You are on page 1of 12

Comunitati locale si dezvoltarea durabila Atitudini, mentalitati si tipuri de comportament

Teorie
Dezvoltarea durabil a unei societi se refer la acea societate care i modeleaz sistemul economic i social astfel nct resursele materiale i sistemele suport ale vieii s fie conservate sau satisfacerea nevoilor generaiilor actuale s se asigure fr a compromite satisfacerea nevoilor generaiilor viitoare. Conceptul modern al dezvoltrii durabile este unul complex i se bazeaz pe urmtoarele componente: -Dezvoltarea economic; - Dezvoltarea social; - Protecia mediului (aspectul ambiental ecologic); - Componenta cultural; - Componenta asigurrii securitii internaionale, naionale i regionale. In esenta dezvoltarea durabil nseamn "A gndi global i a aciona local", astfel ca la nivelul comunitilor locale dezv durabila reprezint o provocare i o prioritate n acelai timp. O provocare, pentru c o comunitate trebuie s fie receptiv la transformrile i schimbrile externe i interne care o pot afecta, adaptnduse acestor schimbri prin aciuni i iniiative strategice locale. O prioritate, pentru c modul n care se dezvolt localitatea i afecteaz prezentul i sansele de viitor. Doar strategiile adoptate evidentiaza interdependenta intre local si global, intre tarile dezvolatate si cele in curs de dezvoltare dar in esenta toate aceste strategi au acelasi scop : nlturarea srciei, polurii, nesiguranei locului de munc, migraiei, extinderii urbanizrii, crizelor economice i monetare i meninerea valorilor tradiionale. Dezvoltarea durabil a comunitilor are ca obiective majore protejarea mediului, eradicarea srciei, mbuntairea calitii vieii, dezvoltarea i meninerea unei economii locale viabile i eficiente.

Exemple 1. Bran, Castelu Bran


Castelul Bran este un monument istoric i arhitectonic, situat n Pasul Bran-Rucr, la 30 de kilometri de Braov. n anul 2000, castelul Bran a fost revendicat de Arhiducele Dominic de Habsburg i de surorile sale, Maria Magdalena Holzhausen i Elisabeth Sandhofer, motenitorii castelului[2]. n luna mai 2006, acetia au devenit proprietarii castelului i ai domeniului aferent n urma unei decizii guvernamentale de retrocedare[2]. Statul romn a pstrat administrarea castelului pentru nc 3 ani, pn n 18 mai 2009[2]. Astfel cu retrogradarea catelului, consiliul local adopta una din strategiile de dezvoltare durabile din Brasov, aceea a turismului, urmarind conservarea si valorificarea durabila a patrimoniului cultural si istoric, adica cumpararea castelului cu jutorul unui leasing. Decizia de a cumpara castelu a aparut si datorita presiunilor localnicilor din acesta zona care se tem ca ar putea aparea un comparator ca sa scoata castelu din circuitul turistic si astfel ar avea de suferit micile lor afaceri. Astfel in ceea ce priveste mentalitatea localnicilor, acestia nu sunt suficienti de receptivi in adoptarea unor straini care sa le influenteze in mod direct atat activitatea si cultura zonei, mizand pe un comportament asertiv inclusiv consiliul local adopta acest comportament (Presupune luarea iniiativei dect a atepta s se ntmple ceva. Aceasta determin un sentiment de ncredere n sine i abilitatea de a lua controlul asupra propriei vieti), insistand sa se valorfice acest obiectiv turistic.

2. Planul de dezvoltare durabil a Municipiului Bucureti


Bucuretiul, cel mai important centru urban al Romniei ( actualmente cu o populatie de ase ori mai mare dect al celui de-al doilea ora ca mrime Iai), nu este doar un loc ce atrage turiti, dar i punctul de plecare pentru multe din zonele turistice din tar. Fiind una din cele mai importante orase din tara, s-a realizat un plan complex de dezvoltare durabila a municipiului incluzand dezvoltarea economica si socio-culturala. n plan material, dezvoltarea durabil nseamn mentinerea posibilittilor i conditiilor de viata pentru generatiile viitoare, n special a resurselor naturale regenerabile, cel putin la nivelul celor existente pentru generatia actual, precum i redresarea factorilor de mediu afectati de poluare.

n plan spiritual, dezvoltarea durabil nseamn mult mai mult, nseamn : conservarea motenirii faptelor de cultur, realizate de cei din trecut i cei de astzi i dezvoltarea capacitii de creatie n viitor a elitei celor care ne urmeaz. Municipiul Bucureti dispune de rezerve importante de potential, dar starea general este, ns, departe de a corespunde exigentelor de ordin tehnic, economic, ecologic, estetic, cultural etc., impuse de politica de dezvoltare de tip european. Totodat, pozitia de capital i aceea de prima poarta a relatiilor cu Europa i cu ntreaga lume amplific exigentele pentru pstrarea valorilor nationale. Astfel ca se doreste reabilitarea zonelor istorice, centrul vechii al orasului fiind una din aceste zone, caracterul specific rezultand din valoarea sa ca rezervatie de arhitectur. Aceast valoare trebuie pstrat i promovat la nivelul dezvoltrii oraului ca viitoare capital n cadrul Uniunii Europene. Programele de succes din domeniul dezvoltrii zonelor centrale cu valoare de patrimoniu din Europa realizeaz legturi ntre turism, conservarea patrimoniului istoric, muzee, activitti traditionale, art, resurse naturale i alte elemente de interes pentru a crea parteneriate puternice n scopul conservrii, mbunttirii, promovrii i gestionrii acestor resurse ce nu pot fi nlocuite. Scopul general este: Impulsionarea restaurrii n zon i stimularea investitiilor de ctre proprietarii publici i privati n modernizarea cldirilor. Reducerea traficului strict la cel pietonal pentru un plus de conservare si eleganta a zonei. Amenajarea unor parcari pentru ca aceasta zona sa fie destinta numai pietonilor Imbunttirea calittii mediului, a imaginii urbane i a spatiilor publice

Beneficii i eficienta socio-economic a proiectului: mbunttirea mediului stradal i a infrastructurii publice n scopul ncurajrii conservrii i restaurrii siturilor din zon restaurantelor, cafenelelor i a altor activitti economice i de birouri; crearea a numeroase locuri de munc att pe timpul executiei lucrrilor ct i dup terminarea acestora; dezvoltarea turismului.

Prin urmare comunitatea locala a dobandit un nivel de dezvoltare care ii permite perceperea faptului ca valorile culturale/ istorice asigura prosperitatea orasului, prin imbunatatirea nivelului de trai( noi locuri de munca, turisti) si a calitatii vietii. Atitudinea adoptata de consiliul local va pune in evidenta schimbarile care vor intervenit atat la nivel local cat si la nivel national, implicarea acestora pentru dezvoltarea de noi strategii atat pe plan economic cat si socio-cultural.

3. Brasov Industrial Park


Brasovul, un centru urban puternic industrializat, a resimtit declinul suferit de principalele sale ramuri
industriale precum construciile de maini, industria de aprare sau industria chimic. Astfel, ca urmare a crizei economice, o parte important din capacitile de producie ale judeului Braov i-au diminuat activitatea sau au fost nchise. Pentru a incuraja dezvoltarea industriei si absorbtia fortei de munca disponibile, Guvernul Romniei a decis (prin O.G. nr. 65/2001) nfiinarea n judeul Braov, a unor parcuri industriale ce beneficiaz de o serie de faciliti: scutiri la plata taxelor pentru terenuri i cldiri, reducerea impozitelor locale (acordate de administraia local).

Fig.1.1 Parcuri industriale existente in judetul Brasov Astfel, au fost generate, pe de o parte for de munc disponibil pentru angajare, iar pe de alt parte spaii utilizabile n scopuri industriale sau logistice.
Industrial Park Brasov (IPB), localizat langa Ghimbav, este o investite de tip Greenfield, iar in cadrul IPB sunt oferte, spre inchiriere, spatii industriale tip Greenfield adaptate cerintelor clientilor, pe baza de contract pe termen lung. Suprafata minima de inchiriat este de 2.000 mp. Durata necesara executarii lucrarilor de constructie aferenta unei hale de 10.000 mp este cuprinsa intre 6 si 10 luni, in functie de suprafata si de complexitatea proiectului.

Suprafata totala a Parcului Industrial Brasov este de 39 ha si cuprinde hale de productie, spatii de depozitare, zone tehnice, zone administrative si de birouri.

Stadiul actual de dezvoltare a proiectului include:


5 hale suprafata utila 10.000 m2 / hala Infrastructura de acces, platforme betonate, zone de incarcare / descarcare Utilitati: statie proprie de curent de 110/20 kV 2x16 MVA , gaz - instalatie de distributie de joasa presiune, apa - puturi forate la mare adancime, canalizare, statie de epurare si bazin de decantare, retea de hidranti , retele de comunicatii.

Centralizat se asigura servicii de securitate perimetrala si control acces, iluminat, deszapezire, servicii de curatenie generala. Centrul medical ofera servicii medicale de specilitate, consultatii, medicina muncii. Parcare suplimentara pentru camioane, zona manipulare tiruri. Printre strategii de dezvoltare viitoare se pot enumera urmatoarele proiecte: Hale de productie si depozitare (suprafata de teren disponibila - 14 ha), Cladiri de birouri si sali de conferinta , Restaurant si cantina, Gradinita pentru copiii angajatilor, Servicii bancare, Hotel de 2 si 4 stele, Magazin alimentar non-stop.
Datorita faptului ca mediul de afaceri inainte de anul 2000 era un mediu de afaceri instabil, companii transnationale nu era dispuse sa isi asume acest risc. Dar dupa aceasta perioada, investitiile straine au fost incurajate, cei interesai avnd la dispoziie o puternic i diversificat baza tehnico-material, for de munc corespunztor calificat, pia de desfacere i o legislaie corespunztoare ce garanteaz drepturile investitorilor strini n Romnia. Se poate afirma astfel ca aceste proiecte au dezvoltat durabil zona Brasovului, atat din punct de vedere economic, cat si din punct de vedere al mediului inconjurator. Din punct de vedere economic, principalele avantaje aduse sunt: beneficii: 6 sprijinirea dezvoltrii industriale marirea semnificativa a investitiilor cu capital strain, cat si autohton crearea de locuri de munca

Din punct de vedere al mediului inconjurator, aceasta decizie de a construi parcul industrial a adus urmatoarele

reconversia i ecologizarea zonelor industriale dezafectate imbunatatirea calitatii aerului din orase, datorita faptului ca aceste parcuri industriale au fost construite in afara oraselor reducerea emisiilor de noxe datorate activitatile industrial in cadrul oraselor reducerea poluarii fonice

Atitudinea comunitatii locale cu privire la acest proiect de dezvoltare durabila a fost una favorabila din cauza cererii destul de mica de pe piata de locuri de munca inainte de construirea acestor parcuri industriale. Acest fapt poate fi evidentiat de oferta mare pe piata a muncitorilor calificati din punct de vedere economic si industrial, avand in vedere ca in Brasov Universitatea Transilvania licentiaza anul foarte multi ingineri si economisti. De asemenea, in acest proiect de dezvoltare turistica s-a tinut cont de parerile, atitudinea, dorintele si necesitatile locuitorilor astfel incat acest proiect sa nu intre in conflict cu dezvoltarea comunitatii. Se poate spune ca prin acest proiect de dezvoltare durabila, investitiile au crescut in judetul Brasov, acest fapt fiind un beneficiu pentru comunitatile locale. Atitudinea favorabila a populatiei fata de protejarea mediului s-a manifestat in functie de nivelul educatiei si categoriei sociale, dar in general comunitatea brasoveana a manifestat un interes deosebit pentru proiectele ce au ca obiectiv protejarea mediului, imbunatatirea calitatii vietii si dezvoltarea unei economii locale eficiente.

4. Parcul Naional Domogled-Valea Cernei


Parcul Naional Domogled-Valea Cernei a fost nfiinat n anul 1990, preocuprile n ceea ce privete activitatea de ocrotire a naturii n acest spaiu fiind mult mai vechi. Parcul Naional Domogled-Valea Cernei face parte din categoria parcurilor naionale, ale cror scopuri sunt protecia i conservarea unor eantioane reprezentative pentru spaiul biogeografic naional, cuprinznd elemente naturale cu valoare deosebit sub aspect fizico-geografic, floristic, faunistic, hidrologic, geologic, paleontologic, speologic, pedologic sau de alt natur, oferind posibilitatea vizitrii n scopuri tiinifice, educative, recreative i turistice. Parcul Naional Domogled-Valea Cernei se afl situat n estul judeului Cara-Severin ocupnd suprafaa de 23. 185 ha, n vestul judeului Mehedini ocupnd suprafaa de 8.220 ha i n vestul judeului Gorj cu o suprafa de 29.806 ha. 7

Parcul Naional Domogled-Valea Cernei cuprinde urmtoarele rezervaii naturale distincte: Judeul Cara-Severin

Rezervaia Domogled Oraul Bile Herculane (2.382,8 ha) Coronini-Bedina Oraul Bile Herculane Comuna Mehadia (3.864,8 ha) Iauna-Craiova Comunele Cornereva i Mehadia (1.545,1 ha) Belareca Comunele Cornereva i Mehadia (1.665,7 ha) Petera Ion Brzoni Comuna Cornereva (0,1 ha)

Judeul Mehedini - Vrful lui Stan Comuna Isverna (120,0 ha) - Valea esna Comuna Balta (160,0 ha) Judeul Gorj - Piatra Cloanilor (inclusiv Peterile Cloani i Cioaca cu Brebenei) Comuna Pade, Sat Cloani (1.730 ha) - Ciucevele Cernei Comuna Pade, Sat Cerna Sat (1.166,0 ha) - Petera Martel Comuna Pade (2,0 ha) - Cheile Corcoaiei Comuna Pade, Sat Cerna Sat (34,0 ha) Comunitile locale incluse n interiorul Parcului Naional Domogled-Valea Cernei contribuie att la atractivitatea, ct i la valoarea ariei protejate prin obiceiurile tradiionale, bogia cultural i ospitalitate. De asemenea, comunitile locale ocup un loc important n dezvoltarea unui turism durabil care, fr o colaborare susinut i nelegere din partea localnicilor, nu ar putea fi realizat n armonie cu spiritualitatea local.

Obiectivul proiectului a constituit imbunatatirea conservarii biodiversitatii si a patrimoniului natural al sitului Natura 2000 ROSCI 0069 si ROSPA 0035 Domogled-Valea Cernei prin elaborarea planului de management, construirea unui centru de vizitare, constientizarea populatiei si cresterea capacitatii institutionale de gestionare a parcului.
8

Principala activitate a proiectului o constituie elaborarea planului de management al ariei naturale protejate, activitate care presupune inventarierea, cartarea, evaluarea statutului de conservare, elaborarea strategiei de conservare pentru 70 de specii si 25 de habitate de importanta comunitara, precum si elaborarea bazei de date GIS. O alta activitate importanta a proiectului este construirea unui centru de vizitare care va avea un rol foarte important in promovarea ariei protejate si implicit in conservarea biodiversitatii si dezvoltarea durabila a zonei. Nu in ultimul rand, in cadrul proiectului s-au organizat activitati de constientizare si informare: intalniri cu comunitatile locale, activitati specifice cu elevii, conferinta de presa, eveniment de inaugurare a centrului de vizitare, consultari publice, elaborarea si diseminarea de materiale informative si promotionale, realizarea unei noi sectiuni a paginii web referitore la proiect. In vederea cresterii capacitatii institutionale de gestionare a arici protejate se va realiza instruirea personalului si se vor achizitiona o serie de echipamente specifice.
n urma unui curs desfurat n Germania n cadrul proiectului intitulat "Conservarea Naturii i Dezvoltarea Regional n sud-estul Europei", administraia Parcului Naional Domogled-Valea Cernei a fost premiat cu proiectul "Educaie ecologic pe traseul Domogled".Proiectul a fost implementat n perioada 01.01 - 15.05.2011 i a fost menit pentru desfurarea activitilor de educaie ecologic i turism. Parteneri n acest proiect au fost: Direcia Silvic Reia i Liceul Hercules din Bile Herculane. Obiectivele Proiectului a.Educaie ecologic, promovare i contientizare asupra valorilor naturale care exist pe traseul turistic Crucea alb-Izvorul Jelru, cu respectarea i conservarea durabil a mediului nconjurtor, b.Crearea de programe educaionale mai complexe cu implicarea Unitilor colare care se afl n perimetrul parcului naional, c.Dezvoltarea activitilor ecoturistice cu implicarea comunitilor locale, n beneficiul acestora - obiectiv pe termen lung.

Scopul proiectului Educaia tuturor elevilor, al cror nivel minim de studiu este coala gimnazial, cu privire la flora i vegetaia forestier a rezervaiei Domogled i contientizarea turitilor, comunitilor locale care folosesc acest traseu bogat n specii importante din punct de vedere al conservrii naturii. Prin acest proiect a fost posibil echiparea unui traseu turistic existent n Rezervaia Domogled Bile Herculane-Crucea Alb-Izvorul Jelru - cu panouri educaionale, constnd n informaii despre speciile forestiere submediteraneene i xero-termofile, parcul naional n general, legende, reguli ce trebuie respectate n momentul n care pim ntr-o arie natural protejat i informaii utile (cteva exemple de specii submediteraneene: Pinus Nigra ssp.Banatica, Carpinus Orientalis, Cotinus Coggygria, Fraxinus ornus, Cytisus scoparius, Syringa vulgaris, Cornus mas) . De asemenea, au fost pregtite pliante att n limba romn, ct i n limba englez despre traseul educaional nou realizat. Totodat, n cadrul acestui proiect a fost reconstruit foiorul de la Izvorul Jelru care a fost ncet-ncet distrus att de intemperiile vremii ct i de turiti. Prima i ultima aciune educaional organizat pe acest traseu a fost concursul intitulat Ghizii Domogledului. Acest concurs a marcat sfritul proiectului Educaie ecologic pe traseul Domogled. n cadrul acestui concurs elevii au prezentat copiilor din clasa a V-a cele mai importante specii submediteraneene existente pe traseul Crucea Alb-Izvorul Jelru. Totul a decurs foarte frumos, ghizii surprinzndu-ne foarte plcut cu prezentarea speciilor.

5. Delta Dunarii
Condiiile geografice i climatice deosebite din Delta Dunrii au favorizat dezvoltarea unor importante resurse naturale regenerabile: pete, stuf, puni, pduri, plante medicinale, ciuperci, etc., care sunt valorificate prin activiti economice tradiionale de ctre populaia local. O resurs natural important o constituie peisajul deltaic care are caracteristici specifice i este deosebit de atrgtor. Complexitatea teritoriului Deltei Dunrii este determinat n primul rnd de biodiversitate, o treime din numrul de specii de plante ce triesc n Romnia regsindu-se n acest spaiu.

10

Mozaicul de habitate existente n RBDD este cel mai variat din Romnia i gzduiete o mare diversitate de comuniti de plante i animale Componentele principale ale peisajului din Delta Dunrii sunt cele aproape 400 de lacuri de diferite mrimi, stufriurile, pdurile de stejar i frasin, dunele de nisip, plajele de pe litoralul marin deltaic, toate acestea confer o diversitate i varietate spaial deosebit. Conservarea biodiversitatii prin cultivarea ecoturismului si a traditiilor locale ca alternative pentru dezvoltarea durabila a comunitatilor locale de pescari din Delta Dunarii Acest proiect al Asociatiei Salvati Dunarea si Delta, are un scop foarte ambitios: ncurajarea ecoturismului si a traditiilor locale pentru dezvoltarea durabila a unei comunitati rurale de pescari din Rezervatia Biosferei Delta Dunarii. Comunitatea aleasa este Mahmudia. Proiectul s-a desfasurat n Mahmudia, o comunitatea asezata pe bratul Sf. Gheorghe, la 32 de kilometri de orasul Tulcea. Mahmudia, cunoscuta ca fiind a doua poarta de intrare n Delta Dunarii, are o populatie de 2970 locuitori si 1210 gospodarii. Principala activitate a locuitorilor este pescuitul si cresterea animalelor. Turismul este o activitate nca insuficient exploatata n aceasta localitate, desi exista posibilitati de cazare (pensiuni de 2 si 3 margarete si hoteluri) si activitati turistice (bird watching, vestigiile cetatii Salsovia, monumente istorice, de arhitectura si de arta, un mic muzeu). Localitatea Mahmudia prezinta un potential foarte mare de dezvoltare a mestesugurilor traditionale (prelucrarea stufului si papurei), a agro- si eco-turismului, fiind o zona bogata n traditii. Pescuitul industrial este o activitate cu un puternic impact asupra ecosistemelor acvatice ale Deltei Dunarii. Reducerea n sine a acestei activitati, fara un impact negativ asupra populatiei, nu poate fi facuta fara derularea unui program de reconversie profesionala a locuitorilor Deltei spre activitati economice alternative, aducatoare de venituri, cum ar fi eco-turismul, mici afaceri de producere a unor produse specifice Deltei Dunarii, renvierea unor traditii locale (prelucrarea stufului si papurei) etc. Obiectivele proiectului: - Sprijinirea comunitatii locale pentru constientizarea necesitatii utilizarii durabile a resurselor naturale din Delta Dunarii
11

- Dezvoltarea capacitatii populatiei locale de a valorifica durabil resursele locale prin sprijin acordat n realizarea activitatilor alternative generatoare de venituri - Constientizarea n randul comunitatii locale cu privire la oportunitatile oferite de accesarea fondurilor europene - Promovarea activitatilor proiectului ca exemple pozitive de masuri care trebuie luate pentru dezvoltarea durabila a comunitatilor din Delta Dunarii. Rezultatele proiectului: - Crearea unor alternative bazate pe comunitate pentru asigurarea mijloacelor de subzistenta, prin care se reduc presiunile asupra ariilor de conservare si protejate care conserva biodiversitatea din ecosistemele costiere, marine si de apa dulce - Elaborarea unor scheme de eco-turism viabile din punct de vedere ecologic, cu participare si administrare la nivel local - Sustinerea dezvoltarii capacitatii si furnizarea de asistenta tehnica pentru conservarea speciilor si habitatelor n comunitatile de pescari confruntate cu pierderea biodiversitatii, sub forma unor specii transfrontaliere marine, de ru sau de lac esentiale. Principalele activitati ale proiectului de care au beneficiat partenerii locali ai proiectului si apoi ntreaga comunitate au fost: traininguri, work shop-uri, seminarii, lobby la nivel local si central pentru utilizarea durabila a resurselor de peste din Delta Dunarii, construirea unui atelier pentru procesarea papurei si stufului, realizarea unui mic muzeu al localitatii, nfiintarea unor facilitati pentru practicarea eco-turismului, organizarea unei tabere pentru elevii de la scolile locale, realizarea unui plan institutional de dezvoltare pentru un ONG local, construirea unui foisor pentru bird watching, crearea unui site web pentru o organizatie partenera, diseminarea informatiilor despre proiect si a realizarilor acestuia n mass media, publicarea unor materiale informative despre proiect.

12