ROMANUL REALIST DE TIP OBIECTIV

Ion De Liviu Rebreanu

1. Date despre opera

Ion este primul roman obiectiv din literatura romana, fiind aparut in anul 1920, dupa o lunga perioada de elaborare, aa cum insusi autorul mentioneaza in finalul operei, intre martie 1913 - iulie 1920. Aparitia romanului a starnit un adevarat entuziasm in epoca, mai ales ca nimic din creatia nuvelistica de pana atunci nu anunta aceasta evolutie spectaculoasa: Nimic din ce e publicat inainte nu ne putea face sa prevedem admirabila dezvoltare a unui scriitor, care a inceput si a continuat vreo zece ani, nu numai fara stralucire, dar i fara indicatii de viitor, nota Eugen Lovinescu.

2. Incadrare intr-o categorie

Curent literar dezvoltat in stransa legatura cu conditiile social istorice ale secolului XIX-lea, realismul se impune ca termen pentru o noua orientare estetica. Curentul se caracterizeaza prin reprezentarea veridica a realitatii, prin absenta idealizarii personajelor si cicumstantelor in care actioneaza acestea. Romanul Ion renunta la cliseele literaturii anterioare, oferind reprezentarea veridica a vietii romanilor din Ardeal, la sfarsitul secolului al XIX-lea si inceputul secolului al XX-lea.

3. Viziunea despre lume

Viziunea despre luma infatisata in acest roman este strans legata de conceptia scriitorului despre literatura si despre menirea ei.

4. Geneza
Autorul afirma in Marturisiri (1932) ca trei scene importante au dus la nasterea romanului care l-a consacrat in literatura romana inca de la debut. Cunoscuta scena a sarutarii pamantului, din capitolul IX isi are originea in realitate: la hotarul satului Prislop, viitorul romancier a asistat la un gest pe care l-a retinut ca o ciudatenie taraneasca; un taran imbracat in haine de sarbatoare a ingenuncheat si a sarutat pamantul. La scurt timp, un nou eveniment ii capteaza interesul: Rodovica, fata unuia dintre cei mai bogati tarani din comunitate, a fost batuta crunt de tata, fiindca ramasese insarcinata cu cel mai becisnic flacau din tot satul. Al treilea eveniment care contureaza scheletul viitorului roman este o discutie cu un tanar taran, voinic, harnic, muncitor si foarte sarac, care isi marturisea cauza necazurilor sale si o dragoste pentru pamant aproape bolnavicioasa.

5. Tema
Tema romanului este prezentarea problematicii pamantului, particularizata in confruntarea devastatoare intre doua pasiuni puternice si la fel de indreptatite, vazute ca doua ale aceluiasi intreg: iubrea pentru pamant si iubea pentru o singura femeie.

6. Perspectiva narativa
Acest tip de narator, aparent traditional si demiurgic, devine o voce care isi neaga orice implicare. Impersonalitatea acestuia ii permite sa se situeze total in afara lumii prezentate: isi asuma punctul de vedere al personajelor, prezentadu-le dramele, dar nu formuleaza sentinte, nu moralizeaza si, mai ales, nu empatizeaza cu ele.

7. Structura
Glasul pamantului si Glasul iubirii sunt vocile interioare care motiveaza actiunile personajului. Prima parte urmareste patima lui Ion pentru pamant si dorinta lui de a se impune in ierarhia satului, iar partea a doua gaseste personajul principal in ipostaza de stapan al pamanturilor. Cele 13 capitole urmaresc odiseea personajului in lumea nedrept alcatuita, zbaterea disperata de a avansa de la marginea societatii rurale spre centrul ei.

8. Raport incipit final

Incipitul si finalul, construite pe motivul drumului, evidentiaza aspectul de corp sferoid al romanului, care inchide in sine un bogat univers rural, stratificat social si economic (saraci bogati), dar si cultural (tarani intelectuali). Ca prim personaj al textului, drumul se constituie ca intermediar intre realitate si fictiune.

9. Conflicte
Conflictul central al acestui roman realist este determinat de lupta pentru pamant in satul traditional, ardelenesc. Principalul conflict exterior, social, se manifesta intre Ion si Vasile Baciu. Adevarata dimeniune a dramei personajului principal o da conflictul interior, precizat in structura romanului prin titlul celor doua parti. Cele doua voci rezoneaza in sufletul lui Ion succesiv, cand simultan, pana la explozia lor asurzitoare in situatia limita. Conflicte secundare: invatatorul Herdelea preotul Belciug, Ion George, Ion Simion Butunoiu etc.

10. Subiectul
Actiunea romanului debuteaza cu o expozitiune ampla, in care sunt prezentate timpul, locul si personajele. Intr-o duminica de vara, in curtea vaduvei lui Maxim Oprea, se aduna la hora duminicala toata suflarea Pripasului. In ritmurile indracite ale jocului, se intrezareste conflictul: hotararea lui Ion de o lua la dans pe Ana cea bogata, chiar daca Florica, frumoasa, dar saraca fata a gazdei, ii atrage si privirile si inima. Aparitia lui Vasile Baciu marcheaza intriga, pentru ca violenta verbala a bocotanului care il numeste pe Ion hot, talhar, sarantoc declanseaza in tanarul mandru si ambitios o sete de razbunare care se va finaliza dezastruos pentru toate personajele. Desfasurarea actiunii prezinta evolutia personajelor si a relatiei dintre ele, avand in centru nucleul format din Ion, Ana, Vasile Baciu, Florica si George. Inceputul este marcat de bataia Ion George, pornita de la plata lautarilor, victoria fiind de partea lui Ion de data aceasta la final iesind invingator George. In continuare, Ion renunta temporar la pasiunea pentru Florica si isi canalizeaza eforturile in dobandirea pamanturilor lui Vasile Baciu. O seduce pe Ana, fortandu-l sa consimta la casatorie dar complicatiile nu se sfarsesc aici, deoarece Ion nu intrase inca in posesia actelor pentru zestre. Pentru Ana incepe un adevarat calvar: batuta si alungata de sot si de tata, tinuta ca un caine de pripas, tanara femeie se adanceste in gandul sinuciderii. Faptul ca Ion intra in posesia pamantului si ca i se naste un fiu, nu rezolva conflictele. Nici sinuciderea sotiei lui, nici moartea copilului nu ii trezeste regret pentru ca amandoi reprezentau pentru el simple instrumente. Intors la pasiunea initiala, Florica, Ion ignora ca femeia devenise intre timp sotia lui George. Deznodamantul rezolva dramatic toate conflictele: surprins noaptea la Florica, Ion este ucis cu sapa de George. Criminalul este arestat, iar Florica urmeaza sa isi duca viata in singuratate.

11. Limbaj
Conform programului realist pe care il exprima in articolul Cred, scriitorul refuza jongleria cu fraze si extravagantele stilistice, preferand expresia, exacta, bolovanoasa, dar capabila sa spuna adevarul. Limbajul operei contine calitati specific unui discurs de factura realista: precizia, proprietatea termenilor, claritatea, concizia.

12. Incheiere