You are on page 1of 26

CAIET DE SARCINI

ARHITECTURA
TENCUIELI, GLETURI, PLACAJE, ZUGRAVELI-VOPSITORII, PARDOSELI, TAMPLARIE, SCARI, TERMOIZOLATII, INVELITORI, IGNIFUGARE, SCHELE

1. ZIDARIE 1.1 ZIDARIE : BLOCURI CERAMICE TIP POROTHERM a. Blocuri ceramice POROTHERM tip 30 S ; zid =30 cm inchideri exterioare - Dimensiuni 250 x 300 x 238 mm
- Masa - Rezistenta la compresiune - Rezistenta termica unidirectionala - Coeficientul de transfer termic - Indice de izolare la zgomot aerian - Rezistenta la foc - Dimensiuni - Masa - Rezistenta la compresiune - Coeficientul de transfer termic - Indice de izolare la zgomot aerian - Rezistenta la foc - Dimensiuni - Masa - Rezistenta la compresiune - Coeficientul de transfer termic - Indice de izolare la zgomot aerian - Rezistenta la foc 12 kg / buc. 7,5 N / mm2 1,326 m2 K / W 0,226 W / m2 K 50 Db 4 ore 500 x 200 x 238 mm 23 kg / buc. 10 N / mm2 0,33 W / m2 K 42 Db 1 ora 500 x 100 x 238 mm 11 kg / buc. 5 N / mm2 ,33 W / m2 K 42 Db 1 ora

b.Blocuri ceramice POROTHERM tip 20 N+F; zid = 20 cm compartimentari

c. Blocuri ceramice POROTHERM tip 10 N+F; zid = 10 cm compartimentari

Caramizile POROTHERM sunt elemente de zidarie din argila si apa pasta care se arde la o temperatura de 900-10000 C . Numarul si pozitia golurilor verticale la aceste caramizi nu mai sunt intamplatoare , ci sunt calculate de specialisti cu calculatoare si trebuie sa corespunda atat cerintelor de izolare termica , fonica cat si cerintelor statice . Pe langa golurile verticale , in materialul caramizii se afla pori fini ( realizati prin adaugare de rumegus in argila , inainte de ardere ) care ajuta la sporirea capacitatii de izolare termica fata de caramizile obisnuite . La caramizile cu goluri laterale , in rosturile laterale nu se aplica mortar , ci se creaza un dop de mortar prin umplerea golului lateral cu mortar . Dopul de mortar si tencuiala aplicata pe ambele suprafete asigura o termoizolare perfecta . Caramida POROTHERM , datorita materialului si structurii poroase , acumuleaza caldura si o cedeaza in timp indelungat . Capacitatea de acumulare termica a acestor caramizi are un avantaj dublu : iarna , datorita capacitatii bune de acumulare termica , caramizile impiedica racirea rapida a incaperilor iar prin functionarea ca o soba de teracota peretii pot acumula o cantitate mare de caldura pe care o cedeaza in timp indelungat . Datorita consumului redus de mortar si realizarii rapide a peretelui, scade si cheltuiala zidariei . Blocurile ceramice Tip N+F reprezinta o noua generatie a elementelor de argila arsa. In acest sistem caramizile se imbina intre ele cu lamba si uluc. Astfel imbinarea verticala nu necesita mortar . 2

Se reduce cu 28 % cantitatea energiei de incalzire datorita capacitatii de izolare termica exceptionala. Prin eliminarea rosturilor verticale umplute cu mortar dintre caramizi , se inlatura puntile termice, introducand intre lamba si uluc o perna de aer subtire cu proprietati de izolare termica sporite. - 57 % cantitatea de mortar necesara pentru realizarea zidariei , folosind mortar numai intre rosturile orizontale . Se reduc cheltuielile de transport si de materiale folosite . - 38 % timpul necesar pentru realizarea zidariei , datorita faptului ca se prepara o cantitate mai mica de mortar aplicat numai in rosturile orizontale . Imbinarea cu lamba si uluc face posibila o realizare corecta si rapida a zidariei . 1.2 DOMENII DE UTILIZARE Blocurile ceramice tip POROTHERM sunt utilizate pentru pereti structurali exteriori si interiori la constructii cu structura de rezistenta din zidarie portanta pana la P+2 E sau ca pereti nestructurali la constructii cu structura in cadre din beton armat, indiferent de regimul de inaltime. Blocurile ceramice pentru zidarie tip POROTHERM se folosesc la realizarea peretilor exteriori / interiori portanti sau de umplutura la cladiri civile locuinte uni-sau multi familiale, blocuri de locuinte, cladiri administrative, de invatamant, din domeniul sanatatii, constructii industriale etc. 1.3 STANDARDE DE REFERINTA STAS 10109/1-82 - Lucrari de zidarie , alcatuire si date constructive STAS 1030-85 - Mortar de ciment M50 in conf.cu instructiunile C17-82 -tabelul 3 STAS 146-78 - Var hidratat pasta STAS 1667-76 - Nisip STAS 790-84 - Apa SR 388-95 - Ciment Portland Aceste materiale trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii prevazute de : STAS 4571-80-caramizi pline presate pe cale umeda; STAS 8036-81-blocuri din beton celular autoclavizat Mortarele folosite la executia zidariilor trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in STAS 1030-85, in instructiunile tehnice indicativ C 17-82 . Pentru zidaria armata se folosesc armaturi confectionate din otel beton OB 37 si PC 52 conform STAS 438/1.2-1974. Alcatuirea zidariilor : Se vor respecta prevederile din STAS 10109/1-82 si cele cuprinse in normativul P2/85 . Zidaria simpla se alcatuieste din caramizi sau blocuri din BCA asezate pe lat in randuri orizontale sau pe muchie la zidurile de caramida .Cu realizarea trecerii fiecarui rand in mod obligatoriu . Rosturile verticale vor fi de 10 mm iar cele orizontale de 12 mm (la zidaria de caramida) si de 10 mm cele verticale si orizontale (la blocurile de BCA). Abaterile admise la grosimea rosturilor sunt cele aratate in STAS 10109/1-82 . La zidaria armata marca mortarului va fi de minimum M50 iar grosimea rosturilor armate va fi egala cu suma grosimilor a doua bare , plus 4 mm .grosimea stratului de acoperire a armaturilor in dreptul rosturilor va fi de minimum 2 cm . La zidaria complexa , dimensiunea minima a samburilor va fi de 25/25 cm , iar armarea cu 4 o 10 cu etrieri o 6 / 20 cm . Stalpisorii ( samburii din b.a. ) se ancoreaza in zidarie cu mustati din otel beton , in conformitate cu normativul P2/85 . 3 Indicatii tehnologice privind executia :

Dimensiunile , marca si calitatea caramizilor , a blocurilor din BCA , precum si a mortarelor de zidarie vor fi obligatorii cele prevazute din proiect. Compozitia mortarelor va fi cea aratata in STAS 1030-85 si in instructiunile tehnice C17-82. Rosturile orizontale vor fi umplute complet cu mortar , lasandu-se umplute numai pe o adancime de 1-1,5 cm spre fata exterioara a zidului, pentru priza cu mortarul din tencuiala. Orizontalitatea randurilor de caramizi sau blocuri BCA se va realiza prin utilizarea riglei de lemn sau metal , gradate la intervale egale cu inaltimea randurilor de zidarie .Riglele se fixeaza la colturile zidariei Intreruperea executiei zidariei se face in trepte , fiind interzisa intreruperea cu stalpi Legaturile intre ziduri la colturi intersectii si ramificatii se fac alternativ. Intreruperea executiei zidariei se face in trepte , fiind interzisa intrerupreea cu stalpi. La executia zidariei complexe , in golurile pentru stalpisori se monteaza armatura stalpisorilor ancorata la nivelul inferior al mustatilor prevazute anterior .Pe masura executiei zidului , in rosturile orizontale se aseaza bare orizontale de legatura cu stalpisorii. La zidurile in care sunt prevazute goluri pentru usi se vor ingloba cele trei ghermele de o parte si de alta a golului pe verticala si pentru ferestre cate doua ghermele. Ghermelele din lemn , inainte de montare , se vor impregna cu carbolineum . Rosturile zidariei pentru cosuri se vor tese la fiecare rand cu mortar marca M10. Montarea obiectelor sanitare pe zidarie se va face cu dibluri din lemn care se fixeaza in golurile prevazute in timpul executiei . Conditiile de calitate si verificarea calitatii lucrarilor de zidarie sunt cele prevazute in STAS 10109/1-82 si indicativ C56-85 . La executarea lucrarilor pe timp friguros se vor respecta masurile prevazute in Normativul pentru executarea lucrarilor de constructii pe timp friguros C16-84 . La executarea lucrarilor de zidarie se vor respecta prevederile din ,, Normele republicane de protectia muncii , aprobate de Ministerul Muncii si Ministerul Sanatatii cu ordinul 34/1975 si 60/1975, din ,, Normele de protectia muncii aprobate de MCInd - cu ordinul nr. 7/1970 , Normativului P 118/99 privind siguranta la foc a constructiilor. Elementele nearmate din b.c.a. trebuie sa fie paralelipipedice dreptunghice intregi cu muchiile vii si fetele paralele . Verificarea calitatii b.c.a. se face pe lat ( cantitatea de produse realizate intr-o zi ) in conformitate cu STAS 8036-81. MATERIALE: Caramida blocuri ceramice Se va folosi la zidarie mortar ciment- var marca M50 , cu compozitie ciment , var pasta gros Se va verifica marca mortarului , efectuandu-se probe conform STAS 2634-80 . Scara de marci si rezistenta minima sunt stabilite prin STAS 1030-85. Liantii folositi sunt : - ,, var pentru constructii STAS 388-95 marca 50 - ,, ciment Portland STAS 388 95 marca M 50 Agregatele folosite sunt - nisip natural de cariera conform STAS 1667-76 , granulozitatea fiind intre 3 pana la 7 mm. Apa se va utiliza din reteaua de alimentatie sau daca provine din alte surse trebuie sa fie conform STAS 780-84. Elementele din b.c.a. se livreaza in pachete balotate sau in pachete paletizate, acoperite cu material impermeabil cu muchiile protejate cu coltare de carton sau material plastic. Descarcarea si incarcarea elementelor de b.c.a din si in mijloacele de transport auto si de cale ferata, precum si alte manipulari, se fac cu macarale echipate cu dispozitive corespunzatoare motostivuitoare echipate cu furca. Se interzice descarcarea prin basculare sau aruncare. Depozitarea elementelor din b.c.a se face in cadrul fiecarei travei in care materialul urmeaza sa fie zidit , pe terenuri orizontale , in zone ferite de acumularea apelor meteorice. Se interzice depozitarea suprapusa a pachetelor paletizate , a elementelor nearmate. 4

Transportul paletilor cu blocuri ceramice se face cu remorci tractate, trailere sau alte mijloace de transport corespunzatoare; pachetele de elemente se ancoreaza bine de platforma masinii . Manipularea pachetelor cu elemente nearmate se va efectua cu furca de hibrata sau furca reglabila, iar transportul pe distante mici se efectueaza cu carucioare pe pneuri . Mortarul folosit la zidirea elementelor din b.c.a nearmate se prepara prin procedee mecanice, asigurandu-se amestecarea pana la omogenizarea completa , care se poate efectua in malaxor sau in betoniera . Mijloacele de transport pentru mortar trabuie sa fie etanse , curate si sa permita golirea rapida si totala. Mortarul se transporta in bene speciale cu agitatoare , basculante sau camioane. Mijloacele de preparare si transport se curata si se spala la sfarsitul schimbului sau la schimbarea mortarului . Durata de transport nu trebuie sa depaseasca o ora de la preparare. Transportul in santier pe orizontala se va face in roabe , tomberoane , pompe. Pe verticala se transporta in bene ridicate cu macarale , bobul mobil , ascensorul sau pompa. Pe santier varul poate fi transportat sub forma de bulgari sau var gras in pasta . Varul bulgari se depoziteaza in incaperi deschise si pardosite de materiale inflamabile. Pasta de var se asigura prin stingerea varului pe santier si se foloseste dupa 60 de zile de la stingerea lui . Verificarea calitatii varului se va face in conformitate cu STAS 3910-76 . Cimentul Portland pentru mortare , fara adaosuri P24 , se livreaza vrac sau ambalat in saci , fiind insotit de certificatul de calitate . Cimentul vrac se transporta in vagoane de cale ferata , prevazute cu recipienti pneumatici .Pe santier se depoziteaza in silozuri metalice demontabile , asezate in aproperea statiei de mortare . Cimentul livrat in saci se depoziteaza in magazii bine inchise si acoperite , in cel mult 10 randuri . Intre stive si peretii exteriori se lasa un spatiu de aer de 50 cm. Cimentul trebuie ferit de actiunea umezelii si de contactul cu corpuri straine . Termenul de garantie este de 45 de zile de la data livrarii . Nisipul pentru mortar trebuie sa fie in stare uscata silicos , de culoare alba , fara substante straine . Se transporta in vagoane basculante sau autobasculante. Depozitarea se va face in apropierea statiei de mortare sau in silozuri . Transportarea lui in cadrul santierului se face fie cu benzi transportoare fie cu roabe, etc. Montarea elementelor din b.c.a se va face dupa hidroizolarea soclului si dupa montarea elementelor structurii de rezistenta cu executarea monolitizarilor. Se verifica pozitia si dimensiunile mustatilor si pieselor metalice de prindere sau ancorare inglobate in structura de rezistenta . Piesele metalice de prindere sau rezemare definitiva care vin in contact cu elementele din b.c.a sau cele care nu se inglobeaza in mortar , se protejeaza anticoroziv Zidaria b.c.a se va ancora de structura portanta prin bare OB o 8 mm (la distanta de 60 cm) protejate cu bitum cald. Armarea peretilor se va face cu bare de OB o 6 mm sau sarma trasa de 4-5 mm asezate in straturi din 2 in2 randuri ( 50 cm pe verticala ) . Peretii despartitori se vor lega de peretii neportanti din blocuri mici din b.c.a. prin legaturi metalice , in cazul cand nu se pot tese . Teserea zidariei se face obligatoriu in fiecare rand. Pe inaltimea zidariei , rosturile verticale vor fi decalate cu pana la din bloc , asigurandu-se teserea in trepte . Se acopera cu mortar sirul orizontal de blocuri b.c.a. , dupa care se aplica mortar pe cantul vertical al blocului cu mistria si se monteaza blocul pe zid , lovindu-se cu ciocanul de cauciuc , apoi se vor rostui rsturile . Rosturile orizontale si verticale se umplu cu mortar pe toata portiunea zidariei mai putin cate 10-15 mm la fiecare fata a zidului pentru a se asigura o buna aderenta a tencuielii . Prelucrarea elementelor se va realiza cu rindeaua pentru verificarea muchiilor , dalta de canelat , masina de gaurit , masina de taiat , rindeaua de nivelat , drisca de slefuit. Verificarea in vederea receptiei va fi in conformitate cu STAS 10109/1-82 cap.6 Reguli si metode de verificare a calitatii . 5

2. TENCUIELI 2.1 STANDARDE DE REFERINTA C 17-82 Instructiuni tehnice pentru stabilirea compozitiei si prepararea mortarelor de zidarie si tencuieli. C 18-82 Normativ pentru executarea si receptionarea lucrarilor de tencuieli la constructii civile si industriale. C 18-83 Normativ pentru executarea tehnologiilor umede- elaborat de INCERC. C 6-86 Instructiuni tehnice pentru executarea placajelor de faianta (INCERC). C 202-80 Instructiuni tehnice pentru executarea placajelor exterioare din placi ceramice (INCERC). 2.2 CONDITII TEHNICE DE EXECUTIE, RECEPTIE LUCRARI DE TENCUIELI Conditii tehnice de executie si receptie lucrari de tencuieli obisnuite (umede) si tencuieli subtiri (tratament) interioare si exterioare aplicate manual sau mecanizat pe suprafete de ziduri de caramida din blocuri b.c.a. sau de beton sunt: Tencuieli umede, obisnuite se executa cu mortare preparate pe santier in centrale sau statii de prepararea mortarului, iar tencuielile subtiri (tratamente) se executa cu mortare preparate in cantitati mici la locul de lucru sau paste gata preparate, livrate in bidoane. Materialele prevazute vor avea caracteristici tehnice conf. standardelor si normelor specifice. Clasificarea tencuielilor dupa pozitia lor in constructii: - tencuieli interioare, executate in interiorul cladirii la pereti si tavane. - tencuieli exterioare sau de fatada, care acopera suprafetele exterioare ale peretilor. Dupa natura suprafetelor pe care se aplica : - tencuieli pe suprafete de caramida, care se executa in mod obisnuit in doua straturi (grund si tinci strat vizibil). - tencuieli pe suprafetele de beton, sau blocuri din b.c.a. care se executa din spoit, grund si strat vizibil la tavane (sprit si tinci strat vizibil). Dupa modul de finisare al fetei vazute: - tencuieli obisnuite (driscuite) la care suprafata este mai neteda, pe care se aplica finisajul definitiv prin zugraveli sau tapete; - tencuieli brute, la coloane, depozite, poduri; - tencuieli la care stratul vizibil este din ipsos sau var ipsos pentru aplicarea vopselelor; - tencuieli sclivisite; - tencuieli decorative cu stratul vizibil din praf de piatra prelucrate, buciardate, raschetate sau stropite sau cu adaos de culoare terasit. Conditii tehnice pentru executarea tencuielilor: - tencuielile au rol de finisaj dar si de protectie si se executa cu mortare diferite, cu grosimi incepnd de la 1 mm. -executarea tencuielilor de orice fel se incepe numai dupa o verificare atenta a suportului ce urmeaza a fi acoperit, conform instructiunilor pentru verificarea si receptionarea lucrarilor ascunse. - se va verifica planeitatea fiecarei portiuni de suprafata, modul de executare a conductelor pentru instalatii, ghermele pentru tmplarie, praznuri, coltare, montarea corecta a tmplariei si a pieselor auxiliare. - se vor verifica toate materialele si semifabricatele ce se introduc in lucrare si numai daca sunt insotite de certificatele de calitate, prin care sa se conformeze ca sunt corespunzatoare conform normelor, se folosesc. Pe parcursul executiei lucrarilor este necesar a se verifica respectarea tehnologiei, utilizarea timpului de priza si a compozitiei, a densitatii mortarelor indicate in proiect, aplicarea straturilor succesive in grosimile prescrise. De asemenea este necesar a se urmari aplicarea masurilor de protectie impotriva uscarii, spalarii prin ploi sau inghetarii. Receptia pe faze de lucrari se face pentru rezistenta mortarului, numarul si grosimea straturilor, aderenta la suport, planeitatea suprafetelor, calitatea executiei. 6

3. GLETURI Strat suport pentru aplicarea zugravelilor lavabile interioare si exterioare si a celor clasice in culori de apa sau a spoielilor cu lapte de var. Zugravelile interioare de orice fel se aplica pe suprafetele tencuite prin intermediul unui glet de netezire . Prin aceasta se obtine o suprafata plana cu rezistenta mult mai buna la murdarire, datorita prafului din atmosfera , are o durabilitate mai mare in timp , fiind protejata de actiunea alcalinitatii din beton sau mortar . Gletul de netezire se realizeaza cu nisip sau dolomita si aracet Dp 25 si constituie un finisaj neted, plan etans si cu o buna aderenta de suport. Materiale folosite : - Apa conform STAS 790 / 84; - Aracet DP 25 si D 50 conform STAS 7058 / 64; - Nisip cu granulozitate de la 0-3 mm si nisip cuartos avand caracteristicile prevazute in STAS 3844 / 68 , pentru nisipul de Valeni; - Faina de cuart pentru turnatorie STAS 6367 / 63 ; - Dolomita STAS 6284 / 60 - Ciment P 400 STAS 388 / 95 Pregatirea stratului suport se recomanda a se face astfel : Suprafata peretelui se curata , inlaturandu-se partile proeminente cu spaclul si eventual cu dalta si ciocanul , apoi se inlatura partile neaderente prin periere cu peria de paie. In cazul alveolelor de la turnare sau al adanciturilor , repararea se afce folosind un mortar de ciment cu adaos de aracet in proportie de 3:1: nisip : ciment : aracet . Pentru aplicarea manuala a stratului de glet se va folosi drisca metalica cu lama de otel flexibila de 0,4-0,5 mm grosime .Gletul se intinde tinand drisca apasata cu inclinatia de 15 0 fata de suprafata de aplicare si cu muchia de reazem la unghiul de cca 450 fata de directia de tragere a materialului , astfel ca iesirea din campul driscei a excesului de mortar sa aiba loc numai in directia suprafetei ramase neacoperita . Aplicarea se face pe suprafata de cca 1 mp , descriind cu drisca o serpentina orizontala . Se aplica pe suprafete succesive , suprapuse partial pentru acoperirea marginilor , pana la completarea unui rand vertical si dupa aceea se aplica randurile urmatoare . Gletul se aplica in grosime de 1 mm , care corespunde consumului de 1200-1400 g/mp . Stratul de glet se lasa sa se usuce minimum 16 ore inainte de aplicarea zugravelilor. 4. PLACAJE 4.1 PLACAJE PIATRA NATURALA SI PLACI CERAMICE Prevederile prezentului capitol se aplica la toate lucrarile de placaje executate cu placi de piatra naturala granit, marmura si placi ceramice faianta, aceste placaje avand rol de finisaje si de protectie, fiind aplicate pe suport cu mortar si adezivi. Placajele, fiind lucrari destinate sa ramana vizibile, calitatea lor din punct de vedere al aspectului poate fi verificata oricand chiar dupa terminarea intregului obiect si in consecinta nu este necesar sa se incheie procese verbale de lucrari ascunse , ci numai pentru fazele de lucrari . Nici o lucrare de placaje nu poate fi inceputa decat dupa verificarea si receptionarea suportului, operatii care se efectueaza si se inregistreaza conform prevederilor capitolelor respective Verificarea calitatii placajelor are ca scop principal depistarea defectelor care depasesc abaterile admisibile , in vederea efectuarii remedierilor si luarii de masuri pentru ca defectele sa nu se repete . Inaintea inceperii lucrarilor de placaje , este necesar sa se verifice daca au fost executate si receptionate toate lucrarile destinate a le proteja ( invelitori, plansee, etc. ) sau a caror executie ulterioara ar putea provoca deteriorarea lor ( conducte pentru instalatii, tamplarie ) , precum si daca au fost montate toate piesele auxiliare ghermele, praznuri, suporti, coltare . Toate materialele, semifabricatele si prefabricatele care intra in componenta unui placaj nu vor fi introduse in lucrare decat daca in prealabil : 7

s-a verificat de catre conducatorul tehnic al lucrarii ca au fost livrate cu certificate de calitate care sa confirme ca sunt corespunzatoare cu normele respective ; - au fost depozitate si manipulate in conditii care sa evite orice degradare a lor ; - s-au efectuat la locul de punere in opera incercarile de calitate daca prescriptiile tehnice specifice sau proiectul le cer ; Mortarele provenite de la statii centralizate, chiar situate in incinta santierului, pot fi introduse in lucrare numai daca transportul este insotit de documente din care sa rezulte cu precizie caracteristicile fizice, mecanice si de compozitie . Principalele verificari de calitate comune tuturor tipurilor de placaje sunt : - aspectul starea generala ; - elementele geometrice ( grosime ) , planeitate , verticalitate - fixarea placajelor pe suport ( aderenta ) ; - rosturile ( etanseitatea lor si tesatura corecta a placilor ) ; - racordarile placajelor cu alte elemente ale constructiei sau instalatiilor ; - corespondenta cu proiectul . Verificarea pe faze de lucrari se face in cazul placajelor interioare pentru fiecare incapere in parte iar in cazul celor exterioare pentru fiecare tronson de fatada in parte si se refera la urmatoarele obiective - rezistenta mortarelor sau pastelor de aplicare a placilor de placaj ( determinata pe cuburi de 7,07 cm cu latura turnata chiar de la prepararea mortarelor si pastelor respective ) ; - numarul de straturi din structura placajelor si grosimile respective ( determinate prin sondaje , in numarul stabilit de comisie , dar cel putin cate unul la fiecare 100 mp ) . - aderenta la suport a mortarului de poza si intre spatele placilor si mortarul de poza ( cu aceeasi frecventa ca la punctul b .). - planeitatea suporturilor si liniaritatea muchiilor ( bucata cu bucata ) . - dimensiunile, calitatea si pozitiile elementelor decorative care se placheaza (solbancuri, braie, cornise ). La receptia preliminara se efectueaza direct de catre comisie aceleasi verificari , dar cu o frecventa de minimum 1/5 din frecventa de la punctul de mai sus . Indicatii asupra efectuarii verificarilor : Placaje exterioare - continuitatea rosturilor dintre placile placajelor cu mortar rezistent , in sensul ca nu trebuie sa existe franturi sau curburi vizibile . - chituirea rosturilor dintre placile placajelor cu mortar rezistent la intemperii si colorate in culoarea placajelor , cu exceptia cazului cand in proiect se cere altfel . - frecarea si lustruirea corecta a suprafetelor placilor la placajele pentru care proiectul prevede o astfel de finisare . - marimea si modul de umplere cu mortar a spatiilor dintre marginile suprafetei placajelor si solbancuri , tocuri de usi , ancadramente , cornise , aceste spatii nu trebuie sa depaseasca 10 mm si sa fie bine umplute cu mortar rezistent la intemperii si colorat asa cum se cere prin proiect . La placajele din piatra naturala abaterile suprafetelor acestor placaje fata de verticala si orizontala se verifica cu dreptarul , firul cu plumb , nivela cu bula de aer si rigle gradate si nu trebuie sa depaseasca abaterile admisibile . La placajele executate din placi de marmura prefabricate aplicate pe fatadele cladirii ( stalpi , grinzi ) se va controla indeplinirea urmatoarelor conditii : - suprafata finisata trebuie sa fie plana , sa nu prezinte denivelari vizibile si suparatoare in camp , la colturile intrande si iesinde sau la rosturile de imbinare inchise sau aparente - finisajul trebuie sa fie aderent la suport pe toata suprafata acestuia , sa nu prezinte portiuni cu desprinderi care la lovire usoara cu un ciocanel de lemn sa sune a gol ; - rosturile de imbinare inchise dintre elementele placajului de marmura montate trebuie sa fie cat mai bine inchise , neadmitandu-se decat dechideri mai amri decat cele admisibile , sa fie 8

continue si drepte , fara zigzaguri ; in cazul rosturilor deschise, de latimi stabilite, acestea trebuie sa aibe aceeasi latime pe toata lungimea; - racordurile cu alte tipuri de finisaje sau la : tamplarie , obiecte de instalatii , fixate pe suport , strapungeri , trebuie sa fie bine pasuite , iar la strapungeri sa fie mascate cu rozete metalice sau din mase plastice ; - suprafata placata trebuie sa prezinte aspectele de grosime , granulometrie si coloristice indicate in planul de montaj sa fie curata si fara pete ( patrunderea la suprafata a mortarului adeziv sau din alte cauze ) . Placaje interioare - prin examinarea vizuala se verifica : - racoradrea placajului cu tencuiala - suprafetele placate cu placi de faianta , avand dimensiuni pana la 40 x 40 cm trebuie sa se termine cu placi cu muchiile rotunjite , iar spatele acestora trebuie sa coincida cu nivelul tencuielii . Nu se admite ca racoradrea tencuielii cu placajul sa se faca prin scafe de mortar de ciment sau pasta de ipsos si nici ca nivelul suprafetei placajului sa se afle sub nivelul tencuielii. In cazul placajului din placi de faianta montate pe pereti de beton ( la subsol ) se va verifica daca in proiectare au fost prevazute borduri speciale de racordare a fatadei cu peretii si daca acestea au fost montate corect. Daca proiectantul nu prevede asemenea borduri , racordarea trebuie facuta cu scafe de mortar . Strapungerile efectuate in suprafata placata pentru trecerea tevilor de instalatii , fixarea prizelor , intrerupatoarelor , etc. La acestea se va controla ca gaurile facute in placi sa fie mascate pe contur , prin acoperirea cu rozete metalice cromate , nichelate sau prevazute cu garnituri dupa cum se cere prin proiect . Se va controla ca gaurile practicate in placaj pentru fixarea obiectelor sanitare ( spalator, oglinda , suporti , etc ) sa nu fie vizibile de sub aceste obiecte . Planeitatea suprafetei placate se verifica cu ajutorul unui dreptar de 2,00 m lungime la placajele executate din faianta . Sub dreptar, asezat in orice directie, nu se admite decat o singura denivelare de max.2 mm. Verticalitatea suprafetei placate se verifica, in toate cazurile, cu bolobocul si un dreptar de 1,20 m la extremitatea caruia se permite o abatere de la verticala de maxim 2mm La suprafetele orizontale ( glafuri , nise ) se va controla daca s-a asigurat placajului o panta de cca 2 % spre interiorul camerei . Corespondenta rosturilor dintre placi cu prevederile proiectului si ale prescriptiilor tehnice de executie se face in afara de examinarea vizuala prin masurarea rosturilor cu ajutorul unor calibre , in cazul ca se observa abateri . Verificarea racordarii rectilinii a suprafetelor placate cu plintele sau scafele se face la inceput prin examinarea vizuala. Daca se observa onduleuri in plan vertical sau orizontal , acestea se masoara cu ajutorul unui dreptar de 2 m lungime. La intersectiile suprafetelor placate , latimile rosturilor pot depasi pe cele date prin prescriptii cel mult 0,5 mm . La linia de separare a placajului de tamplaria de lemn sau de aluminiu , dupa uscarea completa a acestuia , rosturile nu trebuie sa fie mai mari de 1 mm . Acolo tamplaria este prevazuta cu pervazuri , placajul trebuie sa patrunda sub ele cu cel putin 10 mm , pervazurile trebuie sa fie faltuite pe inaltimea placajului . Se vor respecta prevederile din ,, Instructiuni tehnice privind executarea placajelor din placi de faianta aplicate pe pereti prin lipire cu paste subtiri C 223-86 STANDARDE DE REFERINTA C 18 75 Normativ pentru executarea tencuielilor umede; C 6 75 Instructiuni tehnice pentru executarea placajelor din faianta si placi ceramice smaltuite CESAROM 9

4.2 PLACAJE SPECIALE TABLA ALUMINIU TIP BOND Placajele speciale pentru fatade din aluminiu compozit tip bond au ca rezultat un aspect deosebit din punct de vedere estetic si functional. Panelul tip Bond are la interior un miez din polietilena acoperita pe ambele parti cu tabla de aluminiu. Una dintre fete este tratata cu PVDF, putand fi vopsita intr-o gama variata de culori si este protejata cu o folie speciala pentru a fi protejata la transport. Cealalta fata este tratata cu o solutie speciala pentru protectia acesteia. Acest panel compozit din aluminiu are o rezistenta deosebita la diferiti agenti, la foc, apa, poluare si coroziune. Deasemenea, el poate fi folosit in multe aplicatii din domeniul arhitectural, cum ar fi aeroporturile, sedii de firme, fatade de magazin, pereti cortina, hoteluri, restaurante, metrouri, lifturi, cabine telefonice si in multe alte aplicatii industriale. Bond-ul reprezinta un panou compozit tip "sandwich", compus dintr-un substrat (miez) din polietilena, cu grosimea intre 2 si 5mm, fixat solid de doua foi de aluminiu, prin laminare la cald si presiune, de grosimi 0.25-0.5mm fiecare. Placile compozite, tip bond sunt extrem de potrivite pentru placarile in exterior deoarece se modeleaza usor, sunt disponibile intr-o gama larga de culori si se pot combina elegant cu fatadele de sticla si aluminiu. Bond-ul se preteaza design-ului oricaror tipuri de constructii, cum ar fi: cladiri de birouri, mall-uri, banci, hoteluri, stadioane, pavilioane expozitionale, cladiri industriale, supermarket-uri, terminale pentru pasageri, puncte de taxare pe autostrazi, statii de benzina, tuneluri, panouri stradale si multe altele Pe partea exterioara sunt vopsite cu 3 straturi de acoperire PVDF. Acest sistem este compus dintr-un strat de protectie, un strat fluor-polimeric special conceput si un strat superficial. Calitatea inalta a acoperirii asigura materialului si o rezistenta mare la factori externi: ploi acide poluare de origine industriala, raze ultraviolete, coroziune. 1. 2. 3. 4. 5. folie protectie strat de poliester aluminiu adeziv polietilena

Caracteristici Din punct de vedere mecanic, desi are o greutate redusa bond-ul este un material foarte rigid care isi pastreaza planeitatea si are o rezistenta buna la vant. Dilatarea termica a foilor din aluminiu este de 2.3 mm /m pentru o diferenta de temperatura de 100C, permite utilizarea panourilor de dimensiuni mare, si la fel minimizarea legaturilor la jonctiunea lor. Rezistenta la foc a bond-ului se realizeaza datorita placilor din aluminiu ce nu ard, si astfel protejeaza stratul polimeric interior si impiedica arderea lui. Aliajul de aluminiu Aliaj Rezistenta la tractiune Rezistenta la curgere Alungirea Modul de elasticitate

3105 H22 Rp0.2 >= 110 N/mm Rm >= 145-200 N/mm A5% >= 6 E = 70.000 N/mm 10

Tabel comparativ intre bond, tabla de aluminiu si otel BOND ALUMINIU OTEL grosime (mm) 3 4 6 greutate (Kg/m2) 4.5 5.6 7.3 grosime (mm) 2.7 3.3 4.5 greutate (Kg/m2) 7.3 8.8 12.2 grosime (mm) 1.9 2.4 3.2 greutate (Kg/m2) 14.8 18.7 25.0

Rigiditate bond Grosime mm 3 4 6 KN m2/m 0.126 0.240 0.591

Izolatie fonica in cazul unui perete de beton placat cu bond. Grosime bond 3 mm 4 mm 6 mm Izolare fonica 23 dB 24 dB 25 dB

Avantajele acestui tip de material sunt numeroase, mergand de la estetica la functionalitate si pret: aspect modern si atractiv; usurinta in prelucrare, putand fi usor pliat, curbat si debitat folosind utilaje conventionale; rigiditate si rezistenta la factorii de mediu si la foc, ceea ce il face durabil; greutate redusa; intretinere usoara; pret convenabil comparativ cu alte materiale, avand in vedere si durabilitatea materialului; culori diverse; Variante culori Exista o gama larga de culori: crem -galben crom; bej deschis -maro brun; Verde oliv - erde cachi; violet deschis - inchis; gri deschis - inchis etc. Nota: a peretilor cortina. Se va alege o nuanta de maro brun in functie de nuanta profilelor de aluminiu

Atentie! Exista posibilitatea aparitiei diferentelor de nuanta pentru aceeasi culoare. Acest aspect apare intotdeauna atunci cand este vorba de loturi diferite. Prelucrare bond 1. Taierea placii de bond se efectueaza cu ajutorul debitorului circular. Instrumentul trebuie sa aiba varfuri din metal dur. Grosimea dintelui taietor trebuie sa fie aproximativ 2-4 mm, dintii - in forma de trapez sau drepti. Viteza maxima de pilire trebuie sa fie aprox. 5000 m/min, iar avansarea - 10-30 m/min. La trasarea materialului este nevoie de a se lasa adaos de prelucrare cate 0.5 mm la fiecare parte. 2. Frezarea se realizeaza pe partea interioara a placii cu ajutorul frezei circulare sau manuale executand brazde dreptunghiulare sau in forma de V pe la margina presupusei incovoieri. Stratul de plastic nu trebuie sa fie taiat pana la placa inferioara de aluminiu (vezi des.). Grosimea neesentiala a materialului ramas permite de a face ulterior conturarea manual 11

Indoirea placilor de bond se poate efectua cu mainile, fara recurgerea la ajutorul preselor pentru incovoiere. Raza de incovoiere se defineste de forma frezei si adancimea crestaturii (vezi des.). Frezarea se efectueaza cu dispozitive de frezare saumasina de frezat. Viteza liniara a taisului - 5000 rot./min, avansarea - 2,1 m/min. Prelucrarea se poate efectua nu numai in atelier special, dar si chiar pe locul de montare. Pentru unghi de 900, muchie dreapta:

Pentru unghi de 900, muchie rotunjita:

Pentru unghi de 450:

3. Roluirea placilor de bond se realizeaza cu ajutorul dispozitivelor speciale

12 4. Inchiderea casetelor

Montajul Varianta cu structura aluminiu (rectangular, sau profil T), prin fixarea casetelor cu popnituri. Casete tip Z, Casete tip C, prindere cu cornier,prindere direct pe structura

Mascare prinderi casete

Structura speciala prin fixarea casetelor prin agatare (necesita o frezare speciala a casetelor)

Arhitectura

13 5.ZUGRAVELI SI VOPSITORII

5.1 PREVEDERI COMUNE Zugravelile, vopsitoriile si tapetele fiind lucrari destinate a ramne vizibile, calitatea lor din punct de vedere al aspectului poate fi verificata oricnd, chiar dupa terminarea intregului obiect si in consecinta nu este necesar a se incheia procese verbale de lucrari ascunse. Verificarea calitatii suportului, pe care se aplica zugraveala, vopsitoriile, tapetele, se face in cadrul verificarii executarii acestui raport (tencuieli, zidarii, betoane, gleturi, elemente de tmplarie din lemn sau metalica, elemente de instalatii etc). Este interzis a se incepe executarea oricaror lucrari de zugraveli, vopsitorii, tapete, inainte ca suportul sa fi fost verificat cu atentie de catre seful punctului de lucru privind indeplinirea conditiilor de calitate pentru stratul suport. Verificarea calitatii zugravelilor, vopsitoriilor, tapetelor, se va face numai dupa uscarea lor completa si are ca scop principal depistarea defectelor care depasesc abaterile admisbile, in vederea efectutrii remedierilor si al luarii de masuri pentru ca defectele sa nu se repete in continuare. Inainte de inceperea lucrarilor de zugraveli, vopsitorii, tapete, este necesar a se verifica daca au fost executate si receptionate toate lucrarile destinate a le proteja ( invelitori, stresini etc.) sau a caror executie ulterioara ar putea provoca deteriorarea lor ( conductele pentru instalatii, tmplarie etc.), precum si ca au fost montate toate piesele auxiliare (dibluri, console, suporti pentru obiecte sanitare sau elemente de incalzire, coltare Toate materialele pot fi introduse in lucrare numai daca in prealabil s-a verificat de catre conducatorul tehnic al lucrarii ca au fost livrate cu certificat de calitate, care sa confirme ca sunt corespunzatoare normelor respective. Pe parcursul executarii lucrarilor este necesar a se verifica respectarea tehnologiei de executie, prevazuta in prescriptiile tehnice, utilizarea retelelor si compozitiei amestecurilor indicate in ordinea si la intervalele de timp prescrise; de asemenea, este necesar a se urmari aplicarea masurilor de protectie impotriva uscarii bruste ( vnt, insorire), spalarii prin ploaie sau inghetarii. Verificarile care se efectueaza la terminarea unei faze de lucrari, se fac cel putin cte una la fiecare incapere si cel putin una la fiecare loc mp. La receptia preliminara, se efectueaza direct de catre comisie, aceleasi verificari, dar cu o frecventa de minimum 1/5 din frecventa precedenta.

5.2 PREVEDERI SPECIFICE


a. vopsitorii interioare cu vopsele lavabile Se aplica pe suprafete tencuite si gletuite cu glet de ipsos si pregatite cu strat izolant amorsa pentru a preintampina absorbtia . Pe suportul astfel pregatit se aplica 2 starturi de vopsea la o distanta de cel putin 3ore . Suprafata finisata astfel in mediu fara praf trebuie sa se usuce in 30 minute astfel ca uscare definitiva sa se obtina dupa 2 ore, intarirea dupa 4 ore pentru a se actiona operatiunea de supraaplicare ( stratul al doilea ) . Se poate dilua cu 20 % prima mana si cu 15 % a doua mana . Rezistenta la apa se obtine dupa 10 zile de la aplicare . Suprafata astfel vopsita se va obtine lavabila , cu aspect usor satinat si cu rezistenta mare la agenti atmosferici . STANDARDE C3-76 Normativ pentru executarea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii b.zugraveli exterioare Acestea se aplica pe suprafete tencuite si driscuite fara rugozitati pentru a se evita consumul exagerat de material de finisaj . Acesta este un tapet fluid ( vopsea ) din amestec omogen de granule de marmura si granit ceramizat . Caracteristici : rezistent la umiditate; rezistent la apa; rezistent la caldura; rezistent la frig; fonoizolant si elastic; rezista la inghet si la spalare cu buretele sau cu jet de apa sub presiune , in vederea curatirii ; neinflamabil Dupa aplicare si uscare se obtine o suprafata usor rugoasa unde evidentierea granulelor de granit si marmura sa corespunda cu mostra oferita de furnizor si care se alege impreuna cu proiectantul . 14

c. zugraveli in culori de apa si spoieli cu lapte de var Zugravelile , fiind lucrari destinate a ramane vizibile , calitatea lor din punct de vedere al aspectului poate fi verificata oricand , chiar dupa terminarea intregului obiect si , in consecinta , nu este necesar sa se incheie procese verbale de lucrari ascunse . Verificarea calitatii suportului pe care se aplica zugraveala se face in cadrul verificarii executarii acestui suport ( gleturi de var ) . Este interzis a se incepe executarea oricaror lucrari de zugraveli inainte ca suportul , in intregime sau succesiv pentru fiecare portiune , sa fi fost verificat cu atentie de catre seful punctului de lucru privind indeplinirea conditiilor de calitate pentru stratul suport . Verificarea calitatii zugravelilor ( spoielilor cu lapte de var ) se va face numai dupa uscarea lor completa si are ca scop principal depistarea defectelor care depasesc abaterile admisibile , in vederea efectuarii remedierilor si a luarii de masuri pentru ca defectele sa nu se repete in continuare Inainte de inceperea lucrarilor de zugraveli , este necesar sa se verifice daca au fost executate si receptionate toate lucrarile a caror executie ulterioara ar putea provoca deteriorarea lor : conducte pentru instalatii , tamplarie , precum si ca au fost mintate toate piesele auxiliare : dibluri , console , suporti pentru obiectele sanitare sau elemente de incalzire , coltare , etc. Toate materialele pot fi introduse in lucrare numai daca inainte s-a verificat de catre conducatorul tehnic al lucrarii ca au fost livrate cu certificate de calitate care sa confirme ca sunt corespunzatoare normelor respective . Pe parcursul executarii lucrarilor este necesar sa se verifice respectarea tehnologiei de executie prevazuta in prescriptiile tehnice , utilizarea retelelor si compozitiei amestecurilor indicate in ordinea si la intervalele de timp prescrise ; este necesar aplicarea masurilor de protectie impotriva uscarii bruste ( prin vant , insorire spalare de ploaie sau inghetare ) . Verificarile care se efectueaza la terminarea unei faze de lucrari se fac cel putin cate una la fiecare incapere se cel putin una la fiecare 100 mp . VERIFICARI PE FAZE DE LUCRARI ZUGRAVELI 1. Prin examinarea vizuala se verifica urmatoarele: a) Corespondenta zugravelilor interioare si exterioare cu prevederile proiectului si cu dispozitiile ulterioare, spre a se constata corepsondenta lucrarilor executate cu prevederile acestora. b) Aspectul suprafetelor zugravite in culori de apa, precum si al celor in calcio-vechi, ele trebuie sa aiba un ton de culoare uniforma, sa nu prezinte pete, scurgeri, stropi, basici si cojiri, fire de par sau urme de pensula sau bidinea. Urmele de bidinea sunt admise numai daca sunt vizibile pna la o distanta de cel mult 1 m de la suprafata zugravelii. Nu se admit corecturi sau retusuri locale care distoneaza cu tonul general, chiar la distante mai mici de 1 m. Pe suprafetele finisate prin stropire trebuie ca stropii sa fie repartizati uniform, afara de cazul cnd prin conditiile speciale ale lucrarii vor fi prescrise repartizari neuniforme. c) Uniformitatea desenului la zugraveli interioare executate cu rola, burete sau pnza de sac. La asemenea desene nu sunt admise pete sau sarituri si nici suprapuneri sau lipsuri ale desenului. In caz de executie cu rola se admite lipsa desenului numai la legatura a doua fsii vecine de desen, dar pe o latime de cel mult 1 mm. 2. Aderenta zugravelilor interioare si exterioare se constata prin frecare usoara cu palma pe perete. O zugraveala aderenta nu trebuie sa se ia pe palma. 3. Rectilinitatea liniaturilor de separatie se verifica cu ochiul si la nevoie un dreptar de lungime adecvata. Ele trebuie sa fie fara inadiri si de o lungime uniforma pe toata lungimea lor. Se admit la un perete cel mult doua devieri izolate, care sa nu se abata de la linia dreapta cu mai mult de 2 mm. VOPSITORII 1. Inainte de inceperea verificarii calitatii vopsitoriilor se va controla mai inti daca la vopsitorii in ulei sau la cele pe baza de polimeri s-a format pelicula rezistenta, fapt ce se constata prin ciocnirea usoara a vopselii cu degetul in mai multe puncte. 2. Prin examinarea vizuala se verifica aspectul vopsitoriilor, avndu-se in vedere: 15

a) Suprafetele vopsite cu vopsele de ulei, emailuri sau lacuri trebuie sa prezinte pe toata suprafata acelasi ton de culoare si acelas aspect lucios sau mat dupa cum se prevede in proiect sau in mostrele stabilite. Vopsea de orice fel trebuie sa fie aplicata pna la perfect curat, adica sa nu prezinte straturi stravezii si nici pete, desprinderi, cute, basici, scurgeri, lipsuri de bucati de pelicula, crapaturi ori fisuri, care pot genera in viitor desprinderea stratului, aglomerari de pigmenti, neregularitati cauzate de chituire sau slefuire necorespunzatoare, urme de pensula, urme de vopsea insuficient frecata inainte de aplicare etc. b) La vopsitoriile executate pe tmplarie se va verifica vizual buna acoperire cu pelicula de vopsea a suprafe]elor de lemn sau metalice, bine chituite si slefuite in prealabil, se va controla ca accesoriile metalice vizibile (silduri, drucare, cremoane, clivere etc.) sa nu fie patate de vopsea. c) Nu se admit pete de mortar sau zugraveala pe suprafetele de tmplarie vopsite. d) Pentru controlarea pregatirii corecte a suprafetelor de tmplarie inaintea vopsirii (curatirea, slefuirea, chituirea rosturilor) se vor face verificari prin sondaje in diverse puncte, inlaturndu-se cu grija vopseaua pna la stratul suport. e) Se va examina vizual daca tevile, radiatoarele, convectoarele, aerotermele, ventilatoarele etc. sunt vopsite in culorile prescrise si daca vopseaua este de culoare uniforma, fara pete, urme de pensula, crapaturi sau alte defecte. Cu aceeasi atentie se va controla daca pregatirea fetelor laterale si spatele acestor piese si aparate sunt vopsite pe toate elementele, fara locuri neacoperite, umflaturi Pentru verificarea suprafetelor din spatele conductelor, radiatoarelor etc., se va folosi oglinda. de asemenea se va controla prin cteva sondaje daca vopseaua este aplicata pe suprafetele corect pregatite in prealabil si daca este executata conform proiectului (curatirea de rugina sau mortar, aplicarea succesiva a straturilor prevazute in proiect). f) Bordurile frizurile si liniatura sa fie de aceeasi latime pe toata lungimea, sa nu prezinte curburi, frnturi pe acelasi aliniament, iar inadirile sa nu fie vizibile de la distanta mai mare de 1 m. g) Separatiile dintre vopsitorii si zugraveli pe un acelasi perete, precum si cele dintre zugraveala a peretilor si tavane trebuie sa fie distincte, fara suprapuneri, ondulatii etc. Verificarea rectilinitatii liniilor de separatie se va face cu un dreptar de lungime ct mai mare; la aceasta verificare trebuie ca pe un intreg perete sa nu existe mai mult de doua devieri izolate si care ss nu se abata de la linia dreapta cu mai mult de 2 mm. Calitatea lucrarilor de vopsitorie executate pe piesele metalice se verifica in acelasi mod ca la celelate lucrari de vopsitorie, prevazute in prezentul capitol. Controlul calitatii n timpul executiei se va face conform prevederilor din Normativul pentru executarea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii C 3 - 76 elaborat de INCERC. 6. PARDOSELI 6.1 PREVEDERI COMUNE a. Nici o lucrare de pardoseli nu poate fi inceputa dect dupa verificarea si receptionarea suportului, operatii care se efectueaza si se inregistreaza conform prevederilor capitolelor respective, inclusiv in ce priveste realizarea elementelor geometrice. b. O atentie deosebita trebuie acordata cazurilor in care suportul este constituit din pamnt, balast si nisip, pietris, pentru care trebuie sa existe dovada realizarii gradului de compactare prevazut in proiect sau in prescriptiile tehnice specifice; de asemenea, elementele de constructii si instalatii trebuie sa fie executate, verificate si receptionate inaintea inceperii lucrarilor de pardoseli (ex.: canale, instalatii, strapungeri, izolatii etc.); trebuie sa fie terminate toate lucrarile a caror executare ulterioara ar putea degrada pardoselile. c. Toate materialele, semifabricatele si prefabricatele care intra in componenta unei pardoseli, nu pot fi introduse in lucrare dect daca, in prealabil: - s-a verificat de catre conducatorul tehnic al lucrarii ca au fost livrate cu certificate de calitate, care sa confirme ca sunt corespunzatoare normelor respective; - au fost depozitate si manipulate in conditii care sa evite orice degradare a lor; - s-au efectuat la locul de punere in opera - daca prescriptiile tehnice specifice sau proiectul le cere - incercarile de calitate; 16

Betoanele si mortarele, provenite de la statii centralizate, chiar situate in incinta santierului, pot fi introduse in lucrare numai daca transportul este insotit de documente din care sa rezulte cu precizie caracteristicile fizice, mecanice si de compozitie. Pentru beton se vor respecta si prevederile din Normativul C 155-89, privind prepararea si utilizarea betoanelor . d. - Principalele verificari de calitate comune tuturor tipurilor de pardoseli sunt: - aspectul si starea generala; - elementele geometrice (grosimea, planeitatea, pante etc.) - fixarea imbracsmintei pe suporti; - rosturile; - racordarile cu alte elemente de constructii sau instalatii; - corespondenta cu proiectul. 6.2VERIFICAREA PE PARCURSUL EXECUTARII LUCRARILOR a. La pardoselile din parchet se verifica: - dimensiunea lamelelor sau ale panourilor; abaterile admisibile sunt conform prevederilor din STAS 228/69 si STAS 6772/71; - umiditatea stratului suport de nisip, mortar de ciment sau beton; maximum admis 3% (pentru nisip se determina conform STAS 4606/70; pentru mortar de ciment sau beton se determina cu aparatul Higromelte sau prin aplicarea cu pensula curata; pe o portiune de 2,5 cm din suprafata, a unei solutii de fenoftaleina in alcool, in concentratie de 1%, la umiditati peste 3%, betonul sau mortarul de ciment se coloreaza in violet sau in roz intens); - mentinerea climatului din incapere la temeperatura de minimum +50 C sssumiditatea relativa a aerului de maximum 65%; - planeitatea si orizontalitatea pardoselii; abaterea maxima admisa este de 3 mm, in cazul planeitatii suprafetei si 2 mm/m in cazul orizontalitatii pardoselii; - montarea, la acelasi nivel a lamelelor sau panourilor alaturate; - marimea rosturilor dintre lamele sau panouri; in cteva puncte izolate, latimea maxima admisa a rosturilor este de 0,5 mm; - calitatea rndeluirii (nu se admit asperitati la palpare); - fixarea lamelelor pe suport (la sarituri de la 30 cm nu se admite ca pardoseala sa se miste sau sa scrtie, in cazul prinderii cu cuie, in cazul lipirii cu adeziv, la proba prin ciocnire usoara cu un ciocan de zidar, sunetul trebuie sa fie plin); - existenta rosturilor lnga pereti. La acest tip de pardoseala nu se incheie proces verbal de lucruri ascunse. b. La pardoseli din piatra artificiala nearsa executate cu suprafete continue se verifica conform STAS 2560/1-74 : - aspectul starea generala a suprafetelor, modul de racordare cu suprafetele verticale; - planeitatea si orizontalitatea; abaterea max.admisa este de doua unde cu sageata de max. 2,0 mm; - pantele, daca sunt prevazute in proiect; abaterea maxima admisa este de 2,0 mm/m, dar numai in portiuni izolate; - denivelarea intre panourile adiacente rosturilor de dilatatie max.admisa 1,0 mm; - corespondenta intre pozitia rosturilor de dilatatie ale imbracamintei si cele ale suportului; - aderenta la stratul suport (prin ciocnirea cu ciocanul de zidar); - in cazul imbracamintilor de beton sa beton armat, cu sarcini importante, se efectueaza si verificarile prescrise la cap. 3 al prezentei prescriptii. La aceste tipuri de pardoseli se intocmesc procese verbale de lucrari ascunse numai pentru armaturi si stratul de acoperire a acestora. c. - La pardoseli din piatra artificiala arsa sau nearsa executate din elemente prefabricate se verifica conform STAS 2560/1-74 si conform STAS 2560/2-75 : - planeitatea si pantele, abaterile maxime admisibile sunt conform prevederilor din STAS 2560/174 si, respectiv, STAS 2560/2-75;denivelarile intre 2 elemente prefabricate alaturate: maxim admis 0,5 mm, pentru placi prefabricate din piatra artificiala arsa sau nearsa si 1,0 mm pentru caramizi si dale de beton prefabriacte pe santier;

17 - corespondenta intre pozitia rosturilor de dilatatie ale imbracamintei si cele ale suporturilor; - aderenta la stratul suport (prin ciocanire cu ciocanul de zidar); - marimea rosturilor; abaterile maxime admisibile sunt conform prevederilor din STAS 2560/1-74 si respectiv STAS 2560/2-75. La aceste tipuri de pardoseli nu se incheie proces verbal de lucrari ascunse. d. La pardoseli din piatra naturala, se verifica: - planeitatea pardoselii, abaterea maxima admisa este de doua unde cu sageata de maxim 2,0 mm; - pantele daca sunt prevazute in proiect, abaterea max. este de 2,5 mm, dar numai in portiuni izolate; - denivelarea intre placile de piatra naturala, abaterea maxima admisa intre doua placi de piatra naturala, asezate alaturat este de 0,10 mm; - marimea rosturilor; abaterea maxima este de 0,1 mm; - aderenta la stratul suport (prin ciocnirea cu ciocanul de zidar). La acest tip de pardoseala nu se incheie proces verbal de lucrari ascunse. e. La pardoseli cu covoare si dale flexibile din clorura de polivinil, se verifica: - dimensiunile covoarelor si dalelor flexibile; abaterile admisibile sunt conform prevederilor din STAS 7361-71 si STSD 7915-71; - aspectul si starea generala a suprafetei stratului suport, nu se admit adncituri, bovuri sau asperitati; - umiditatea stratului suport maxim admis este de 2,5% (in procente de greitate) in cazul lipirii cu prenadez si 7% in cazul lipirii cu aracet D 50 s, iar masurarea se face prin metodele indicate la pct. 3, paroseli din parchet; - mentinerea climatului din incaperi la temperatura min. de + 160 C si umiditatea relativa a aerului de max. 65%. - aspectul si starea generala a suprafetei pardoselii nu se admit: petemportiuni in relief sau adncituri, colturi si margini nelipite, umflaturi, denivelari la rosturi; - marimea rostului dintre doua fsii de covor sau doua dale flexibile alaturate; - latimea maxima admisa a rostului este de 0,5 mm la covor si 0,4 mm la dale flexibile; - aderenta la stratul suport (la proba prin ciocnire usoara cu un ciocan de zidar, sunetul trebuie sa fie plin); - modul de ciocnire si pasuire a unui covor (dala flexibila) la racordarea sa cu o pardoseala de alta natura, la strapungeri sau la contactul sau cu diferite obiecte fixate pe stratul suport etc. La aceste tipuri de pardoseli nu se incheie proces verbal de lucrari ascunse. f. La pardoseli din materiale bituminoase se verifica: - denivelarile stratului din suport; abaterea maxima admisa izolat este de 15,0 mm in cazul unui strat suport elastic si 10,0 mm in cazul unui strat suport rigid; - pantele stratului suport, daca sunt prevazute in proiect; abaterea max.admisa, pe portiuni izolate, este de 5 mm/m in cazul unui strat suport elastic si 3 mm/m in cazul unui strat suport rigid; - aspectul si starea generala a pardoselii; - planeitatea suprafetei pardoselii: abaterea maxima admisa este de doua unde cu sageata de max. 4,00 mm, dar numai pe portiuni izolate; - aderenta la stratul support: verificarea se face prin ciocanire. La acest tip de pardoseala nu se incheie procese verbale de lucrari ascunse. La verificarea pe faze de lucrari se efectueaza direct (in afara examinarii - unde este cazul a existentei si continutului proceselor verbale de lucrari ascunse), aceleasi verificari si cele prescrise pe parcursul lucrarilor. Verificarile de aspect se efectueaza in incaperile ce comporta masuratori sau desfaceri, se efectueaza sondaje cu frecventa de 1/4 din aceea prescrisa pentru verificarile pe parcurs. Pentru verificarile pentru care la pct. 3 nu se indica frecventa, la incheierea fazei de lucrari se va efectua cte un sondaj pentru fiecare incapere, dar cel putin cte unul la fiecare 50 ... 100 mp, dups importanta lucrarii, inclusiv pentru stabilirea existentei si grosimii straturilor componente.

18 In cazul existentei in alcatuirea pardoselii a unor lucrari ascunse, frecventa sondajelor va fi de 1/5 din aceea prescrisa pentru parcursul lucrarilor. Rezultatele verificarilor si receptiilor pe faze de lucrari se consemneaza in procese verbale, conform instructiunilor respective. La receptia preliminara a obiectului se efectueaza: - examinarea si controlul documentelor incheiate pe parcursul si pe faze de lucrari; - verificari directe si anume: pentru aspect, cel pu]in la 1/5 din incaperi, dar minimum o verificare la fiecare 200 mp; pentru cele care comporta masuratori si desfaceri, verificarile directe se vor efectua cu frecventa minima de 1/4 din aceea prescrisa pentru incheierea fazelor de lucrari. 6.3 PREVEDERI SPECIFICE a. pardoseli din marmura Aceste pardoseli se folosesc in zone unde solicitarile mecanice la care sunt supuse sunt mari holuri, case de scari etc. Aceste pardoseli se vor monta pe un strat suport de beton prin intermediul unui strat de mortar de ciment de 25 30 mm , avand dozajul : 400 kg ciment la 1 mc nisip. Inainte de utilizare placile de marmura se vor curata pentru indepartarea impuritatilor, prafului Asezarea placilor se va face montandu-se la inceput placile-reper. Mortarul de ciment pentru fixarea placilor se va prepara la fata locului in cantitati strict necesrae si va avea consistenta vartoasa . Placile se vor monta in patul de mortar, in randuri, cu rosturi de max. 10 mm. Dupa asezarea placilor pe o suprafata corespunzatoare razei de actiune a mainii muncitorului ( circa 60 cm ) , la placile la care se constata denivelari , se adauga sau se scoate local din mortarul de poza apoi se face o verificare a planeitatii suprafetei cu un dreptar asezat pe diagonalele executate si ghidat dupa nivelul portiunii de pardoseala executate anterior , indesindu-se atent placile in mortarul de poza , prin batere usoara cu ciocane peste dreptar , astfel incat suprafata de pe spatele placilor sa patrunda in masa de mortar si sa se asigure planeitatea suprafetei . Operatiunea se continua in acest mod pe toata suprafata care se executa intr-o zi de lucru . Apoi intreaga suprafata se inunda cu lapte de ciment fluid pentru ca acesta sa patrunda bine in rosturi si mortarul de poza . Curatirea pardoselii din placi de marmura se va cu aparat de slefuit. b. pardoseli din gresie ceramica Aceste pardoseli se vor monta pe un strat suport de beton prin intermediul unui strat de mortar de ciment de 25 30 mm , avand dozajul : 400 kg ciment la 1 mc nisip Aceste pardoseli se folosesc in incaperi unde solicitarile mecanice la care sunt supuse sa fie reduse ( grupuri sanitare , bai , bucatarii , etc. ) . Inainte de utilizare placile de gresie ceramica se vor spala cu apa pentru indepartarea diferitelor impuritati sau praf. Asezarea placilor se va face montandu-se la inceput placile-reper. Mortarul de ciment pentru fixarea placilor se va prepara la fata locului in cantitati strict necesrae si va avea consistenta vartoasa . Placile de gresie ceramica se vor monta in patul de mortar astfel pregatit , in randuri regulate , fara rosturi. Dupa asezarea placilor pe o suprafata corespunzatoare razei de actiune a mainii muncitorului ( circa 60 cm ) , la placile la care se constata denivelari , se adauga sau se scoate local din mortarul de poza . Apoi se face o verificare a planeitatii suprafetei cu un dreptar asezat pe diagonalele executate si ghidat dupa nivelul portiunii de pardoseala executate anterior , indesindu-se atent placile in mortarul de poza , prin batere usoara cu ciocane peste dreptar , astfel incat suprafata de pe spatele placilor sa patrunda in masa de mortar si sa se asigure planeitatea suprafetei . Operatiunea se continua in acest mod pe toata suprafata care se executa intr-o zi de lucru . Curatirea pardoselii din placi de gresie de excesul de lapte de ciment se va face prin asternere de rumegus de lemn , dupa dou ore de la inundare si prin maturarea rumegusului .Pardoseala nu se va

freca pentru finisare , ci dupa curatirea cu rumegus , se va sterge cu carpa inmuiata in apa si apoi se va cerui . 19 c. pardoseala parchet laminat calitati
- rezistent la lovitura EN 438 2 > 30 N; - higienic, se recomanda si pentru cei ce sufera de alergii; - rezistent la influienta luminii, gradul 6 pe scara lui Woll; suprafata este rezistenta la lumina, nuantele culorilor raman neschimbate chiar fiind expuse razelor soarelui; - intretinere simpla, fara probleme; - rezistent la presiune EN 432 2 > 30 N; - rezistent la scrumul de tigara EN 438 > 5; culoarea si luciul raman aproape neschimbate; - rezistent la pete EN 438 2, grupul 1 + 2 > 5 ramane neschimbat grupul 3 + 4 > 4 ramane neschimbat; - rezistent la zgariere EN 438 2; - cuprinde sortimentul complet de accesorii.

Parametrii tehnici
* dimensiunile * materialul de baza * stratul laminat de dcor * stratul laminat antideformant * grosimea totala * numar de decoruri * zgarierea * ambalarea * greutatea * transportul pentru spatiile locuibile cu sarcina intensive spatiile nelocuibile cu greutate usoara 1285 x 195 x 7,2 mm HDF 6,9 mm 0,2 mm 0,1 mm 7,2 mm 24 IP 8 000 rotatii, AT 10 000 rotatii 9 panouri intr-un pachet / 44 pachete pe un palet / 11 coloane si 4 randuri pe un palet, un palet cca 99 mp, 396 panouri 15 kg / pachet, 750 kg / un palet dimensiuni palet 1300 x 820 x 910 mm camion: 36 palete/camion, 3564 mp container 20 : 22 palete, 56 pachete, 2778 mp

clasa recomandata de greutate CLASA 31 AC3 elemente componente - strat laminat antideformant
- material de baza - strat laminat de dcor

0,1 mm
HDF 6,9 mm 0,2 mm

utilizare recomandata
6. apartamente si locuinte dormitor, sufragerie, camera pentru copii, vestiar, bucatarie; 7. hotel camere de cazare; 8. cladiri administrative Sali conferinte, birouri; spatii comerciale buticuri, magazine.

7. TMPLARIE Tamplarie din profile de aluminiu Tamplaria este echipata cu geam tip Termopan 6-12-6 mm, cu profile care realizeaza ruperea puntii termice , vopsita electrostatic. Alcatuirea tamplariei trebuie sa realizeze izolarea termica generata de trei camere de izolare, cu eliminarea condensului si montarea garniturilor siliconice garantate 20 de ani in vederea etansarii Utilizarea profilelor va tine seama de desenul indicat in tablourile de tamplarie ( ochiuri fixe si mobile ) , utilizandu-se feronerie acceptata de proiectant. Inainte de montarea tamplariei se vor verifica dimensiunile golurilor rezultate din constructie . Tamplaria va fi executata din profile de Aluminiu vopsite electrostatic - culoare maro. Geamul termoizolant va fi cu rupere de punte termica. Tamplaria va fi prevazuta cu sistem de colectare si evacuare a apei de infiltrare sau condens.

Pentru profilele de Aluminiu , feroneria si accesoriile vor fi alese prin oferta de modele. Tamplaria din Aluminiu se va fixa cu conespanuri si se va izola cu spuma siliconica . 20 8. SCARI , BALCOANE , PARAPETE Materialele vor fi introduse in lucrare numai daca , in prealabil , s-a verificat de catre conducatorul tehnic al lucrarii ca au fost livrate cu certificate de calitate. Scarile se vor verifica prin examinare vizuala si masuri locale daca indeplinesc conditiile: Treptele trebuie sa fie de inaltime egala si sa corespunda ca forma , dimensiuni si mod de finisare cu prevederile proiectului ; Intre doua podeste consecutive, treptele trebuie sa fie identice, suprafata lor trebuie sa fie orizontala, iar imbracamintea trebuie sa fie fixata sau aderenta la suport si sa corespunda conditiilor de calitate din acelasi material ( mozaic de calcar sau placi de marmura ); Orizontalitatea treptelor se va verifica la fiecare treapta cu dreptarul si nivela cu bula de aer; muchiile treptelor trebuie sa fie drepte si intacte , sa nu prezinte ondulatii sau stirbituri. Treptele de beton sclivisit sau mozaicat nu trebuie sa prezinte reparatii locale ale unor stirbituri produse in timpul executiei din cauza unei protejari insufuciente a lor. In asemenea cazuri se va reface imbracamintea pe toata lungimea treptei . Podestele scarilor trebuie sa aibe suprafata plana, fara denivelari intre elementele constructive placile de gresie, marmura; Verificarea se face cu dreptarul. Pardoseala podestelor trebuie sa satisfaca conditiile de calitate cerute imbracamintii respective , iar daca ea este din acelasi material cu al treptelor , trebuie sa fie executata la fel. Balcoanele si logiile se verifica daca corespund prevederilor proiectului; Pardoseala si scafele vor indeplini conditiile de calitate cerute; Se va verifica daca este asigurata scurgerea apelor prin pante racordate la guri de scurgere, executate din beton (garguie); Controlul executarii corecte a pantelor se va face turnandu-se pe pardoseala balconului o cantitate oarecare de apa si observand daca scurgerea ei se face complet si corect; Se va verifica existenta lacrimarelor si a dispozitivelor de evitare a prelingerii apelor pe fatada. Parapetii se vor verifica daca indeplinesc urmatoarele condirii: - sa fie verticali pe toata inaltimea , verificare facandu-se cu firul cu plumb; - pe portiunile in aliniament, parapetii nu trebuie sa aibe ondulatii, curburi sau devieri, atat pe orizontala cat si pe verticala; pe portiunile in curba, parapetii trebuie sa se desfasoare cu continuitate pentru a realiza corect curbele prevazuta in proiect. - verificarea se face atat vizual cat si prin folosirea unor sabloane corespunzatoare . - suprafata parapetilor de beton tencuit si zugravit trebuie sa corespunda conditiilor de calitate cerute tencuielii si zugravelii corespunzatoare. - parapetii metalici trebuie sa corespunda formelor arhitecturale si dimensiunilor din proiect, sa fie bine incastrati in vanguri, trepte, podeste, balcoane. Verificarea acestor incastrari se face prin clatinarea si izbirea fiecarui element in parte. - la mana curenta a parapetilor metalici se va controla ca in punctele de inadire sa nu existe praguri care sa jeneze la palma; micile denivelari se vor inlatura prin polizare. - mana curenta de lemn trebuie sa corespunda formei si dimensiunilor din proiect; ea trebuie sa fie croita numai paralel cu fibrele, sa fie lustruita, sa nu aiba noduri, stirbituri, fibre iesite, iar rosturile la inadiri sa nu depaseasca 1 mm latime, sa nu aibe praguri si sa fie bine chituite. 9. TERMOIZOLATII a. termoizolarea podului In conformitate cu prevederile normativului C 107/82 , pentru a se realiza rezistenta la transfer R0 prevazuta este necesar sa se respecte intocmai detaliile constructive si toate normele tehnice privitoare la calitatea materialelor si executiei . O deosebita atentie trebuie acordata parametrilor tehnici si materialelor izolatoare.

Izolarea podului se va face cu urmatoarele straturi : amorsaj bituminos pe placa de beton 1 strat carton bitumat 21

1 strat ( sau mai multe ) de 12 cm grosime din placi semirigide din polistiren expandat 1 strat carton bitumat 1 strat protectie din mortar M100-T slab armat in grosime de 2 - 3 cm Inainte de aplicarea amorsajului bituminos , planseul de beton se va curata de resturi de materiale si praf , trebuind sa indeplineasca conditiile : - sa fie plan , fara denivelari - acolo unde se constata denivelari , ele se vor atenua cu o sapa de egalizare Accesul in podul cladirii se va face printr-un chepeng etans, termoizolant, rezistent la foc, conform poiect I.P.C.T. 5 / 5536 . b. termoizolarea fatadei Sistemul termoizolant - placi termoizolante din polistiren expandat de fatada protejate cu o masa de spaclu armata cu plasa din fibra de sticla poate fi aplicat pe orice support. Este recomandat pentru cladiri noi sau reabilitarea termica a celor vechi, precum si cladiri parter sau multietajate. CALITATI aplicarea termoizolatiei la exterior conduce la cresterea suprafetei utile; eliminarea puntilor termice; posibilitati multiple de finisare structuri si culori; grosimea termoizolatiei funcie de necesitati in urma calculelor termotehnice; sistem economic si probat in timp. cca. cca. cca. 4,0-5,0 kg/mp lipire 3,5-4,5 kg/mp -spacluire 2 placi/mp 6 buc/mp 1,1 mp/mp

PARAMETRII TEHNICI dimensiuni, consum * adeziv pentru spaclu adeziv mineral pulverulent * placi polistiren expandat 100 x 50 x 2 20 cm * dibluri - plastic pentru termoizolatii L=140 mm * plasa din fibra de sticla rezistenta la mediul alcalin

MODUL DE EXECUTIE Suportul trebuie sa fie uscat, curat si rezistent. Fisurile in stratul suport nu influienteaza functionarea sistemului. Verificarea suportului, precum si planeitatea acestuia se va face in conformitate cu normele in vigoare, fisele tehnice si procedurile tehnice de executie. O umezire ulterioara a stratului suport - nu este recomandata. - Profilul de soclu se fixeaza cu dibluri la fiecare 30 cm. In situatia unor abateri de planeitate se intercaleaza distantieri intre profil si stratul support; - Aplicarea adezivului pe placa din polistiren se face sub forma unui cordon perimetral cca. 5 cm latime si 3 puncte de lipire in centru, la o grosime de cca. 1-2 cm, ce vor asigura o suprafata de contact cu suportul de min. 40 %; - Inainte de dibluire dupa 1 zi placile de polistiren se slefuiesc pentru a asigura o suprafata perfect plana. Dibluirea se face cu minim 6 dibluri / mp; - Adezivul pentru spaclu se aplica cu fierul de glet cu dinti de 10 mm; - Plasa din fibrade sticla se inglobeaza in adezivul proaspat, petrecandu-se min. 10 cm in camp si min. 20 cm pe colt. Se recomanda ca alternativa folosirea profilelor de colt cu plasa integrata; Inainte de armarea generala, colturile golurilor pentru usi si ferestre se armeaza suplimentar in diagonala cu straifuri de min. 20 x 30 cm, iar intradosul colturilor se armeaza suplimentar cu straifuri din plasa de fibra de sticla; Intre tocul ferestrei si system se face o racordare cu profile speciale de legatura. - Timpul de uscare al adezivului pentru spaclu min. 7 zile;

22 10. INVELITORI STANDARDE IN VIGOARE - C 37 / 88 Normativ pentru alcatuirea si executarea invelitorilor la constructii; - C 112 / 86 Normativ pentru proiectarea, executarea si receptia izolatiilor din materiale bituminoase la lucrarile de constructii; - C 107 / 82 Instructiuni tehnice pentru izolzrea termica a acoperisurilor; - STAS 3303 -2 / 88 Pantele invelitorilor; - STAS 10101 -0 / 75 Actiuni in constructii; - STAS 6472-5 / 73 Fizica constructiilor termotehnice si hidrotehnice; - STAS 2389 / 77 Jgheaburi si burlane; - STAS 5936 -2 / 75 Coame, pazii din tabla; - STAS 6793 / 87 Strapungeri si arcorduri la cosuri si canale; - P 118 / 93 Norme tehnice de proiectare si realizarea constructiilor privind siguranta la actiunea focului; TEHNOLOGII DE EXECUTIE Invelitorile se vor executa in conformitate cu detaliile din proiectul de executie, elaborat cu respectarea prevederilor din Normativ pentru alcatuirea si executarea invelitorilor la constructii C 37 / 78 si detaliile tip si directive. Inainte de inceperea executiei invelitorii, stratul suport al acesteia va fi riguros controlat in ceea ce priveste : - respectarea solutiilor, materialelor, dimensiunilor precum si a modului de prindere sau asamblare a elementelor suportului; - respectarea pantelor, scurgerilor, planeitatii si a aliniamentului popilor si capriorilor, in conformitate cu datele din proiect, abaterile admisibile de la planeitate masurate cu dreptarul de 3 m lungime, fiind de 5 mm in lungul liniei de cea mai mare panta si de 10 mm perpendicular fata de acestea; - executare prealabila a tuturor strapungerilor pentru cosuri, ventilatii, conducte, cable etc.; - realizarea unei distante de minimum 100 mm intre cosurile de fum si partile lemnoase sau combustibile ale suportului; - asigurare scurgerii apei in cazul cosurilor, luminatoarelor sau altor obstacole transversale mai late de 500 mm, prin realizarea in amonte de sei in doua ape, de minimum 150 mm inaltime fata de planul invelitorii; - protectia anticoroziva prevazuta pentru partile metalice. MATERIALE Tabla ,, Lindab tip tigla Invelitoarea prevazuta este tabla de otel tip tigla Lindab de culoare brun. Aceasta invelitoare a fost folosita datorita calitatilor exceptionale din punct de vedere al materialului si formei cat si aspectului estetic . Prin prevederea acestei invelitori se obtine o etanseitate de 100 % si o durabilitate excelenta in conditii de exploatare severe sau in conditii de poluare atmosferica . Tablele de acoperis au apectul asemanator cu cel al tiglei, cu latimea de acoperire de 1,00m .Tablele se livreaza la dimensiunile comandate , cu lungimea maxima de 6 m . Materialul de baza al produselor Topline Lindab este tabla zincata la cald , acoperita cu un strat de teflon cu grosimea de 175 um sau 25 um , iar partea inferioara cu un strat de lac. Invelitoarea se monteaza intotdeauna cu folia anticondens , dispusa sub sipcile pe care se monteaza tabla . Folia este realizata din fibre plastice si asigura scurgerea apei de condens si aerisirea corespunzatoare . Are o rezistenta mecanica buna si poseda proprietati fono si termoizolante. Totodata , folia respinge microorganismele si nu se mucegaieste. Se livreaza in suluri de 1,3 x 50 m .

Gama larga de accesorii cuprinde : profile de etansare , borduri de acoperire , etc. care atat ca si culoare cat si calitativ corespund caracteristicilor Topline; cu ajutorul acestora fiecare detaliu al acoperisului se poate realiza estetic si etans , conform exigentelor beneficiarului. 23 Produsul Topline, datorita latimii mari de acoperire si a lungimii de livrare solicitate , asigura un montaj rapid si simplu. Pentru fixare se utilizeaza suruburi autofiletante si nituri POP . Acestea se livreaza intr-o culoare identica cu cea a tablei. Tabla tip tigla se transporta paletizat, acoperita cu folie, la lungimea comandata, pregatita pentru montaj . Uneltele necesare montajului sunt : foarfeca de taiat tabla ( electrica sau de mana Speedcut ) Este interzisa taierea tablelor Lindab cu flexul . Inainte de montare se verifica panta acoperisului si perpendicularitatea sarpantei la colturi . Se recomanda trasarea unor linii de ghidaj perpendiculare pe streasina pentru a usura montajul . Unghiul de inclinatie al sarpantei trebuie sa fie de minimum 14 o . Tablele Topline se vor manipula ridicate pe cant . In cazul in care acest lucru nu este posibil tabla se va manipula cu mare atentie , pentru a nu aparea deformari . Taierea se va efectua la sol pe platforme plane sau rigide cu ajutorul sculelor mentionate. Dupa terminarea operatiei de taiere , aschiile se vor indeparta de pe suprafata tablei . MONTAJUL: Se pozitioneaza cele doua sipci de la streasina astfel incat marginea tablei sa treaca suficient peste marginea jgheabului . In contiunare distanta intre sipci va fi de 40 cm ; ultima sipca se va dispune la cca 5 cm de coama . Se urmareste ca fiecare foaie de tabla sa fie montata perpendicular pe linia streasinii . Se marcheaza linia de montaj pe streasina si pe coama la distante de 1 m . Se incepe montarea tablelor incepand de la o margine. Este foarte important ca tablele sa nu se deformeze in timpul montajului si sa culce perfect pe sipci . INTRETINEREA : In conditii normale , sistemul Topline nu necesita intretinere . Eventualele deteriorari de suprafata se vor corecta cu vopsea de corectie . Sistemul de jgheaburi si burlane Lindab Rainline. Acest sistem de colectare a apei se comporta foarte bine in orice conditii climaterice , suporta intemperiile si solicitarile date de zapada si gheata , fara a se degrada . Acest sistem include jgheburi , burlane , carlige si alte accesorii . Fara a utiliza chit , clei , cositor sau alte materiale de etansare , Rainline se monteaza usor , imbinarile fiind asigurate cu garnituri de cauciuc , atat la elementele de legatura cat si la cele de inchidere . Pentru montaj sunt suficiente : un fierastrau , un ciocan , o surubelnita si un metru . Dupa taierea jgheburilor la dimensiune , acestea se imbina intre ele cu ajutorul pieselor speciale si se introduc in carligele suport . Orificiul de scurgere sa va debita cu fierastraul la sol ; tot aici se monteaza pe jgheab piesa racord care va ghida apa in burlanul de scurgere . Burlanele se vor fixa cu ajutorul unor bratari , fixate in prealabil pe perete . CONTROLUL CALITATII SI RECEPTIA LUCRARII a. CONTROLUL EXECUTIEI Contrloul calitatii in timpul executiei se va face conform prevederilor din ,, Normativul pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente indicativ C56-85 ( Caietul I si XVII ) si din ,, Instructiunile pentru verificarea calitatii si receptionarea lucrarilor ascunse . Pe parcursul executiei lucrarilor de invelitori se va verifica in mod special : - indeplinirea conditiilor de calitate a suportului invelitorii , consemnandu-se aceasta in procesul verbal de lucrari ascunse - calitatea principalelor materiale ce intra in opera , conform standardelor si normelor respective - respectarea intocmai a prevederilor din proiect si a dispozitiilor de santier

corectitidinea executiei conform C 37-88 Pentru lucrarile gasite necorespunzatoare se vor da dispozitii de santier de remediere. 24

b.RECEPTIA Receptia lucrarilor de invelitori se va face la completa terminare a executiei lor, inclusiv montarea de jghiaburi si burlane, si va consta in : - calitatea suportului pe baza de proces verbal de lucrari ascunse - calitatea materialelor puse in opera - completa terminare a lucrarilor de invelitori - remedierea defectelor sau abaterilor constatate in cursul executiei - la receptia lucrarilor se va proceda la examinarea lor minutioasa , in special la dolii , racoradri , strapungeri , rosturi . Invelitorile trebuie sa corespunda urmatoarelor conditii : - sa respecte cotele si pantele prevazute - sa indeplineasca functia de indepartare completa a apelor pluviale si sa saigure conditia de etanseitate generala - elementele rigide ale invelitorii sa nu prezinte rupturi , crapaturi , perforari gresite , sa fie fixate pe suport , sa aibe petrecerile aliniate si suficiente pentru a asigura etanseitatea generala a invelitorii ( privind invelitoarea pe dedesupt , nu trebuie sa se vada lumina in exterior , atat in camp cat mai ales in dreptul racordurilor la cosuri , coloane ). EXPLOATAREA , INTRETINEREA SI REPARAREA INVELITORILOR Asigurarea functionalitatii si durabilitatii invelitorilor si prevenirea degradarii premature impune beneficiarului respectiv unele reguli generale de exploatare - curatirea si mentinerea in stare de functionare a jghiaburilor, burlanelor, doliilor, gurilor de scurgere, inclusiv reparatii locale si mici inlocuiri ; - indepartarea de pe invelitoare a depunerilor de praf industrial, a muschiului, a vegetatiei si a acumularilor zapada, pentru a nu se depasi incarcarea normala de calcul - supravegherea structurii de rezistenta pentru a remedia degradarile sau deformarile care ar conduce la deformarea invelitorii - reducerea accesului si a circulatiei pe invelitoare la strictul necesar pentru efectuarea lucrarilor de intretinere, curatirea cosurilor, montarea sau repararea antenelor ; - interdictia circulatiei, a statioanrii si a depozitarii materialelor direct pe invelitori de tigla pentru operatiile de intretinere si reparatii , circulatia facandu-se prin intermediul unor scari sau podine de circulatie mobile sau fixe , asezate pe invelitoare , iar depozitarea materialelor pe platforme sau podine special amenajate ; Pentru asigurarea etanseitatii luminatoarelor, la 3-4 luni dupa montare, toate suruburile de prindere se vor revizui si strange, iar in continuare se va proceda perioadic , cel putin annual , la verificarea starii acestora , precum si a chitului si garniturilor de etansare a capacelelor de protectie, a piulitelor si suruburilor de fixare, a elementelor din tabla ( pazii, coame, acoperitori de rost ), reparand sau inlocuind pe cele degradate si completand pe cele lipsa. In cazul luminatoarelor cu reborduri, se va verifica si repara hidroizolatia acestora, in special la racordarile cu campul invelitorii . Se va verifica periodic la 2 ani starea vopsitoriei de protectie, a partilor metalice a luminatoarelor, care se vor reface in caz de necesitate. Efectuarea lucrarilor de intretinere si reparatii se va face cu lucratori specializati si instruiti corespunzator . Avariile sau degradarile locale la invelitori si luminatoare, in special prin smulgerea sau deplasarea unor elemente de pe contur , de la coama sau din camp , datorita fie unor fixari insuficiente sau necorespunzatoare , fie unor solicitari exceptionale , impune refacerea lor imediata pentru a preveni atat extinderea avariei cat si afectarea functiei de inchidere si de protectie a invelitorii . Lucrarile de reparatii ale diferitelor tipuri de invelitori se vor realiza conform tehnologiei de executie specifice fiecarie solutii .

Intretinerea si reparatiile curente la toate tipurile de invelitori vor avea in vedere incadrarea in limitele capacitatii portante, evitandu-se supraincarcarea structurii de rezistenta cu straturi suplimentare 25 11. IGNIFUGAREA ELEMENTELOR DE LEMN ALE SARPANTEI Lucrarile de ignifugare vor fi executate de personalul calificat sub supravegherea unui tehnician de specialitate . Produsul ignifug de interior I 10-1 este livrat de firma furnizoare , gata diluat si inainte de utilizare se va amesteca bine pana la omogenizarea completa . Conditii de aplicare a produselor ignifuge : -curatirea pana la stratul de lemn a suprafetelor de ignifugat -aplicarea tuturor straturilor prescrise pentru fiecare produs -realizarea consumului specific respectiv -respectarea timpului de uscare dupa fiecare strat aplicat -aplicarea produselor ignifuge numai in conditiile atmosferice prescrise Lemnul trebuie sa fie uscat in aer liber. Operatiile de ignifugare se executa numai pe timp calduros si uscat. Ignifugarea de suprafata are o eficacitate de 3 ani . Crapaturile si golurile existenta in lemn , in momentul ignifugarii , trebuie astupate cu chit ignifug preparat din produsele ignifuge amestecate cu huma sau creta pana la realizarea unei paste care va fi aplicata cu spaclul . Produsul ignifug se aplica in 2 3 straturi cu uscari intermediare de cca 24 ore in conditii normale de lucru . SCHELE Pentru executarea lucrarilor de inaltimi sunt necesare schele care pot fi interioare si exterioare. Schelele interioare se folosesc la executarea zidurilor, tencuielilor si instalatiilor interioare pe inaltimea unui singur etaj si sunt fixate si alcatuite din elemente refolosibile. Schelele exterioare se folosesc pentru executarea finisajelor si sunt alcatuite din elemente metalice tubulare cu platforme de lucru autoridicatoare. Reguli de care trebuie sa se tina seama la utilizarea schelelor: - sa fie montata corect; - sa fie bine ancorata si contravntuita; - intre podina si perete trebuie sa se lase 4-5 cm pentru a se putea cobori firul de plumb; - sa aiba inaltime suficienta pentru a nu stnjeni procesul de productie; - nivelul podinei trebuie sa fie sub cel al zidariei cu 2 3 rnduri de caramizi; - capetele panourilor podinei trebuie sa se rezeme pe grinzi; - schela trebuie demontata cu atentie, pentru evitarea accidentelor. Intocmit, SEF PR. RAHLEA E.