrI de cuit de bicarbonat de
sodiu, pentru neutralizare. Se las ase ore i se strecoar. Se bea n dou reprize, la interval de
patru ore, n cursul unei zile. Este un puternic diuretic i depurativ. Scade acidul uric i
colesterolul.
00000371REET PENTRU AFECIUNEA "GUT, REUMATISM", PE BAZ DE
PREPARATE DIN MESTEACN.InIuzie, cu dou lingurie de Irunze n 200 ml de ap
clocotit. Se acoper i se las pn se rcete la 400 C, apoi se adaug un vrI de cuit de
un interval de patru ore. Se recomand n tratarea gutei i a reumatismului metabolic, avnd o
puternic aciune diuretic.
00000372REET PENTRU AFECIUNEA "INTOXICAII", PE BAZ DE PREPARATE
DIN MESTEACN.InIuzie concentrat, cu 4 - 5 lingurie de Irunze n 300 ml de ap clocotit.
Se acoper i se las pn se rcete la 400 C, apoi se adaug un vrI de cuit de bicarbonat de
sodiu, pentru neutralizare. Se las ase ore, se strecoar i se bea Iracionat, n dou reprize, la
interval de 3 - 4 ore. Se recomand n intoxicaiile acute, avnd o puternic aciune diuretic.
PREPARATE DIN MUEEL.InIuzie, cu trei linguri de plant la o can cu ap clocotit. Se
strecoar i se adaug 4 g de acid boric. Uz extern.Se Iolosete pentru gargar (cu lichidul rcit),
sau sub Iorm de inhalaii (cu lichidul Iierbinte), Icute de dou ori pe zi.
00000374REET PENTRU AFECIUNEA "DURERI DUODENALE", PE BAZ DE
PREPARATE DIN MUEEL.InIuzie, cu o linguri de Ilori la 200 ml de ap clocotit.Se beau
2 - 3 cni pe zi, Iiind antiseptic, anestezic, dezinIectant, bacteriostatic. Este recomandat n
duodenite.
00000375REET PENTRU AFECIUNEA "CONJUNCTIVIT", PE BAZ DE
PREPARATE DIN MUEEL.InIuzie, cu o dou lingurie de Ilori la 200 ml de ap clocotit.
Uz extern.Se Iolosete sub Iorm de comprese i bi oculare, Iiind antiseptic, anestezic,
dezinIectant, bacteriostatic.
PREPARATE DIN MUEEL.1. InIuzie, cu o dou lingurie de Ilori la 250 ml de ap clocotit.
Se bea treptat, n cursul unei zile, Iiind un puternic antiseptic.2. Macerat, cu dou lingurie de
Ilori la o jumtate de can de ap rece, timp de o jumtate de or. Se strecoar, iar peste Ilorile
rmase se toarn alt jumtate de ap clocotit. Cele dou lichide se amestec. Se beau dou cni
n cursul unei zile.
00000377REET PENTRU AFECIUNEA "ABCES DENTAR", PE BAZ DE
PREPARATE DIN MUEEL.InIuzie, cu trei linguri de Ilori la o can de ap clocotit. Uz
extern.Se ine n gur cinci minute, cald i se repet la interval de o or.
00000378REET PENTRU AFECIUNEA "INSOMNII", PE BAZ DE PREPARATE DIN
MUEEL.InIuzie, cu o linguri vrIuit de Ilori la o can de ap clocotit.Se bea cldu, cu
nghiituri mici, nainte de culcare. Este sedativ.
00000379REET PENTRU AFECIUNEA "DURERI VEZICALE I STOMACALE", PE
BAZ DE PREPARATE DIN MUEEL.InIuzie, cu o linguri vrIuit de Ilori la o can de
ap clocotit.Se beau trei cni pe zi, dup mesele principale, avnd proprieti antiinIlamatoare,
antiseptice, uor antispastice, anestezice i Iavorizante ale digestiei.
MUEEL.InIuzie, cu trei linguri de Ilori la o can de ap clocotit. Se rcete, se strecoar i se
adaug 4 g de acid boric. Uz extern, pentru tratamentul proIilactic al Iocarele inIecioase
primare, date de o grip, pneumonie, amigdalit, sinuzit etc., n urma crora apar, la interval de
14 - 21 de zile, inIlamaiile renale.Se Iace gargar. Are proprieti antiimIlamatoare i
antiseptice.
00000381REET PENTRU AFECIUNEA "PROSTATIT", PE BAZ DE PREPARATE
DIN MUEEL.InIuzie, cu 100 g de Ilori la 3 - 4 l de ap clocotit. Se las puin i se strecoar.
Uz extern.Se va Iace o baie de ezut cu acest ceai i mici clisme.
DIN MUEEL.InIuzie, cu trei linguri de Ilori la 200 ml de ap clocotit. Uz extern.Se Iac
splturi sau irigaii, de dou ori pe zi, cu soluia de mai sus, la care s-au mai adugat 800 ml de
ap. Combate inIeciile date de ageni patogeni, ca Trichomonas vaginalis.
00000383REET PENTRU AFECIUNEA "REUMATISM CARDIO-ARTICULAR", PE
BAZ DE PREPARATE DIN MUEEL.1. InIuzie, cu o linguri de Ilori la 200 ml de ap
clocotit. Se beau 2 - 3 cni pe zi. Este puternic antiseptic, bactericid, antiinIlamator, anestezic i
antialer-gic, ajutnd n tratarea inIlamaiilor articulaiilor i a mbolnvirii inimii, cauzate de
streptococul beta hemolitic grupa A.2. Inhalaii, cu dou lingurie de Ilori la 200 ml de ap
clocotit. Se Iac de 2 - 3 ori pe zi, pentru combaterea Iocarelor de inIecie primar.
00000384REET PENTRU AFECIUNEA "FARINGO-AMIGDALITA", PE BAZ DE
PREPARATE DIN MUEEL.InIuzie, cu o linguri de Ilori la 200 ml de ap clocotit.Se beau
2 - 3 cni pe zi, Icndu-se concomitent i gargar.
00000385REET PENTRU AFECIUNEA "RINIT CRONIC", PE BAZ DE
PREPARATE DIN MUEEL.1. InIuzie, cu o linguri de Ilori la 200 ml de ap clocotit. Se
beau 2 - 3 cni pe zi.2. Inhalaii i splturi nazale, cu dou lingurie de Ilori la 200 ml de ap
cloco-tit.
00000386REET PENTRU AFECIUNEA "FARINGIT ACUT I CRONIC", PE
BAZ DE PREPARATE DIN MUEEL.1. InIuzie, cu o linguri de Ilori la 200 ml de ap
clocotit. Se beau 2 - 3 cni pe zi.2. Gargar, cu patru lingurie de Ilori la o can de ap clocotit.
Se Iace de 3 ori pe zi.
00000387REET PENTRU AFECIUNEA "GINGIVIT", PE BAZ DE PREPARATE
DIN MUEEL.InIuzie, cu trei linguri de Ilori la o can de ap clocotit. Uz extern.Se ine n
gur, cldu, i se cltete.
00000388REET PENTRU AFECIUNEA "PIERDEREA LUCIULUI PRULUI", PE
BAZ DE PREPARATE DIN MUEEL.InIuzie concentrat din Ilori, punnd 50 g la 500 ml
de ap clocotit. Se Iac Irecii, care dau prului reIlexe blonde-aurii. Deasemeni, splrile cu
aceast inIu-zie combat seboreea, mtreaa i toniIic prul.

00000389REET PENTRU AFECIUNEA "RNI, ARSURI", PE BAZ DE PREPARATE
DIN MUEEL.InIuzie, cu dou linguri de Ilori la o can de ap clocotit. Uz extern.Se Iac bi
locale, avnd proprieti antiinIlamatoare, antiseptice, cicatrizante i anestezice.
00000390REET PENTRU AFECIUNEA "FOLICULIT, FURUNCULOZ", PE BAZ
DE PREPARATE DIN MUEEL.InIuzie, cu trei linguri de Ilori la o can de ap clocotit. Uz
extern.Se pun cataplasme, cu inIuzie, avnd proprieti antiinIlamatoare, antiseptice, cica-trizante
i anestezice.
00000391REET PENTRU AFECIUNEA "MIGRENE, REUMATISM", PE BAZ DE
PREPARATE DIN MUEEL.Se iau Ilori pulverizate, cca. un gram, cu puin ap, la o or
dup mas. Au proprieti sedative i anestezice.
00000392REET PENTRU AFECIUNEA "RINO-SINUZIT", PE BAZ DE
PREPARATE DIN MUEEL.1. InIuzie, cu o linguri de Ilori la 200 ml de ap clocotit. Se
beau 2 - 3 cni pe zi, avnd proprieti antiinIlamatoare i antiseptice, Iiind recomandat n
inIlamaiile mucoaselor nasului i ale sinusurilor (rino-sinuzite).2. Inhalaii, cu dou linguri de
Ilori la 200 ml de ap clocotit. Se Iac dou in-halaii pe zi.
DIN MUEEL.Gargar, cu trei linguri de Ilori la 250 ml de ap clocotit, la care se adaug 4 g
de acid boric. Are proprieti antiimIlamatoare, antiseptice, cicatrizante i anes-tezice.
00000394REET PENTRU AFECIUNEA "SUPRRI", PE BAZ DE PREPARATE DIN
MUEEL.Se iau Ilori pulverizate, cca. un gram, la o or dup mas. Au proprieti sedative i
anestezice.
MUEEL.1. Se presar pe eczem Ilori pulverizate, bandajndu-se locul.2. Comprese, cu
inIuzie preparat din trei linguri de Ilori la o can de ap clo-cotit.
DIN MUTAR ALB.Se iau cteva semine ntregi, cu puin ap. Se ncepe tratamentul cu o
linguri de semine, ajungndu-se progresiv la o lingur. Nu se Iac tratamente ndelungate i nu
se d la copii.
DIN MUTAR ALB.Macerat, din cteva semine, zdrobite, puse n puin ap i lsate cteva
minute. Luat nainte de mas, are calitatea de a stimula poIta de mncare, prin excitarea secreiei
gastrice.
00000398REET PENTRU AFECIUNEA "TULBURRI DIGESTIVE", PE BAZ DE
PREPARATE DIN MUTAR ALB.Macerat, din cteva semine, zdrobite, puse n puin ap i
lsate cteva minute. Luat nainte de mas, are calitatea de a stimula Iunciile aparatului digestiv,
prin excitarea secreiei gastrice.
00000399REET PENTRU AFECIUNEA "COLIT", PE BAZ DE PREPARATE DIN
NALB.Clisme cu decoct, din 200 g rdcin mrunit la 1000 ml de ap.Sunt emoliente,
antiinIlamatorii i calmante.
00000400REET PENTRU AFECIUNEA "ABCESE DENTARE", PE BAZ DE
PREPARATE DIN NALB.Decoct, cu 20 g de amestec, din rdcin mrunit de nalb mare,
Ilori de mueel i capsule de mac, la 250 ml de ap. Se Iierbe 10 de minute. Se Iolosete sub
Iorm de gargar, pentru tratarea abceselor dentare, avnd proprieti emoliente, calmante i
antiinIlamatorii.
00000401REET PENTRU AFECIUNEA "ALERGII ALE TENULUI",PE BAZ DE
PREPARATE DIN NALB.Cataplasme, cu Irunze i Ilori aplicate pe Ia.Sunt emoliente,
00000402REET PENTRU AFECIUNEA "AMIGDALIT", PE BAZ DE PREPARATE
DIN NALB.Decoct, cu 20 g de amestec, din rdcin mrunit de nalb mare, Ilori de mueel
i capsule de mac, la 250 ml de ap. Se Iierbe 10 de minute. Se Iolosete sub Iorm de gargar,
pentru tratarea amigdalitei, avnd proprieti emoliente, calmante i antiinIlamatorii.
00000403REET PENTRU AFECIUNEA "BRONIT, ASTM BRONIC", PE BAZ DE
PREPARATE DIN NALB.1. Macerat, cu o lingur de rdcin la 250 ml de ap rece, lsate s
stea o jumtate de or. Apoi, se strecoar i se adaug un vrI de cuit de bicarbonat de sodiu. Se
bea Iracionat, n timpul unei zile. Sau~2. InIuzie, cu 2 - 3 g de Ilori i Irunze la o can de ap
clocotit. Se strecoar i se ndulcete cu miere. Se beau dou cni pe zi.Extractele de mai sus
sunt IluidiIicatoare i eliminatoare ale secreiilor bronice.
00000404REET PENTRU "INFLAMAII VAGINALE", PE BAZ DE PREPARATE DIN
NALB.1. Macerat, cu o lingur de rdcin la 250 ml de ap rece, lsate s stea o jumtate de
or. Apoi, se strecoar i se adaug un vrI de cuit de bicarbonat de sodiu. Se bea cldu,
Iracionat, n timpul unei zile. Sau~2. InIuzie, cu 2 - 3 g de Ilori i Irunze la o can de ap
clocotit. Se strecoar i se ndulcete cu miere. Se beau dou cni pe zi.Extractele de mai sus au
proprieti puternic emoliente i antiinIlamatoare.
00000405REET PENTRU AFECIUNEA "EMFIZEM PULMONAR", PE BAZ DE
beau trei ceti n timpul unei zile. Sau~2. InIuzie, cu 2 - 3 g de Ilori i Irunze la o can de ap
clocotit. Se strecoar i se ndulcete cu miere. Se beau dou cni pe zi.Extractele de mai sus
sunt emoliente, antiinIlamatorii i calmante.
00000406REET PENTRU AFECIUNEA "FURUNCULOZ", PE BAZ DE
PREPARATE DIN NALB.Cataplasme, cu Irunze oprite cu ap i aplicate pe Iuruncul. Ajut
Ioarte mult la colectare, Iiind puternic emoliente i antiinIlamatoare.
00000407REET PENTRU AFECIUNEA "HEMOROIZI", PE BAZ DE PREPARATE
DIN NALB.Clisme cu decoct, din 200 g rdcin mrunit la 1000 ml de ap.Cataplasme, cu
Irunze oprite cu ap, aplicate pe locul bolnav. Sunt emoliente, antiinIlamatorii i calmante.
00000408REET PENTRU AFECIUNEA "INFLAMAII RENALE", PE BAZ DE
bea cldu, Iracionat, n timpul unei zile. Sau~2. InIuzie, cu 2 - 3 g de Ilori i Irunze la o can de
ap clocotit. Se strecoar i se ndulcete cu miere. Se beau dou cni pe zi.Extractele de mai
sus au proprieti puternic emoliente i antiinIlamatoare.
00000409REET PENTRU "INFLAMAII CI URINARE", PE BAZ DE PREPARATE
DIN NALB.1. Macerat, cu o lingur de rdcin la 250 ml de ap rece, lsate s stea o jumtate
de or. Apoi, se strecoar i se adaug un vrI de cuit de bicarbonat de sodiu. Se bea cldu,
Iracionat, n timpul unei zile. Sau~2. InIuzie, cu 2 - 3 g de Ilori i Irunze la o can de ap
clocotit. Se strecoar i se ndulcete cu miere. Se beau dou cni pe zi.Extractele de mai sus au
proprieti puternic emoliente i antiinIlamatoare.
00000410REET PENTRU "INFLAMAII CAVITATE BUCAL", PE BAZ DE
00000411REET PENTRU AFECIUNEA "BRONIT, ASTM BRONIC", PE BAZ DE
PREPARATE DIN NALB.1. Macerat, cu o lingur de plant la 250 ml de ap rece, lsate s
bea Iracionat, n timpul unei zile. Sau~2. InIuzie, cu 2 - 3 g de Ilori i Irunze la o can de ap
clocotit. Se strecoar i se ndulcete cu miere. Se beau dou cni pe zi.3. Decoct, cu 20 g de
rdcin de nalb mare la 100 ml de ap. Se Iolosete, sub Iorm de gargar, n tratamentul
laringitelor i traheitelor, Iiind emolient, antiinIlamator i calmant.
NALB.Cataplasme, cu Irunze oprite cu ap, rcite i aplicate pe locul bolnav. Sunt emoliente,
00000413REET PENTRU "TULBURRI GASTRO-INTESTINALE", PE BAZ DE
NALB.1. Macerat, cu o lingur de rdcin la 250 ml de ap rece, lsate s stea o jumtate de
or. Apoi, se strecoar i se adaug un vrI de cuit de bicarbonat de sodiu. Se bea Iracionat, n
timpul unei zile. Sau~2. InIuzie, cu 2 - 3 g de Ilori i Irunze la o can de ap clocotit. Se
strecoar i se ndulcete cu miere. Se beau dou cni pe zi.Extractele de mai sus sunt
IluidiIicatoare i eliminatoare ale secreiilor bronice, calmnd tusea.
PREPARATE DIN NALB.Cataplasme, cu Irunze oprite cu ap, rcite i aplicate pe locul
bolnav. Sunt emoliente, antiinIlamatorii i calmante.
00000416REET PENTRU AFECIUNEA "UMFLTURI ALE MEMBRELOR", PE BAZ
DE PREPARATE DIN NALB.Cataplasme, cu Irunze oprite cu ap, rcite i aplicate pe locul
bolnav. Sunt emoliente, antiinIlamatorii i calmante.
00000417REET PENTRU AFECIUNEA "USCCIUNE GUR, NAS, OCHI", PE BAZ
DE PREPARATE DIN NALB.1. Macerat, cu o lingur de rdcin la 250 ml de ap rece,
lsate s stea o jumtate de or. Apoi, se strecoar i se adaug un vrI de cuit de bicarbonat de
sodiu. Se beau trei ceti n timpul unei zile. Are proprieti emoliente, antiinIlamatorii i
calmante, Iiind recomandat n tratamentul inIlamaiilor mucoaselor bucale i nazale.2.
Cataplasme, cu Irunze oprite cu ap, aplicate pe ochi, avnd proprieti emoliente i calmante.
NUC.InIuzie concentrat, cu 20 g de Irunze mrunite la 200 ml de ap clocotit.Compresele cu
aceast inIuzie, aplicate local, ajut la vindecarea acneei.
00000419REET PENTRU "AFECIUNI ALE GTULUI", PE BAZ DE PREPARATE
DIN NUC.InIuzie concentrat, cu 15 g de Irunze la 200 ml de ap clocotit. Uz extern.Se
Iolosete pentru gargar, de mai multe ori pe zi.
00000420REET PENTRU "AFECIUNI ALE GINGIEI", PE BAZ DE PREPARATE DIN
NUC.InIuzie concentrat, cu 15 g de Irunze la 200 ml de ap clocotit. Uz extern.Se Iolosete
pentru gargar, de mai multe ori pe zi.
00000421REET PENTRU "AFECIUNI ALE LARINGELUI", PE BAZ DE
PREPARATE DIN NUC.InIuzie concentrat, cu 15 g de Irunze la 200 ml de ap clocotit. Uz
extern.Se Iolosete pentru gargar, de mai multe ori pe zi.

00000422REET PENTRU "BOLI DE OCHI", PE BAZ DE PREPARATE DIN
NUC.InIuzie concentrat, din patru linguri de Irunze la o can de ap clocotit. Se pun comprese
cu aceast inIuzie, pe pleoape. InIuzie de GALBENELE .Peste 3 linguri de Ilori uscate se
toarna 500ml.de apa clocotita .Se lasa in termos 1-2 ore , dupa care se strecoara.Se bea cate 1/2
pahar de 3-4 ori pe zi .Cu aceasta inIuzie se pot spala ochii.
Tinctura de VALERIENA .Se pune radacina proaspata de valeriana intr-un borcanel , se toarna
alcool 75 si se lasa 10 zile .Inainte de culcare se inspira de cateva ori pe nas aburi de
valeriana . Atentie !pentru acest tratament se alege un moment in care bolnavul nu
are dureri de cap , nu tuseste si nu este stresat .
00000423REET PENTRU AFECIUNEA "CDERI ALE PRULUI", PE BAZ DE
PREPARATE DIN NUC.Decoct, cu 50 g de Irunze la 1000 ml de ap.Se Iac Iricii i bi locale,
pentru combaterea seboreii, mtreii i toniIierea pru-lui. Deasemeni, bile locale dau prului
reIlexe brune.
00000424REET PENTRU AFECIUNEA "COJI ALE CAPULUI", PE BAZ DE
PREPARATE DIN NUC.Decoct, cu 50 g de Irunze la 1000 ml de ap.Se Iac Iricii i bi locale,
pentru combaterea seboreii, mtreii, cojilor capului i toniIierea prului. Deasemeni, bile locale
dau prului reIlexe brune.
00000425REET PENTRU AFECIUNEA "COLIT DE PUTREFACIE", PE BAZ DE
PREPARATE DIN NUC.Tinctur de nuci, din 20 de nuci verzi, tiate n patru i introduse ntr-
un vas de sticl, n care se toarn alcool de 400, pn la acoperirea acestora. Se las vasul
acoperit, timp de 2 - 3 sptmni, la soare. Apoi, coninutul se strecoar i se pstreaz n sticlue
bine astupate.Se ia cte o linguri, dup Iiecare mas, pentru a nltura colitele de putreIacie.
00000426REET PENTRU AFECIUNEA "DEGERTURI, DERMATOZE", PE BAZ DE
PREPARATE DIN NUC.Ulei de nuc, pentru Irecionarea corpului. Se Iolosete la degerturi i
n derma-toze.
00000427REET PENTRU AFECIUNEA "DIABET ZAHARAT", PE BAZ DE
PREPARATE DIN NUC.1. InIuzie, cu o linguri de Irunze la o can de ap clocotit. Se beau
dou cni pe zi. Are proprieti toniIiante, astringente, hipoglicemiante, antiscro-Iuloase,
depurative i vermiIuge. Sau~2. InIuzie concentrat, cu patru linguri de Irunze la o can de ap
clocotit. Se iau ase linguri pe zi, ajutnd la scderea zahrului n snge.
NUC.1. InIuzie, cu o linguri de Irunze la o can de ap clocotit. Se beau dou cni pe zi. Are
proprieti toniIiante, astringente, hipoglicemiante, antiscroIuloa-se, depurative i vermiIuge.
Sau~2. InIuzie concentrat, cu patru linguri de Irunze la o can de ap clocotit. Se iau patru
linguri pe zi, avnd proprieti astringente.
NUC.1. Decoct, cu 40 g de Irunze la 1000 ml de ap. Se Iac bi locale. 2. Decoct, cu 200 g de
Irunze la 4 l de ap, care se toarn n apa pentru bi generale.
00000430REET PENTRU AFECIUNEA "ERUPII PURULENTE", PE BAZ DE
PREPARATE DIN NUC.1. Decoct, cu 40 g de Irunze la 1000 ml de ap. Se Iac bi locale. 2.
Decoct, cu 200 g de Irunze la 4 l de ap, care se toarn n apa pentru bi generale.
00000431REET PENTRU AFECIUNEA "HIPOTONIE (STOMAC LENE)", PE BAZ
DE PREPARATE DIN NUC.Tinctur de nuci, din 20 de nuci verzi, tiate n patru i introduse
ntr-un vas de sticl, n care se toarn alcool de 400, pn la acoperirea acestora. Se las vasul
acoperit, timp de 2 - 3 sptmni, la soare. Apoi, coninutul se strecoar i se pstreaz n sticlue
bine astupate.Se ia cte o linguri, dup Iiecare mas.
NUC.InIuzie, cu o linguri de Irunze la o can de ap clocotit. Se beau dou cni pe zi, avnd
proprieti toniIiante, astringente, depurative, anticolesterolice. Se recomand n tratamentul
hepatitei virale.
DIN NUC.1. InIuzie, cu o linguri de Irunze la o can de ap clocotit. Se beau dou cni pe zi.
Ajut la vindecarea scurgerii albe (leucoree). Se asociaz cu bi sau splturi locale, cu~2.
InIuzie concentrat, cu patru linguri de Irunze la 200 ml de ap clocotit. Uz extern. Se Iac dou
splturi pe zi, cu aceast inIuzie.
00000434REET PENTRU AFECIUNEA "ARTROZE", PE BAZ DE PREPARATE DIN
NUC.1. InIuzie, cu o linguri de Irunze la 200 ml de ap clocotit. Se beau dou cni pe zi.2.
Decoct, cu 100 g de Irunze la 4 l de ap, Iierte 15 minute, dup care se strecoar i se adaug la
apa de baie, avnd o temperator de 370 C. Se Iac 21 de bi pe serie, Iolosind n tratamentul
bolilor cronice ale articulaiilor, de natur degenerativ, care atrag deIormaiuni ale oaselor,
nsoite de dureri. D bune rezultate n combaterea durerilor de umr, date de periartrita scapulo-
humeral. Deasemeni, amelioreaz durerile dorso-lombare n osteoporoz.
00000435REET PENTRU AFECIUNEA "PSORIAZIS", PE BAZ DE PREPARATE DIN
NUC.Este o boal de piele necontagioas, care se maniIest prin apariia unor pete roii. Se
recomand ungerea i Iricionarea zonei aIectate cu coji verzi de nuc.
00000436REET PENTRU AFECIUNEA "RAHITISM", PE BAZ DE PREPARATE DIN
NUC.1. InIuzie, cu o linguri de Irunze la o can de ap clocotit. Se beau dou cni pe zi. Are
proprieti toniIiante, astringente, hipoglicemiante, antiscro-Iuloase, depurative i antisudoriIice.
Sau~ InIuzie concentrat, cu patru linguri de Irunze la o can de ap clocotit. Se iau patru
linguri pe zi, avnd proprieti tonice, ajutnd la combaterea rahitismului.2. Ulei de nuc, pentru
Irecionarea corpului. Se Iolosete la copii rahitici, anemici i n dermatoze.
NUC.Unguent, cu 15 g de Irunze mrunite, puse la macerat, timp de o sptmn, n 100 ml de
ulei, apoi inute trei ore pe baia de ap, la Ioc ncet. Se strecoar extractul i se adaug 15 g de
cear de albine, apoi se mai ine o jumtate de or pe baia de ap, dup care se Iace
omogenizarea. Are aciune cicatrizant.
00000438REET PENTRU AFECIUNEA "ACUMULRI DE TOXINE", PE BAZ DE
PREPARATE DIN NUC.InIuzie, cu o linguri de Irunze la o can de ap clocotit. Se beau
dou cni pe zi, avnd proprieti depurative, Iavoriznd eliminarea toxinelor i a produilor de
dezasimilaie.
00000439REET PENTRU AFECIUNEA "SNGE :NGROAT", PE BAZ DE
PREPARATE DIN NUC.InIuzie, cu o linguri de Irunze la o can de ap clocotit. Se beau
dou cni pe zi, avnd proprieti depurative, anticolesterolice.
00000440REET PENTRU AFECIUNEA "SCABIE", PE BAZ DE PREPARATE DIN
NUC.1. Decoct, cu 40 g de Irunze la 1000 ml de ap. Se Iac bi locale. 2. Decoct, cu 200 g de
Irunze la 4 l de ap, care se toarn n apa pentru bi generale.
00000441REET PENTRU AFECIUNEA "SCROFULOZ", PE BAZ DE PREPARATE
DIN NUC.1. InIuzie, cu o linguri de Irunze la o can de ap clocotit. Se beau dou cni pe zi.
Are proprieti toniIiante, astringente, hipoglicemiante, antiscroIuloa-se, depurative i
antisudoriIice. Sau~2. InIuzie concentrat, cu patru linguri de Irunze la o can de ap clocotit.
Se iau patru linguri pe zi, avnd proprieti tonice i antiscroIuloase, ajutnd la combaterea
tuberculozei ganglionilor cervicali.
DIN NUC.InIuzie concentrat, cu 15 g de Irunze la 200 ml de ap clocotit. Uz extern.Se
Iolosete pentru gargar, de mai multe ori pe zi.
00000443REET PENTRU AFECIUNEA "TRANSPIRAIE ABUNDENT", PE BAZ
DE PREPARATE DIN NUC.1. InIuzie, cu o linguri de Irunze la o can de ap clocotit. Se
beau dou cni pe zi. Are proprieti toniIiante, astringente, hipoglicemiante, antiscro-Iuloase,
depurative i antisudoriIice. Sau~2. InIuzie concentrat, cu patru linguri de Irunze la o can de
ap clocotit. Se iau patru linguri pe zi, avnd proprieti antisudoriIice.
PREPARATE DIN NUC.1. Seara, se consum 50 g de miez de nuc, de exemplu, ntr-o salat
de cartoIi. Are proprieti vermiIuge, Iiind indicat mai ales pentru combaterea teniei. Sau~2.
InIuzie, cu o linguri de Irunze la o can de ap clocotit. Are proprieti toniIiante, astringente,
hipoglicemiante, antiscroIuloase, depurative i vermiIuge.
00000445REET PENTRU AFECIUNEA "ULCERAII EPIDERMICE", PE BAZ DE
00000446REET PENTRU AFECIUNEA "UMFLTURI LA OASE", PE BAZ DE
00000447REET PENTRU AFECIUNEA "UNGHII PURULENTE", PE BAZ DE
PREPARATE DIN NUC.Decoct, cu 40 g de Irunze la 1000 ml de ap. Se Iac bi locale.
00000448REET PENTRU AFECIUNEA "ACIDITATE GASTRIC", PE BAZ DE
PREPARATE DIN OBLIGEAN.Decoct, cu o linguri de rizom la o can de ap clocotit.Se
bea Iracionat, n cte 2 - 3 reprize, nainte de mese. Sau~ Cte un vrI de cuit de pulbere, de 2 -
3 ori pe zi, nainte de mese. Acioneaz ca un pansament gastric. Face parte din Iormula
ulcerotratului.
00000449REET PENTRU AFECTIUNEA "BALONRI STOMAC I INTESTIN", PE
BAZ DE PREPARATE DIN OBLIGEAN.1. InIuzie concentrat, cu 15 g de rizom mrunit
la 200 ml de ap. Se beau trei linguri pe zi, naintea meselor principale. Sau~2. Tinctur, obinut
prin macerare a 20 g de rizomi n 100 ml de alcool de 700, timp de o sptmn. Se strecoar i
se iau cte 20 de picturi naintea meselor principale.Extractele de mai sus au proprieti tonic-
aperitive, Iolosindu-se ca stimulente ale secreiei gastrice, uureaz eliminarea gazelor
(carminative) i calmeaz colicile.
00000450REET PENTRU AFECIUNEA "TULBURRI BILIARE", PE BAZ DE
PREPARATE DIN OBLIGEAN.Se pune o linguri ras de rizomi, mrunii, ntr-o can de
ap rece, lsndu-se la macerat timp de 6 - 8 ore. Apoi, extractul se nclzete uor i se
strecoar. Se bea cte o nghiitur nainte i dup Iiecare mas, deci ase nghiituri pe zi. De
Iiecare dat ceaiul este nclzit la bain-marie. Regleaz buna Iuncionare a bilei.
00000451REET PENTRU AFECIUNEA "CLOROZ", PE BAZ DE PREPARATE DIN
OBLIGEAN.Se pune o linguri ras de rizomi, mrunii, ntr-o can de ap rece, lsndu-se la
macerat timp de 6 - 8 ore. Apoi, extractul se nclzete uor i se strecoar. Se bea cte o
nghiitur nainte i dup Iiecare mas, deci ase nghiituri pe zi. De Iiecare dat ceaiul este
nclzit la bain-marie. Mrete poIta de mncare i combate anemia.
00000452REET PENTRU AFECIUNEA "COLICI", PE BAZ DE PREPARATE DIN
OBLIGEAN.1. InIuzie concentrat, cu 15 g de rizom mrunit la 200 ml de ap. Se beau trei
linguri pe zi, naintea meselor principale. Sau~2. Tinctur, obinut prin macerare a 20 g de
rizomi n 100 ml de alcool de 700, timp de o sptmn. Se strecoar i se iau cte 20 de picturi
naintea meselor principale.Extractele de mai sus au proprieti tonic-aperitive, Iolosindu-se ca
stimulente ale secreiei gastrice, uureaz eliminarea gazelor (carminative) i calmeaz colicile.
00000453REET PENTRU "DEGERTURI", PE BAZ DE PREPARATE DIN
OBLIGEAN.Se pun 200 g de rizomi, mrunii, n 3 - 4 l de ap rece, lsndu-se la macerat
timp de 6 - 8 ore. Apoi, extractul se d n clocot, se las puin, se strecoar i se adaug la apa de
baie, scldndu-se locurile degerate, timp de 20 de minute, n lichidul cldu (nu Iirbinte).

OBLIGEAN.Se pune o linguri ras de rizomi, mrunii, ntr-o can de ap rece, lsndu-se la
macerat timp de 6 - 8 ore. Apoi, extractul se nclzete uor i se strecoar. Se bea cte o
nghiitur nainte i dup Iiecare mas, deci ase nghiituri pe zi. De Iiecare dat ceaiul este
nclzit la bain-marie. Calmeaz colicile i regleaz Iunciile intestinului.
00000455REET PENTRU AFECIUNEA "ARSURI ALE STOMACULUI", PE BAZ DE
PREPARATE DIN OBLIGEAN.Decoct, cu o linguri de rizom la o can de ap clocotit.Se
bea Iracionat, n cte 2 - 3 reprize, nainte de mese. Sau~ Cte un vrI de cuit de pulbere, de 2 -
3 ori pe zi, nainte de mese. Acioneaz ca un pansament gastric. Face parte din Iormula
ulcerotratului.
00000456REET PENTRU AFECIUNEA "TULBURRI HEPATICE", PE BAZ DE
Iiecare dat ceaiul este nclzit la bain-marie. Calmeaz colicile i regleaz Iunciile Iicatului
(coleretic).
DIN OBLIGEAN.Se pune o linguri ras de rizomi, mrunii, ntr-o can de ap rece,
lsndu-se la macerat timp de 6 - 8 ore. Apoi, extractul se nclzete uor i se strecoar. Se bea
cte o nghiitur nainte i dup Iiecare mas, deci ase nghiituri pe zi. De Iiecare dat ceaiul
este nclzit la bain-marie. Regleaz procesele metabolice ale organismului, eliminnd excesul
de ap din esuturi.
00000458REET PENTRU AFECIUNEA "HIPOMETABOLISM", PE BAZ DE
Iiecare dat ceaiul este nclzit la bain-marie. Regleaz procesele de asimilaie i de dezasimilaie
din organismul celor n vrst.
00000459REET PENTRU AFECIUNEA "HIPOTONIE INTESTINAL", PE BAZ DE
Iiecare dat ceaiul este nclzit la bain-marie. Regleaz Iunciile intestinului.
DIN OBLIGEAN.1. InIuzie concentrat, cu 15 g de rizom mrunit la 200 ml de ap. Se beau
trei linguri pe zi, naintea meselor principale. Sau~2. Tinctur, obinut prin macerare a 20 g de
rizomi n 100 ml de alcool de 700, timp de o sptmn. Se strecoar i se iau cte 20 de picturi
naintea meselor principale.Extractele de mai sus au proprieti tonic-aperitive, Iolosindu-se ca
stimulente ale secreiei gastrice, mrind poIta de mncare.
00000461REET PENTRU AFECIUNEA "MEMBRE RECI", PE BAZ DE PREPARATE
DIN OBLIGEAN.Se pun 200 g de rizomi, mrunii, n 3 - 4 l de ap rece, lsndu-se la
macerat timp de 6 - 8 ore. Apoi, extractul se d n clocot, se las puin, se strecoar i se adaug
la apa de baie, scldndu-se locurile degerate, timp de 20 de minute, n lichidul ct mai Iierbinte.
00000462REET PENTRU AFECIUNEA "PANCREATITE", PE BAZ DE PREPARATE
DIN OBLIGEAN.Se pune o linguri ras de rizomi, mrunii, ntr-o can de ap rece,
lsndu-se la macerat timp de 6 - 8 ore. Apoi, extractul se nclzete uor i se strecoar. Se bea
cte o nghiitur nainte i dup Iiecare mas, deci ase nghiituri pe zi. De Iiecare dat ceaiul
este nclzit la bain-marie. Calmeaz colicile i regleaz Iunciile pancreasului.
00000463REET PENTRU AFECIUNEA "TULBURRI RENALE", PE BAZ DE
Iiecare dat ceaiul este nclzit la bain-marie. Calmeaz colicile i regleaz Iunciile rinichilor.
00000464REET PENTRU AFECIUNEA "TULBURRI SPLENICE", PE BAZ DE
Iiecare dat ceaiul este nclzit la bain-marie. Calmeaz colicile i regleaz Iunciile splinei.
00000465REET PENTRU AFECIUNEA "STRI AGITATE, INSOMNII", PE BAZ DE
PREPARATE DIN OBLIGEAN.InIuzie, cu o linguri de rizom mrunit la o can de ap
clocotit. Se bea, treptat, n cursul unei zile, cu o repriz nainte de culcare.
00000466REET PENTRU AFECIUNEA "TABAGISM", PE BAZ DE PREPARATE
DIN OBLIGEAN.Rizomi uscai, se mestec ncet, pentru a-l dezobinui pe Iumtor de patima
Iumatului. Conin un ulei volatil, plcut mirositor i un principiu amar (acorina), datorit crora
obligeana are proprieti tonic-aperitive, sedative i analgezice.
00000467REET PENTRU AFECIUNEA "TULBURRI INTESTINALE", PE BAZ DE
PREPARATE DIN OBLIGEAN.1. InIuzie concentrat, cu 15 g de rizom mrunit la 200 ml de
ap. Se beau trei linguri pe zi, naintea meselor principale. Sau~2. Tinctur, obinut prin
macerare a 20 g de rizomi n 100 ml de alcool de 700, timp de o sptmn. Se strecoar i se iau
cte 20 de picturi naintea meselor principale.Extractele de mai sus au proprieti carminative,
uureaz eliminarea gazelor i calmeaz colicile intestinale.
00000468REET PENTRU AFECIUNEA "TULBURRI STOMACALE", PE BAZ DE
PREPARATE DIN OBLIGEAN.1. InIuzie concentrat, cu 15 g de rizom mrunit la 200 ml de
ap. Se beau trei linguri pe zi, naintea meselor principale. Sau~2. Tinctur, obinut prin
macerare a 20 g de rizomi n 100 ml de alcool de 700, timp de o sptmn. Se strecoar i se iau
cte 20 de picturi naintea mese-lor principale.Extractele de mai sus au proprieti tonic-
aperitive, Iolosindu-se ca stimulente ale secreiei gastrice, uureaz eliminarea gazelor
(carminative) i calmeaz colicile.
00000469REET PENTRU AFECIUNEA "ULCER DUODENAL", PE BAZ DE
PREPARATE DIN OBLIGEAN.1. Decoct, cu o linguri de rizom la o can de ap clocotit.
Se bea Iracionat, n cte 2 - 3 reprize, nainte de mese. Sau~ 2. Cte un vrI de cuit de pulbere,
luat cu puin ap, de 2 - 3 ori pe zi, nainte de mese. Acioneaz ca un pansament gastric. Face
parte din Iormula ulcerotratului.
PREPARATE DIN PDUCEL.InIuzie, dintr-o linguri de Irunze, Ilori i Iructe la o can de ap
clocotit. Dup 15 minute se strecoar. Se bea Iracionat n cursul unei zile. Are aciune sedativ-
cardiac asemntoare valerianei. Regleaz contraciile inimii, asigurnd debitul sangvin adecvat
necesitilor normale ale organismului.
00000471REET PENTRU AFECIUNEA "CARDIOPATIE ISCHEMIC", PE BAZ DE
PREPARATE DIN PDUCEL.1. InIuzie, dintr-o linguri de Irunze, Ilori i Iructe la o can de
ap clocotit. Dup 15 minute se strecoar. Se bea, imediat, n cursul unei crize sau, preventiv, n
decursul zilei. Sau~2. Tinctur, din 20 g de plant macerat, timp de 10 zile, n 100 ml de alcool
de 600. Se iau, curativ, 15 picturi, de trei ori pe zi, nainte de mese.
ap clocotit. Dup 15 minute se strecoar. Se bea Iracionat n cursul unei zile. Conine
vitaminele C, B, acizii tartric i citric. Lipsa vitaminei C genereaz boala. Sau~2. Tinctur, din
20 g de plant macerat, timp de 10 zile, n 100 ml de alcool de 600. Se iau, curativ, 15 picturi,
de trei ori pe zi, nainte de mese. Combate hipertensiunea arterial, care nsoete ateroscleroza.
00000473REET PENTRU AFECIUNEA "ARITMII CARDIACE", PE BAZ DE
clocotit. Dup 15 minute se strecoar. Se bea Iracionat n cursul unei zile. Are aciune sedativ-
cardiac asemntoare valerianei. Se continu tratamentul, pn la dispariia tulburrilor de ritm
de contracie a inimii.
00000474REET PENTRU AFECIUNEA "NEVROZ CARDIAC", PE BAZ DE
ap clocotit. Dup 15 minute se strecoar. Se bea Iracionat n cursul unei zile. Are aciune
sedativ-cardiac asemntoare valerianei. Sau~2. Tinctur, din 20 g de plant macerat, timp de
10 zile, n 100 ml de alcool de 600. Se iau, curativ, 15 picturi, de trei ori pe zi, nainte de mese.
Se poate amesteca cu tinctur de valerian, n pri egale, pentru a-i mri eIectul medicinal.
00000475REET PENTRU AFECIUNEA "VASOCONSTRICIE", PE BAZ DE
clocotit. Dup 15 minute se strecoar. Se bea Iracionat n cursul unei zile. Este vasodila-tator
coronarian i periIeric.
DIN PDUCEL.1. InIuzie, dintr-o linguri de Irunze, Ilori i Iructe la o can de ap clocotit.
Dup 15 minute se strecoar. Se bea Iracionat n cursul unei zile. Are aciune sedativ-cardiac
asemntoare valerianei. Calmeaz tulburrile nervoase. Sau~2. Tinctur, din 20 g de plant
macerat, timp de 10 zile, n 100 ml de alcool de 600. Se iau, curativ, 15 picturi, de trei ori pe
zi, nainte de mese. Se poate amesteca cu tinctur de valerian, n pri egale, pentru a-i mri
eIectul medicinal. Combate tulburrile nervoase ce apar la menopauz (instabilitate, stri
depresive, anxietate).
PPDIE.Se pun dou lingurie de rdcini mrunite ntr-o can cu ap rece, lsndule 6 - 8 ore
la macerat. Apoi, lichidul se nclzete, pn ncepe s Iiarb i se Iiltreaz. Se bea n dou
reprize, cu o jumtate de or nainte i dup micul dejun. Are eIect depurativ i regleaz secreia
glandelor sebacee.
PPDIE.Se pun dou lingurie de rdcini mrunite ntr-o can cu ap rece, lsndule 6 - 8 ore
la macerat. Apoi, lichidul se nclzete, pn ncepe s Iiarb i se Iiltreaz. Se bea n dou
reprize, cu o jumtate de or nainte i dup micul dejun. Are eIect depurativ i regleaz
metabolismul acidului uric.
PREPARATE DIN PPDIE.InIuzie, cu una-dou lingurie de plant, la o can de ap
clocotit. Se strecoar i se ndulcete cu miere de albine.Se beau 2 - 3 cni pe zi, dup mesele
principale.
00000480REET PENTRU AFECIUNEA "COLECISTIT", PE BAZ DE PREPARATE
DIN PPDIE.InIuzie, cu dou lingurie de plant, la o can de ap clocotit. Se strecoar i se
ndulcete cu miere de albine.Se beau 2 - 3 cni pe zi, dup mesele principale. Are aciune
diuretic, coleretic i colagog. Este indicat n tratamentul inIlamaiilor vezicii biliare.
00000481REET PENTRU "BOLI ALE SPLINEI", PE BAZ DE PREPARATE DIN
PPDIE.1. InIuzie, cu dou lingurie de plant, la o can de ap clocotit. Se beau 2 - 3 cni pe
zi, dup mesele principale. Regleaz Iunciile splinei, care produce limIocite, anticorpi etc.2.
Salat din Irunze proaspete, culese primvara.
zi, dup mesele principale. Mrete secreia biliar i diureza.2. Salat din Irunze proaspete,
culese primvara.
00000483REET PENTRU "BOLI DE PIELE", PE BAZ DE PREPARATE DIN
PPDIE.1. InIuzie, cu dou lingurie de plant la o can de ap. Se beau 2 - 3 cni pe zi, dup
mesele principale.2. Decoct, cu dou linguri de rdcin la o can de ap. Uz extern. Se pun
comprese reci, cu acest decoct.
00000484REET PENTRU "BOLI GASTRICE", PE BAZ DE PREPARATE DIN
zi, dup mesele principale. Regleaz secreia gastric.2. Salat din Irunze proaspete, culese
primvara.
00000485REET PENTRU AFECIUNEA "CIRCULAIA SANGVIN", PE BAZ DE
PREPARATE DIN PPDIE.1. InIuzie, cu dou lingurie de plant, la o can de ap clocotit.
Se beau 2 - 3 cni pe zi, dup mesele principale. Normalizeaz circulaia sngelui.2. Salat din
Irunze proaspete, culese primvara.
00000486REET PENTRU AFECIUNEA "DEZECHILIBRU GLANDULAR", PE BAZ
DE PREPARATE DIN PPDIE.1. InIuzie, cu dou lingurie de plant, la o can de ap
clocotit. Se beau 2 - 3 cni pe zi, dup mesele principale. Mrete secreia biliar i diureza.
Normalizeaz circulaia sngelui. Are aciune beneIic n toate bolile unde exist un dezechilibru
glandular.2. Salat din Irunze proaspete, culese primvara.

00000487REET PENTRU AFECTIUNEA "DIABET ZAHARAT", PE BAZ DE
Se beau 2 - 3 cni pe zi, dup mesele principale. Se recomand n tratamentul dezechilibrului
glandular al hipoIizei, suprarenalelor, tiroidei i al glandelor sexuale, care, alturi de pancreasul
bolnav, produc diabetul. 2. Salat din Irunze proaspete, culese primvara.
PPDIE.1. InIuzie, cu dou lingurie de plant la o can de ap. Se beau 2 - 3 cni pe zi, dup
mesele principale.2. Decoct, cu dou linguri de rdcin la o can de ap. Uz extern. Se pun
comprese reci, cu acest decoct. Se recomand pentru eczemele pruriginoase (cu mncrimi,
nezemuite).
PREPARATE DIN PPDIE.InIuzie, cu dou lingurie de plant, la o can de ap clocotit.Se
beau 2 - 3 cni pe zi, dup mesele principale.
PPDIE.1. InIuzie, cu dou lingurie de plant, la o can de ap clocotit. Se strecoar i se
ndulcete cu miere de albine. Se beau 2 - 3 cni pe zi, dup mesele principale. Are aciune
diuretic, coleretic i colagog, mrind cantitatea de urin eliminat zilnic i mpiedecnd
depunerea de acid uric n esuturile articulaiilor, normaliznd circulaia sngelui.2. Salat din
Irunze tinere, culese primvara.
Se beau 2 - 3 cni pe zi, dup mesele principale. Mrete secreia biliar i diureza.
Normalizeaz circulaia sngelui.2. Salat din Irunze proaspete, culese primvara.
00000492REET PENTRU AFECIUNEA "INFALMAIILE GANGLIONILOR", PE
BAZ DE PREPARATE DIN PPDIE.1. Se pun dou lingurie de rdcini mrunite ntr-o
can cu ap rece, lsndule 6 - 8 ore la macerat. Apoi, lichidul se nclzete, pn ncepe s
Iiarb i se Iiltreaz. Se bea n dou reprize, cu o jumtate de or nainte i dup micul dejun. Are
eIect depurativ, Icnd s se retrag inIlamaiile ganglionilor. 2. Salat din Irunze proaspete,
culese primvara i rizomi (tulpini subpmntene). Se Iace o cur de 3 - 4 sptmni.
00000493REET PENTRU AFECIUNEA "VARICE", PE BAZ DE PREPARATE DIN
PPDIE.InIuzie, cu dou lingurie de plant, la o can de ap clocotit.Se beau 2 - 3 cni pe zi,
dup mesele principale.
DIN PPDIE.1. InIuzie, cu dou lingurie de plant, la o can de ap clocotit. Se strecoar i
se ndulcete cu miere de albine. Se beau 2 - 3 cni pe zi, dup mesele principale. Are aciune
diuretic, coleretic i colagog. Este indicat n tratamentul obezitii, normaliznd circulaia
sngelui i mrind cantitatea de urin eliminat zilnic.2. Salat din Irunze tinere, culese
primvara.
00000495REET PENTRU AFECIUNEA "RETENIE DE URIN", PE BAZ DE
Se strecoar i se ndulcete cu miere de albine. Se beau 2 - 3 cni pe zi, dup mesele principale.
Are aciune diuretic, coleretic i colagog, mrind cantitatea de urin eliminat zilnic,
stimulnd secreia biliar i normaliznd circulaia sngelui.2. Salat din Irunze tinere, culese
primvara.
00000496REET PENTRU AFECIUNEA "REUMATISM METABOLIC", PE BAZ DE
Se strecoar i se ndulcete cu miere de albine. Se beau 2 - 3 cni pe zi, dup mesele principale.
Are aciune diuretic, coleretic i colagog, mrind cantitatea de urin eliminat zilnic i
mpiedecnd depunerea de acid uric n esuturile articulaiilor, normaliznd circulaia sngelui.2.
Salat din Irunze tinere, culese primvara.
00000497REET PENTRU AFECIUNEA "SNGE :NGROAT", PE BAZ DE
Se beau 2 - 3 cni pe zi, dup mesele principale. Este diuretic, coleretic i colagog. Norma-
lizeaz circulaia sngelui.2. Salat din Irunze proaspete, culese primvara.
00000498REET PENTRU AFECIUNEA "TOXINE :N CORP", PE BAZ DE
Se beau 2 - 3 cni pe zi, dup mesele principale. Este diuretic, coleretic i colagog. Normali-
zeaz circulaia sngelui. Mrete cantitatea de urin i de acid uric eliminate zilnic.2. Salat din
Irunze proaspete, culese primvara.
00000499REET PENTRU AFECIUNEA "ASTM BRONIC I PULMONAR", PE BAZ
DE PREPARATE DIN PTLAGIN.InIuzie, cu o lingur de Irunze la 200 ml de ap
clocotit.Se bea cte o lingur la interval de dou ore. Este antiseptic, calmant i anti-inIlamator.
FluidiIic i elimin secreiile bronice, calmnd astmul.
PREPARATE DIN PTLAGIN. InIuzie, cu o lingur de Irunze mrunite la 200 ml de ap
clocotit. Se las 15 minute, se strecoar i se ndulcete.Se bea cte o lingur la interval de
dou-trei ore. Este antiseptic, calmant i anti-inIlamator. Previne creterea colesterolului i
micoreaz tensiunea arterial.
00000501REET PENTRU AFECTIUNEA "HIPERTENSIUNE ARTERIAL", PE BAZ
DE PREPARATE DIN PTLAGIN.InIuzie, cu o lingur de Irunze mrunite la 200 ml de ap
clocotit. Se las 15 minute, se strecoar i se ndulcete.Se bea cte o lingur la interval de
dou-trei ore. Este antiseptic, calmant i anti-inIlamator. Previne creterea colesterolului i
micoreaz tensiunea arterial.
00000502REET PENTRU AFECTIUNEA "BLEFARIT", PE BAZ DE PREPARATE
DIN PTLAGIN.InIuzie, cu o lingur de Irunze la 200 ml de ap clocotit.Se Iolosete sub
Iorm de comprese i bi oculare. Este antiseptic, calmant, anti-inIlamator, Iiind indicat n
inIlamaiile pleoapelor.
00000503REET PENTRU AFECTIUNEA "CONJUNCTIVIT", PE BAZ DE
PREPARATE DIN PTLAGIN.InIuzie, cu o lingur de Irunze la 200 ml de ap clocotit.Se
Iolosete sub Iorm de comprese i bi oculare. Este antiseptic, calmant, anti-inIlamator.
00000504REET PENTRU AFECTIUNEA "BRONIT", PE BAZ DE PREPARATE DIN
PTLAGIN.InIuzie, cu o lingur de Irunze la 200 ml de ap clocotit.Se bea cte o lingur la
interval de dou ore. Este antiseptic, calmant i anti-inIlamator. Deasemeni, IluidiIic i elimin
secreiile bronice.
00000505REET PENTRU AFECTIUNEA "LARINGIT", PE BAZ DE PREPARATE
DIN PTLAGIN.InIuzie, cu dou linguri de Irunze la 250 ml de ap clocotit.Se Iolosete sub
Iorm de gargar i mestecare n gur cu acest ceai. Este anti-septic, calmant i antiinIlamator.
00000506REET PENTRU AFECTIUNEA "TRAHEIT", PE BAZ DE PREPARATE DIN
PTLAGIN.InIuzie, cu dou linguri de Irunze la 250 ml de ap clocotit.Se Iolosete sub
00000507REET PENTRU AFECIUNEA "INFECII VIRALE ALE SNGELUI", PE
BAZ DE PREPARATE DIN PTLAGIN.InIuzie, cu o lingur de Irunze mrunit la o can
de ap clocotit. Se las 15 minute, se strecoar i se ndulcete cu miere de albine.Se bea,
Iracionat, cte o lingur la interval de trei ore. Are aciune Iitoncid (bactericid), previne
creterea colesterolului i micoreaz tensiunea arterial.
00000508REET PENTRU AFECTIUNEA "STOMATIT", PE BAZ DE PREPARATE
DIN PTLAGIN.InIuzie, cu dou linguri de Irunze la 250 ml de ap clocotit.Se Iolosete sub
00000509REET PENTRU AFECTIUNEA "RNI, TIETURI, :NEPTURI", PE BAZ
DE PREPARATE DIN PTLAGIN.Frunze proaspete, splate i zdrobite, sub Iorm de terci,
se aplic local. legndu-se cu un bandaj. Au proprieti hemostatice, cicatrizante i Iitoncide.
00000510REET PENTRU AFECTIUNEA "BRONECTAZIE", PE BAZ DE
PREPARATE DIN PTLAGIN.Decoct, cu 200 g de Irunze proaspete n 400 ml de ap. Se
Iierbe la Ioc mic, n vas acoperit, timp de 30 de minute. Dup rcire, lichidul se Iiltreaz prin
tiIon, ntr-un vas de sticl i se adaug 100 g de miere, amestecndu-se. Poate Ii pstrat o
sptmn la Irigider.Se dau cte ase lingurie pe zi la copii sau ase linguri la aduli. Calmeaz
tusea i are proprieti antiseptice, Iiind indicat n tratamentul dilataiilor bronhiilor, cu secreii
purulente.
00000511REET PENTRU AFECTIUNEA "TUSE CU EXPECTORAII", PE BAZ DE
PREPARATE DIN PTLAGIN.InIuzie, cu o lingur de Irunze la 200 ml de ap clocotit.Se
bea cte o lingur la interval de dou ore. Este antiseptic, calmant i anti-inIlamator. FluidiIic i
elimin secreiile bronice, calmnd tusea.
00000512REET PENTRU AFECTIUNEA "ULCER STOMACAL", PE BAZ DE
PREPARATE DIN PTLAGIN.InIuzie, cu 10 g de Irunze la 200 ml de ap clocotit.Se ia cte
o lingur la 2 - 3 ore, avnd o aciune cicatrizant i Iitoncid.
00000513REET PENTRU AFECTIUNEA "ULCER VARICOS", PE BAZ DE
PREPARATE DIN PTLAGIN.Frunze proaspete, splate i zdrobite, sub Iorm de terci, se
aplic local. legndu-se cu un bandaj. Au proprieti hemostatice, cicatrizante i Iitoncide.
00000514REET PENTRU AFECTIUNEA "ARTRIT", PE BAZ DE PREPARATE DIN
PEDICU.InIuzie, cu o linguri ras de plant la o can de ap clocotit. Se las s stea puin.
Se bea o can pe zi, cu ncetul, dimineaa, pe stomacul gol.
00000515REET PENTRU AFECTIUNEA "INFLAMAI GENITALE", PE BAZ DE
PREPARATE DIN PEDICU.InIuzie, cu o linguri ras de plant la o can de ap clocotit.
Se las s stea puin. Se bea o can pe zi, cu ncetul, dimineaa, pe stomacul gol.
00000516REET PENTRU AFECTIUNEA "INFLAMAI CI URINARE", PE BAZ DE
00000517REET PENTRU AFECTIUNEA "ALCOOLISM", PE BAZ DE PREPARATE
DIN PEDICU.InIuzie, cu 5 g de plant la 150 ml de ap clocotit. Se las s stea puin.Se bea
dimineaa, la o or dup micul dejun. Cura dureaz pn la prsirea obiceiului.
00000518REET PENTRU AFECTIUNEA "COLICI RENALE", PE BAZ DE
PREPARATE DIN PEDICU.1. InIuzie, cu o linguri ras de plant la o can de ap
clocotit. Se las s stea puin. Se bea o can pe zi, cu ncetul, dimineaa, pe stomacul gol.2. Se
pun 200 g de plant uscat n 5 l de ap rece, lsndu-se la macerat 6 - 8 ore. Apoi, lichidul este
strecurat i nclzit, adugndu-se la apa de baie. Apa trebuie s ajung pn deasupra rinichilor,
iar inima trebuie s stea n aIara apei. Durata bii nu va depi 20 de minute.
00000519REET PENTRU AFECTIUNEA "CONSTIPAIE CRONIC", PE BAZ DE
PREPARATE DIN PEDICU
.InIuzie, cu o linguri ras de plant la o can de ap clocotit. Se las s stea puin. Se bea o
can pe zi, cu ncetul, dimineaa, pe stomacul gol.
00000520REET PENTRU AFECTIUNEA "CRCEI, CRAMPE MUSCULARE", PE BAZ
DE PREPARATE DIN PEDICU.1. InIuzie, cu o linguri ras de plant la o can de ap
strecurat i nclzit, Iolosindu-se pentru bi locale, care potolesc crampele musculare i crceii la
gambe. Sau~3. Pe locul dureros se aplic un mnunchi de plante, proaspt recoltate, nIurate
ntr-o batist i nclzite ntr-un cuptor nu prea Iierbinte. Este un Ioarte bun calmant al durerilor
date, de crcei, la picioare.
00000521REET PENTRU AFECTIUNEA "INSUFICIEN RESPIRATORIE", PE BAZ
DE PREPARATE DIN PEDICU.InIuzie, cu o linguri ras de plant la o can de ap
clocotit. Se las s stea puin. Se beau dou cani pe zi, nainte de mese. Combate insuIiciena
respiratorie nocturn, dat de bolile cronice ale Iicatului, cu tumori ale esutului su con-junctiv.
00000522REET PENTRU AFECTIUNEA "PSORIAZIS", PE BAZ DE PREPARATE DIN
PEDICU.Decoct, cu 20 g de plant la 200 ml de ap. Se las s stea puin.Se Iolosete sub
Iorm de comprese, mbibate cu decoct, aplicate pe poriunea de piele bolnav.
00000523REET PENTRU AFECTIUNEA "HEMOROIZI", PE BAZ DE PREPARATE
DIN PEDICU.1. InIuzie, cu o linguri ras de plant la o can de ap clocotit. Se las s
stea puin. Se bea o can pe zi, cu ncetul, dimineaa, pe stomacul gol.2. Se pun 100 g de plant
uscat n 3 l de ap rece, lsndu-se la macerat 6 - 8 ore. Apoi, lichidul este strecurat i nclzit,
Iolosindu-se pentru baia de ezut.
00000524REET PENTRU AFECTIUNEA "CONGESTIA FICATULUI", PE BAZ DE
PREPARATE DIN PEDICU.InIuzie, cu dou lingurie rase de plant la 500 ml de ap
clocotit. Se las s stea puin.Se beau dou cni pe zi, nainte de mas.
00000525REET PENTRU AFECIUNEA "LITIAZ RENAL", PE BAZ DE
00000526REET PENTRU AFECIUNEA "TABAGISM", PE BAZ DE PREPARATE
DIN PEDICU.InIuzie, cu 5 g de plant la 150 ml de ap clocotit. Se las s stea puin.Se bea
dimineaa, la o or dup micul dejun. Cura dureaz pn la lsarea Iumatului.
00000527REET PENTRU AFECIUNEA "HIPERTENSIUNE ARTERIAL", PE BAZ
strecurat i nclzit, adugndu-se la apa de baie, cu temperatura de 370 C. Apa trebuie s ajung
pn deasupra rinichilor, iar inima trebuie s stea n aIara apei. Durata bii nu va depi 20 de
minute.
00000528REET PENTRU AFECIUNEA "CICATRICE DUREROASE", PE BAZ DE
PREPARATE DIN PEDICU.Decoct, cu 20 g de plant la 200 ml de ap. Se las s stea
puin.Se Iolosete sub Iorm de comprese, mbibate cu decoct, aplicate pe locul bolnav.
00000529REET PENTRU AFECIUNEA "RNI DESCHISE", PE BAZ DE
PREPARATE DIN PEDICU.1. Decoct, cu 20 g de plant la 200 ml de ap. Se las s stea
puin. Se Iolosete sub Iorm de comprese, mbibate cu decoct rcit, aplicate pe ran.2. Sporii,
din sporangii aIlai n spicele Irunzelor sporoIile, colectai vara i presrai, ca o pulbere glbuie,
pe locurile cu rni deschise, greu vindecabile, au eIect antiseptic i cicatrizant.
00000530REET PENTRU AFECIUNEA "REUMATISM DEGENERATIV", PE BAZ
minute.
00000531REET PENTRU AFECIUNEA "SPASM VEZICAL", PE BAZ DE
PREPARATE DIN PEDICU.1. InIuzie, cu o linguri ras de plant la o can de ap
minute.
PELIN.1. InIuzie, cu o linguri de plant la 500 ml de ap clocotit. Se las s stea 20 de
minute, se strecoar i se ndulcete. Se bea, cte un sIert de can, cu 30 de minute naintea
meselor principale. Sau~2. Tinctur, din 20 g de plant macerat, o sptmn, n 100 alcool de
700. Se iau cte 20 de picturi, de trei ori pe zi, n ap cu zahr, cu 30 de minute naintea meselor
principale.Mresc secreia urinar, aducnd ameliorare n gut.
DIN PELIN.1. InIuzie, cu o linguri de plant la 500 ml de ap clocotit. Se las s stea 20 de
principale.Mresc secreia urinar, aducnd ameliorare n hidropizie, care se maniIest prin
reinerea apei n esuturi.
00000534REET PENTRU AFECIUNEA "DIGESTIE DIFICIL", PE BAZ DE
PREPARATE DIN PELIN.1. InIuzie, cu o linguri de plant la 500 ml de ap clocotit. Se las
s stea 20 de minute, se strecoar i se ndulcete. Se bea, cte un sIert de can, cu 30 de minute
naintea meselor principale. Sau~2. Tinctur, din 20 g de plant macerat, o sptmn, n 100
alcool de 700. Se iau cte 20 de picturi, de trei ori pe zi, n ap cu zahr, cu 30 de minute
naintea meselor principale.Stimuleaz i mrete secreia organelor digestive, datorit
principiilor amare pe care le conine planta.
principale.Stimuleaz poIta de mncare, datorit principiilor amare pe care le conine planta,
Iolosind n anorexie (lipsa poItei de mncare).
00000536REET PENTRU AFECIUNEA "LIPS DE ACIDITATE", PE BAZ DE
naintea meselor principale.Stimuleaz i mrete secreia organelor digestive, datorit
principiilor amare pe care le conine planta.
naintea meselor principale.Stimuleaz i mrete secreia urinar, datorit principiilor amare pe
care le conine planta.
00000538REET PENTRU AFECIUNEA "VRSTURI", PE BAZ DE PREPARATE
principale.Se recomand n combaterea sensaiei de grea i a vrsturilor, provenite din
intoxicaii alimentare, aIeciuni gastrice sau hepatice, datorit principiilor amare pe care le
conine planta. Cura nu va depi cinci zile, deoarece prelungirea ei duce la tulburri digestive i
nervoase. Femeile care alpteaz nu vor Iolosi pelinul i nici cele gravide.
00000539REET PENTRU AFECIUNEA "OXIURI", PE BAZ DE PREPARATE DIN
PELIN.1. Se amestec 2 - 3 g de pulbere, din planta uscat, cu miere de albine i se ia dimineaa,
pe stomacul gol, pentru eliminarea viermilor intestinali. Sau~2. Decoct, dintr-o linguri de
amestec, din pelin i rdcin de cruin n pri egale, la o can jumtate de ap. Se bea toat
cantitatea pe stomacul gol. Cura nu va depi cinci zile, deoarece prelungirea ei duce la tulburri
digestive i nervoase. Femeile care alpteaz i cele gravide nu vor Iolosi pelinul. i~3. Bi sau
clisme cu decoct dintr-un amestec de pelin, Ilori de mueel i coaj de cruin, n pri egale, din
care se pun 25 g la litru.
00000540REET PENTRU AFECIUNEA "BOLI DE PIELE" PE BAZ DE PREPARATE
DIN PIR.1. InIuzie, din dou lingurie de rizomi la o can de ap clocotit. Se strecoar i se
ndulcete. Se bea, cldu, cte 2 - 3 cni pe zi. Rizomii conin vitaminele A i B, ct i sruri de
potasiu i siliciu. Deasemeni, mai conin inulin, zaharurui (triIicin), substane mucilaginoase,
ulei volatil, cu proprieti antimicrobiene, recomandnd utilizarea lor n dermatologie.2. Decoct,
cu patru lingur de rizomi la 1000 ml de ap, ce se Iierbe 10 minute. Se Iolosete pentru
comprese i bi locale.
00000541REET PENTRU AFECIUNEA "BOLI DE FICAT I CI BILIARE" PE BAZ
DE PREPARATE DIN PIR.InIuzie, cu o lingur de rizomi la o can de ap clocotit. Se
strecoar i se ndulcete cu miere.Se bea, cldu, cte 2 - 3 cni pe zi. Are proprieti
antimicrobiene i uor diure-tice. Amelioreaz bolile de Iicat i dischinezia biliar, mrind
secreia biliar i reglnd activitatea motorie de eliminare a bilei la nivelul arborelui biliar
extrahepatic.
00000542REET PENTRU AFECIUNEA "BOLI DE RINICHI I CISTITE" PE BAZ DE
PREPARATE DIN PIR.InIuzie, cu o lingur de rizomi la o can de ap clocotit. Se strecoar i
se ndulcete cu miere.Se bea, cldu, cte 2 - 3 cni pe zi. Prin diureza pe care o produce,
amelioreaz bolile de rinichi. Mai are, deasemeni, proprieti antimicrobiene, Iiind indicat n
combaterea inIlamaiilor mucoaselor cilor urinare n cistite.
00000543REET PENTRU AFECIUNEA "BOLI DE VEZIC" PE BAZ DE
PREPARATE DIN PIR.InIuzie, cu o lingur de rizomi la o can de ap clocotit. Se strecoar i
se ndulcete cu miere.Se bea, cldu, cte 2 - 3 cni pe zi. Prin diureza pe care o produce,
amelioreaz bolile de vezic. Mai are, deasemeni, proprieti antimicrobiene, Iiind indicat n
combaterea inIlamaiilor mucoaselor cilor urinare n cistite.
PIR.InIuzie sau decoct cu o linguri de rizomi la o can de ap clocotit. Se strecoar i se
ndulcete cu miere.Se bea, cldu, cte 3 - 4 cni pe zi. Are proprieti antimicrobiene i
sudoriIice (produce transpiraie, Iavoriznd astIel scderea temperaturii i eliminarea toxinelor
din corp).
00000545REET PENTRU AFECIUNEA "DEMINERALIZARE SISTEM OSOS" PE
BAZ DE PREPARATE DIN PIR.InIuzie, din dou lingurie de rizomi la o can de ap
clocotit. Se strecoar i se ndulcete. Se bea, cldu, cte 3 - 4 cni pe zi. Rizomii conin
zaharuri (triIicina), vitaminele A i B, ct i sruri de potasiu i siliciu. Se Iolosete ca tonic i
remineralizant al sistemului osos.
PIR.InIuzie sau decoct, cu o linguri de rizomi la o can de ap clocotit. Se strecoar i se
ndulcete cu miere.Se bea, cldu, cte 3 - 4 cni pe zi. Are proprieti antimicrobiene i
sudoriIice (produce transpiraie, Iavoriznd astIel scderea temperaturii i eliminarea toxinelor
din corp).
PIR.InIuzie, cu o lingur de rizomi la o can de ap clocotit. Se strecoar i se ndulcete cu
miere.Se bea, cldu, cte 2 - 3 cni pe zi. Are proprieti antimicrobiene, uor diuretice i
sudoriIice. Aduce o mbuntire n crizele de artrit, survenite n gut, ca urmare a acumulrilor
de urai de sodiu.
00000548REET PENTRU AFECIUNEA "RCEAL, INTOICAII", PE BAZ DE
PREPARATE DIN PIR.InIuzie sau decoct, cu o linguri de rizomi la o can de ap clocotit. Se
strecoar i se ndulcete cu miere.Se bea, cldu, cte 3 - 4 cni pe zi. Are proprieti
antimicrobiene i sudoriIice (produce transpiraie, Iavoriznd astIel scderea temperaturii i
eliminarea toxinelor din corp).
DIN PIR.InIuzie, cu o lingur de rizomi la o can de ap clocotit. Se strecoar i se ndulcete
cu miere.Se bea, cldu, cte 2 - 3 cni pe zi. Are proprieti antimicrobiene, uor diuretice i
sudoriIice. Aduce o mbuntire n crizele de reumatism metabolic, survenite n urma depunerii
de acid uric n zona articulaiilor.
00000550REET PENTRU AFECTIUNEA "BRONIT, TUSE", PE BAZ DE
PREPARATE DIN PORUMBAR.InIuzie, cu o linguri de Ilori la o can de ap clocotit.
Sau~Decoct, cu o linguri de Iructe la o can de ap. Se Iierb 20 de minute.Se beau trei cni pe
zi din inIuzie sau decoct, avnd proprieti antiseptice i o aciune de combatere a tusei
convulsive.
00000551REET PENTRU AFECTIUNEA "GUT, INTOXICAII", PE BAZ DE
PREPARATE DIN PORUMBAR.InIuzie, cu o linguri de Ilori la o can de ap clocotit.
Sau~Decoct, cu o linguri de Iructe la o can de ap. Se Iierb 20 de minute.Se beau trei cni pe
zi din inIuzie sau decoct, avnd proprieti antiseptice i diu-retice, Iiind recomandat n
tratamentul gutei i n combaterea intoxicaiilor organis-mului.

00000552REET PENTRU AFECTIUNEA "DIAREE", PE BAZ DE PREPARATE DIN
PORUMBAR.Decoct, cu o linguri de Iructe la o can de ap. Se Iierb 20 de minute. Se beau
trei cni pe zi din decoct. Fructele conin zaharuri, acizi organici, sruri de calciu i magneziu,
vitamina C, Iolosind la toniIierea stomacului i combaterea diareei. Deasemeni, au proprieti
antiseptice.
00000553REET PENTRU AFECTIUNEA "HEMORAGII NAZALE" PE BAZ DE
PREPARATE DIN PORUMBAR.Sucul, obinut din Iructe proaspete, se Iolosete pentru oprirea
scurgerii de snge din nas. Se Iac tamponri.
00000554REET PENTRU AFECTIUNEA "UREMIE", PE BAZ DE PREPARATE DIN
PORUMBAR.InIuzie, cu o linguri de Ilori la o can de ap clocotit. Sau~Decoct, cu o
linguri de Iructe la o can de ap. Se Iierb 20 de minute.Se beau trei cni pe zi din inIuzie sau
decoct, avnd proprieti antiseptice, diuretice i depurative, Iiind recomandat n combaterea
intoxicaiei organismului, cauzat de acumularea n snge a ureii, acidului uric sau srurilor de
amoniu.
00000555REET PENTRU AFECTIUNEA "LITIAZA BILIAR", PE BAZ DE
PREPARATE DIN PORUMB.1. InIuzie, cu o linguri de mtase de porumb la o can de ap
clocotit. Se beau dou cni pe zi, Iiind indicat n tratamentul litiazei biliare. Sau~2. InIuzie
concentrat, cu dou linguri la o can de ap clocotit. Se ia cte o lingur la intervale de trei ore,
Iiind indicat n tratamentul litiazei biliare.
00000556REET PENTRU AFECTIUNEA "LITIAZ URINAR", PE BAZ DE
clocotit. Se beau dou cni pe zi, Iiind indicat n litiaze cu urai i contraindicat n cele cu
oxalai. Sau~2. InIuzie concentrat, cu dou linguri la o can de ap clocotit. Se ia cte o
lingur la intervale de trei ore, Iiind indicat n litiaze cu urai i contra-indicat n cele cu
oxalai.
clocotit. Se beau dou cni pe zi, Iiind indicat n colicile hepato-biliare. Sau~2. InIuzie
Iiind indicat n colicile hepato-biliare.
00000558REET PENTRU AFECTIUNEA "COLICI RENALE I VEZICALE", PE BAZ
DE PREPARATE DIN PORUMB.1. InIuzie, cu o linguri de mtase de porumb la o can de
ap clocotit. Se beau dou cni pe zi, Iiind indicat n colicile renale i vezicale date de litia-ze
cu urai i contraindicat n cele cu oxalai. Sau~2. InIuzie concentrat, cu dou linguri la o can
de ap clocotit. Se ia cte o lingur la intervale de trei ore, Iiind indicat n colicile renale i
vezicale date de litiaze cu urai i contraindicat n cele cu oxalai.
00000559REET PENTRU AFECTIUNEA "ECZEM", PE BAZ DE PREPARATE DIN
PORUMB.Uleiul de porumb. Se Iolosete att intern, consumnd dou linguri pe zi, dimineaa i
seara, ct i extern, pentru ungerea locului aIectat.
00000560REET PENTRU AFECTIUNEA "CISTIT", PE BAZ DE PREPARATE DIN
PORUMB.InIuzie, cu dou linguri de mtase de porumb la o can de ap clocotit.Se ia cte o
lingur la interval de trei ore, Iiind indicat n tratamentul inIlama-iilor mucoaselor cilor
urinare.
clocotit. Se beau dou cni pe zi, Iiind indicat n tulburrile de evacuare a bilei. Sau~2. InIuzie
Iiind indicat n n tulburrile de evacuare a bilei.
00000562REET PENTRU AFECTIUNEA "UREMIE", PE BAZ DE PREPARATE DIN
PORUMB.InIuzie, cu o lingur de mtase de porumb la o can de ap clocotit. Dup strecurare
se adaug un vrI de cuit de bicarbonat. Se beau trei cni pe zi, Iiind indicat n uremia cronic.
00000563REET PENTRU AFECTIUNEA "REUMATISM", PE BAZ DE PREPARATE
DIN PORUMB.1. InIuzie, cu o linguri de mtase de porumb la o can de ap clocotit. Se beau
dou cni pe zi. Este un diuretic moderat, care aduce o ameliorare n reumatismul metabolic.
Sau~2. InIuzie concentrat, cu dou linguri la o can de ap clocotit. Se ia cte o lingur la
intervale de trei ore. Este un diuretic moderat, care aduce o amelio-rare n reumatismul
metabolic.
DIN PUFULI CU FLORI MICI.InIuzie, cu o linguri vrIuit de plant la 250 ml de ap
clocotit. Se va lsa s stea puin i se beau dou ceti pe zi, dimineaa, pe stomacul gol i seara,
nainte de culcare.
00000565REET PENTRU AFECTIUNEA "BOLI DE RINICHI", PE BAZ DE
PREPARATE DIN PUFULI CU FLORI MICI.InIuzie, cu o linguri vrIuit de plant la 250
ml de ap clocotit. Se va lsa s stea puin i se beau dou ceti pe zi, dimineaa, pe stomacul
gol i seara, nainte de culcare.
00000566REET PENTRU AFECTIUNEA "BOLI DE VEZIC URINAR", PE BAZ DE
00000567REET PENTRU AFECTIUNEA "CANCER VEZICAL", PE BAZ DE
00000568REET PENTRU AFECTIUNEA "DUODENIT", PE BAZ DE PREPARATE
DIN ROINI.InIuzie, cu o linguri de Irunze la 200 ml de ap clocotit. Se beau dou cni pe
zi, avnd proprieti bacteriostatice, antiseptice i carmi-native.
00000569REET PENTRU AFECTIUNEA "COLICI STOMACALE", PE BAZ DE
PREPARATE DIN ROINI.InIuzie, cu o linguri de Irunze la 200 ml de ap clocotit. Se
beau dou cni pe zi, avnd proprieti bacteriostatice, antiseptice i carmi-native. Se recomand
pentru calmarea colicilor stomacale.
00000570REET PENTRU AFECTIUNEA "COLICI INTESTINALE", PE BAZ DE
PREPARATE DIN ROINI.InIuzie, cu o linguri de Irunze la 200 ml de ap clocotit. Se
beau dou cni pe zi, avnd proprieti bacteriostatice, antiseptice i carmi-native. Se recomand
pentru calmarea colicilor intestinale.
00000571REET PENTRU AFECTIUNEA "COLIT", PE BAZ DE PREPARATE DIN
ROINI.InIuzie, cu o linguri de Irunze la 200 ml de ap clocotit. Se beau dou cni pe zi,
avnd proprieti bacteriostatice, antiseptice i carmi-native. Se recomand n colitele de
putreIacie (enterocolita de constipaie).
00000572REET PENTRU AFECTIUNEA "PULPIT, RNI" PE BAZ DE PREPARATE
DIN ROINI.Decoct, cu dou lingurie de tulpini i Irunze la 250 ml de ap clocotit.1. Se
cltete i se ine n gur cteva minute, avnd proprieti antiseptice i bacteriostatice.2. Se
Iolosete pentru splarea i dezinIectarea rnilor.
PREPARATE DIN ROSTOPASC.1. InIuzie, cu o jumtate de linguri de plant la o can de
ap clocotit. Se las 20 de minute i se strecoar. Se bea cte o linguri-dou, la trei ore,
terminnd lichidul n aceeai zi. Este un bun vasodilatator cardiac. Sau~2. Tinctur, cu 10 g de
plant macerat n 100 ml alcool de 600, timp de o sptmn. Se iau cte 15 picturi, n puin
ap cald, de trei ori pe zi, dup mesele principale. Se repet zilnic pn la completa ameliorare.
terminnd lichidul n aceeai zi. Sau~2. Tinctur, cu 10 g de plant macerat n 100 ml alcool de
600, timp de o sptmn. Se iau cte 15 picturi, n puin ap cald, de trei ori pe zi, dup
mesele principale. Se repet zilnic pn la completa ameliorare.Au aciune calmant,
antispasmodic i antimitotic (oprete dezvoltarea tumorilor). Deasemeni, stimuleaz secreia
biliar i mai are eIecte antibiotice.
00000575REET PENTRU AFECIUNEA "CIROZ HEPATIC", BAZ DE
00000576REET PENTRU AFECIUNEA "HEPATITA CRONIC", PE BAZ DE
00000577REET PENTRU AFECIUNEA "COLICI HEPATO-BILIARE", PE BAZ DE
00000578REET PENTRU AFECTIUNEA "TUBERCULOZA PIELII" PE BAZ DE
PREPARATE DIN ROSTOPASC.Unguent, din 30 g de pulbere de rostopasc, amestecat,
omogen, cu 15 g vaselin, 15 g lanolin i 10 picturi de acid Ienic. Se unge locul bolnav i se
las pansamentul 2 - 3 zile, dup care se schimb, repetndu-se pn la vindecare.
00000579REET PENTRU AFECIUNEA "CANCERUL FICATULUI", PE BAZ DE
mesele principale. Au aciune calmant, antispasmodic i antimitotic (oprete dezvoltarea
tumorilor). Deasemeni, stimuleaz secreia biliar i mai are eIecte antibiotice.
ROSTOPASC.InIuzie, cu o jumtate de linguri de plant la o can de ap clocotit.1. Se bea
o lingur de lichid la trei ore, pn la terminare.2. Aceeai inIuzie se Iolosete i pentru
comprese.
DIN ROSTOPASC.1. InIuzie, cu o jumtate de linguri de plant la o can de ap clocotit.
Se las 20 de minute i se strecoar. Se bea cte o linguri-dou, la trei ore, terminnd lichidul
n aceeai zi. Sau~2. Tinctur, cu 10 g de plant macerat n 100 ml alcool de 600, timp de o
sptmn. Se iau cte 15 picturi, n puin ap cald, de trei ori pe zi, dup mesele principale.
Au aciune calmant i cicatrizant.
ROSTOPASC.Unguent, din 30 g de pulbere de rostopasc, amestecat, omogen, cu 15 g
vaselin, 15 g lanolin i 5 picturi de acid Ienic. Se unge locul bolnav i se las pansamentul 2 -
3 zile, dup care se schimb, repetndu-se pn la vindecare. Are aciune calmant i cicatrizant
pentru rnile greu vindecabile.
00000583REET PENTRU AFECIUNEA "NEGI", PE BAZ DE PREPARATE DIN
ROSTOPASC.1. InIuzie, cu dou lingurie de plant la o can de ap clocotit. Se las 20 de
minute i se strecoar. Se Iolosete pentru comprese.2. Sucul lptos al plantei proaspete se aplic
pe negi, avnd eIect caustic.
00000584REET PENTRU AFECIUNEA "BTTURI", PE BAZ DE PREPARATE DIN
ROSTOPASC.InIuzie, cu dou lingurie de plant la o can de ap clocotit. Se las 20 de
minute i se strecoar. Se Iolosete pentru comprese, avnd o aciune calmant.

ROSTOPASC.InIuzie, cu o jumtate de linguri de plant la o can de ap clocotit.1. Se bea
o lingur de lichid la trei ore, pn la terminare.2. Aceeai inIuzie se Iolosete i pentru
comprese.
00000586REET PENTRU AFECIUNEA "TUSE SPASTIC", PE BAZ DE
mesele principale. Au aciune calmant i antispasmodic.
00000587REET PENTRU AFECIUNEA "VEDERE SLAB, CATARACT", PE BAZ
DE PREPARATE DIN ROSTOPASC.1. InIuzie, cu o jumtate de linguri de plant la o can
de ap clocotit. Se las 20 de minute i se strecoar. Se bea cte o linguri-dou, la trei ore,
terminnd lichidul n aceeai zi. Aceeai inIuzie se Iolosete i pentru com-prese. Sau~2.
Tinctur, cu 10 g de plant macerat n 100 ml alcool de 600, timp de o sptmn. Se iau cte
15 picturi, n puin ap cald, de trei ori pe zi, dup mesele principale. Au aciune calmant,
cicatrizant, antispasmodic i antimitotic (oprete dezvolta-rea tumorilor). Se recomand n
tratamentul slbirii vederii, oboselii ochilor, cata-ractei i tumorilor pleoapelor.
00000588REET PENTRU AFECIUNEA "LEZIUNI", PE BAZ DE PREPARATE DIN
ROSTOPASC.Unguent, din 30 g de pulbere de rostopasc, amestecat, omogen, cu 15 g
vaselin, 15 g lanolin i 5 picturi de acid Ienic. Se unge locul bolnav i se las pansamentul 2 -
3 zile, dup care se schimb, repetndu-se pn la vindecare. Are eIect cicatrizant pentru
leziunile greu vinde-cabile.
00000589REET PENTRU AFECIUNEA "GASTRITA HIPERACID", PE BAZ DE
PREPARATE DIN SALCM.InIuzie, cu dou lingurie de Ilori la o can de ap clocotit.Se
beau dou cni pe zi, Iiind recomandate n hiperaciditate, gastrite, pirosis (arsuri la stomac),
dureri abdominale (spasme) etc.
00000590REET PENTRU AFECIUNEA "ULCER GASTRO-DUODENAL", PE BAZ
DE PREPARATE DIN SALCM.InIuzie, cu dou lingurie de Ilori la o can de ap clocotit.Se
00000591REET PENTRU AFECIUNEA "PIROSIS (ARSURI LA STOMAC)", PE BAZ
DE PREPARATE DIN SALCM.InIuzie, cu dou lingurie de Ilori la o can de ap clocotit.Se
00000592REET PENTRU AFECIUNEA "SPASME ABDOMINALE", PE BAZ DE
PREPARATE DIN SALCM.InIuzie, cu dou lingurie de Ilori la o can de ap clocotit.Se
00000593REET PENTRU AFECIUNEA "FARINGO-AMIGDALIT", PE BAZ DE
PREPARATE DIN SALVIE (JALE).1. InIuzie, cu o linguri de Irunze la 100 ml de ap
clocotit. Se beau dou cni pe zi, avnd aciune antiseptic i bacteriostatic. EIectul crete dac
se adaug Ilori de mueel. 2. InIuzie concentrat, cu 5 g de Irunze la 100 ml de ap clocotit. Se
va Iace gargar sau cltirea gurii cu aceast inIuzie, de mai multe ori pe zi, pentru combaterea
inIlamaiilor mucoasei Iaringiene i amigdalelor.
DIN SALVIE (JALE).InIuzie, cu dou lingurie de Irunze la 100 ml de ap clocotit. Se las s
stea puin i se strecoar. EIiciena sa crete, dac se adaug i mueel.Se va Iace gargar sau
cltirea gurii cu aceast inIuzie, de mai multe ori pe zi, pentru combaterea inIlamaiei mucoasei
bucale.
00000595REET PENTRU AFECIUNEA "RINO-SINUZIT", PE BAZ DE
PREPARATE DIN SALVIE (JALE).InIuzie, cu o linguri de Irunze la 200 ml de ap
clocotit. Se beau dou cni pe zi, avnd aciune antiseptic i bacteriostatic. EIectul crete dac
se adaug Ilori de mueel.
00000596REET PENTRU AFECIUNEA "METROANEXITE", PE BAZ DE
PREPARATE DIN SALVIE (JALE).1. InIuzie, cu o linguri de Irunze la 200 ml de ap
clocotit. Se beau 2 - 3 cni pe zi.2. InIuzie, cu 100 g de Ilori la 1000 ml de ap clocotit. Se
Iolosete pentru o spltur. Se pot Iace dou splturi pe zi, pentru combaterea inIlamaiilor
uterului.
00000597REET PENTRU AFECIUNEA "REUMATISM CARDIO-ARTICULAR", PE
BAZ DE PREPARATE DIN SALVIE (JALE).1. InIuzie, cu o linguri de Irunze la 100 ml
de ap clocotit. Se beau dou ceaiuri pe zi, avnd aciune antiseptic i bacteriostatic.2.
InIuzie, cu 5 g de Irunze la 100 ml de ap clocotit. Se Iolosete pentru gargar, Iiind antiseptic
i bacteriostatic.3.
00000598REET PENTRU "AFECIUNI VASCULARE", PE BAZ DE PREPARATE DIN
SALVIE (JALE).InIuzie, cu o linguri de Irunze la 100 ml de ap clocotit. Se las s stea
puin i se strecoar.Se bea treptat, pe parcursul zilei, pentru a combate inIlamaiile arterelor. Are
eIecte Iavorabile asupra vaselor sangvine i asupra circulaiei sangvine.
00000599REET PENTRU AFECIUNEA "BALONRI ABDOMINALE", PE BAZ DE
clocotit. Se beau dou cni pe zi, avnd aciune antiseptic, bacteriostatic i carminativ.
clocotit. Se beau dou cni pe zi. Mrete secreia biliar, este antiseptic, antiinIlamator i
sedativ uor.
00000601REET PENTRU "DIABET ZAHARAT", PE BAZ DE PREPARATE DIN
SALVIE (JALE).InIuzie, cu dou lingurie de Irunze la 250 ml de ap clocotit. Se las s stea
puin i se strecoar.Se beau trei cni pe zi. Are aciune depurativ i de reglare glandular.
puin i se strecoar.Se beau dou-trei cni pe parcursul zilei, pentru a combate tulburrile
intestinale i diareea.
00000603REET PENTRU "INSOMNII", PE BAZ DE PREPARATE DIN SALVIE
(JALE).InIuzie, cu dou lingurie de Irunze la 250 ml de ap clocotit. Se las s stea puin i se
strecoar.Se beau trei cni pe zi, avnd eIect sedativ n strile de surescitare, nsoite de insomnii.
00000604REET PENTRU AFECIUNEA "SEBOREE", PE BAZ DE PREPARATE DIN
SALVIE (JALE).InIuzie, cu 5 g de Irunze la 100 ml de ap clocotit. Se Iolosete pentru Irecii
i comprese, n combaterea secreiei exagerate a glande-lor sebacee ale pielii, care duce la
apariia mtreii i la cderea prului.
00000605REET PENTRU AFECIUNEA "AFTE", PE BAZ DE PREPARATE DIN
SALVIE (JALE).InIuzie, cu dou lingurie de Irunze la 100 ml de ap clocotit.Se Iace gargar
de mai multe ori pe zi.
PREPARATE DIN SALVIE (JALE).InIuzie, cu 10 g de Irunze la 200 ml de ap clocotit. Se
Iolosete sub Iorm de comprese reci, cu eIect antiinIlamator.
DIN SALVIE (JALE).InIuzie, cu o linguri de Irunze la 250 ml de ap clocotit. Se las s
stea puin i se strecoar.Se beau dou-trei cni pe parcursul zilei, pentru combaterea tulburrilor
intestinale i stimularea poItei de mncare.
puin i se strecoar.Se bea treptat, pe parcursul zilei, pentru a combate inIlamaiile arterelor. Are
eIecte Iavorabile asupra vaselor sangvine i asupra circulaiei sangvine.
DIN SALVIE (JALE).InIuzie, cu dou lingurie de Irunze la 100 ml de ap clocotit. Se las s
stea puin i se strecoar.Se va Iace gargar sau cltirea gurii cu aceast inIuzie, de mai multe ori
pe zi, pentru combaterea inIlamaiei mucoasei gingivale.
00000610REET PENTRU AFECIUNEA "GLOSIT (INFLAMAIA LIMBII)", PE
BAZ DE PREPARATE DIN SALVIE (JALE).InIuzie, cu dou lingurie de Irunze la 100 ml
de ap clocotit. Se las s stea puin i se strecoar.Se va Iace gargar sau cltirea gurii cu
aceast inIuzie, de mai multe ori pe zi, pentru combaterea inIeciei.
SALVIE (JALE).InIuzie, cu dou lingurie de Irunze la 100 ml de ap clocotit. Se las s stea
puin i se strecoar.Se va Iace gargar sau cltirea gurii cu aceast inIuzie, de mai multe ori pe
zi, pentru combaterea inIeciei primare, care provoac boala inIlamatorie renal (neIrita).
00000612REET PENTRU AFECIUNEA "TRANSPIRAIE NOCTURN", PE BAZ DE
PREPARATE DIN SALVIE (JALE).InIuzie, cu dou lingurie de Irunze la 250 ml de ap
clocotit. Are eIect anti-sudoriIic.Se beau dou cni pe zi, pentru eliminarea transpiraiei
nocturne n tuberculoza pulmonar.
SALVIE (JALE).1. InIuzie, cu o linguri de Irunze la 100 ml de ap clocotit. Se beau dou
cni pe zi.2. InIuzie, cu 10 g de Irunze la 200 ml de ap clocotit. Se Iolosete sub Iorm de
comprese reci, cu eIect antiinIlamator.
SALVIE (JALE).InIuzie, cu dou lingurie de Irunze la 100 ml de ap clocotit. Se Iolosete
sub Iorm de comprese reci, cu eIect antiinIlamator.
00000615REET PENTRU AFECIUNEA "TEMPERATURA RIDICATA", PE BAZ DE
PREPARATE DIN SOC.InIuzie, cu dou lingurie de Ilori la 250 ml de ap clocotit. Se beau 3 -
4 cni zilnic. Socul este principala specie de plant sudoriIic, Ioarte util pentru scderea
temperaturii n rceal i grip.
00000616REET PENTRU AFECIUNEA "ARSURI", PE BAZ DE PREPARATE DIN
SOC.InIuzie, cu 40 g de Ilori la 1000 ml de ap clocotit. Se Iolosete pentru bi locale.
Calmeaz durerile i ajut la cicatrizare.
00000617REET PENTRU
AFECIUNEA "BOLI RENALE I VEZICALE", PE BAZ DE PREPARATE DIN
SOC.InIuzie, cu dou lingurie de Ilori la o can de ap clocotit.Se beau trei cni pe zi, cu eIect
diuretic i sudoriIic. Intr n compoziia ceaiu-rilor depurativ i sudoriIic. InIlueneaz Iavorabil
bolile de rinichi i vezic.
DIN SOC.InIuzie sau decoct, cu dou lingurie de Iructe la o can de ap.Se bea seara, nainte de
culcare, avnd eIect uor laxativ. Se recomand, mai ales, n constipaiile de natur nervoas.
00000619REET PENTRU AFECIUNEA "INFECII VIRALE", PE BAZ DE
PREPARATE DIN SOC.InIuzie, cu dou lingurie de Ilori la o can de ap clocotit.Se beau trei
cni pe zi, cu eIect diuretic i sudoriIic. Produce o transpiraie abundent, Iavoriznd astIel
scderea temperaturii (combate Iebra).
DIN SOC.InIuzie, cu dou lingurie de Ilori la o can de ap clocotit.Se beau trei cni pe zi, cu
eIect diuretic, sudoriIic i uor laxativ.
00000621REET PENTRU AFECIUNEA "FURUNCULE, CONTUZII, ABCESE", PE
BAZ DE PREPARATE DIN SOC.InIuzie, cu 40 g de Ilori la 1000 ml de ap clocotit.Se
Iolosete pentru bi locale i cataplasme. Calmeaz durerile i ajut la colec-tarea puroiului,
Icnd s se retrag umIltura.
diuretic i sudoriIic. Produce o transpiraie abundent, Iavoriznd astIel scderea temperaturii
(combate Iebra).
00000623REET PENTRU AFECIUNEA "PEMFIGUS (BICI PE PIELE)", PE BAZ
DE PREPARATE DIN SOC.1. InIuzie, cu dou lingurie de Ilori la 250 ml de ap clocotit. Se
beau dou cni pe zi, avnd eIect diuretic i de scdere a temperaturii (sudoriIic).2. InIuzie, cu 40
g de Ilori la 1000 ml de ap clocotit. Se Iolosete pentru bi locale i cataplasme. Calmeaz
durerile i ajut la cicatrizare.
00000624REET PENTRU AFECIUNEA "ARTROZ", PE BAZ DE PREPARATE DIN
diuretic, sudoriIic i antinevralgic. Este recoman-dat n periartrita scapulo-humeral, ce se
maniIest prin dureri ale umrului, cu iradieri ctre ceaI i de-a lungul membrului superior.
00000625REET PENTRU AFECIUNEA "NEVRALGII REUMATICE", PE BAZ DE
PREPARATE DIN SOC.1. InIuzie, cu dou lingurie de Ilori la o can de ap clocotit. Se beau
trei cni de lichid cldu, avnd proprieti diuretice, sudoriIice i antinevralgice.2. InIuzie, cu
100 g de Ilori, Iructe i Irunze n 3 l de ap, iar lichidul strecurat se pune n cada cu ap, la
temperatura de 370 C, pentru bi, recomandate n nevralgia sciatic. Sau~3. InIuzie, cu 30 g de
Ilori la 1000 ml de ap. Se Iolosete pentru comprese sau cataplasme aplicate n nevralgiile de
trigemen i cervico-brahiale.
00000626REET PENTRU AFECIUNEA "FOLICULIT", PE BAZ DE PREPARATE
DIN SOC.InIuzie, cu 40 g de Ilori la 1000 ml de ap clocotit. Se Iolosete pentru bi locale sau
cataplasme, avnd aciune diuretic, antiinIlama-torie i calmant. Este recomandat n
tratamentul Ioliculitei, care este o inIlama-ie a rdcinii Iirelor de pr.
00000627REET PENTRU AFECIUNEA "NEVROZE", PE BAZ DE PREPARATE DIN
SUNTOARE.InIuzie, cu dou lingurie de plant, coninnd vrIuri de tulpini cu Ilori, la 250
ml de ap clocotit. Se beau trei cni zilnic. Are eIect sedativ, antidepresiv, uor euIorizant.
DIN SUNTOARE.InIuzie, cu dou linguri de plant la o can de ap clocotit.Se cltete gura
i se Iace gargar.
00000629REET PENTRU AFECIUNEA "ABCES DENTAR", PE BAZ DE
PREPARATE DIN SUNTOARE.InIuzie, cu dou linguri de plant la o can de ap
clocotit.Se cltete gura i se Iace gargar. Calmeaz durerile dentare i este antimicrobian.
00000630REET PENTRU AFECIUNEA "GASTRITE HIPERACIDE", PE BAZ DE
PREPARATE DIN SUNTOARE.InIuzie, cu dou lingurie de plant, coninnd vrIuri de
tulpini cu Ilori, la 250 ml de ap clocotit. Se beau dou cni de ceai zilnic. Este diuretic,
antiinIla-mator, antimicrobian i cicatrizant. Sau~Ulei de suntoare, obinut din macerarea a 20
g de Ilori n 30 g de alcool, timp de o zi, apoi se adaug 200 ml de ulei i se Iierbe trei ore pe
baia de ap, agitndu-se din cnd n cnd. Se las trei ore i se strecoar prin presare. Se
pstreaz la ntuneric i rcoare. Se ia cte o linguri din acest ulei, pus n salate sau n alte
Ieluri de mncare. Are eIect dezinIectant i cicatrizant.
00000631REET PENTRU AFECIUNEA "ULCER GASTRO-DUODENAL", PE BAZ
DE PREPARATE DIN SUNTOARE.InIuzie, cu dou lingurie de plant, coninnd vrIuri de
pstreaz la ntuneric i rcoare. Se ia cte o linguri din acest ulei, pus n salate sau n alte
Ieluri de mncare. Are eIect dezinIectant i cicatrizant.
00000632REET PENTRU AFECIUNEA "COLIT DE PUTREFACIE", PE BAZ DE
PREPARATE DIN SUNTOARE.InIuzie, cu o linguri de plant, coninnd vrIuri de tulpini
cu Ilori, la 250 ml de ap clocotit. Se beau trei cni de ceai zilnic. Este diuretic, antiinIlamator,
lipotrop, coleretic i colagog. Sau~InIuzie concentrat, cu dou linguri de plant la o can. Se
bea cte o lingur dup Iiecare mas.
00000633REET PENTRU AFECIUNEA "HEPATIT EPIDEMIC", PE BAZ DE
PREPARATE DIN SUNTOARE.InIuzie, cu o lingur de plant, coninnd vrIuri de tulpini cu
Ilori, la 250 ml de ap clocotit. Se beau trei cni de ceai zilnic. Este diuretic, antiinIlamator
hepatic, lipotrop, coleretic i colagog.
PREPARATE DIN SUNTOARE.InIuzie, cu o lingur de plant, coninnd vrIuri de tulpini cu
Ilori, la 250 ml de ap clocotit. Se beau trei cni de ceai zilnic. Este diuretic, antiinIlamator
hepatic, lipotrop, coleretic i colagog.
PREPARATE DIN SUNTOARE.InIuzie, cu o linguri de plant, coninnd vrIuri de tulpini
cu Ilori, la 250 ml de ap clocotit. Se beau trei cni de ceai zilnic. Este diuretic, antiinIlamator,
lipotrop, coleretic i colagog. Sau~InIuzie concentrat, cu dou linguri de plant la o can. Se
bea cte o lingur dup Iiecare mas.
00000636REET PENTRU AFECIUNEA "INFLAMAIA INTESTINULUI", PE BAZ
DE PREPARATE DIN SUNTOARE.InIuzie, cu o linguri de plant, coninnd vrIuri de
tulpini cu Ilori, la 250 ml de ap clocotit. Se beau trei cni de ceai zilnic. Este diuretic i
antiinIlamator, Iiind indicat n sindromul entero-renal.
00000637REET PENTRU AFECIUNEA "ARSURI (I DE SOARE)", PE BAZ DE
PREPARATE DIN SUNTOARE.InIuzie, cu 40 g de plant, coninnd vrIuri de tulpini cu
Ilori, la 1000 ml de ap clocotit. Se Iolosete pentru bi locale sau cataplasme. Are eIect
pstreaz la ntuneric i rcoare. Se Iac pansamente. Are eIect dezinIectant i cicatrizant.
00000638REET PENTRU AFECIUNEA "RNI DESCHISE", PE BAZ DE
PREPARATE DIN SUNTOARE.InIuzie, cu 40 g de plant, coninnd vrIuri de tulpini cu
Ilori, la 1000 ml de ap clocotit. Se Iolosete pentru bi locale sau cataplasme. Are eIect
pstreaz la ntuneric i rcoare. Se Iac pansamente. Are eIect dezinIectant i cicatrizant.
antiinIla-mator, lipotrop, coleretic i colagog. Sau~InIuzie concentrat, cu dou linguri de plant
la o can. Se bea cte o lingur dup Iiecare mas.
00000640REET PENTRU AFECIUNEA "ENUREZIS INFANTIL", PE BAZ DE
PREPARATE DIN SUNTOARE.InIuzie, cu dou lingurie de plante, luate dintr-un amestec de
suntoare, mueel, coada oricelului i rdcin de valerian, n pri egale, la o can de ap
clocotit. Se strecoar i se ndulcete.Se bea o jumtate de can n cursul dimineii, iar restul cu
o or nainte de culcare. Combate emisia necontrolat a urinei la copii, att ziua, ct i noaptea.
ml de ap clocotit. Se bea seara, nainte de culcare. Are eIect sedativ, antidepresiv, uor
euIorizant.
00000642REET PENTRU AFECIUNEA "ISTERIE", PE BAZ DE PREPARATE DIN
ml de ap clocotit. Se beau trei cni zilnic. Are eIect sedativ, antidepresiv, uor euIorizant.
00000643REET PENTRU AFECIUNEA "STRI DEPRESIVE", PE BAZ DE
tulpini cu Ilori, la 250 ml de ap clocotit. Se beau trei cni zilnic. Are eIect sedativ,
antidepresiv, uor euIorizant.
00000644REET PENTRU AFECIUNEA "INFLAMAIA CILOR RENALE", PE BAZ
DE PREPARATE DIN SUNTOARE.InIuzie, cu o linguri de plant, coninnd vrIuri de
tulpini cu Ilori, la 250 ml de ap clocotit. Se beau trei cni de ceai zilnic. Este diuretic i
antiinIlamator, Iiind indicat n sindromul entero-renal.
00000645REET PENTRU AFECIUNEA "SOMN AGITAT", PE BAZ DE PREPARATE
DIN SUNTOARE.InIuzie, cu dou lingurie de plant, coninnd vrIuri de tulpini cu Ilori, la
250 ml de ap clocotit. Se beau trei cni zilnic. Are eIect sedativ, antidepresiv, uor euIorizant.
SUNTOARE.InIuzie, cu o linguri vrIuit de plant, coninnd vrIuri de tulpini cu Ilori, la
250 ml de ap clocotit. Se beau dou-trei cni de ceai zilnic. Este diuretic, vasodilatator i
hipotensiv.
00000647REET PENTRU AFECIUNEA "DEREGLRI ALE CICLULUI", PE BAZ DE
PREPARATE DIN SUNTOARE.InIuzie, cu o linguri vrIuit de plant, coninnd vrIuri de
tulpini cu Ilori, la 250 ml de ap clocotit. Se beau dou cni de ceai zilnic. Are eIect sedativ,
antidepresiv, uor euIorizant. Deasemenea, este vasodilatator i hipotensiv. Ajut la nlturarea
dereglrilor ciclului i sprijin dezvoltarea organelor genitale la Iemei.
00000648REET PENTRU AFECIUNEA "TULBURRI DE MENOPAUZ", PE BAZ
DE PREPARATE DIN SUNTOARE.InIuzie, cu dou lingurie de plant, coninnd vrIuri de
tulpini cu Ilori, la 250 ml de ap clocotit. Se beau trei cni de ceai zilnic. Are eIect sedativ,
antidepresiv, uor euIorizant. Deasemenea, este vasodilatator i hipotensiv.
00000649REET PENTRU AFECTIUNEA "ABCES DENTAR", PE BAZ DE
PREPARATE DIN TTNEAS.Decoct concentrat, cu cinci linguri de rdcin, mrunit, la
250 ml de ap. Uz extern.Se ine n gur i se cltete. Are aciune calmant, cicatrizant i
antiinIlamato-are.

TTNEAS.Decoct concentrat, cu cinci linguri de rdcin, mrunit, la 250 ml de ap. Se
Iierbe o jumtate de or. Uz extern.Se Iolosete pentru bi locale i comprese cu terci
(cataplasme). Au aciune calmant i decongestiv n arsuri.
TTNEAS.Decot, cu dou lingurie de rdcin, mrunit, la o can de ap rece. Se Iierbe o
jumtate de or.Se beau trei cni pe zi, avnd proprieti emoliente i expectorante.
TTNEAS.Decoct concentrat, cu cinci linguri de rdcin, mrunit, la 250 ml de ap. Se
Iierbe o jumtate de or. Uz extern.Se Iolosete pentru bi locale i comprese cu terci
(cataplasme). Au aciune calmant i decongestiv n contuzii.
00000653REET PENTRU AFECTIUNEA "NEVRALGIA CERVICO-BRAHIAL", PE
BAZ DE PREPARATE DIN TTNEAS.Decot, cu cinci linguri de rdcin, mrunit, la
250 ml de ap, pentru cataplasme. Sau~Decoct, cu 200 g de rdcin, mrunit, la trei litri de
ap. Se Iierbe o jumtate de or i se strecoar. Se Iolosete ca adaus pentru bi generale,
Icndu-se zilnic cte o baie, n cure de 21 zile. Durata unei bi este de 20 de minute, iar
temperatura apei 370 C. Bile sunt recomandate n reumatismul abarticular, care aIecteaz
tendoane, muchi i nervi. AstIel sunt~ periartritele, sciatica, lumbago i nevralgia cervico-
brahial.
00000654REET PENTRU AFECTIUNEA "NEVRALGIA DE TRIGEMEN", PE BAZ DE
PREPARATE DIN TTNEAS.Decot, cu cinci linguri de rdcin, mrunit, la 250 ml de
ap. Se Iierbe o jumtate de or i se Iolosete pentru cataplasme.
00000655REET PENTRU AFECTIUNEA "SPONDILIT ANCHILOZANT", PE BAZ
DE PREPARATE DIN TTNEAS.Decot, cu dou lingurie de rdcin, mrunit, la o can
de ap rece. Se Iierbe o jumtate de or.Se beau trei cni pe zi, avnd aciune calmant i
antiinIlamatorie.
00000656REET PENTRU AFECTIUNEA "ENTEROCOLITE", PE BAZ DE
PREPARATE DIN TTNEAS.Tinctur, cu 20 g de rdcin, mrunit, macerat n 100 ml
de alcool de 600, timp de o sptmn. Se Iiltreaz i se iau 15 picturi, n puin ap, de trei ori
pe zi, nainte de mese.
00000657REET PENTRU AFECTIUNEA "HEMORAGII STOMACALE", PE BAZ DE
PREPARATE DIN TTNEAS.Decot, cu dou lingurie de rdcin, mrunit, la o can de
ap rece. Se Iierbe o jumtate de or.Se beau trei cni pe zi, avnd proprieti hemostatice,
calmante i cicatrizante.
DIN TTNEAS.1. Decoct, cu o linguri de rdcin, mrunit, la 250 ml de ap rece, care
se Iierbe o jumtate de or. Se beau trei cni pe zi, avnd proprieti antimitotice (oprete
dezvoltarea tumorilor), cicatrizante, decongestive i antiinIlamatorii.2. Decoct concentrat, cu
cinci linguri de rdcin, mrunit, la o can de ap. Se Iierbe o jumtate de or i se strecoar.
Se Iolosete ca adaus pentru bi de ezut, Icndu-se cte dou bi pe zi, pn la vindecare.
Seara, la culcare, se pot Iace i comprese cu acest decoct.
00000659REET PENTRU AFECTIUNEA "INFLAMAII :NCHEIETURI", PE BAZ DE
PREPARATE DIN TTNEAS.Decoct concentrat, cu 50 g de rdcin, mrunit, la 1000 ml
de ap. Se Iierbe o jumtate de or. Uz extern.Se Iolosete pentru bi locale i comprese cu terci
(cataplasme). Au aciune calmant i antiinIlamatoare, ajutnd la retragerea tumeIierii gleznelor
i ncheie-turilor minilor.
00000660REET PENTRU AFECTIUNEA "HEMATOAME", PE BAZ DE PREPARATE
DIN TTNEAS.Tinctur, cu rdcini de ttneas, culese proaspt, curite, mrunite i
introduse ntr-o sticl. Deasupra lor se toarn alcool de 600 i se las la soare timp de dou
sptmni. Apoi, se Iiltreaz i se pstreaz n sticle bine astupate, inute la loc rece i
ntunecos.Se iau 15 picturi, de trei ori pe zi, n puin ap, iar extern, se tamponeaz locul de
trei ori pe zi.
00000661REET PENTRU AFECTIUNEA "INFLAMAII ARTICULARE", PE BAZ DE
PREPARATE DIN TTNEAS.Tinctur, cu rdcini de ttneas, culese proaspt, curite,
mrunite i introduse ntr-o sticl. Deasupra lor se toarn alcool de 600 i se las la soare timp
de dou sptmni. Apoi, se Iiltreaz i se pstreaz n sticle bine astupate, inute la loc rece i
ntunecos.Se tamponeaz locul de trei ori pe zi, cu aceast tinctur. Are proprieti calmante i
antiinIlamatorii.
00000662REET PENTRU AFECTIUNEA "TUSE", PE BAZ DE PREPARATE DIN
TTNEAS.Decot, cu dou lingurie de rdcin, mrunit, la o can de ap rece. Se Iierbe o
jumtate de or.Se beau trei cni pe zi, avnd proprieti emoliente i expectorante.
00000663REET PENTRU AFECTIUNEA "CANCER", PE BAZ DE PREPARATE DIN
TTNEAS.1. Decoct, cu o linguri de rdcin, mrunit, la o can de ap. Se Iierbe o
jumtate de or i se Iiltreaz. Se beau 3 - 4 cni pe zi. Are aciune antimitotic (oprete
dezvoltarea tumorilor) i calmant, datorit alantoinei, care este principiul activ de baz din
rdcina de ttneas. Sau~2. Tinctur, cu 20 g de rdcin, mrunit, macerat n 100 ml de
alcool de 600, timp de o sptmn. Se Iiltreaz i se iau 15 picturi, n puin ap, de trei ori pe
zi, nainte de mese.Extern, se Iolosesc~1. AliIie, cu 25: rdcin de ttneas. Se recomand
pentru ungerea rnilor de pe piele i de pe sni.2. Decoct concentrat, cu cinci linguri de rdcin
la o can de ap. Se Iolosete pentru comprese puse pe rni.3. Cataplasme, din rdcin
mrunit amestecat cu ap cald, pn se obine un terci sau past, care se pune pe un tiIon i
se aplic pe ran. De exemplu, n cancerul pielii sau al snului.
TTNEAS.Tinctur, cu rdcini de ttneas, culese proaspt, curite, mrunite i
introduse ntr-o sticl. Deasupra lor se toarn alcool de 600 i se las la soare timp de dou
sptmni. Apoi, se Iiltreaz i se tamponeaz rnile greu vindecabile, de trei ori pe zi.
DIN TTNEAS.Decoct, cu 200 g de rdcin, mrunit, la trei litri de ap. Se Iierbe o
jumtate de or i se strecoar. Se Iolosete ca adaus pentru bi generale, Icndu-se zilnic cte o
baie, n cure de 21 zile. Durata unei bi este de 20 de minute, iar temperatura apei 370 C. Bile
sunt recomandate n reumatismul abarticular, care aIecteaz tendoane, muchi i nervi. AstIel
sunt~ periartritele, sciatica, lumbago etc.
TTNEAS.Decoct uor, cu dou lingurie de rdcin, mrunit, la 250 ml de ap. Se Iierbe
cinci minute. Uz extern.Se Iolosete pentru bi locale i comprese, n tratamentul eczemelor cu
supuraii, avnd proprieti cicatrizante, decongestive i antiinIlamatorii.
00000667REET PENTRU AFECTIUNEA "PSORIAZIS", PE BAZ DE PREPARATE DIN
TTNEAS.1. Decoct, cu o linguri de rdcin, mrunit, la 250 ml de ap rece, care se
Iierbe o jumtate de or. Se beau trei cni pe zi, avnd proprieti antimitotice (oprete
dezvoltarea tumorilor), cicatrizante, decongestive i antiinIlamatorii.2. Decoct uor, cu dou
lingurie de rdcin, mrunit, la 250 ml de ap. Se Iierbe cinci minute. Se Iolosete pentru
comprese. Sau~3. Decoct, cu 100 g de rdcin, mrunit, la trei litri de ap. Se Iierbe o
jumtate de or i se strecoar. Se Iolosete ca adaus pentru bi generale, Icndu-se zilnic cte o
baie, pn la vindecare. Sau~4. AliIie, cu 20: rdcin, pentru ungerea supraIeelor de piele
bolnav, de dou ori pe zi.
00000668REET PENTRU AFECTIUNEA "INFLAMAII BUCALE", PE BAZ DE
PREPARATE DIN TTNEAS.Decoct concentrat, cu cinci linguri de rdcin, mrunit, la
250 ml de ap. Uz extern.Se ine n gur i se cltete. Are aciune cicatrizant i
antiinIlamatoare.
DIN TTNEAS.Decoct, cu trei linguri dintr-un amestec de plante la 1000 ml de ap.
Amestecul se Iace din rdcin de ttneas, busuioc, Ilori de glbenele, Ilori de mueel Ilori de
urzic moart, alb, luate n pri egale. Uz extern.Se Iolosete pentru bi i splturi locale.
Atenueaz durerile i Iac s dea napoi procesele inIlamatorii. Deasemeni, datorit alantoinei din
rdcina de ttneas, au aciune antimitotic, oprind dezvoltarea tumorilor.
00000670REET PENTRU AFECTIUNEA "GASTRIT HIPERACID", PE BAZ DE
PREPARATE DIN TTNEAS.Decoct, cu dou lingurie de rdcin, mrunit, la o can de
ap.Se beau trei cni pe zi, nainte cu o or de mesele principale, n cure de una sau dou luni.
Datorit alantoinei, principiul activ de baz, rdcinile de ttneas au proprieti hemostatice,
calmante i cicatrizante n ulcerul stomacal i gastrita hiperacid.
PREPARATE DIN TTNEAS.Decoct concentrat, cu 50 g de rdcin, mrunit, la 1000 ml
de ap. Se Iierbe o jumtate de or. Uz extern.Se Iolosete, rece, pentru bi locale i comprese.
Are aciune calmant i antiin-Ilamatoare.
00000672REET PENTRU AFECTIUNEA "INFLAMAII GENITALE", PE BAZ DE
PREPARATE DIN TTNEAS.Decoct, cu 50 g de amestec de rdcin de ttneas i
scoar de tejar (Quercus L.), n pri egale, la 1000 ml de ap. Se Iierbe 30 minute i se
strecoar. Uz extern.Se Iolosete pentru splturi vaginale. Are proprieti calmante i
antiinIlamatorii.
PREPARATE DIN TTNEAS.Decoct, cu dou lingurie de rdcin, mrunit, la o can de
ap.Se beau trei cni pe zi, nainte cu o or de mesele principale, n cure de una sau dou luni.
Datorit alantoinei, principiul activ de baz, rdcinile de ttneas au proprieti hemostatice,
calmante i cicatrizante n ulcerul stomacal i gastrita hiperacid.
00000674REET PENTRU AFECTIUNEA "VARICE", PE BAZ DE PREPARATE DIN
TTNEAS.Decoct concentrat, cu 50 g de rdcin, mrunit, la 1000 ml de ap. Se Iierbe o
jumtate de or. Uz extern.Se Iolosete, rece, pentru bi locale i comprese. Are aciune calmant
i antiin-Ilamatoare.
00000675REET PENTRU AFECTIUNEA "INSUFICIEN CARDIAC", PE BAZ DE
PREPARATE DIN TRAISTA CIOBANULUI.InIuzie, cu o linguri de plant la 250 ml de ap
clocotit. Se beau dou cni pe zi. Are eIect de reglare a circulaiei sangvine i a tensiunii.
TRAISTA CIOBANULUI.InIuzie, cu o linguri de plant la 250 ml de ap clocotit. Se beau
trei cni pe zi. Are eIect de calmare a micrilor peristaltice ale stomacului i intestinelor.
00000677REET PENTRU AFECTIUNEA "LEUCOREE", PE BAZ DE PREPARATE
DIN TRAISTA CIOBANULUI.InIuzie, cu o jumtate de linguri de amestec de plante, la 250
ml de ap clocotit. Amestecul se Iace din traista ciobanului i din urzic moart, alb, luate n
pri egale.Se beau dou cni pe zi, timp de o sptmn.
00000678REET PENTRU AFECTIUNEA "DURERI MENSTRUALE", PE BAZ DE
clocotit. Se beau dou cni pe zi. Are eIect de calmare a durerilor i
antihemoragic.Sau~Tinctur, din 20 g de plant macerat, timp de dou sptmni, n 100 ml de
alcool de 600. Se iau 25-30 de picturi de trei ori pe zi, n puin ap.
00000679REET PENTRU AFECTIUNEA "HIPER I HIPOTENSIUNE", PE BAZ DE
clocotit. Se beau dou cni pe zi. Are eIect de reglare a circulaiei sangvine i a tensiunii.
TRAISTA CIOBANULUI.InIuzie, cu o linguri de plant la 250 ml de ap clocotit. Se beau
dou cni pe zi. Are eIect calmant i de reglare a ciclului pe parcursul pubertii.
00000681REET PENTRU AFECTIUNEA "MENSTRUAII ABUNDENTE", PE BAZ DE
PREPARATE DIN TRAISTA CIOBANULUI.InIuzie, cu dou lingurie de plant la 250 ml de
ap clocotit. Se beau trei cni pe zi. Are eIect de calmare a durerilor i antihemoragic, datorit
aminelor coninu-te de plant. Se ia i preventiv, cu o sptmn nainte de venirea ciclului.
Sau~Tinctur, cu 20 g de plant macerat, timp de dou sptmni, n 100 ml alcool de 600. Se
iau 25-30 de picturi de trei ori pe zi.
00000682REET PENTRU AFECTIUNEA "HEMORAGII STOMACALE", PE BAZ DE
aminelor coninute de plant. Sau~Tinctur, cu 20 g de plant macerat, timp de dou sptmni,
n 100 ml alcool de 600. Se iau 25-30 de picturi de trei ori pe zi.

00000683REET PENTRU AFECTIUNEA "HEMORAGII INTESTINALE", PE BAZ DE
aminelor coninute de plant. Sau~Tinctur, cu 20 g de plant macerat, timp de dou sptmni,
n 100 ml alcool de 600. Se iau 25-30 de picturi de trei ori pe zi.
00000684REET PENTRU AFECTIUNEA "COLECISTIT", PE BAZ DE PREPARATE
DIN TURI MARE.InIuzie cu o linguri de plant la 250 ml de ap clocotit.Se beau trei cni
pe zi, naintea meselor principale. Este indicat n colecistite nsoite de gastrite hiperacide.
00000685REET PENTRU AFECTIUNEA "LITIAZ BILIAR", PE BAZ DE
PREPARATE DIN TURI MARE.InIuzie cu o linguri de plant la 250 ml de ap
clocotit.Se beau trei cni pe zi, naintea meselor principale. Lizeaz i elimin calculii.
clocotit.Se beau trei cni pe zi, naintea meselor principale. Lizeaz i elimin calculii,
nlturnd durerile.
00000687REET PENTRU AFECTIUNEA "GINGIVIT", PE BAZ DE PREPARATE
DIN TURI MARE.Decoct, cu dou linguri de plant la 250 ml de ap. Se Iierbe cinci minute
i sestrecoar. Uz extern.Se Iolosete pentru gargar, de patru-cinci ori pe zi. Are eIect
antiinIlamator i dezinIectant.
PREPARATE DIN TURI MARE.InIuzie cu o lingur de plant la 250 ml de ap clocotit.Se
beau trei cni pe zi, naintea meselor principale. Este indicat n combaterea tulburrilor de
evacuare a bilei.
00000690REET PENTRU AFECTIUNEA "LITIAZA URINAR", PE BAZ DE
clocotit.Se beau trei cni pe zi, naintea meselor principale. Lizeaz i elimin calculii,
nlturnd durerile. Se Iolosete n litiaza uric, pentru a nltura piatra la rinichi vezica urinar.
00000691REET PENTRU AFECTIUNEA "ANGHIN", PE BAZ DE PREPARATE DIN
TURI MARE.Decoct, cu dou linguri de plant la 250 ml de ap. Se Iierbe cinci minute i
sestrecoar. Uz extern.Se Iolosete pentru gargar, de patru-cinci ori pe zi. Are eIect
antiinIlamator i dezinIectant, Iiind recomandat n inIlamaiile Iaringelui i amigdalelor.
00000692REET PENTRU AFECTIUNEA "EMFIZEM PULMONAR", PE BAZ DE
PREPARATE DIN TURI MARE.InIuzie, cu o linguri vrIuit de plant la 250 ml de ap
clocotit. Se beau trei cni pe zi. Are eIect antiinIlamator i dezinIectant.
00000693REET PENTRU AFECTIUNEA "FARINGIT", PE BAZ DE PREPARATE
00000694REET PENTRU AFECTIUNEA "INFLAMAII BUCALE", PE BAZ DE
PREPARATE DIN TURI MARE.Decoct, cu dou linguri de plant la 250 ml de ap. Se
Iierbe cinci minute i sestrecoar. Uz extern.Se Iolosete pentru gargar, de patru-cinci ori pe zi.
Are eIect antiinIlamator i dezinIectant, Iiind recomandat n inIlamaiile mucoasei bucale.
00000695REET PENTRU AFECTIUNEA "CALCULOZ I COLICI RENALE", PE
BAZ DE PREPARATE DIN TURI MARE.InIuzie sau decoct, cu o lingur de plant la 250
ml de ap.Se beau trei cni pe zi, timp de dou luni.
DIN TURI MARE.InIuzie, cu o lingur de plant la 250 ml de ap clocotit.Se beau dou
cni pe zi, avnd eIect curativ n reumatism.
00000697REET PENTRU AFECTIUNEA "SCDEREA ACTIVITII HEPATICE", PE
BAZ DE PREPARATE DIN TURI MARE.InIuzie, cu o linguri vrIuit de plant la 250
ml de ap clocotit. Se beau dou cni pe zi. Are eIect antiinIlamator i dezinIectant.
00000698REET PENTRU AFECTIUNEA "SINDROM AZOTEMIC", PE BAZ DE
PREPARATE DIN TURI MARE.InIuzie, cu o lingur de plant la 250 ml de ap clocotit.
Se strecoar i se adaug un vrI de cuit de bicarbonat de sodiu, pentru neutralizare.Se beau trei
cni pe zi, Iiind indicat n retenia de azotai (sindrom azotemic cronic).
00000699REET PENTRU AFECTIUNEA "STOMATIT ULCEROAS", PE BAZ DE
PREPARATE DIN TURI MARE.Decoct, cu patru linguri de plant la 250 ml de ap. Se
Iierbe cinci minute i sestrecoar. Uz extern.Se Iolosete pentru gargar, de patru ori pe zi. Are
eIect antiinIlamator i dezin-Iectant.
00000700REET PENTRU AFECTIUNEA "TULBURRI DIGESTIVE", PE BAZ DE
PREPARATE DIN TURI MARE.InIuzie, cu o linguri vrIuit de plant la 250 ml de ap
clocotit. Se beau dou cni pe zi. Are eIect antiinIlamator i dezinIectant.
00000701REET PENTRU AFECTIUNEA "ANXIETATE", PE BAZ DE PREPARATE
DIN URZIC.InIuzie, dintr-o linguri de plant la o can de ap clocotit. Urzica este bogat n
vitamine (B2, B5, B12 i acid Iolic), minerale (Fe, Si, Mg), oligoelemente (Cu, Zn), aminoacizi,
proteine. Se beau trei cni pe zi, nainte de mesele principale. Ajut la revitalizarea organismului,
datorit compoziiei bogate n vitamine i minerale. Acioneaz Iavorabil asupra anxietii.
URZIC.InIuzie concentrat, cu patru linguri de plant la 250 ml de ap, pentru comprese. Are
propreti antimicrobiene, cicatrizante i antiinIlamatorii.Sau~ InIuzie, cu 50 g de plant la 1000
ml de ap, pentru bi locale. Are propreti antimicrobiene, cicatrizante i antiinIlamatorii.
00000703REET PENTRU AFECTIUNEA "ANEMIE" PE BAZ DE PREPARATE DIN
URZIC.InIuzie, dintr-o linguri de plant la o can de ap clocotit. Urzica este bogat n
proteine. Se beau trei cni pe zi, nainte de mesele principale. Ajut la revitalizarea organismului
i ameliorarea strilor de anemie.
00000704REET PENTRU AFECTIUNEA "ARTERIT", PE BAZ DE PREPARATE DIN
URZIC.InIuzie, cu dou mini de urzici proaspete, inclusiv cu Ilori, rizomi i rdcini, splate
bine, lsate la macerat 6 - 8 ore, n trei litri de ap rece, apoi date ntr-un clocot.Se Iolosete
pentru bi de picioare, care se introduc n lichid ct mai Iierbinte i se in n el 10 minute,
plantele rmnnd n ap n timpul bii.
00000705REET PENTRU AFECTIUNEA "ARTROZE", PE BAZ DE PREPARATE DIN
URZIC.InIuzie, cu o lingur de Irunze la o can de ap clocotit. Urzica este bogat n
proteine. Se beau trei cni pe zi, avnd aciune depurativ, uor laxativ, care Iavorizeaz
eliminarea toxinelor i a produilor de dezasimilaie. Deasemeni, are eIect remineralizant i
antiinIlamator, Iiind indicat n artroze sau reumatism.
00000706REET PENTRU AFECTIUNEA "DEPRIMARE", PE BAZ DE PREPARATE
DIN URZIC.InIuzie, dintr-o linguri de plant la o can de ap clocotit. Urzica este bogat n
datorit compoziiei bogate n vitamine i minerale. Acioneaz Iavorabil asupra deprimrii.
00000707REET PENTRU "BOLI ALE SPLINEI", PE BAZ DE PREPARATE DIN
URZIC.InIuzie, cu o lingur de plant la o can de ap clocotit. Se beau trei cni pe zi,
naintea meselor principale. Are proprieti depurative, antimicrobiene, antiinIla-matorii i
cicatrizante. Deasemeni, are eIect revitalizant, datorit compoziiei bogate n vitamine i
minerale.
00000708REET PENTRU AFECTIUNEA "INSUFICIENE VTAMINICE" PE BAZ DE
PREPARATE DIN URZIC.InIuzie, dintr-o linguri de plant la o can de ap clocotit.
Urzica este bogat n vitamine (B2, B5, B12 i acid Iolic), minerale (Fe, Si, Mg), oligoelemente
(Cu, Zn), aminoacizi, proteine. Se beau trei cni pe zi, nainte de mesele principale. Ajut la
revitalizarea organismului, datorit compoziiei bogate n vitamine i minerale.
00000709REET PENTRU AFECTIUNEA "HEMORAGII", PE BAZ DE PREPARATE
DIN URZIC.1. InIuzie, cu o lingur de plant la o can de ap. Se beau trei cni pe zi, naintea
meselor principale. Are proprieti antimicrobiene i cicatrizante, Iiind indicat n hemoragiile
aparatului digestiv.2. InIuzie, cu 50 g de plant la 1000 ml de ap clocotit. Uz extern. Se pun
comprese, care se schimb des, avnd proprieti antimicrobiene i cicatrizante.
00000710REET PENTRU "BOLI HEPATICE", PE BAZ DE PREPARATE DIN
minerale.
00000711REET PENTRU "BOLI RENALE", PE BAZ DE PREPARATE DIN
minerale.
00000712REET PENTRU AFECTIUNEA "CLOROZ", PE BAZ DE PREPARATE DIN
datorit compoziiei bogate n vitamine i minerale. Face s creasc cantitatea de hemoglobin
din snge.
00000713REET PENTRU AFECTIUNEA "DURERI DE CAP", PE BAZ DE
PREPARATE DIN URZIC.InIuzie, cu o lingur de plant la o can de ap clocotit. Se beau
trei cni pe zi, naintea meselor principale. Are proprieti antimicrobiene, antiinIlamatorii,
depurative i calmante.
PREPARATE DIN URZIC.InIuzie, cu o lingur de plant la 250 ml de ap clocotit. Se beau
trei cni pe zi, avnd eIect depurativ.

00000715REET PENTRU AFECTIUNEA "DURERI DE SCIATIC", PE BAZ DE
PREPARATE DIN URZIC.Suc proaspt, din din plante tinere, obinut cu mixerul electric sau
prin presare. Urzica este bogat n vitamine (B2, B5, B12 i acid Iolic), minerale (Fe, Si, Mg),
oligoelemente (Cu, Zn), aminoacizi, proteine. Se tamponeaz zonele bolnave cu acest suc, cu
aciune beneIic n tratamentul inIlamaiilor nervilor de la picioare, datorit eIectului
antiinIlamator al zincului.SAU~Se Ireac, uor, locurile bolnave cu planta proaspt, apoi se
pudreaz pielea.
00000716REET PENTRU AFECTIUNEA "ULCERAII", PE BAZ DE PREPARATE
DIN URZIC.InIuzie, cu 50 g de plant la 1000 ml de ap clocotit. Uz extern. Se pun
comprese, care se schimb des, avnd proprieti antimicrobiene i cicatrizante.
00000717REET PENTRU AFECTIUNEA "ECZEME", PE BAZ DE PREPARATE DIN
URZIC.InIuzie, cu 50 g de plant la 1000 ml de ap clocotit. Uz extern. Se Iac spl-turi
locale, avnd proprieti antimicrobiene i cicatrizante.
00000718REET PENTRU AFECTIUNEA "GUT", PE BAZ DE PREPARATE DIN
URZIC.InIuzie, cu o lingur de Irunze la o can de ap clocotit. Urzica este bogat n
eliminarea toxinelor i a produilor de dezasimilaie.
URZIC.InIuzie, cu 50 g de plant la 1000 ml de ap clocotit. Uz extern. Se pun comprese,
care se schimb des, avnd proprieti antimicrobiene i cicatrizante.
naintea meselor principale. Are proprieti antimicrobiene i cicatrizante, Iiind indicat n
tratamentul inIeciilor bronice.
00000721REET PENTRU AFECTIUNEA "INFLAMAII CI URINARE", PE BAZ DE
trei cni pe zi, naintea meselor principale. Are proprieti antimicrobiene i cicatrizante, Iiind
indicat n tratamentul inIeciilor urinare.
00000722REET PENTRU AFECTIUNEA "ACNEE", PE BAZ DE PREPARATE DIN
URZIC.Suc proaspt, din din plante tinere, obinut cu mixerul electric sau prin presare. Urzica
este bogat n vitamine (B2, B5, B12 i acid Iolic), minerale (Fe, Si, Mg), oligoelemente (Cu,
Zn), aminoacizi, proteine. Se tamponeaz zonele bolnave cu acest suc, cu aciune beneIic n
tratamentul acneei, datorit eIectului antiinIlamator al zincului.
00000723REET PENTRU AFECTIUNEA "LUMBAGO", PE BAZ DE PREPARATE DIN
URZIC.Suc proaspt, din din plante tinere, obinut cu mixerul electric sau prin presare. Urzica
este bogat n vitamine (B2, B5, B12 i acid Iolic), minerale (Fe, Si, Mg), oligoelemente (Cu,
Zn), aminoacizi, proteine. Se tamponeaz zonele bolnave cu acest suc, cu aciune beneIic n
tratamentul inIlamaiilor nervilor din zona lombar a coloanei vertebrale, datorit eIectului
antiinIlamator al zincului.SAU~Se Ireac, uor, alele cu planta proaspt, apoi se pudreaz
pielea.
00000724REET PENTRU AFECTIUNEA "FRAGILITATEA UNGHIILOR", PE BAZ DE
PREPARATE DIN URZIC.1. InIuzie, cu o linguri vrIuit de plant la o can de ap
clocotit. Se beau 2 - 3 cni pe zi, avnd eIecte antimicrobiene i cicatrizante.2. InIuzie, cu 50 g
de plant la 1000 ml de ap clocotit. Uz extern. Se Iac bi locale, utile n tratamentul unghiilor
casante i n combaterea micozelor la unghii.
PREPARATE DIN URZIC.InIuzie concentrat, cu patru linguri de plant la 250 ml de ap,
pentru comprese. InIuzie, cu 50 g de plant la 1000 ml de ap, pentru bi locale.
00000726REET PENTRU AFECTIUNEA "INSOMNIE" PE BAZ DE PREPARATE DIN
i ameliorarea strilor de insomnie, normaliznd somnul.
trei cni pe zi, naintea meselor principale. Are proprieti depurative, antimicrobiene, antiinIla-
matorii i cicatrizante, Iiind indicat n combaterea litiazei cu oxalai.
00000728REET PENTRU AFECTIUNEA "ASTENIE" PE BAZ DE PREPARATE DIN
i ameliorarea strilor de astenie (oboseal).
00000729REET PENTRU AFECTIUNEA "CDEREA PRULUI", PE BAZ DE
PREPARATE DIN URZIC.InIuzie, cu 50 g de plant la 1000 ml de ap clocotit. Se Iolosete
la bi pentru cap. Are propreti antimicrobiene, cicatrizante i antiinIlamatorii. Combate
seborea, care Iace s cad i prul.
00000730REET PENTRU AFECTIUNEA "SEBOREE", PE BAZ DE PREPARATE DIN
URZIC.InIuzie, cu 50 g de plant la 1000 ml de ap clocotit. Se Iolosete la bi pentru cap.
Are propreti antimicrobiene, cicatrizante i antiinIlamatorii.
DIN URZIC.InIuzie, cu o lingur de Irunze la o can de ap clocotit. Urzica este bogat n
eliminarea toxinelor i a produilor de dezasimilaie. Deasemeni, are eIect remineralizant i
antiinIlamator, Iiind indicat n artroze sau reumatism.
DIN URZIC.InIuzie, cu dou linguri de plant la o can de ap clocotit. Se Iace gargar de
mai multe ori pe zi. Are proprieti antimicrobiene, antiinIlamatorii i calmante.
00000733REET PENTRU AFECTIUNEA "NEVRITE LA BRAE I PICIOARE", PE
BAZ DE PREPARATE DIN URZIC.Suc proaspt, din din plante tinere, obinut cu mixerul
electric sau prin presare. Urzica este bogat n vitamine (B2, B5, B12 i acid Iolic), minerale (Fe,
Si, Mg), oligoelemente (Cu, Zn), aminoacizi, proteine. Se tamponeaz zonele bolnave cu acest
suc, cu aciune beneIic n tratamentul inIlamaiilor nervilor de la brae i picioare, datorit
eIectului antiinIlamator al zincului.SAU~Se Ireac, uor, locurile bolnave cu planta proaspt,
apoi se pudreaz pielea.
DIN URZIC.InIuzie concentrat, cu patru linguri de plant la 250 ml de ap, pentru comprese.
Are propreti antimicrobiene, cicatrizante i antiinIlamatorii.Sau~ InIuzie, cu 50 g de plant la
1000 ml de ap, pentru bi locale. Are propreti antimicrobiene, cicatrizante i antiinIlamatorii.
00000735REET PENTRU AFECTIUNEA "OBOSEAL INTELECTUAL", PE BAZ DE
PREPARATE DIN URZIC.InIuzie, dintr-o linguri de plant la o can de ap clocotit.
Urzica este bogat n vitamine (B2, B5, B12 i acid Iolic), minerale (Fe, Si, Mg), oligoelemente
(Cu, Zn), aminoacizi, proteine. Se beau trei cni pe zi, nainte de mesele principale. Ajut la
revitalizarea organismului, datorit compoziiei bogate n vitamine i minerale. Amelioreaz
atenia intelectual.
00000736REET PENTRU AFECIUNEA "SINDROM AZOTEMIC", PE BAZ DE
trei cni pe zi, naintea meselor principale. Are proprieti depurative i diuretice, ajutnd la
eliminarea azotailor acumulai n organism, ca urmare a unei insuIiciene renale acute.
00000737REET PENTRU AFECIUNEA "TULBURRI MENSTRUALE", PE BAZ DE
PREPARATE DIN URZIC.Tinctur, din rdcini i rizomi, splate i mrunite, care se
introduc ntr-o sticl, turnndu-se deasupra lor alcool de 500, dup care se in la cald dou
sptmni. Apoi, se strecoar i se iau cte 20 de picturi, n puin ap, de trei ori pe zi. Are
eIecte antimicrobiene i antihemoragice.
00000738REET PENTRU AFECTIUNEA "TUSE" PE BAZ DE PREPARATE DIN
URZIC MOART, ALB.InIuzie, dintr-o jumtate de linguri de Ilori, sau o linguri din
prile aeriene, la o can de ap clocotit.Se beau dou cni pe zi, dimineaa i seara. Este
depurativ, dezinIectant i antiinIlamator, Iiind recomandat n combaterea inIeciilor i
inIlamaiilor gurii i gtului.
00000739REET PENTRU AFECTIUNEA "INFLAMAII CI URINARE" PE BAZ DE
PREPARATE DIN URZIC MOART, ALB.InIuzie, dintr-o jumtate de linguri de Ilori,
sau o linguri din prile aeriene, la o can de ap clocotit.Se beau dou cni pe zi, dimineaa i
seara. Este depurativ, dezinIectant i antiinIlamator, Iiind recomandat n combaterea inIeciilor i
inIlamaiilor cilor urinare.
00000740REET PENTRU AFECTIUNEA "INFECII GENITALE LA FEMEI" PE BAZ
DE PREPARATE DIN URZIC MOART, ALB.InIuzie, dintr-o jumtate de linguri de
Ilori, sau o linguri din prile aeriene, la o can de ap clocotit.Se beau dou cni pe zi,
dimineaa i seara. Este depurativ, dezinIectant i antiinIlamator, Iiind recomandat n combaterea
inIeciilor i inIlamaiilor genitale ale Iemeii.
00000741REET PENTRU "BOLI RENALE" PE BAZ DE PREPARATE DIN URZIC
MOART, ALB.InIuzie, dintr-o jumtate de linguri de Ilori, sau o linguri din prile
aeriene, la o can de ap clocotit.Se beau dou cni pe zi, dimineaa i seara. Este depurativ,
dezinIectant i antiinIlamator.
00000742REET PENTRU AFECIUNEA "INFECII CUTANATE", PE BAZ DE
PREPARATE DIN URZIC MOART, ALB.InIuzie, cu 50 g de plant la 1000 ml de ap
clocotit. Se Iolosete pentru bi locale, avnd eIect antiinIecios i antiinIlamator.
depurativ i combate insomnia pe baz nervoas.
URZIC MOART, ALB.1. InIuzie, dintr-o jumtate de linguri de Ilori, sau o linguri din
prile aeriene, la o can de ap clocotit. Se beau dou cni pe zi, dimineaa i seara. Este
depurativ, antiinIecios i antiinIlamator.2. InIuzie, cu 50 g de plant la 1000 ml de ap clocotit,
pentru bi de ezut, cu eIect calmant.
00000745REET PENTRU AFECIUNEA "FOLICULIT", PE BAZ DE PREPARATE
DIN URZIC MOART, ALB.InIuzie, cu 50 g de plant la 1000 ml de ap clocotit. Se
Iolosete pentru bi locale, avnd eIect antiinIecios i antiinIlamator.
00000746REET PENTRU AFECIUNEA "RCELILE VEZICII URINARE", PE BAZ
DE PREPARATE DIN URZIC MOART, ALB.1. InIuzie, dintr-o jumtate de linguri de
Ilori, sau o linguri din prile aeriene, la o can de ap clocotit. Se beau dou cni pe zi,
dimineaa i seara. Este depurativ, antiinIecios i antiinIlamator.2. InIuzie, cu 50 g de plant la
1000 ml de ap clocotit, pentru bi de ezut, cu eIect calmant.
seara. Este depurativ, antiinIecios i antiinIlamator. Crete volumul de urin eliminat, cu
diminuarea numrului de miciuni din timpul zilei i al nopii.

00000748REET PENTRU AFECIUNEA "SCLEROZ RENAL", PE BAZ DE
seara. Este depurativ, antiinIecios i antiinIlamator. Crete volumul de urin eliminat, cu
diminuarea numrului de miciuni din timpul zilei i al nopii.
00000749REET PENTRU AFECTIUNEA "INFLAMAII BUCALE" PE BAZ DE
seara. Este depurativ, dezinIectant i antiinIlamator, Iiind recomandat n combaterea inIeciilor i
inIlamaiilor gurii i gtului.
00000750REET PENTRU AFECTIUNEA "DIAREE" PE BAZ DE PREPARATE DIN
depurativ, dezinIectant i antiinIlamator, Iiind recomandat n combaterea diareei.
00000751REET PENTRU AFECTIUNEA "TULBURRI MENSTRUALE" PE BAZ DE
seara. Este depurativ, dezinIectant i antiinIlamator, Iiind recomandat n combaterea tulburrilor
i durerilor menstruale.
00000752REET PENTRU AFECIUNEA "ULCERAII", PE BAZ DE PREPARATE
DIN URZIC MOART, ALB.InIuzie, cu 50 g de plant la 1000 ml de ap clocotit. Se
Iolosete pentru comprese, avnd eIect antiinIecios i antiinIlamator.
00000753REET PENTRU AFECTIUNEA "PROSTATIT" PE BAZ DE PREPARATE
DIN URZIC MOART, ALB.InIuzie, dintr-o jumtate de linguri de Ilori, sau o linguri
din prile aeriene, la o can de ap clocotit.Se beau dou cni pe zi, dimineaa i seara. Este
depurativ, dezinIectant i antiinIlamator, Iiind recomandat n combaterea inIlamaiilor prostatei
i n hiper-troIia ei.
URZIC MOART, ALB.InIuzie, cu 50 g de plant la 1000 ml de ap clocotit. Se Iolosete
pentru comprese, avnd eIect calmant, antiinIecios i antiinIlamator.
00000755REET PENTRU AFECIUNEA "COLICI STOMACALE NERVOASE", PE
BAZ DE PREPARATE DIN VALERIAN.1. InIuzie, cu o linguri de rdcin, mrunit, la
250 ml de ap clocotit. Se bea, treptat, ntreaga cantitate, n cursul unei zile. Are eIect sedativ i
anticon-vulsivant. Sau~2. Pulbere, din rdcin uscat, se ia cte un vrI de cuit, de trei ori pe
zi, n puin ap. Sau~3. Tinctur, din 20 g de rdcin, mrunit, macerat n 100 ml de alcool
de 600, timp de o sptmn, dup care se strecoar. Se iau cte 20 de picturi, de trei ori pe zi.
00000756REET PENTRU AFECIUNEA "EXCITAIE NERVOAS", PE BAZ DE
PREPARATE DIN VALERIAN.1. InIuzie, cu o linguri de rdcin, mrunit, la 250 ml de
ap clocotit. Se bea, treptat, ntreaga cantitate, n cursul unei zile. Are eIect sedativ, beneIic n
nevroze. Amelioreaz strile de iritabilitate, anxietate i angoas. Sau~2. Pulbere, din rdcin
uscat, se ia cte un vrI de cuit, de trei ori pe zi, n puin ap. Sau~3. Tinctur, din 20 g de
rdcin, mrunit, macerat n 100 ml de alcool de 600, timp de o sptmn, dup care se
strecoar. Se iau cte 20 de picturi, de trei ori pe zi.
00000757REET PENTRU AFECIUNEA "PALPITAII ALE INIMII", PE BAZ DE
ap clocotit. Se bea, treptat, ntreaga cantitate, n cursul unei zile. Are eIect sedativ, beneIic n
nevroza cardiac. Sau~2. Pulbere, din rdcin uscat, se ia cte un vrI de cuit, de trei ori pe zi,
n puin ap. Sau~3. Tinctur, din 20 g de rdcin, mrunit, macerat n 100 ml de alcool de
600, timp de o sptmn, dup care se strecoar. Se iau cte 20 de picturi, de trei ori pe zi.
Sau~4. InIuzie concentrat, cu 100 g rdcin mrunit la doi-trei litri de ap clocotit, care se
adaug la apa unei bi generale, cu temperatura de 370 C. Durata unei bi este de 15-20 minute,
iar apa nu trebuie s depeasc zona inimii. Bile se Iac zilnic, timp de 21 zile.
00000758REET PENTRU AFECIUNEA "SOMN AGITAT", PE BAZ DE PREPARATE
DIN VALERIAN.1. InIuzie, cu o linguri de rdcin, mrunit, la 250 ml de ap clocotit.
Se bea ntreaga cantitate, nainte de culcare. Are eIect sedativ, beneIic n nevroze. Amelioreaz
strile de anxietate i angoas. Combate insomnia. Sau~2. Pulbere, din rdcin uscat, se ia cte
un vrI de cuit, de trei ori pe zi, n puin ap. Sau~3. Tinctur, din 20 g de rdcin, mrunit,
macerat n 100 ml de alcool de 600, timp de o sptmn, dup care se strecoar. Se iau cte 20
de picturi, de trei ori pe zi.
00000759REET PENTRU AFECIUNEA "SPASMELE MUCHILOR", PE BAZ DE
ap clocotit. Se bea, treptat, ntreaga cantitate, n cursul unei zile. Are eIect sedativ i anticon-
vulsivant. Sau~2. InIuzie concentrat, cu 100 g rdcin mrunit la doi-trei litri de ap
clocotit, care se adaug la apa unei bi generale, cu temperatura de 370 C. Durata unei bi este
de 15-20 minute, iar apa nu trebuie s depeasc zona inimii. Bile se Iac zilnic, timp de 21 zile.
00000760REET PENTRU AFECTIUNEA "ACCESE DE ISTERIE", PE BAZ DE
PREPARATE DIN VSC.Extract apos, din dou lingurie de Irunze macerate n 500 ml de ap
rece, timp de opt ore. Se strecoar i se bea n cursul unei zile. Are proprietatea de a IluidiIica
consistena sngelui, mbuntind circulaia lui. Deasemeni, este anticon-vulsivant i calmant al
strilor nervoase.Not~ Se va Iolosi numai vscul de mesteacn, brad, Irasin, prun, mr i pr.
VSC.1. Extract apos, din trei lingurie de Irunze macerate n 500 ml de ap rece, timp de opt
ore. Se strecoar i se ndulcete cu miere de albine. Se bea, treptat, n cursul unei zile. Sau~2.
Pulbere, din Irunze uscate, din care se iau 2-3 vrIuri de cuit, n cursul unei zile. Not~ Se
Iolosc numai preperatele din vsc de mesteacn, brad, Irasin, prun, mr i pr.
00000762REET PENTRU AFECTIUNEA "ASTM BRONIC", PE BAZ DE
PREPARATE DIN VSC.Extract apos, din dou lingurie de Irunze macerate ntr-o can de ap
rece, timp de opt ore. Se strecoar i se ndulcete cu miere de albine. Se bea n dou reprize, din
care jumtate seara, nainte de culcare. Se Iace o cur de o lun de zile, Iolosind vscul de
mesteacn, brad, Irasin, prun, mr i pr.Se recomand n astmul alergic inIectat, nsoit i de
hipertensiune arterial.
00000763REET PENTRU AFECTIUNEA "ATEROSCLEROZ", PE BAZ DE
PREPARATE DIN VSC.1. Extract apos, din trei lingurie de Irunze macerate n 500 ml de ap
rece, timp de opt ore. Se strecoar i se ndulcete cu miere de albine. Se bea n cursul unei zile.
Are proprietatea de a IluidiIica consistena sngelui, mbuntind circulaia lui i Icnd s
scad tensiunea. Sau~2. Pulbere, din Irunze uscate, din care se iau 2-3 vrIuri de cuit pe zi, cu
puin ap. Not~ Se va Iolosi numai vscul de mesteacn, brad, Irasin, prun, mr i pr.
00000764REET PENTRU AFECTIUNEA "CONGESTIE CEREBRAL", PE BAZ DE
consistena sngelui, mbuntind circulaia lui. Combate acumularea excesiv de snge n
vasele cerebrale.Not~ Se va Iolosi numai vscul de mesteacn, brad, Irasin, prun, mr i pr.
00000765REET PENTRU AFECTIUNEA "APATIE", PE BAZ DE PREPARATE DIN
VSC.1. Extract apos, din trei lingurie de Irunze macerate n 500 ml de ap rece, timp de opt
ore. Se strecoar i se ndulcete cu miere de albine. Se bea n cursul unei zile. Are proprietatea
de a IluidiIica consistena sngelui, mbuntind circulaia lui i Icnd s scad tensiunea,
avnd ca rezultat nlturarea strii de apatie. Sau 2. Pulbere, din Irunze uscate, din care se iau 2-3
vrIuri de cuit pe zi, cu puin ap. Not~ Se va Iolosi numai vscul de mesteacn, brad, Irasin,
prun, mr i pr.
00000766REET PENTRU AFECTIUNEA "TULBURRI DE MENOPAUZ", PE BAZ
DE PREPARATE DIN VSC.Extract apos, din dou lingurie de Irunze macerate n 500 ml de
ap rece, timp de opt ore. Se strecoar i se bea n cursul unei zile. Are proprietatea de a
IluidiIica consistena sngelui, mbuntind circulaia lui, avnd eIect hipotensiv. Deasemeni,
mai are eIecte antiinIlamatorii i anticonvulsivante. Combate dereglrile menstruale i
indispoziiile din timpul menopauzei.Not~ Se va Iolosi numai vscul de mesteacn, brad, Irasin,
prun, mr i pr.
consistena sngelui, mbuntind circulaia lui. Normalizeaz Iuncioarea pancreasului i a
ntregului sistem glandular (hipoIiz, suprarenale, tiroid i glande sexuale), responsabile de
apariia hiperglicemiei.Not~ Se va Iolosi numai vscul de mesteacn, brad, Irasin, prun, mr i
pr.
00000768REET PENTRU AFECTIUNEA "EPILEPSIE", PE BAZ DE PREPARATE DIN
VSC.Extract apos, din dou lingurie de Irunze macerate n 500 ml de ap rece, timp de opt
ore. Se strecoar i se bea n cursul unei zile. Are proprietatea de a IluidiIica consistena
sngelui, mbuntind circulaia lui, avnd eIect hipotensiv. Deasemeni, mai are eIecte
antiinIlamatorii i anticonvulsivante. Combate crizele convulsive din epilepsie.Not~ Se va
Iolosi numai vscul de mesteacn, brad, Irasin, prun, mr i pr.
00000769REET PENTRU AFECTIUNEA "TULBURRI GLANDULARE", PE BAZ DE
consistena sngelui, mbuntind circulaia lui. Are eIect beneIic pentru Iuncionarea sistemului
glandular, stimulnd metabolismul (dezasimilaia).Not~ Se va Iolosi numai vscul de
mesteacn, brad, Irasin, prun, mr i pr.
00000770REET PENTRU AFECTIUNEA "HEMORAGII", PE BAZ DE PREPARATE
DIN VSC.Extract apos, din dou lingurie de Irunze macerate n 500 ml de ap rece, timp de
opt ore. Se strecoar i se bea n cursul unei zile. Are proprietatea de a IluidiIica consistena
sngelui, mbuntind circulaia lui i Icnd s scad tensiunea. Este Iolosit i ca mijloc
hemostatic. AstIel, consumat ca ceai oprete hemoragiile pulmonare i intestinale, iar tras rece pe
nas, oprete hemoragiile nazale.Not~ Se va Iolosi numai vscul de mesteacn, brad, Irasin,
prun, mr i pr.
00000771REET PENTRU AFECTIUNEA "CANCER", PE BAZ DE PREPARATE DIN
VSC.Extract apos, din dou lingurie de Irunze macerate ntr-o can de ap rece, timp de opt
ore. Se strecoar i se ndulcete cu miere de albine. Se bea n dou reprize, din care jumtate
seara, nainte de culcare. Are eIecte antitumorale. Se va Iolosi numai vscul de mesteacn, brad,
Irasin, prun, mr i pr.
00000772REET PENTRU AFECTIUNEA "MOLEEAL", PE BAZ DE PREPARATE
DIN VSC.1. Extract apos, din trei lingurie de Irunze macerate n 500 ml de ap rece, timp de
opt ore. Se strecoar i se ndulcete cu miere de albine. Se bea n cursul unei zile. Are
proprietatea de a IluidiIica consistena sngelui, mbuntind circulaia lui i Icnd s scad
tensiunea, avnd ca rezultat diminuarea strii de moleeal. Sau 2. Pulbere, din Irunze uscate, din
care se iau 2-3 vrIuri de cuit pe zi, cu puin ap. Not~ Se va Iolosi numai vscul de
00000773REET PENTRU AFECTIUNEA "SPASME CRONICE", PE BAZ DE
Are o aciune antispasmodic, calmnd spasmele cronice. Sau~2. Pulbere, din Irunze uscate, din
care se iau 2-3 vrIuri de cuit pe zi, cu puin ap. Not~ Se va Iolosi numai vscul de
00000774REET PENTRU AFECTIUNEA "STERILITATE LA FEMEI", PE BAZ DE
PREPARATE DIN VSC.Suc proaspt din Irunze, splate i presate, n stare umed, cu
storctorul electric. Se iau cte 25 de picturi, cu puin ap, de dou ori pe zi, dimineaa, nainte
de micul dejun i seara, nainte de culcare. InIlueneaz pozitiv Iuncionarea glandelor sexuale,
precum i a ntregului sistem glandular.Not~ Se va Iolosi numai vscul de mesteacn, brad,
Irasin, prun, mr i pr.
00000775REET PENTRU AFECTIUNEA "SUGHIURI PERSISTENTE", PE BAZ DE
Are o aciune antispasmodic, calmnd sughiurile persistente. Sau~2. Pulbere, din Irunze uscate,
din care se iau 2-3 vrIuri de cuit pe zi, cu puin ap. Not~ Se va Iolosi numai vscul de
00000776REET PENTRU AFECIUNEA "HIPERTENSIUNE ARTERIAL", PE BAZ
DE PREPARATE DIN VSC.1. Extract apos, din dou lingurie de Irunze macerate n 500 ml
de ap rece, timp de opt ore. Se strecoar i se ndulcete cu miere de albine. Se bea, treptat, n
cursul unei zile. Se Iace o cur de zece zile, controlndu-se permanent tensiunea. Cura se
ntrerupe dac apar aritmii. Sau~2. Pulbere, din Irunze uscate, din care se iau 1-2 vrIuri de
cuit, n cursul unei zile. Not~ Se Iolosc numai preperatele din vsc de mesteacn, brad, Irasin,
prun, mr i pr.
00000777REET PENTRU AFECTIUNEA "APOPLEXIE", PE BAZ DE PREPARATE
DIN VSC.Extract apos, din dou lingurie de Irunze macerate n 500 ml de ap rece, timp de
opt ore. Se strecoar i se ndulcete cu miere de albine. Se bea n cursul unei zile. Are
proprietatea de a IluidiIica consistena sngelui, mbuntind circulaia lui i Icnd s scad
tensiunea. Este un bun preventiv al apoplexiei. Dac atacul bolii s-a produs, se beau trei cni
zilnic, timp de ase sptmni, dou cni timp de trei sptmni i o can timp de dou
sptmni, de Iiecare dat cte o jumtate de can nainte de mas, iar cealalt jumtate dup
mas.Not~ Se va Iolosi numai vscul de mesteacn, brad, Irasin, prun, mr i pr.
care una seara, la culcare.Not~ Se Iolosc numai preperatele din vsc de mesteacn, brad, Irasin,
prun, mr i pr.
00000779REET PENTRU AFECTIUNEA "TULBURRI CIRCULATORII", PE BAZ DE
scad tensiunea, cu eIecte beneIice n toate strile cu o circulaie deIectuas a sngelui. Sau~2.
Pulbere, din Irunze uscate, din care se iau 2-3 vrIuri de cuit pe zi, cu puin ap. Not~ Se va
Iolosi numai vscul de mesteacn, brad, Irasin, prun, mr i pr.
00000780REET PENTRU AFECTIUNEA "TULBURRI DE VEDERE", PE BAZ DE
Are proprieta
tea de a IluidiIica consistena sngelui, mbuntind circulaia lui i Icnd s scad tensiunea,
cu eIecte beneIice n tulburrile de vedere. Sau 2. Pulbere, din Irunze uscate, din care se iau 2-3
vrIuri de cuit pe zi, cu puin ap. Not~ Se va Iolosi numai vscul de mesteacn, brad, Irasin,
prun, mr i pr.
00000781REET PENTRU AFECTIUNEA "TULBURRI HORMONALE", PE BAZ DE
PREPARATE DIN VSC.Suc proaspt din Irunze, splate i presate, n stare umed, cu
storctorul electric. Se iau cte 25 de picturi, cu puin ap, de dou ori pe zi, dimineaa, nainte
de micul dejun i seara, nainte de culcare. InIlueneaz pozitiv Iuncionarea glandelor sexuale,
precum i a ntregului sistem glandular, stimulnd secreia hormonal. Sau~InIuzie, cu dou
lingurie de Irunze la 500 ml de ap clocotit. Se beau dou cni pe zi, dimineaa i seara.Not~
Se va Iolosi numai vscul de mesteacn, brad, Irasin, prun, mr i pr.
00000782REET PENTRU AFECTIUNEA "TULBURRI RENALE", PE BAZ DE
scad tensiunea, cu eIecte beneIice n tulburrile de Iuncionare ale rinichilor. Sau 2. Pulbere, din
Irunze uscate, din care se iau 2-3 vrIuri de cuit pe zi, cu puin ap. Not~ Se va Iolosi numai
vscul de mesteacn, brad, Irasin, prun, mr i pr.
00000783REET PENTRU AFECTIUNEA "TUSE CONVULSIV", PE BAZ DE
PREPARATE DIN VSC.Extract apos, din dou lingurie de Irunze macerate ntr-o can de ap
care jumtate seara, nainte de culcare. Se va Iolosi numai vscul de mesteacn, brad, Irasin,
prun, mr i pr.
00000784REET PENTRU AFECTIUNEA "VERTIJ (AMEEAL)", PE BAZ DE
scad tensiunea, avnd eIecte beneIice n strile de ameeal. Sau 2. Pulbere, din Irunze uscate,
din care se iau 2-3 vrIuri de cuit pe zi, cu puin ap. Not~ Se va Iolosi numai vscul de
00000785REET PENTRU AFECTIUNEA "ZGOMOT :N URECHI", PE BAZ DE
scad tensiunea, avnd ca rezultat ncetarea zgomotelor (iuiturilor) din urechi. Sau 2. Pulbere,
din Irunze uscate, din care se iau 2-3 vrIuri de cuit pe zi, cu puin ap. Not~ Se va Iolosi
numai vscul de mesteacn, brad, Irasin, prun, mr i pr.
PREPARATE DIN PODBAL.1. InIuzie, cu dou lingurie de Ilori i Irunze la 250 ml de ap
clocotit. Se beau trei cni pe zi. Este recomandat n astmul combinat cu emIizem pulmo-nar.
Sau~2. InIuzie concentrat, cu trei linguri de plant la 250 ml de ap clocotit, din care se ia cte
o lingur la dou-trei ore.
00000787REET PENTRU AFECTIUNEA "EMFIZEM PULMONAR", PE BAZ DE
clocotit. Se beau dou cni pe zi, dimineaa i seara, ndulcite cu miere de tei. Este recomandat
n emIizemul pulmonar, cauzat de o bronit cronic. Sau~2. InIuzie concentrat, cu trei linguri
de plant la 250 ml de ap clocotit, din care se ia cte o lingur la dou-trei ore.
00000788REET PENTRU AFECTIUNEA "SILICOZ PULMONAR", PE BAZ DE
clocotit. Se beau dou cni pe zi, dimineaa i seara, ndulcite cu miere de tei. Este recomandat
n tratamentul silicozei pulmonare, urmnd cure de trei luni de zile. Sau~2. InIuzie concentrat,
cu trei linguri de plant la 250 ml de ap clocotit, din care se ia cte o lingur la dou-trei ore.
00000789REET PENTRU AFECTIUNEA "TUSE", PE BAZ DE PREPARATE DIN
PODBAL.1. InIuzie, cu dou lingurie de Ilori i Irunze la 250 ml de ap clocotit. Se beau dou
cni pe zi, dimineaa i seara, ndulcite cu miere de tei. Se recomand n tratamentul diIeritelor
aIeciuni ale cilor respiratorii, Iavoriznd calmarea tusei. Sau~2. InIuzie concentrat, cu trei
linguri de plant la 250 ml de ap clocotit, din care se ia cte o lingur la dou-trei ore.
00000790REET PENTRU AFECTIUNEA "RGUEAL", PE BAZ DE PREPARATE
DIN PODBAL.1. InIuzie, cu dou lingurie de Ilori i Irunze la 250 ml de ap clocotit. Se beau
dou cni pe zi, dimineaa i seara, ndulcite cu miere de tei. Se recomand n tratamentul
diIeritelor aIeciuni ale cilor respiratorii, Iavoriznd calmarea tusei. Sau~2. InIuzie concentrat,
cu trei linguri de plant la 250 ml de ap clocotit, din care se ia cte o lingur la dou-trei ore.
00000791REET PENTRU AFECTIUNEA "CANCER PULMONAR", PE BAZ DE
PREPARATE DIN PODBAL.1. InIuzie, cu dou lingurie de Ilori la 250 ml de ap clocotit. Se
beau dou cni pe zi, dimineaa i seara, ndulcite cu miere de tei. Se recomand n tratamentul
diIeritelor aIeciuni ale cilor respiratorii, Iavoriznd calmarea tusei, precum i n tratamentul
cancerului pulmonar, datorit compusului citostatic existent n substanele active din Ilori.
Sau~2. InIuzie concentrat, cu trei linguri de Ilori la 250 ml de ap clocotit, din care se ia cte o
lingur la dou-trei ore.
00000792REET PENTRU AFECTIUNEA "UMFLTURI ALE PICIOARELOR", PE
BAZ DE PREPARATE DIN PODBAL.Macerat, cu 100 g de Irunze uscate puse n 3-4 litri de
ap rece, timp de opt ore. Apoi, se d ntr-un clocot, iar extractul este Iolosit pentru mbierea
picioa-relor umIlate.
00000793REET PENTRU AFECTIUNEA "FLEBITE", PE BAZ DE PREPARATE DIN
PODBAL.Frunze proaspete, zdrobite i amestecate cu puin smntn, pn se Iormeaz o mas
pstoas, se aplic sub Iorm de comprese pe locurile bolnave.
00000794REET PENTRU AFECTIUNEA "NEVROZ CARDIAC", PE BAZ DE
PREPARATE DIN TALPA GTII.1. InIuzie, cu o linguri de plant (vrIuri de ramuri, cu
Ilori) la 250 ml de ap clocotit. Se beau dou cni pe zi, din care una seara, la culcare. Regleaz
btile inimii, scade tensiunea arterial i este sedativ, linitind palpitaiile i strile nervoase.
Sau~2. InIuzie concentrat, din trei linguri de plant la o can de ap clocotit, din care se iau
trei linguri pe zi, naintea meselor principale. Sau~3. Tinctur, din 20 g de plant, macerat n
100 ml de alcool de 600, timp de o sptmn. Se iau cte 30 de picturi, de trei ori pe zi,
naintea meselor prin-cipale.
00000795REET PENTRU AFECTIUNEA "HIPERTENSIUNE ARTERIAL", PE BAZ
DE PREPARATE DIN TALPA GTII.1. InIuzie, cu o linguri de plant (vrIuri de ramuri, cu
00000796REET PENTRU AFECTIUNEA "ARITMII CARDIACE", PE BAZ DE
00000797REET PENTRU AFECTIUNEA "MENOPAUZ", PE BAZ DE PREPARATE
DIN TALPA GTII.1. InIuzie, cu o linguri de plant (vrIuri de ramuri, cu Ilori) la 250 ml de
ap clocotit. Se beau dou cni pe zi, din care una seara, la culcare. Regleaz btile inimii,
scade tensiunea arterial i este sedativ, linitind palpitaiile i strile nervoase. Sau~2. InIuzie
concentrat, din trei linguri de plant la o can de ap clocotit, din care se iau trei linguri pe zi,
naintea meselor principale. Sau~3. Tinctur, din 20 g de plant, macerat n 100 ml de alcool de
600, timp de o sptmn. Se iau cte 30 de picturi, de trei ori pe zi, naintea meselor prin-
cipale.
00000798REET PENTRU AFECTIUNEA "INSOMNII", PE BAZ DE PREPARATE DIN
TALPA GTII.1. InIuzie, cu o linguri de plant (vrIuri de ramuri, cu Ilori) la 250 ml de ap
clocotit. Se beau dou cni pe zi, din care una seara, la culcare. Regleaz btile inimii, scade
tensiunea arterial i este sedativ, linitind palpitaiile i strile nervoase. Sau~2. InIuzie
concentrat, din trei linguri de plant la o can de ap clocotit, din care se iau trei linguri pe zi,
naintea meselor principale. Sau~3. Tinctur, din 20 g de plant, macerat n 100 ml de alcool de
600, timp de o sptmn. Se iau cte 30 de picturi, de trei ori pe zi, naintea meselor prin-
cipale.
00000799REET PENTRU AFECTIUNEA "VASOCONSTRICIE", PE BAZ DE
btile inimii, scade tensiunea arterial i este un vasodilatator coronarian i periIeric, cu bune
rezultate n boala Raynaud, caracterizat prin accese de vasoconstricie.2. InIuzie concentrat,
din trei linguri de plant la o can de ap clocotit, din care se iau trei linguri pe zi, naintea
meselor principale. Sau~3. Tinctur, din 20 g de plant, macerat n 100 ml de alcool de 600,
timp de o sptmn. Se iau cte 30 de picturi, de trei ori pe zi, naintea meselor prin-cipale.
00000800REET PENTRU AFECTIUNEA "ACROCIANOZ", PE BAZ DE
btile inimii, scade tensiunea arterial i este un vasodilatator coronarian i periIeric, cu bune
rezultate n combaterea acrocianozei la membre.2. InIuzie concentrat, din trei linguri de plant
la o can de ap clocotit, din care se iau trei linguri pe zi, naintea meselor principale. Sau~3.
Tinctur, din 20 g de plant, macerat n 100 ml de alcool de 600, timp de o sptmn. Se iau
cte 30 de picturi, de trei ori pe zi, naintea meselor prin-cipale.
TALPA GTII.Decoct, cu dou linguri de plant (vrIuri de ramuri, cu Ilori) la 250 ml de ap.
Se Iolosete sub Iorm de cataplasme, aplicate pe contuzii.
00000802REET PENTRU AFECTIUNEA "TUSE CU EXPECTORAII", PE BAZ DE
PREPARATE DIN TREI FRAI PTAI.InIuzie, cu dou linguri de plant la 250 ml de ap.Se
beau dou cni pe zi, ndulcite cu miere de albine. Are eIect expectorant i depurativ.
PREPARATE DIN TREI FRAI PTAI.InIuzie, cu o linguri de plant la o can de ap
clocotit.Se beau trei cni pe zi, timp de o lun de zile, apoi se Iace pauz de o lun i se reia
cura. Are eIect antialergic, expectorant i depurativ.
00000804REET PENTRU AFECTIUNEA "INTOXICAII", PE BAZ DE PREPARATE
DIN TREI FRAI PTAI.1. InIuzie, cu o linguri de plant la o can de ap clocotit. Se beau
trei cni pe zi. Are eIect detoxiIiant (depurativ). Sau~2. InIuzie concentrat, cu patru linguri de
plant la o can de ap clocotit. Se ia cte o lingur la trei ore.
00000805REET PENTRU AFECTIUNEA "RINOSINUZITE ALERGICE", PE BAZ DE
PREPARATE DIN TREI FRAI PTAI.1. InIuzie, cu o linguri de plant la o can de ap
clocotit. Se beau trei cni pe zi. Are eIect antialergic i depurativ. Sau~2. InIuzie concentrat,
cu patru linguri de plant la o can de ap clocotit. Se ia cte o lingur la trei ore. Se poate
Iolosi i sub Iorm de inhalaii i splturi nazale.
00000806REET PENTRU AFECTIUNEA "ACNEEA", PE BAZ DE PREPARATE DIN
TREI FRAI PTAI.InIuzie, cu o linguri de plant la o can de ap clocotit. Se beau trei
cni pe zi. Are eIect depurativ.
00000807REET PENTRU AFECTIUNEA "ECZEME PRURIGINOASE", PE BAZ DE
PREPARATE DIN TREI FRAI PTAI.1. InIuzie, cu o linguri de plant la o can de ap
clocotit. Se beau trei cni pe zi. Are eIect antialergic i depurativ. Sau~2. InIuzie concentrat,
cu patru linguri de plant la o can de ap clocotit. Se ia cte o lingur la trei ore. Se poate
Iolosi i sub Iorm de splturi locale.
00000808REET PENTRU AFECTIUNEA "URTICARIE", PE BAZ DE PREPARATE
DIN TREI FRAI PTAI.1. InIuzie, cu o linguri de plant la o can de ap clocotit. Se beau
trei cni pe zi. Are eIect antialergic i depurativ. Sau~2. InIuzie concentrat, cu patru linguri de
plant la o can de ap clocotit. Se ia cte o lingur la trei ore. Se poate Iolosi i sub Iorm de
splturi locale.
00000809REET PENTRU AFECTIUNEA "OBEZITATE", PE BAZ DE PREPARATE
DIN OSUL IEPURELUI.Decoct, cu patru linguri de rdcin mrunit la 1000 ml de ap. Se
Iierbe o jumtate de or. Se strecoar, se ndulcete i se bea n cursul unei zile. Are aciune
diuretic i depurativ.
00000810REET PENTRU AFECTIUNEA "INTOXICAII", PE BAZ DE PREPARATE
DIN OSUL IEPURELUI.Decoct, cu patru linguri de rdcin mrunit la 1000 ml de ap. Se
Iierbe o jumtate de or. Se strecoar, se ndulcete i se bea n cursul unei zile. Are aciune
diuretic i depurativ.
00000811REET PENTRU AFECTIUNEA "CISTITE", PE BAZ DE PREPARATE DIN
OSUL IEPURELUI.Decoct, cu patru linguri de rdcin mrunit la 1000 ml de ap. Se Iierbe o
jumtate de or. Se strecoar, se ndulcete i se bea n cursul unei zile. Are aciune diuretic i
depurativ.
PREPARATE DIN OSUL IEPURELUI.Decoct, cu o lingur de rdcin mrunit la o can de
ap. Se Iierbe o jumtate de or. Se strecoar, se ndulcete i se beau trei cni pe zi. Are aciune
diuretic i depurativ. :mpiedic Iormarea calculilor n litiazele calcice i urice.

00000813REET PENTRU AFECTIUNEA "SPONDILIT ANCHILOZANT", PE BAZ
DE PREPARATE DIN OSUL IEPURELUI.Decoct, cu patru linguri de rdcin mrunit la
1000 ml de ap. Se Iierbe o jumtate de or. Se strecoar, se ndulcete i se bea Iracionat n
cursul unei zile. Ajut la eliminarea toxinelor din corp i are aciune la nivelul glandei
corticosuprarenale.
PREPARATE DIN LEMN DULCE.Macerat, cu dou lingurie de rdcin, mrunit, la o can
de ap rece. Se las 6-8 ore, apoi se strecoar, se ndulcete i se bea n cursul unei zile. Se Iac
cure de una-dou luni, mai ales primvara i toamna, cnd se declaneaz durerile ulceroase. Are
proprieti antiulceroase, antiinIlamatoare i cicatrizante, Iiind recomandat n gastrita hiperacid
i n ulcerul gastroduodenal.Este contraindicat la hipertensivi.
00000815REET PENTRU AFECIUNEA "SPONDILIT ANCHILOZANT", PE BAZ
DE PREPARATE DIN LEMN DULCE.InIuzie, cu o linguri de rdcin, mrunit, la o can
de ap clocotit.Se beau trei cni pe zi, avnd o aciune antiinIlamatorie, datorit coninutului de
excin. Este contraindicat la hipertensivi.
00000816REET PENTRU AFECTIUNEA "RINO-FARINGIT", PE BAZ DE
PREPARATE DIN LEMN DULCE.Macerat, cu jumtate de linguri de rdcin, mcinat, la o
can de ap rece. Se las 6-8 ore, apoi se strecoar, se ndulcete i se bea n cursul unei zile.
durerile ulceroase. Are proprieti antiinIlamatoare i cicatrizante, Iiind recomandat n
tratamentul rino-Iaringitei, Iaringitei acute sau cronice. Este contraindicat la hipertensivi. Poate Ii
Iolosit i sub Iorm de gargar i inhalaii de trei ori pe zi.
00000817REET PENTRU AFECTIUNEA "GRIP", PE BAZ DE PREPARATE DIN
LICHENI DE PIATR.Decoct, cu o linguri de plant la o can de ap, adugnd i un vrI de
cuit de bicarbonat de sodiu.Se beau dou cni pe zi. Are proprieti emoliente, sedative i
antibiotice.
00000818REET PENTRU AFECTIUNEA "TRAHEO-BRONITA ACUT", PE BAZ DE
PREPARATE DIN LICHENI DE PIATR.Decoct, cu o lingur de plant la o can de ap,
adugnd i un vrI de cuit de bicarbonat de sodiu.Se beau dou cni pe zi. Are proprieti
emoliente, sedative i antibiotice.
LICHENI DE PIATR.Decoct, cu o lingur de plant la o can de ap, adugnd i 100 g de
miere de tei.Se beau dou cni pe zi. Are proprieti emoliente, sedative i antibiotice.
PREPARATE DIN LICHENI DE PIATR.Decoct, cu o linguri de plant la o can de ap. Se
Iierbe cinci minute, adugnd i un vrI de cuit de bicarbonat de sodiu.Se beau trei cni pe zi.
Are proprieti sedative i antibiotice, Iiind recomandat n astmul alergic inIectat.
00000821REET PENTRU AFECTIUNEA "DUODENIT", PE BAZ DE PREPARATE
DIN LICHENI DE PIATR.Decoct, cu o linguri de plant la o can de ap. Se Iierbe cinci
minute, adugnd i un vrI de cuit de bicarbonat de sodiu.Se beau trei cni pe zi, reci. Are
proprieti sedative i antibiotice. Stimuleaz secreiile digestive, dnd rezultate bune mpotriva
vrsturilor.
00000822REET PENTRU AFECTIUNEA "HEPATIT CRONIC", PE BAZ DE
PREPARATE DIN LICHENI DE PIATR.1. Decoct, cu o linguri de plant la o can de ap.
Se Iierbe cinci minute, adugnd i un vrI de cuit de bicarbonat de sodiu. Se ndulcete cu
miere de albine. Se beau dou cni pe zi. Are proprieti sedative i antibiotice. Sau~2. Tinctur,
cu 20 g de plante puse la macerat n 100 ml de alcool, timp de o sptmn. Se iau 25 de picturi,
de dou ori pe zi.
00000823REET PENTRU AFECTIUNEA "PANCREATIT CRONIC", PE BAZ DE
PREPARATE DIN LICHENI DE PIATR.Decoct, cu o linguri de plant la o can de ap. Se
Iierbe cinci minute, adugnd i un vrI de cuit de bicarbonat de sodiu. Se ndulcete cu miere
de albine. Se beau trei cni pe zi, rece. Stimuleaz secreia pancreatic.
00000824REET PENTRU AFECTIUNEA "LARINGIT ACUT I CRONIC", PE
BAZ DE PREPARATE DIN LICHENI DE PIATR.Decoct, cu o linguri de plant la o can
de ap. Se Iierbe cnci minute, adugnd i un vrI de cuit de bicarbonat de sodiu. Se ndulcete
cu miere de albine. Se beau trei cni pe zi, rece.
00000825REET PENTRU AFECIUNEA "GUTURAI", PE BAZ DE PREPARATE DIN
TEI.InIuzie, cu dou lingurie de Ilori la o can de ap clocotit.Se beau trei cni pe zi, pentru
combaterea guturaiului. Este sudoriIic, antitusiv, sedativ nervos i antispastic.
00000826REET PENTRU AFECTIUNEA "NEFRIT" PE BAZ DE PREPARATE DIN
TEI.InIuzie, cu patru linguri de Ilori la o can de ap clocotit, la care se adaug o jumtate de
linguri de acid boric. Uz extern.Se Iace gargar, pentru combaterea inIeciei primare, bucale,
Iaringo-esoIagiene etc. i care, dup 2-3 sptmni, provoac neIrita sau boala inIlamatorie
renal.
00000827REET PENTRU AFECTIUNEA "TEMPERATUR" PE BAZ DE PREPARATE
DIN TEI.InIuzie, cu dou lingurie de Ilori la o can de ap clocotit.Se bea Iierbinte, cte trei
cni pe zi, avnd eIect sudoriIic, scznd astIel tempe-ratura. Deasemeni, este i un sedativ
nervos.
00000828REET PENTRU AFECTIUNEA "NEVROZE, INSOMNII" PE BAZ DE
PREPARATE DIN TEI.InIuzie, cu dou lingurie de Ilori la o can de ap clocotit.Se bea
Iierbinte, cte trei cni pe zi, Iiind un sedativ nervos, recomandat n combaterea insomniilor.
00000829REET PENTRU AFECTIUNEA "ALBUMINURIE" PE BAZ DE PREPARATE
DIN TEI.Decocie, dintr-o mn de Ilori la un litru de ap. Se Iierb 10 minute i se las s se
rceasc. Cantitatea aceasta este pentru dou zile i se beau dou cni de ceai rece, timp de zece
zile, pentru combaterea prezenei albuminei n urin, ntlnit n diIerite boli de rinichi, n
insuIiciena cardiac etc.
00000830REET PENTRU AFECTIUNEA "INFECII CI RESPIRATORII", PE BAZ DE
PREPARATE DIN BUSUIOC.InIuzie, cu dou lingurie dintr-un amestec de busuioc i chimen,
n pri egale, la o can de ap clocotit. La nevoie, se Iolosete numai busuiocul. Uz extern.Se
Iac dou inhalaii pe zi, din care una seara, la culcare, Iolosind la combaterea inIeciei.
00000831REET PENTRU AFECTIUNEA "BRONITE CRONICE", PE BAZ DE
PREPARATE DIN BUSUIOC.1. InIuzie, cu o linguri de plant la o can de ap clocotit. Se
beau trei cni pe zi, Iolosind la combaterea inIeciei.2. InIuzie, cu dou lingurie dintr-un amestec
de busuioc i chimen, n pri egale, la o can de ap clocotit. La nevoie, se Iolosete numai
busuiocul. Uz extern. Se Iac trei inhalaii pe zi, din care una seara, la culcare.
PREPARATE DIN BUSUIOC.1. InIuzie, cu o linguri de plant la o can de ap clocotit. Se
beau dou cni pe zi, Iolosind la combaterea inIlamaiilor cilor respiratorii.2. InIuzie, cu dou
lingurie de busuioc la o can de ap clocotit. Uz extern. Se Iac dou inhalaii pe zi.
00000833REET PENTRU AFECTIUNEA "DUODENITE", PE BAZ DE PREPARATE
DIN BUSUIOC.InIuzie, cu o linguri de plant la o can de ap clocotit. Se bea cldu, cte
dou cni pe zi, dup mesele de la prnz i cin. Este antiseptic, calmeaz durerile abdominale,
colicele intestinale i elimin gazele.
BUSUIOC.InIuzie, cu o linguri de plant la o can de ap clocotit. Se bea, nendulcit, cte trei
cni pe zi. Este antiseptic i calmeaz colicele intestinale.
00000835REET PENTRU AFECTIUNEA "INFLAMAII INTESTIN-CI RENALE", PE
BAZ DE PREPARATE DIN BUSUIOC.InIuzie, cu o linguri de plant la o can de ap
clocotit. Se beau trei cni pe zi. Este antiseptic intestinal, diuretic, antiinIlamator renal.
DIN BUSUIOC.Decoct, cu trei linguri de amestec de plante la 1000 ml de ap. Amestecul
cuprinde, n pri egale, busuioc, Ilori de glbenele, Ilori de mueel, Ilori de urzic moart, alb
i rdcin de ttneas. Uz extern.Se Iolosete pentru baie i splturi locale.
00000837REET PENTRU AFECTIUNEA "INSUFICIEN GALACTOGEN", PE BAZ
DE PREPARATE DIN BUSUIOC.InIuzie, cu o linguri de plant la o can de ap clocotit.Se
beau trei cni pe zi, dup mesele principale, pentru a mri secreia de lapte a glandelor mamare.
00000838REET PENTRU AFECTIUNEA "RINIT", PE BAZ DE PREPARATE DIN
BUSUIOC.InIuzie, cu o linguri de plant la o can de ap clocotit.Se beau dou cni pe zi,
Iiind antiseptic i antiinIlamator. Deasemeni, se pot Iace inhalaii, de dou ori pe zi, dimineaa i
seara.
00000839REET PENTRU AFECTIUNEA "AFTE", PE BAZ DE PREPARATE DIN
BUSUIOC.InIuzie, cu dou linguri de plant la o ceac de ap clocotit. Uz extern.Se Iace
gargar, de mai multe ori pe zi.
00000840REET PENTRU AFECTIUNEA "CONSTIPAIE CRONIC HABITUAL" PE
BAZ DE PREPARATE DIN VOLBUR.1. InIuzie, cu dou lingurie de plant la o can de
ap clocotit. Se bea pe stoma-cul gol, dimineaa. Are aciune purgativ. Nu se recomand
bolnavilor care au i colit de Iermentaie. Sau~2. Tinctur din 40 g de plant macerat, timp de
o sptmn, n 200 ml de alcool de 600, din care se iau dou linguri, n amestec cu sirop sau cu
miere de albine, n pri egale cu tinctura, dimineaa, pe stomacul gol. Sau~ 3. Pulbere, din care
se iau dou vrIuri de cuit, cu miere, dimineaa, pe stomacul gol.
00000841REET PENTRU AFECTIUNEA "DISCHINEZIE BILIAR" PE BAZ DE
PREPARATE DIN VOLBUR.1. InIuzie, cu dou lingurie de plant la o can de ap clocotit.
Se bea pe stomacul gol, dimineaa. Se Iolosete n dischinezii cu constipaii. Are aciune
purgativ i mrete contracia vezicii biliare. Nu se recomand bolnavilor care au i colit de
Iermentaie. Sau~2. Tinctur din 40 g de plant macerat, timp de o sptmn, n 200 ml de
alcool de 600, din care se iau dou linguri, n amestec cu sirop sau cu miere de albine, n pri
egale cu tinctura, dimineaa, pe stomacul gol. Sau~ 3. Pulbere, din care se iau dou vrIuri de
cuit, cu miere, dimineaa, pe stomacul gol.
00000842REET PENTRU AFECTIUNEA "FOLICULIT" PE BAZ DE PREPARATE
DIN VOLBUR.InIuzie, cu 50 g de plant, mrunit, la 1000 ml de ap clocotit. Uz extern.Se
Iolosete sub Iorm de cataplasme sau oblojeli (pasta obinut din planta mcinat i oprit,
apoi strecurat, pus ntre dou buci de pnz, care se aplic pe pielea bolnav).
00000843REET PENTRU AFECTIUNEA "BTTURI" PE BAZ DE PREPARATE DIN
VOLBUR.Decoct, cu dou linguri de tulpini i Irunze, mrunite, la o can de ap. Uz
extern.Se Iolosete sub Iorm de comprese i cataplasme sau oblojeli (pasta obinut din planta
mcinat i oprit, apoi strecurat, pus ntre dou buci de pnz, care se aplic pe locul
btturilor).
00000844REET PENTRU AFECTIUNEA "INFECII CI RESPIRATORII", PE BAZ DE
PREPARATE DIN MENT.InIuzie, cu o lingur de tulpini i Irunze, mrunite, la o can de ap
clocotit. Se beau dou cni pe zi, dimineaa i seara, avnd eIect descongestionant i
dezinIectant pentru cile respiratorii.
00000845REET PENTRU AFECTIUNEA "COLICA I CALCULOZA BILIAR", PE
BAZ DE PREPARATE DIN MENT.InIuzie, cu dou lingurie de Irunze la o can de ap
clocotit. Se beau trei cni pe zi, avnd aciune diuretic i de calmare a colicilor.

MENT.InIuzie, cu o linguri de Irunze la o can de ap clocotit. Se beau trei cni pe zi,
preIerabil nendulcit, avnd aciune antidiareic i carminativ. Este cel mai indicat n diareile
copiilor mici. Totodat, este anti-spastic, Iiind recomandat n combaterea durerilor abdominale la
copii.
00000847REET PENTRU AFECTIUNEA "GREURI, VRSTURI", PE BAZ DE
PREPARATE DIN MENT.InIuzie, cu o lingur de Irunze la o can de ap clocotit. Se bea
rece, preIerabil nendulcit, cte dou cni pe zi, avnd eIecte Iavorabile n combaterea senzaiei
de grea i a vrsturilor, att la aduli, ct i la copii.
00000848REET PENTRU AFECTIUNEA "TRAHEO-BRONIT ACUT", PE BAZ DE
PREPARATE DIN SCAI VNT.InIuzie, cu o linguri de plant, mrunit, la o can de ap
clocotit. Se beau cte dou-trei cni pe zi, avnd proprieti calmante asupra spasmului tusei.
Este cel mai eIicient mpotriva tusei rebele.
00000849REET PENTRU AFECTIUNEA "TUSE SEAC REBEL", PE BAZ DE
PREPARATE DIN SCAI VNT.InIuzie, cu o linguri de plant, mrunit, la o can de ap
clocotit. Se ndulcete cu miere de salcm.Se bea Iierbinte, cte dou-trei cni pe zi, avnd
proprieti calmante asupra spasmului tusei. Este cel mai eIicient mpotriva tusei rebele.
00000850REET PENTRU AFECTIUNEA "BRONIT CRONIC", PE BAZ DE
PREPARATE DIN SCAI VNT.1. InIuzie, cu o linguri de plant, mrunit, la o can de
ap clocotit. Se ndulcete cu miere de salcm. Se bea Iierbinte, cte dou-trei cni pe zi, avnd
proprieti calmante asupra spasmului tusei. Este cel mai eIicient mpo-triva tusei rebele. Sau~2.
Decoct, cu dou linguri de plant la o can de ap, din care se ia cte o lingur, de trei ori pe zi.
00000851REET PENTRU AFECTIUNEA "GUT", PE BAZ DE PREPARATE DIN
MERIOR.Macerat, din dou lingurie de Irunze la 100 ml de ap rece, care se las n repaos un
sIert de or i se strecoar. Apoi Irunzele rmase sunt oprite cu 100 ml de ap clocotit, care se
mai Iierbe, mpreun cu Irunzele, nc un sIert de or, lsndu-se s se rceasc timp de alt sIert
de or, dup care se amestec ambele lichide i se bea Iracionat, n decursul unei zile. Are
proprieti diuretice, ajutnd la eliminarea urailor de sodiu.
00000852REET PENTRU AFECTIUNEA "CISTITE", PE BAZ DE PREPARATE DIN
MERIOR.Macerat, din dou lingurie de Irunze la 100 ml de ap rece, care se las n repaos un
sIert de or i se strecoar. Apoi Irunzele rmase sunt oprite cu 100 ml de ap clocotit, care se
mai Iierbe, mpreun cu Irunzele, nc un sIert de or, lsndu-se s se rceasc timp de alt sIert
de or, dup care se amestec ambele lichide i se bea Iracionat, n decursul unei zile. Are
proprieti diuretice, bactericide i antiinIlamatorii. Combate inIlamaiile mucoaselor cilor
urinare.
00000853REET PENTRU AFECTIUNEA "LITIAZ URIC", PE BAZ DE
PREPARATE DIN MERIOR.1. Decoct, cu o linguri de Irunze la o can de ap, din care se
beau dou cni pe zi. Este principala specie de plant care lizeaz uraii. Sau~2. Macerat, din
dou lingurie de Irunze la 100 ml de ap rece, care se las n repaos o or i se strecoar. Apoi
Irunzele rmase sunt oprite cu 100 ml de ap clocotit, care se mai Iierbe, mpreun cu Irunzele,
nc un sIert de or, lsndu-se s se rceasc timp de alt sIert de or, dup care se amestec
ambele lichide, se adaug un vrI de cuit de bicarbonat i se ia cte o lingur la intervale de trei
ore.
00000854REET PENTRU AFECTIUNEA "INSUFICIEN CORONARIAN", PE BAZ
DE PREPARATE DIN GHIMPE.Decoct, cu dou lingurie de Irunze la o can de ap, din care
se beau dou cni pe zi. Evit trombozele n inIarct.
00000855REET PENTRU AFECTIUNEA "ARTERIT, PROSTATIT", PE BAZ DE
PREPARATE DIN GHIMPE.Decoct, cu dou lingurie de Irunze la o can de ap, din care se
beau dou cni pe zi. Evit trombozele. Deasemeni, are aciune bactericid i antiinIlamatorie,
Iiind util n combaterea inIlamaiilor arterelor i a inIeciilor acute ale prostatei.
00000856REET PENTRU AFECTIUNEA "TROMBOFLEBIT", PE BAZ DE
PREPARATE DIN GHIMPE.Decoct, cu dou lingurie de Irunze la o can de ap, din care se
beau dou cni pe zi. Este un tonic al musculaturii netede a pereilor venoi, evitnd trombozele.
UNGURA (VORONIC).InIuzie, cu o linguri de plant la o can de ap clocotit, din care se
beau trei cni pe zi. Combate tusea, avnd proprieti expectorante.
00000858REET PENTRU AFECTIUNEA "NEVROZ CARDIAC", PE BAZ DE
PREPARATE DIN UNGURA (VORONIC).InIuzie concentrat, cu dou linguri de plant la o
can de ap clocotit, din care se ia cte o lingur, nainte de mesele principale. Regleaz ritmul
cardiac.
00000859REET PENTRU AFECTIUNEA "ARITMII CARDIACE", PE BAZ DE
PREPARATE DIN UNGURA (VORONIC).1. InIuzie, cu o linguri de plant la o can de ap
clocotit. Se beau trei cni pe zi, nainte de mesele principale. Regleaz ritmul cardiac. Sau~2.
InIuzie concentrat, cu dou linguri la o can, din care se ia cte o lingur nainte de mesele
principale.
00000860REET PENTRU AFECTIUNEA "DISCHNEZIE BILIAR, DIAREE", PE BAZ
DE PREPARATE DIN UNGURA (VORONIC).InIuzie, cu o linguri de plant la o can de
ap clocotit. Se beau trei cni pe zi, nainte de mesele principale. Mrete contracia vezicii
biliare i provoac eliminarea bilei n intestin (este colagog). Coninutul important n tanin i ulei
volatil Iace ca ceaiul preparat din aceast plant s Iie util n tratamentul diareei.
00000861REET PENTRU AFECTIUNEA "GASTRIT, ULCER DUODENAL", PE BAZ
DE PREPARATE DIN MIEREA URSULUI SAU PLMNRIC.InIuzie, cu o lingur de
plant la o can de ap clocotit. Se beau trei cni pe zi, nainte de mesele principale. Planta
conine un principiu activ, numit alantoin, cu proprieti hemostatice, calmante i cicatrizante n
ulcerul gastroduodenal i n gastrita hiperacid.
00000862REET PENTRU AFECTIUNEA "LARINGIT ACUT I CRONIC", PE
BAZ DE PREPARATE DIN MIEREA URSULUI SAU PLMNRIC.InIuzie, cu o
lingur de plant la o can de ap clocotit. Se beau trei cni pe zi, nainte de mesele principale.
Ceaiul poate Ii Iolosit, cu eIecte beneIice i sub Iorm de gargar.
PREPARATE DIN LAPTELE CINELUI SAU AL CUCULUI.Decoct, cu 1-2 g de semine, de
la aceast plant, la 100 ml de ap. Se bea n timpul acceselor de astm, pentru a uura respiraia.
Seminele acestei plante au aciune antidispneic (combat greutatea n respiraie).
00000864REET PENTRU AFECTIUNEA "PSORIAZIS, NEGI", PE BAZ DE
PREPARATE DIN LAPTELE CINELUI SAU AL CUCULUI.Cu sucul, lptos, scurs din
tulpinele tinere se ung petele roiatice de pe pielea aIectat de psoriazis sau se ung negii, pentru
ndeprtarea lor.
00000865REET PENTRU AFECTIUNEA "TRAHEO-BRONIT ACUT", PE BAZ DE
PREPARATE DIN SPUNARI SAU ODOGACI.InIuzie, cu dou grame de rizomi i
rdcin la 200 ml de ap clocotit, dup o prealabil macerare de opt ore la rece. Se strecoar i
se ndulcete cu miere.Se beau dou cni pe zi, avnd aciune expectorant.
00000866REET PENTRU AFECTIUNEA "OXIURAZ", PE BAZ DE PREPARATE
DIN SPUNARI SAU ODOGACI.Decoct, cu 40 grame de rizomi i rdcin la 1000 ml de
ap.Se Iolosete sub Iorm de bi de ezut, pentru ndeprtarea oulor depuse de Ie-melele de
oxiuri i a senzaiei de mncrime n jurul anusului, care nsoete acest Ienomen, agitnd somnul
bolnavilor.
SPUNARI SAU ODOGACI.1. InIuzie, cu 40 grame de rizomi i rdcin la 1000 ml de
ap, dup o prealabil macerare de opt ore la rece. Se Iolosete sub Iorm de bi locale. Sau~2.
InIuzie, cu dou lingurie de rizomi i rdcin la o can de ap, dup o prealabil macerare de
opt ore la rece. Se Iolosete pentru splturi locale. Sau~3. InIuzie, cu dou linguri de rizomi i
rdcin la o can de ap, dup o prealabil macerare de opt ore la rece. Se Iolosete pentru
comprese.
00000868REET PENTRU AFECTIUNEA "BRONIT CRONIC", PE BAZ DE
PREPARATE DIN LUMNRIC SAU COADA VACII.InIuzie, cu dou lingurie de Ilori la
o can de ap clocotit.Se beau dou ceaiuri pe zi, cldue, avnd aciune expectorant.
PREPARATE DIN LUMNRIC SAU COADA VACII.InIuzie, cu o linguri de Ilori la o
can de ap clocotit.Se bea n cursul unei zile, Iiind util n criza de astm inIectat.
00000870REET PENTRU AFECTIUNEA "LARINGITE ACUTE I CRONICE", PE BAZ
DE PREPARATE DIN LUMNRIC SAU COADA VACII.InIuzie, cu o linguri de Ilori la
o can de ap clocotit.Se beau dou cni de ceai, cldu, zilnic. Are eIect beneIic n laringitele
acute, vindecnd rgueala.
00000871REET PENTRU AFECTIUNEA "BRONIT ACUT", PE BAZ DE
PREPARATE DIN FLOAREA MIRESII SAU IPCRIGE.1. Decoct, cu o linguri de rdcin
la o can de ap, din care se iau 3-5 lingurie pe zi. Ajut la eliminarea secreiilor bronice.
Sau~2. Macerat, cu o linguri de rdcin, mrunit, la o can de ap rece, timp de 3-4 ore, care
se bea n cursul unei zile.
00000872REET PENTRU AFECTIUNEA "FARINGIT GRANULOAS", PE BAZ DE
PREPARATE DIN FLOAREA MIRESII SAU IPCRIGE.Decoct, cu o lingur de rdcin,
mrunit, la o can de ap. Uz extern.Se Iolosete pentru gargar, de mai multe ori pe zi.
00000873REET PENTRU AFECTIUNEA "DISMENOREE", PE BAZ DE PREPARATE
DIN SPLINU.InIuzie, cu o linguri vrIuit de plant, mrunit, la o can de ap
clocotit.Se las s stea puin i se beau trei cni n timpul unei zile, Iiind util n dismenoree
(sindromul dureros care precede sau nsoete menstruaia).
00000874REET PENTRU AFECTIUNEA "UREMIE" PE BAZ DE PREPARATE DIN
SPLINU.InIuzie, cu o linguri vrIuit de Ilori i Irunze la o can de ap clocotit. Se beau
trei cni pe zi, pentru eliminarea urailor. Are proprieti diuretice i antiin-Ilamatorii.
00000875REET PENTRU AFECTIUNEA "HEMORAGII INTESTINALE" PE BAZ DE
PREPARATE DIN SPLINU.InIuzie, cu o linguri vrIuit de Ilori i Irunze la o can de ap
clocotit. Se beau trei cni pe zi, pentru combaterea hemoragiilor intestinale. Are proprieti
antiinIlamatorii.
00000876REET PENTRU AFECTIUNEA "INFLAMAII INTESTINALE" PE BAZ DE
PREPARATE DIN SPLINU.InIuzie, cu o linguri vrIuit de Ilori i Irunze la o can de ap
clocotit. Se beau trei cni pe zi. Are proprieti diuretice i antiinIlamatorii.
00000877REET PENTRU AFECTIUNEA "INFLAMAII RENALE" PE BAZ DE
PREPARATE DIN SPLINU.1. InIuzie, cu o linguri vrIuit de Ilori i Irunze la o can de
ap clocotit. Se beau trei cni pe zi. Are proprieti diuretice i antiinIlamatorii, splinua Iiind
principala plant de leac n bolile renale. Sau~2. InIuzie, cu o linguri vrIuit de amestec de
splinu, drgaic (snziene) i urzic moart galben, n pri egale, din care se beau trei cni pe
zi.
00000878REET PENTRU AFECTIUNEA "INFLAMAII VEZICALE" PE BAZ DE
PREPARATE DIN SPLINU.1
. InIuzie, cu o linguri vrIuit de Ilori i Irunze la o can de ap clocotit, din care se beau trei
cni pe zi. Are proprieti diuretice i antiinIlamatorii. Sau~2. InIuzie, cu o linguri vrIuit de
amestec de splinu, drgaic (snziene) i urzic moart galben, n pri egale, din care se beau
trei cni pe zi.
00000879REET PENTRU AFECTIUNEA "SCLEROZ RENAL" PE BAZ DE
PREPARATE DIN SPLINU.1. InIuzie, cu o linguri vrIuit de Ilori i Irunze la o can de
ap clocotit. Se beau trei cni pe zi. Are proprieti diuretice i antiinIlamatorii, splinua Iiind
principala plant de leac n bolile renale. Sau~2. InIuzie, cu o linguri vrIuit de amestec de
splinu, drgaic (snziene) i urzic moart galben, n pri egale, din care se beau trei cni pe
zi.
00000880REET PENTRU AFECIUNEA "STRES" PE BAZ DE PREPARATE DIN
SPLINU.InIuzie, cu o linguri vrIuit de Ilori i Irunze la o can de ap clocotit, din care
se beau trei cni pe zi. Are proprieti diuretice i calmante (sedative), Iiind recomandat n
combaterea strilor suIleteti stresante.
00000881REET PENTRU AFECIUNEA "ASTM", PE BAZ DE PREPARATE DIN
TRIFOITE DE BALT.igrile Icute din Ioi de triIoite au proprieti antiastmatice.
00000882REET PENTRU AFECIUNEA "DIGESTII DIFICILE", PE BAZ DE
PREPARATE DIN TRIFOITE DE BALT.InIuzie, cu 60 g de Irunze la 1000 ml de ap
clocotit, din care se bea cte o can naintea meselor de prnz i de sear. Conine substane
amare, tonice, care stimuleaz poIta de mncare i Iavorizeaz digestiile diIicile.
00000883REET PENTRU AFECIUNEA "HEPATITA CRONIC I EPIDEMIC", PE
BAZ DE PREPARATE DIN TRIFOITE DE BALT.InIuzie, cu dou lingurie de Irunze la o
can de ap clocotit. Se strecoar i se ndulcete cu miere de albine.Se beau dou cni pe zi,
avnd eIect de stimulare a Iunciilor hepatice.
DIN SULFIN.InIuzie, cu dou lingurie de Ilori la o can de ap clocotit. Uz extern.Se
Iolosete pentru gargar, care se Iace de mai multe ori pe zi. Are eIect asupra sistemului
vascular, diminund permeabilitatea capilarelor.
PREPARATE DIN SULFIN.1. InIuzie, cu o linguri de Ilori la o can de ap clocotit. Se las
n repaus 15 minute i se strecoar. Se beau dou cni pe zi, avnd eIect asupra sistemului
vascular, diminund permeabilitatea capilarelor.2. InIuzie, cu o lingur de Ilori de sulIin i
mueel, amestecate n pri egale, la o can de ap clocotit. Se Iolosete pentru comprese
locale, utile n ulcerele varicoase, calmnd durerile.
SULFIN.InIuzie, cu o linguri de Ilori la o can de ap clocotit. Se las n repaus 15 minute,
se strecoar i se ndulcete cu miere de salcm.Se bea cldu, cte dou cni pe zi. Are aciune
antiseptic.
DIN SULFIN.1. InIuzie, cu o linguri de Ilori la o can de ap clocotit. Se las n repaus 15
minute i se strecoar. Se beau dou cni pe zi, avnd eIect asupra sistemului vascular,
diminund permeabilitatea capilarelor.2. InIuzie, cu o lingur de Ilori de sulIin i mueel,
amestecate n pri egale, la o can de ap clocotit. Se Iolosete sub Iorm de comprese locale,
pentru calmarea durerilor hemoroidale.
00000888REET PENTRU AFECIUNEA "ABCESE DENTARE", PE BAZ DE
PREPARATE DIN SULFIN.InIuzie, cu dou lingurie de Ilori la 100 ml de ap clocotit. Se
las n repaus 15 minute i se strecoar. Uz extern.Se Iolosete pentru cltitul gurii, de mai multe
ori pe zi. Are aciune antiseptic.
00000889REET PENTRU AFECIUNEA "AFTE", PE BAZ DE PREPARATE DIN
SULFIN.InIuzie, cu dou lingurie de Ilori la 100 ml de ap clocotit. Se las n repaus 15
minute i se strecoar. Uz extern.Se Iolosete pentru cltitul gurii, de mai multe ori pe zi. Are
aciune antiseptic.
00000890REET PENTRU AFECIUNEA "AMIGDALITE", PE BAZ DE PREPARATE
DIN SULFIN.InIuzie, cu dou lingurie de Ilori la 100 ml de ap clocotit. Se las n repaus 15
minute i se strecoar. Uz extern.Se Iolosete pentru gargar, de mai multe ori pe zi, timp de
minimum cinci minute. Are aciune antiseptic.
00000891REET PENTRU AFECIUNEA "OBOSEALA OCHILOR", PE BAZ DE
PREPARATE DIN SULFIN.InIuzie, cu o lingur de Ilori la 200 ml de ap clocotit. Se las n
repaus 15 minute i se strecoar. Uz extern.Se Iolosete pentru comprese locale, cu ceai proaspt,
Ioarte cald, aplicate pe ochii obosii, pentru a-i nviora i a le reIace rezistena la eIort. Are i
aciune antiseptic.
00000892REET PENTRU AFECIUNEA "DURERI ABDOMINALE", PE BAZ DE
PREPARATE DIN SULFIN.InIuzie, cu o linguri de Ilori la 250 ml de ap clocotit. Se las
n repaus 15 minute i se strecoar. Se beau dou cni pe zi, pentru calmarea spasmelor
abdominale dureroase la aduli. Ceaiul din sulIin este recomandat, n special, n cazul cnd
colicile sunt nsoite de hiperaciditate gastric.
SULFIN.InIuzie, cu o linguri de Ilori la 250 ml de ap clocotit. Se las n repaus 15 minute
i se strecoar. Se ndulcete, preIerabil, cu miere de albine.Se bea o can de ceai cu o jumtate
de or nainte de culcare, avnd aciune sedativ general i combtnd insomniile.
DIN FERIG.Decoct obinut dintr-un rizom de Ierig (numai de la specia Dryopteris Iilix), Iiert
timp de 20 minute, n 1000 ml de ap, apoi strecurat prin sit. Se adaug n baie sau se
administreaz ca Irecii pe articulaiile dureroase.
FERIG.Decoct obinut dintr-un rizom de Ierig (numai de la specia Dryopteris Iilix), Iiert timp
de 20 minute, n 1000 ml de ap, apoi strecurat prin sit. Se adaug n baie sau se administreaz
ca Irecii pe articulaiile dureroase.
00000896REET PENTRU AFECIUNEA "PLGI", PE BAZ DE PREPARATE DIN
FERIG.Decoct, obinut din 10 g rizom de Ierig (numai de la specia Dryopteris Iilix), Iiert timp
de 10 minute, n 1000 ml de ap, apoi strecurat prin sit. Se recoman-d pentru splarea plgilor.
00000897REET PENTRU AFECIUNEA "OBOSEALA PICIOARELOR", PE BAZ DE
PREPARATE DIN FERIG.Decoct, obinut dintr-un rizom de Ierig (numai de la specia
Dryopteris Iilix), Iiert timp de 10 minute, n 1000 ml de oet, apoi strecurat prin sit. Se
recomand a Ii Iolosit sub Iorm de comprese reci, aplicate pe picioarele obosite i inIlamate.
00000898REET PENTRU AFECIUNEA "OBOSEALA PICIOARELOR", PE BAZ DE
PREPARATE DIN FERIG.Decoct, obinut dintr-un rizom de Ierig (numai de la specia
Dryopteris Iilix), Iiert timp de 10 minute, n 1000 ml de oet, apoi strecurat prin sit. Se
recomand a Ii Iolosit sub Iorm de comprese reci, aplicate pe picioarele obosite i inIlamate.
PREPARATE DIN VENTRILIC.InIuzie, cu o linguri vrIuit de Ilori la o can de ap
clocotit.Se beau dou cni pe zi, timp de un semestru, avnd ca eIect scderea coleste-rolului n
snge, mpiedecnd depunerea acestuia n tunica intern a arterelor.
00000900REET PENTRU AFECIUNEA "DIGESTII DIFICILE", PE BAZ DE
PREPARATE DIN VENTRILIC.InIuzie, cu o linguri vrIuit de Ilori de ventrilic la o can
de ap clocotit.Se beau dou cni pe zi, nainte de mas, pentru stimularea digestiei.
00000901REET PENTRU AFECIUNEA "SCDEREA MEMORIEI", PE BAZ DE
PREPARATE DIN VENTRILIC.InIuzie, cu o linguri vrIuit de Ilori de ventrilic la o can
de ap clocotit.Se bea o can, seara, nainte de culcare, avnd eIect linititor i de ndeprtare a
senzaiilor de oboseal i de ameeal, produse de suprasolicitrile intelectuale, dnd un somn
linititor i reIcnd, astIel, capacitatea de memorare.
00000902REET PENTRU AFECIUNEA "BOLI DE PIELE CRONICE", PE BAZ DE
PREPARATE DIN VENTRILIC.1. InIuzie, cu o linguri vrIuit de amestec, din Ilori de
ventrilic i vrIuri proaspete de urzic, luate n pri egale, la o can de ap clocotit. Se beau
dou cni pe zi, avnd eIect depurativ, beneIic n vindecarea bolilor de piele cronice. Sau~2.
Sucul obinut din inIlorescenele proaspete de ventrilic, splate i tocate, apoi presate cu
ajutorul storctorului electric, din care se iau dou sau trei lingurie pe zi.
00000903REET PENTRU AFECIUNEA "ECZEME CRONICE", PE BAZ DE
PREPARATE DIN VENTRILIC.1. InIuzie, cu o linguri vrIuit de amestec, din Ilori de
ventrilic i vrIuri proaspete de urzic, luate n pri egale, la o can de ap clocotit. Se beau
dou cni pe zi, avnd eIect depurativ, beneIic n vindecarea eczemelor croni-ce. Sau~2. Sucul
obinut din inIlorescenele proaspete de ventrilic, splate i tocate, apoi presate cu ajutorul
storctorului electric, din care se iau dou sau trei lingurie pe zi.
00000904REET PENTRU AFECIUNEA "LEZIUNI INFLAMATE", PE BAZ DE
PREPARATE DIN VENTRILIC.InIuzie, cu dou linguri de Ilori de ventrilic la 500 ml de ap
clocotit.Se Iolosete pentru splatul rnilor, dup care se pun comprese calde cu aceastinIuzie.
DIN VENTRILIC.Tinctur, din plante tinere, nIlorite, din care se iau dou mini pline i se
pun n alcool de 500, inndu-se la soare, la macerat, timp de dou sptmni. Se iau, din aceast
tinctur, cte 15 picturi, de trei ori pe zi, iar extern tinctura se Iolosete ca Irecie.
VENTRILIC.Tinctur, din plante tinere, nIlorite, din care se iau dou mini pline i se pun n
alcool de 500, inndu-se la soare, la macerat, timp de dou sptmni. Se iau, din aceast
tinctur, cte 15 picturi, de trei ori pe zi, iar extern tinctura se Iolosete ca Irecie.
VENTRILIC.InIuzie, cu o linguri vrIuit de amestec de plante la o can de ap
clocotit.Amestecul se Iace din 40: rdcini de ppdie i 60: Ilori de ventrilic, Ilori de cicoare
i de vinari, luate n pri egale. (Vinaria - Asparula odorata, este o plant ierboas, din Fam.
Rubiaceae, cu Ilori mici, dispuse aproximativ la acelai nuivel, Iormnd inIlorescene albe i cu
Irunze lanceolate, dispuse cte 6-8 n rozete de-a lungul tulpinii. Crete prin pdurile
umbroase).Se beau dou cni, treptat, n decursul unei zile, Ir a se ndulci.
00000908REET PENTRU "AFECIUNI HEPATICE", PE BAZ DE PREPARATE DIN
umbroase).Se beau dou cni, treptat, n decursul unei zile, Ir a se ndulci, avnd aciune
beneIic n boli de Iicat (insuIicien hepatic . a.), ct i ale splinei.
00000909REET PENTRU "AFECIUNI SPLENICE", PE BAZ DE PREPARATE DIN
umbroase).Se beau dou cni, treptat, n decursul unei zile, Ir a se ndulci, avnd aciune
beneIic n boli de Iicat (insuIicien hepatic . a.), ct i ale splinei.
00000910REET PENTRU AFECIUNEA "BRONITE CRONICE", PE BAZ DE
PREPARATE DIN VENTRILIC.InIuzie, cu o linguri vrIuit de amestec, din Ilori de
ventrilic, Irunze de mie-rea ursului sau plmnric, Irunze de ptlagin i de potbal, luate n
pri egale, la o can de ap clocotit. Se ndulcete cu miere de salcm.Se bea cald, cte dou
cni pe zi, pentru combaterea bronitelor cronice, cu tuse uscat.

00000911REET PENTRU AFECIUNEA "PRURIT SENIL", PE BAZ DE PREPARATE
DIN VENTRILIC.InIuzie, cu o linguri vrIuit de Ilori de ventrilic la o can de ap
clocotit.Se bea o can, seara, nainte de culcare, pentru a calma mncrimile de btrne-e.
00000912REET PENTRU AFECIUNEA "TUSE", PE BAZ DE PREPARATE DIN MAC
DE CMP SAU MAC ROU.InIuzie, cu o linguri de petale la o can de ap clocotit.Se bea,
cldu, n cursul unei zile, preIerabil, ndulcit cu miere de albine.
MAC DE CMP SAU MAC ROU.InIuzie, cu o linguri de petale la o can de ap clocotit.Se
bea, cldu, n cursul unei zile, preIerabil, ndulcit cu miere de albine.
00000914REET PENTRU AFECIUNEA "RCEAL", PE BAZ DE PREPARATE DIN
00000916REET PENTRU AFECIUNEA "RGUEAL", PE BAZ DE PREPARATE
DIN MAC DE CMP SAU MAC ROU.InIuzie, cu o linguri de petale la o can de ap
clocotit.Se bea, cldu, n cursul unei zile, preIerabil, ndulcit cu miere de albine. Se poate Iolosi
i sub Iorm de gargar, cu ceaiul cldu.
00000917REET PENTRU AFECIUNEA "PAREZELE NERVILOR PERIFERICI", PE
BAZ DE PREPARATE DIN MCRIUL MRUNT I MCRIUL COMUN.1. InIuzie, cu
dou lingurie de Irunze la o can de ap clocotit, din care se beau dou cni pe zi. Este diuretic
i depurativ.2. Decoct, cu 100-200 g de Irunze pentru o baie, la temperatur de 370 C. Se Iace
zilnic o baie.
00000918REET PENTRU AFECIUNEA "CONSTIPAIA ACUT I CRONIC", PE
BAZ DE PREPARATE DIN MCRIUL MRUNT I MCRIUL COMUN.Frunze
proaspete, splate i consumate sub Iorm de salat. Au proprieti laxative.
00000919REET PENTRU AFECIUNEA "ARTRITISM", PE BAZ DE PREPARATE
DIN MCRIUL MRUNT I MCRIUL COMUN.1. InIuzie, cu dou lingurie de Irunze la
o can de ap clocotit, din care se beau dou cni pe zi. Este diuretic i depurativ.2. Decoct, cu
100-200 g de Irunze pentru o baie, la temperatur de 370 C. Se Iace zilnic o baie.3. Cataplasme
(oblojeli) de Irunze Iierte, aplicate n artritele tuberculoase cronice, cu umIlarea esuturilor.
MCRIUL MRUNT I MCRIUL COMUN.1. InIuzie, cu dou lingurie de Irunze la o
can de ap clocotit, din care se beau dou cni pe zi. Este diuretic i depurativ.2. Decoct, cu
(oblojeli) de Irunze Iierte, aplicate n crizele dureroase ale articulaiilor.
o can de ap clocotit, din care se beau dou cni pe zi. Este diuretic i depurativ.2. Decoct, cu
(oblojeli) de Irunze Iierte, aplicate n crizele dureroase ale articula-iilor sau ale esuturilor
periarticulare (reumatism metabolic i abarticular).
00000922REET PENTRU AFECIUNEA "ABCESE", PE BAZ DE PREPARATE DIN
MCRIUL MRUNT I MCRIUL COMUN.1. InIuzie, cu dou lingurie de Irunze la o
can de ap clocotit, din care se beau dou cni pe zi. Este diuretic i depurativ.2. Cataplasme
(oblojeli) de Irunze Iierte, aplicate pe locul apariiei abcesului.
00000923REET PENTRU AFECIUNEA "FURUNCULE", PE BAZ DE PREPARATE
o can de ap clocotit, din care se beau dou cni pe zi. Este diuretic i depurativ.2. Cataplasme
(oblojeli) de Irunze Iierte, aplicate pe Iuruncule.
PREPARATE DIN MCRI MRUNT.Decoct, cu dou linguri de rdcin, mrunit, la 1000
ml de ap.Se pot bea pn la patru cni pe zi, Iiind diuretic i depurativ, ajutnd n comba-terea
erupiilor cutanate.
SALCIE.Decoct, cu dou linguri de coaj, mrunit, la o can de ap.Se iau trei linguri pe zi
pentru combaterea durerilor musculare. Este analgezic, antitermic i sedativ.
00000926REET PENTRU AFECIUNEA "ENDOCARDIT", PE BAZ DE PREPARATE
DIN SALCIE.Decoct, cu dou linguri de coaj, mrunit, la o can de ap.Se iau trei linguri pe
zi, din acest decoct, avnd eIecte beneIice n endocardita post reumatic.
00000927REET PENTRU AFECIUNEA "SPONDILITA ANCHILOZANT", PE BAZ
DE PREPARATE DIN SALCIE.1. Decoct, cu 10 g de coaj, mrunit, la o can de ap. Se bea
n cursul unei zile. Sau~2. Pulbere, din coaj, cte o jumtate de linguri n puin ap, de trei
ori pe zi.3. Decoct, cu 150 g coaj la 1000 ml de ap, care se strecoar i se pune n apa de baie,
avnd temperatura de 370 C. Durata unei bi este de o jumtate de or. Se Iac 21 de bi n cure
de 3-4 ori pe an.
00000928REET PENTRU AFECIUNEA "RINIT", PE BAZ DE PREPARATE DIN
SALCIE.Decoct, cu dou linguri de coaj, mrunit, la o can de ap.Se iau trei linguri pe zi,
avnd aciune sudoriIic, antitermic analgezic i sedativ. Este recomandat n rinita banal i
rinita gripal.
DIN SALCIE.Decoct, cu patru linguri de coaj, mrunit, la o can de ap. Uz extern.Se
Iolosete pentru gargar i cltitul gurii. EIectul crete prin asociere cu Ilori de mueel.
00000930REET PENTRU AFECIUNEA "PAREZELE NERVILOR PERIFERICI", PE
BAZ DE PREPARATE DIN DEDIEL.InIuzie, cu dou lingurie de plant la o can de ap
clocotit.Se bea o can pe zi. Deasemenea, se poate Iolosi i sub Iorm de comprese.
00000931REET PENTRU AFECIUNEA "NEVRALGIA SCIATIC", PE BAZ DE
PREPARATE DIN DEDIEL.InIuzie, cu o linguri de plant la o can de ap clocotit.Se bea o
can pe zi.
00000932REET PENTRU AFECIUNEA "MIGRENE", PE BAZ DE PREPARATE DIN
DEDIEL.1. InIuzie, cu dou lingurie de plant la o can de ap clocotit, din care se beau una
sau dou cni pe zi.2. Pung cu ghea pus pe Irunte, concomitent cu luarea ceaiului.3. Tampon
de vat, mbibat n spirt medicinal, introdus n ureche, dar Ir s ajung la timpan. Se ine
cteva ore.
DEDIEL.InIuzie, cu dou lingurie de Ilori i plant, mrunite, la o can de ap clocotit.Se
Iolosete pentru cataplasme aplicate pe zona de piele bolnav.
00000934REET PENTRU AFECIUNEA "ANOREXIE", PE BAZ DE PREPARATE DIN
ANASON.InIuzie, cu o linguri de Iructe de anason la o can de ap clocotit. Se bea cte o
can nainte de Iiecare mas principal, pentru stimularea secreiilor gastrice i creterea poItei
de mncare.
PREPARATE DIN ANASON.InIuzie, cu o linguri de Iructe de anason la o can de ap
clocotit. Se beau dou cni pe zi, la mesele principale de prnz i de sear (jumtate de can se
bea cu puin timp nainte de mas, iar cealalt jumtate dup mas).
00000936REET PENTRU AFECIUNEA "DURERI ABDOMINALE", PE BAZ DE
PREPARATE DIN ANASON.1. InIuzie, cu zece Iructe de anason la 100 ml de ap clocotit, din
care se iau 3-6 linguri, pn la o can, n Iuncie de vrst, la copiii pn la cinci ani.2. InIuzie,
cu o jumtate de linguri de Iructe de anason la o can de ap clocotit, se recomand la copiii
peste cinci ani, crora li se pot da pn la dou cni pe zi.3. InIuzie, cu o linguri de Iructe de
anason la o can de ap, din care se pot bea, treptat, dou cni pe zi, Iiind recomandate pentru
combaterea durerilor abdominale la aduli.
00000937REET PENTRU AFECIUNEA "HELMINTIAZE", PE BAZ DE PREPARATE
DIN ANASON.InIuzie concentrat, cu dou lingurie de Iructe de anason la 100 ml de ap
clocotit, cantitate ce se bea dimineaa, pe stomacul gol, timp de o sptmn, avnd o aciune
vermiIug general.
00000938REET PENTRU AFECIUNEA "BRONIT ACUT", PE BAZ DE
PREPARATE DIN ANASON.InIuzie concentrat, cu patru lingurie de Iructe de anason la o
can de ap clocotit, care se bea ndulcit, n cursul unei zile. Are eIect emolient i expectorant.
00000939REET PENTRU AFECIUNEA "BRONHOPNEUMONIE", PE BAZ DE
PREPARATE DIN ANASON.InIuzie concentrat, cu patru lingurie de Iructe de anason la o
can de ap clocotit, care se bea ndulcit, n cursul unei zile. Are eIect emolient i expectorant.
00000940REET PENTRU AFECIUNEA "ANOREXIE", PE BAZ DE PREPARATE DIN
FENICUL SAU MOLUR.InIuzie, cu o linguri de Iructe la o can de ap clocotit. Se beau
dou cni pe zi, nainte de mesele principale, de prnz i de sear, pentru stimularea secreiilor
gastrice i creterea poItei de mncare.
PREPARATE DIN FENICUL SAU MOLUR.InIuzie, cu o linguri de Iructe la o can de ap
clocotit. Se beau dou cni pe zi, la mesele principale de prnz i de sear (jumtate de can se
bea puin nainte de mas, iar cealalt jumtate dup mas).
00000942REET PENTRU AFECIUNEA "COLICI INTESTINALE", PE BAZ DE
PREPARATE DIN FENICUL SAU MOLUR.InIuzie, cu o jumtate de linguri de Iructe la o
can de ap clocotit. Se beau dou cni pe zi, dup mesele principale de prnz i de sear
(jumtate de can se bea puin nainte de mas, iar cealalt jumtate dup mas). Se recomand
n colicile intestinale i n meteorismul abdominal.
00000943REET PENTRU AFECIUNEA "CANCER UTERIN", PE BAZ DE
PREPARATE DIN FENICUL SAU MOLUR.InIuzie, cu o linguri de Iructe la o can de ap
clocotit. Se beau dou cni pe zi, la mesele principale de prnz i de sear. Se recoman-d, n
cure ndelungate, ca adjuvant n cancerul uterin.

00000944REET PENTRU AFECIUNEA "BRONITE ACUTE", PE BAZ DE
PREPARATE DIN FENICUL SAU MOLUR.1. InIuzie, cu o jumtate de linguri de Iructe la
o can de ap clocotit. Se beau dou cni pe zi, dup mesele principale de prnz i de sear. Se
reco-mand n Iaza de cociune a tusei din bronitele acute, pentru stimularea secreiei bronice,
uurnd expectoraia.2. InIuzie, cu o linguri de Iructe la o can de ap clocotit. Se recomand
pentru inhalaii, de un sIert de or, Icute seara, nainte de culcare.
PREPARATE DIN FENICUL SAU MOLUR.1. InIuzie, cu o jumtate de linguri de Iructe la
o can de ap clocotit. Se bea bea n trei reprize, dup mesele principale. Se recomand
adulilor, n Iaza de cociune a tusei din bronitele acute, pentru stimularea secreiei bronice,
uurnd expectoraia.2. InIuzie, cu 10-15 Iructe zdrobite la o can de ap clocotit. Se bea
Iracionat, n decursul unei zile. Se recomand n tusea convulsiv a copiilor mai mari, iar la
sugari se vor Iolosi pentru inIuzie numai 5-6 Iructe.
00000946REET PENTRU AFECIUNEA "NEVRALGIE SCIATIC, REUMATISM", PE
BAZ DE PREPARATE DIN SPNZ.1. InIuzie, cu 20 g de Ilori i Irunze la 1000 ml de ap
clocotit. Se Iac cata-plasme, care se aplic pe locul dureros. Se recomand att n nevralgia
sciati-c, ct i n reumatismul abarticular.2. Decoct, cu 100 g de Ilori i Irunze pentru o baie,
pentru combaterea durerilor i relaxare muscular.
00000947REET PENTRU AFECIUNEA "BRONIT ACUT, ASTMUL BRONIC",
PE BAZ DE PREPARATE DIN OVRF.InIuzie, cu dou lingurie de vrIuri nIlorite de
plant la o can de ap clocotit. Se ndulcete i se beau pn la trei ceti pe zi. Ajut
expectoraia n cazul bronitelor, iar n astmul bronic se Iac cure de dou - trei sptmni, pentru
cal-marea crizelor.
00000948REET PENTRU AFECIUNEA "ULCERAII GREU VINDECABILE", PE
BAZ DE PREPARATE DIN OVRF.InIuzie, cu dou linguri de vrIuri nIlorite de plant la
o can de ap clocotit. Se aplic local, sub Iorm de comprese sau cataplasme.
00000949REET PENTRU AFECIUNEA "FARINGIT ACUT I CRONIC", PE
BAZ DE PREPARATE DIN OVRF.InIuzie, cu o linguri de vrIuri nIlorite de plant la o
can de ap clocotit. Se beau pn la trei cni pe zi, Ir a se ndulci i se poate Iace gargar, de
mai multe ori pe zi.
00000950REET PENTRU AFECIUNEA "GASTRITE CRONICE HIPOACIDE", PE
BAZ DE PREPARATE DIN OVRF.InIuzie concentrat, cu trei linguri de vrIuri nIlorite
de plant la o can de ap clocotit. Se iau 3-4 linguri, cu o jumtate de or nainte de mese, ca
tratament n gastrite-le cronice hipoacide i anacide.

Medicina Naturista PDF

Загружено:

Сведения о документе

Оригинальное название

Авторское право

Доступные форматы

Поделиться этим документом

Поделиться или встроить документ

Параметры публикации

Этот документ был вам полезен?

Это неприемлемый материал?

Авторское право:

Доступные форматы

Medicina Naturista PDF

Загружено:

Авторское право:

Доступные форматы

SIaturi de alungat boala - ..............................................................................................................

Вам также может понравиться