Вы находитесь на странице: 1из 32

CINCI INTREBARI CARE MERITA SA FIE ANALIZATE

ORIGINEA VIETII

CINCI INTREBARI CARE MERITA SA FIE ANALIZATE


INTREBAREA

ORIGINEA VIETII
Cum a aparut viata? PAGINA 4

INTREBAREA

INTREBAREA

INTREBAREA

INTREBAREA

1 2 3 4 5

Este vreo forma de viat a ntr-adevar simpla? PAGINA 8

De unde provin instructiunile? PAGINA 13

Au toate formele de via t a un stramos comun? PAGINA 22

Este rational sa crezi n Biblie? PAGINA 30

Bibliografie

PAGINA 31

Coperta: Imagine stilizata a unei molecule de ADN Nota: Toate modelele tridimensionale ale moleculelor si ale mecanismelor moleculare sunt redate schematic; nu sunt reprezentate la scara. 5 2010 WATCH TOWER BIBLE AND TRACT SOCIETY OF PENNSYLVANIA Toate drepturile rezervate Originea vie tii Cinci ntrebari care merita sa fie analizate Editori WATCHTOWER BIBLE AND TRACT SOCIETY OF NEW YORK, INC. Brooklyn, New York, U.S.A. Tiparita n 2012 Aceasta publicatie nu se comercializeza. Ea este distribuita n cadrul unei lucrari mondiale de instruire biblica, sustinute prin donatii. Daca nu exista alta indicatie, citatele biblice sunt din Sfintele Scripturi Traducerea lumii noi. Provenienta fotografiilor: pagina 4: 5 Petit Format/Photo Researchers, Inc.; pagina 5: 5 SPL/Photo Researchers, Inc.; pagina 22, arborele vietii: Prin amabilitatea Biodiversity Heritage Library; pagina 27, craniu: 5 Photolibrary/age fotostock; Ida: 5 Martin Shields/Alamy; pagina 28, cranii: 5 Medical-on-Line/Alamy; pagina 29, pitecantrop, reconstituire: 5 The Print Collector/Alamy The Origin of LifeFive Questions Worth Asking Romanian (lf-M) Made in Britain by Watch Tower Bible and Tract Society of Britain (Registered in England as a Charity) Tiparita n Marea Britanie

UN ELEV IN IMPAS
Peter simte un gol n stomac si ncepe sa se foiasca nelinistit n banca. Profesoara, fat a de care are mult respect, tocmai a terminat de vorbit despre Charles Darwin si teoria evolutiei. Dupa ce a explicat ca aceasta teorie a constituit un pas important n cunoasterea stiintifica si a eliberat omenirea de superstitii, ea i-a invitat si pe elevi sa-si exprime opinia cu privire la subiectul n discutie. Peter este n impas. Parintii l-au nvatat ca pamantul si toate formele de viat a au fost create de Dumnezeu. Ei spun ca relatarea biblica despre creatie este demna de n credere si ca evolutia este doar o teorie care nu poate fi demonstrata. Evident, si pro fesoara, si parintii au cele mai bune intentii. Pe cine ar trebui sa creada Peter?

In fiecare an scolar, n mii de sali de clasa de pe ntregul glob apar situa tii similare celei descrise mai sus. Ce ar tre bui sa faca Peter si al ti elevi asemenea lui? Nu crezi ca cel mai bine ar fi sa- si formeze singuri o opinie? Ei ar trebui sa analizeze atat dovezile care sus tin evo lu tia, cat si pe cele care sus tin crea tia si apoi sa decida n ce sa creada. De fapt, chiar Biblia ne ndeamna sa nu credem orbe ste ce ne spun al tii: Cel fara experien ta da crezare oricarui cu vant, dar cel prevazator ia aminte la pa sii lui (Proverbele 14:15). Ea ne ncu rajeaza sa ne folosim puterea ra tiunii pentru a vedea daca ceea ce ni se spune este adevarat (Romani 12:1, 2). Aceasta bro sura nu a fost concepu ta pentru a sprijini eforturile gruparilor religioase care cer introducerea teoriei

crea tiei n programa scolara. Bro sura su pune aten tiei cateva dintre ideile pe care le sus tin cei ce afirma ca via ta a apa rut spontan si ca relatarea biblica despre crea tie este un mit. Aceasta publica tie vorbe ste pe larg despre celula, unitatea fundamentala a lumii vii. Prin urmare, vei avea posibili tatea sa examinezi cateva informa tii in teresante despre alcatuirea celulelor. De asemenea, vei putea sa analizezi ipote zele pe care se bazeaza teoria evolu tiei. Mai devreme sau mai t arziu, to ti ajungem sa ne ntrebam: Cum a aparut via ta, prin evolu tie sau prin crea tie? Poate ca ti-ai pus deja aceasta ntrebare si ai meditat ndelung la ea. In bro sura de fa ta vei gasi cateva dovezi ce i-au de terminat pe mul ti sa creada ca via ta a fost creata.
UN ELEV IN IMPAS 3

CUM A APARUT VIATA?

De unde vin copiii? Poate ca si tu, cand erai mic, le-ai pus aceasta ntrebare pa rintilor tai. Cum au reactionat ei? Parintii au reactii diferite, n functie de personalita tea lor si de varsta copilului. Unii ignora ntrebarea, altii dau un raspuns scurt, vizibil stanjeniti, iar altii inventeaza tot felul de povestioare, despre care copilul afla mai tarziu ca nu sunt adevarate. Dar, ca sa fie pregatit pentru viat a, copilul trebuie sa stie adevarul despre miracolele reproducerii. Asa cum multi parinti se simt jenati cand trebuie sa vorbeasca despre modul n care vin pe lume copiii, tot asa unii oameni de stiint a ezita sa vorbeasca despre un subiect mult mai important: aparitia vietii. Totusi, cunoasterea adevarului cu privire la acest subiect ti poate influenta profund conceptia despre viat a. Asadar, cum a aparut viata?
Ce sus tin mul ti oameni de stiin t a? Mul ti dintre cei care cred n evolu tie ti-ar spune ca via ta a nceput n urma cu miliar de de ani n lagune pu tin adanci, forma te prin ac tiunea mareei, sau n adancuri le oceanului. Ei cred ca, ntr-un astfel de mediu, compu sii chimici s-au grupat spon tan n structuri asemanatoare unor sfere, au format molecule complexe si au nceput sa se reproduca. In opinia lor, toate forme le de via ta de pe pamant s-au dezvoltat din una sau mai multe dintre aceste celule primare simple. Al ti oameni de stiin ta evolu tioni sti, la fel de aprecia ti, nu sunt de acord cu aceas ta teorie. Ei presupun ca primele celule, sau cel pu tin componentele lor principa le, au fost aduse pe Pamant din spa tiul cosmic. De ce cred ei lucrul acesta? Deoa rece, n pofida eforturilor depuse, oamenii de stiin ta n-au putut dovedi ca via ta a aparut spontan din molecule nevii. In 2008, Alexandre Meinesz, profesor n biologie, a

Zigot uman, marit de aproximativ 800 de ori

ORIGINEA VIETII

subliniat acest aspect. Referindu-se la cer cetarile din ultimii 50 de ani, el a afirmat ca nicio dovada empirica nu sus tine ipo tezele apari tiei spontane a vie tii pe Pamant dintr-o simpla supa moleculara si nicio des coperire stiin tifica nu ne conduce n aceas ta direc tie.1 Ce arata dovezile? Raspunsul la ntreba rea De unde vin copiii? se bazeaza pe dovezi incontestabile. Via ta provine ntot deauna din via ta. Totusi, este oare posibil ca, n urma cu mult timp, aceasta lege fun damentala sa fi fost ncalcata? Ar fi putut via ta sa apara spontan din compusi chi mici nevii? Care este probabilitatea sa se fi ntamplat acest lucru? Cercetatorii au descoperit ca ntr-o celu la vie conlucreaza cel pu tin trei tipuri de molecule complexe: ADN (acid dezoxiribonucleic), ARN (acid ribonucleic) si pro teine. Astazi, pu tini oameni de stiin ta ar afirma ca o celula vie a aparut spontan dintr-un amestec de compu si chimici lip si ti de via ta. Insa care este probabilitatea ca ARN-ul sau proteinele sa se formeze din ntamplare?1 Un experiment realizat prima oara n 1953 i-a condus pe mul ti oameni de sti in ta la concluzia ca via ta ar fi putut lua na stere din ntamplare. In acel an, Stan ley Miller a reu sit sa ob tina ca tiva ami noacizi (compusi chimici care alcatuiesc proteinele) provocand descarcari electrice ntr-un amestec de gaze care simula atmos fera primordiala a Pamantului. Dupa ace ea, s-au descoperit aminoacizi ntr-un me teorit. Demonstreaza aceste descoperiri ca toate caramizile fundamentale ale vie tii pu teau sa apara din ntamplare? Robert Shapiro, profesor emerit de chimie la Universitatea din New York, spune: Autorii unor lucrari de specialitate au pre supus ca toate caramizile vie tii ar putea fi
1 Despre probabilitatea ca ADN-ul sa se formeze din ntamplare se va discuta n capitolul 3, intitulat De unde provin instruc tiunile? .

STANLEY MILLER (1953)

ob tinute cu u surin ta prin experimente ase manatoare celui facut de Miller si ca toate se gasesc n meteori ti. Insa realitatea este alta.12 Sa ne gandim la molecula de ARN. Ea este alcatuita din molecule mai mici, numite nucleotide. Nucleotida este o molecu la diferita de aminoacid si are o structura pu tin mai complexa decat acesta. Shapiro spune ca niciodata nu s-a semnalat pre zen ta vreunei nucleotide n cadrul experi mentelor cu descarcari electrice sau n me 3 El mai declara ca probabilitatea teori ti.2 ca o molecula de ARN, capabila de auto replicare, sa se formeze accidental dintr-o mul time de caramizi chimice este atat de mica, ncat, daca lucrul acesta s-ar ntam pla fie si numai o data undeva n univer sul vizibil, ar fi considerat o sansa incredi 4 bila. Dar ce se poate spune despre molecu lele de proteine? Ele pot fi alcatuite din 50 pana la cateva mii de aminoacizi, le ga ti ntr-o ordine bine definita. In celula
1 Profesorul Shapiro nu crede c a via ta a fost creata. El este de p arere c a via ta a aparut din ntamplare, ntr-un mod nca nen teles pe deplin. 2 In 2009, ca tiva oameni de stiin ta de la Universita tea din Manchester au declarat ca au reu sit sa ob tina nucleotide n laborator. Totu si, Shapiro afirma: [Metoda lor] nu corespunde nicidecum criteriilor mele privitoare la calea corecta catre lumea ARN-ului.

1 CUM A APARUT VIATA?

Pentru obtinerea proteinelor este nevoie de ARN , iar ARN-ul nu poate fi produs fara proteine . Putea vreuna dintre aceste molecule sa apara din ntamplare? Mai mult, puteau sa apara amandoua n acelasi timp? Despre ribozomi se va vorbi n capitolul 2.

simpla, proteina de marime medie con ti ne 200 de aminoacizi. Chiar si n aceste ce lule exista mii de tipuri de proteine. Pro babilitatea ca o proteina alcatuita doar din 100 de aminoacizi sa se formeze vreodata din ntamplare pe pamant este de unu la un milion de miliarde. Cercetatorul Hubert Yockey, adept al teoriei evolu tiei, merge mai departe cu rationamentul. El spune: Este imposibil ca la originea vie tii sa fi stat numai proteine5 Pentru ob le. tinerea proteinelor este nevoie de ARN, iar ARN-ul nu poate fi pro dus fara proteine. De si sansele sunt infime, sa presupunem totu si ca proteinele si mo leculele de ARN ar aparea din ntamplare n acelasi loc si n acela si timp. Ar fi oare
Daca pentru obtinerea n laborator a unor molecule complexe este necesara iscusinta unui om de stiint a, cum puteau moleculele mult mai complexe din celula sa apara ntamplator?

posibil ca acestea sa conlucreze si sa dea na stere unei forme de via ta independente si cu capacitatea de a se autoreprodu ce? Probabilitatea ca lucrul acesta sa aiba loc accidental (printr-o combina tie ntam platoare de proteine si ARN) este practic nula, spune dr. Carol Cleland1, membru
1 Dr. Cleland nu sus tine crea tionismul, ci conside ra ca via ta a aparut din ntamplare, ntr-un mod nca nen teles pe deplin.

al Institutului de Astrobiologie din cadrul NASA. Totu si, continua ea, s-ar parea ca majoritatea cercetatorilor considera ca, daca ar reu si sa n teleaga cum s-au format singure proteinele si ARN-ul n condi tiile naturale primordiale, interac tiunea dintre ele s-ar n telege de la sine. Referindu-se la teoriile actuale despre apari tia ntampla toare a caramizilor fundamentale ale vie tii, dr. Cleland spune: Niciuna nu ne-a oferit o explica tie satisfacatoare cu privire la mo dul n care s-au desfa surat lucrurile.6 De ce sunt importante aceste dovezi? Gande ste-te n ce dificultate sunt pu si cer cetatorii care sus tin ca via ta a aparut din ntamplare. Ei au descoperit unii aminoa cizi care exista si n celulele vii. Prin expe rimente realizate cu grija n laborator au ob tinut molecule mai complexe si spera ca, n cele din urma, sa creeze toate compo nentele necesare formarii unei celule sim ple. Situa tia lor poate fi asemanata cu cea a unui om de stiin ta care, prelucrand ele mente existente n natura, ob tine o tel, plastic, silicon si cabluri. Cu ele construie ste un robot, pe care l programeaza sa produ ca robo ti identici. Ce se va demonstra prin aceasta? Nimic altceva decat ca o fiin ta in teligenta poate crea o ma sinarie impresio nanta. In mod asemanator, daca oamenii de sti in ta ar reu si sa creeze o celula, ei ar reali za un lucru cu adevarat remarcabil. Insa ar

ORIGINEA VIETII

dovedi ca celula a aparut din ntamplare? Nicidecum! De fapt, ar dovedi exact contrariul! Tu ce crezi? Toate dovezile stiin tifice de pana acum arata ca via ta provine numai din via ta. A crede ca fie si numai o sim pla celula vie s-a format n mod ntampla tor din compu si chimici lipsi ti de via ta pre tinde o mare credin ta. Avand n vedere dovezile, e sti tu dispus sa manifesti o astfel de credin ta? Inainte de a raspunde la aceasta ntrebare, te invi tam sa patrunzi n impresionantul univers al celulei si sa observi modul minunat n care este ea alcatuita. Lucrul acesta te va ajuta sa- ti dai seama daca teoriile anumi tor oameni de stiin ta referitoare la originea vie tii sunt corecte sau la fel de fanteziste ca explica tiile pe care le dau unii parin ti cand raspund la ntrebarea De unde vin copiii? .
Daca pentru crearea si programarea unui robot fara viat a este nevoie de o fiint a inteligenta, ce se poate spune despre crearea unei celule vii si, cu atat mai mult, a unui om?

ADEVARURI STIINTIFICE SI INTREBARI


Adevar: Toate cercetarile stiintifice demonstrea za ca viata nu poate sa apara spontan din materie nevie. Intrebare: Pe ce dovezi stiintifice se bazeaza afirmatia ca prima celula a aparut spontan din ele mente chimice nevii? Adevar: Cercetatorii au creat n laborator con ditiile de mediu care se presupune ca au existat la nceputul istoriei pamantului. In cadrul acestor ex perimente, cativa oameni de stiint a au obtinut une le molecule ce se gasesc n materia vie. Intrebare: Daca elementele chimice folosite n ex periment reprezinta mediul existent pe pamant la nceput, iar moleculele obtinute reprezinta carami zile vietii, pe cine reprezinta omul de stiint a care a

facut experimentul? Intamplarea oarba sau o fiint a inteligenta? Adevar: Pentru ca o celula sa fie vie, proteinele si moleculele de ARN trebuie sa conlucreze. Oame nii de stiint a recunosc ca este foarte putin probabil ca ARN-ul sa se fi format din ntamplare. De ase menea, probabilitatea ca fie si numai o proteina sa se fi format din ntamplare este infima. Deci este practic imposibil ca ARN-ul si proteinele sa se formeze din ntamplare n acelasi loc si n acelasi timp si, n plus, sa conlucreze. Intrebare: Ce presupune mai multa credint a: a crede ca celula este opera unei fiinte inteligente sau a crede ca milioanele de parti ale unei celule, atat de complexe si de bine organizate, au aparut din ntamplare?
1 CUM A APARUT VIATA? 7

ESTE VREO FORMA DE VIATA INTR-ADEVAR SIMPLA?


CELULA CEREBRALA

Corpul uman este una dintre cele mai com plexe structuri din univers. El este alcatuit din aproximativ 100 de trilioane de celule minuscule, printre care celulele osoase, celule le sanguine si celulele cerebrale.7 De fapt, n corpul uman exista peste 200 de tipuri de celule.8 Chiar daca sunt foarte diferite n ce priveste forma si functia, celulele alcatuiesc o retea omogena, extraordinar de complexa. In comparatie cu ea, internetul, cu milioanele lui de calculatoare si cabluri de date de mare vite za, pare lent si ineficient. Nicio inventie uma na nu poate egala performantele tehnice de exceptie evidente chiar si n cazul celulelor elementare. Dar cum au venit n existent a celulele corpului uman?

CELULE OCULARE

CELULA OSOASA

lulele vii se mpart n doua mari categorii: cele cu nucleu si cele fara nucleu. Celule le umane, animale si vegetale au nucleu, iar cele bacteriene, nu. Celulele cu nu cleu se numesc eucariote, iar cele fara nucleu, procariote. Intrucat celulele eu cariote sunt mai complexe decat cele pro cariote, mul ti cred ca celulele animale si vegetale au evoluat din cele bacteriene. De fapt, mul ti sus tin ca, pe parcursul a milioane de ani, unele celule procario te simple au nghi tit alte celule, nsa nu le-au digerat. Potrivit acestei teorii, natu8 ORIGINEA VIETII

Ce sustin multi oameni de stiint a? Ce

CELULE MUSCULARE

GLOBULE ROSII

Puteau sa apara accidental cele peste 200 de tipuri de celule care alcatuiesc corpul uman?

Putea fie si numai o celula simpla sa apara din elemente chimice lipsite de viat a?

ra lipsita de ra tiune a gasit o modalitate de a face schimbari radicale n func tia ce lulelor ingerate si, n plus, de a le pastra n interiorul celulei gazda n timpul diviziunii celulare.19 Ce spune Biblia? Biblia afirma ca via ta de pe pamant este opera unei fiin te inte ligente. Iata modul logic n care prezin ta Biblia lucrul acesta: Binen teles, ori ce casa este construita de cineva, dar cel care a construit toate lucrurile este Dumnezeu (Evrei 3:4). Intr-un alt pasaj bi blic se spune: Cat de multe sunt lucra rile tale, o, Iehova! Pe toate le-ai facut cu n telepciune. Pamantul este plin de operele tale! . . . Se misca vieta ti fara nu mar, creaturi vii, mici si mari (Psalmul 104:24, 25). Ce arata dovezile? Progresele nregistra te n domeniul microbiologiei ne-au per mis sa patrundem n lumea impresionan ta a celor mai simple celule procariote cunoscute. Oamenii de stiin ta evolu tio nisti au emis ipoteza ca primele celule vii semanau cu aceste celule.10 Daca teoria evolu tiei este adevarata, ea ar trebui sa ofere o explica tie plauzibila pentru formarea ntamplatoare a primei celule simple. Iar daca via ta a fost crea ta, ar trebui sa existe dovezi ale unui pro iect ingenios chiar si n cele mai mici or ganisme vii. In continuare, te invitam sa faci o calatorie imaginara n lumea celu lei procariote. Pe parcursul acestei calato rii, gandeste-te daca o astfel de celula ar fi putut sa apara din ntamplare.
1 Pana acum nu s-a dovedit pe cale experimentala ca acest lucru ar fi posibil.

ZIDUL DE APARARE AL CELULEI Ca sa po ti vizita celula procariota, tre buie sa devii de sute de ori mai mic decat punctul de la sfarsitul acestei fraze. Apoi, pentru a ajunge n interiorul celulei, tre buie sa treci de o membrana elastica, foar te rezistenta, ce ac tioneaza asemenea zi dului de caramida si mortar din jurul unei fabrici. Membrana este extrem de sub tire: aproximativ 10000 de straturi suprapuse ating grosimea unei foi de hartie. Insa ea este mult mai complexa decat un zid de caramida. Sa vedem de ce. Asemenea zidului din jurul unei fa brici, membrana apara elementele din interiorul celulei de mediul extracelular. Ea nu permite accesul moleculelor mai complexe, care pot fi periculoase. In acelasi timp, mpiedica moleculele folositoare sa paraseasca celula. Totusi, membrana nu este un zid de nepatruns. Ea lasa celula sa respire, adica sa primeasca si sa eli mine molecule mici, cum este oxigenul. Dar cum reuseste membrana sa faca toa te acestea? Gandeste-te din nou la o fabrica. Ea are paznici, care supravegheaza tot ce intra si iese pe por tile ei. La fel, membrana celu lara con tine molecule speciale de protei ne, care ac tioneaza asemenea por tilor si a paznicilor.
9

2 ESTE VREO FORMA DE VIATA INTR-ADEVAR SIMPLA?

3 2

Membrana celulara are paznici care lasa numai anumite substante sa intre sau sa iasa din celula

Unele dintre aceste proteine (1) au n mijloc un canal, prin care pot trece doar anumite tipuri de molecule. Alte proteine sunt deschise pe o parte a membranei ce lulare (2) si nchise pe cealalta parte. Ele au un loc de cuplaj (3) cu forma potrivi ta pentru o substan ta anume. Cand acea substan ta ajunge n locul de cuplaj, cela lalt capat al proteinei se deschide si lasa substan ta sa treaca prin membrana (4). Toate acestea au loc chiar si la suprafa ta celor mai simple celule! IN FABRICA Imagineaza- ti acum ca paznicii te-au lasat sa intri n interiorul celulei. Celula procariota este plina cu un lichid apos, bogat n nutrien ti, saruri si alte substan te. Acestea reprezinta materia prima folosi ta la fabricarea compusilor necesari celu lei. Insa procesul de fabrica tie nu se desfa soara n mod haotic. Celula este o fabrica eficienta, miile de reac tii chimice din in teriorul ei avand loc ntr-o ordine bine sta bilita si potrivit unui orar fix. In cea mai mare parte a timpului, celu la sintetizeaza proteine. Mai ntai formea za aproximativ 20 de caramizi de baza, numite aminoacizi. Aceste caramizi sunt
10 ORIGINEA VIETII

trimise la ribozomi (5), care pot fi com para ti cu niste masini automate ce leaga aminoacizii ntr-o ordine precisa pentru a forma o anumita proteina. Asa cum ope ra tiunile dintr-o fabrica sunt coordonate de programul calculatorului central, tot asa multe dintre func tiile celulei sunt co ordonate de un program de calculator, sau cod, numit ADN (6). Ribozomii primesc de la ADN instruc tiuni detaliate, care arata ce proteina trebuie produsa si cum anume (7). Modul n care este formata o proteina e de-a dreptul uimitor! Fiecare proteina se pliaza ntr-o forma tridimensionala unica (8). Aceasta forma determina func tia pe care o va ndeplini proteina.1 Imaginea za- ti o linie de produc tie unde sunt asam blate par tile componente ale unui motor. Pentru ca motorul sa func tioneze, fiecare parte componenta trebuie construita cu precizie. Tot asa, daca o proteina nu este construita cu precizie si nu se pliaza exact
1 Un tip de proteine sintetizate de celule sunt enzi mele. Fiecare enzima se pliaza ntr-un anumit mod pentru a accelera o reac tie chimica specifica. Sute de enzime conlucreaza pentru a regla activita tile celulei.

7 8

n forma potrivita, ea nu va reusi sa-si n deplineasca func tia n mod corespunzator si chiar ar putea cauza deteriorarea ce lulei. Dar cum ajunge proteina din locul for marii ei acolo unde este nevoie de ea? In momentul sintetizarii, proteina primeste o eticheta cu adresa de destina tie, pe baza careia este trimisa la locul potrivit. Astfel, chiar daca n fiecare minut sunt formate si distribuite mii de proteine, fie care ajunge la destina tia corecta.
De ce sunt importante aceste dovezi?

Moleculele complexe din cel mai simplu organism viu nu se pot reproduce singu re. In afara celulei, se descompun. In interiorul celulei, ele se reproduc cu ajutorul altor molecule complexe. De exemplu, enzimele sunt necesare pentru forma rea unei molecule speciale ce elibereaza energie, numita adenozin trifosfat (ATP), nsa enzimele nu pot fi formate fara ener gia eliberata de ATP. La fel, pentru producerea enzimelor este nevoie de ADN (n capitolul 3 se va vorbi despre aceas ta molecula), nsa ADN-ul nu poate fi produs fara enzime. De asemenea, doar

CAT DE REPEDE SE POATE REPRODUCE O CELULA Unele bacterii si creeaza propria copie n 20 de minute. Fiecare celula copiaza n ntregime programul de calculator ce o coordo neaza, apoi se divide. Daca are acces nelimitat la combustibil, celula se poate multiplica ex ponential. In ritmul acesta, n doar doua zile se va forma o aglomerare de celule cu greutatea de peste 2 500 de ori mai mare decat cea a pa mantului.15 Si celulele mai complexe se pot re produce repede. De exemplu, cand te-ai dez voltat n uterul mamei tale, celulele creierului tau s-au format ntr-un ritm uluitor: 250 000 pe minut!16 Fabricantii sunt de multe ori nevoiti sa sacrifice calitatea produselor pentru a le realiza repede. Asadar, daca celulele sunt rezultatul unor acci dente, cum pot ele sa se reproduca atat de re pede si, totusi, atat de exact?

Modul n care sunt sintetizate proteinele


Celula, care poate fi comparata cu o fabrica automatizata, contine multe masini ce asambleaza si distribuie molecule complexe

Celula fabrica

Daca acest zgarie-nori se va prabusi fiindca nu are o temelie solida, ce se poate spune despre teoria evolutiei, care nu reuseste sa explice originea vietii?

celula poate forma unele proteine, nsa ea nu poate fi formata fara proteine.1 Microbiologul Radu Popa, cu toate ca nu este de acord cu relatarea biblica de 1 Unele dintre celulele corpului uman sunt alcatuite din circa 10 000 000 000 de molecule proteice.11 Aces te molecule proteice sunt de cateva sute de mii de tipuri.12

ADEVARURI STIINTIFICE SI INTREBARI


Adevar: Moleculele extraordinar de complexe care alcatuiesc o celula ADN, ARN, proteine par a fi proiectate sa conlucreze. Intrebare: Sunt masinariile complexe de la pagina 10 rezultatul evolutiei oarbe sau opera unei fiinte inteligente? Adevar: In opinia unor reputati oameni de stiint a, chiar si o celula simpla este mult prea complexa ca sa fi aparut din ntamplare pe pamant. Intrebare: De ce unii oameni de stiint a admit ca viata provine dintr-o sursa extraterestra, dar res ping ideea ca Dumnezeu este acea Sursa?

spre crea tie, a spus n 2004: Cum ar pu tea natura sa creeze via ta daca noi am dat gres desi am controlat toate condi tiile ex perimentale? .13 El a adaugat: Mecanis mele necesare func tionarii unei celule vii sunt atat de complexe, ncat pare imposi bil ca ele sa fi aparut simultan din ntamplare.14 Tu ce crezi? Cand ncearca sa explice originea vie tii de pe pamant, teoria evolu tiei scoate din calcul interven tia divina. Totusi, cu cat oamenii de stiin ta descope ra mai multe despre via ta, cu atat pare mai pu tin probabil ca ea sa fi aparut din ntamplare. Pentru a iesi din impas, unii oameni de stiin ta evolu tionisti ar vrea sa faca o delimitare ntre teoria evolu tiei si originea vie tii. Crezi ca este corect sa procedeze astfel? Teoria evolu tiei se bazeaza pe ideea ca via ta a aparut n urma unui sir lung de accidente fericite. Apoi un alt sir de accidente ar fi produs uimitoarea diversitate si complexitate a tuturor organismelor vii. Totu si, daca temelia teoriei evolu tiei lipse s te, ce se ntampla cu celelalte teorii cladi te pe aceasta supozi tie? A sa cum un zga rie-nori fara temelie solida se va prabu si, tot a sa o teorie care sus tine evolu tia fara sa poata explica originea vie tii se va narui. Acum, dupa ce ai facut aceasta scur ta calatorie, n care ai observat structura si func tiile unei celule simple, ce pare re ai? Este aceasta celula rezultatul mai multor accidente sau, dimpotriva, dovada unui proiect ingenios? Daca nu stii nca sigur care este raspunsul, te invitam ntr-o alta calatorie, n care vei putea observa ndeaproape programul principal ce coor doneaza func tiile tuturor celulelor.

12

ORIGINEA VIETII

DE UNDE PROVIN INSTRUCTIUNILE?

Te-ai ntrebat vreodata de ce ai anumite trasaturi fizice? Ce anu me determina culoarea ochilor, a parului sau a pielii tale? Dar nal timea si conformatia? De ce semeni cu parintii tai? Cine le spune degetelor tale sa formeze la varfuri pernite moi pe o parte si un ghii tari, cu rol protector, pe cealalta parte? Pe vremea lui Charles Darwin, raspunsul la astfel de ntrebari era nvaluit n mister. Darwin era fascinat de modul n care trasaturile sunt transmise de la o generatie la alta, dar cunostea putine lucruri despre legile geneticii si chiar mai putine despre mecanis mele celulare ce controleaza ereditatea. Biologii din prezent stu diaza deja de zeci de ani genetica umana si instructiunile detalia te din extraordinara molecula numita ADN (acid dezoxiribonucleic). Totusi, ramane deschisa urmatoarea ntrebare: De unde provin aceste instructiuni?
Ce sus tin mul ti oameni de stiin t a?

Mul ti biologi si cercetatori considera ca ADN-ul si instruc tiunile pe care le con tine au aparut n urma unor evenimente ntam platoare, necontrolate, ce au avut loc pe parcursul a milioane de ani. Ei sus tin ca nu se gasesc dovezi ale existen tei unui proiect nici n structura acestei molecule, nici n informa tiile pe care le con tine si le trans mite, nici n modul ei de func tionare.17 Ce spune Biblia? Cand descrie formarea par tilor corpului nostru, precum si mo mentul formarii lor, Biblia face referire la o carte simbolica ce provine de la Dumne zeu. Iata descrierea pe care o face regele David sub inspira tie divina: Ochii tai [ai

lui Dumnezeu] m-au vazut cand eram doar un embrion si n cartea ta au fost a sternu te n scris toate par tile lui n zilele cand au fost ntocmite, de si nu exista nca niciuna dintre ele (Psalmul 139:16). Ce arata dovezile? Daca teoria evolu tiei este adevarata, ar trebui sa existe cel pu tin cateva dovezi ca ADN-ul putea sa apara n urma unor evenimente ntamplatoare. Iar daca ceea ce spune Biblia este adevarat, ar trebui sa existe dovezi incontestabile ca ADN-ul este opera unei min ti inteligente, bine organizate. Cand sunt prezentate n termeni simpli, informa tiile despre ADN sunt u sor de n te les si fascinante. A sadar, sa mai facem o
3 DE UNDE PROVIN INSTRUCTIUNILE? 13

calatorie n interiorul unei celule. De data aceasta nsa, vom explora celula umana. Ca sa n telegi cum func tioneaza, imaginea za- ti ca vizitezi un muzeu. Acest muzeu constituie o reprezentare a celulei umane, marita de aproximativ 13000000 de ori. El este de dimensiunea unui stadion uria s, cu o capacitate de circa 70000 de locuri. Cand intri n muzeu, ramai fara cuvinte observand toate formele si structurile ciudate din acest loc magnific. Aproape de centrul celulei se afla nucleul, o sfera foar te mare, cam cat o cladire cu 20 de etaje. Vazandu-l, te ndrep ti spre el. Intri n nucleu pe o u sa din nveli sul lui exterior, adica din membrana, si te ui ti n jur. Privirile ti se opresc asupra celor 46 de cromozomi, care domina aceasta nca pere. Ei sunt grupa ti n perechi de cro mozomi identici. Perechile au nal timi di ferite. De exemplu, cea de langa tine este nalta cat o cladire de aproximativ 12 etaje. Fiecare cromozom (1) are spre mijloc o por tiune mai ngusta, astfel ca seamana oarecum cu doi crenvur sti lega ti, de grosimea trunchiului unui copac masiv. Cromo zomii sunt nfa sura ti ntr-o mul time de fa sii. Cand te apropii, observi ca fiecare fa sie orizontala este brazdata de linii verticale. Intre acestea se gasesc linii orizontale, mai scurte (2). Te ntrebi: Oare ce sunt acestea, teancuri de car ti? Nu, sunt marginile exte rioare ale unor bucle, dispuse sub forma de coloana. Tragi de una dintre ele si iese u sor. Consta ti cu uimire ca bucla este alca tuita din spirale mai mici (3), aranjate si ele cu grija. Aceste spirale con tin elemen tul cel mai important, ceva ce seamana cu o funie foarte, foarte lunga. Despre ce este vorba?
STRUCTURA UNEI MOLECULE UIMITOARE Aceasta funie are aproximativ 2,6 cen timetri grosime si este nfa surata strans n
14 ORIGINEA VIETII

jurul unor bobine (4), astfel ncat se for meaza spirale n spirale. Spiralele sunt prinse de un fel de suport care le tine fixe. Pe panoul din dreptul exponatului se ara ta ca sistemul de mpachetare a funiei este foarte eficient. Daca ai desfa sura funiile tuturor cromozomilor din muzeu si ai face o singura funie, lungimea ei ar fi aproxima tiv cat jumatate din circumferin ta Pamantului!1 O carte de stiin ta nume ste acest sistem eficient de mpachetare o excep tiona la performan ta inginereasca.18 Ti se pare credibila ipoteza ca aceasta performan ta s-a realizat de la sine, fara sa fi fost nevoie de un inginer? Sa presupunem ca n muzeu
1 Manualul Molecular Biology of the Cell folose ste o scara diferita. Aici se spune ca, daca ai ncerca sa m pachetezi aceste sfori lungi n nucleul unei celule, ar fi ca si cum ai ncerca sa mpachetezi 40 de kilometri de fire foarte sub tiri ntr-o minge de tenis, dar ntr-un mod atat de ordonat, ncat fiecare por tiune a firului sa fie u sor accesibila.

1 1

ar exista un magazin uria s cu milioane de obiecte de vanzare, care ar fi atat de bine aranjate, ncat ai putea gasi cu u surin ta ori ce produs. Ai crede oare ca produsele s-au aranjat de la sine, fara sa le puna cineva n ordine? Binen teles ca nu! Dar un astfel de mod de organizare nici nu se poate com para cu sistemul eficient de mpachetare men tionat anterior. Un panou de afi saj din muzeu te invita sa iei o bucata din aceasta funie si sa o pri ve sti mai ndeaproape. Cand o iei n mana, ti dai seama ca nu este o funie obi snui ta (5). Ea este alcatuita din doua fire rasu cite unul n jurul celuilalt si unite prin ni s te be te minuscule, care se afla la distan te egale unele de altele. Funia arata ca o sca-

ra ce a fost rasucita n forma de spirala (6). Dintr-o data ti dai seama ca tii n mana modelul unei molecule de ADN, unul dintre marile mistere ale vie tii! O singura molecula de ADN, mpache tata cu grija mpreuna cu bobinele si su portul ei, alcatuie ste un cromozom. Trep tele scarii se numesc perechi de baze (7). Ce rol au ele? De fapt, la ce folosesc toate acestea? Legenda de pe panoul de afi saj ne ofera o explica tie simplificata.
UN SISTEM DE STOCARE A DATELOR DE ULTIMA GENERATIE Pe panoul de afi saj se spune ca secretul n telegerii ADN-ului sta n aceste trepte,
5

O performant a inginereasca
Modul n care este mpachetat ADN-ul
Modul de mpachetare a ADN-ului n nucleu reprezinta o exceptionala performant a inginereasca; este ca si cum s-ar mpacheta ntr-o minge de tenis 40 de kilometri de fire foarte subtiri

6 4 7

care unesc cele doua par ti ale scarii. Imagi neaza- ti acum ca scara se mparte n doua: pe fiecare parte a scarii raman por tiuni de trepte. Aceste por tiuni sunt doar de patru tipuri, iar oamenii de stiin ta le numesc A, T, C si G. Ei au ramas uimi ti cand au des coperit ca ordinea acestor litere transmite informa tii sub forma de cod! Probabil ca ai auzit despre codul Mor se. Acest cod a fost inventat n secolul al XIX-lea pentru ca oamenii sa poata comunica prin intermediul telegrafului. De si avea doar doua litere un punct si o linie , cu ajutorul lui s-au putut transmite nenumarate cuvinte si propozi tii. ADN-ul are un cod compus din patru litere. Aceste litere A, T, C si G formeaza cuvinte numite codoni. Codonii alcatuiesc poves tiri numite gene. Fiecare gena con tine, n medie, 27 000 de litere. Aceste gene si spa tiile mari dintre ele sunt compilate n capitole distincte: cromozomii individuali. 23 de cromozomi alcatuiesc o carte: genomul, sau totalitatea informa tiilor genetice despre un organism.1 Genomul poate fi considerat, a sadar, o carte uria sa. Cat de multe informa tii cu prinde? Genomul uman este alcatuit din aproximativ trei miliarde de perechi de baze, sau trepte ale scarii ADN-ului.19 Ima gineaza- ti o colec tie de enciclopedii, fieca re volum avand peste o mie de pagini. Genomul ar umple 428 de astfel de volume. Adaugand si copia genomului, care se ga se ste n fiecare celula, s-ar umple 856 de volume. Daca ai scrie singur genomul, lu crand 8 ore pe zi, fara vacan ta, ti-ar trebui 80 de ani ca sa-l termini! Dar toata aceasta munca ar fi n za dar. In fond, cum ai putea sa nghesui sutele de volume groase n fiecare dintre cele 100 de trilioane de celule microsco pice ale corpului tau? Ar fi imposibil sa
1 Celulele con tin cate doua exemplare ale geno mului, n total 46 de cromozomi.

comprimi atat de mult un volum asa de mare de informa tii! Un profesor de biologie moleculara si de informatica a remarcat: Un gram de ADN care, deshidratat, ar avea un volum de aproximativ un centimetru cub poate stoca cam tot atatea informa tii cat un trilion de CD-uri [compact discuri].20 Ce nseamna aceasta? Dupa cum am va zut, ADN-ul con tine gene, adica instruc tiunile pentru alcatuirea unui corp uman unic. Fiecare celula de tine un set complet de instruc tiuni. Informa tiile din ADN sunt atat de concentrate, ncat o linguri ta de ADN ar con tine instruc tiunile necesare pentru a se forma de aproximativ 350 de ori mai mul ti oameni decat traiesc n prezent! ADN-ul celor sapte miliarde de locui tori ai planetei ar fi doar un strat sub tire n 21 linguri ta. O CARTE FARA AUTOR? In pofida progreselor nregistrate n miniaturizare, niciun dispozitiv de stocare a informa tiei realizat de om nu are o astfel de capacitate. Totu si, comparand ADN-ul

Modul n care este copiat ADN-ul


Aceasta parte a masinii enzimatice desface ADN-ul n doua fire separate foloseste ca prototip pentru a face o noua sfoara

Replicarea

Aceasta parte a masinii ia un fir si l

Clema glisanta inelara, care conduce si fixeaza masina enzimatica de ADN

Sunt formate doua sfori complete

16

ORIGINEA VIETII

cu un CD, n telegem un lucru foarte important. CD-ul poate impresiona prin for ma simetrica, prin suprafa ta lucioasa si prin designul lui eficient. Este evident ca a fost proiectat de persoane inteligente. Sa ne gandim la un CD inscrip tionat cu informa tii, dar nu cu orice fel de informa tii, ci cu instruc tiuni clare si detaliate pentru construirea, ntre tinerea si repararea unei ma sinarii complexe. Aceste informa tii nu modifica semnificativ greutatea sau ma rimea CD-ului. Totu si, ele reprezinta cea mai importanta caracteristica a sa. Oare nu sunt aceste instruc tiuni dovada existen tei unei min ti inteligente? In fond, pentru scrierea oricarei informa tii este nevoie de o persoana care sa le scrie. Dupa cum am vazut, ADN-ul poate fi comparat cu un CD sau cu o carte. Co mpara tia nu este deloc for tata. Iata ce se afirma ntr-o lucrare despre genom: La drept vorbind, genomul poate fi conside rat o carte, dar nu n sens metaforic, ci n sens literal. Cartea este o informa tie digita-

la . . . A sa este si genomul. Autorul adau ga: Genomul este o carte foarte de steapta, pentru ca n condi tii normale se poate co pia si citi singur.22 Aceasta afirma tie adu ce n aten tie o alta caracteristica importan ta a ADN-ului. MASINI IN MISCARE In aceasta ncapere a muzeului totul pare ncremenit. Te ntrebi: Oare si n nucleul celulei este la fel? Apoi observi un alt panou. Deasupra vitrinei care con tine o secven ta a modelului de ADN scrie: Pen tru o demonstra tie, apasa butonul. Cand ape si butonul, se aude o voce care explica: ADN-ul ndepline ste cel pu tin doua functii importante. Prima se nume ste replicare. ADN-ul trebuie sa fie copiat pentru ca fie care celula nou formata sa con tina o co pie completa a informa tiei genetice. Te in vitam sa prive sti urmatoarea simulare. Pe u sa de la capatul vitrinei intra un mecanism sofisticat. De fapt, este un grup de
3 4

3 2
Daca ADN-ul ar fi de marimea unei linii de cale ferata, masina enzimatica s-ar deplasa cu o viteza de peste 80 de kilometri pe ora

1 3 4

17

Un gram de ADN contine tot atatea informatii cat un trilion de CD-uri

robo ti interconecta ti. Mecanismul se n dreapta catre ADN, se ata seaza de el si ncepe sa se deplaseze de-a lungul lui, ca un tren pe sine. Acest mecanism se mi s ca mult prea repede si nu reu se sti sa vezi exact ce face. Totu si, vezi clar ca n urma lui raman doua funii complete de ADN, nu una. Naratorul explica: Aceasta este o ver siune extrem de simplificata a replicarii ADN-ului. Un grup de ma sini molecula re numite enzime se deplaseaza de-a lun gul ADN-ului. Mai ntai l desfac n doua, apoi folosesc fiecare fir ca prototip pentru a face un fir nou, complementar. Nu avem cum sa- ti aratam toate dispozitivele utili zate n acest proces, de pilda aparatul mi nuscul care se deplaseaza naintea mecanismului de replicare si care taie o parte a ADN-ului pentru ca acesta sa se poata roti liber si sa nu se rasuceasca prea strans. Nu ti putem arata nici modul n care este verificat ADN-ul. Acesta este verificat de cateva ori, iar erorile sunt detectate si corectate cu o acurate te uimitoare. (Vezi imaginea de la paginile 16 si 17.) Naratorul continua: Ceea ce putem to tu si sa- ti aratam este viteza cu care se de plaseaza dispozitivele. Probabil ca ai re-

marcat cat de repede se mi sca acest robot. Ma sinile enzimatice din corpul uman se mi sca pe sina ADN-ului cu o viteza de aproximativ 100 de trepte, sau perechi de baze, pe secunda.23 Daca sina ar fi de marimea unei linii de cale ferata, atunci aceasta locomotiva s-ar deplasa cu o vite za de peste 80 de kilometri pe ora. Intr-o bacterie, aceste micu te ma sini de replicare se pot deplasa chiar si de zece ori mai repede! In celula umana, sute de astfel de ma sini de replicare ac tioneaza n diferite puncte de pe sina ADN-ului. Ele copiaza ntregul genom n doar opt ore.24 (Vezi chenarul O molecula care poate fi citita si copiata, de la pagina 20.)
CITIREA ADN-ULUI Robo tii de replicare a ADN-ului para sesc scena si si face apari tia alta ma sina. Si aceasta se deplaseaza de-a lungul unei secven te de ADN, dar mult mai ncet. Fu nia de ADN intra printr-un capat al aces tei ma sini si iese neschimbata prin celalalt capat. Printr-o alta deschizatura a ma sinii iese un fir nou, simplu, ca o coada care cre ste ncontinuu. Oare ce se ntampla? Naratorul ofera din nou explica tii: A doua func tie a ADN-ului se nume ste trans crip tie. ADN-ul nu parase ste niciodata adapostul sigur al nucleului. Atunci cum pot fi citite si folosite genele, sau re tetele pentru toate proteinele corpului uman?

18

Ma sina enzimatica depisteaza de-a lungul ADN-ului un punct n care o gena a fost activata prin semnale chimice venite din exteriorul nucleului celular. Apoi ma sina folose ste o molecula numita ARN (acid ribonucleic) pentru a realiza o copie a ace lei gene. ARN-ul seamana cu un fir simplu de ADN, nsa are un rol diferit, acela de a prelua informa tiile codificate din gene. ARN-ul preia aceste informa tii cand se afla n ma sina enzimatica, apoi iese din nucleu si se ndreapta spre un ribozom, unde informa tiile vor fi folosite la formarea unei proteine.

Aceasta demonstra tie este impresionan ta si te face sa reflectezi la ingeniozitatea celor care au proiectat si au construit mecanismele din muzeu. Dar daca ai pu tea vedea toate exponatele puse n mi scare concomitent? Ar fi un spectacol cu adevarat uluitor! De fapt, chiar acum, n cele 100 de tri lioane de celule ale corpului tau se desfa soara concomitent mii de procese! Acestea au loc cu ajutorul unor mecanisme minus cule, complexe. Chiar n acest moment ADN-ul este citit, iar instruc tiunile pe care le con tine sunt folosite la construirea

Modul n care este citit ADN-ul


Aici se desface ADN-ul. Un fir ofera informatii ARN-ului ARN-ul citeste ADN-ul si ia codul dintr-o gena. Codul ADN-ului i spune mecanismului de transcriptie unde sa nceapa si unde sa se opreasca

Transcriptia

ARN-ul, ncarcat cu informatii, paraseste nucleul celular si se ndreapta spre un ribozom, caruia i transmite instructiunile necesare formarii unei proteine complexe Mecanismul de transcriptie

4 2

19

O MOLECULA CARE POATE FI CITITA SI COPIATA


Cum este copiat ADN-ul? Cele patru baze chimice folosite n scara ADN-ului A, T, C si G formeaza treptele scarii, gru pandu-se mereu n acelasi fel: A cu T si C cu G. Daca ntr-o parte a treptei este A, n cealalta va fi ntotdeauna T; C formea za pereche doar cu G. Prin urmare, daca se cunoaste o parte a scarii, se cunoaste automat si cealalta parte. Cand pe o parte a scarii se afla secventa GTCA, pe cealalta va fi CAGT. Portiunile de trepte variaza n lungime, dar, cand se cupleaza cu portiuni le lor complementare, formeaza trepte complete, egale. Aceasta descoperire i-a condus pe oamenii de stiint a la o alta descoperire: ADN-ul poate fi copiat la nesfarsit. Masina en zimatica ce realizeaza replicarea ADN-ului ia din nucleu unitati libere ale acestor patru elemente chimice si le foloseste pentru a completa fiecare portiune de treapta a scarii ADN-ului. Asadar, molecula de ADN este ca o carte care poate fi citita si copiata la nesfarsit. Intr-o viat a de om de durata medie, ADN-ul este copiat de aproximativ 10 000 000 000 000 000 de ori, cu o precizie uluitoare.28

G A

C T

sutelor de mii de proteine care alcatuiesc corpul tau: enzimele, tesuturile, organele etc. Totodata, ADN-ul este copiat si corectat, astfel ncat un nou set de instruc tiuni poate fi citit n fiecare celula noua.
DE CE SUNT IMPORTANTE ACESTE DOVEZI? Sa revenim la ntrebarea de la nceput: De unde provin instruc tiunile? . Biblia arata ca aceasta carte cu instruc tiuni are un Autor supraomenesc. Este aceasta idee perimata sau ne stiin tifica? Gande ste-te: Ar putea oamenii sa construiasca muzeul descris mai nainte? Daca ar ncerca, le-ar fi foarte greu, ntrucat nici acum nu n teleg prea bine genomul uman si modul lui de func tionare. Cerce tatorii nca ncearca sa afle unde sunt situate toate genele si ce rol ndeplinesc ele. Iar genele reprezin ta doar o mica parte a lan tului de ADN. Ce se poa te spune despre zonele care nu con tin gene? La n ceput, oamenii de stiin ta le-au considerat reziduuri

de ADN, dar ulterior si-au schimbat punc tul de vedere. Este posibil ca aceste zone sa controleze modul si masura n care sunt fo losite genele. Si chiar daca cercetatorii ar reu si sa construiasca un model complet al ADN-ului, cu mecanismele care l copiaza si l corecteaza, l-ar putea face ei sa func tioneze asemenea celui real? Cu pu tin timp naintea mor tii sale, re numitul om de stiin ta Richard Feynman a lasat scris pe o tabla: Nu n teleg ceea ce nu pot crea.25 Umilin ta lui sincera este laudabila, iar afirma tia sa este cat se poate de adevarata n ce prive ste ADN-ul. Cer cetatorii nu pot crea ADN-ul, cu mecanismele lui de replicare si de transcrip tie, si nici nu-l pot n telege pe deplin. Totu si, unii sus tin ca stiu sigur ca a venit n existen ta printr-o serie de accidente si de evenimente necontrolate. Dar sprijina dovezile pe care tocmai le-ai analizat afirma tia lor? Anumi ti erudi ti au ajuns la concluzia ca dovezile arata altceva. De exemplu, Fran cis Crick, unul dintre cercetatorii care au descoperit structura de dublu helix a ADN-ului, a ajuns la concluzia ca aceasta molecula este mult prea bine organizata ca sa fi aparut din ntamplare. El a vorbit despre posibilitatea ca unele fiin te extrateres tre inteligente sa fi trimis ADN-ul pe pa mant pentru ca via ta sa apara si aici.26 Recent, renumitul filozof Antony Flew, care a fost un adept al ateismului timp de 50 de ani, si-a schimbat radical punctul de vedere. La varsta de 81 de ani, el a nceput sa creada ca via ta a fost crea ta de o fiin ta inteligenta. Ce a dus la aceas ta schimbare? Studierea ADN-ului. Se pare ca, atunci cand a fost ntrebat daca nu cumva avea sa-si atraga antipatia oa menilor de stiin ta din cauza noilor sale idei, Flew a raspuns: Asta este! Toata via ta m-am condus dupa principiul . . . [de a] urma dovezile indiferent unde ar duce ele.27

Tu ce crezi? A sadar, unde duc dovezile? Imagineaza- ti ca te afli ntr-o fabrica si gase sti camera calculatorului. Acesta rulea za un program complex, care coordoneaza toata activitatea din fabrica. De asemenea, acest program transmite constant instruc tiuni pentru construirea si ntre tinerea tu turor utilajelor din fabrica. In plus, el se copiaza si corecteaza copiile facute. La ce concluzie te conduc dovezile? Acel calcu lator si programul lui s-au facut singure ori au fost realizate de min ti inteligente, bine organizate? Raspunsul este evident.

ADEVARURI STIINTIFICE SI INTREBARI


Adevar: ADN-ul este mpachetat n interiorul cromo zomilor atat de eficient, ncat acest sistem de mpa chetare a fost numit o performant a inginereasca. Intrebare: Cum ar fi putut un astfel de sistem eficient sa apara n urma unor evenimente ntamplatoare, necontrolate? Adevar: ADN-ul are o capacitate uluitoare de a stoca informatii, neegalata n aceasta era a tehnologiei in formatiei. Intrebare: Daca informaticienii nu au putut atinge ast fel de performante, cum ar fi putut sa le atinga mate ria lipsita de ratiune? Adevar: ADN-ul contine toate instructiunile necesare alcatuirii unui corp uman unic si ntretinerii lui pe tot parcursul vietii. Intrebare: Cum puteau fi scrise aceste instructiuni fara un scriitor sau acest program fara un programator? Adevar: Ca sa functioneze, ADN-ul trebuie copiat, citit si verificat de o multitudine de masini molecula re complexe, numite enzime, care conlucreaza cu pre cizie si la fractiune de secunda. Intrebare: Crezi ca o masinarie atat de complexa, care functioneaza cu atata precizie ar putea sa apara din ntamplare? Fara dovezi concrete, n-ar fi aceasta convingere doar credint a oarba?

21

AU TOATE FORMELE DE VIATA UN STRAMOS COMUN?


Darwin considera ca toate formele de viat a provin dintr-un stramos comun. El a comparat istoria vietii de pe pamant cu un arbore urias. Mai tarziu, alti cercetatori au afirmat ca arborele vietii a fost la nceput doar un trunchi, alcatuit din primele celule simple. Acest trunchi s-a ramificat, rezultand noi specii; din acestea s-au format alte ramuri, sau familii de plante si animale; apoi au aparut crengutele, adica toate speciile din cadrul familiilor de plante si ani male existente n prezent. Dar oare asa sa se fi ntamplat?

opinia lor, dovezile fosile sprijina teoria originii comune a tuturor formelor de via ta. De asemenea, sus tin ei, din moment ce toate vie tuitoarele folosesc acelasi limbaj de programare, sau ADN, nseamna ca ele au evoluat dintr-un stramos comun. Ce spune Biblia? Potrivit relatarii din Geneza, plantele, vie tuitoarele acvatice, an imalele terestre si pasarile au fost create dupa specia lor (Geneza 1:12, 2025). Aceasta descriere nu exclude ideea de va rietate n cadrul aceleia si specii, dar ara ta clar ca ntre specii exista bariere bine stabilite. De asemenea, relatarea biblica despre crea tie lasa sa se n teleaga ca fosile le unor noi tipuri de vie tuitoare ar trebui sa demonstreze ca acestea au venit n existen ta brusc, complet formate. Ce arata dovezile? Sprijina ele teoria lui Darwin sau relatarea biblica? Ce au
INCEPUTUL ISTORIEI PAMANTULUI

Ce sustin multi oameni de stiint a? In

dezvaluit descoperirile din ultimii 150 de ani? In ultimii ani, savan tii au reusit sa com pare codurile genetice ale multor organisme unicelulare, precum si pe cele ale plantelor si ale animalelor. Ei au sperat ca rezultatele aveau sa confirme ipoteza lui Darwin referitoare la arborele vie tii. To tusi, nu s-a ntamplat asa. Ce au demonstrat cercetarile? In 1999, biologul Malcolm Gordon a scris: Dupa cat se pare, via ta are origini multiple; arborele universal al vie tii a avut mai mul te radacini, nu doar una. Dar exista do vezi ca toate ramurile principale ale vie tii s-au dezvoltat dintr-un singur trunchi, asa cum credea Darwin? Gordon a mai scris: S-ar parea ca versiunea clasica a teoriei descenden tei comune nu se aplica la reg nuri, asa cum sunt ele cunoscute n pre
TIMPUL

ARBORELE LUI DARWIN ESTE DOBORAT

22

zent. Probabil nu se aplica nici la multe dintre filumuri, sau chiar la niciunul, si, posibil, nici la multe clase din cadrul unui filum.129 Si descoperirile mai recente infirma teoria lui Darwin referitoare la originea comuna. De exemplu, iata ce se spunea n 2009 ntr-un articol din revista New Scientist, care cita cuvintele lui Eric Bapteste, om de stiin ta evolu tionist: Nu avem ni cio dovada ca arborele vie tii ar fi adeva rat.30 In acelasi articol erau citate si cu vintele biologului evolu tionist Michael Rose: Arborele vie tii este ngropat n mod politicos, to ti stim asta. Insa mai pu tin acceptat este faptul ca trebuie sa abor dam biologia dintr-o cu totul alta perspec tiva.231 CE DEZVALUIE DOVEZILE FOSILE? Mul ti oameni de stiin ta folosesc dove zile fosile ca argumente n favoarea ideii ca toate formele de via ta au o origine co muna. De exemplu, spun ei, fosilele do vedesc ca pestii au devenit amfibieni, iar reptilele, mamifere. Insa ce dezvaluie n realitate arhiva fosilifera? Geologii din timpul lui Darwin, ca de altfel si cei din zilele noastre, n-au gasit ni cio dovada ca via ta s-ar fi dezvoltat trep 1 Termenul biologic filum, sau ncrengatura, se refera la un grup mare de animale care au aceea si structu ra a corpului. Speciali stii utilizeaza diferite sisteme de clasificare a fiin telor vii. Unul dintre acestea organi zeaza vie tuitoarele n sapte grupe, fiecare fiind mai restransa decat cea precedenta. Prima grupa, cea mai generala, este regnul. Apoi urmeaza ncrengatura, clasa, ordinul, familia, genul si specia. De exemplu, calul face parte din regnul Animalia, ncrengatura Chordata, clasa Mammalia, ordinul Perissodactyla, familia Equidae, genul Equus, specia Caballus. 2 Nici articolul din New Scientist, nici Bapteste si nici Rose nu urmareau sa demonstreze ca teoria evo lu tiei este gre sita. Mai degraba, sugerau ca nu exista dovezi care sa confirme existen ta arborelui vie tii, unul dintre st alpii de sus tinere ai teoriei lui Darwin. Ace sti savan ti ncearca sa gaseasca alte explica tii n sprijinul evolu tiei.

tat, ci au descoperit doar cateva probe disparate si irelevante, spune paleontologul evolu tionist David Raup. Cu alte cuvin te, speciile apar brusc n lan tul evolutiv, pe parcursul existen tei lor nu prezinta de loc schimbari, sau cel mult schimbari minore, iar apoi dispar la fel de brusc din ar hiva fosilifera.32 Majoritatea fosilelor indica stabilitate n randul vie tuitoarelor pe parcursul unor perioade lungi de timp. Dovezile nu ara ta ca un tip de vie tuitoare ar fi evoluat dintr-un alt tip de vie tuitoare. Structurile anatomice distincte apar brusc n arhiva fosilifera. Noile trasaturi apar, de asemenea, brusc. De exemplu, liliecii care folo sesc ecoloca tia nu au nicio legatura evi denta cu vreun stramos primitiv. De fapt, se pare ca peste jumatate dintre principalele diviziuni ale regnului ani mal au aparut ntr-o perioada relativ scur ta. Intrucat multe forme de via ta noi si distincte apar brusc n arhiva fosilifera, paleontologii folosesc expresia explozie cambriana cu referire la aceasta perioa da. Dar unde este plasata perioada cam briana pe axa timpului? Considerand ca estimarile cercetatori lor sunt exacte, istoria p am antului ar putea fi reprezentata pe axa timpului printr-un segment de lungimea unui teren de fotbal (1). La aceasta scara, ar trebui sa parcurgi sapte optimi de teren ca sa ajungi la ceea ce paleontologii numesc pe rioada cambriana (2). In arhiva fosilifera, principalele diviziuni ale regnului animal apar ntr-un interval scurt din aceasta pe rioada. Cat de scurt? Gandeste-te ca, n timp ce mergi pe terenul de fotbal, toa te aceste vie tuitoare apar dintr-odata pe o distan ta mai mica de un pas! Apari tia relativ brusca a diferitelor for me de via t a i determin a pe unii
PREZENT

EXPLOZIA CAMBRIANA

23

IN UNELE MANUALE

IN REALITATE (MARIME RELATIVA)

De ce unele manuale modifica scara la care sunt reprezentate fosilele si le asaza ntr-o ordine anume?

cercetatori evolu tionisti sa puna la ndoiala ver siunea clasica a teoriei lui Darwin. De exemplu, ntr-un interviu din 2008, biologul evolu tionist Stuart Newman a vorbit despre necesitatea ela borarii unei noi teorii a evolu tiei, care sa poata explica apari tia brusca a noilor forme de via ta. El a spus: Mecanismul darwinist folosit pentru ex plicarea tuturor schimbarilor evolutive va fi considerat, cred eu, doar unul dintre multe alte mecanisme, si probabil nu cel mai important pentru n telegerea macroevolu tiei, adica evolu tia modi ficarilor majore n structura anatomica.33
PROBLEME CU DOVEZILE Insa ce se poate spune despre fosilele care par sa arate ca pestii au devenit amfibieni, iar rep tilele, mamifere? Constituie ele dovezi incontestabile ale procesului evolutiv? La o examinare mai atenta, ies la iveala cateva probleme. In primul rand, cand sunt comparate vie tuitoare din secven ta reptilemamifere, dimensiu nea lor este uneori reprezentata gresit n manua le. In realitate, ele nu sunt de aceeasi marime, ci unele sunt uriase, iar altele, mici. In al doilea rand, o problema si mai mare este lipsa dovezilor care sa ateste ca acele vie tuitoare sunt oarecum nrudite. Dupa parerea cercetatorilor, ntre specimene le plasate n aceste secven te exista distan te de milioane de ani. Referitor la aceste perioade lungi de timp, zoologul Henry Gee a spus: Intervalele de timp care separa fosilele sunt atat de mari, ncat nu putem afirma cu certitu dine ca a existat o legatura ntre ele prin stramosi si descenden ti.134 Referindu-se la fosilele de pesti si de amfi bieni, biologul Malcolm Gordon afirma ca aces 1 Henry Gee nu afirma ca teoria evolu tiei este gre sita. El doar arata ca informa tiile oferite de dovezile fosile sunt limitate.

Pesti cu schelet cartilaginos

Pesti ososi

Amfibieni

Pesti fara falci

Pesti cu falci si placi osoase (disparu ti)

Mamifere

Reptile

Reptile

Pesti ososi

Pesti fara falci

Pesti cu schelet cartilaginos

Pesti cu falci si placi osoase (disparu ti)

Liniile punctate indica presupusele legaturi

PERIOADELE GEOLOGICE

Dovezile fosile nu indica nicio legatura

tea reprezinta doar o mica mostra, pro babil nereprezentativa, a biodiversita tii care a existat n cadrul acestor grupuri n vremurile acelea. El adauga: Nu putem sti n ce masura au influen tat aceste or ganisme evolu tiile ulterioare, n cazul n care le-au influen tat, sau care au fost legaturile dintre ele.135 CE ARATA IN REALITATE FILMUL? Intr-un articol publicat n National Geo graphic n 2004, arhiva fosilifera era ase manata cu un film al evolu tiei, din care 999 din cadre au fost taiate la mon taj.36 Ce idee transmite aceasta compara tie? Imagineaza- ti ca ai gasit 100 de cadre ale unui film care avea ini tial 100 000 de cadre. Cum ti-ai putea da seama care este subiectul filmului? Poate ca n mintea ta ti-ai creat deja un scenariu. Dar sa presupunem ca, din cele 100 de cadre, numai 5 ar putea fi aranjate n asa fel ncat sa sus tina subiectul ales de tine, iar celelalte 95 ar indica un fir narativ foarte diferit. Ar fi logic sa afirmi ca scenariul tau este corect bazandu-te doar pe cele cinci ca1 Malcolm Gordon sus tine teoria evolu tiei.

dre? Nu cumva ai asezat acele cadre n or dinea respectiva doar pentru a- ti sus tine teoria? N-ar fi mai ra tional sa tii seama si de celelalte 95 de cadre nainte de a- ti for ma o parere?
Afirmatia ca un sir de fosile reprezinta o linie genealogica nu constituie o ipoteza stiintifica ce poate fi demonstrata, ci o afirmatie la fel de credibila ca o poveste de adormit copiii; este amuzanta, poate chiar instructiva, nsa n niciun caz stiintifica. (In Search of Deep
TimeBeyond the Fossil Record to a New History of Life, de Henry Gee, pag. 116, 117)

Cum putem aplica acest exemplu la filmul evolu tiei? Desi majoritatea fosile lor cele 95 de cadre ale filmului dove desc ca speciile nu sufera decat schimbari minore n timp, cercetatorii evolu tionisti au negat ani de zile lucrul acesta. De ce au trecut sub tacere dovezi atat de importante? Autorul Richard Morris afir ma: Se pare ca paleontologii au adoptat ideea tradi tionala despre schimbarea evo lutiva treptata si n-au renun tat la ea nici cand au descoperit dovezi care aratau contrariul. Ei au ncercat sa interpreteze
25

4 AU TOATE FORMELE DE VIATA UN STRAMOS COMUN?

Mamifere

Amfibieni

Pasari

Pasari

Daca 95 de cadre din arhiva fosilifera arata ca animalele nu au evoluat de la o grupa la alta, de ce paleontologii aranjeaza celelalte 5 cadre n asa fel ncat sa sugereze ca animalele ar fi evoluat?

dovezile fosile prin prisma ideilor evolutioniste deja acceptate.37 Dar ce se poate spune despre evolu tio nistii din prezent? De ce continua ei sa aranjeze fosilele ntr-o anumita ordine? Pentru ca aceasta ordine este indicata de majoritatea dovezilor fosile si genetice? Sau, mai degraba, pentru ca aceasta este n armonie cu ideile evolu tioniste accep tate pe scara larga?1 Tu ce crezi? Sprijina dovezile teoria lui
1 Vezi chenarul Evolu tia omului: un fapt demonstrat?.

Darwin sau relatarea biblica? Sa recapitu lam cateva dintre ideile prezentate n bro sura: Primele forme de via ta de pe pamant nu au fost simple. Probabilitatea ca fie si numai compo nentele unei celule sa fi aparut din ntam plare este practic nula. ADN-ul, programul de calculator, sau codul, care coordoneaza celula, este extrem de complex si are o capacitate ce depaseste cu mult orice program sau sis tem de stocare a informa tiilor conceput vreodata de om. Cercetarile genetice arata ca formele de via ta nu provin dintr-un stramos comun. In plus, arhiva fosilifera arata ca principa lele grupe de animale au aparut brusc. Avand n vedere toate cele prezentate pana acum, putem trage concluzia ca do vezile sunt n armonie cu explica tia Bibliei privitoare la originea vie tii? Mul ti oa meni sus tin ca stiin ta contrazice relatarea biblica despre crea tie. Dar asa sa fie oare? Ce spune Biblia?

ADEVARURI STIINTIFICE SI INTREBARI


Adevar: Unii cercetatori care nu sunt de acord cu relatarea biblica despre creatie contesta doua idei fundamentale ale teoriei evolutiei: ca toate formele de viat a au o origine comuna si ca majo ritatea structurilor anatomice noi au aparut ca ur mare a mai multor modificari minore, nregistrate pe parcursul unor perioade lungi de timp. Intrebare: Intrucat aceste idei fundamentale ale teoriei lui Darwin sunt controversate, poate fi considerata teoria sa adevar stiintific?

Adevar: Toate organismele vii au ADN-ul (codul, sau programul de calculator, care determi na n mare parte forma si functiile celulei) reali zat dupa acelasi proiect. Intrebare: Nu este posibil ca aceasta asemana re sa se explice nu prin existenta aceluiasi stra mos, ci prin existenta aceluiasi Proiectant?

26

ORIGINEA VIETII

Evolutia omului:
un fapt demonstrat?
Daca vei cauta informatii despre evolutia omului, n multe manuale si enciclopedii vei gasi imagini succesive ale unor fiinte: prima fiint a este nco voiata si seamana cu o maimut a, iar urmatoarele au spatele din ce n ce mai drept si capul din ce n ce mai mare. Ultimul din acest sir este omul mo dern. Aceste reprezentari, la care se adauga stiri le senzationale despre descoperirea unor asa-zise verigi lipsa, creeaza impresia ca exista nenumara te dovezi ca omul a evoluat din fiinte asemana toare maimutelor. Dar chiar exista dovezi solide n acest sens? Sa vedem ce spun despre urmatoare le subiecte unii cercetatori evolutionisti.1 Adevar: La nceputul secolului al XX-lea, toate fo silele aduse ca dovezi n sprijinul teoriei stramosu lui comun ncapeau pe o masa de biliard. De atunci, numarul acestor fosile a crescut. Se spune ca acum ar umple un vagon.38 Totusi, majoritatea nu sunt altceva decat dinti si oase disparate. Cra niile ntregi sunt o raritate, iar scheletele complete sunt practic inexistente.39 Intrebare: I-a ajutat pe expertii evolutionisti numa rul tot mai mare de fosile atribuite arborelui fami liei umane sa ajunga la un punct de vedere una nim cu privire la perioada si la modul n care au evoluat oamenii din fiinte asemanatoare maimu telor? Raspuns: Nu. De fapt, lucrurile s-au complicat si mai mult, ntrucat fosilele descoperite trebuiau clasificate. Referitor la acest aspect, Robin Derricourt, de la Universitatea din New South Wales (Australia), a scris n 2009: Probabil singurul con sens la care s-a ajuns n prezent este acela ca nu exista niciun consens.40 In 2007, revista stiintifica Nature a publicat un articol redactat de cei care au

MARTURIA DOVEZILOR FOSILE

descoperit o asa-zisa ve riga din lantul evolutiv. Ar ticolul mentiona ca nu se stie cand sau cum s-a des prins linia umana din cea a antropoidelor.41 In 2002, Gyula Gyenis, cercetator n cadrul Departamentu lui de Antropologie Biologica al Universitatii Eotvos Lorand (Ungaria), a scris: Modul de clasificare si pozitionare a fosilelor hominide1 n lantul evolutiv constituie un subiect controversat. Acest autor a mai spus ca dovezile fosile adunate pana acum nu ne ajuta prea mult sa stabilim exact cand, unde si cum au evoluat oamenii din fiinte asemanatoare maimutelor.42 Adevar: Descoperirea unei noi verigi lipsa este de obicei amplu mediatizata. Asa s-a ntamplat n 2009, cand s-a descoperit fosila numita Ida. Potri vit unei reviste, acesteia i s-a facut la fel de multa publicitate ca unei vedete rock.43 Pe prima pagina a ziarului The Guardian, din Marea Britanie, aparea urmatorul titlu: Fosila Ida: Extraordinara descoperire a unei verigi lipsa din evolutia uma 44 na. Totusi, cateva zile mai tarziu, n revista stiin tifica New Scientist (Marea Britanie) se spunea: Ida nu este o veriga lipsa din evolutia umana.45 Intrebare: De ce fiecare descoperire a unei verigi lipsa este amplu mediatizata, iar infirmarea apartenentei acelei fosile la arborele familiei umane abia este mentionata?

ANUNTURI DESPRE VERIGI LIPSA

1 Termenul hominid se refera la membrul unui grup care, n opinia cercetatorilor evolutionisti, este for mat din familia umana si speciile preistorice asemanatoa re acesteia.

1 Niciunul dintre cercetatorii mentionati n acest chenar nu cred nvat atura biblica despre creatie. Toti sunt adepti ai teoriei evolutiei.

Raspuns: Robin Derricourt, mentionat mai nainte, spune despre cei care fac aceste descoperiri: Coordonatorul unei echipe de cercetatori ar putea exagera caracterul unic si exceptional al unei descoperiri ca sa atra ga fonduri pentru cercetare din alte surse de cat cele academice conventionale. Ei vor fi cu sigurant a sustinuti n demersul lor de mass-media, aflata mereu n cautarea unor stiri de senzatie.46

Adevar: Asa-zisii stramosi ai omului sunt deseori reprezentati n manuale si n muzee cu diferite fizionomii, cu diferite culori ale pie lii si cu mai mult sau mai putin par. Aceste re prezentari i nfatiseaza pe stramosii mai n departati cu trasaturi de maimut a si pe cei despre care se presupune ca sunt stramosi mai apropiati cu trasaturi umane. Intrebare: Pot oamenii de stiint a sa reconsti tuie fidel astfel de trasaturi bazandu-se doar pe ramasite fosilizate? Raspuns: Nu. In 2003, antropologul legist Carl Stephan, membru al Departamentului de Stiinte Anatomice din cadrul Universitatii din Adelaide (Australia), a scris: Fizionomiile stramosilor primitivi ai omului nu pot fi reconsti tuite sau verificate n mod obiectiv. El a spus ca reconstituirile ce au ca model maimutele din prezent sunt absolut inexacte, eronate si irelevante. Care a fost concluzia lui? Pro babil ca niciuna dintre reconstituirile faciale ale primilor hominizi nu corespunde reali tatii.47

DESENE SI MODELE ALE OAMENILOR-MAIMUTA

Adevar: Un criteriu important dupa care evolutionistii stabilesc unde sa plaseze n lan tul evolutiv un presupus stramos al omului este marimea creierului.

MASURAREA INTELIGENTEI DUPA MARIMEA CREIERULUI

Intrebare: Reprezinta marimea creierului un indiciu sigur al inteligentei? Raspuns: Nu. Un grup de cercetatori care sta bileau legatura dintre fiintele disparute si om n functie de marimea creierului au recunos cut ca, deseori, se simteau pe nisipuri misca 48 De ce? Iata ce se spunea n 2008 toare. n revista Scientific American Mind: Oamenii de stiint a n-au reusit sa gaseasca o cores pondent a ntre marimea absoluta sau relativa a creierului si inteligent a, nici la oameni, nici la alte specii de animale. Ei n-au putut sa ga seasca nici vreo paralela ntre ratiune si exis tenta sau marimea anumitor zone ale creieru lui, probabil cu exceptia zonei lui Broca, despre care se stie ca este centrul vorbirii.49 Tu ce crezi? De ce aranjeaza oamenii de sti int a fosilele n lantul maimut a-om dupa ma rimea creierului daca se stie ca nu marimea creierului determina inteligenta? Oare nu exa gereaza savantii lucrurile din dorinta de a-si sustine teoria? De ce nu ajung la un consens cand trebuie sa decida ce fosile sa includa n arborele familiei umane? Nu cumva fosilele pe care le analizeaza sunt exact ceea ce par a fi, adica fosile ale unor specii disparute de maimute? Dar ce se poate spune despre fosilele asa-nu mitului om de Neanderthal, prezentat de seori ca o dovada a existentei omului-maimu t a? Cercetatorii ncep sa-si schimbe opinia cu privire la acesta. In 2009, profesorul Milford Wolpoff a scris n revista American Journal of Physical Anthropology ca neanderthalienii s-ar putea sa fi fost, de fapt, o rasa de oameni.50 Observatorii impartiali si dau seama imediat ca mandria, banii si dorinta de a fi n atentia presei influenteaza modul n care cercetatorii prezinta dovezile evolutiei umane. Esti dis pus sa dai crezare unor astfel de dovezi?

28

ORIGINEA VIETII

CE ESTE GRESIT LA ACEASTA IMAGINE?

Imaginile de acest fel se bazeaza pe ideile preconcepute si pe supozitiile cercetatorilor 51 si ale artistilor, nu pe fapte.

Majoritatea desenelor de acest fel sunt realizate pe baza unor fragmente de cranii si de maxilare. Craniile ntregi sunt o raritate, iar scheletele complete sunt practic inexistente.

Cercetatorii n-au ajuns la un consens n ce priveste modul n care trebuie clasificate fosilele.
Artistii nu pot reprezenta cu fidelitate fizionomia, nuanta pielii si parul acestor fiinte disparute.

Desi dovezile arata ca marimea creierului nu este un indiciu sigur al inteligentei, fiintele sunt plasate n lantul evolutiv n functie de marimea cutiei craniene.

4 AU TOATE FORMELE DE VIATA UN STRAMOS COMUN?

29

ESTE RATIONAL SA CREZI IN BIBLIE?

Ti s-a ntamplat vreodata sa-ti formezi o parere gresita despre o persoana? Poate ca i-ai auzit pe altii vorbind despre ea sau atribuindu-i anumite cuvinte si te-ai gan dit ca nu o vei agrea. Dar, cand ai ajuns sa o cunosti, ti-ai dat seama ca tot ceea ce ti se spusese era neadevarat. Multora li s-a ntamplat ceva asemanator n ce priveste Biblia. Multi oameni instruiti desconsidera Biblia. Stii de ce? Afirmatiile ei sunt deseori pre zentate sau citate n asa fel ncat par ilogice, nestiintifice sau pur si simplu eronate. Dar te-ai gandit ca este posibil ca Biblia sa fi fost prezentata ntr-o lumina falsa?

Poate ca, n timp ce citeai aceasta bro sura, ai fost surprins sa afli ca Biblia este exacta din punct de vedere stiin tific. Mul ti sunt surprin si cand afla asta. Ei sunt ui mi ti si cand afla ca Biblia nu con tine unele afirma tii pe care anumite religii i le atribu ie. De exemplu, n accep tiunea unor reli gii, Biblia spune ca Dumnezeu a creat uni versul si toate formele de via ta n sase zile a cate 24 de ore. In realitate, n Biblie nu se gase ste nicio afirma tie care sa contrazi ca diferitele estimari ale oamenilor de stiin ta cu privire la varsta universului sau a pamantului.1 In plus, scurta descriere biblica a mo dului n care Dumnezeu a creat via ta pe aceasta planeta lasa loc pentru ipoteze si teorii stiin tifice. Biblia afirma ca Dumne zeu a creat toate formele de via ta si ca vie tuitoarele au fost facute dupa specia lor (Geneza 1:11, 21, 24). Poate ca ceea ce afirma ea intra n contradic tie cu anumite
1 Pentru mai multe informa tii, vezi bro sura Viata Opera unui Creator?, publicata de Martorii lui Iehova.

teorii stiin tifice, nsa nu si cu faptele dovedite stiin tific. Istoria stiin tei demonstrea za ca teoriile apar si dispar, dar faptele ra man. Totu si, mul ti oameni ezita sa examineze Biblia pentru ca sunt dezamagi ti de religie. Pentru ei, religia organizata nseamna ipo crizie, corup tie si instigare la razboi. Dar este corect ca Biblia sa fie evaluata n functie de comportamentul celor ce pretind ca ac tioneaza n numele ei? Mul ti savan ti one sti, sensibili la suferin ta altora, s-au n grozit vazand cum oameni violen ti si plini de prejudeca ti s-au folosit de teoria evolutiei pentru a- si justifica ac tiunile rasiste. Ar fi corect sa- ti formezi o parere despre teo ria evolu tiei n func tie de comportamentul acestora? Cu siguran ta, cel mai bine ar fi sa analizezi teoria si sa vezi daca ea corespunde dovezilor existente. Te ndemnam sa procedezi la fel si cu Biblia. S-ar putea sa consta ti cu surprinde re ca nva taturile ei se deosebesc net de cele ale majorita tii religiilor organizate.

30

ORIGINEA VIETII

Biblia nu ncurajeaza razboaiele si violen ta interetnica, ci ne nva ta ca slujitorii lui Dumnezeu trebuie sa evite razboaiele, dar si sentimentele de ura, care duc la violenta (Isaia 2:24; Matei 5:43, 44; 26:52). Biblia nu sus tine fanatismul si credin ta oarba, ci arata ca adevarata credin ta se ba zeaza pe dovezi si ca trebuie sa-i slujim lui Dumnezeu cu puterea ra tiunii (Romani 12:1; Evrei 11:1). Biblia nu nabu sa dorin ta de cunoa stere, ci ne ncurajeaza sa cau tam raspunsuri la unele dintre cele mai fas cinante si mai interesante ntrebari pe care si le-au pus vreodata oamenii. De exemplu, poate ca si tu te-ai ntrebat: Daca exista Dumnezeu, de ce permite su ferin ta? . Biblia raspunde la aceasta ntre bare si la multe altele.1 Continua sa cau ti adevarul! Vei gasi raspunsuri fascinante, emo tionante si logice, da, raspunsuri ba zate pe dovezi convingatoare! La urma ur mei, nici existen ta Bibliei nu este ntamplatoare!
1 Vezi capitolul 11 al car tii Ce ne nvata n realitate Biblia?, publicata de Martorii lui Iehova.

BIBLIOGRAFIE
1. Cum a aparut viata?
1. How Life Began Evolutions Three Geneses, de Alexandre Meinesz, traduce re n limba engleza de Daniel Simberloff, 2008, p. 3033, 45. a. Life Itself Its Origin and Nature, de Francis Crick, 1981, p. 1516, 141-153. 2. Scientific American, A Simpler Origin for Life, de Robert Shapiro, iunie 2007, p. 48. a. The New York Times, A Leading Mystery of Lifes Origins Is Seemingly Solved, de Nicholas Wade, 14 mai 2009, p. A23. 3. Scientific American, iunie 2007, p. 48. 4. Scientific American, iunie 2007, p. 47, 4950. 5. Information Theory, Evolution, and the Origin of Life, de Hubert P. Yockey, 2005, p. 182. 6. Astrobiology Magazine (NASA), Lifes Working Definition Does It Work? (http://www.nasa.gov/vision/ universe/starsgalaxies/ lifes working definition.html, accesat la 17.03.2009). 9. Encyclopaedia Britannica, CD 2003, Celula, The Mitochondrion and the Chloroplast, subtitlul The Endosymbiont Hypothesis. 10. How Life Began Evolutions Three Geneses, p. 32. 11. Molecular Biology of the Cell, edi tia a II-a, de Bruce Alberts et al, 1989, p. 405. 12. Molecular Human Reproduction, The Role of Proteomics in Defining the Human Embryonic Secretome, de M. G. Katz-Jaffe, S. McReynolds, D. K. Gardner si W. B. Schoolcraft, 2009, p. 271. 13. Between Necessity and Probability: Searching for the Definition and Origin of Life, de Radu Popa, 2004, p. 129. 14. Between Necessity and Probability: Searching for the Definition and Origin of Life, p. 126, 127.

2. Este vreo form a de viat a ntr-adevar simpla?


7. Princeton Weekly Bulletin, Nuts, Bolts of Who We Are, de Steven Schultz, 1 mai 2000 (http://www.princeton.edu/pr/ pwb/00/0501/p/brain.shtml, accesat la 27.03.2009). a. The Nobel Prize in Physiology or Medicine 2002, comunicat de presa, 7 octombrie 2002 (http://nobelprize.org/ nobel prizes/medicine/laureates/2002/ press.html, accesat la 27.03.2009). 8. The Nobel Prize in Physiology or Medicine 2002, 7 octombrie 2002.

Chenarul: Cat de repede se poate reproduce o celula?


15. Origin of Mitochondria and Hydroge nosomes, de William F. Martin si Miklos Muller, 2007, p. 21. 16. Brain Matters Translating Research Into Classroom Practice, de Pat Wolfe, 2001, p. 16.

27. Associated Press Newswires, Famous Atheist Now Believes in God, de Richard N. Ostling, 9 decembrie 2004.

Chenarul: O molecula care poate fi citita si copiata


28. Intelligent Life in the Universe, edi tia a II-a, de Peter Ulmschneider, 2006, p. 125.

3. De unde provin instructiunile?


17. Research News Berkeley Lab (http://www.lbl.gov/Science-Articles/ Archive/LSD-molecular-DNA.html), articolul: Molecular DNA Switch Found to Be the Same for All Life, contact: Lynn Yarris, p. 1 din 4; accesat la 10.02.2009. 18. Life Script, de Nicholas Wade, 2001, p. 79. 19. Bioinformatics Methods in Clinical Research, editat de Rune Matthiesen, 2010, p. 49. 20. Scientific American, Computing With DNA, de Leonard M. Adleman, august 1998, p. 61. 21. Nano Letters, Enumeration of DNA Molecules Bound to a Nanomechanical Oscillator, de B. Ilic, Y. Yang, K. Aubin, R. Reichenbach, S. Krylov si H. G. Craighead, vol. 5, nr. 5, 2005, p. 925, 929. 22. Genome The Autobiography of a Species in 23 Chapters, de Matt Ridley, 1999, p. 7, 8. 23. Essential Cell Biology, edi tia a II-a, de Bruce Alberts, Dennis Bray, Karen Hopkin, Alexander Johnson, Julian Lewis, Martin Raff, Keith Roberts si Peter Walter, 2004, p. 201. 24. Molecular Biology of the Cell, edi tia a IV-a, de Bruce Alberts et al, 2002, p. 258. 25. No Ordinary Genius The Illustrated Richard Feynman, editata de Christopher Sykes, 1994, imagine la care nu se men tioneaza numarul paginii; vezi legenda. a. New Scientist, Second Genesis Life, but Not As We Know It, de Bob Holmes, 11 martie 2009 (http://www.new-scientist.com/ article/mg20126990.100, accesat la 11.03.2009). 26. The Search for Extraterrestrial Intelligence A Philosophical Inquiry, de David Lamb, 2001, p. 83.

4. Au toate formele de viat a un stramos comun?


29. Biology and Philosophy, The Concept of Monophyly: A Speculative Essay, de Malcolm S. Gordon, 1999, p. 335. 30. New Scientist, Uprooting Darwins Tree, de Graham Lawton, 24 ianuarie 2009, p. 34. 31. New Scientist, 24 ianuarie 2009, p. 37, 39. 32. Field Museum of Natural History Bulletin, Conflicts Between Darwin and Paleontology, de David M. Raup, ianuarie 1979, p. 23. 33. Archaeology, The Origin of Form Was Abrupt Not Gradual, de Suzan Mazur, 11 octombrie 2008 (www.archaeology.org/online/ interviews/newman.html, accesat la 23.02.2009). 34. In Search of Deep Time Beyond the Fossil Record to a New History of Life, de Henry Gee, 1999, p. 23. 35. Biology and Philosophy, p. 340. 36. National Geographic, Dovezi fosile, noiembrie 2004, p. 105. 37. The Evolutionists The Struggle for Darwins Soul, de Richard Morris, 2001, p. 104, 105.

Chenarul: Evolutia omului un fapt demonstrat?


38. The Human Lineage, de Matt Cart mill, Fred H. Smith, 2009, Prefa ta, p. xi. 39. Fossils, Teeth and Sex New Perspectives on Human Evolution, de Charles E. Oxnard, 1987, Prefa ta, p. xi, xii. a. From Lucy to Language, de Donald Johanson si Blake Edgar, 1996, p. 22. b. Anthropologie, XLII/1, Palaeodemography and Dental Microwear of Homo Habilis From East Africa, de Laura M. Martnez, Jordi Galbany si Alejandro Perez-Perez, 2004, p. 53.

c. In Search of Deep Time Beyond the Fossil Record to a New History of Life, p. 22. 40. Critique of Anthropology, vol. 29(2), Patenting Hominins Taxonomies, Fossils and Egos, de Robin Derricourt, 2009, p. 195, 196, 198. 41. Nature, A New Species of Great Ape From the Late Miocene Epoch in Ethiopia, de Gen Suwa, Reiko T. Kono, Shigehiro Katoh, Berhane Asfaw si Yonas Beyene, 23 august 2007, p. 921. 42. Acta Biologica Szegediensis, vol. 46(12), New Findings New Problems in Classification of Hominids, de Gyula Gyenis, 2002, p. 57, 59. 43. New Scientist, A Fine Fossil But a Missing Link Shes Not, de Chris Bead, 30 mai 2009, p. 18. 44. The Guardian, Londra, Fossil Ida: Extraordinary Find Is Missing Link in Human Evolution, de James Randerson, 19 mai 2009 (http://www.guardian.co.uk/science/ 2009/may/19/ida-fossil-missing-link, accesat la 25.08.2009). 45. New Scientist, 30 mai 2009, p. 18, 19. 46. Critique of Anthropology, vol. 29(2), p. 202. 47. Science and Justice, vol. 43, nr. 4 (2003), sec tiunea Forensic Anthropology, Anthropological Facial Reconstruction Recognizing the Fallacies, Unembracing the Errors, and Realizing Method Limits, de C. N. Stephan, p. 195. 48. The Human Fossil Record Volume Three, de Ralph L. Holloway, Douglas C. Broadfield si Michael S. Yuan, 2004, Prefa ta xvi. 49. Scientific American Mind, Intelligence Evolved, de Ursula Dicke si Gerhard Roth, august/septembrie 2008, p. 72. 50. American Journal of Physical Anthropology, How Neandertals Inform Human Variation, de Milford H. Wolpoff, 2009, p. 91. 51. Conceptual Issues in Human Modern Origins Research, editori G. A. Clark si C. M. Willermet, 1997, p. 5, 60. a. Wonderful Life The Burgess Shale and the Nature of History, de Stephen Jay Gould, 1989, p. 28.

Pute ti lua legatura cu Martorii lui Iehova pe site-ul www.jw.org.

Doriti mai multe informatii?

lf-M