PARTEA A TREIA Navigatia costiera Principiul determinarii pozitiei navei_cu observatii. Linii de pozitie costiere Determinarea pozitiei navei cu relevmente Determinarea punctului navei cu unghiuri orizontale Determinarea pozitiei navei cu distante. Procedee combinate Probleme de conducerea navei in apropierea coastei22 PRINCIPIUL DETERMINARII POZITIEI NAVEI CU OBSERVATII. LINI] DE POZITIE COSTIERE §1 Consideratii introductive Navigatia estimati studiazi procedeele determinarii continue a pozitiei navei folosind ca elemente de calcul —drumul si distanta parcursd de nava in intervalul de timp considerat. Asa cum s-a aratat la capitolul 8, punctul estimat al navei poate fi afectat ins de o serie de erori, determinate in principal de conditiile hidrometeorologice de navigatie, calititile nautice ale navei, guvernarea navei si de erorile aparaturii de navigatie folosit’ pentru determinarea drumului si a distanfei parcurse. De aceea, considerente de siguranta navigatiei, indeosebi in zona costieri si in general in apropierea unor pericole hidrografice, impun ca punctul estimat sa fie controlat de cite ori conditiile permit prin procedee ale sistemelor de navigatie care au la baz observatia si anume: navigatia costiera, astronomica si navigafia electronica. Procedeele aplicate pentru determinarea pozitiei navei prin observatii se stabilesc functie de conditiile in care nava naviga, de mijloacele de navigafie de la bord, precum gi de reperele din zoni. Sistemul de navigatie costierd cuprinde totalitatea procedeelor de determinare a i navei care rezolvé problema pe baza observafiilor la obiecte de la coastd, de geografice cunoscute; aceste obiecte sunt denumite repere costiere de navigatie. Pe lang’ problema de baz’, aceea a determinarii pozitiei navei, navigatia costiera mai rezolva o serie de alte probleme importante pentru conducerea navei ca: determinarea drumului cel mai favorabil pe care nava trebuie sd-] urmeze in siguranta din pozitia determinata spre fundul de destinatie, probleme de ancorare etc. Este bine cunoscut faptul c& pericolele de navigatie (funduri mici, stanci, recifuri, epave, obstructii etc.) se afl indeosebi in zona costier&. De aceea, navigatia costier’ trebuie executati cu multi atentie si cu o inalt& precizie. Desigur, exigentele navigatiei costiere cresc considerabil, in aceeasi zona, in conditii de vizibilitate redusa gi pe mare rea. §2 Principiul determinarii pozitiei navei cu observatii. Linii de pozitie in cadrut sistemelor de navigatie care au la baz& observafia (navigatia costier’, astronomic& si navigatia electronic4), pozitia navei se determina prin intersectia a doui sau mai multe locuri geometrice, denumite linii de pozitie. Linia de pozitie 299reprezinté locul geometric al punctelor de pe suprafata Paméntului, din care, masuratorile la reperele de navigatie observate au aceeasi marime. De exemplu, o infinitate de observatori dispusi pe un cere in jurul unui reper aflat in centrul acestuia, vor m4sura aceeasi distant la acest obiect. Linia de pozitie determinat& in acest caz este reprezentatd de cercul de egald distanjd, care are drept centru reperul observat, iar raza egala cu distanfa masurata. Linia de pozitie deci, obtinut& ca rezultat al unei observafii de navigatie oarecare, constituie totalitatea punctelor pe care nava se poate afla in momentul observatiei. Dup4 natura observatiilor care stau la baza objinerii liniilor de pozitie, ele pot fi de urmitoarele feluri: linii de pozifie costiere, astronomice sau linii de pozitie radio. Pozitia navei se determina prin intersectia a doud sau mai multe linii de pozitie, indiferent de natura lor, obfinute prin executarea unor observafii simultane, sau a unor observafii succesive. Pentru cazul navei in mars se spune ca punctul navei se determina cu observafii simultane atunci cand observatiile sunt executate deodata de mai multi observatori (in functie de numirul observatiilor) sau de un singur observator, repede una dupa alta, astfel ca spatiul parcurs de nava in intervalul de timp dintre observafii si poatd fi considerat practic neglijabil. Punctul navei determinat prin interesectia a doud sau mai multe linii de pozitie, ca rezultat al unor observafii simultane, se numeste punct observat. Se spune c& punctul navei se determin& cu observafii succesive, atunci cand in intervalul de timp dintre observatii, nava parcurge un spatiu, de care, pentru precizia necesara, trebuie s4 se tin’ seama in determinarea pozitiei. Punctul navei determinat prin intersectia unor linii de pozitie obtinute ca rezultat al unor observafii succesive, se numeste punct observat —estimat; in acest caz, asa cum se arat{ in cele ce urmeaz’, punctul observat —estimat se determina prin translarea liniilor de pozitie, de reguld pentru momentul ultimei observatii, in functie de drumul si distanfa parcurs’ de nav in intervalul de timp dintre observafii. Punctul observat — estimat insumeazd toate erorile in finerea estimei in intervalul de timp dintre observatii; de aceea se impune ca in acest interval de timp estima s& fie finuti cu toatd atentia. Dat find erorile cu care poate fi afectat punctul observat in practica navigatiei se recomand a se acorda prioritate aplicirii procedeelor de determinare a punctului navei cu observafii simultane, atunci cAnd conditiile de navigafic si de observatie permit. in cazul navei stationare, problemele de determinare a pozitiei navei cu ajutorul liniilor de pozitie se rezolvA considerand observasiile simultane, indiferent de interyalul de timp care le separ’. in dreptul punctului determinat pe hart se noteazi sub forma de fractie; la numéarator — ora, la precizie de minut, iar la numitor — citirea la loch din momentul respectiv, la precizie de cablu. Reprezentarea grafic pe hart a punctului navei diferi functie de natura liniilor de pozitie si de felul observatiilor (simultane sau succesive); modul de reprezentare se indica in cele ce urmeaza pentru fiecare procedeu in parte. Cu o singur& linie de pozitie nu se poate determina pozitia navei; totusi, in practica navigatiei o singurd linie de pozitie poate da indicafii prefioase pentru conducerea navei, la ateriziri pe anumite puncte, la evitarea unor pericole de navigatie etc. 300