1 1.

Factori ai mediului intern care influenteaza cresterea si dezvoltarea;

Factorul climatic si geografic Lungimea membrelor inferioare este legat de climatul cald. Ex: membre inferioare mai lungi la africani. Lungimea trunchiului este legat de climatul rece. Ex: eschimoii au trunchiul bine dezvoltat. S-a observat ca atat greutatea cat si inaltimea copiilor din zone cu altitudini crescute sunt mai reduse; de asemenea, dezvoltarea osoasa si maturizarea puberala sunt intarziate(fenomen pus in legatura si cu nivelul de trai scazut al populatiei in cauza) Dezvoltarea statural a sugarului este mai sczut n perioada octombrie-martie i mai rapid n martie-septembrie. Precolarul i colarul cresc mai mult n aprilieiulie i cresc n greutate n august-septembrie. Cresterea in greutate are variatii sezoniere. Functiile endocrine ale tiroidei sunt independente(activitate crescuta primavara si vara.) Alimentaia: este esentiala; ea trebuie sa fie suficienta cantitativ dar si sa asigure nevoile de aa esentiali, AG saturati si saruri minerale,vitamine. Obezitate n supraalimentaie. Scdere n greutate i nlime sczut n deficit alimentar. Este implicat n: imunogenez, hormonogenez, funcii enzimatice. Rol n ritmul de cretere i dezvoltare n momentul apariiei dentiiei, nucleilor de osificare, maturizare pubertal. Lipsa alimentaiei n primul an de via determin ntrzieri n dezvoltarea neuropsihic. n urmtorii 2-7 ani IQ va fi mai mic cu 10-20 de puncte. Perimetrul cranian scade la copii cu lipsuri alimentare. Alimentaia n primii 3 ani de via are mare importan. Alimentaia colarului i precolarului se repercut asupra maturitii: au mai frecvent afeciuni acute i patologie cronic. mbolnviri acute i cronice. Aciune realizat prin: Aciunea direct a agentului patogen la nivel celular se manifest prin inhibarea mitozelor cu scderea masei somatice. Aciunea indirect a agenilor patogeni, ce mpiedic utilizarea factorilor nutritivi i accentueaz pierderile (boli intercurente acute). Aciunea mediat a agentului patogen induce leziuni viscerale, endocrine, nervoase, care determin tulburri de cretere: nanism, caexie, obezitate, infantilism. Afeciunile cronice n perioada de cretere statural determin tulburri morfologice i n perioada de cretere ponderal modificri metabolice. Raspunsul imun al copiilor nu este suficient maturat. Dezvoltarea normala a unui copil in primii 3 ani de viata este strans colerata cu nr imbolnavirilor suferite, natura si gravitatea lor.
Locuina. Locuina insalubr sau suprapopulat crete mortalitatea infantil datorit scderii spaiului, creterii contactelor dintre indivizi, creterii gradului de ncrcare microbian, scderii

2 ventilaiei. Apar tulburri de somn, de adaptare colar, de comportament, scade randamentul intelectual.

2. Factori ai mediului extern care influenteaza cresterea si dezvoltarea; 1. Factori interni ai organismului matern Malformaii uterine; Tumori uterine; Bazin strmt; Statura mamei; Mame sub 16 ani sau btrne (copii cu greutate sczut). Tulburri hormonale ale gravidelor: hipotiroidie, D2; Administrare de hormoni n cantitate crescut: sexuali, suprarenalieni, insulin. Scderea aportului de oxigen necesar embrionului prin existena unor afeciuni grave cronice ale mamei (respiratorii, cardiovasculare, afeciuni ale placentei). Administrare de substane avortice Administrare de medicamente: antiepileptice, anticonvulsivante, antiastmatice, anticoagulante Infecii virale: rubeol, HIV, CMV, virusuri neurotrope (polio, coxakie) Infecii streptococice, stafilococice, sifilis, TBC, toxoplasma Tulburri de nutriie ale gravidei Expunerea mamei la radiaii sau noxe chimice Comportament cu risc al gravidei: consum de alcool, igri, droguri. 2. Factori genetici Sexul copilului Ritm de cretere Caracteristici morfologice, ce aparin diferitelor rase. nlimea i greutatea se transmit poligenic. Se transmit i aptitudini psihice. Sunt influenate: Capacitile funcionale ale organelor de sim. Factori metabolici: Tulburri genetice ale metabolismului unor aminoacizi ce determin tulburri grave de dezvoltare ce implic i sistemul nervos. Exemplu: fenilcetonuria (oligofrenia fenilcetonuric) Sinteza proteinelor plasmatice Tulburri metabolismului glucidic i lipidic Tulburri n sinteza hormonilor tiroidieni Tulburri n sinteza Hb, cu implicaii n procesul de cretere Factori endocrini: dup luna 3 de via intrauterin apar i glande proprii: pancreas insular, timus, suprarenal. Hipofiza i paratiroidele sunt slab

dezvoltate n perioade embrionare. Ele i manifest activitatea n perioada postnatal. Sistemul nervos condiioneaz endocrin i umoral procesul de cretere. 3. Prematuritatea-factori de risc; Se considera prematur nou-nascutul cu varsta gestationala<37sapt si greutatea<2500g. Factori care influeneaz greutatea la natere: Durata sarcinii Vrsta mamei (16 ani) Numrul sarcinilor anterioare (greutatea crete cu numrul sarcinilor) Sexul copilului Dezvoltarea corporal a mamei Starea placentei i statusul endocrin matern (hipotiroidie, diabet: scade greutatea) Starea de sntate a gravidei (intoxicaie, tulburri de nutriie, afeciuni acute/cronice). Alimentaia gravidei (deficit de proteine i vitamine), fumat, alcool. Starea socio-economic, regimul de munc i odihn al mamei. Gemelaritatea Nivelul de instruire al mamei Factori rasiali i etnici: genetic, pturi defavorizate Factori care influeneaz naterea prematur Afeciuni sau anomalii ale organelor genitale Primiparitate Perioade ndelungate de infertilitate Antecedente legate de sarcini pierdute, copii mori Factori psihici (natere n afara cstoriei) Malnutriie Caractere ereditare ale mamei Sntate, nutriia, vrsta mamei Factori de mediu: radiaii ionizante, administrare de medicamente, substane toxice, infecii n perioada evolutiv. Factori de risc din mediul intern, intrauterin.

4. Sindromul de insuficenta de crestere intrauterina; Exist dou tipuri de cretere intrauterin deficitar: Tip plat, tardiv: Procesul de cretere a craniului este afectat numai ctre sfritul perioadei de sarcin Cauza matern i placentar intervine n etapa a doua de sarcin, influennd predominant dezvoltarea somatic: cap mare i corp mic. Recuperare bun neurologic i somatic. Beneficiaz de o alimentaie cantitativ crescut i hipercaloric. Lapte matern: raport cazein / albumin adecvat (65/35). La dou luni necesit 192 ml lapte / kg corp. Tip simetric Dezvoltarea craniului este afectat nc din etapa incipient, copilul are un aspect simetric (somatic i cranian). Prognostic rezervat. Complicaii neurologice frecvente: Disfuncii centrale motorii: paralizie central Hiperactivitate Tulburri de atenie, nvare Tulburri comportamentale Recuperare grea 5. Retinopatia prematurului;
este o afectiune a retinei intalnita in special la prematurii cu greutate mica. Mult timp a fost considerata una din cele mai de temut complicatii ale prematuritatii.Din copiii prematuri mai mici de 1800 gr la nastere, sau cu varsta gestatiei mai mica de 30 saptamani, 50 % dezvolta retinopatie. Riscul creste pe masura ce scade varsta gestationala, astfel poate ajunge la 90 % la cei cu varsta sub 28 saptamani.

Factorii care determina leziunile retiniene se asociaza: 1. Varsta gestationala sub 32 saptamani, 2. Greutate mica (sub 1500 gr - prematurii de grad III si IV); 3. Deficitul de vitamine (in special vitamina E) existent la prematuri datorita faptului ca achizitia vitaminelor si mineralelor de catre fat se face in ultimul trimestru de sarcina; 4. Oxigenoterapie prelungita si la concentratii in exces;

5. Ventilatia mecanica (mentinerea respiratiei cu ajutorul aparatelor) pentru o perioada mare de timp; 6. Oxigenarea insuficienta cu mentinerea unui nivel crescut de dioxid de carbon in sange; 7. Alte boli aparute la prematur sub forma de complicatii sau existente inainte de nastere: anemia, insuficienta cardio-respiratorie, socul, hemoragiile, convulsiile, hipotermia, boli congenitale; 8. Boli ale mamei din timpul sarcinii: diabetul zaharat matern, hipertensiunea arteriala, fumatul;complicatii:glaucoma,strabism,miopie,cecitate

6. Alimentatia naturala avantaje, dezavantaje; Cel mai bun aliment este laptele matern. Cantitatea necesar este adaptat automat la nevoile copilului. Dupa unii autori alimentatia naturala este socotita o alimentatie de tranzitie ce asigura trecerea fara riscuri de la alim placentara a fatului la cea diversificata a copilului. Laptele : 1. asigur o raie echilibrat de principii nutritive ( - Val biologica inalta a proteinelor din laptele matern este data de structura lor identica cu cea a proteinelor din serul uman,de compozitia echilibrata a aa esentiali in raport cu azotul total, de prezenta unor forme imediat utilizabile, poliamide si aa liberi si de existenta factorilor stimulatori ai cresterii de natura proteica. - Lipidele din lapte au o val biologica superioara celor din lapte de vaca. - Fe se gaseste in cant aprox egala in cele 2 tipuri de lapte, utiliarea lui este insa net superioara la sugarul alimentat natural. - Vit A, vit E sunt mai bine reprezentate in laptele matern) 2. asigur i protecie antiinfecioas i antialergic 3. este o soluie economic. 4. legtura afectiv mam-copil stabilit favorizeaz procesul de dezvoltare 5. cancerul de sn este mai rar 6. lactaia are efect contraceptiv: minim 2 ani ntre sarcini. Dezavantaje: a) laptele uman este de 3-4 ori mai sarac in saruri minerale comparative cu laptele de vaca.Continutul de Na in laptele matern este de 100-200microg/l in timp ce in laptele de vaca e de 500mg/l; este evident astfel suprasolicitarea fct renale(prin cresterea sarcinii osmotice) la sugarul alim la san, fct care si asa e deficitara la aceasta varsta. b) laptele uman contine de 6-7 ori mai putin P decat laptele de vaca

6 c) caren de Fe, vitamin D i F, care pot fi corectate prin diversificarea

alimentaiei la un copil de 4 luni. Vrsta de nrcare a sczut la 3 luni din 1996 n Romnia

7. Dezvoltarea ochiului si a vederii - 0-3 ani;

1. La nastere ochiul e bine dezvoltat ; el mai creste in volum pana la varsta adulta de

circa 3 ori.Cresterea postnatala, in primii 3 ani de viata, reprezinta din cresterea totala. 2. Procesul de dezv a analizatorului vizual in primele 4 luni consta in mielinizarea fibrelor nv.optic si diferentierea neuronilor din cortexul occipital. 3. Retina este complet dezv,cu exceptia regiunii foveale 4. Corneea creste putin pana la varsta adulta 5. Cristalinul este mare si relativ sferic 6. Gl.lacrimala este matura la nastere, totusi , reflexul de lacrimare e absent in primele 2 luni de viata. 7. Ochiul nou nascutului este hipertrop 8. Pana la 3 ani vederea binocularar se organizeaza. 9. Desi ochiul copilului la nastere e sensibil la schimbarea culorilor,retina nu dispune de conuri,abia la 6 luni e sensibila la culori cu lungime de unda mare : rosu,portocaliu,galben si la 18 luni la cele cu lungimea de unda scurta astfel ca la 2 ani diferentiaza culorile fundamentale. 10.Reflexele fotomotorii ciliar si cornean sunt prezente de la nastere. 11.Miscarile spontane ale globilor oculari sunt prezente la nou-nascut,dar numai dupa o luna sugarul poate fixa cu privirea un stimul luminos.Privirea este insa monoculara,axele globilor oculari fiind inconstant paralele(strabism fiziologic care se corecteaza in intervalul 3luni-1 an).La 2 luni sugarul poate efectua deplasarea orizontala a globilor oculari ca forma de urmarire cu privirea a unui obiect mobil. 12.La 3 luni se constituie reflexele oculo-cefalogire. 13. Dezv vederii se real in sensul prefectionarii senzatiilor si perceptiilor vizuale pana la 7-8 luni si a reprezentarilor dupa aceasta varsta.Atfel,copilul evalueaza formele obiectelor,miscarea lor in spatiu; marimea si distanta dintre ele se invata treptat pana la 3 ani.

Fact de risc pt dezv vederii: a.in perioada prenatala: -fact genetici; -radiatii ionizante; -anumite medicamente (taliamida); -infectii cu virusul rubeolic. b.in perioada perinatala: -administrarea de O2 la prematurii mari in incubator continuu si la presiuni mai crescute(retinopatia prematurilor) c.In perioada postnatala: -diabet(cataracta); -galactozuria sugarilor; -iradieri cu razex; -disostoza; -disostoza mandibulo-faciaka ereditara(turicefalia); -meningo-encefalopatie; -hidrocefalia interna; -osteoporoza sau osteoscleroza generalizata; 8. Dezvoltarea analizatorului auditiv - 0-3 ani; La nastere,analizatorul acustic e bine dezv,struct labirintului si a urechii medii este matura,iar nervul acustic si leg sale cerebrale sunt complet dezv. La 4-5 ore de la nastere nou nascutul diferentiaza tonurile musicale. La 3 luni se obs reactii de clipire la zgomote neaspteptate de circa 30db. Spre 12 luni copilul se orienteaza catre locul de emitere al unor zgomote. Acuitatea auditiva normala repr una din functiile cele mai importante care contribuie la dezv vorbirii,inteligentei,comportamentului psihoafectiv si social. Surditatea in primii 2 ani de viata duce la mutitate. Profilactic ne intereseaza nu numai surditatea totala dar si deficientele de auz de grad mijlociu si usor,din care unele pot fi ameliorate sau chiar inlaturate cu mijloace terapeutice.Cei mai multi copii cu hipoacuzie usoara prin tulburari de transmitere a sunetelor prezinta: catar tubar, cerumen, adenoidite ce pot fi indepartate pt a nu determina tulb. Copii cu hipoacuzie de grad mijlociu sau ridicat au nevoie de tratamente de specialitate si trebuie intruiti in scoli speciale. Etiologia tulb de auz: a. in perioada prenatala : -surditate ereditara; -sindroame malformative gentice; -infectii virale in primele luni de sarcina; -sangerari in primele luni de sarcina; -tratamente in cursul sarcinii (streptomicina); -boli infectioase transmise transplacentar (rubeola,toxoplasmoza,sifilis,cytomegalovirus) b.in perioada perinatala: -nastere premature,prelungita,intarziata; -hipoxie la nastere; -vatamare cerebrala in timpul nasterii; -factori iatrogenic; -hiperbilirubinemie; c.in perioada postnatala: -infectii meningeale,encefalitice; -infectii cr ale CR(otite,adenoidite); -traumatisme sonore,fracturi ale osului temporar;-factori sociali:oligofrenia mamei.

Tulb de auz pot fi sesizate din primele luni(ganguritul copiilor cu deficiente de auz e zgomotos,unitonal,redus). Un copil hipoacuzic nu poate pronunta la varsta de 1 an mama. Hipoacuziile usoare nu permit auzul vorbiriii obisnuite la mai mult de 4 m,cea medie 1-4 m,cea grava la 1 m,iar surditatea la mai mult de 0,25m. Testarea auzului la sugari se face urmarind reactiile copilului la emiterea unor sunete sau cu ajutorul audiometriei kinetoscopice, pe baza timpului de reactie la stimul auditivi.Vor fi testate pt depistarea hipoacuziei copii cu risc pt surditate cum sunt cei din familia cu surditati genetice,fostii premature,cei cu icter neonatal sau infectii transmise transplacentar.Surditatea nediagnosticata si neprotejata este o cauza de deficit verbal si cognitive si poate conditiona partial retardul mental. 9. Dezvoltarea statico-posturala si de deplasare in perioada 0-3 ani; Procesul de dezv are o evolutie cranio-caudala. In perioada 6-12luni are loc procesul de dezv al motricitatii prin perfectionarea activitatii mainilor(prehensiune) a mb inf si a celei corporale.Controlul exercitat de scoarta cerebrala este slab, starea de inhibitie este redusa.React motorii sunt conditionate de stimulii ext.Motricitatea corporala e mare: se ridica, se taraste, se asaza, se sprijina, sta in picioare sprijinit apoi singur. Trecerea de la poziia statico-postural la deplasare se realizeaz n mai multe etape: o la 2 sptmni: isi flecteaza capului lateral n decubit dorsal o la 3 luni isi mentine capul sprijinit; o la 6 luni sta in sezut sprijinit, cu capul si trunchiul aplecate inainte; o la 7 luni sta in picioare sprijinit de pat; o la 8 luni se ridica la marg patului; o la 9 luni ramane in echilibru, face primii pasi sprijinit; o la 12 luni isi poate coordona miscarile si controla echilibrul a.i sa se depaseze nesustinut (mers neindemanatic, nesigur, cu trunchiul in fata si picioarele departate); o la 15luni se ridica aseaza singur, se apleaca si ridica obiecte; o la 18 luni -merge lat pe vf picioarelor cu baza mare de sustinere, mersul este cu picioarele ridicate si cu sprijin pe toata talpa pe sol; o la 21 luni poate urca trepte,pasii se alungesc; o la 24 luni sare se catara pe scaun;merge in linie dreapta; o la30-33 luni merge pe vf si in linie dreapta, sta intr-un picior , creste vit de deplasare a.i la 33 l alearga urca si coboara scari alternand picioarele.

Se considera patologic neasimilarea miscarii station-ponderale dincolo de 18-22 l. Stadii ale prehensiunii: pensa palmara-6l; pensa cubito-palmara-3l; pensa radio-palamara-8l; pensa radio-digitala. La nastere apare refl Moro-de apucare fortata a mainii;dispare la 2-4 l de la nastere. La 1l l -mainile devin active la atingere; la 15l apuca bine obiectele flectand degetele; la 18l poate tine in fiecare mana cate un obiect. La 2 ani se realizeaza perfectionarea motricitatii manuale prin desavarsirea miscarii de deplasare a bratului si antebratului a.i catre 3 ani are miscari coordinate si apar miscarile lateralizate a.i. fiecare mana capata o fct specifica ca manipulare. 10.Dezvoltarea vorbirii; Insusirea limbajului vorbit necesita integritatea functionala a organelor fonetice, a auzului si a centrilor corticali corespunzatori. Nou nascutul reactioneaza prin tipat monoton ca mod de semnalizare a unor nevoi si afecte.Mai tarziu tipatul devine modulat. Un copil normal inca din primele luni reactioneaza ,linistindu-se la auzul vocii mamei. Datorita maturizarii treptate a aparatului fonoarticulat apare ganguritul copilului,fenomen prelingvistic. La 6 luni articuleaza grupe de sunete din cuvintele pronuntatae de cei din jur,cu ritm si intonatie variabila. Catre luna a 7a copilul are reactii diferentiate,insotite de o mimica expresiva la cuvintele celor din jur, intoarce capul catre un obiect denumit. Dupa 7-9 luni intelege cuvintele, are primele reprezentari ale obiectelor. In jurul varstei de 1an imita cuvintele pronuntatae de cei din jur in scop de comunicare si influentare a amabiantei.Prin cuvinte copilul isi exprima dorinte sau afecte si mai apoi le utilizeaza pt denumirea obiectelor. Dupa varsta de 13-14 luni cuvintele sunt utilizate pt denumirea obiectelor,persoanelor sau intrebari. Pana la 1 an exprimarea se face in propozitii care nu respecta regulile gramaticale. La 20 de luni copilul exprima judecati elementare. In anul al 2lea si al 3lea limbajul se perfectioneaza,copilul se exprima in propozitii corecte sintactic. Perfectionarea se real prin imbogatirea vocabularului active,iar la 3 ani copilul se exprima in fraze. Fetitele vorbesc mai devreme decat baietii. Bilingvismul in perioada 0-3 ani, intarzie dezv limbajului.

10 Intre 2 1/2ani si 3 ani datorita dezv rapide a vocabularului,utilizarii de noi

combinatii de sunete verbale apar moficari ale vorbirii constand in ezitari,repetari de cuvinte,simuland balbaiala,care poate alarma parintii. Limbajul vorbit se dezvolt n cazul integrrii funcionale i anatomice a creierului i analizatorilor. Afectarea auzului chiar i parial duce la tulburri de vorbire. Dificulti: Dislalia fiziologic pn la 3 ani. Pronunia corect depinde de familie. ntrzieri n apariia limbajului. Bieii prezint mai frecvent tulburri de pronunie.

11.Tulburari de vorbire; In perioada 0-3 ani tulburarile de limbaj oral imbraca urmatoarele forme: -dificultati de articulatie, fiziologice pana la 3-4 ani -intarzierea dezvoltarii limbajului, interesand realizarea vorbirii si mai putin intelegerea -dificultati de vorbire propriu-zise(eliziunea unor grupe de foneme sau deformari a unor grupuri de consoane ) Neaparitia celui de al doilea sistem de semnalizare la copilul in varsta de 18 luni-2 ani semnifica o intarziere a vorbirii, cauza cea mai frecventa fiind retardul mental, urmat de surditatea de grade variate, autismul, deprimarea senzoriala, lipsa de stimulare verbala si psihica a unor copii indelung institutionalizati. Cauze mai rare: disfazia de dezvoltare si afazia receptiva

In perioada de la 3 la 7 ani tulburari de vorbire sunt repr de: dislaliile, balbismul (tulburare de ritm, avnd cauza o tulburare funcional episodic, cu perioade de remisiune, la nivelul aparatului fonoarticulator). Balbismul are mai multe forme: Balbism clonic: reliterarea unei silabe de la nceputul cuvntului, datorit unor succesiuni de contracii musculare rapide i ritmice.

11

Balbism tonic: apare datorit unor spasme ale musculaturii cu efect pe organele vocale articulatorii i respiratorii, care duc la blocarea primelor foneme dup care izbucnete. Balbism tonico-clonic Balbism de inhibiie: perioade lungi de tcere naintea sau pe parcursul discursului. Balbismul se poate nsoi de: Sincinezie: micri parazite Grimase Clipsare(?) buze, clipit Reacii vegetative: roeaa feei, transpiraii, tahicardie. Terapia se realizeaz prin metode logopedice, tratament psihoterapeutic 12.Comportamentul cognitiv in perioada 0-3 ani;
Activitatea de cunoastere in primii ani de viata este senzorio motorie. Functiile cognitive de baza : atentia, perceptia, reprezentarea, memoria si gandirea se dezvolta progresiv avand la baza modificari functionale ale SNC si ale Sneurovegetativ, ale organelor de simt. Atenia La un nou-nscut atenia este captat de stimuli pentru scurt timp (5-7 minute pn la 3 ani). Este labil, difuz, involuntar. 2 luni: reacioneaz la sunete i privete obiectele din cmpul vizual 3 luni: exploreaz atent obiectele un an: interesat de detalii Concentrarea atentiei se realizeaza cu dificultiate la copii cu : atingeri cerebrale, deficiente senzoriale, vizuale si auditive , ambianta saraca in stimuli, locatie necorespunzatoare. Percepia Este prezenta de la nastere. In perioada de 0-6 luni perceptiile se realizeaza in domeniul senzorialului de aproape ( gust, miros, sensibilitate termica, tactila) In activitatea de explorare si manipulare a obiectelor, perceptia vizuala are un rol important in compararea formelor, dimesiunilor, raportarea obiectelor la spatiu si propria schema corporala. Activitatea perceptiva dinamica angajeaza motricitatea si analizatorii acustic si vizual in activitati cu scop. la 15-18 luni reproduce forma circulara, la 21 de luni forma patrata, la 24 de luni forma triunghiulara. la varsta de 1an arata la cerere 3 parti ale corpului, de la 1-1\2 ani identifica obiecte cunoscute pe planse. Perceptiile se perfectioneaza prin invatare. Astfel la 3 luni copilul cunoaste imprejurimile locuintei, drumul pt plimbare. Procesul perceptiv trece de la perceptiile globale la perceptiile analitice, sintetice, de la perceptia neorganizata, amorfa la detaliu si relatii dintre parte si intreg. Dezvoltarea de timpuriu a perceptiilor e prilejuita de jocuri de constructii.

12

Reprezentarile apar catre varsta de 8-9 luni. Cunoasterea unui obiect este integrata in sistemul lui de cunsotiinte. Reprezentarea se organizeaza trecand prin 3 faze 1. Reprezentarea prin actiuni 2. Reprezentarea pe baza utilizarilor senzoriale 3. Reprezentarea prin cuvinte Memoria Este activ, involuntar, cu mare capacitate de reinere, n special cea verbal. Gndirea In perioada 0-18 luni nu este vorba de gandire propriu-zisa, ci de coordonari senzoro- motorii, ca raspuns la actiunea mediului. In perioada urmatoare apar rudimente de cauzalitate in relatia sa cu obiectele si oamenii din mediul inconjurator, care pot provoca fenomene externe lui. Este preconceptual, magic, animist, egocentric. 13. Caracteristici ale dezvoltarii fizice la prescolari; Dezvoltarea somatica realizeaza cresteri anuale cu 6cm , iar in greutate cu 2kg. Prescolarul ajunge la 121,5 cm (fete),122 cm (baieti),iar ca si greutate 22 kg f si 23 kg b. Nivelul staturo-ponderal este dependent de mediu (la niv. rural inregistrari mai scazute) . In aceasta perioada au loc urmatoarele modificari : 1. sixtriplarea greutatii fata de cea de la nastere. 2. cresterea de 2 ori si a inaltimii fata de nastere. 3. cresterea mai accelerata a bratului fata de antebrat, dezvoltarea lungimii mainii, si cresterea circumferintei pumnului. Nucleii de osificare vizibili pe radiografia de pumn: 3 ani: piramidal 4 ani: semilunar 5 ani: scafoid 6-7 ani: trapez i trapezoid 4. cresterea plantei pana la de 2,5x valoarea la nastere. 5. se mentine intens ritmul de crestere in grosime( a membrelor si a trunchiului) 6. dezvoltarea centurilor scapulare si pelvina cu diferentieri pe sexe (la fete centura pelvina> ca dimensiuni decat diametrul centurii scapulare) 7. cresterea in aceeasi masura a diametrului antero-post si transvers ale toracelui 8. ritm mai redus de crestere a diametrelor cranieniului. 9. cresterea accelerata a distantei nasion-gnosiom. 10. cresterile din aceste perioade realizeaza raportate HABITUSULUI CORPORAL prin urmatoarele diferentieri: -perimetrul toracic creste mai mult decat cel cranian -cresterea mai accelerata a diametrului toracic transvers comparativ cu cel ant-post -dezvoltarea mai mult a diametruui l biacromial decat a celui biiliac la baieti comparativ cu fetele.

13

Musculatura precolarului este slab dezvoltat. Raportul dintre greutatea muscular i masa corporal este de 27%. Musculatura precolarului este mai bogat n ap i mai srac n proteine. Se observ o asimetrie de dezvoltare a sistemului muscular: se dezvolt mai mult flexorii dect extensorii, aprnd dificulti funcionale. Astfel, suport cu greutate efortul static i cel dinamic. Musculatura se dezvolt centrifug: mai nti a centurilor, apoi cea a extremitilor. Dup 7 ani capt o mai mare rapiditate n micri i se reduce nendemnarea. Imperfeciunea motorie este mai evident la fug sau la mers n linie dreapt. Se stabilizeaz lateralitatea i schema corporal. Schema lateralitii poate fi omogen sau neomogen (ochi drept, ureche dreapt, mn stng, picior stng). Situaia favorabil este cnd sunt implicate ochiul i mna de aceeai parte, rezultnd o bun coordonare oculokinestezic. Copii cu tulburri de scris au lateralitate neomogen. Diferentieri pe sexe: la baieti crestere accentuata a parametrilor fetei, toracelui, metatarsului, metacarpului, la fete accentuarea paniculului adipos abdominal, la nivelul coapsei si bratului. Prescolarul are o configuratie specifica : crestere mai accelerata a trunchiului in raport cu capul, cresterea accelerata in inaltime, dezvoltarea centurii scapulare, torace de tip aplatizat.

14.Lateralitatea si schema corporala; Dominanta emisferica, determinata genetic , se manifesta printr-o asimetrie functionala , o lateralizare de dreapta sau stanga. Procentul stangacilor in randul populatiei infantile se situeaza intre 4-6%. Lateralizarea intereseaza mana, ochiul, piciorul, urechea si ea poate fi omogena sau incrucisata. Copiii stangaci care sunt antrenati functional pot utiliza ambele maini, constrangerea acestora de a lucra numai cu mana dreapta determina tulburari in activitatea de mica motricitate( tulburari de scris, citit) Probele de evidentiere a lateralizarii sunt tapingul, distributia unor cartonase pe masa, efectuarea unor desene simple ( pentru mana), 3 ani: deseneaz un cerc dup model 4 ani: deseneaz un ptrat dup model 5 ani: deseneaz un triunghi dup model 6..7 ani: deseneaz un romb dup model (cel mai greu). lovirea unei mingi cu piciorul, intrarea intr-un cerc ( pentru picior) privirea unui obiect indepartat printr-un carton ( ochi) ascultarea unui ceas(pentru ureche)

14

Cercetarile au aratat ca tulburarile de vorbire, scris , citit, sunt mai frecvente la copii stangaci. Se nsuete schema corporal: cunoaterea prii drepte i stngi a propriului corp sau a examinatorului.

de comportament la prescolar (hiperchinezia cu tulburari de atentie); Atentia la prescolari, normal , este mai stabila ( voluntara) , avand totusi o durata redusa 10-15min la 3 ani si 18 min la 6 ani. In activitatile dificile durata atentiei este mai redusa , iar pt cele facile, de intensitate mai redusa, dinamice atentia voluntara se poate prelungi pana la 45 min la 6 ani. Tulburari de comportament pot fi identificate prin sesizarea unor deprinderi precum : roaderea unghilor, sugerea degetului. Adesea tulburarile comportament apar la prescolari cu lateralizarea neomogena, la cei legati afectiv strans de mama. Manifestari nevrotice apar datorita factorilor de mediu, ambientul socio-cultural inadecvat, (traume afectiv, mediu dezorganizat, deficienta educationala). Dintre acestea amintim: tulburari de somn, anorexia, tulburari de vorbire, mutismul , anxietatea excesiva, automatismul ambulatoriu nocturn. Instabilitatea psihomotorie este un sindrom complex motor, afectiv, psihointelectual demascat prin neliniste motorie, diastenie, superficialitatea si instabilitatea afectiva. In cadrul prescolarilor se pot identifica si deprinderi alimentare bizare: geofagia,triho tilomania, roaderea unghiilor

15. Tulburari

15

Supravegherea atenta a evolutiei psihice permite depistarea precoce a unor eventual tulburari prepsihotice ce poarta aspectul grosolan al relatiei cu obiecte si persoane. Hiperkinezia Este o activitate motorie excesiv, neatenie, impulsivitate verbal. Este exacerbat pentru stimuli excitani din mediu (serbri). Sindromul este de 4 ori mai frecvent la biei. Apare la 5..20% din populaie. Poate persista n clasele primare. Cauzele hiperkineziei Educaia slbete. Disfuncie cerebral minor: traumatism la natere. Sechel dup boli ale SNC: meningite, encefalite. Epilepsie. Cauze familiale. Poate nsoi autismul i se asociaz cu retardare 16. Statura mare cauze;

-Constitutionale -Boli endocrine: Gigantismul hipofizar, Eunuchoidism gonadal si testicular feminizat -Boli nutritionale ( obezitate cu inaltime mare) -Boli cromozomiale: sd Klinefelter, sd Marfan, homocistinuria -Gigantismul cerebral

17. Statura mica cauze; -statura mica de cauza familiala -nanismul primordial( crestere intrauterina intarziata determinata de factori peristatici, dar si aberatii cromozomiale sau sindroame dismorfe) -aport caloric si proteic insuficient, sindroame de malabsorbtie , celiakie, fibroza chistica de pancreas, diaree trenanta, colita ulceroasa, ileita regionala -boli cronice grave : insuficienta renala cronica sau insuficienta hepatica cronica, anemii cronice, talasemii, boli digestive cronice,

16

-factori psiho-sociali ( tulburari emotionale severe, lipsa de afectiune din partea anturajului) -factori endocrini ( tulburari de secretie ale hormonului somatotrop, insuficienta hipofizara dobandita prin traume, neoplazii, hipotiroidism, puberate precoce) -malformatii cerebrale -displazii osoase prin anomalii de dimensiuni ale mebrelor, trunchiului, capului ( nanism disproportionat).

18. Greutate mica cauze; Valoarea cantitativa a parametrilor de dezvolatare depinde de foarte multi factori,de aceea o singura evaluare nu poate constitui o imagine reala a cresterii corpului; trebuie apreciata in dinamica. Deficientele cresterii in greutate sunt cauzate de: -aport caloric si proteic insuficient pentru nevoile de crestere +hipolactatie materna,alimentatie artificiala,deficitara cantitative si calitative,subnutritie iatrogena prin alimentatie dirijata , anorexie, varsaturi cronice,diaree -boli organice: retard mental, cheilopalatoschizis,fistula esotraheala,gastrostomie(stricturi esofagiene postcaustice) -defecte de absorbtie si asimilare a alimentelor din fibroza chistica de pancreas,sd de malabsorbtie; -boli cu metabolism crescut sau defect de utilizare a alimentelor;copil foarte agitat, boli infectioase febrile, infectii respiratorii si renale cronice, boli febrile de colagen,neoplazii,hipertiroidism(f. Rar) -boli cronice grave insotite si de anorexie ,boli congenitale de cord,insuficienta respiratorie cu hipoxie cronica,insuficienta hepatica si renala cronica,anemie hemolitica,glicogenoze,boala Gaucher,hipercalcemie idiopatica;

17

-erori innascute de metabolism : galactozemie,sindromul DeToui-Debre Fanconi,intoleranta ereditara la fructoza,tirozinemia congenitala,homocisturie -boli neurologice:sindrom diencefalic ,sindrom postencefalitic; -copil neglijat cu deficienta de stimulare psihoemotionala. 19. Greutate mare (supraponderalitate, obezitate) cauze; -factori endogeni,predispozitie la obezitate(sd genetice Preder Willi, sd Alstrom,sd Laureuse Moron) -factori de mediu: aport alimentar excesiv, prin obiceiuri alimentare familiale, etnice, excesul de lipide in alimentatie, climatul familial(parinti divortati, parinte unic, hiperdependente, gratificatii orale) activitate fizica putina,corticosteroizi -boli endocrine:Cushing,hipotiroidism,tumora hipotalemica -encefalite,meningite -traumatisme craniene severe -retard mental, handicap fizic sau copii imobilizati multa vreme la pat
20.Pubertatea normala la fete; Pn la 8-9 ani exist o dezvoltare lent a uterului. Dup 9 ani creterea este rapid, nct la 10-11 ani se nregistreaz dezvoltarea miometrului, cresterea vaginul in lungime, glandele Bartholin devin active, secretia vaginala capata un ph acid, apariia fenomenului de telarh (cresterea sanilor care se face in decurs de 2-3 ani) i pubarh pilozitatea pubiana nu depaseste simfiza pubina,realizand dispozitia feminina, triunghiulara), crestere mai evidenta in greutate ,crestere intensa a inaltimii. La 11-12 ani continu creterea glandei mamare i a organelor genitale interne i se externe. Se modifica pozitia uterului, crete bazinul i apare pilozitatea axilar. La 12-14 ani apare primul ciclu lunar (menarh) care apare la 2 ani de la cresterea secretiei de estrogeni devine ciclica cu aproximativ 1 an inaintea primei menstruatii,iar ovarul creste in dimensiuni cu 2 ani inaintea ei. Impregnarea estrogenica creste si ajunge la un moment dat,cand o scadere e suficienta pentru a induce un ciclu. In primul an ciclurile sunt neregulate adeseaanovulatorii, fecundatia nefiind posibila decat la 2-3 ani de la instalarea lor. Relatia varsta osoasa si stadii de dezvolate sexuala e influentata de aparitia primului ciclu.Paralel varsta osoasa creste masa corporala. Ordinea aparitiei caracterelor sexuale este urmatoare:dezvoltarea sanilor,peri pubieni,peri axilari,menstruatie neregulata,modificari ale coapselor,abdomenului si toracelui,modificari ale memrelor inferioare care raman lungi si subtiri.

18

21.Pubertatea normala la baieti; Pn la 8..9 ani, aspectul corporal este infantil, apoi apar modificri legate de procese de cretere care sunt evidente la 10..11 ani, cnd se inregistreaz o cretere a organelor genitale interne i externe. La 12 ani, apare pilozitatea pelvin (pubarh), la 13 ani se instaleaz secreia prostatic. Se continu dezvoltarea organelor genitale i creterea n nlime. Se semnaleaz fenomene de telarh (dezvoltarea areolei mamare), mai pregnant i precoce la fete. La 14..15 ani apare pilozitatea axilar i se schimb vocea. Pot apare fenomene de ginecomastie. La 15..16 ani celulele gonadice sunt mature i apare pilozitate facial. La 16..17 ani pilozitatea pubian capt aspect masculin i poate apare acnee juvenil. La 17..19 ani ncepe osificarea cartilajelor de conjugare. S-a constatat ca exista o concordanta deplina intre gradul de maturizre sexuala si varsta osoasa.Exista de asemeni,concordanta intre stadiile biologice de crestere si modificarile psihosociale.

22. Pubertate tardiva; =absenta dezvoltarii sexuale la o varsta care depaseste 2 deviatii standard (limita superioara in tabelele Tanner.)Cauze: -la baieti- det infantilism genital-pubertate dupa 15 ani; a)constitutiona b)genetic c)eliberare tardiva de gonadotropi d)hipogonadism hipogonadotrop e) hipogonadism hipergonadotrop f)cauze secundare:boli cronice( fibroza chistica. Hipertiroidism, corticoizi) -la fete- det infantilism genital- amenoree primara. a) constitutional b) hipogonadism hipogonadotrop- adenom secretant de prolactina, trauma psihica; c) hipogonadism hipergonadotrop sindrom Turner d)Boli generale.

19

23. Pubertate precoce; = aparitia semnelor secundare de sexualizare inainte de 8 ani la fete si 10 ani la baieti. Pubertatea precoce poate fi : a) completa=adevarata: -constitutional; -neurologic(tumori hipofizare); b) pseudopubertate precoce : iatrogena, dereglari sexuale produse de formatiuni tumorale, caracterele sexuale sunt determinate de gonade sau glanda suprarenala si nu de hipofiza. c) pubertate incompleta= cand exista izolat un semn pubertar.

24. Masuri de prevenire si combatere a bolilor transmisibile sursa de infectie; Constau n mpiedicarea ptrunderii sursei de infecie n colectivitate prin: Triaj epidemiologic, care se face zilnic n cre i grdini i semestrial n coal. Controlul accesului persoanelor strine Evidena i controlul strii de sntate a personalului (profesori, personal din alimentaie). Organizarea i respectarea circuitelor colectivitilor Existena i funcionarea izolatoarelor i infirmeriilor. Supravegherea intens a purttorilor de germani i cutarea celor nedepistai. 25. Masuri de prevenire si combatere a bolilor transmisibile calea de transmitere;

20

Se realizeaz prin: Izolarea grupelor de copii prin ncperi folosite de acetia (22..24 de copii). ncperi separate pentru: activitate, somn, prepararea hranei, splarea i dezinfeciei mbrcmintei. ntrzierea sau controlul circulaiei copiilor ntre grupe. Evitarea supraaglomerrii prin respectarea circuitelor Izolarea individual prin folosirea strict a: jucriilor, echipamentului sportiv, toalet Limitarea numrului de copii n dormitoare, bnci Evitarea utilizrii paturilor suprapuse Controlul sistematic al cureniei ncperilor i asigurarea ventilaiei Asigurarea controlului bacteriologic i chimic al aprovizionrii cu ap. Controlul salubrizrii ncperii, transportului i distribuirii alimentelor. Supravegherea condiiilor de ndeprtarea reziduurilor (lichide i solide). 26. Masuri de prevenire si combatere a bolilor transmisibile organismul receptiv; Se realizeaz prin: Creterea rezistenei nespecifice Alimentaia corespunztoare a copilului Clirea organismului prin activitate fizic Regim raional de activitate i odihn Educarea copiilor pentru respectarea unui minim de igien Creterea rezistenei specifice ntocmirea calendarului pentru vaccinri. Se face n funcie de: Imunitatea natural sau dobndit Vrsta copilului: receptivitate maxim n primii 3 ani de via, dup care se fac revaccinri. Schema se face pentru vaccinare primar i rapeluri. Stabilirea unui indice de cuprindere (raportul dintre numrul de copii vaccinai i programai) ct mai mare, apropiat de 100%.

21

Contraindicaii vaccinare: Temporare: copii bolnavi, febrili, n perioada de incubaie, cu TBC evolutiv, copii ce fac tratamente cu imunosupresive, cu diabet zaharat decompensat. De lung durat: leucemie, limfoame, ciroz, sindrom nefrotic, insuficien renal cronic, afeciuni neurologice grave. Nu trebuie contraindicai copii cu malnutriie. Pot apare reacii postvaccinale: locale (roea i tumefacie la locul injectrii) i reacii generale: Abces steril la locul de injectare Reacii alergice: erupii cutanate, edem glotic, edem al feei, oc anafilactic. Dureri articulare Reacii grave: osteit, osteomielit, septicemii, sindrom toxico-septic.