UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURETI FACULTATEA DE CHIMIE APLICAT I TIINA MATERIALELOR Master : Protecia consumatorului.

Controlul calitii produselor

Distribuia binomial
STUDENI: B U S U I O C T E O D O R L AU R E N I U E R B A N E C AT E R I N A A N C A BUCURETI, 2013

Distribuia binomial
Este utilizat pentru a afla probabilitatea ca un rezultat s se ntmple de un numrde s ori, din n repetri ale unui experiment. Este un caz particular al unei variabile aleatoare discrete, cu restricia suplimentar c valorile pornesc ntotdeauna de la zero absolut (altfel spus, se poate ntmpla ca din n repetri, rezultatul s s nu se ntmple niciodat).

Distribuia binomial
Concepte: evenimente dihotomice sexul la natere (M/F) rspunsul la o ntrebare (Corect/Eronat) starea dup tratament (Vindecat/Nevindecat) ncercare (observaie) fiecare natere; fiecare ntrebare; fiecare tratament

Exemplu.: aruncarea cu banul, 8 repetri. Noiunea de succes: numim succes doar unul din rezultatele posibile, cellalt rezultat fiind denumit eec. Ex.: dac nimeresc cap atunci spun c am un succes. Notaii: p = probabilitatea de succes q = probabilitatea de eec ntotdeauna: p + q = 1

TESTE PRIVIND DISTRIBUTIA BINOMIALA

Compararea proportiilor cu testul exact Fisher Consideram toate rezultatele posibile a doua incercari independente n1, in primul caz n2 si in al doilea caz, toate cu aceeasi probabilitate de succes P. Notam numarul succeselor cu k1 si k2 . Unde: - k1 si k2 numarul succeselor - n1-k1 si n2-k2 numarul esecurilor - n1, n2 numarul de incercari si k1, k2 fixate.

Exemplu
Un test este alcatuit din 15 ntrebari, fiecare avnd atasate cte cinci raspunsuri posibile (doar unul corect). Sa evaluam probabilitatea ca o persoana, care raspunde la ntmplare, sa obtina exact 8 raspunsuri corecte (adica nota de trecere). Sa calculam apoi media raspunsurilor corecte pe care le obtin persoanele care raspund la ntmplare. Atunci cnd se raspunde la ntmplare, numarul de raspunsuri corecte are o distributie binomiala asociata unui numar de 15 ncercari, iar probabilitatea succesului, n fiecare ncercare, este p=1/5=0.2 . Daca numarul de raspunsuri corecte este 8 = k , atunci vom sti sa cautam n tabele sau sa calculam probabilitatea P(b(15, 0.2) = 8) a carei valoare este 0.00034, adica sub 1! Pe de alta parte, media se obtine cu usurinta, E(b(15, 0.2)) = 15 x 0.2 = 3 . Prin urmare, n urma raspunsurilor la ntmplare se va obtine, n medie, 3 raspunsuri corecte. Asadar, n aprecierea cunostintelor, notarea ar trebui sa nceapa de la 3 puncte, ceea ce nseamna cu 8 puncte obtinute nu s-ar obtine nota de trecere!

STUDIU DE CAZ XEROX CORPORATION Xerox Corporation e un lider mondial pe piata produselor si serviciilor de informare. Aproape toata lumea a auzit de copiatoarele Xerox, insa compania e implicata in multe alte afaceri. De exemplu grupul Xerox de Documentare Multinationala si servicii de instruire ofera servicii de comunicare de inalta calitate si cost scazut ce includ documentare, instruire, traducere si publicarea acestora in diferite limbi internationale. Scriitorii profesionisti si translatorii ce lucreaza pentru MD&TS folosesc un sistem informatic de publicare online. Sistemul poate fi accesat de mai multe persoane simultan. Uneori, in orele de varf in care sistemul e foarte solicitat, s-ar putea ca anumiti indivizi sa nu poata accesa sistemul. Pentru a imbunatati acest program, responsabilii de management ai companiei erau interesati in analiza estimarii probabilitatii ca unui utilizator sa ii fie interzis accesul in sistem. Un model de simulare a calculatorului a fost dezvoltat in vederea evaluarii mai multor design-uri( modele). O data de intrare a modelului de simulare era durata care statea utilizatorul logat in program. In urma unei analize a duratei de utilizare a indivizilor s-a observat ca in medie acestia stateau intre 10 si 90 de minute. Probabilitatea de distributie a timpului pe sesiune, cu x notand timpul/ sesiune calculat in minute, este aratata mai jos. Coloana notata f(x) arata probabilitatile pentru o sesiune de 05-10 minute, 06- 20 minute, si asa mai departe. Cea mai mare probabilitate, 25 este pentru o sesiune de accesare a sistemului ce dureaza 50 de minute. In terminologia probabilistica, cand vorbim de durata unei sesiuni ne referim la o variabila oarecare,iar tabelul de mai jos arata distributia probabilitatii pentru o variabila oarecare. Aceasta distributie a probabilitatii si probabilitatea distributiei pentru durata de timp dintre sesiuni au fost date de intrare pentru modelul de simulare pe calculator. Rezultatele simularii bazate pe aceste distributii probabilistice au ajutat oamenii de management sa selecteze un program de publicare on line care sa asigure o probabilitate aproape de 0 ca unui utilizator sa ii fie interzis accesul in sistem.

CONCLUZII Teoria matematic a probabilitilor pornete de la faptul c fiecrui rezultat posibil al unui experiment aleator, rezultat pe care l vom denumi eveniment, i se asociaz o valoare numeric, numit probabilitatea evenimentului respectiv. Aceast valoare este o caracteristic obiectiv a evenimentului n condiiile experimentului dat. Din definiia probabilitii ca generalizare a conceptului de frecven relativ, rezult c probabilitatea unui eveniment imposibil este 0, iar probabilitatea unui eveniment sigur este 1. Evenimentele pot fi simple, n sensul c nu se pot descompune mai departe, sau compuse din alte evenimente ce se petrec simultan. Distributia binomiala este utilizat pentru a afla probabilitatea ca un rezultat s se ntmple de un numrde s ori, din n repetri ale unui experiment. Este un caz particular al unei variabile aleatoare discrete, cu restricia suplimentar c valorile pornesc ntotdeauna de la zero absolut (altfel spus, se poate ntmpla ca din n repetri, rezultatul s s nu se ntmple niciodat).

BIBLIOGRAFIE
ANDERSEN, SWEENEY, WILLIAMS- Statistics for Business and Economics 6 th Edition; WEST PUBLISHING COMPANY, Mineapolis 1996. ATANASIU V-Managementul calitatii,Ed. TehnicaGh.Asachi, Iasi 2002 BAJENESCU T, Fiabilitaea, disponibilitatea si mentenabilitatea sistemelor electronice complexe, Editura de Vest, Timisoara 1997. DUMITRESCU C., Calitatea, Fiabilitatea, Mentenanta Sistemelor Complexe, Ed. Politehnica Timisoara, 2008. FOX J, Quality through Design, McGrow Hill International, London, 1993. KENETH LAUDON, Management information systems, Sixt Edition, Prentice Hall Canada, Toronto 2000. Nicolescu O-Management, Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti 1992 PRIDE, HUGES, KAPOOR Business, Fift Edition, A Special Custom Version, H.M Custom Publishing, Boston MA, 1997. Pruteanu Octavian,Cazimir Bohosievici- Managementul si controlul calitatii,editura tehnica Info,Chisinau 2000 1.STEVENSON W, MERHAN H, Production Operation Management, McGrow Hill, Toronto 2000.