CUPRINS

CUPRINS................................................................................................................. 1 1.Descrierea situaiei care a dus la introducerea acestei instituii........................2 http://ro.wikipedia.org, Influena Codului civil din Quebec asupra noului Cod civil din Romnia, 2011................................................................................................. 2 2.Noiune.............................................................................................................. 3 3.Regimul primar imperativ....................................................................................4 4.Obiectul locuinei familiei ...................................................................................4 www.juridice.ro, Andrei Svescu, Aspecte noi privind abordarea casatoriei in perspectiva noului Cod civil................................................................................4 5. Condiiile aplicrii regimului juridic de locuin a familiei..................................5 6.Coninutul noiunii de locuin a familiei............................................................6 7. Notarea locuinei familiei n cartea funciar..................................................7 8.Sanciunea.......................................................................................................... 8 http://www.juridice.ro, Andrei Svescu, Aspecte noi privind abordarea casatoriei in perspectiva noului Cod civil, 2010.................................................8 9.Efectele desfacerii cstoriei asupra locuinei de familie....................................8 10. Concluzii........................................................................................................ 10

Locuina de familie
1.Descrierea situa iei care a dus la introducerea acestei institu ii Codul civil este o oglind a unui sistem social. Normele pe care le conine rspund unor nevoi concrete i, n acelai timp, tind s vin n ntmpinarea dinamicii vieii sociale. Astfel, el se constituie ntr-un modelator al raporturilor interumane, oferind individului aflat n relaie cu sine nsui i cu ali indivizi principii dup care i poate conduce viaa, sub toate aspectele ei - spiritual, material, biologic i, mai ales, social. Principiile care guverneaz raporturile dintre oameni sunt, n esena lor aceleai. Tocmai de aceea, un cod civil ofer, prin excelen, principii de drept constante, n jurul crora se structureaz orice tip de societate, indiferent de timp i spaiu. Totui, transformrile profunde ale societii romneti i ale realitilor europene contemporane reclam ocrotirea unor noi valori socio-morale, culturale, economice i tehnico-tiinifice, norma fundamental de drept civil trebuind s rspund, n egal msur, unor exigene decurgnd din angajamentele asumate de Romnia n cadrul procesului de integrare european i din noul statut al rii noastre de stat membru la Uniunea European. Pe langa institutiile preluate de Codul Civil din fostul Cod al Familiei, o serie de instituii i principii noi au fost preluate din legislaia altor state, n principal din Codul Civil din Quebec, cum ar fi, principiul interesului superior al copilului, noiunea de autoritate parinteasc, reglementari privind noiunea de locuin a familiei sau cea privind dreptul la compensaie n timpul cstoriei.1 De ce Codul civil din Quebec n cadrul reformei din Romnia? Aa cum se reine i n Expunerea de motive publicat pe site-ul Camerei Deputailor, activitatea de elaborare a proiectului, n versiunea sa iniial, a beneficiat de sprijinul Ageniei Canadiene pentru Dezvoltare Internaional (CIDA), prin grupul de experi din Quebec care au lucrat la redactarea Codului civil al Quebec-ului din 1991 profesori, magistrai, avocai. Printre motivele pe care le putem reine pentru a justifica preluarea ca model a Codului civil din Quebec, precizm faptul c acesta este cea mai recent RECODIFICARE, este o oper complet de recodificare i a constituit o surs de inspiraie pentru mai multe ri civiliste n procesul lor de reform. 2
www.just.ro, Expunere de motive Cod civil adoptat n edina Guvernului din 11 martie 2009, [accesat la 06.12.2012] 2 http://ro.wikipedia.org, Influena Codului civil din Quebec asupra noului Cod civil din Romnia, 2011
1

n cele ce urmeaz ne vom ndrepta atenia asupra locuinei de familie: noiune, trsturi, avantajele si dezavantajele acesteia precum i despre eventuala nclcare a dreptului de proprietate privat prin nscrierea unei proprieti n cartea funciar ca locuin de familie.

2.No iune Reglementarea n dreptul romnesc a instituiei locuinei familiei i a regimului juridic ce guverneaz aceast instituie juridic urmrete protejarea unor principii fundamentale, cum sunt principiul ocrotirii cstoriei i familiei, respectiv principiul interesului superior al copilului. Mai mult, normele Codului Civil privind locuina familiei sunt menite s sancioneze abuzul de drept al unuia dintre soi care prin actele sale ar afecta stabilitatea locativ a familiei precum i culpa soilor la desfacerea cstoriei.3 Avnd sediul materiei n art. 321-324 Noul Cod civil locuina familiei este definit ca fiind locuina comun a soilor sau, n lips, locuina soului la care se afl copiii. Oricare dintre soi poate cere notarea n cartea funciar, n condiiile legii, a unui imobil ca locuin a familiei, chiar dac nu este proprietarul imobilului. Locuina familiei nu se confund cu domiciliul comun al soilor. Legea instituie obligaia soilor de a locui mpreun, iar nu de a avea un domiciliu comun. De aceea, pot exista situaii n care soii s aib domicilii separate, dar i o locuin comun, aceasta din urm fiind supus regimului special de protecie. Dup cum observm legea nu vorbete obligatoriu de "domiciliu" i nu foloseste nici noiunea de "reedin", legiuitorul prefernd s utilizeze termenul mult mai general de "locuin". Acest lucru este generator de consecinte juridice. Conform art 87 NCC, domiciliul persoanei este acolo unde aceasta ii are "locuin a principal", iar n conformitate cu prevederile art 88 NCC, reedin a unei persoane este acolo unde ea ii are "locuina secundar". Observm ca ambele texte legale folosesc ca i baz a definiiei termenul de "locuin", diferena constnd n caracterul principal ori secundar al acesteia. n privina sensului noiunii de "copii" n materia locuinei familiei, doctrina crede c este vorba numai de copiii minori i extinznd aria acestora n temeiul prevederilor art. 499 NCC, de cei aflai n ntreinerea prinilor pn la finalizarea studiilor, dar nu mai trziu de mplinirea vrstei de 26 de ani. Prevederile legale sunt obligatorii si aplicabile in oricare dintre cele trei regimuri matrimoniale, atat in cazul comunitatii legale de bunuri, cat si in cazul regimului separatiei patrimoniale sau cel al comunitatii conventionale deoarece n lumina Noului Cod civil, locuina familiei beneficiaz de un regim juridic special, fiind o component a aa-numitului regim primar imperativ.4

http://www.avocatura.com/locuinta-familiei-in-reglementarea-noului-cod-civils3281.html, Madalina Mitan, Simona Chirica, 2012 4 http://www.csm1909.ro, Marieta Avram, Laura Marina Andrei, Instituia familiei in noul cod civil, Bucureti, 2010

3.Regimul primar imperativ Regimul primar imperativ desemneaz, astfel, un corp de norme juridice aplicabile raporturilor patrimoniale dintre soi, precum i raporturilor dintre soi i teri, oricare ar fi regimul matrimonial concret aplicabil n timpul cstoriei. n acest sens, s-a afirmat c regimul primar imperativ formeaz constituia regimurilor matrimoniale. Regimul primar imperativ constituie nucleul de ordine public de la care nu se poate deroga prin convenie matrimonial. nsi denumirea de regim primar imperativ, considerat ca cea mai elocvent de unii autori, exprim trsturile acestuia: a) este primar, n dublu sens: - este aplicabil naintea oricror altor reguli, dispoziiile care l compun fiind aplicabile naintea altor prevederi legale n materie sau stipulaii din cuprinsul conveniilor matrimoniale Explicaia acestui caracter rezid n aceea c regimul primar este un efect legal al cstoriei, aplicndu-se automat soilor, pe data ncheierii cstoriei, independent de regimul matrimonial aplicabil in concreto; - este comun tuturor regimurilor matrimoniale, i constituie baza acestora, cuprinznd drepturile i libertile fundamentale valabile n toate raporturile patrimoniale dintre soi. b) este imperativ, adic se aplic n mod obligatoriu, normele juridice care-l reprezint fiind deci de ordine public, cu excepia cazurilor n care legea permite prilor s deroge prin convenia lor.5

4.Obiectul locuin ei familiei Obiectul regimului matrimonial poate fi definit n sensul material i n sensul juridic al termenului. n sens material, regimul matrimonial reprezint normele legale aplicabile ansamblului bunurilor soilor, indiferent de data i modul de dobndire a acestora. n sens juridic, regimul matrimonial supune bunurile soilor unor reguli avnd un obiect propriu, dar formnd mpreun un tot coerent.6 Imobilele ce pot fi afectate statutului de locuinta a familiei sunt imobilele proprietatea sotilor ( indiferent daca este vorba de o coproprietate pe cote parti ori de o coproprietate in devalmasie) si imobilele proprietatea unuia dintre soti. Aceasta inseamna ca nu va putea fi notata in cartea funciara mentiunea de locuinta a familiei asupra unui imobil care este proprietatea altcuiva, chiar daca sotii, singuri sau impreuna cu copiii lor, locuiesc in acel loc, indiferent de natura juridica a drepturilor locative pe care le au. Temeiul inscrierii in cartea funciara va fi deci dreptul de proprietate al sotilor sau al unuia dintre ei. Prin urmare, nu se va putea inscrie drept locuinta a familiei acel imobil in care sotii locuiesc cu chirie, in temeiul unui drept de uzufruct, abitatie, comodat, etc. Nu se va putea inscrie drept locuinta a
http://www.csm1909.ro, Marieta Avram, Laura Marina Andrei, Instituia familiei in noul cod civil, Bucureti, 2010 6 www.juridice.ro, Andrei Svescu, Aspecte noi privind abordarea casatoriei in perspectiva noului Cod civil
5

familiei nici acel imobil apartinand parintilor unuia dintre soti, chiar daca ei locuiesc si gospodaresc impreuna. Subliniem, locuinta familiei nu poate avea ca obiect un imobil care nu este proprietatea sotilor sau a unuia dintre ei, nici in ipoteza in care adevaratul proprietar siar da acordul la o asemenea notare. Daca in practica ar aparea asemenea situatii, in care sotii doresc sa existe o notare in cartea funciara a faptului ca locuiesc intr-un anumit imobil, atunci vor exista deschise alte posibilitati, cum ar fi incheierea unui contract de inchiriere si notarea lui in cartea funciara. Din punct de vedere al proprietatii, indiferent daca imobilul este dobandit de soti prin cumparare in timpul casatoriei, sub regimul matrimonial al comunitatii legale de bunuri, daca este bun propriu al unuia dintre soti, dobandit prin donatie sau prin mostenire ori prin cumparare anterior incheierii casatoriei, daca este dobandit in coproprietate pe cote parti de catre doi soti in timpul casatoriei sub un regim matrimonial al separatiei de bunuri, daca este dobandit numai de catre unul dintre soti in timpul casatoriei sub regimul separatiei de bunuri, imobilul care este afectat locuintei familiei va putea capata acest regim si va fi supus lui , cu respectarea prevederilor legale.7 Noul Cod civil instituie un regim special i pentru bunurile care mobileaz sau decoreaz locuina familiei. n acest sens, art. 322 alin. (2) prevede c () un so nu poate deplasa din locuin bunurile ce mobileaz sau decoreaz locuina familiei i nu poate dispune de acestea fr consimmntul scris al celuilalt so. Textul are n vedere att deplasarea material a bunurilor, ct i actele de dispoziie asupra acestora. n ceea ce privete actele de dispoziie, este necesar ca la data ncheierii actului juridic cu terul aceste bunuri mobile s se gseasc n locuina familiei. Tocmai de aceea textul a avut n vedere ambele ipoteze, ca i garanie c aceste bunuri nu sunt deplasate din locuin de un singur so, pentru a fi astfel sustrase regimului lor juridic special i nstrinate fr consimmntul celuilalt so.8

5. Condi iile aplicrii regimului juridic de locuin a familiei Art. 321 NCC stabileste doua conditii, in acest sens: trebuie sa fie "locuinta comuna a sotilor sau,in lipsa, locuinta sotului la care se afla copiii". Cele doua conditii nu trebuie indeplinite cumulativ, ci alternativ. Trebuie subliniat si faptul ca posibilitatea de desemnare a locuintei familiei in a doua ipoteza legala este subordonata la randul sau unei alte conditii : sotii sa nu aiba o locuinta comuna. Deci, in principiu, locuinta familiei este acolo unde sotii au locuinta comuna. Prin urmare, ori de cate ori sotii au o locuinta comuna, aceasta va putea fi pusa sub regimul juridic al locuintei de familie, indiferent daca ea este bunul comun al sotilor sau bunul propriu al unuia dintre ei.
7

http://lecturijuridice.blogspot.ro/2012/03/locuinta-familiei-partea-doua.html,Daniela Negril, 2012 8 Ioan Dorel Romosan, Dreptul familiei, Ed. Universul juridic, 2012

n cazul in care sotii nu au o locuinta comuna, posibilitatea notarii unui imobil ca si locuinta a familiei va fi subordonata existentei sau inexistentei copiilor celor doi soti. Daca sotii nu au copii, ei avand locuinte separate, nu mai exista posibilitatea notarii vreunui imobil ca si locuinta a familiei. Spunem aceasta intrucat legea prevede clar ca in lipsa unei locuinte comune, locuinta familiei va fi stabilita in acel imobil in care locuieste sotul la care se afla copiii. Per a contrario, inseamna ca, daca nu exista copii, locuinta familiei, in lipsa unei locuinte comune, nu va putea fi stabilita. Existenta copiilor functioneaza, asadar, in acest caz, ca si o conditie care subordoneaza posibilitatea aplicarii regimului juridic al locuintei de familie. Conform Legii nr. 71/2011, dispozitiile C. Civ. cu privire la locuinta familiei sunt aplicabile si in cazul casatoriilor in fiinta la data intrarii in vigoare a noului Cod Civil (1 octombrie 2011), daca actele de dispozitie asupra locuintei familiei ori asupra bunurilor care mobileaza sau decoreaza locuinta familiei ori deplasarea acestora din locuinta au intervenit dupa data intrarii in vigoare a noului Cod Civil. Prin ce se individualizeaza regimul juridic aplicabil locuintei familiei si care este continutul sau? Prin reglementarea acestei institutii legea a creat un beneficiu pentru familie dar, in acelasi timp, a instituit o limitare a posibilitatilor de exercitare a prerogativelor dreptului de proprietate. Argumentand aceasta afirmatie, vom expune in cele ce urmeaza intregul continut al notiunii de locuinta a familiei.

6.Con inutul no iunii de locuin a familiei Art. 322 alin. (1) C. Civ. prevede interdictia sotului proprietar exclusiv al locuintei familiei, de a dispune de drepturile asupra locuintei familiei si de a incheia acte prin care ar fi afectata folosinta acesteia, in lipsa consimtamantul scris al celuilalt sot. Aceeasi conditie a consimtamantului scris al celuilalt sot se aplica si in cazul bunurilor care mobileaza sau decoreaza locuinta familiei, in sensul in care un sot nu poate deplasa din locuinta bunurile ce mobileaza sau decoreaza locuinta familiei si nu poate dispune de acestea fara consimtamantul scris al celuilalt sot. Consimtamantul dat de sot este unul special, exprimat in considerarea naturii juridice a actului ce urmeaza a fi incheiat, si irevocabil inca de la emitere. Codul Civil nu reglementeaza insa situatia in care unul dintre soti se afla in imposibilitate de a-si manifesta consimtamantul necesar, ramanand practicii judecatoresti si doctrinei juridice sa clarifice acest aspect. De asemenea, Cod Civil nu prevede forma actului juridic in care trebuie exprimat consimtamantul sotului (e.g. act sub semnatura privata, act autentic, etc.). Suntem de parere ca potrivit principiului simetriei formelor, consimtamantul scris al sotului trebuie sa fie exprimat in aceeasi forma ca cea a actului incheiat de celalalt sot. 9 Putem vorbi de o limitare a dreptului de proprietate n cazul imobilelor care reprezinta bunul propriu al unuia dintre soti, dobandit de acesta fie inaintea casatoriei, fie prin donatie sau mostenire. 10
9

http://www.avocatura.com, Madalina Mitan, Simona Chirica, Locuinta familiei n reglementarea noului Cod civil, 2012

Astfel cum spune legea, nici chiar acest imobil, bun propriu al unuia dintre soi, daca a fost afectat locuintei familiei, nu va putea fi instrainat fara acordul celuilalt sot, chiar daca nu este proprietar. Deosebirea consta doar in variantele procedurale admise, intrucat in cazul bunurilor comune sotii trebuie sa se prezinte personal sau prin mandatar in fata notarului public si sa semneze contractul de vanzare cumparare/donatie/schimb/ipoteca/etc, existand obligatia ca amandoi sa-si dea consimtamantul nu numai la incheierea actului ci si cu privire la toate clauzele acestuia. In schimb, in cazul imobilelor proprietatea exclusiva a unuia dintre soti, consimtamantul la incheierea actului de dispozitie poate fi dat si separat, printrun inscris care sa faca referire numai la acordul privind incheierea actului care are ca obiect locuinta familiei, fara ca sotul neproprietar sa aiba vreun drept de a se exprima in legatura cu clauzele si conditiile contractului ce va fi incheiat. Orice act avand ca obiect imobilul - locuinta a familiei este conditionat de existenta acordului ambilor soti sau, pentru a ingradi si eventualele abuzuri ale celuilalt sot care refuza, fara un motiv legitim sa isi dea consimtamantul la incheierea unor astfel de acte, de autorizarea instantei de tutela. Aceasta inseamna ca sotul proprietar si reclamant in acelasi timp va trebui sa solicite autorizatia instantei de tutela iar sotul neproprietar si parat in acelasi timp va trebui sa demonstreze ca refuzul sau nu este abuziv, deci va trebui sa arate motivele pentru care refuza sa-si dea acordul, instanta urmand a aprecia functie de detaliile spetei in cauza. [art. 322 alin. (3) C. Civ.].

7. Notarea locuin ei familiei n cartea funciar Mecanismul juridic care se cere a fi respectat pentru ca un imobil sa cada sub incidenta acestui regim este cel al notarii in cartea funciara, operatiune care se va face in baza art . 322 si art. 902 pct 5 din noul cod civil. Existenta notarii in cartea funciara va conditiona si posibilitatea de a sanctiona nerespectarea conditiei consimtamantului ambilor soti la incheierea actului de dispozitie. Astfel, daca imobilul a fost notat in cartea funciara ca si locuinta a familiei, sotul care a fost prejudiciat prin incheierea unui act de dispozitie referitor la imobil va putea cere anularea respectivului act in termen de un an de la data la care a luat cunostinta de existenta lui. mpreuna soii, pot cere notarea locuintei de familie in cartea funciara in momentul cumpararii unui bun imobil sau ulterior acestui moment. In al doilea rand, oricare dintre soti, chiar si cel care nu este proprietar, in mod separat si independent de vointa celuilalt sot, chiar daca acesta din urma este proprietarul exclusiv al bunului, poate cere notarea in cartea funciara a destinatiei de locuinta a familiei a imobilului in care locuieste el impreuna cu copiii. Opinia aceasta se bazeaza pe prevederea alin. 2 al art 321 NCC care spune ca "oricare dintre soti poate cere notarea in cartea funciara () a unui imobil ca locuinta a familiei". In cazul in care ambii soti locuiesc in acel imobil, cererii de notare in cartea funciara ii va fi anexata dovada domiciliului comun, iar daca sotii
10

http://lecturijuridice.blogspot.ro/2012/03/locuinta-familiei-partea-iii.html, Daniela Negril, 2012

au locuinte separate cererea va trebui insotita de dovada ca in respectivul imobil locuieste unul dintre soti impreuna cu copiii. 11

8.Sanc iunea Art. 322 alin. (4) C. Civ. prevede si sanctiunea care se aplica incheierii unor acte juridice cu privire la locuinta familiei ori la bunurile care o mobileaza sau o decoreaza, de catre unul dintre soti fara consimtamantul celuilalt. Astfel, sotul care nu si-a dat consimtamantul la incheierea actului poate cere anularea acestuia in termen de un an de la data la care a luat cunostinta despre acesta, dar nu mai tarziu de un an de la data incetarii regimului matrimonial. Astfel sanctiunea aplicabila este nulitatea relativa care poate fi ceruta in termen de un an de la data la care sotul neparticipant a luat cunostinta despre aceasta, dar nu mai tarziu de un an de la incetarea regimului matrimonial. Totusi, sanctiunea nulitatii relative se aplica doar atunci cand locuinta familiei a fost notata ca atare in cartea funciara sau atunci cand tertul dobanditor a cunoscut, pe alta cale, calitatea de locuinta a familiei, respectiv a mobilierului si decoratiunilor care deservesc locuinta familiei. In cazul in care tertul dobanditor a fost de buna credinta, necunoscand calitatea locuintei, respectiv a bunurilor ce fac obiectul actului incheiat cu unul dintre soti, nu va suporta riscul anularii actului astfel incheiat. Intr-o astfel de situatie, sotul care nu a consimtit la incheierea actului nu poate obtine decat daune-interese de la sotul sau pentru nerespectarea interdictiei prevazute de art. 322 alin. (1) si (2) C. Civ. Dreptul sotului de a se indrepta impotriva celuilalt sot pentru despagubiri, se prescrie in termenul general de 3 ani care se va calcula de la data la care acesta a cunoscut sau, dupa imprejurari, trebuia sa cunoasca nasterea lui. n lipsa notrii locuinei familiei n cartea funciar, soul care nu i-a dat consimmntul nu poate cere anularea actului, ci numai daune interese de la cellalt so, cu excepia cazului n care terul dobnditor a cunoscut, pe alt cale, calitatea de locuin a familiei. Cunoasterea situatiei de fapt de catre acest dobanditor va opera in acelasi fel ca si existenta inscrierii in cartea funciara, dand posibilitatea anularii actului incheiat de catre sotul prejudiciat prin aceasta.12

9.Efectele desfacerii cstoriei asupra locuinei de familie Atribuirea locuinei comune la divor poate avea ca obiect fie locuina deinut de soi n calitate de chiriai, fie locuina proprietate comun a soilor. Spre deosebire de vechea reglementare, care nu cuprinde expres criteriile atribuirii locuinei la desfacerea cstoriei prin divor, noul Cod civil umple acest gol legislativ.13
11

Maria Banciu i Ioan Alexandru Banciu, Dreptul familiei conform noului Cod civil, Bucuresti, 2012

12
13

http://www.juridice.ro, Andrei Svescu, Aspecte noi privind abordarea casatoriei in perspectiva noului Cod civil, 2010 Noul Cod civil, articolul 324

Codul Civil stabileste de asemenea cu titlu de noutate drepturi speciale cu privire la locuinta inchiriata a familiei si la atribuirea beneficiului contractului de inchiriere a locuintei familiei ce nu apartine cu titlu de proprietate niciunuia dintre soti, separat sau impreuna, ci este detinuta in baza unui contract de inchiriere. Conform art. 323 C. Civ., fiecare sot are un drept locativ propriu asupra locuintei detinute in temeiul unui contract de inchiriere, chiar daca numai unul dintre soti este titularul contractului ori contractul a fost incheiat inainte de casatorie. Aceleasi interdictii prevazute de Cod Civil cu privire la dispunerea de catre unul dintre soti de locuinta familiei si de bunurile care mobileaza sau decoreaza locuinta familiei se aplica si in cazul locuintei detinute in baza unui contract de inchiriere, cu aceleasi consecinte in cazul nerespectarii acesteia si anume anularea actului - fata de terti, respectiv solicitarea de daune interese - intre soti. Codul Civil reglementeaza si efectele decesului unuia dintre soti cu privire la dreptul locativ asupra locuintei detinute in temeiul unui contract de inchiriere. Astfel, art. 323 alin. (3) C. Civ. prevede ca in caz de deces al unuia dintre soti, sotul supravietuitor continua exercitarea dreptului sau locativ, daca nu renunta in mod expres la acesta. Sotul supravietuitor are dreptul ca in termen de 30 de zile de la data inregistrarii decesului sotului sau, sa opteze pentru continuarea contractului de inchiriere. Dispozitiile Codului Civil cu privire la dreptul locativ propriu al sotilor asupra locuintei detinute in temeiul unui contract de inchiriere se aplica doar contractelor de inchiriere incheiate dupa intrarea in vigoare a noului Cod Civil.14 Un alt aspect interesant reglementat de noul Cod Civil il reprezinta atribuirea beneficiului contractului de inchiriere la desfacerea casatoriei. Astfel, conform art. 324 alin. (1) C. Civ., la desfacerea casatoriei, daca nu este posibila folosirea locuintei de catre ambii soti si acestia nu se inteleg, beneficiul contractului de inchiriere poate fi atribuit unuia dintre soti. Aceasta atribuire se va face de catre instanta competenta avandu-se in vedere o serie de criterii, de care se va tine cont in ordine, dupa cum urmeaza: (i) interesul superior al copiilor minori, (ii) culpa sotilor in desfacerea casatoriei, (iii) posibilitatile locative proprii ale fostilor soti. Sotul caruia i s-a atribuit beneficiul contractului de inchiriere este tinut sa plateasca celuilalt sot o indemnizatie pentru acoperirea cheltuielilor de instalare intr-o alta locuinta, cu exceptia cazului in care divortul a fost pronuntat din culpa exclusiva a acestuia din urma. De asemenea, art. 324 alin. (2) teza a 2-a C. Civ. prevede ca indemnizatia se poate imputa, la partaj, asupra cotei din bunurile comune cuvenite sotului caruia i s-a atribuit beneficiul contractului de inchiriere. Avand in vedere tacerea legiuitorului cu privire la criteriile si conditiile in care imputatia poate avea loc, se poate deduce fie ca se vor aplica regulile noului Cod Civil privind imputatia platii, fie jurisprudenta va fi cea care va clarifica in ce conditii se va aplica aceasta imputatie in cazul atribuirii beneficiul contractului de inchiriere si criteriile de care instantele vor tine cont cand vor dispune o astfel de imputatie. Pentru a asigura opozabilitatea atribuirii beneficiului contractului de inchiriere fata de locator, acesta va fi citat in cadrul procedurii pentru atribuirea beneficiului contractului de

14

http://www.avocatura.com, Madalina Mitan, Simona Chirica, Locuinta familiei n reglementarea noului Cod civil, 2012

inchiriere. Atribuirea beneficiului contractului de inchiriere va produce efecte fata de locator la data la care hotararea judecatoreasca a ramas definitiva. Dispozitiile cu privire la atribuirea beneficiului contractului de inchiriere vor fi aplicabile si in cazul casatoriilor in fiinta la data intrarii in vigoare a Codului Civil, daca atribuirea beneficiului contractului de inchiriere se face dupa aceasta data. 15 n cazul n care bunul, locuin de familie, este proprietatea comun a soilor sau proprietatea personal a unuia dintre soi atribuirea beneficiului locuinei conjugale produce efecte numai pna la data rmnerii definitive a hotrrii de partaj. n anumite cazuri atribuirea beneficiului locuinei de familie se poate aprecia de ctre instana de tutel n favoarea soului neproprietar, care are in grij copii, ca o form de contribuie la cresterea i educarea copiilor din partea parintelui proprietar, cu acordul acestuia din urm.

10. Concluzii n concluzie vom ncerca sa stabilim avantajele i dezavantajele institu iei locuin ei de familie. Avantajul primordial al reglementrii legale a locuinei familiei l reprezint ocrotirea interesului superior al familiei i al copilului, interes superior celui individual. De asemenea aceasta instituie ajut la meninerea copilul ntr-un mediu familial normal i echilibrat ce ajut la o bun dezvoltare a acestuia. Prin aceeai institu ie se impune o comunicare i o interdependen ntre soi ceea ce nu poate fi dect o consecin benefic, n interes ul familiei, soul neputand lua o decizie care sa afecteze pe viitor stabilitatea locativ a familiei. De asemenea se creaz un echilibru n viaa de familie i se asigur egalitatea ntre soi. 16 Un dezavantaj major rezultat din nscrierea unei proprieti ca locuin de familie l reprezint limitarea posibilitatilor de exercitare a prerogativelor dreptului de proprietate, acestea fiind condiionate de exprimarea consimmntului scris al celuilalt so. De altfel norma vine i in defavoarea so ului cruia i s-a atribuit beneficiul contractului de nchiriere deoarece acesta trebuie sa i plteasc celuilalt so o indemnizaie pentru acoperirea cheltuielilor de instalare n cazul culpei comune. n cazul n care soul inocent beneficiaz de contractul de nchiriere acesta nu ii mai datoreaz aceasta indemnizaie de instalare soului vinovat reprezentnd un avantaj pentru soul inocent. n ceea ce prive te nclcarea dreptului de proprietate privat prin institu ia locuin ei de familie s-au conturat mai multe opinii. O prim opinie este c nu se ncalc dreptul de proprietate privat deoarece soul proprietar are nevoie doar de consimntul soului pentru a efectua acte de dispoziie dar acesta nu este ngrdit de soul neproprietar (n cazul n care soul neproprietar se opune n mod nejustificat acesta se poate asdresa instanei de tutel).

Cristina Ramona Du, Raporturile patrimoniale dintre soi la confluena dispoziiilor Codului familiei i ale noului Cod civil, Ed. Universul Juridic, Bucureti, 2012 16 Cristiana-Mihaela Crciunescu, Dan Lupascu Regimul primar in reglementarea noului Cod civil roman, n revista Pandectele Romane, nr. 5/2011, p. 64 si urm.
15

10

O a doua opinie este c apariia acestei instituii a dus la o limitare a dreptului de proprietate deoarece dreptul de proprietate privat este acel drept real asupra unor bunuri imobile sau mobile care confer titularilor exercitarea posesiei, folosinei i dispozitiei n mod absolut, exclusiv si perpetuu prin putere si in teres propriu, cu respectarea dispozitiilor legale. Dreptul de proprietate este un drept absolut pentru c titularul su are libertatea oricrei aciuni sau inaciuni n legtur cu bunul su. Caracterul exclusiv cuprinde dou idei: monopolul titularului dreptului de proprietate asupra bunului su i excluderea ter ilor, inclusiv a autoritilor publice, de la exercitarea prerogativelor proprietii. n aceste condiii se ncalc caracterul absolut i exclusiv al posesiei. De asemenea se ncalc dreptul proprietarului de a dispune de bunul su. Noi suntem de prere c ntradevr locuina de familie limiteaz dreptul de proprietate, dar acesta se face pentru un interes superior al familiei si al copilului. Asa cum afirma si Aristotel familia este instituia social primar i fundamental, anterioar i superioar statului, care contribuie n mod eficace la bunstarea societii nsi, de aceea trebuie sa contribuim la ocrotirea ei n detrimetrul interesului individual.

11