Mihai Viteazul

Mihai Viteazul sau Mihai Bravu ( 1558 - 1601) a fost banisor de Strehaia, stolnic domnesc i ban al Craiovei, apoi domnitor al rii Romneti i, pentru o perioad n 1600, conductor de facto al tuturor celor trei ri medievale romneti care formeaz Romnia de astzi: ara Romneasc, Transilvania i Moldova.

Originea i primii ani ai vieii

n anul 1601, n timpul unei ederi la Praga, a fost portretizat de pictorul Egidius Sadeler, care a menionat pe marginea portretului aetatis XLIII, adic "n al 43-lea an al vieii", ceea ce indic drept an al naterii lui Mihai anul 1558. Mama lui Mihai a fost Teodora Cantacuzino, de neam grecesc. Cronica lui Radu Popescu, foarte bine informat asupra carierei lui Mihai, menioneaz c "mum-sa au fost de la Ora dela Floci, care fiind vduv i frumoas i nemerind un gelep [comerciant], om mare i bogat den Poarta mprteasc i care n casa ei zbovindu-se ctva vreme...". Alte documente, aflate n custodia Academiei Romne, precum i specificaiile din Condica episcopiei Rmnicului, atesta c Mihai Viteazul s-ar fi nscut la Drgoeti, localitate aflat pe partea stng a Oltului, judeul Vlcea. Aceleai surse mai specific faptul c la Proieni, pe Valea Oltului, ntr-o veche biseric ortodox, s-ar fi cununat cu Doamna Stanca. Mama sa, Teodora Cantacuzino, a fost sor cu Iane Cantacuzino, nalt dregtor la Constantinopol i apoi ban al Craiovei, din familia Cantacuzino. Mihai viteazul a fost domn al rii Romneti (1593-1601), al Transilvaniei (1599-1600) i al Moldovei (1600). A fos ban al Craiovei. nscunat domn, a realizat prima unire politic a celor trei ri romne, intitulndu-se domn al rii Romneti, al Transilvaniei i a toat Moldova. Trdat, a murit asasinat pe Cmpia Turzii. A fost un mare conductor de oti. Dei scurt, domnia sa reprezint un moment de seam n istoria Romniei. Sfarsitul sec. XVII si inceputul sec. XVIII au adus schimbari, politice, atat in centrul, cat si in estul Europei. Imperiul Otoman a esuat in tentativa sa de a captura Viena, in 1683 si, prin urmare, Imperiul Habsburgic si-a inceput expansiunea catre sud-estul Europei. Tratatul de pace austriaco-turcesc de la

Karlowitz (1699) sanctiona anexarea Transilvaniei si organizarea ei ca un principat autonom la Imperiul Austriac (din 1765 a devenit mare principat, condus de un guvernator). Polonia era divizata si Rusia, prin cuceriri succesive, a atins, sub Petru cel Mare, (1696-1725) raul Nistru, devenind astfel vecinul de rasarit al Moldovei. Ambitiosul vis al tarilor de a domina Stramtoarea Bosfor si Constantinopolul situa Principatele Romanesti in calea expansiunii rusesti. Imperiul Otoman, in incercarea de a-si apara vechile pozitii, a introdus in Moldova (1711) si Tara Romaneasca (1716) "regimul fanariot", care a durat pana in 1921, si sub care Sublima Poarta desemna in cele doua principate domnitori greci, recrutati din Fanar, un cartier al Istanbulului, care erau considerati drept credinciosi ai turcilor. Aceasta a fost epoca in care controlul politic otoman si exploatarea economica a luat proportii, la fel ca si coruptia; dar, s-au introdus, de asemenea, si cateva reforme sociale - cum este abolirea serbiei -, ca si reforme administrative, de modernizare, dupa modelul european, din perioada iluminismului. Autonomia interna, desi limitata, a fost conservata la baza, in cele doua principate, care au continuat sa fie entitati distincte in Imperiul Otoman; aceasta situatie a fost recunoscuta in cateva tratate internationale (de ex. in cel de la Cuciuc Kainargi) (1784). Situate la granita celor trei mari imperii si ravnite de toate trei, Tara Romaneasca si Moldova au devenit, timp de mai bine de 150 de ani, nu numai teritorii de confruntare, dar chiar si de batalie, pe care armatele imperiilor s-au intalnit. VICTORIA DE LA CLUGRENI (1595) Mihai-Vod era un otean priceput i viteaz, cum rar se ivesc n istorie. Gndul lui tainic i neclintit era s scape ara de stpnirea otoman. El a ncheiat multe aliane cu vecinii. Speriat i mnios, sultanul a trimis mpotriva Trii Romneti o armat de 100 000 de ostai. La Clugreni, pe malul mltinos al rului Neajlov, l-a ntmpinat otirea lui Mihai-Vod, adpostit ntre pduri. Nu era mare: 10 000de oteni, ntrii cu cteva mii de transilvneni. n revrsarea zorilor, puhoiul otoman s-a npustit pe podul care trece Neajlovul i a atacat tabra lui Mihai-Vod. Otenii romni s-au luptat cu mare drzenie, dar abia puteau stvli nvala duman. n clipa cea mai grea a luptei, cnd puterea otoman era gata-gata s biruie, Mihai-Vod a smuls o secure cu dou tiuri din mna unui otean i el nsui s-a avntat n mijlocul armatei turceti. Vznd curajul i vitejia voievodului, ostaii au strns i mai puternic armele n mini i s-au avntat n lupt. Au silit dumanul s se retrag, s se nvlmeasc la pod, s se nfunde n mlatin Asemenea nfrngeri nu mai vzuser turcii nc de pe vremea lui tefan cel Mare. Vestea biruinei s-a rspndit departe, peste mri i ri; iar numele lui Mihai Viteazul i al poporului nostru era pomenit cu mare cinste i slav.