http://www.ereferate.ro/referate/Rolul_musculaturii_membrului_inferi or_in_ortostatism2006-09-15.html..

rolul muschilor MERSU Flexiune

Iliopsoasului, rectus femoris, pectineu, Sartorius ILIAPSOAS

Reinei c un picior pictur i furnicturi la nivelul piciorului, care apar la a doua zi sau a treia, dup o intervenie chirurgical poate fi cauzata de o presiune direct asupra nervului peroneus n zona genunchiului.

RECTUS FEMORIS

PECTINEUS

SARTORIUS

Extensie

Gluteus maximus, hamstrings, gravitatea GLUTEUS MAXIMUS

HAMSTINGS

Aduc ie

Aductor Magnus, longus, brevis i gracilis MAGNUS, LONGUS, BREVIS, GRACILIS

Abduction

Gluteus medius i minimis

Lateral rota ie

Short Rotatoare laterale: piriformis, Quadratus femoris,

gamelli, obturator externus & internus, gluteus maximus

PIRIFORMISQUADRATUS FEMORIS

GEMELUS

OBTURATOR INTERNUS-EXTERNUS

GLUTEUS MAXIMUS

Medial de rota ie

Iliopsoasului, gluteus medius i minimis

Flexie

Harmstrings
Altele asistarea:

Sartorius, Gracilis Popliteu i, de asemenea, de

 Gastrocnemius Plantaris atunci cnd piciorul este pe sol.

Extensie:

.Quadriceps femural
Tensorul fascia latae

Rotaie medial a piciorului flexat:

Popliteu,

Semitendinos, Semimembranos Sartorius i Gracilis.

Rotaie lateral a genunchiului flexat:

Biceps femural

Plantara flexie:

Gastrocnemian,

Soleus, Flexor digitorum longus Flexor halucelui longus, Tibial posterior

Dorsiflexie:

. Tibial anterior,
Extensor al halucelui longus Extensor digitorum longus Peroneus Tertius.

Inversiune

.Tibial anterior si posterior

Extensor al halucelui longus Tendoanelor mediale ale extensor longus digitorum

Eversion

.Longus i brevis Peroneus

Peroneus Tertius Tendoanele laterale ale extensor longus digitorum

LANTURI MUSCULARE Termenii orientativi privesc orientarea diferitelor organe sau segmente nraport cu centrul de greutate. -Median (medial, intern) spre centrul corpului sau segmentului -Lateral (extern) n afar fade centrul corpului sau segmentului -Dorsal (posterior) n spateVentral (anterior) n fa -Proximal (cranial, superior) n sus fa de centrul segmentului. -Distal (caudal, inferior) n jos fa de centrul segmentului -Radial spre radius -Cubital spre cubitusTibial spre tibieFibular spre peroneu (fibul) -Longitudinal n sensul axei lungi. -Transversal n sensul axei transversale. Micarile pot fi: -Abductie n afara fata de axa longitudinal -Adductie n untru fa de axa longitudinal -Flexie ndoireExtensie ntindere. -Rotaie n jurul axei lungi (intern i extern) -Circumducie micare complex, n care segmentul trece succesiv prin poziiile de flexie, abducie, extensie, adducie i revine la poziia deflexie. -Pronaie rsucirea palmelor n jos. -Supinaie rsucirea palmelor n sus.

DICTIONAR Tesutul conjunctiv este materialul care mentine impreuna celulele vii din interiorul corpului. Acesta este lipiciul Muchii agoniti aceti muchi sunt responsabili de principalul efort depus n ndeplinirea sarcinii specifice; Muchii antagoniti aceti muchi se opun aciunii agonitilor, n ndeplinirea sarcinii specifice; ei se relaxeaz n timpul contraciei agonitilor. Muchii agoniti i muchii antagoniti sunt localizai pe pri opuse ale articulaiei; Muchii sinergici muchii agoniti pot fi ajutai n execuia micrii de ali muchi (muchii sinergici). Acetia fie ajut la realizarea micrii n mod direct, fie acioneaz pentru stabilizarea articulaiei care realizeaz micarea; Muchii fixatori acetia sunt muchi sinergici care acioneaz pentru a menine osul n poziie fix, astfel nct ali muchi s poat trage de acesta. Aciunea muchilor ce formeaz aceste grupe musculare difer, n funcie de micrile specifice un muchi care este agonist n timpul executrii unei micri poate fi antagonist sau sinergie, n timpul executrii alteia. Contractie izotonica Contractie musculara caracterizata prin modificarea lungimii muschiului, si mentinerea constanta a tonusului muscular. Contracia izotonic este aceea n care tensiunea rmne constant, dar variaz

lungime. Este caracteristic majoritii muchilor scheletici. Realizeaz lucru mecanic i produce micare. n activitatea obinuit, muchiul trece prin faze de contracie izometric i izotonic, iniierea oricrei contracii fiind, de obicei, izometric. Este o contractie dinamica prin care se produce modificarea lungimii muschiului determinand miscarea articulara.Pe tot parcursul miscarii, deci al contractiei izotonice, tensiunea de contractie ramane aceeasi. Modificarea lungimii muschiului se poate face in 2 sensuri: prin apropierea capetelor sale, deci prin scurtare (contractie dinamica concentrica); prin indepartarea capetelor de insertie, deci prin alungire (contractie musculara excentrica). Miscarea dinamica (izotonica) cu rezistenta este cel mai utilizat tip de efort muscular pentru cresterea fortei si obtinerea hipertrofiei musculare.(Dezvoltare excesiv a volumului unui organ sau al unui esut fr nmulirea celulelor acestuia, datorit unei funcii nutritive exagerate ori din cauza unui proces maladiv.) Dezvoltare excesiv a volumului unui organ sau al unui esut fr nmulirea celulelor acestuia, datorit unei funcii nutritive exagerate ori din cauza unui proces maladiv. Contractia izotonica (dinamica) Daca Fm = Fe: contractia antreneaza miscarea segmentelor articulare contractie dinamica); muschiul isi schimba lungimea fiind vorba de o contractie izotonica (contractie cu tonus invariabil; iso = aceeasi si tonus = tensiune).

Fiziologia clasica admite termenul de izotonica sustinandu-se ideea mentinerii constante a tensiunii musculare pe toata perioada desfasurarii contractiei. Studii atente ale relatiei forta-lungime a muschiului arata ca tensiunea scade pe masura desfasurarii contractiei; deci nu se poate admite denumirea de izotonic, ci anizotonic: (an" * fata" tonus constant). Deoarece termenul este bine fixat in terminologia tipurilor de contractie rrusculara el trebuie mentinut cu corectivele mentionate mai sus, Contractia izotonica este tipul cel mai des intalnit in activitatea cotidiana, obisnuita, cat si in sport Deplasarea corpului, a segmentelor sale sunt miscari bazate pe contractii izotonice Contractia izotonica realizeaza un lucru mecanic extern (Lm = F x d) in care; Lm = lucru mecanic, F = forta; d = deplasarea. Experimental, contractia izotonica poate fi inregistrata grafic sub forma unei secuse numita miograma izotonica. Contractia concentrica si excentrica in pUometrica in cadrul contractiei izotonice (dinamice) modificarile lungimii muschiului se pot face in doua sensuri, in functie de aceeasi relatie dintre forta musculara (Fm) si forta externa de invins (Fe): vezi fig. 2-1. Daca Fe < Fm: contractia se insoteste de scurtarea muschiului (apropierea capetelor sale), situatie in care contractia

izotonica se numeste concentrica" sau miometrica. Exemplu deplasarea unei greutati prin flexia cotului se face prin contractia concentrica a muschiului biceps branhial. Daca Fe > Fm: contractia se insoteste de indepartarea capetelor muschiului (lungimea sa) situatie in care contractia izotonica se numeste .excentrica" Daca dupa alungire muschiul revine rapid, contractie se numeste pliometrica (ex. sarituri). Particularitatile fiziologice Contractiile izotonice se desfasoara in conditii metabolice favorabile fara jena circulatorie si respiratorie, de aceea sunt mai putin obositoare decat cele izometrice. Contractia izotonica simpla, fara incarcare, nu duce la sporirea fortei musculare, pe cand contractiile dinamice concentrice si excentrice cu rezistenta (greutati, arcuri elastice etc.) duc la cresterea fortei si obtinerea hipertrofiei

musculare, contractia excentrica genereaza mai multa forta decat cea concentrica; - Contractiile dinamice duc la cresterea rezistentei musculare locale si generale, calitate motrica extrem de importanta pentru majoritatea ramurilor sportive. - in acest tip de contractii muschiul nu lucreaza la o tensiune maxima constanta (ca la cele izometrice) de aceea este necesar a fi repetate multe minute pentru a se realiza acel prag" de excitant biologic in vederea cresterii fortei, rezistentei si obtinerea hipertrofiei. Deoarece nu produc perturbari mari in functiile unor organe (inima, creier), sunt cele mai indicate pentru intretinerea starii de sanatate (sonogeneza) si stimularea capacitatii de efort (fiftness). Contractiile izotonice fiind insotite de deplasare realizeaza travaliu mecanic extern. Contractia izotonica are un randament mai slab decat cea izometrica, cea excentrica are un randament mai mare decat cea

concentrica. Viteza de desfasurare a celor doua tipuri de contractie izotonica (concentrice si excentrice) poate fi variabila sau constanta. Ultima forma constituie baza unui tip special de contractie, numita izokinetica io = aceeasi; Kinezis = miscare - in fond o contractie dinamica, dar care se desfasoara cu aceeasi viteza a miscarii, prin opozitie continua. Rezistenta opusa este permanent corelata cu forta muschiului in fiecare moment al amplitudinii miscarii. Exercitiile ce au Ia baza contractii izokinetice pot fi realizate cu aparate speciale - dinamometrele Cybex"; Nautilus" - Contractia izokinetica are particularitatea de a dezvolta in mod egal forta musculara la toate nivelurile de lungime a muschiului (avantaj fata de izometrie unde exista anumite lungimi preferentiale de dezvoltare a fortei). Contractia auxotenica Trebuie mentionat ca cele doua forme de contractie (izometrica si izotonica) sunt cazuri de limita extrema care in conditii naturale (miscarea noastra obisnuita, cotidiana) se intalnesc rar in forma pura (de exemplu, contractia predominant izometrica la muschii masticatori si la muschii ce mentin postura); ele apar, de regula, combinat. De exemplu, pentru ridicarea unei greutati asezate in palma, la inceput intervin numai o crestere a tonusului muschilor flexori ai antebratului, fara scurtarea lor (faza izometrica). Dupa ce forta dezvoltata de acesti muschi devine suficient de

mare pentru a echilibra greutatea din palma, muschii incep sa se scurteze, apropiind antebratul de brat, iar tonusul lor nu se mai modifica (faza izotonica). Prin apropierea antebratului de brat se schimba conditiile biomecanice ale parghiei osoase (se schimba bratul fortei si bratul rezistentei) si consecutiv rezistenta opusa muschiului se modifica si ea Este vorba aici de scurtare denumita auxotonica sau scurtare cu rezistenta variabila (modificare succesiva sau concomitenta atat a tonusului cat si a lungimii fibrelor musculare. Acest tip de contractie intervine in efectuarea exercitiilor tehnice cu balonul, atacul de deposedare, lupta corp la corp etc. Experimental, se realizeaza conectand muschiul cu un arc elastic. in acest fel, in timpul contractiei, muschiul se scurteaza limitat, insa cu cresterea in mod progresiv a tensiunii. in concluzie, miscarea naturala (deplasarea), nu este o contractie pur izotonica ci o succesiune de faze: izometrice, izotonice si auxoionice, care impreuna realizeaza tetanosul fiziologic muscular. Contracia izometric modific tensiunea muchiului, dar lungimea rmne constant. Caracterizeaz musculatura postural. Nu produce lucru mecanic, ci cldur. Contractia izometrica (statica) Daca Fm = Fe: contractia nu antreneaza nici o miscare si i se spune ..izometrica" (contractia cu lungime invariabila: ise =

aceeasi, metros = masura). in acest tip de contractie se realizeaza numai cresterea tensiunii interne fara modificarea lungimii muschiului. Aceasta tensiune este utilizata pentru a se opune altor forte ca de exemplu: gravitatia, tinerea unei greutati sau mentinerea pozitiei corpului (deci pe itru prevenirea deplasarii); de aceea se mai numeste contractie statica". Pentru ca nu este insotita de deplasare nu produce travaliu sau lucru mecanic extern, in sens fizic; in sens fiziologic contractia izometrica are loc cu cheltuieli energetice fenomene apreciate tot un travaliu, dar intern, fara deplasare. Experimental, contractia izometrica poate fi inregistrata grafic sub forma unei secuse, numita miograma izometrica Particularitati fiziologice Contractia musculara izometrica se insoteste de aspecte particulare mecanice, biochimice si mai ales functionale (la nivelul marilor functii ale organismului, respiratiei, circulatiei, sistem nervos). Ele trebuiesc bine cunoscute pentru a putea fi prevenite unele consecinte negative. Datoria de oxigen Spre deosebire de contractia izotonica unde contractia si relaxarea muschilor constituie o pompa circulatorie", in contractia izometrica circulatia musculara locala este obstructionata prin comprimarea, la ales, a capilarelor.

Aceasta duce la o slaba aprovizionare cu O2 a muschiului care va lucra in conditii de datorie de O2" ce va fi platita" imediat dupa efort Acumularea catabolitilor Suspendarea de moment a circulatiei duce si la o eliminare deficitara a catabolitilor rezultati in exces in timpul contractiei izometrice. Deficitul de O2 si acumulare de cataboliti acizi sunt cauzele hiperemiei functionale (afluxului crescut de sange) care apare imediat dupa concentratie insotita o stimulare metabolica a fibrelor musculare care-si sporesc volumul. Hipertrofia fibrelor musculare Cresterea volumului fibrelor musculare ca urmare a contractiilor izometrice are cativa particularitati: timpul necesar obtinerii hipertrofiei este mult redus, comparativ cu contractia izotonica, ca urmare a duratei mentinerii tensiunii maxime (10 - 12 secunde fata de cateva mili secunde); calitativ, fibra musculara hipertrofiata prin contractii izometrice este mai bogata in sarcoplasma si in special in mioglobina, structura ce se aseamana cu profilul fibrelor tonice care obosesc mai greu si sunt lente Aceste fenomene apar ca urmare a unei hipoxii atat locale (musculare), cauzata de suspendarea circulatiei cat si a unei

hipoxii generale cauzata de blocarea toracelui si intreruperea respiratiei. Blocarea toracelui Imita experienta sau manevra Valsalva (inspir profund urmat de expir cu glota inchisa) in timpul efortului izometric subiectul inspira profund aer in plamani dupa care toracele este blocat in inspiratie, actul respirator fiind suspendat; astrei imobilizat, toracele serveste ca punct fix extremitatilor angajate in contractia izometrica puternica (ex. ridicarea unei haltere). Efortul acestuia de a respira cu glota inchisa duce la cresterea presiunii intratoracice de la 1 - 2 mmHg. la 40 - 60 mmHg, si chiar mai mult Blocarea toracelui si indeosebi cresterea presiunii intratoracice are consecinte nu numai asupra functiei respiratorii dar si circulatiei si S.V.. Demeter A (1967) gaseste modificari ale electroencefalogramei, deci aie bioelectrogenezei corticale, pe langa modificarile respiratorii si circulatorii, in special ale tensiunii arteriale diastolice De aceea se impune prudenta la unele persoane, precum: femei, copii, batrani, bolnavi cardio-vasculari, cerebrali, pulmonari etc. Stimularea SNC ., Un efort izometric intens mentine o stare de excitatie maximala a

celulelor corticale pe toata perioada contractiei (10 - 12 secunde), dec. vom avea ca efect iradierea si persistenta procesului de excitatie la nivelul scoartei cerebrale, cu modificari periferice corespunzatoare (recrutare mare a unitati neuro-motoni). . Se vorbeste si de un rol trofic al nervilor motori asupra muschilor (vezi plasticitatea musculara). . Contractiile musculare izometrice pot fi realizate in trei moduri. - contractiile izometrice scurte, sunt contractii maximale sau submaximale de scurta durata (2 secunde); - contractii izometrice mentinute, care realizeaza un travaliu static continuu": sunt contractii obositoare; - contractii izometrice intrerupte, sunt contractii izometrice de durata limitata separata de pauze; se creeaza astfel conditii metabolice favorabile continuarii efortului.

REFLEXE Sunt actiuni motorii, vasomotorii sau secretorii produse prin medierea sistemului nervos, ca raspuns la stimuli din mediul extern sau intern (actul reflex). Substratul anatomic este constituit de arcul reflex: receptor->cale aferenta (centripeta)>centru->cale eferenta (centrifuga)->efector. q4p3pu Reflexele sunt neconditionate (innascute, prezente la toti membrii speciei) sau conditionate, achizitionate de fiecare individ sub influenta mediului. Functie de arcul reflex, exista reflexe: 1. Somato-somatice (aferente si eferente somatice) 2. Somato-viscerale (aferente somatice,eferente vegetative) 3. Viscero-somatice (aferente vegetative,eferente somatice) 4. Viscero-viscerale (aferente si eferente vegetative) Functie de substratul morfo-functional, se disting: I) Reflexe osteotendinoase (miotatice, profunde; abr. ROT): Arc reflex: fus neuromuscular, receptori Golgi -;> fibre groase proprioceptive,colaterale -;> neuroni somatomotori-;> axoni -;>sinapsa neuromusculara -;> contractie. -pragul de stimulare al fusurilor neuromusculare este coborat>o intindere mai mica de 0.25 mm declanseaza reflexul -percutarea tendonului muschiului determina intinderea fibrelor musculare->ROT -orice lezare duce la modificarea pana la abolire a reflexului ce poate indica localizarea procesului patologic Influente: - spinale

- supraspinale: Piramidale: efect inhibitor pe motoneuronul spinal (periferic), deci ROT sunt exagerate, vii, in afectiunile sistemului piramidal. ROT pot fi inhibate voluntar, pe aceasta cale. Cerebeloase: efect facilitator pe motoneuronul periferic a mic si arc reflex tonigen; leziunile determina hipotonie musculara, iar ROT devin pendulare. -tehnica de examinare: temperatura camerei de aprox.20 grade bolnav linistit iar segmentul examinat relaxat zona percutata trebuie sa aiba integritate anatomica a tesuturilor examinare simetrica si sistematica manevre de facilitare ce urmaresc distragerea atentiei bolnavului si inlaturarea unor influente exercitate de la nivele superioare manevra Jendrassik->bolnavul isi inclesteaza mainile,trage cu putere in momentul percutiei strangerea pumnului tuse Exemple de ROT: A) Bicipital (C5-C6): percutarea tendonului distal al bicepsului determina flexia antebratului, precum si o usoara supinatie. B) Tricipital (C6-C8): percutarea tendonului distal al tricepsului determina extensia antebratului. C) Deltoid (C5-C6): percutia laterala a tendonului deltoidului (pe fata laterala a bratului) determina abductia bratului.

D) Patelar (rotulian, L2-L4): percutarea tendonului cvadricepsului determina extensia gambei pe coapsa E) Achilean (L5-S2): percutia tendonului achilean determina flexia plantara a piciorului prin contractia tricepsului sural F) Medioplantar (L5-S2): percutarea regiunii medioplantare determina flexia plantara a piciorului. G) Mandibular (maseterin; este trigemino-trigeminal): pacientul tine gura usor intredeschisa; percutia metonului (eventual indirecta, prin aplicarea prealabila a unui deget la acest nivel) determina o miscare rapida de ridicare a mandibulei. II) Reflexe osteoperiostale (nu sunt miotatice): Sunt declansate prin stimulare directa a proprioceptorilor periostali si ososi. Exemple: A) Stiloradial (C5-C6): percutia apofizei stiloide radiale provoaca contractia muschilor biceps, lung supinator, brahial anterior, cu flexia antebratului pe brat B) Cubitopronator (C6-D1): percutia apofizei stiloide ulnare determina contractia muschilor rotund si patrat pronator, cu pronatia antebratului. C) Scapular (C7-D1): percutia marginii spinale a omoplatului provoaca contractia pectoralului mare, sub- si supraspinosului, cu adductia bratului, adesea insotita de rotatie interna. D) Medio-pubian E) Olecranian F) Al adductorilor G) De flexie a gambei

H) Cuboidian Modificari ale ROT si ale reflexelor osteoperiostale: a) in intensitate: diminuare/abolire: - leziuni ale arcului reflex->afectiuni ale nervilor periferici,leziuni radiculare, leziuni ale cordoanelor posterioare,leziuni ale centrilor reflecsi - leziuni supraacute ale sistemului piramidal (faza flasca), datorita inhibitiei supraliminale pe care o sufera motoneuronii spinali sub influenta stimulilor intensi declansati pe calea piramidala. exagerare: leziuni piramidale constituite; este permanenta; se datoreaza eliberarii motoneuronilor spinali de sub influenta inhibitorie a neuronilor corticali. b) in caracter. reflexe inversate->efectul apartine muschiului sau grupului muscular antagonist -apare daca calea efectorie a reflexului este lezata la nivel medular,aferenta senzitiva este intacta iar stimulul senzitiv se orienteaza spre neuronii motori invecinati (neuronii din nucleul antagonist) reflexe controlaterale->efectul muscular determinat de muschiul cu tendonul percutat + contractia unui grup muscular al membrului de partea opusa reflexe pendulare->oscilatii cu caracter de balansare care ? in amplitudine -apar in afectarea formatiunilor superioare cu rol facilitator esp.leziuni cerebeloase III) Reflexe cutanate si mucoase:

Se produc prin stimularea receptorilor din tegumente si mucoase. Arc reflex polisinaptic->numar mare de neuroni intermediari la diverse nivele encefalice->cai aferente segmentare,fascicule ascendente,instante senzitive cerebrale,cai descendente,neuron motor periferic,cale eferenta motorie Exemple: A) Abdominale ( semn Rosenbach)->excitarea tegumentelor abdominale duce la contractia musculaturii subiacente si la deplasarea ombilicului a) Epigastric (D5-D7): stimularea marginii inferioare a sternului.->tractiunea musculaturii superioare a abdomenului b) Cutanat abdominal superior (D6D7): stimulare latero-medial, sub rebordul costal, paralalel cu el->contractia partii superioare a dreptului abdominal>ombilic in sus si in afara c) Cutanat abdominal mijlociu (D8-D9): stimulare latero-medial, pe orizontala care trece prin ombilic->ombilic in afara d) Cutanat abdominal inferior (D10-D12): stimulare latero-medial, paralel cu arcada crurala ->ombilic in jos si in afara B) Cremasterian (L1-L2): stimularea fetei interne a coapsei determina ascensionarea testiculului sau retractia labiei mari vaginale si usoara contractie a fibrelor inferioare ale muschilor abdominali -modificarea reflexelor cutanate abdominale si cremasterian: abolire->leziunile arcurilor reflexe segmentare si leziuni piramidale exagerare->nevroze anxioase,intoxicatii cu stricnina,hipertiroidism

C) Cutanat plantar (L5-S2): stimularea marginii externe a plantei, pana la nivelul halucelui, determina flexia plantara a degetelor prin contractia muschilor plantari -abolire->leziuni tronculare,radiculare,medulare -indiferentism plantar->valoros daca este unilateral D) Anal intern si extern (S5): stimularea zonei de mucoasa a orificiului anal determina contractia sfincterului anal extern sau intern E) Cornean (trigemino-facial): stimularea marginii laterale a corneei declanseaza clipitul bilateral (contractia orbicularului ocular) si retractia capului -calea aferenta->ramura oftalmica trigemen -calea eferenta->orbicularul pleoapelor (inervat de nervul facial) -centru->punte F) Conjunctival (trigemino-facial): stimularea conjunctivei globului ocular declanseaza clipitul. G) Velopalatin si faringian: atingerea palatului determina o contractie a muschilor faringieni, insotita uneori de miscari de deglutitie; se poate declansa reflexul de voma. Aferente: vag (pneumogastric), eferente: vag, glosofaringian. H) Palmar,fesier,diafragmatic si bulbo-cavernos IV) Reflexele articulare: A) Mayer: apasarea pe prima falanga (flectarea ei) a degetului IV determina adductia si opozitia policelui prin contractia muschilor omonimi B) Leri: flexia energica a mainii pe antebrat determina flexia antebratului pe brat -diminuare sau abolire->leziuni segmentare ale arcului reflex

sau leziuni piramidale V) Reflexele de postura: prin apropierea capetelor de insertie ale unui muschi, se obtine contractia sa. Sunt: A) Locale: 1. al gambierului anterior: flexia dorsala ferma,pasiva,persistenta,a piciorului, cu eliberare brusca este urmata in mod normal de revenire imediata. Revenirea prelungita caracterizeaza sdr. extrapiramidal cu hipertonie (afectiuni paleostriate) 2. al halucelui: flexia dorsala ferma,pasiva,persistenta a halucelui cu eliberare brusca este urmata de revenire imediata dupa eliberare -parkinsonieni->pozitia se mentine si se observa tendonul flexorului dorsal propriu al halucelui 3. al semitendinosului: flexia brusca a gambei + revenire rapida 4. al bicepsului: flexia rapida a antebratului + revenire rapida B) Generale: se remarca in ortostatism, cu ochii inchisi. Se imprima miscari inainte, inapoi, lateral. -impingere spre inapoi->contractia trenului anterior esp.gambierul anterior -impingere spre inainte->contractia trenului posterior cu accentuarea tensiunii tonice a tendonului lui Achile VI) Reflexul idiomuscular: stimularea mecanica a muschiului determina contractie. Dispare precoce in bolile musculare (distrofii musculare progresive) si este exagerat in miotonii. VII) Reflexe patologice:

A) (Semnul) Babinski (1850): excitarea fetei externe a plantei, pana la nivelul halucelui, produce extensia halucelui si rasfirarea degetelor II-V (semnul evantaiului) +/- rotirea interna a piciorului cu contractia tensorului fasciei late -indica o leziune piramidala. -in leziunile periferice (paralizii ale sciaticului,popliteu extern) semnul Babinski nu se poate evidentia -leziunile periferice pot determina Babinski periferic>imposibilitatea flexiei plantare determina flexia dorsala a halucelui B) Echivalentele Babinski: aparitia semnului Babinski dupa excitarea altor zone cutanate. 1. semnul Oppenheim: apasarea cu deplasare cranio-caudala a fetei anterioare a tibiei. 2. semnul Gordon: apasarea musculaturii gambiere. 3. semnul Schaeffer: ciupirea tendonului achilean. 4. semnul Chaddock: stimularea marginii laterale a piciorului, submaleolar. 5. semnul Poussepp: excitarea externe a plantei produce rasfirarea in evantai a degetelor II-V. 6. semnul Gonda->flexia pasiva ferma si persistenta a degetului IV de la picior apasand pe prima falanga 7. semnul Chiliman->flexia pasiva ferma si persistenta a degetului V de la picior C) Reflexul de flexiune plantara a degetelor: miscare discreta, clonica, de flexie plantara a primei falange de la degetele II-V de la picior, in urma: 1. percutiei bazei degetelor II-V cu ciocanul sau degetele examinatorului (semnul Rossolimo).

2. percutiei regiunii cuboidiene (semnul Mendel-Bechterew) (reflex cuboidian inversat). 3. percutiei calcaiului (semn Weingrow) D) Reflexul de flexiune a policelui: 1. semnul Hoffman: la ciupirea falangei distale deget III. 2. semnul Rosner: percutia cu degetele a ultimelor falange a degetelor II-V. 3. semnul Troemmer->percutia bazei degetelor II-V E) Reflexul orbicular al buzelor Tolouse: se percuta interlinia labiala in portiunea mijlocie si se obtine contractia orbicularului buzelor cu strangerea buzelor si proiectia lor inainte -arcul reflex este trigemino-facial F) Reflexul palmo-mentonier (Marinescu-Radovici): stimularea zonei mijlocii a fetei anterioare a gatului mainii la baza policelui produce contractia musculaturii mentoniere homo- sau bilaterale -aferenta->C6-C7 -eferenta->nervul facial G) Reflexe de automatism medular->leziuni medulare grave ce determina interesare piramidala bilaterala 1. Reflexul de tripla flexie: inteparea plantei determina flexia dorsala a piciorului pe gamba, flexia gambei pe coapsa si a coapsei pe bazin. Aceste miscari nu pot fi facute voluntar. Are valoare in stabilirea limitei inferioare a leziunilor medulare,aceasta fiind precizata de teritoriul radicular pana la care stimularea cu acul declanseaza reflexul. 2. Reflexe de extensie incrucisata: in timpul producerii reflexului de tripla flexie, se observa contralateral miscarile

contrarii: extensia coapsei si gambei, cu flexia plantara a piciorului si flexia halucelui. Apare la provocarea reflexului de tripla flexie, in aceleasi conditii patologice. 3. Reflexul de masa:ciupirea tarsului sau inteparea plantei determina reflex de tripla flexie homolateral,reflex de extensie incrucisata,mictiune,defecatie,transpiratie 4. Reflexul homolateral de extensie (ipsilateral)->extensia coapsei,extensia gambei si coapsei,flexia plantara a degetelor si a piciorului la excitarea regiunii fesiere,perineului sau a triunghiului Scarpa 5. Reflexul de mers Sherrington->stimularea tegumentului de pe fata interna a coapsei in decubit dorsal duce la miscari succesive de flexie si extensie asemanatoare mersului 6. Clonusul rotulian: aparitia unor contractii si decontractii succesive si rapide ale cvadricepsului, cu deplasarea sus-jos a patelei, provocate de apasarea energica a marginii superioare a patelei in sens distal (in jos), cu mentinerea pozitiei acesteia. Este o manifestare a exagerarii reflexelor miotatice ca urmare a leziunilor piramidale. Prezenta clonusului rotulian denota o leziune deasupra L2. 7. Clonusul plantar: flexia (pasiva) dorsala energica a piciorului, care determina elongarea tendonului achilean, declanseaza un reflex miotatic de contractie si relaxare a tricepsului sural, in secuse succesive. H) Reflexe aparute in leziunile lobilor frontali (reflexe frontale; reflexe de eliberare): sunt prezente in mod fiziologic la nou nascut si sugar, dar dispar in urma dezvoltarii ariei 6? si a functiei sale inhibitorii. 1. Reflexul de apucare al mainii (grasping reflex): la

stimularea proprioceptiva a degetelor mainii (miscarea lor) pacientului, acesta apuca ferm mana sau ciocanul cu care s-a facut stimularea, desprinzandu-se cu dificultate. 2. Reflexul de apucare fortata->stimularea tactila a tegumentului intre police si indice determina apucarea ferma a stimulului 3. Reflexul de apucare al piciorului->stimularea proprioceptiva a degetelor de la picior duce la flexie plantara 4. Reflexul tonic al piciorului sau al plantei 5. Reflexul de urmarire al mainii (groping reflex, reflex de magnetizare): tendinta bolnavului de a intinde mana sau intregul m.s. dupa un obiect care trece prin campul vizual. 6. Reflexul de apucare orala: excitarea tactila a buzelor sau a tegumentelor peribucale, determina deschiderea gurii in incercarea de a apuca obiectul excitator. 7. Reflexul de urmarire al capului, gurii, buzelor si limbii: orientarea capului, buzelor, limbii spre obiectele care apar in campul vizual. 8. Reflexul de urmarire al piciorului