3. CATEGORIILE SI MODUL DE DISPUNERE 3.1. CLASIFICARE A. Dupa gradul de accesibilitate A1Sp. Verzi cu acces nelimitat pt public A1.1.

adiacente cailor de circulatie A1.2.scuarul A1.3.gradina 1.3.1.g.din complexul de locuit 1.3.2.g.de cartier 1.3.3.g.publica A1.4.parcul A1.5.padurea parc/pad de recreere(extravilan) A1.6.baza,complex de agrement(ex.) A1.7.statiunea balneo-clim. A2.Sp. v. Cu acces limitat pt pub. A2.1.din zone verzi 2.1.1.teren de joc si sp. 2.1.2.teren de sp. Ale cartierului A2.2.aferente dotarilor (crese,grad.sc.,unit.sanit.,culturale,super market) A2.3.pt. practicarea sp. profesionist (baza unifunct., complex si parc sp.) A2.4.cimitirele A3.Sp. v.fara acc. Pt public A3.1.incinta privata A3.2.incinta institut. De cercetare ,intreprinderi,clinici B Dupa profilul preponderent B1.sp verzi de recreare (scuar, gradina, parc, padure-parc, parc nat,etc) B2.sp verzi de agreement (scuar, parc de distractii) B3.sp v instructiv-educative B3.1.g. arheologica B3.2.g.botanica B3.3.g.zoo B3.4.parcul dendrologic B3.5.g./parcul expo B3.6.tehno-parcul B3.7.parc nat. B3.8.parc national B3.9.rezervatia B4.sp verzi cu caract utilitar (baze dendro-floricole, plantatii pt consolidarea teren si protectia curs de apa, perdele de protectie, plantatii de mascare) C. Dupa amplasament C1.in perimetrul construit C2.in intravilan C3.in extravilan 3.2.CATEGORIILE-CARACTERISTICI 3.2.1.ALINIAMENTUL *rol de a crea ambianta placuta pt soferi si pietoni,de a ritma desfasurarile,fronturile,de a introduce unitatea *peretele vegetal-imp. Poluarii,insolatiei,curenti de aer nefavorabil,confort optic *pt poluare-specii cu rezi sporita(cu frunze mari,compuse si cu crestere rapida dar si longevive,cu sistem radicelar profund si coroana nependenta,cu trunchi rectiliniu si h min 2.5m pina la limita inf a coroanei) *specii:castan porcesc,platan,carpen,nuc,ulm,tei,frasin paltin-mai putin conifere *pt sosele se vor folosi specii locale pt inlocuire rapida *se va avea in vedere:specificul zonei,categ de str,natura trafic, vecinatati, reg de inaltime, efecte estetice *aliniament pe o parte:cind se deschide o persp, un scuar,o gradina; se atentioneaza o convexitate cu grupari (trafic intens) 10-30m intre grupari in panta-specii de inaltime variabila 3.2.2.BAZA SI COMPLEXUL SPORTIV *o baza-2,3sporturi,apartine unei asociatii si are supraf redusa,e doar un grup social si nu se pune problema compozitiei peisajere *complexul sp si baza-destinate profesionistilor (componente:terenuri, pavilioane unifunctionale-piscina, poligon tir, patinoar; polifunct.-atletism, gimn., box: pavilion adm.parcaj si alei de legatura) *circulatii ierahizate 3.2.3.CIMITIRUL,COLUMBARUL *inhumare/incinerare *morminte-85% *loc de meditatie (cind e vegetatie inalta) *se va evita vecinatatea locuintelor si a cursurilor subterane de apa *benefic: panta usoara,liziera de padure,acces auto comod *teren:pam argilos,nisipos cu orientare sud,echipat cu retea de apa canal si curent electric *organizare:parcaj, pavilion pt public, pav adm,restaurant, pompe funebre, sp depozitare ateliere, grup social,depozite deseuri si capele pe culte *reteaua de aleiva tine seama de deplasarea convoiului funerar,de platforme de popas si de sp tratate peisager COLUMBARELE- pt ele se cauta peisaje stimulatoare, cu topoplogie animata, deschideri de persp,veg bogata si regizata,arta monumentala (peretii pt urne devin structuri arhitecturale) 3.2.4.GRADINA ARHEOLOGICA *aparitia a fost stimulata de atitudinea recenta fata de pattimoniu imobil si fata de peisaj *accentul-pe vestigii decopertate pt specialisti si appoi pt public a.vestigii in aer liber,in sit sau in pavilioane b.piese puse in cvontext c.coabitarea mai multor tematici(parc,centru cultura dedicat unei civilizatii sau unei etape)-ex.parcul ist.Colhuacan din Mexico City unde sint insumate 3 tematici :memoria ruinelor,reevaluarea unui sit,creearea unor situri *vegetalul va avea functie de suport,de companie,de separare,de destindere *dimensiuni:de la max unui scuar-parc 3.2.5.GRADINA BOTANICA

*istoric:antic-botanica considerata anexa a medicinii; ev mediu-unii calugari se vor dedica cultivarii plantelor med: sec 16-colectionarea,cercetarea unor plante rare si realizarea de experimente, adaptarea plantelor exotice -pe linga univ. Din Padova(italia):apoi pe linga resedinte princiare,monarhice si in administrarea unor orase: sec 18-19 vor gazdui si cursiri(va deveni un loc al documentarii si cercetarii,banca de date si seminte,centru de conservare si de distribitie *se va ajunge la gradini specializare si supraf vor creste *sec18-serele-nr lor e in functie de nr de specii;prin forma si dimensiune devin puncte de interes in compozitie(ex sera printesei de wales e cea mai performanta tehnic) *serele au fost precursoarele stilului international-biosfera *teren-conditii:evitarea amplasamentelor poluate,relief cu topologie variata si versante cu expunere diferita,prezenta unui curs de apa,constituirea unor peisaje sem celor naturale....de evitat amplasamentele periferice sau cele cu acces nefacil sau fara legaturi cu mijl de transp in comun *organizarea functionala-principii:dispunere plantelor sistematica,fitogeografica, industriala, decorativa sau combinatii(ex. Plante deco linga intrarea principala,un rozarium,flora unor zone geografice din tara respectiva,pl salbatice,pl de cultura,asociatii lemnoase-forestiere,culturi experimentale si specii supuse conservarii ce au nevoie de biotopuri adecvate *parcaj auto si pt biciclete la intrare,sere, muzeu botanic(poate adaposti si un institut de cercetare),pavilion administrativ,servicii pt public(cu grupuri sanitare),sector de intretinere, *se vor asigura circuiti/alei comode(latime,imbracaminte,protectie in loc accidentat) prevazute cu locuri de odihna; vor fi puncte belvedere *se vor utiliza materiale naturale 3.2.6.GRADINA DE EXPO *functie urbana din s,19 *sp pt o activitate de scurta durata (efemera)pt ca mai apoi sa necesite echipamente mai costisitoare,amenajari ample si astfel vor capata un caracter de durata *ex. Spatiul dintre fosta scoala militara si cplina Trocadero-utilizat de mai multe ori pt expo universale...va naste o noua categ de sp verde ; vagatalul nu va ocupa primul loc in compozitie(veg inalta 5-15%),apa nu vor avea doar rol de suport ci de componenta majora a compozitiei ambientale *principii:date de eficienta urmarite in utilizarea terenului ,de politica eco,de infrastructura,de proiect in sine (ex Barcelona) *la noi:gradina de expo de linga P-ta Libertatii(1964) cu caract permanent :anual 5-7 manifestari cu caract com national sau internat 3.2.7.GRADINA PUBLICA *din sec 19,profilindu-se pe destindere,pe agrement *devine piesa reprezentativa a sp verzi urbane ,situindu-se in genere in vecinatatea sau la o mica distanta de zona centrala *in sec 19 nu va avea o compozitie peisagera ci va aea o axa promenada(cu amorse) si mai rar tratare geometrica *parc Monceau Paris-9 ha-daduse tonul in s 18 pt stilul englez *movila La butte-Haussman-cindva cariera iar apoi groapa de gunoi ,va face loc unei imense realizari artificiale ,lac ,cascada,grote,si retele dense de alei sinuoase si chiar si o resedinta *in sec 20 gradinile isi vor amplifica dim, va renaste stilul mixt si compozitia clasica,la mijl sec stilul peisager va intra in declin dar isi va reveni odata cu reafirmarea gradinii japoneze...geometrismul va cistiga din nou teren...mai aproape de noi :speculatii grafice ,viziuni bidimensionale in care vegetalul va veni cu culori si forme *o prezenta mai consistenta capata veg din grad inchinate memoriei locului *la noi-in deceniul 1 erau cu dim reuse (sub 10 ha) si in f rare cazuri erau rezultatul unei conceptii peisagere...in per interbelica realizari noi si modernizari...in dec 7 se nasc marile ansambluri ce vor promova gradina de cartier(stil mixt:promenade,locuri de odihna,bazine cu apa,sector pt copii,alim publica,pergole,chioscuri ,lucrari de arta monumentala,cinematografe si estrade in aer liber,oglinzi de apa cu debarcadere *pe fondul vegetal se impune o modernizare a structurii,a mobilierului urban si a echipamentelor *procentul redus de sp verde din multe orase indeamna la compozitii in care veg lemnoasa sa fie de 4%din tot *ex:grad Cismigiu (s19), N Balcescu si Drumul Taberei (postbelice) 3.2.8.GRADINA ZOOLOGICA *in orase mici amenaj sectoare in parcuri sau gradini *rezervatii zoo- pt specii periclitate (100 de ha) *istoric: mileniul 3 i c h ,in Egipt A -pasiunea unor suverani de a avea anim interesante care facau si vinatoarea mai comoda (si in China ,India si Roma A ,si civilizatia azteca )...marile desc geografice-reinvie interesul pt menajerii...Carol 9-la Luvru si Tuilleries-sp pt anim domestice si salatice...Ludoviuc 14-Versailles-cea mai imp menajerie din Europa...1572-FRANZ JOSEPH 1-va permite accesul publicului la palatul Schonbrumm...1794-muzeu de isto naturala la Paris...sec 19-societati si asociatii stintifice ce infiinteaza zoo *zoo indeplinesc 3 functii majore:expun, intretin si studiaza *dupa 1907-anim sint in aer liber (gropi,garduri,grote,santuri) *alegerea amplasamentului: retragere de la surse de poluare sonora,chimica si arii rezi; vecinatatea unui transp in comun si parcaj; acces pt public ,unul sec si unul pt aprovizionare racordat la un sector gospodaresc: relief animat si prezenta unei ape *va fi o gradina de mici dim (pavilion pt public,pav adm) *anim mici si intereante in apropierea intrarii,anim mari la periferie *traseul aleilor va tine sema de o succesiune prestabilita si nu se va intilni cu cel de serviciu *elem ce dau specificitate:voliere,grote,tarcuri decapate,lacuri,pasarele *sp afectat animalului captiv...trebuie sa fie o reproducere miniaturala ,concentrata a intregului domeniu vital -punctul nodal va fi adapostul dar nu vor fi uitate nici refugiul temporar,de hranire ,de reproducere,de baut,de toaleta,de marcare *ex; la noi prima in Sibiu(in Dumbrava) 3.2.9.PARCUL (ORASENESC ) *impreuna cu padurea-parc ,face parte din marile unitati ale sistemului de sp verzi din intravilan *poate avea un profil predominant (de distractii,expo,sportiv,etnografic)sau mixt *conditii:min 20-30 ha(monofunctionale) ,zona nepoluata, teren cu topologie variata, utilizarea cu precadere a terenurilor neproductive/nerecomandabile pt costructii, curs natural de apa, vecinatatea unui mijloc de transp in cimun si parcaje...preferabil sa serveasca cit mai multe arii rezi si cu leg comode cu zona centrala...mai multe intrari, o anumita dispunere a zonelor de interes, ierarhizarea circulatiilor *ex: Parcul central din Manhattan (340 ha ),in stil european,pt toate categ sociale :destindere(plimbare pe jos, cu barca, calare, cu bicicleta, pe rotile, plaja pe stinca, imense peluze, patinaj ) si de instruire 9muzeu de isto nat,de arte)...retea de alei de 40 km dispuse peisager pe un relief animat *ex: Parcul Vllette-Paris...cadrul natural e doar un suport pt diverse obiecte sau un pretext pt etalarea unor scenarii...destinderea in cadru prea urbanizat,predomina instruirea (muzeul industriei si tehnicii,Geoda,orasul muzicii,etc )...toti polii de interes sint amplasati perimetral iar vegetalul arboricol este total nesemnificativ *la noi: Parcul Herastrau exceleaza prin vegetatie si prezenta apei (190 ha ) profilat pe destindere si agrement(cluburi,teatru in aer liber,sector pt copii,alim publica )si instruire (expo,biblioteca, muzeu al satului )

3.2.10.PARCUL DE DISTRACTII *creati a sec 19(Prater in Viena si Tivoli in Copenhaga(50 ha- echipamente ca sector de instalatii,teatru de pantomima,teatre de estrada,sala de concerte,20 restaurante,comert ambulanut,sp de odihna,loc de ambarcatiuni) *e preferabil terenul putin accidentat din vecinatatea unor mjloace in comun de mare capacitate *parcaj,circ pietonale,sector gospodaresc(sp tehnice,ateliere intretinere,utilaje,deppozite,garaja,sp personal ) *sec 20 Disneyland,Walt disney world,Tokyo disney,Euro disney(acesta are in omponenta cele 5 tari de inspiratie americana:tarimul de frontiera,tarimul fanteziei,tar. Descoperirii,si strada principala-600 hao adevarata masinarie tehnica...transportul mecanic la int e o necesitate si un mijloc de agrement *pe teme religioase va fi Holy land 3.2.11.PARCUL DENDROLOGIC

*are misiunea de a asigura adaptarea la climatul tarii al speciilor exotice,de a le inmulti,de a le conserva si de a le raspindi pe cele deja aclimatizate *are o functie de cercetare *conditii: sp pt cercetare,administratie,sector gospodaresc,sere,echipare tehnica *amplasament:relief animat,prezenta unei ape,sol care sa nu presupuna lucrari costisitoare de ameliorare,zona nepoluata si ferita de curenti puternici si reci,acces la un drum modernizat *stilul peisager e cel mai recomandabil *ex la noi:Simeria-pe malul Muresului(70 ha-cuprinde lunca si o mica parte din terasa sup,fiind gazda a 200 de specii exotice aclimatizate...cursul Muresului,versantul abrupt si aleile sinuoase au permis asocieri interesante de specii....s-au evitat aliniamentele de arbori) 3.2.12.PARCUL NATURAL *ecosistemele alterate dar care pot fi conservate si in acelasi timp deschise publicului pot deveni parcuriremarcabile prin frumusetea si armonia peisajelor *nu sint alcatuite din natura autentic salbatica...pot include si peisajatransformate de om(cimpuri agricole .paduri exploatate regulat ,sate,hanuri,locuinte izolate,instalatii artizanale si chiar mici industeii) *interesul e de ordin stintifiic(biotopuri),cultural (conservarea unor traditii,habitaturi si obiceiuri),estetic ,turistic si ecponomic *organizarea functionala:pe 3 zone:z exterioara(echipamenta adecvate:infrastructura tehnica,accese comode si cazare,baze de agrement) z de calm si liniste(padurea cu mici amenajari pt turism si circ auto interzisa) z protejata(accesul permis doar pe citeva poteci de instruire cu obiective semnalate) 3.2.13.PARCUL NATIONAL *1872-Yellowstone(apoi in Asia Oceania Africa Europa septentrionala si orientala) *sint teritoriirelativ intinse in cere -unul sau mai multe ecosisteme nu au fost alterate efectiv de exploatarea si ocupatia umana,unde speciile veg si anim sint de un interes stiintific deosebit,educativ si recreativ sau repr peisaje de mare frumusete...cea mai mare autoritate prevede masuri pt a elimina sau preveni exploatarea sau ocuparea suprafetei in intregime si pt a spori respectul pt elem ecologice,geografice sau estetice... *vizitatorii sint admisi in coditii deosebite,in scopuri educative,culturale ,recreative si inspirative *utilitati:1-constitue refugiu al faunei mari 2-devin poli de atractie turistica(la noi-parcul nat Retezat 1935 peste1000ha,Delta Dunarii, Bucegi ,Ceahlaul 2.8%din suprafata totala a tarii) *pt parcurile nat s-au emis criterii la New-Delhi(1969) si altele:organizarea unitara a gospodariei integrate,armonizarea functionala,cumularea conservarii cu protectia *s-a cautat stabilirea unui raport echitabil intre suprafetele totol ocrotiti si intinderea parcului national(ex mediul geografic al Rom e unul dintre cele mai sensibile din Europa...ar fi oportuna si posibila cresterea supraf protejate 10-15 %) *pot fi sistematizate pe criterii stintifiice sau functionale(protectia si turismul educativ...creearea reflexelor ecologice 3.2.14.PARCUL SPORTIV *pp realizarea unor constructii si amenajari complexe ca stadion,sala de sp,piscina,patinoar,velodrom,poligon de tir,turn de parasutism si terenuri...sp administrative,tehnice,de intretinere *servicii asigurate:acces comod de la mijl de transp in comun,parcaj,alim publica,grupuri sanitare...sp destinate circ,suprafete vegetale(igienizare,ambient relaxamt sau stimulativ) *amploarea creste cind are obligatia de a prelua o olimpiada(Munchen,Osaka)cind e necesar un sat olimpic,centre de coordonare si de mas-media si de echipamente polivalente...compozitia aici e dictata de conditionari tehnologice si de infrastructura si de relief *la noi primul in tara-parc sp universitar Iuliu Hatieganudin Cluj(1935) 3.2.15.PADUREA DE RECREARE 1 -rol si necesitati *pastrarea echilibrului ecologic,economic,participarea la functiile sanitare ,recreative si de protectie(drumetii,calarie,schi si alpinism amator) la care se adauga odihna *e nevoie de o politica de persp care sa previna sufocarea si degraderea ...norme...functie de marimea orasului si de rolul sau in teritoriu(capitala,centru univ) si de profil(industrial,cultural,statiune) *pad de recreare fac parte din fondul forestier si nu indeplinesc si functia de agrement(placerea si distractia pretinzind echipamente adecvate) 2 criterii ce trebuie avute in vedere in alegerea arboretelui pt a deveni padure de recreare *in cazul existentei mai multor oferte se va cauta ca recrearea sa nu coabiteze cu agrementul..criterii: # profilul dominant recreare,agrement sau o functie combinata...cere prezenta unui curs de apa,relief animat,accese auto majore,parcare,tehnico-edilitare,insemnat sector tehnico-adm,servicii la nivelul confortului urban # zona geografica-determina marimea si structura functionala # factorii fizici influenteaza calitatea...sint:config teren,solul,hidrografia si topoclimatul si panta de 10%,peste necesare interventii majore ,midificari in profilul ofertelor sau schimbarea amplasamentului...versantele (practicarea saniusului,schi,-versante nordice: locurile de odihna,cazare partea mediana a versant si versante estice pt ca dispare mai repede roua iar la prinz si dupa amiaza zona intra in umbra...versantele sudice si vestice pt expunere la soare)..pt lansarile cu parapanta se va face un studiu de altitudine si al curentilor de aer...analiza a solurilor-pt vegetatie(fertile si bine drenate asigura o mare diversitate vegetala iar cele aluvionare ,nisipoase sau argiloase pot provoca alunecati)...apa e indispensabila(inot,pescuit,plimbarea cu barca...reconfortanta psihic ) # vegetatia cea lemnoasa e componenta nr 1 dar diversificata si matura(nu se vor exclude nici stufarisurile sau poenile) # cadrul ambiental din factorii amintiti si din unele masuri(persp sau panorame-ochiuri ,cascade,izvoare si evidentierea unor formatiuni geologide,mascarea unor zone inestetice 3 organizarea *structurare :zona de primire si odihna,plimbare si regenerare *z de primire si odihna primire (parcare,informare privind traseele si controlul),satisfacerea unor necesitati(apa,gr sanitare si telefon) si creearea unor conr pt odihna(peluze insorite,surse de apa,adaposturi de ploaie,persp,veg interesanta si diversificata 15-20% *z de plimbare pp f mici interventii(marcaje ,adaposturi,izvoare) 75-80% *z de regenerare,de protectie 5% alcatuita din teritorii situate atit in z de primire cit si in cea de plimbare *factorii implicati in capacit de primire:panta si expa,natura solului,repartizarea pajistilor si a luminisurilor,compozitia si virsta arboretului,tratamentul aplicat *la compozitie sint pref arboretele amestecate(rasinoasels ddesi sint permanente verzi sint monotone iar foioasele devin inexpresive iarna) *organizarea /amenajarea e in functie de categoria padurii:naturala,de plimbare,padurea-parc 4 echipamentul padurilor de recreare *totalitatea lucrarilor si dotarilor de infrastructura care sa permita padurii indeplinirea plenara a functiilor recreative *Echipamente de baza : - drumuri de acces(itinerarii stabilita incit sa se ajunga la100-150 m de principalele pc de atractie = indicatoare si marcaje) -poteci(legatura intre cai de acces si parking,cabane ) de lungimi diferite:traseele vor urmari sa ocoleasca zonele cu veg vulnerabila sau protejata si terenurile instabile,mlastinoase ,cu ripe...si sa atinga cit mai multe pc atractive;sa asigure locuri de odihna si acces la refugii;sa nu aiba tronsoane prea lungi din o sg specie -pistele pt calarie(nu se vor intersecta cu drumurile auto si pot fi prevazute cu obstacole - locurile de parcare(la primire sau la liziera padurii in alveole cu dale inierbate) - cabane,sp pt campare platforme pe picnic si terenuri ) *Echipamente specializate(necesare pt odihna activa-nautism,schi,motocros,vinatoare,turism colectiv) 3.2.16.PROMENADA *inca din antichitate *Champs-Elysees, Soseaua Chiselef *de cind a aparut auto aleile pietonale s-au distantat de calea princ prin intermediul unor aliniamente cu arbori *tendinta e ca bulevardul sa devina o str larga ,plantata pe ambele laturi,iar promenada prevazuta cu alveole de odihna (ajungind chiar la dim unui scuar) sau cu pc de interes (arta monumentala,dotari cult sau comerciale) *ringul vienez se apropie de ambientul necesar plimbarii cotidiene

3.2.17.REZERVATIA *arii ce repr un interes deosebit ,national sau international,privind vegetatia,fauna sau formatiile geologice care intra sub protectia unei legislatii si controlul unor institt pt conservare -dupascop si obiective: *rezervatii naturale (cuprind supraf de teren si ape destinate conservarii unor medii de viata caract-interes zoo,botanic,forestier,paleontologic,geologic,speologic,limnologic,marin) *rezervatii stintiifice(destinare cercetarilor stintifice de specialitate si conservarii fondului genetic autohton) *rezervatii peisagistice (cuprinse asociatii floristice sau forme de relief de mare valoare estetica) *monumente ale naturii (asociatii de specii de plante si animale rare sau pe cale de disparitie (arbori seculari,fenomene geologice,chei,cascade,cursuri de ap,lucruri fosilifere) *dupa scop :rez naturale :-definite(se urmareste conservarea cu precadere a unei specii) -sau cu caract general *dupa masurile aplicate:rez nat integrale/conduse si dirijate *rezervatii economica: forestiere,de vinatoare,de pescuit *rez nat pot fi arii izolate sau componente ale unui parc nat sau natural 3.2.18.SCUARUL *cea mai mica unitate de sp verde amenajat(0.3-3 ha) care reflecta o compozitie de sine statatoare *scuarul de tranzitie(sp liber amenajat sumar,cu predominantaveg floricole sau arbusticole) *s de circulatie(in intersectii cu trafic auto intens si pietonal major; - pastila de giratie acces la mijl de transp subterane sau la diverse dotari -refugiu de protectie pt pietoni si sp de odihna de scurta durata (nu se va folosi veg inalta sau ecrane si nici puncte de interes ) *s din zonele rezi -in vecinatatea unor dotari sau locuinte colective -vor oferi sp umbrite si insorite,bazin de mica adincime sau fintina ;la dist de 400-600m de zona rezi *s decorativ =destiat punerii in valoare a unui obiect(arta,monu istoric,de arh,institutie)- compozitia se va subordona obiectului iar formele si cromatica vor fi retinute ca expresie(exceptie facind institutiile unde poate fi o tratare exuberanta); vegetalul 80-10% si poate fi o componenta a unei piete civice 3.2.19.SPATIUL DE JOC PENTRU COPII *din deceniul 7,odata cu aparitia unitatilor urbanistice complexe(erau obligatorii in cadrul detaliilor de sistematizare si in bilantul teritorial_ *pe categ de virsta -0-3 ani(mici amenajari ) ;3-6 ani (balansoare,topogane,,leagane,spaliere,etc si zone umbrite pt supraveghere) ;6-10 ani(pp favorizarea jocurilor colective-cetati,colibe,se stimuleaza curajul si sportivitatea) *supraf:min100mp *amplasament:indepartat de circ auto intensa dar in apropiere a locuintelor *veg mai bogata din arbusti si arbori dispusa perimetral pt a proteja si delimita *dupa 1989 se vor face gradini si parcuri unde se vor amenaja sectoare(piste pt patine cu rotile,skateboard,montain-bike si instalatii mai sofisticate care sa stimuleze inventivitatea,competitia ,curtajul) *nevoie de multa imaginatie(forme,culori,mecanisme),sa caute sa imbine spiritul de echipa cu nevoile celor timizi si solitari 3.3.DISPUNEREA SPATIILOR VERZI *factori:pozitia geografica,geomorfologia teren,mod de dezv a loc,profilul si atitudinea umana *modalitati de dispunere:tesut intermitent,banda continua(Madrid si Londra)in pieptene(idem),cu penetrari radiale(Marea Londra)retea de nuclee verzi,centura,fisii,in grila;aceste modalitati sint in armonie cu conceptul de dezv al orasului .3.1.DISPUNEREA IN PETE *=unitati independente,de marimi si distributii neuniforme;poate fi datorata unui teren accidentat,unei dezvoltari dezodonater sau prin aglutinare sau un amplasament deosebit(Stockholm),a unei politici urbane(Paris si Moscova) *ex :planul verde al zonei de est din care se detaseaza La Villette *ex;micul principat Monaco unde exista obligatia legala de creare de gradini de cita ori se ataca o actiune imobiliara privata(sp verzi 16%) *are avantajul unei posibile specializari functionale(dispunere oarecum uniforma cu plantatii 30-38%) *in masura in care petele se apropie ca marime de dimensiunile gradinilor(3-20 ha) at org functionalae mai eficienta iar intretinerea mai putin costisitoarre

3.3.2.DISPUNEREA IN PANtE *cazul oraselor situate in zona de deal sau de munte sau cind orasul e situat intre culmi impadurite ce vor fi inglobate in intravilan pe masura ce orasul se va extinde(dezv in jurul gurii de varsare a unei ape curgatoare in mare) *avantaje:o prezenta consistenta si compacta a vegetatiei lemnoase; continuitatea agrementului in extravilan;posibilitatea org polifunctionale a panei(parc,padure-parcv) *dezavantaje: satisfacerea inechitabila a populatiei orasului si comasarea tuturor atributelor pe o sg suprafata excentrica; unele disfunctii auto ;distante mari de parcurs *patrunderile de anvergura permit alterarea in mai mica masura a peisajului si realizarea unor compozitii mai ample(ex;sistematizarea Moscovei, Brasilia cu marele lac artificial, Canberra unde o suita de lacuri impart cap Australiei in 2, constituindu-se principalul suport al agrementului si al mai multor axe de compozitie) 3.3.3.DISPUNEREA IN FISII *dispunere in grila(cu ochiuri de diverse forme si dimensiuni); radiala; concentrica; radial concentrica....ii lipseste eficienta *ex:Plan pt Chandigarh-Le Corbusier (oras structurat pe sectoare dreptunghiulare-800-1200m,ce sint strabatute median pe axa lunga de o fisie verde lata de 200. in care sint amplasate dotarile de educatie 3.3.4.DISPUNEREA MIXTA *combinatie de pete pane(Cluj,Buc,Paris); pete-fisii(in cele mai multe cazuri) sau toate la un loc ,cind eficienta ajunge la cote max *eficienta depinde de modul de dispunere si de cantitatea de supraf verde amenajata pe cap de locuitor si de calitatea si de diversitatea amenajarilor si echipamentelor *se impune o politica si o strategie pe termen lung ce trebuie urmarita si adaptata conjuncturilor *ex: Montreal-proiectul archipelce urmarea amenajarea fluviului Saint Laurent...retele de parcuri regionale,interesul social primindu-i celui economic...vasta centura de apa si verdeata avea menirea sa elimine spatiile reziduale,sa introduca intr-un sistem parcurile existente si cale noi si sa creeza amplasamente cit mai favorabile pt locuinte,instit,sp publice *orice modalitate de dispunere a sp verzi trebuie sa se coreleze cu reteaua de zone de agrement din periurban si judet...adm locala trebuie convinsa sa coopereze