1.

Notiunea de raport juridic Definitie : Este un raport reglementat de norma de drept, raport in care subiectii umani sau partile se manifesta ca titulare de drepturi si obligatii prin exercitarea carora serealizeaza finalitatea normei, al carei respectare este asigurata ori prin vointa partilor,ori prin forta coercitiva a statului. In realitatea existentei sale raportul juridic exista numai ca raport juridic concret:civil, penal, administrative, de dreptul muncii, financiar,de dreptul familiei, etc. Trebuie subliniat faptul ca, nu orice raport sau relatzie sociala este si una juridica,sunt juridice nu mai acele raporturi sau relatii care sunt cuprinse in sfera unor reglementari ale dreptului. Asadar prin cuprinderea acestora in prevederile unor norme dedrept, relatiile sau raporturile sociale dobandesc un contur specific, devenind mai apoi unraport juridic.In concluzie, raportul juridic este un raport sau o relatie sociala reglementata prinnorma juridica Intre norma juridica si raportul juridic pot exista 3 situatii de determinare, si anume: a) norma judica poate transforma raporturile sociale nejuridice in raporturi juridice; b) poate creea un raport juridic a carui aparitie nu a fost una spontana in viatasociala decat in virtutea aparitiei si a prevederii normei juridice ( acest lucru estevalabil in cadrul raporturilor de drept administrative si financiar); c)nu creeaza in mod direct anumite rapoarte juridice, ba mai mult, unele normeimpiedica aparitia unor noi raporturi juridice. 2. Permisele raportului juridic: Pentru ca un raport juridic sa se nasca sis a se desfasoare este nevoie sa existeunele conditii (premise)obligatorii. Aceste conditii sunt:- n o r m a j u d i c a - s u b i e c t e d e d r e p t - f a p t e l e j u r i d i c e Norma juridical reprezinta conditia fundamentala pentru nasterea unui raport juridic. Fara norma juridica nu se poate vorbi de un raport juridic, intrucat norma juridica este cea care defineste, precizeaza, capacitatea subiectelor care intra intr-un raport juridic ca urmare a existentei unor fapte juridice.Norma juridica nu poate fi viabila, aplicabila decat in cadrul unui raport juridic. Acesta este motivul pentru care, de cele mai multe ori, raportul juridic estecaracterizat cao norma juridical in actiune, darn u si casinguril mijloc de realizarea dreptului.De exemplu, normele juridice prohibitive care impun subiectelor sa se abtinade la savarsirea unor fapte periculoase din punct de vedere social, au ca menirefundamentala nu aceea de a crea raporturi juridice, ci de a oblige participantii lacircuitul juridic sa se abtina de la savarsirea unor asemenea fapte. In asemeneacazuri raportul juridic apare ca rezultat al nerespectarii normei juridice. 3. Trasaturile caracteristice ale raportului juridic:a)Raportul juridic este un raport social pentru faptul ca se stabilesteintotdeauna intre oameni, fie intre parteneri, personae fizice, fie intreacestea si organele statului sau intre organele si institutiile statului. b)Raportul juridic este un raport de suprastructura pentru ca esteinfluentat de si influenteaza la randul sau celalte categorii de raporturisociale (raporturi materiale si raporturi ideologice). c)Raportul juridic este un raport volitional, adica un raport de vointaexprimata in cazul legaturilor ce se creeaza si se dezvolta intre oameni.Pentru asi rezolva propriile probleme, din ce in ce mai complexe, omulintra intr-o multitudine de raporturi cu semenii sai, cu organele siinstututiile statale si nestatale. Din momentul nasterii, omul imbracadiferite haine juridice: fiu, minor,sot, tata, comparator, vanzator,donator, alegator, ales, etc, calitati care ii dau posibilitatea de a intra indiverse raporturi juridice, ca un purtator de drepturi si obligatii.Fiind un raport de vointa, raportul juridic reprezinta zona de intalnire adoua vointe: vointa statului,exprimata in norma juridica si care consacradrepturile si obligatiile participantilor la raportul juridic, si vointa subiectilor. In majoritatea cazurilor, intalnirea celor doua categorii devointe, se materializeaza in elaborarea dintre participanti, in faptul concretca acestia isi conformeaza conduitele, reactiile si comportamentele potrivitdispozitiei normei juridice. In alte cazuri insa, intalnirea celor doua vointedobandeste forma unei confruntari determinate de faptul ca participantiinu inteleg sa-si suordoneze vointa si conduita individuala potrivitdispozitiei din norma juridica.Din acest punct de vedere, literature juridical, clasifica raporturile juridice in: raporturi juridice prin care se realizeaza dispozitia normei juridice si raporturi juridice prin care se realizeaza sanctiunea normei juridice. Existenta celor doua vointe ( ale statului si a subiectilor) pune in evidentadublul character volitional al raportului juridic care se exprima practic in legaturadintre drepturi si oblgatii ca si titularii acestuia.Atunci cand analizam dublul caracter volitional al raportului juridic, trebuie sane raportam la ramura de drept in

care participa subiectele raportului juridic.In material dreptului muncii, familiei, civil, etc., majoritatea raporturilor juridice ce se nasc pe baza actului de vointa individual.De exemplu, in cazulraportului juridic de casatorie, determinate este vointa celor doua parti ( persoanefizice) de a incheia acest raport juridic. Aceasta vointa, nu poate fi valabila exprimatadecat in conditiile pe care legea le prevede in mod expres.In domeniul dreptului penal, administrative si financiar, esentiala este vointa destat, exprimata in curpinsul normei juridice . Desemneaza totalitatea drepturilor si obligatiilor subiectelor intr-un raport juridic concret determinat, care sunt prevazute in norma juridical. 6. Obiectul raportului juridic: Obiectul raportului juridic este reprezentat de conduita umana ce se realizeaza decatre subiectii raportului juridic caurmare a exercitarii drepturilor si indepliniriiobligatiilor pe care le indentificam in contextual raportului juridic. 7. Faptul juridic: Faptul juridic este o permisa esentiala pentru aparitia sau stingerea unui raport juridic; acesta desemneaza acea imprejurare, eveniment sau stare de fapt reala, carecreeaza,modifica sau stinge un raport juridic, adica produce efecte juridice.Nu orice imprejurare, eveniment sau stare de fapt este un fapt juridic, ci numaiacela de existenta carora norme juridice leaga consecintele juridice ( Prof. N. Popa).Faptele juridice nu au, prin ele insele, puterea de a produce efecte juridice, deoareceaceasta putere le este conferita de normele juridice.Din pricia unor multitudine de fapte, evenimente si stari de fapt care se produc incomunitatile umane, sunt selectionate cele care prezinta interes pentru a fi reglementate si prevazute de normele juridice ( exemplu : logodna, desi este un fapt frecvent in societate,nu are valoarea unui fapt juridicdeoarece nu da nastere unor raporturi juridice). Clasificarea faptelor juridice:a ) E v e n i m e n t e l e reprezinta acele imprejurari care se produc independent de vointaomului, avand drept efecte nasterea, modificarea sau stingerea unor raporturi juridice.Evenimentele se clasifica la randul lor astfel:e v e n i m e n t e naturale: nasterea si moartea oamenilor, calamitati (cutremure,inundatii,alunecari de teren, etc.) - e v e n i m e n t e l e sociale( revolutii, lovituri de stat, alegeri, etc.) b ) A c t i u n i l e reprezinta actele oamenilor, constient savarsite. Ele sunt manifestari devointa ale oamenilor care produc efecte juridice ca urmare a reglementarii lor prinnormele juridice. Actiunea este expresia materializata a vointei umane, adiscernamantul omului Actiunile se clasifica in:-Actiuni licite savarsite cu scopul directsi concret de a produce efecte juridice.Aceste actiuni se numesc acte juridice. Ele pot fi acte unilaterale de vointa, bilaterale, acte oneroase, acte gratuite .-Actiuni ilicite sunt acelea prin care sunt inculcate dispozitiile normelor juridice:infractiuni, contraventii, abateri disciplinare. Actiunile ilicite sunt inrealitate inclcari ale vointei de statmexprimata in normele juridice, care atragdupa sine aplicarea sanctiunilor pentru nerespectarea legii.

Prin raportul juridic de dreptul afacerilor se intelege : - norma de drept comercial aplicabila intr-un caz anume determinat Sunt elemente definitorii ale raportului juridic de dreptul afacerilor : - comercialitatea si patrimonialitatea Raportul juridic de Dreptul Afacerilor arata ca partile: - au drepturi si obligatii corelative