Activele fixe sunt acele elem.

patrimoniale care participa la mai multe cicluri de prod,au o durata de folosinta >1 an,o val.de intrare in patrim >1800 lei si care se amortizeaza treptat sub forma cotelor de amortizare care se includ in costul prod.obtinute.

Am.accelerata-includerea in primul an in chelt.de prod.a 50% din Vip.Aceasta met.se aplica numai dupa ce Directia Generala a Fin.Publice si.a dat acordul.Acest acord se da in baza unui dosar care contine documente financiare(bilant,anexe,lichiditate,s olvabilitate).

Am.degresiva-multiplicarea cotei de amortizare liniara cu coef.diferentiat in raport cu durata de functionare a mijl.fix.Coef:1,5>2-5 ani;2->5-10 ani;2,5->peste 10 ani.Inmultind c.am.l cu unul dintre acesti coef.obtinem cota.am.degresiva.Metoda amortiz.degresive este urmat:In 1 an Vip se inmulteste cu cota de am.degresiva si=>Val.am.a primului an.In anul 2 din Vip scadem val.ramasa de am.la ineputul anului 2.Aceasta val.se inmulteste cu cota de am.degresiva si=>val.am.in an 3.In anul 3:din val.ramasa de amortiz.la inceputul anului 2 scadem val.amortiz.a anului 2 si=> val.ramasa de am.in anul 3.Procedeul se repeta pana cand val.amortiz.in cursul unui an este = sau apr.= cu val.amortiz.dupa met.liniara.In acel mom.se aplica met.liniara la val.ramasa de amortiz.si la nr.de ani de utilizare ramasi.

VANZARE(principala modalit.de scoatere din gestiune).2.INCHIRIEREA(o modalit.de inregistr.a unor venituri reprez.prin chiria aferenta duratei inchirierii).3.MINUSURI CONSTATATE LA INVENTAR(atunci cand in urma inv.rezulta F>S se inreg.minusuri provenite din sustragerea din gestiune,prilej cu care se identifica vinovatul.Daca nu se identif.vinovatul,societ.suporta paguba.trecand pe chelt.extraord.contraval.acestora).4 .RETRAGEREA APORTULUI IN NATURA(in mom.in care un asociat sau actionar doreste sa se retraga dintr-o soc.,aceasta este obligata sa-i restituie aportul in natura cu care a participat in mom.infiintarii acesteia sau pe parcursul derularii activ).5.CASARE(un mijl.fix nu mai corespunde trebuintelor activ.si este scos din uz).6.DONATIA.7.PIERDERI DIN CALAMIT.(daca in cazul unor evenim.nedorite are loc deteriorarea mijl.fixe ele ies din gestiune.In cazul in care sunt asigurate,soc.de asiguratori despagubeste soc.,iar daca nu sunt asigurate soc.suporta chelt).8.SCOATEREA LA LICITATII A MIJL.FIXE(In cazul contracatarii unui credit bancar soc.garanteaza creditul cu mijl.fixe.In mom.in care soc.nu mai poate rambursa creditul respectiv se face executarea silita a mijl.fixe ipotecate,scotandu-se la licitatii,mom.in care ies din gestiunea soc.)

CONSUMUL PRODUCTIV(at.cand pensiune dispune de o exploatatie agr.sau de o microferma,iar prod.obtinute sunt date spre consum turistilor).2.VANZARE(st.vandute ag.econ.sau pers.fizice in baza fact.fiscale ies din gestiune prin livrare).3.PRELUCRARE(at.cand pens.nu dispune de cele necesare ptr.obtinerea unor.prod.finite sunt transferate la un ag.econ).4.CUSTODIA(cand nu dispunem de spatii suficiente sau conditii coresp.de pastrare a st.apelam la ag.econ.cu care se incheie contract de custodie,pe o an.per.si o an.suma).5.MINUSURI INV.(in cazul F<S,se constat minusuri la invetar care provine din furturi din gestiune.In cazul in care nu se gaseste vinovatul,val.minusului se trece pe chelt.exceptionale).6.SCAZAMINT ELE SI PERISABILITATILE(oua,fructe,leg ume).7.PIERDERI DIN CALAMIT.NATURALE(inunadatii,c utremur,incendii).8.DONATIILE(cu titlu gratuit). 1.CUMPARAREA MIJL.FIX(calea principala de intr.in gestiune).2.PRIN LUCR.DE CONSTRUCTII(se realiz.fie cu forta de munca proprie,fie se apeleaza la o societate specializataantrepriza).3.LEASING(o operatiune in vaza careia o parte numita finantator este de acord sa inchirieze pe o anumita per.un mijl.fix al carui propr.este al altei parti-utilizator,ptr.o anumita suma platita periodic sub forma ratei de leasing pe o per.determinata prevazuta in contractul de leasing.Un contract de leasing odata incheiat nu poate fi reziliat pe per.derularii acestuia).4.PLUSURI CONSTATATE CU OCAZIA INVENTARIERII(o operatiune care se desf.periodic,prilej cu care se stabileste prin numararea mijl.fixe existente in gestiune unit.(faptic),ulterior acesta se confrunta cu ceea ce este inreg.in docum.contabile(scriptic).Avem 3 situatii:F=S-sit.ideala,F>S,F<S-plus la inventar.Aceste plusuri provin din neglijente in inreg.sau neinregistr.la timp in evidenta.Aceste abateri se sanctioneaza).5.INCHIRIEREA(ca nd societatea nu dispune de suport financiar suficient ptr.cumpararea unui mijl fix,se intocmeste un contract pe o anumita per,cu anumite clauze).6.DONATII(se fac cu titlu gratiut).7.APORTUL IN NATURA(in mom.infiintarii unei soc. membrii acesteia pot contribuii

AM.liniara-includerea in fiecare an in chelt.de prod.a unor sume fixe stabiliate proportional cu val.de intrare in patrim.si cu durata normata de exploatare.Al=Vip/dn;Cal=100/dn;A m.l=Cal*Vip.Amortiz.liniara indica suma anuala pe care o includ in chlet.de prod,insa ramane la atitudinea ag.econ.sa stabileasca suma lunara,trimestriala,tinand cont de caracterul activit.desfasurate.

la formarea cap.social cu anumite mijl.fixe care constituie aport in natura). Cai intrare stocuri PRIN CUMPARARE.2.DIN PROD.PROPRIE.3.IN CUSTODIE DE LA ALTI AG.(at.cand soc.nu dispune de cele necesare ptr.obt.unor prep.solicitate de clienti,apeleaza la alti ag.ec ptr.prelucrare si obt.prod.finite respective).4.PRIN CUSTODIE(cand soc.nu dispune de conditii sau spatii ptr.depozitare/pastrare intr-un climat optim incheie contract de custodie ptr.o per.det.,pe o anumita suma si anumiti termeni specificati in contract).5.PLUSURILE LA INVETAR(neinreg.la timp in evidenta a res.materiale,cand F>S,se sanctinoeaza gestionarul.

clasificarea active fixe : Dupa performantele tehnicofunctionale:cladiri,echipamanete tehn.(masini,utilaje),aparate si instalatii de masura si control,mijl.de transp,animale si plantatii,aparatura birotica.2.Dupa destinatia economica:act.fixe productive-care participa direct in proc.de prod(animale,bucatarii);neproductiv e(spatii de locuit,birouri).3.Dupa apartenenta:act.fixe patrimonialeapartin unit;extrapatrimoniale-sunt cele inchiriate.4.Dupa starea de functionare:mijl.fixe active(in functiune);inactive?(scoase din uz). Gestiunea este: GUAPA-o suucesiune de decizii prin care managerul se asigura ca obiectivele stabilite vor fi indeplinite.Gestiunea nu trebuie confundata cu managementul,care reprez.un nivel superior,o arta de stabilire a obiectivelor. Elem.caract.progr.de aproviz.:norma de consum specific-acea cant.de resurse mat.utiliz.pt.a obtine o unit.de prod.finit.Norma de cons.specific are in vede urm.elem:consumul net(acea cant care se gaseste efectiv in prod.finit);pierderile de mat.(apar ca urmare a desf.proc.de fabr.sau din cauze tehnicoorganiz);materialele recuperate(apar la anumite res.mat.si trebuie utiliz.in proc.de prod.in mod corespunzator).Ncs=Cnet+Pierderi mat.-Mat.recuper. In relatiile cu mediul ambiant din amonte,unit.tr.sa-si identifice furnizorii si prestatorii de serv.FURNIZORII-pers.fizice sau juridice care pun la disp.socitatii anumite bunuri sau serv.si care nu au primit contravaloarea lor.Prestatorii de serv sunt acei ag.econ care ofera serv.necesare desf.activ.(furnizori de energie elec.,apa,gaze,telefonie,internet,pu blicitate,curataorie) In rel.soc.cu mediul ambient din aval se identifica rel.cu cleintii.CLIENTII-pers.fizice sau juridice,carora socitatea le pune la dispozitie anumite bunuri sau serv,dar care nu au achitat inca contraval.acestora.Ptr.pers.juridice, relatiile se stabil.in baza unor contracte in care se specifica:termenul de livr,preturile,cant.livrata,dar si cond.ale clientului prind plata,cant.cumparata sau serv.prestate.

Stocuri curente-cantit.de resurse mat.necesare ptr.asig.continuitatii procesului de prod.in conditii normale de activ.intre 2 aprovizionari succesive de la furnizori.ST.CURENT=CMZ*T*NR. CL.*NR.APR. Stocuri de pregatire-specifice acelor unit.de al.pubilca unde mat.prime si celelalte materiale sunt supuse unei pregtiri prealabile inainte de a intra in proc.de prod.(sortarea fr.,leg) Stocuri sezoniere-unit.care au caracter sezonier,fiind reprez.de cant.de resurse materiale,necesare pe durata unui sezon,avand un termen de valabil.mare.ST.SPECULATIVE=C MZ*DUR.SEZON Stocuri sigur.-acea cant.de resurse mat.ce trebuie sa existe in unitate at.cand stocul curent se epizeaza.Principalele cauze care genereaza disfuncionalitati in derularea activ.sunt:un nr.mare de clienti decat cel preconizat,nerespectarea timilor de aproviz,neonorarea cant.comandate la intreaga lor capacit.ST.SIG=CMZ*T.SIG*NR.C L.

Gest.stocurilor .consta in a identifica cant.si mom.optim de aprovizionat a.i.chelt.sa fie minime.Dimensionarea stiintifica a stocurilor tr.sa tina seama de urm.cerinte:utilizarea unor fonduri cat mai mici in gestionarea st.;aproviz.ritmica a proc.de prod.cu div.mat.prime si mat.;efect.unor chelt.de aproviz,depozitare si distribuire la un nivel cat mai rational. Cash-flow-ul:un instrument specific de lucru in analiza sit.financiare.Fluxul de nr.poate inrge.val.poz.sau neg.in fct.de niv.invas,al platilor si al disponibilului existent la inceputul unei per.de gestiune.CASHFLOW=DISPONIB.EXISTENT+INT RARI DE NR.-IESIRI DE NR.CF ajuta sa se cun.niv.rezultatelor,al rulajelor,ajuta sa fie planif.activ.viitoare a soc.Se det.de regula pe per.scurte de timp,dar se pot avea in vedere si per.de pana la 1 an.

Stocuri speculative-se det.ca urmare a cresterii preturilor in anumite sit.conjuncturale(la an.sarbatori prod.traditionale sau cand exista monopol pe piata).

categorii de stocuri Dupa per.de constituire:stocuri curente,de siguranta,de pregatire,sezoniere,speculative.

Stocurile sunt acele prod.sau bunuri care participa in procesul de prod.regasindu-se sau nu in prod.finit sau stocurile pot fi depozitate pana cand sunt vandute la diversi ag.econ.sau transferate la o alta sectie ptr a fi utilizate in activ.sau in proc.de prod.In cat.stocurilor intra:mat.prime si mat.auxiliare.Constituirea stocurilor optime are o imp.deosebita atat cant,cat si valoric,intrucat st.sub necesar determina stagnari in desf.activ.cu consecinte negative asupra rez.finaciar,dar si st.peste necesar duc la imobilizare inutila a res.banesti.

Valoarea reala si reziduala :Prin utiliz.mijl.fixe in proc.de prod,acestea sunt supuse uzurii.Val.reala este val.pe care o au mijl.fixe la un moment dat.Vreala=Vip-Va.Prin urmare,scazand din Vip val.am.pana la un mom.dat=>val.reala.Val.reala=Val.r amasa.Val.reziduala=>val.pieselor si subamnsmblelor recuperate cu ocazia casarii unui mijl.fix.

Val.de intr.in patrim.-val.de achizitie ptr.mijl.fixe cumparate de la furnizori in baza fact.fiscale;costul de prod.ptr.mijl.fixe construite sau produse de catre unit.patrimoniala;val.actuala se stabil.la mijl.fixe care au fost primite cu titlu gratuit si a caror valoare se stabil.de o comisie de experti,tinand cont de val.altor mijl.fixe cu caract.similare existente pe piata;valoare de aport(ptr.mijl fixe care constituie aport in natura la constituirea cap.social al unei soc.in mom infiintari acesteia sau pe parcurs,cand are loc majorarea cap.social).