Pod Nou La Cosmesti

CNADNR S. A.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI PENTRU PROIECTUL Pod nou la Cosmeti, peste Siret, pe DN 24, km 7+620, in extravilanul municipiului Tecuci i al comunei Cosmeti, judeul Galai
BENEFICIAR: COMPANIA NAIONAL DE AUTOSTRZI I DRUMURI NAIONALE DIN ROMNIA ELABORATOR: HOUSE CONSTRUCT INVEST ENVIRONMENT BUCURETI 2012
Pod nou la Cosmeti, peste Siret, pe DN 24, km 7+620
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
CUPRINS
1 1.1 1.2 1.3 1.4 1.4.1 1.4.2 1.4.3 1.4.4 INFORMATII GENERALE ...................................................................................... Titularul proiectului .................................................................................................. Autorul lucrarii ......................................................................................................... Denumirea proiectului ............................................................................................. Descrierea proiectului ............................................................................................. Scopul i importana obiectivului de investiie ......................................................... Baza legal ............................................................................................................. Lucrrile de baz ..................................................................................................... Descrierea solutiei ................................................................................................... 7 7 7 11 11 11 13 14 16 16 18 23 26 28 29 30 30 30 32 33
1.4.4.1. Reabilitarea podului existent.................................................................................... 1.4.4.2. Realizarea noului pod ............................................................................................. 1.4.4.3. Realizarea variantei de drum nou ........................................................................... 1.4.4.4. Realizarea pasajului rutier nou peste calea ferat Tecuci Mreti ................... 1.4.4.5. Lucrri de consolidare ............................................................................................. 1.4.4.6. Lucrri pentru asigurarea scurgerii apelor pluviale ................................................. 1.4.5 1.4.6 1.4.7 1.4.8 1.4.9 Regimul tehnic ........................................................................................................ Perioada de execuie i de funcionare propuse ..................................................... Informatii privind productia care se va realiza si a resurselor folosite...................... Informatii despre materii prime, substante sau preparate chimice .......................... Informatii despre poluantii fizici si biologici, care afecteaza mediul, generati de activitatea propusa .................................................................................................. 1.4.10 1.4.11 Alte tipuri de poluare fizica sau biologica ................................................................ Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului si indicarea alegerii uneia din ele ............................................................................................... 1.4.12 Localizarea geografica si administrativa a amplasamentelor pentru alternativele la proiect .................................................................................................................. 1.4.13 Informaii despre utilizarea curent a terenului, infrastructura existent, valori naturale, istorice, culturale, arheologice, arii naturale/zone protejate, zone de protecie sanitar ................................................................................................... 1.4.14 Informatii despre documentele / reglementarile existente privind planificarea / amenajarea teritoriala in zona amplasamentului proiectului ................................... 1.4.15 Informatii despre modalitatile propuse pentru conectarea la infrastructura existenta ..................................................................................................................
SC House Construct Invest Environment SRL Bd. Theodor Pallady nr. 50, sector 3, Bucureti Tel: 0314 253 023, Fax: 0314 253 024 E-mail: office@expert-mediu.eu; office@environmental-expert.eu; www.expert-mediu.eu
40 40
43
43
44
45
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI 2 2.1 2.2 PROCESE TEHNOLOGICE .................................................................................. Procesul tehnologic de realizare a cii rutiere......................................................... Procesul tehnologic de reabilitare a podului existent, de realizare a podului nou in aval de cel existent i a pasajului peste calea ferat Tecuci - Mreti ............... 2.3 3 3.1 3.2 4 Activiti de dezafectare .......................................................................................... DEEURI ................................................................................................................ Generarea i eliminarea deeurilor......................................................................... Planul de management al deeurilor ................................................................ IMPACTUL POTENIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIER, ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI I MRIMI DE REDUCERE A ACESTORA ........................................................................................................ 4.1 4.1.1 4.1.2 4.1.3 4.1.4 4.1.5 4.1.6 4.2 4.2.1 4.2.2 4.2.3 4.2.4 4.2.5 4.3 4.3.1 APA ......................................................................................................................... Condiiile hidrogeologice ale amplasamentului ....................................................... Alimentarea cu ap ................................................................................................. Managementul apelor uzate .................................................................................... Prognoza impactului ................................................................................................ Msuri de diminuare a impactului ........................................................................... Hri i desene la capitolul "Apa" ............................................................................ AERUL .................................................................................................................... Date generale .......................................................................................................... Surse i poluani generai ........................................................................................ Prognozarea polurii aerului ................................................................................... Msuri de diminuare a impactului ........................................................................... Hri i desene la capitolul "Aer" ............................................................................. SOLUL .................................................................................................................... Caracteristicile solurilor dominante (tipul, compoziia granulometric, 66 66 73 74 78 83 86 87 87 90 95 103 104 104 104 59 60 60 63 64 47 47 54
permeabilitatea, densitatea) .................................................................................... 4.3.2 4.3.3 4.3.4 4.3.5 4.3.6 4.3.7 4.3.8 4.3.9 Condiile chimice din sol .......................................................................................... Vulnerabilitatea i rezistena solurilor dominante .................................................... Tipuri de culturi pe sol in zona respectiv ............................................................... Poluarea existent, tipuri de poluani si concentraii ............................................... Surse de poluare a solurilor .................................................................................... Prognozarea impactului .......................................................................................... Msuri de diminuare a impactului ........................................................................... Hri la capitolul "Sol ..............................................................................................
108 109 109 109 109 110 115 117
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI 4.4 4.4.1 4.4.2 4.4.3 4.4.4 4.5 4.5.1 4.5.2 4.5.3 4.5.4 4.6 4.6.1 4.6.2 4.6.3 4.6.4 4.7 4.7.1 4.7.2 4.8 4.8.1 4.8.2. 4.8.3. 4.9. 4.10. GEOLOGIA SUBSOLULUI ..................................................................................... Caracterizare generala ............................................................................................ Impactul prognozat .................................................................................................. Msuri de diminuare a impactului ........................................................................... Hri la capitolul "Subsol" ........................................................................................ BIODIVERSITATE .................................................................................................. Caracterizare generala ............................................................................................ Impactul prognozat .................................................................................................. Masuri de diminuare a impactului ........................................................................... Harti si desene la capitolul Biodiversitate ............................................................. PEISAJUL ............................................................................................................... Informatii generale .................................................................................................. Impactul prognozat .................................................................................................. Masuri de diminuare a impactului ........................................................................... Harti la capitolul Peisaj ......................................................................................... MEDIUL SOCIAL si ECONOMIC ............................................................................ Impactul prognozat................................................................................................... Msuri de diminuare a impactului............................................................................ CONDITII CULTURALE si ETNICE, PATRIMONIUL CULTURAL ......................... Descrierea situaiei actuale ..................................................................................... Prognoza impactului ................................................................................................ Msuri de reducere a impactului ............................................................................. Interaciunea dintre efectele generate de proiect asupra fiecrui factor de mediu .. Impactul cumulat al proiectului cu alte proiecte existente sau propuse in zona analizat .................................................................................................................. 5 5.1 ANALIZA ALTERNATIVELOR .............................................................................. Decrierea alternativelor: amplasamentul alternativ, alt moment pentru demararea lucrarilor, alte solutii tehnice si tehnologii ................................................................ 5.2 Analiza marimii impactului, durata reversibilitatii, viabilitatea si eficienta masurilor de ameliorare pentru fiecare alternativa a proiectului si pe fiecare componenta de mediu ...................................................................................................................... MONITORIZARE ................................................................................................ Planul de monitorizare ............................................................................................ Planul de management de mediu ...........................................................................
118 118 129 130 131 131 131 152 175 188 189 189 191 192 192 193 193 200 200 200 201 201 202 204
206 206
207
6 6.1. 6.2.
210 210 218
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI 7 7.1 7.2 7.3 8 9 9.1 9.2 9.3 9.4 SITUATII DE RISC .................................................................................................. Riscuri naturale (cutremur,inundatii, seceta, alunecari de teren, etc.) .................... Accidente potentiale (analiza de risc) ..................................................................... Masuri de prevenire a accidentelor ......................................................................... DESCRIEREA DIFICULTATILOR ......................................................................... REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC .............................................................. DESCREREA ACTIVITATII .................................................................................... METODOLOGIILE UTILIZATE IN EVALUAREA IMPACTULUI ........................... IMPACTUL PROGNOZAT ASUPRA MEDIULUI ................................................... IDENTIFICAREA SI DESCRIEREA ZONEI IN CARE SE RESIMTE IMPACTUL .............................................................................................................. 9.5 9.6 MASURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI PE COMPONENTE DE MEDIU ..... CONCLUZII MAJORE CARE AU REZULTAT DIN EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI ............................................................................................... 9.7 PROGNOZA ASUPRA CALITATII VIETII, STANDARDULUI DE VIATA SI ASUPRA CONDITIILOR SOCIALE IN COMUNITATILE AFECTATE DE IMPACT ............................................................................................................. 9.8 10 11 ENUMERAREA, DUPA CAZ, A ALTOR AVIZE, ACORDURI OBTINUTE ............ BIBLIOGRAFIE BAZE LEGALE ......................................................................... ANEXE .................................................................................................................... 254 255 262 254 244 253 222 222 225 226 228 228 230 234 238 244
DATELE DIN LUCRARE SUNT PROPRIETATEA INTELECTUAL A ELABORATORULUI, UTILIZAREA LOR FR ACORDUL ACESTUIA ESTE INTERZIS. PREZENTA LUCRARE A FOST REALIZAT NUMAI PE BAZA DOCUMENTELOR PUSE LA DISPOZIIE DE CTRE PROIECTANTUL GENERAL I PRIN OBSERVAII DIRECTE LA FAA LOCULUI DE CTRE ELABORATORII LUCRRII. INTREAGA RESPONSABILITATE PENTRU CORECTITUDINEA DATELOR PUSE LA DISPOZIIA ELABORATORULUI REVINE PROIECTANTULUI GENERAL.
1.
1.1.
INFORMAII GENERALE
TITULARUL PROIECTULUI
Titularul proiectului : MINISTERUL TRANSPORTURILOR I INFRASTRUCTURII Adresa : Bulevardul Dinicu Golescu, nr.38, sector 1, Bucureti Telefon: 021.319.61.24 Beneficiarul proiectului: COMPANIA NAIONAL DE AUTOSTRZI I DRUMURI NAIONALE DIN ROMNIA Adresa: Bulevardul Dinicu Golescu, nr.38, sector 1, Bucureti Telefon: 021.264.32.02 Persoana de contact: Ing. George Drghici
1.2.
AUTORUL LUCRRII
Coordonator lucrare: Petrescu Traian expert senior mediu, inscris in RNSPM, poziia 108, evaluator principal
Numele elaboratorului : S.C. HOUSE CONSTRUCT INVEST ENVIRONMENT S.R.L.
Tabel 1.1. Colectiv elaborator al raportului privind impactul asupra mediului
Nume S.C. As Orimex New S.R.L. Bulimar Laureniu Bdescu Iulia Simona Pahon Anca Mariana Crciun Nicolai Aioanei Florin Teodor Meter Lotus Elena Mnescu Mihai Florin Mrunelu Nicolae Chirea Cristian Turlea Mirela
Specializare Elaborator atestat RM, RIM, BM, EA, RA, RS M.Sc. Ing. Specialist Energii Neconvenionale Biolog, Drd. Ingineria Mediului Biolog, elaborator atestat RM, EA Lector Dr. Biolog Confereniar Dr. Biolog Profesor Dr. Biolog Drd. Ing. Energetic i Protecia Mediului Dr. Ing. Substane periculoase i explozivi, elaborator atestat RM, RIM, BM Topograf Consilier juridic
Adresa: Bvd. Theodor Pallady, nr. 50, sector 3, Bucureti; Tel: 0314 253 023, Fax: 0314 253 024 Atestare pentru elaborarea studiilor de mediu figura 1.1 i figura 1.2 Persoana de contact: Laureniu Bulimar, Tel: 0722 575 687
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Proiectant general: ASOCIEREA S.C. EXPERT PROIECT 2002 S.R.L. S.C. BETARMEX S.R.L.
Tabel 1.2. Colectiv elaborator al proiectului tehnic
Nume Vlcu Cristian Gheorghiu Lucian Petre Mihi Ariton George
Specializare Inginer Constructor UTB - CFDP Inginer Constructor UTB - CFDP Inginer Constructor UTB - CFDP Inginer Constructor UTB - CFDP
Adresa: Calea Vitan 23 C, Vitan Center, etaj 5, sector 3, Bucureti Telefon: 031.228.36.25, Fax: 031.228.36.27 Persoan de contact: Ing. Vlcu Cristian
Figura 1.1 Certificat de inregistrare elaborare RM, RIM, BM, RA
Figura 1.2. Certificat de inregistrare elaborare RS, EA
10
1.3.
DENUMIREA PROIECTULUI:
Pod nou la Cosmeti, peste Siret, pe DN 24, km 7+620, in extravilanul municipiului Tecuci i al comunei Cosmeti, judeul Galai. Proiectul face parte din cadrul obiectivului de investiie Asisten tehnic pentru elaborarea expertizei tehnice i studiului de fezabilitate pentru obiectivele: Podul de la Giurgiu, peste Dunre, pe DN 5, km 64+884; podul rutier peste Olt la Slatina, pe DN 65 km 48+570; podul rutier peste Oituz la Poiana Srat, pe DN 11 km 90+450; podul rutier de la Argineti, peste Jiu, pe DN 6 km 268+371; podul nou de la Cosmeti, peste Siret, pe DN 24 km 7+620. Realizarea acestui obiectiv va fi finanat din Fondul European de Dezvoltare Regional (69,25%) i de ctre Guvernul Romniei (30,75%). Finanarea din Fondul European de Dezvoltare Regional este asigurat din Axa 2 modernizarea i construcia de infrastructuri rutiere de interes naional POS T.
1.4.
DESCRIEREA PROIECTULUI
1.4.1. Scopul i importana obiectivului de investiie Drumul National DN 24, Tiia Tecuci Brlad Vaslui Crasna Iai, traverseaz rul Siret pe un pod mixt de osea i cale ferat cu lungimea total de 541.06 m. In forma actual podul este dat in folosin din anul 1986. Podul este intr-o stare de degradare avansat: pe tablierele metalice exist suprafee cu inceput de oxidare, protecia anticoroziv prezint un inceput de degradare; platelajul din beton armat i echipamentele de pe zona destinat circulaiei rutiere prezint degradri structurale grave care pun in pericol sigurana circulaiei i integritatea elementelor structurale principale ale podului; placa de beton armat a platelajului rutier este distrus pe suprafee importante i nlocuit cu panouri de tabl aezate peste zonele de plac strpuns i rezemate direct pe mbrcmintea rutier; calea: asfaltul este degradat, vlurit, crpat; apele meteorice nu sunt colectate i conduse corespunztor ctre un decantor de grsimi minerale; dispozitivele pentru rosturile de dilataie de osea sunt deteriorate; parapetul de protecie care ncadreaz partea carosabil i care este din elemente prefabricate din beton armat prezint degradri avansate din punct de vedere al fixrii i
11
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI continuizrii nemaiputnd asigura protecia structurii metalice in situaia deraprilor accidentale; gabaritul rutier este insuficient din punct de vedere al limii minime impuse de normele pentru poduri cu dou benzi de circulaie, iar alctuirea structural nu permite mrirea acestuia. Pentru asigurarea siguranei circulaiei este strict necesar reabilitarea acestui pod. Deoarece traseul existent al DN 24 spre Tecuci are elemente de racordare in plan la accesele pe pod total ineficiente pentru a respecta viteza de proiectare de 80 Km/h (curbe cu raze mari, pante i rampe corespunztoare), iar partea carosabil are doar 6.00 m i nu poate fi mrit, se impune realizarea unui pod rutier nou dimensionat astfel nct s respecte normele in vigoare, pe un traseu diferit dect cel actual. Podul existent va fi utilizat in continuare ca pod de cale ferat, iar reabilitarea elementelor structurale degradate (platelaj de la partea inferioar a structurii) este obligatorie pentru asigurarea condiiilor de siguran a circulaiei rutiere pe podul existent pn la darea in folosin a noului pod rutier. Dup darea in folosin a podului rutier nou, platelajul podului existent se va dezafecta in totalitate, structura rmnnd deschis exclusiv circulaiei CF. Principalele lucrri care se vor realiza in cadrul acestui proiect sunt: reabilitarea podului existent pentru aducerea la clasa E de ncrcare (L=436,36 m, l=10,80 m); realizarea unui pod nou grind continu din beton in aval de podul existent; realizarea unui pasaj rutier nou peste calea ferat Cosmeti, arc metalic i tabliere din beton precomprimat; realizarea unui variante de drum nou, cu lungimea de 5.601,77 m. Pentru realizarea acestor lucrri, vor mai fi executate lucrri de consolidare, vor fi amenajate interseciile i va fi asigurat sigurana circulaiei prin realizarea de marcaje corespunztoare. Pentru reabilitarea podului existent i pentru meninerea in exploatare a podului, in configuraia actual, pentru convoaie rutiere corespunztoare clasei E de ncrcare, se vor executa lucrri de recondiionare a platelajului din beton armat. Reabilitarea podului existent, precum i realizarea unui pod rutier nou dimensionat astfel nct s respecte normele in vigoare i realizarea variantei de drum nou vor avea un impact deosebit de favorabil ntruct se vor rezolva o serie ntreag de probleme precum: decongestionarea traficului in zona afectat de proiect; sporirea considerabil a capacitii de circulaie; realizarea unui confort sporit pentru participanii la trafic;
12
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI sporirea siguranei circulaiei; reducerea numrului de accidente de circulaie. 1.4.2. Baza legal In temeiul reglementrilor documentaiei de urbanism nr. 10/1996 faza PUG, aprobat prin Hotrrea Consiliului Local Tecuci nr.16/25.03.1999, a documentaiei de urbanism nr. 111/1998, faza PUG aprobat prin hotrrea Consiliului Local Cosmeti, nr. 27/30.11.1999 i a certificatului de urbanism nr. 156/06.07.2012 eliberat de Consiliul Judeean Galai, se certific: Regimul juridic al terenului Terenul se afl in extravilanul localitii i aparine domeniului public de interes local i naional i proprietate privat a unor persoane fizice i juridice. Regimul economic al terenului folosina actual a terenului: teren agricol, ci de comunicaii i construcii aferente; destinaia propus: construire pod nou la Cosmeti, peste Siret, pe DN 24, km 7+620;
Bilanul teritorial: situaia ocuprilor temporare / definitive de teren Terenul ocupat de drumul actual in zona de traversare a rului Siret din ampriza existent este amplasat pe domeniul public al statului in administrarea Ministerului Transporturilor i Infrastructurii (conform OG 43/97 republicat cu completrile i modificrile ulterioare, OG84/2003 i Legea 47/2004). Terenul ce urmeaz a fi ocupat pentru realizarea podului rutier nou i a variantei de drum nou, dimensionate astfel nct s respecte normele in vigoare, se gsete pe terenuri agricole particulare, pe terenuri aparinnd Regionalei CF Galai i pe terenuri comunale sau silvice. Toate aceste terenuri se gsesc pe teritoriul judeului Galai respectiv localitile Cosmeti i Tecuci. Tabel 1.3. Bilan teritorial Suprafaa total afectat temporar de lucrri: 54.122 mp Ape 11.712 Arabil 39.690 Curti Constructii Drum Neproductiv Pdure 2.720 Pdure 34716.00 TDS -
Suprafaa total afectat permanent de lucrri: 182.271,65 mp Ape 4047.84 Arabil 46882.71 Curti Constructii 1008.90 Drum 9552.78 Neproductiv 14899.73 TDS 71163.69
Suprafaa total afectat temporar i permanent de lucrri: 238.393,65 mp TDS = terenuri cu destinaii speciale
13
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Suprafeele ncadrate in categoria de folosin pdure nu sunt ocupate de copaci, astfel inct pentru realizarea acestui proiect nu sunt necesare tieri de copaci, cu excepia a trei exemplare de plop alb, localizate in zona in care va fi amplasat noul pod. Capaciti (in uniti fizice) Lungime pod reabilitat......................................................436.36 m Lime pod reabilitat........................................................10.80 m Lungime pod nou.............................................................501.20 m Lime pod nou................................................................12.60 m Lungime pasaj superior...................................................144.40 m Lime pasaj superior......................................................11.65 m Lungime drum.................................................................5.601,77 m Parte carosabil drum.....................................................2 x 3.50 m 1.4.3. Lucrrile de baz In cadrul studiului de fezabilitate au fost analizate trei opiuni de realizare a investiiei pe traseul aprobat de beneficiar prin studierea a trei soluii tehnice pentru podul peste rul Siret, in acelai timp s-au analizat i dou soluii constructive pentru supratraversarea cii ferate i mai multe variante de traseu pentru realizarea variantei de drum nou. Dup aplicarea analizei multi-criteriale i a matricei de impact a fost aleas cea mai fezabil variant din punct de vedere tehnico-economic i cu cel mai mic impact asupra mediului. Aceasta este prezentat in continuare. Soluia adoptat presupune realizarea urmtoarelor lucrri de baz: reabilitarea podului existent (reabilitarea in varianta executrii lucrrilor necesare pentru asigurarea traficului pe timpul execuiei podului nou); realizarea unui pod rutier nou in soluia constructiv de grinda continu din beton armat; pasaj rutier nou peste calea ferat grind simplu rezemat din beton precomprimat i arc metalic; realizare variant de drum nou cu lungimea total de 5.601,77 m. Acestor lucrri de baz li se mai adaug urmtoarele categorii de lucrri: lucrri de consolidare; lucrri pentru asigurarea scurgerii apelor pluviale; amenajarea interseciilor; realizarea bretelei de legtur intre DC 68 i varianta de drum nou; realizarea marcajelor rutiere.
14
Figura 1.3. Planul de amplasament al proiectului Tabel 1.4. Coordonatele proiectului in sistem STEREO 70
km 0+000,00 0+360,00 0+860,00 1+000,00 1+500,00 1+660,00 1+880,00 2+000,00 2+500,00 3+000,00 3+500,00 4+000,00 4+500,00 5+000,00 5+500,00 5+601,77 N 486.491,3655m 486.604,1823m 486.811,6011m 486.873,6489m 487.031,0733m 487.071,7522m 487.163,8143m 487.200,4677m 487.194,5777m 487.171,1743m 487.153,9937m 487.108,6595m 487.094,8208m 487.019,6589m 486.940,7797m 486.900,7059m E 678.354,8748m 678.796,1663m 679.151,0092m 679.276,4495m 679.745,6431m 679.900,1103m 680.099,7979m 680.213,9450m 680.710,8212m 681.210,1780m 681.709,8828m 682.207,3182m 682.707,1150m 683.201,0032m 683.689,1083m 683.782,5322m Tangential irection N72,8505E (g) N78,2453E (g) N72,3214E (g) N67,0402E (g) N89,7820E (g) N77,2421E (g) N75,4452E (g) N84,9945E (g) S93,7082E (g) S97,8121E (g) S97,8121E (g) S96,8807E (g) S96,4285E (g) S88,3212E (g) S78,7343E (g) S70,7596E (g) Observaii Inceputul variantei de drum nou km 0 Inceputul podului Sfritul podului Km 1 al variantei de drum nou Km 1,5 al variantei de drum nou Inceputul pasajului peste CF Sfritul pasajului peste CF Km 2 al variantei de drum nou Km 2,5 al variantei de drum nou Km 3 al variantei de drum nou Km 3,5 al variantei de drum nou Km 4 al variantei de drum nou Km 4,5 al variantei de drum nou Km 5 al variantei de drum nou Km 5,5 al variantei de drum nou Sfritul variantei de drum nou km 5+601.77
15
Figura 1.4. Localizarea proiectului, a organizrilor de antier i a gropii de mprumut in raport cu ariile protejate limitrofe 1.4.4. Descrierea soluiei 1.4.4.1. Reabilitarea podului existent In conformitate cu indicele starii tehnice IST, podul se incadreaz in clasa strii tehnice IV nesatisfctoare, fiind necesare lucrri de reparaii i consolidare att la suprastructur ct i la infrastructur. Podul existent poate fi meninut in exploatare in configuraia actual pentru convoaie de cale ferat corespunztoare convoiului de calcul T8,5 i pentru convoaie rutiere corespunztoare clasei E de incrcare, dup executarea in regim de urgen (in etapa I) a urmtoarelor lucrri de recondiionare a structurii de rezisten a podului: refacerea in totalitate a platelajelor din beton armat distruse, pentru asigurarea in condiii de siguran i confort a traficului rutier pn la darea in exploatare a podului rutier nou; refacerea hidroizolaiei i a straturilor asfaltice ale cii; nlocuirea dispozitivelor de acoperire a rosturilor de dilataie; refacerea sistemului de parapet de siguran pentru protecia structurii metalice principale; refacerea marcajelor i a indicatoarelor de restricie din zona podului;
16
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Pentru mentinerea in explotare a podului, in configuratia actual, pentru convoaie rutiere corespunztoare clasei E de ncrcare, se vor executa lucrri de recondiionare a platelajului din beton armat. Lucrrile de reabilitare a plcii de beton carosabile i a trotuarelor pietonale se execut in 2 etape, pe jumtate din limea cii rutiere, meninnd circulaia rutier uoar i pietonal pe pod, urmnd ca traficul greu s fie deviat pe o variant ocolitoare stabilit de comun acord cu Direcia Regional de Drumuri i Poduri Iai, doar pe perioada execuiei primei jumti de plac. Reabilitarea platelajului const in reparaii locale ale plcii degradate i execuatrea unei plci de suprabetonare din beton C35/45 cu h = 5 cm 11 cm. Pe zonele de plac cuprins intre montanii i diagonalele grinzii cu zbrele, se reface placa prin betonare, cu o grosime constant de 20 cm. Se va reface calea pe pod dup realizarea unui sistem de hidroizolaie modern: - beton asfaltic pentru poduri BAP16 - 4+4 cm; - protecia hidroizolaiei BA8 2 cm; - hidroizolaie 1 cm; Pe zona de plac cuprins intre montanii i diagonalele grinzii cu zbrele se monteaz o barier de siguran metalic de tip greu. Stlpii de parapet se vor fixa la o poziie care s permit trecerea glisierei de protecie prin faa montanilor i a diagonalelor grinzii cu zbrele, fr a fi ancorate de aceste elemente. Pentru preluarea apelor meteorice de pe partea carosabil vor fi inlocuite i montate guri de scurgere de tip T1G1. Se vor reface rosturile de dilataie de pe pile i culee, intr-o soluie modern, etan, care s asigure un suflu de 10 cm. Se vor asigura marcajele orizontale i verticale necesare pentru sigurana circulaiei pe pod. Pentru reabilitarea podului existent mai sunt necesare urmtoarele lucrri: curarea depunerilor de pmnt i mizerie de pe infrastructurile podului; curarea rosturilor dintre moloanele de zidrie i umplerea lor cu mortare de o calitate superioar pe o adncime de minim 20 cm; completarea zidriei acolo unde sunt moloane lips; consolidarea elevaiilor pilelor i culeelor pe toat nlimea, inclusiv a banchetelor de rezemare; completarea sau refacerea racordrilor cu terasamentele astfel nct s asigure stabilitatea prismelor de piatr spart de la nivelul cii ferate i accesul adecvat al vehiculelor pe pod la nivelul cii rutiere;
17
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI curarea i refacerea proteciei anticorozive la componentele din oel ale structurii. In urma sablrii pentru curirea suprafeelor metalice de vopsea i rugin se va realiza o inspecie amnunit pentru revizia structurilor metalice i identificarea defectelor ascunse precum i aprecierea gravitii defectelor (reducerea seciunii prin fisurare, prin coroziune, etc). O atenie deosebit se va acorda zonelor din vecintatea nodurilor de la tlpile inferioare ale grinzilor principale ale tablierelor. Remedierea pe baz de proiect a defectelor depistate; nlocuirea niturilor slbite cu uruburi i strngerea uruburilor existente; nlocuirea aparatelor de reazem din neopren existente cu aparate de reazem noi i recondiionarea aparatelor metalice existente; recondiionarea cii ferate de la partea superioar a tablierului; refacerea sistemului de protecie mpotriva cderii accidentale a obiectelor de pe calea ferat; refacerea sistemului de evacuare a apelor de pe calea ferat; monitorizarea evoluiei talvegului albiei in zona infrastructurilor podului; curarea i calibrarea albiei in amonte i in aval de pod. Trebuie subliniat c pn la realizarea lucrrilor de reparaie i consolidare precizate, circulaia pe pod a convoaielor de cale ferat i osea se va desfura in continuare cu restriciile de vitez deja instituite i anume 30 Km/h pentru convoaiele de cale ferat i 10 Km/h pentru convoaiele de osea. Restriciile de circulaie pot fi insprite sau circulaia poate fi chiar nchis de ctre organele de ntreinere dac acestea constat apariia unor noi defecte sau agravarea celor deja cunoscute. Dup darea in folosin a podului rutier nou, platelajul podului existent se va dezafecta in totalitate, structura rmnnd deschis exclusiv circulaiei CF.
1.4.4.2 Realizarea noului pod in aval de cel existent: pod rutier nou grind continu din beton armat Au fost studiate dou variante constructive pentru realizarea unei structuri de pod cu dou benzi de circulaie, amplasate paralel cu lucrarea existent i o variant de pod nou pentru patru benzi de circulaie. Toate aceste 3 variante ar fi fost realizate in aval de podul existent la circa 45 m. Dup aplicarea analizei multicriteriale a fost aleas cea mai fezabil variant din punct de vedere tehnico-economic i cu cel mai mic impact asupra mediului. Caracteristicile acestei variante sunt prezentate in continuare.
18
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Pod rutier nou grind continu din beton armat Descrierea lucrrii de art din punct de vedere static (schem, succesiune deschideri, lungime tablier, lungime pod) Varianta de pod adoptat pentru realizarea acestui proiect este grind continu din beton armat precomprimat, cu 4 deschideri. Schema static este grind continu. Lungimea total a suprastructurii intre feele interioare ale zidurilor de gard de 0.30 m + 96.00 m + 147.00 m + 147.00 m + 96.00 m + 0.30 m = 486.60 m. Descrierea lucrrii de art din punct de vedere geometric in plan i profil longitudinal (obliciti, curburi in plan, curburi i pante in profil longitudinal) Podul este amplasat in aliniament i intr-o curb convex de racordare in plan vertical cu raza de 13.000,00 m care racordeaz dou decliviti de cte 2.00%. Rampele de acces la pod in plan vertical sunt racordate cu decliviti de cte 2.00%. In plan racordarea cu traseul existent se propune a se face cu o raza de 800 m pe zona rampei Mreti, iar spre Cosmeti se dezvolt traseul nou al Drumului Naional 24, racordarea podului cu aceasta fcndu-se cu o curb cu raza de 1.000 m, pstrndu-se aliniament pe zona podului. Descrierea lucrrii de art din punct de vedere al alctuirii constructive a suprastructurii (elemente principale de rezisten, platelaj) Grinda continu va avea o seciune casetat nchis, avnd variabil seciunea, pe nlime. In cmp i pe culee nlimea grinzii este de 3.00 m i limea de 7.00 m iar pe pile nlimea grinzii este de 9.00 m i limea de 7.00 m. Pe reazeme vor fi prevzute antretoaze din beton armat cu locuri de vizitare pentru inspecia la interior a grinzii. Deschiderea de calcul a grinzii continue este 95.00 m - 147.00 m - 147.00 m - 95.00 m. Descrierea lucrrii de art din punct de vedere al alctuirii constructive a infrastructurilor (sistem de rezemare, dispozitive antiseismice) Infrastructura podului va fi alctuit din dou culei i trei pile. Culeele sunt zvelte, realizate din pereti din beton armat. Pilele au elevatii lamelare in sistem cadru cu perete despritor in interior, golurile rezultate fiind umplute cu lest din beton ciclopian. Aparatele de reazem sunt de tip modern cu izolatori antiseismici. A fost asigurat gabaritului de navigatie constnd in 7.50 m pe inlime fa de nivelul liber de retenie i 40.00 m pe lime. Acest gabarit se regsete pe deschiderea 3 cuprins intre pila P2 i pila P3.
19
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Descrierea lucrrii de arta din punct de vedere al sistemelor de fundare Infrastructurile vor fi fundate indirect cu ajutorul unor piloi forai de 1.50 m diametru i 35.00 m lungime, solidarizate cu un radier. Tehnologia de forare i betonare va fi specific lucrrilor realizate in ap. Descrierea lucrrii de art din punct de vedere al gabaritelor Gabaritul de liber trecere a vehiculelor rutiere care circul pe 2 benzi pe pod este de 7,80 m lime. Intre partea carosabil i trotuar exist o barier de siguran flexibil de tip foarte greu. Trotuarul pietonal are limea util de 1,50 m fiind incadrat spre partea carosabil cu barier de siguran flexibil de tip foarte greu i spre exteriorul podului cu parapet metalic pietonal. Pentru asigurarea navigaiei pe rul Siret, podul asigur gabarit de navigaie de 40.00 x 7.50 m. Acest gabarit a fost adoptat pe baza adresei cu nr. 20136 din 10/05/2012 de la Direcia General Reglementri in Transporturi, Serviciul Reglementri in Transportul Naval. Descrierea lucrrii de art din punct de vedere al rampelor de acces Rampele de acces vor avea o lime ce va asigura racordarea la drumul existent prin asigurarea de dou benzi de circulaie. Descrierea lucrrii de art din punct de vedere al echipamentelor de pe pod (calea pe partea carosabil, amenajri trotuare, guri de scurgere, rosturi, parapei, etc) Partea carosabil are limea de 7,80 m i este separat de trotuare prin bariere de protecie metalice. Calea pe pod este din mixturi asfaltice. La marginea trotuarelor sunt prevzui parapei pietonali metalici. Podul este echipat cu un sistem modern de guri de scurgere amplasate in borduri cu un sistem de conducere i evacuare a apei pluviale ctre dispozitive de deznisipare i separare grsimi amplasate att pe mal in zona culeelor, ct i pe pile cu descrcare in emisar. Pentru evitarea problemelor cauzate de fenomenele de inghe pe timp de iarn, tubulatura pentru dirijarea apelor pluviale de la gurile de scurgere pn la separatoarele de hidrocarburi va fi prevzut cu sisteme moderne de degivrare. Dispozitivele de acoperire a rosturilor sunt de tip etan, montate in dreptul rostului de pe fiecare culee. Pe pod este proiectat un sistem de iluminat modern. Descrierea lucrrii de art din punct de vedere al instalaiilor pozate sau suspendate pe pod Pe pod vor fi amplasate doar spaii tehnologice pentru sistemul de iluminat, pe zona trotuarului.
20
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Descrierea lucrrii de art din punct de vedere al sistemelor de semnalizare pe pod Se vor asigura marcajele orizontale i verticale necesare pentru sigurana circulaiei pe pod i pentru restricionarea accesului pietonilor in zonele in care nu vor avea acces. Pentru navigatie se vor monta sisteme de semnalizare a enalului navigabil. Realizarea unui pod rutier nou in soluie grind continu din beton armat, necesit urmtoarele lucrri: Infrastructura Infrastructura podului va fi alcatuit din dou culee i trei pile. Pilele sunt fundate indirect pe cte 21 piloi forai de diametrul mare de 1.50 m i lungimea de 35.00 m. Fisele piloilor trec printr-o succesiune de straturi argilo-nisipos-balastat. Inainte de realizarea piloilor se vor analiza rezultatele pe piloii de prob, privind capacitatea portant a acestora. Piloii sunt solidarizai la partea superioar cu radiere din beton armat cu inlimea de 3.00 m. Radierele i elevaiile sunt prevzute in plan cu forma hidrodinamic in amonte i aval. Elevaiile sunt lamelare, in sistem cadru cu perete despritor in interior, golurile rezultate fiind umplute cu beton ciclopian. La partea superioar a pilelor sunt prevzute separatoare de hidrocarburi pentru a colecta apele meteorice provenite de pe tablier. Culeele sunt fundate indirect pe cte 15 piloi forai cu diametrul 1.50 m i lungimea de 35.00 m. Succesiunea straturilor din forajele geotehnice este asemntoare cu cea de la pile. Piloii sunt solidarizai la partea superioar cu radiere din beton armat cu nlimea de 2.00 m. Elevaiile culeelor sunt zvelte, realizate din pereti din beton armat. De asemenea, la partea superioar a culeelor sunt prevzute separatoare de hidrocarburi pentru a colecta apele meteorice provenite de pe tablier. Pentru realizarea racordrii podului cu structura rutier de pe rampe, au fost prevzute plci de racordare. Aparatele de reazem utilizate vor fi de tip modern cu izolatori antiseismici. Racordarea podului cu terasamentele in zona culeelor, se face cu ajutorul sferturilor de conpereate. Acestea vor fi prevzute cu scri i casiuri. Tehnologia de forare i betonare va fi specific lucrrilor realizate in ap. Suprastuctura Schema static a tablierului este grind continu din beton armat percomprimat, avnd deschiderile teoretice 95.00 m + 147.00 m + 147.00 m + 9 5.00 m = 484.00 m. Lungimea tablierului este 486.00 m. Lungimea podului este 501.20 m. In seciune transversal podul are de 0.35 m + 1.50 m + 0.55 m + 7.80 m + 0.55 m + 1.50 m + 0.35 m = 12.60 m.
21
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Lungimea total a suprastructurii intre feele interioare ale zidurilor de gard de 0.30 m + 96.00 m + 147.00 m + 147.00 m + 96.00 m + 0.30 m = 486.60 m. Grinda continu va avea o seciune casetat variabil pe inlime. In cmp i pe culei nlimea grinzii este de 3.00 m i limea de 7.00 m, iar pe pile nlimea grinzii este de 9.00 m i limea de 7.00 m. Pereii verticali ai casetei au grosimea de 0.55 m. Placa inferioar a casetei are grosime de 1.20 m la pile i 0.25 m in cmp i culee. Placa superioar ca tavan al casetei are 0.25 m i este in acoperi, iar la trotuar are 0.27 m. Aceasta are vute lng pereii casetei de 0.60 m x 0.30 m. Tablierul este prevzut la margini cu grinzi de parapet cu alctuire arhitectural. Intreaga structur este precomprimat longitudinal i este din beton C35/45. Pe culei i pile sunt diafragme din acelai beton armat, prevzute cu goluri de acces in caset. Cale, trotuar, parapei, echipamente pe pod Este asigurat o parte carosabil de 7,80 m i dou trotuare de 1,50 m pentru pietoni, separate de partea carosabil prin bariere de protecie metalice de tip foarte greu. Pentru protecia pietonilor au fost prevzui parapei pietonali metalici. Calea pe pod are urmtoarea alctuire: beton asfaltic pentru poduri BAP16 4 + 4 cm; protecia hidroizolaiei BA8 2 cm; hidroizolaie 1 cm; Pe trotuar se prevede realizarea umpluturii pentru denivelarea acestora fa de partea carosabil, aezarea bordurilor intercalate cu elemente speciale pentru preluarea apelor meteorice i montarea barierelor de siguran metalice. Pentru colectarea i evacuarea apelor pluviale este prevzut un sistem de evacuare a apelor modern, cu guri de scurgere amplasate in borduri i tubulatur pentru dirijarea acestora spre dou staii de pre-epurare a apelor cu separator de hidrocarburi i desnisipator, montate pe rampe in dreptul culeelor i descrcarea acestora in emisar, respectiv rul Siret. Pentru evitarea problemelor cauzate de fenomenele de inghe pe timp de iarn, tubulatura pentru dirijarea apelor pluviale de la gurile de scurgere pn la separatoarele de hidrocarburi va fi prevzut cu sisteme moderne de degivrare. Podul va fi echipat cu un sistem de iluminat modern. Stlpii pentru iluminat, ce vor asigura iluminatul i ghidajul vizual pe timpul nopii sunt confecionai din material metalic, avnd o inlime de 10 m, deasupra prii carosabile. Corpurile de iluminat sunt montate pe stalpi cu ajutorul unor console cu lungimea de 1.20 m. Dispozitivele de acoperire a rosturilor vor trebui s satisfac o deplasare de 30 cm. Acestea vor trebui s fie de tip etan i se vor monta in dreptul rostului de pe fiecare culee. Se vor asigura marcajele orizontale i verticale necesare pentru sigurana circulaiei pe pod.
22
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Pentru navigaie se prevd sisteme de semnalizare a enalului navigabil. Datorit dimensiunilor importante ale lucrrii, a fost prevzut in conformitate cu normele actuale realizarea unui sistem modern de monitorizare a comportrii in timp a structurii. Acest sistem de monitorizare continu presupune: montarea unor senzori care urmresc continuu deplasrile sub incrcrile din convoaie (rutiere i feroviare) precum i din efecte climatice (la nivelul structurii, in seciunile cu deplasri maxime precum i la nivelul reazemelor sau infrastructurilor pentru verificarea eventualelor tasri); senzori care urmresc continuu nivelele de temperatur i presiunea vntului in anumite seciuni ale podului; senzori care msoar variaia eforturilor din convoaie i alte aciuni, in seciunile i barele caracteristice ale elementelor structurale importante; senzori care msoar permanent evoluia nivelului apei; transmiterea in timp real a ansamblului informaiilor culese de sistemul de monitorizare la un dispecerat central i prelucrarea msurtorilor pe baza unor softuri specializate in interpretarea bazelor de date. Acest sistem de monitorizare va fi operant la data efecturii incercrii statice i dinamice i va fi utilizat pentru culegerea de date suplimentare privind comportamentul structurii sub convoaiele de ncercare. In aceasta faz, lucrrile de consolidare a podului existent se refer la partea rutier a podului i nu presupun lucrri de refacere a liniei de cale ferat. Linia secundar 704 - Mreti - Tecuci - Barboi - Galai este linie interoperabil dubl electrificat de lung distan i are lungimea de 104 km. 1.4.4.3. Realizarea variantei de drum nou Traseul drumului i are originea in DN 24, la km 6+870 i destinaia in DN 24 la km 14+100. Desprinderea din DN 24, de la km 6+870, se face pe partea dreapt a drumului naional, traversnd rul Siret, prin intermediul unui pod nou proiectat, mergnd pn la km 1+670, paralel cu calea ferat Mreti Tecuci. Intre km 1+670 km 1+880, drumul traverseaz calea ferat mai sus menionat. La km 3+690, s-a amenajat o intersecie in cruce cu drumul judeean DJ 252. Revenirea in DN 24, se face prin intermediul unei intersecii de tip giratoriu la km 5+380. Traseul in plan Lungimea drumului este de 5.601,77 m. Traseul se afl in mare parte in aliniament, avnd un numar de 12 curbe cu valori cuprinse intre 250 m i 3.000 m. Viteza de proiectare este de 80 km/h.
23
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Profilul longitudinal Declivitatea minim a drumului, pentru asigurarea scurgerii apelor pluviale, este de 0.20%, iar declivitatea maxim de 3.11%. Racordrile declivitilor s-au fcut cu raze cuprinse intre 1.200 m i 30.000 m. Podul proiectat peste rul Siret, se afl pe o racordare convex cu raza de 13.000 m, rampele avnd declivitatea de 2.00%. Pasajul proiectat peste calea ferat Mreti - Tecuci, se afl pe o racordare convex cu raza de 5.000 m, rampele avnd declivitatea de 3.11%, spre Cosmeti, respectiv 1.55% spre Tecuci. Profilul transversal tip Profilul transversal tip al drumului naional, are urmtoarea alctuire: parte carosabil benzi de incadrare acostamente anuri pereate Structura rutier Structura rutier proiectat a fost dimensionat conform Normativului pentru dimensionarea sistemelor rutiere suple i semirigide, indicativ PD 177 2001 i este urmtoarea: 4 cm strat de uzur din beton asfaltic cu bitum modificat tip BA16 m - S.R. 174/1-2009; 5 cm strat de legtur din beton asfaltic cu bitum modificat tip BAD25m - S.R. 174/1-2009; 10 cm strat de baz din mixtur asfaltic AB2 - S.R. 7970-2000; 23 cm strat superior de fundaie din agregate naturale stabilizate cu ciment - STAS 10473/286 i STAS 6400-84; 30 cm strat inferior de fundaie din balast - S.R. 662-2002 si STAS 6400-84; 15 cm strat de form din balast - S.R. 662-2002 i STAS 12253-84; geotextil cu rol anticontaminant i anticapilar. Asfaltul va fi preparat in organizarea de antier nr.2, situat in afara ariilor protejate. Intersecii La km 3+690, s-a amenajat o intersectie in cruce cu DJ 252, intersecie amenajat cu benzi de accelerare / decelerare i benzi de stocaj. La km 5+380, revenirea in drumul naional DN 24 se va face prin intermediul unei intersecii de tip giratoriu, cu raza inelului central de 18.50 m i o zona de siguran de 2.00 m. Inelul carosabil are limea de 7.00 m. Intersecia este prevzut cu iluminat, pentru ghidajul vizual pe timpul nopii. 2 x 3.50 m; 2 x 0.75 m; 2 x 0.75 m; stnga + dreapta.
24
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Sigurana circulaiei Reglementarea circulaiei va fi ntocmit conform standardelor i normativelor in vigoare, avndu-se in vedere fluidizarea circulaiei printr-o presemnalizare corespunztoare. Se va proceda la realizarea marcajului orizontal i plantarea de indicatoare rutiere, in concordan cu auditul de siguran ntocmit in cooperare cu Politia Judeului Galai. S-a prevzut realizarea semnalizrii prin marcaje orizontale i verticale a traseului conform normelor impuse de standarde. La marginea prii carosabile vor fi amplasai stlpi de ghidare. La rambleele mai mari de 3.00 m au fost prevzute bariere de siguran (parapei metalici). Intre km 0+945 km 1+290, pe partea stng a drumului i intre km 3+860 km 4+700, pe partea dreapt, va fi amplasat un parapet antiorbire, datorit aproprierii de calea ferat. In cadrul proiectului, s-au prevzut marcaje rutiere i indicatoare de circulatie (semnalizare vertical). Semnalizarea i marcarea circulaiei provizorii Semnalizarea circulaiei pe timpul execuiei lucrrilor se va face n concordan cu prevederile din: Ordinul Comun MI/MLPTL n 1112/411/2000 - Normativ pentru semnalizarea zonei drumurilor afectate de reparaii, la care se impun restricii de circulaie; OG 195/2002 Privind circulaia pe drumurile publice; HG 85/2003 (MO 58/2003) Norme metodologice de aplicare OG 195/2002.
Indicatoarele rutiere i de lucrri de marcaje necesare, pe tipuri i dimensiuni, forme i simboluri, vor fi prevzute in conformitate cu prevederile din Codul Rutier i a standardelor de specialitate in vigoare, referitoare la semnalizarea rutier (STAS 1484/ 1, 2 si 3 1986, cu completrile ulterioare). Sigurana circulaiei aferent acestei zone cuprinde urmtoarele tipuri de lucrri:
Indicatoare de circulaie. Se vor prevedea urmtoarele tipuri de indicatoare, astfel: avertizare a pericolului; de reglementare (de prioritate, de interzicere i/sau restricie, de obligaie); indicatoare cu semne adiionale. separarea sensurilor de circulaie, delimitarea benzilor de circulaie i delimitarea prii carosabile.
Semnalizarea orizontal. Va cuprinde marcaje longitudinale pentru: -
25
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI 1.4.4.4. Realizarea pasajului rutier nou peste calea ferat Tecuci Mreti Au fost studiate dou variante constructive pentru realizarea unei structuri de pasaj superior cu dou benzi de circulaie, pentru traversarea cii ferate la Km 1+774. Principalele caracteristici constructive ale pasajului superior in varianta adoptat sunt: Pasaj nou peste calea ferat (CF) grind simplu rezemat din beton precomprimat i arc metalic Descrierea lucrrii de art din punct de vedere static (schem, succesiune deschideri, lungime tablier, lungime pasaj) Varianta de pasaj CF nou studiat este un pasaj mixt, grinzi simplu rezemate din beton precomprimat i arc metalic, pe 3 deschideri, avnd urmtoarele lungimi de calcul pentru fiecare deschidere: 23.25 m 79.00 m 23.25 m. Schema static este de grind simplu rezemat. Lungimea total a suprastructurii intre feele interioare ale zidurilor de gard de 130.73 m. Descrierea lucrrii de art din punct de vedere geometric in plan i profil longitudinal (obliciti, curburi in plan, curburi i pante in profil longitudinal) Pasajul este amplasat intre dou curbe avnd razele in plan de 800.00 m i intr-o curb convex de racordare in plan vertical cu raza de 5000.00 m. Rampele de acces la pasaj in plan vertical sunt racordate cu dou pante avnd urmtoarele valori: P = 3.11% m, pentru rampa Tiia; P = -1.55 m, pentru rampa Tecuci. Descrierea lucrrii de art din punct de vedere al alctuirii constructive a suprastructurii (elemente principale de rezisten, platelaj) Pasajul este alctuit dintr-o deschidere cu 6 grinzi din beton armat precomprimat L=24.25 m, un arc cu tirani L=81.00 m i nc o deschidere cu 6 grinzi din beton armat precomprimat L= 24.25 m. Arcul cu tirani are ca platelaj o plac prefabricat din beton armat. Descrierea lucrrii de art din punct de vedere al alctuirii constructive a infrastructuriilor (sistem de rezemare, dispozitive antiseismice) Infrastructura pasajului va fi alctuit din dou culei i dou pile. Culeele sunt zvelte, realizate din perei cu contrafori din beton armat. Pilele au elevaii lamelare in sistem cadru cu doi perei i protecie cu blocuri din beton armat impotriva lovirii din deraierea accidental a trenurilor. Aparatele de reazem sunt de tip modern cu izolatori antiseismici. Descrierea lucrrii de art din punct de vedere al sistemelor de fundare Infrastructurile vor fi fundate indirect cu ajutorul unor piloi forai de 1,50 m diametru i 25,00 m lungime, solidarizate cu un radier.
26
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Descrierea lucrrii de art din punct de vedere al gabaritelor Gabaritul de liber trecere a vehiculelor rutiere care circul pe 2 benzi pe pod este de 7.80 m lime. Intre partea carosabil i trotuare este amplasat o barier de siguran flexibil de tip foarte greu. Trotuarele pietonale sunt realizate denivelat cu limea util de 1.00 m spre exterior. A fost asigurat un gabarit feroviar pe vertical de 8.50 m fa de nivelul superior al inei, 3.00 de la colul radierului la firul de cale ferat pentru pila P1 i minim 3.30 m de la colul radierului la firul de cale ferat pentru pila P2. Descrierea lucrrii de art din punct de vedere al rampelor de acces Rampele de acces vor avea o lime ce va asigura racordarea la drumul existent prin asigurarea a dou benzi de circulaie. Descrierea lucrrii de art din punct de vedere al echipamentelor de pe pasaj (calea pe partea carosabil, amenajri trotuare, guri de scurgere, rosturi, parapeti, etc) Partea carosabil are limea de 7,80 m i este separat de trotuare cu bariere de protecie metalice. Calea pe pasaj este din mixturi asfaltice. La marginea trotuarelor sunt prevzui parapei pietonali metalici. Pasajul este echipat cu un sistem modern de guri de scurgere amplasate in borduri cu un sistem de conducere i evacuare a apei pluviale ctre dispozitive de deznisipare i separare grsimi amplasate la baza infrastructurilor, cu descrcare in emisar. Dispozitivele de acoperire a rosturilor sunt de tip etan, montate in dreptul rostului de pe fiecare culee i in dreptul pilelor. Pe pasaj este proiectat un sistem de iluminat modern. Pe pasaj pe fiecare trotuar se vor amplasa, in dreptul firelor de cale ferat, panouri cu plase de protecie CF. Descrierea lucrrii de art din punct de vedere al instalaiilor pozate sau suspendate pe pasaj Pe pod vor fi amplasate doar spaii tehnologice pentru sistemul de iluminat, pe zona trotuarului. Descrierea lucrrii de art din punct de vedere al sistemelor de semnalizare pe pasaj Se vor asigura marcajele orizontale i verticale necesare pentru sigurana circulaiei pe pasaj i pentru restricionarea accesului pietonilor in zonele in care nu vor avea acces.
27
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI 1.4.4.5. Lucrri de consolidare Lucrrile de consolidare in cont de faptul c terenul pe care este amplasat corpul drumului este alctuit din pmnturi cu capacitate portant sczut i foarte sczut, cu proprieti fizicomecanice reduse, cu compresibilitate i sensibiltate la umezire mare. De asemenea, exist posibilitatea ridicrii prin capilaritate a apelor subterane pn la -2.00 m, in urma unor ploi toreniale. Lucrrile de consolidare prevzute au rolul de imbuntire a capacitii portante a terenului de baz, fr dislocuirea acestuia i constau din: a) Lucrri de suprafa: saltele din balast armate cu materiale geosintetice cu grosimi de 1.00 m pentru nlimi de rambleu peste 6.00 m. Salteaua este armat cu dou rnduri de geogril bidirecional amplasate la partea inferioar a acesteia i alta la 0.5 m distan, cu rol de uniformizare a presiunilor transmise de rambleu asupra terenului natural. Salteaua din balast va fi protejat cu geotextil cu rol anticontaminator i rol filtrant. Pe lng rolul de repartiie a sarcinii date de greutatea rambleului, stratul de balast intrerupe percolarea prin vase capilare a apei subterane. Sub ncrcarea dat de corpul drumului, apa existent in pmnt prin efectul de capilaritate va avea un traseu ascensional, contribuind la diminuarea caracteristicilor fizico-mecanice ale terenurilor de fundare. Acest lucru se va manifesta prin apariia unor degradri ale suprafeei sistemului rutier (fisuri, crpturi, denivelri etc.), in cazul execuiei corpului drumului din pmnturi locale. In cazul in care apa subteran ajunge la nivelul saltelei din balast este eliminat lateral in anurile adiacente de la baza rambleului. Compactarea se va face corespunztor, realizndu-se un grad de compactare de minim 98%, raportat la densitatea maxim in stare uscat, determinat prin incercarea Proctor modificat. Stratul de geogrile avnd rezistene la intindere mari, impiedic deformarea terenului de fundare sensibil, ranforsndu-l i contribuind la creterea capacitii portante a acestuia. b) Lucrri de adncime: piloi de indesare din material local Consolidarea consta din execuia unor guri de pmnt de 6.00 m adncime, executate prin indesare cu un berbece cu 0.34 m in care se adaug porii de pmnt compactat in straturi. Piloii forai se execut intr-un caroiaj cu latura de 1.20 m, dispus in ah. Executarea golului se realizeaz prin cderea berbecului care strpunge terenul i-l indeas lateral. Realizarea corpului pilotului const in ridicarea berbecului deasupra terenului, turnarea in gaura de foraj a poriilor de pmnt ce se ndeas pe rnd, prin aplicarea loviturilor de berbec. Operaiunea se repet pn cnd corpul pilotului astfel executat ajunge la nivelul platformei de batere.
28
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI 1.4.4.6. Lucrri pentru asigurarea scurgerii apelor pluviale Scurgerea apelor pluviale se va face prin anurile i rigolele pereate proiectate. Intre km 1+290 i km 1+690, profilul de drum fiind in debleu, s-a proiectat un dren longitudinal pentru interceptarea apelor subterane, prevzut cu cmine de vizitare. In profilul de drum mixt, la distan de 5 m, de la intersecia taluzului cu terenul existent, s-a executat un an de gard pereat. Pe taluzele rampelor, s-au prevzut casiuri de descrcare din 30 m in 30 m, la baza crora sunt amplasate bazine de disipare a energiei. In cadrul proiectului tehnic a fost prevzut realizarea a 3 podee transversale i a 3 podee longitudinale, amplasate conform tabelului 1.4. Tabel 1.4. Localizarea i descrierea podeelor
NR. CRT. 0 POZIIE Km. 1 PODE PROIECTAT 2 PODEE TRANSVERSALE 1. 01+230 Pode dalat, tip D5 Elemente prefabricate: dale marginale D5M - 2buc, dale curente D5C 16 buc, elemente L3 18 buc, aripi A3 - 4 buc, L=14,48 m Elemente prefabricate: C2 7 buc, aripi A1 - 4 buc, L=11,26 m Elemente prefabricate: C2 7 buc, aripi A0 - 4 buc, L=11,26 m AMENAJRI 3
2.
02+748
Pode casetat, tip C2
3.
05+310
PODEE LONGITUDINALE 4. 03+680 DJ 252, N 03+680 DJ 252, S 00+010, DN 24 Giraie - 05+350 Pode casetat, tip C2 Elemente prefabricate: C2 17 buc, aripi A1 - 4 buc, L=27,36 m Elemente prefabricate: tuburi 1000, L=20,00 m Elemente prefabricate: C2 7 buc, aripi A0 - 4 buc, L=11,26 m
5.
Pode tubular, 1000
6.
Pentru a respecta cerinele impuse de legislaia de mediu in vigoare, apele pluviale colectate, vor fi filtrate cu ajutorul separatoarelor de hidrocarburi.
29
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI 1.4.5. Regimul tehnic Zona dispune parial de energie electric. Lucrarea propus supratraverseaz o canalizatie TC pe raza comunei Cosmeti ce trebuie protejat impotriva traficului greu lungime 80 m. Pentru realizarea proiectului vor fi necesare urmtoarele devieri: devieri reele electrice MT = 350 m; devieri reele electrice IT = 150 m. Mutarea acestor reele se va face in concordan cu prevederile Ordinului 47/1998 (Monitorul Oficial nr. 138 bis/1998) conform punctelor 4.12 si 4.13, care prevd mutarea reelelor pe cheltuiala proprie a administratorilor de reele, in urma anunului fcut de administraia strzilor, cu un an nainte de nceperea lucrrilor.
1.4.6. Perioada de execuie i de funcionare propus Perioada de execuie propus este de 24 luni. Lucrrile se vor realiza dup urmtorul plan de execuie: A. Realizarea organizrilor de antier; B. Reabilitarea podului existent (8 luni); C. Realizarea podului nou peste Siret grind continu din beton armat precomprimat, in aval de podul existent (24 luni, din care 9 luni pentru realizarea lucrrilor din albia minor a rului Siret); D. Realizarea pasajului peste CF la Km 1+774 (24 luni); E. Realizarea variantei de drum nou (23 luni) Durata funcionrii proiectului este de 30 ani. Durata dezafectrii proiectului: 6 luni.
1.4.7. Informaii privind producia care se va realiza i a resurselor folosite Obiectivul nu este destinat produciei, ci circulaiei publice. Pe baza volumului de lucrri a fost estimat cantitatea de materii prime i de energie care va fi necesar pentru realizarea proiectului.
30
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Tabel 1.6. Cantitatea de materii prime i de energie necesar realizrii proiectului Activitate Denumire Mixtur asfaltic Cantitate 23.347 t Resursele folosite pentru asigurarea produciei Resurse Cantitate Furnizor Pcur 8,44 t Mixtura asfaltic va fi preparat in cadrul OS 2. Pcura i bitumul vor Bitum 1.968,75 t fi procurate de la centre autorizate, Energie 9,22 MW iar energia electric va fi furnizat electric de generatorul electric amplasat in cadrul OS2. Energie 6 MW Betonul asfaltic va fi preparat in electric cadrul OS 2, cimentul va fi procurat de la centrele autorizate din Ciment 4225 t vecintatea amplasamentului, iar energia electric va fi furnizat de generatorul elctric Motorin Motorin Staii de combustibili locale Staii de combustibili locale
Beton asfaltic
7146 t
Transport 36.000 l materiale Funcionarea 827.642 l utilajelor
Numrul de utilaje i timpul total de funcionare a acestora necesar realizrii proiectului sunt prezentate in tabelele 1.7 i 1.8. Tabel 1.7. Timpul total de folosire al utilajelor pentru realizarea lucrrilor de drum Nr. Crt. Denumirea Utilajului Buc. Ore
1 2 3 4 5 6 7 8
EXCAVATOR S800 BULDOZER S1800 CILINDRU COMPRESOR 8 14 t AUTOGREDER 175 CP AUTOCISTERN 5 8 t REPARTIZATOR MIXTURI ASF AUTOMACARA 15 t AUTOBASCULANT 16 t(671.000t)
4 2 3 1 3 2 1 -
7.325 ore 1.410 ore 23.715 ore 1.857 ore 13.992 ore 2.153 ore 176 ore 17 auto/zi/250 zile
31
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Tabel 1.8. Timpul total de folosire al utilajelor pentru realizarea podurilor Nr. Crt. Tipul utilajului INSTALAIE FORAJ 1500 mm MOTOCOMPRESOR 6 mc/min MACARA 40 tf AUTOMACARA 15 19 tf EXCAVATOR S800 AUTOBASCULANT 16 t (25.735t) BULDOZER S1800 STAIE DE BETOANE CIFAROM 9 mc/ben (35.327 t) POMP DE BETON 40 mc/or STATIE PREPARARE ASFALT FREZA RUTIERA Buc. Ore
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
4 3 3 2 5 2 2 1 1 1
22.707 ore 2.562 ore 11.452 ore 2.519 ore 11.442 ore 8 auto/zi/20 zile 1.650 ore 1.569 ore 3 buc/zi/50 zile 456 ore 2.025 ore 165 ore
1.4.8. Informaii despre materii prime, substane sau preparate chimice Pentru realizarea investiiei sunt necesare urmtoarele cantiti de materii prime:
Cantiti de materii prime necesare executrii lucrrilor de pod
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9.
Betoane = 18.110 mc; Cofraje = 16.525 mp; Oel beton = 2.713 tone; Membran bituminoas = 12.100 mp; Mixtur asfaltic BA8 = 10.904 tone; Beton asfaltic BAP16 = 16.370 mp (1572 tone); Eafodaje metalice de susinere tablier = 500 tone; Vopsea anticoroziv = 12.365 mp (5.565kg); Parapet metalic = 3.390 m;
10. Grinzi prefabricate L=24,25 m = 12 buc; 11. Rosturi de dilataie = 48,80 m; 12. Tablier metalic = 400,9 tone.
32

Cantiti de materii prime necesare executrii lucrrilor de drum
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9.
Betoane = 330 mc; Balast stabilizat cu ciment = 16.464 mc; Balast = 46.063 mc; Piatr spart = 325 mc; Mixtur asfaltic AB2 = 12.443 tone; Binder BAD25m = 6.259 tone; Beton asfaltic BA16m = 58.062 mp (5.574 tone); Geogrile = 16.250 mp; Geotextil = 122.540 mp;
10. Podee casetate C2 = 4 buc; 11. Pode tubular Dn 1000 = 1 buc; 12. Pode dalat L=5,00 m = 1 buc;
13. Parapet metalic = 2.940 m.
Aprovizionarea cu materii prime se poate face de la balastierele i carierele din zona amplasamentului, respectiv: S.C. BETOANE COMPLEXE S.R.L.Tecuci; DIOTECH S.R.L. Betoane i prefabricate Tecuci; S.C. RODLAGERO S.R.L. Galai. 1.4.9. Informaii despre poluani fizici i biologici, care afecteaz mediul, generai de activitatea propus In prezent principala surs a polurii sonore din zona analizat o reprezint zgomotul produs de trafic. In perioada realizrii lucrrilor de construcie, acestui zgomot i se va aduga i cel produs de utilajele de construcie i de autobasculantele care vor transporta materialele de construcie. Nivelul presiunii sonore produs de trafic depinde de mai muli factori, precum: volumul traficului, viteza de rulare, proporia vehiculelor grele i de natura suprafeei de rulare. In situaiile in care viteza i puterea motorului variaz, respectiv la interseciile semaforizate, pante sau in condiii topografice sau meteorologice neadecvate nivelul zgomotului crete considerabil. n ceea ce privete traficul prin localitile traversate, se estimeaz c nivelurile de zgomot la marginea drumului pot avea valori mediate pe 24 ore mai mici de 75 dB(A), valoare impus de STAS 10 144/1 80 pentru drumurile utilizate (categoria I III). Pentru diminuarea nivelului zgomotului, a fost prevzut amplasarea unor panouri foabsorbante la urmtoarele poziii kilometrice: km 0+990 km 1+290, astfel inct disconfortul fonic pentru populaia local va fi nesemnificativ.
33

Tabel 1.9. Informaii despre poluani fizici i biologici, care afecteaz mediul, generai de activitatea propus Poluare calculat produs de activitate Pe zone rezideniale de recreere sau alte zone Msuri de Pe zone de protejate eliminare/ protecie / reducere Cu implemenrestricie Fr tarea aferente msuri de a polurii obiecti- eliminare/ msurilor de eliminare/ vului reducere reducere a a polurii polurii Lucrrile de construcii se vor face in afara orelor de odihn ale populaiei, se vor folosi antifoane
Tipul polurii
Numr Poluare Sursa de surse de maxim poluare poluare permis
Pe zona obiectivului
Utilitare auto specifice 65 dB Zgomot pe construc- Maxim limita timpul iilor i funcional 56* construciei transpor tului de materiale
75 -90 dB(A)
Nu este cazul
75 dB(A)
45 dB(A)
*Aceste surse de poluare nu vor aciona simultan, ci cte 2-3 la nivelul unui front de lucru. Se vor folosi utilaje moderne de construcie, care genereaz un nivel de zgomot ct mai mic. Se vor face determinri periodice ale nivelului zgomotului in amplasamentul organizrilor de antier i in vecintatea acestora i dac vor fi nregistrate depiri ale limitelor legale impuse prin STAS 10009 88 Acustic urban limite admisibile ale nivelului de zgomot respectiv 65 dB(A) la limita funcional, vor fi montate panouri fonoabsorbante. Zgomotul vehiculelor rutiere este in principal generat de motor i de frecarea autovehiculelor la contactul cu aerul i cu calea de rulare. Dac viteza de rulare depete 60 km/h, zgomotul de rulare este mai intens dect zgomotul produs de motor. Activitile de execuie a lucrrilor de construcie produc in mod normal zgomote i vibraii. Utilajele folosite pentru executarea lucrrilor de construcie a podului peste Siret la Cosmeti i a variantei de drum nou (decapare strat vegetal, spare, terasare, compactare, aternere strat final) reprezint surse de zgomot. Nivelul zgomotului depinde de: natura utilajelor i de dispunerea lor; fenomenele meteorologice: viteza i direcia vntului, temperatura aerului;
34
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI absorbia undelor acustice de ctre sol, fenomen numit in literatura de specialitate efect de sol; absorbia in aer, dependent de presiune, temperatur, umiditate relativ, componena spectral a zgomotului; topografia terenului; nivelul i densitatea vegetaiei. Conform specificaiile din crile tehnice ale utilajelor de construcie, puterile acustice asociate acestora sunt: Buldozere: LW = 115 dB (A); ncrctoare Wolla: LW = 112 dB (A); Excavatoare: LW = 117 dB (A); Screpere: LW = 110 dB (A); Autogredere: LW = 112 dB (A); Compactoare: LW = 105 dB (A); Finisoare: LW = 115 dB (A); Basculante: LW = 107 dB (A); Pentru o surs fix, amplasat pe un teren plat i la distana d intre surs i receptor, nivelul sonor se calculeaz cu formula: LAeq=LwA Cd + Ctf Ce + Cr, unde: LwA nivelul acustic specific utilajului; Cd corecie de distan; Ctf corecia timpului de funcionare a utilajului; Ce corecie de ecran; Cr corecie datorat prezenei reflectorului. Dup aplicarea acestei formule, pentru distana de 100 m de zona in care funcioneaz utilajele, se obin urmtoarele niveluri sonore: Excavator: LAeq= 53 dB(A); Camion - LAeq= 43 dB(A); Incrctor - LAeq= 55 dB(A); Buldozer - LAeq= 66 dB(A); Aceste niveluri sonore se incadreaz in valorile limit admisibile de legislaia in vigoare (ordinul 152/2008, HG 539/2004 privind nivelul emisiilor de zgomot in mediu produs de echipamentele
35
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI destinate utilizrii in exteriorul cldirilor). De asemenea, nu vor depi nivelul de 87 dB (A) impuse de legislaia de protecie a muncii. Acestor utilaje li se mai adaug autobasculantele care transport materialele de construcie necesare executrii lucrrilor. Din cauza masei foarte mari (chiar dac sunt goale) acestea constituie surse importante de zgomot i vibraii. Zgomotul produs de traficul rutier va avea nivelul de aproximativ 65 dB (A) nivel admisibil pentru categoria de drum analizat. Deoarece activitatea va fi ntrerupt in timpul nopii i vor fi respectate orele de odihn legale, impactul zgomotului asupra mediului va fi mult diminuat. Conform datelor prezentate anterior rezult c in cadrul organizrii de antier se pot produce niveluri echivalente de zgomot de pn la 87 dB(A). In cazul funcionrii simultane a mai multor utilaje de construcie, acest nivel poate crete semnificativ. In acest caz vor fi adoptate msuri corespunztoare: utilizarea de antifoane, montarea unor panouri fonoabsorbante. La aproximativ 100 m de limita zonelor in care acioneaz utilajele de construcie, nivelul zgomotului va fi de maxim 66 dB(A). Zgomotul produs de utilajele de construcie scade o dat cu creterea distanei fa de amplasamentul lucrrilor, ceea ce inseamn c populaia nu va fi afectat de realizarea lucrrilor de construcie a podului peste Siret la Cosmeti i a variantei de drum nou. Astfel la distane de 500 m de limita antierului, nivelul zgomotului va fi sub 50 dB(A). In timpul construciei, in fronturile de lucru, pe perioade limitate de timp, nivelul de zgomot poate atinge valori importante, fr a depi 87 dB(A) exprimat ca Leq pentru perioade de maxim 8 ore. Aceeai situaie se poate produce i in cazul staiilor de mixturi asfaltice i/sau betoane de ciment. Msurtorile efectuate in cazul altor proiecte la mai multe staii de sortare agregate i fabricare a mixturilor asfaltice i/sau betoanele au indicat, in vecintatea instalaiilor, nivele echivalente de zgomot Leq apropiate de 87 dB(A). Aceste niveluri se incadreaz in limitele acceptate de normele de protecia muncii. La aproximativ 100 m de amplasamentul acestor staii de fabricare a betoanelor i a mixturilor asfaltice, nivelul zgomotului va fi de aproximativ 65 dB(A). Amplasarea i utilizarea staiilor de betoane nu va afecta populaia local, deoarece aceste staii vor fi montate in organizarea de antier nr. 2, care este amplasat la distan mare de zonele locuite (peste 800 m msurai in linie dreapt de zona locuit). Transportul materialelor de construcie cu ajutorul autobasculantelor poate genera vibraii al cror nivel va fi de 22 -24 vib.rar la 10 m de drum. Nivelul vibraiilor scade o dat cu creterea distanei fa de antier. Astfel inct vor fi respectate limitele impuse prin SR 12025/1994 (30 vib.rar). De aceea nu se impun msuri speciale de diminuare a impactului acestora. Se recomand ca la trecerea utilajelor grele care transport materiale de construcie prin localiti, viteza de deplasare a acestora s fie limitat la maxim 40 km/h.
36
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Pentru diminuarea polurii fonice, de-a lungul zonei locuite au fost prevzute panouri fonoabsorbante (km 0+990 km 1+290). Distanele msurate intre marginea dreapt a amprizei drumului (marginea anului), i case se regsesc in tabelul 1.10. Tabel 1.10 Amplasarea panourilor fonoabsorbante POZITIE KILOMETRIC 1+000 1+020 1+040 1+060 1+080 1+100 1+120 1+140 DISTANA 13.7 m 14.2 m 14.5 m 6.9 m 4.8 m 4.5 m 5.0 m 3.9 m POZIIE KILOMETRIC 1+160 1+180 1+200 1+220 1+240 1+260 1+280 DISTANA 4.3 m 4.0 m 2.0 m 2.0 m 25.5 m 31.0 m 33.0 m
Amenajrile i dotrile pentru protecia impotriva zgomotului i vibraiilor se vor face astfel inct s fie respectate condiiile impuse de STAS 10009/1988 i STAS 5156/1986, SR12025/2-94 Acustica in construcii. Efectele vibraiilor asupra cldirilor sau prilor de cldire, care stabilete limitele admisibile de exploatare normal a cldirilor de locuit i social-culturale la aciunea vibraiilor produse de agregate amplasate in cldiri sau in exteriorul acestora de traficul rutier care, in urma propagrii prin structura cii rutiere sau prin patul cii rutiere, acioneaz asupra cldirilor sau prilor de cldiri. Conform tabelului nr. 3 al acestui standard, pentru locuine, nivelurile de acceleraii trebuie s fie inferioare curbei combinate admisibile de 77. Stas-ul 12025/1-1981 stabilete metodele de msurare a parametrilor vibraiilor aferente produse de traficul rutier, propagate prin structura cii rutiere sau prin patul acesteia i care afecteaz cldiri sau pri de cldire. Conform specificaiilor tehnice ale panourilor fonoabsorbante (cuprinznd curbele de izoatenuare acustic) in spatele panourilor fonoabsorbante (pn la 50 m distan) nivelul zgomotului se reduce cu 15-19 dB (A) pentru ecrane de 5 m inlime i de 8 9 dB (A) pentru cele de 2 m inlime. La 250 300 m lateral ecranelor, atenuarea acustic corespunzatoare este de 5 7 dB (A). In cazul proiectului analizat vor fi folosite panouri cu inlimea de 5 m, astfel inct nivelul zgomotului va fi diminuat cu 19 dB(A). Datorit folosirii acestor panouri fonoabsorbante, nivelul zgomotului la receptor (locuine) nu va depi valoarea admis (50 dB (A)). Astfel vor fi respectate i limitele admisibile privind nivelurile de zgomot prevzute in standarde (STAS 10009/1988 i STAS 6156/1986).
37
Figura 1.5. Detalii panou fonoabsorbant
Tabel 1.11. Niveluri admisibile de zgomot conform STAS 10009/1988 Nr. Locaie crt. 1 Zone rezideniale (la 2 m fa de cldire) 2 Parcuri, grdini, zone de recreere, zone de tratament 3 coli, grdinie, zone de joac 4 Stadioane, cinematografe in aer liber 5 Piee, centre comerciale, restaurante in aer liber 6 Zone industriale 7 Parri auto 8 Ci ferate 9 Aeroporturi Nivel de zgomot Leq dB (A) 50 45 75 90 65 65 90 70 90 Valoarea curbei de zgomot Cz, dB 45 40 70 85 60 60 85 65 85
Deoarece in acest STAS nu sunt specificate limitele admise pentru nivelul de zgomot la limita unor arii protejate naturale, se recomand utilizarea ca valori maxime de referin a nivelului zgomotului propus pentru Parcuri, grdini, zone de recreere, arii de tratament care este de 45 dB. ncadrarea in legislaia naional i a UE In STAS 10009/88 (Acustic urban - Limite admisibile ale nivelului de zgomot) sunt specificate valorile admisibile ale nivelului de zgomot exterior pe strzi, msurate la bordura trotuarului
38
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI ce mrginete partea carosabil, stabilite in funcie de categoria tehnic a strzilor (respectiv de intensitatea traficului). Tabel1.12. Valorile admisibile ale nivelului de zgomot echivalent la marginea drumurilor Nr. crt. Tipul de strad conform Nivelul de STAS 101444/1 - 80 zgomot echivalent Lech* in dB(A) Strad de categorie tehnic 60 IV, de deservire local Strad de categorie tehnic 65 III, de colectare Strad de categorie tehnic 70 II, de legtur Strad de categorie tehnic 75 85*** I, magistral Nivelul de zgomot echivalent se calculeaz (difereniat Valoare curbei Nivelul de de zgomot, Cz, dB** zgomot de vrf, L10 in dB (A) 55 70 60 65 70 80*** 75 80 85 95***
1 2 3 4 *)
pentru perioadele de zi i noapte) conform
STAS 6161/1-79; **) Evaluarea prin curbe de zgomot Cz se folosete numai in cazul unor zgomote cu pronunat caracter staionar; ***) La proiectarea magistralelor trebuie s se adopte msurile necesare pentru obinerea unor niveluri echivalente (real msurate) ct mai apropiate de valorile minime din tabel, fr a se admite depirea valorilor maxime. Prin utilizarea panourilor fonoabsorbante va fi asigurat valoarea admisibil a nivelului de zgomot in interiorul cldirii de 35 dB(A) pentru perioada de zi i reducerea acestuia cu 10 dB(A) pentru perioada de noapte, conform STAS 6156. In cazul zgomotului produs in cadrul fronturilor de lucru, se apreciaz c la distan de 200 300 m de fronturile de lucru nivelurile zgomotului va fi sub limitele impuse prin aceste STAS-uri. nivelul zgomotului se va diminua o dat cu creterea distanei, pe baza efectului solului, al absorbiei in atmosfer. De asemenea, intervalele de timp in care se va lucra sunt mai mici dect durata perioadei de referin (8 ore comparativ cu o zi). Pentru staiile fixe de betoane i asfalt, la limita acestora nu se va depi Leq = 65 dB(A), valoare acceptat conform STAS 10009/88 pentru incinte industriale. Aceste staii de betoane i asfalt vor fi amplasate in organizarea de antier nr. 2, in afara zonelor rezideniale. In cazul vibraiilor, SR 12025/1994, echivalent cu ISO 4866:1990 (Efectele vibraiilor asupra cldirilor i prilor de cldiri), stabilete modul de msurare i limitele admisibile ale unor parametri descriptori ai vibraiilor, att in ceea ce privete sigurana construciilor, ct i in ceea ce privete confortul locatarilor in cldirile supuse la vibraii. In ceea ce privete confortul, nivelurile de acceleraii, in dB, trebuie s fie inferioare valorilor corespunztoare curbei combinate admisibile de 71 dB. Pentru
39
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI a limita nivelul vibraiilor in localiti, se va evita deplasarea mijloacelor grele de transport prin localiti. De asemenea, vor fi respectate prevederile art. 17 din Ordinul Ministerului Sntii nr.536/1997 i ale SR ISO 1996-1-2 din 2008 Descrierea, msurarea i evaluarea zgomotului din mediul ambiant. In privina nivelului admisibil al zgomotului nu exist la nivelul UE o singur prevedere legal. Aceste limite sunt stabilite de fiecare ar, iar valorile limitelor impuse in diferite legislaii sunt de +/ - 5 db(A) fa de cele romneti. In cazul locuinelor din vecintatea drumului de la km 1+000 1+140, vor fi folosite panouri fonoabsorbante, astfel nivelul zgomotului perceput de receptor va fi mult diminuat i se va incadra in limitele legale in vigoare. Pentru marcarea longitudinal a drumului se vor folosi urmtoarele tipuri i cantiti de substane chimice:
Tabel 1.13. Cantitile de substane folosite pentru marcarea drumului
Substana chimic Vopsea clar cauciuc Microbile de sticl Diluant
Cantitate 280 kg (50 kg/km de band continu) 89,6 kg (16 kg/km) 14 kg (2,5 kg/km)
Utilizarea acestor substane nu va conduce la poluarea mediului, deoarece vor fi manevrate cu grij, se vor evita deversrile accidentale, iar ambalajele in care au fost acestea livrate vor fi inapoiate productorului/furnizorului. Nu se vor utiliza materiale explozibile in cadrul lucrrilor prevzute in acest proiect. 1.4.10. Alte tipuri de poluare fizic sau biologic Nu este cazul. 1.4.11. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului i indicarea alegerii uneia dintre ele Au fost analizate varianta zero i mai multe tipuri de variante pentru realizarea proiectului: reabilitarea podului existent sau realizarea unui pod nou; mai multe variante de traseu pentru varianta de drum nou; mai multe tehnologii de realizare a podului, a pasajului rutier nou peste calea ferat i a variantei de drum.
40
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Neimplementarea proiectului presupune ca circulaia s se desfoare in condiii nesigure. De aceea nu poate fi adoptat aceast variant. Realizarea proiectului este strict necesar pentru asigurarea siguranei circulaiei. A. Lucrri de pod Au fost studiate dou variante constructive pentru realizarea unei structuri de pod cu dou benzi de circulatie, amplasate paralel cu lucrarea existent i o varianta de pod nou pentru patru benzi de circulaie. Aceste 3 variante se vor amplasa in aval de podul existent la circa 45.00 m. Varianta 1. Pod rutier nou grind continu din beton armat Prima variant de pod nou studiat este grind continu din beton armat precomprimat, cu 4 deschideri. Schema static este grind continu. Lungimea total a suprastructurii intre feele interioare ale zidurilor de gard de 0.30 m + 96.00 m + 147.00 m + 147.00 m + 96.00 m + 0.30 m = 486.60 m. Varianta 2. Pod rutier nou grind continu metalic A doua variant de pod nou studiat este grind continu metalic, cu 4 deschideri. Schema static este grind continu. Lungimea totala a suprastructurii intre feele interioare ale zidurilor de gard de 0.30 m + 96.00 m + 147.00 m + 147.00 m + 96.00 m + 0.30 m = 486.60 m. Varianta 3. Pod rutier nou hobanat Cea de-a treia variant luat in calcul studiaz posibilitatea realizrii unui pod nou pentru dou benzi de circulaie pe sens, in aval de podul existent la circa 45.00 m. Podul nou proiectat este un pod hobanat cu un pilon central cu nlimea de 96.00 m msurat de la nivelul tablierului, amplasat simetric fa de culee la distana de 243.00 m, astfel inct obinem un pod cu dou deschideri de 243.00 m + 243.00 m. Structura din punct de vedere static este o grind continu, rezemata pe reazeme elastice in dreptul hobanelor la circa 10,00 m i articulat pe culei i pilon. Structura este static nedeterminat. Hobanele sunt amplasate in sistem evantai, simetrice fa de piloni, cu fixare in interiorul acestora. Lungimea total a suprastructurii intre feele interioare ale zidurilor de gard este de 2 x 243.00 m = 486.00 m.
41
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI B. Lucrri de drum Variante de traseu Iniial au fost propuse dou variante de traseu: Varianta Verde (Varianta 1) i Varianta Roie (Varianta 2). Ambele variante includeau un pod peste Siret in aval de podul existent i traversarea cii ferate Tecuci Mreti printr-un pasaj rutier amplasat la 400 m fa de rul Siret in cazul variantei verzi sau la 900 m fa de rul Siret in cazul variantei roii. Deoarece terenurilor agricole in care ar fi urmat s fie construite aceste variante de traseu li sa dat o alt utilitate, a fost adugat o alt variant care merge in paralel cu calea ferat dup traversarea acesteia i care limiteaz (dar nu elimin) utilizarea unor terenuri agricole pentru construcie (Varianta Magenta). A fost introdus o alt variant pentru opiunea Magenta, in apropiere de calea ferat pentru a limita i mai mult utilizarea terenului agricol pentru construcie. Principalele opiuni de traseu sunt prezentate pe harta de mai jos.
Figura 1.6. Variantele de traseu studiate Opiunea selectat dintre cele trei prezentate pe harta de mai sus a fost opiunea intermediar de trecere a rului, cu legtura Magenta pentru traseul variantei de drum nou (descris in cadrul capitolului 1.4.3.3). C. Realizarea pasajului rutier peste calea ferat Mreti Tecuci Au fost studiate dou variante constructive pentru realizarea unei structuri de pasaj superior cu dou benzi de circulatie, pentru traversarea cii ferate la Km 1+774. Principalele caracteristici constructive ale pasajului superior sunt:
42
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Varianta I. Pasaj nou peste CF grind continu metalic Prima variant de pasaj CF nou studiat este un pasaj mixt, grind continu metalic realizat in conlucrare cu placa din beton precomprimat, pe 3 deschideri, avnd urmtoarele lungimi de calcul pentru fiecare deschidere: 50.00 m 70.00 m 50.00 m. Schema static este de grind continu, simplu rezemat static determinat. Lungimea total a suprastructurii intre feele interioare ale zidurilor de gard de 50 +70 + 50 = 170.00 m. Varianta II. Pasaj nou peste CF grind simplu rezemat din beton precomprimat i arc metalic A doua variant de pasaj CF nou studiat este un pasaj mixt, grinzi simplu rezemate din beton precomprimat i arc metalic, pe 3 deschideri, avnd urmtoarele lungimi de calcul pentru fiecare deschidere: 23.25 m 79.00 m 23.25 m. Schema static este de grind simplu rezemat. Lungimea total a suprastructurii intre feele interioare ale zidurilor de gard de 130.73 m. De asemenea, au fost studiate mai multe variante de realizare a structurii rutiere: structura rutier supl, structura rutier rigid i structura rutier semi-rigid. Dup aplicarea analizei multi-criteriale, au fost alese variantele cele mai fezabile din punct de vedere tehnico-economic i cu cel mai mic impact asupra mediului, respectiv opiunea 1, prezentat detaliat in subcapitolele 1.4.4.2, 1.4.4.3 i 1.4.4.4 i structura rutier semi-rigid. 1.4.12. Localizarea geografic i administrativ a amplasamentelor pentru alternativele la proiect Deoarece se realizeaz un pod peste un ru i o variant de drum nou, alternativele la proiect au aceeai localizare geografic i administrativ ca i proiectul. Variantele studiate de titularul proiectului sunt descrise in subcapitolul 1.4.11. i in capitolul 5. 1.4.13 Informaii despre utilizarea curent a terenului, infrastructura existent, valori naturale, istorice, culturale, arheologice, arii naturale/zone protejate, zone de protecie sanitar Conform certificatului de urbanism nr.156/06.07.2012, folosina actual a terenului este de teren agricol, ci de comunicaie i construcii aferente, iar destinaia acestuia este: construire pod nou la Cosmeti, peste Siret, pe DN 24, km 7+620. Pe amplasament nu sunt prezente valori istorice, culturale, arheologice sau zone de protecie sanitar.
43
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Proiectul va fi realizat parial in teritoriile suprapuse ale ariei speciale de protecie special avifaunistic ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior i sitului de importan comunitar ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior. In vecintatea locaiei proiectului mai sunt urmtoarele arii protejate: ROSCI0162 Pdurea Merior Cotul Ztuanului, amplasat la peste 9,5 km (msurai in linie dreapt) de limita amplasamentului proiectului, pe direcia S; Rezervaia Natural Pdurea Neagr, amplasat la peste 9,3 km (msurai in linie dreapt) de limita amplasamentului proiectului, pe direcia S.
Figura 1.7. Amplasarea proiectului, a organizrilor de antier i a gropii de mprumut in raport cu ariile protejate limitrofe 1.4.14. Informaii despre documentele/reglementrile existente privind planificarea/ amenajarea teritorial in zona amplasamentului proiectului Consiliul Judeean Galai a eliberat certificatul de urbanism nr. 156/06.07.2012, cu respectarea documentaiilor de urbanism nr. 10/1996, 111/1998, faza PUG aprobate cu hotrrile Consiliilor Locale Tecuci, Cosmeti nr. 16/25.03.1999, 27/30.11.1999. Conform acestui certificat folosina actual a terenului este de teren agricol, ci de comunicaii i construcii aferente, iar destinaia acestuia este de teren pentru construire pod nou la Cosmeti, peste Siret, pe DN 24, km 7+620.
44
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI 1.4.15. Informaii despre modalitile propuse pentru conectarea la infrastructura existent La km 3+690 a fost proiectat o intersecie in cruce cu DJ 252, intersecie amenajat cu benzi de accelerare / decelerare i benzi de stocaj.
Figura 1.8. Intersecie in cruce cu DJ 252 La km 5+380, revenirea in drumul naional DN 24, se va face prin intermediul unei intersecii de tip giratoriu, cu raza inelului central de 18.50 m i o zon de siguran de 2.00 m. Inelul carosabil are limea de 7.00 m. Intersecia este prevzut cu iluminat, pentru ghidajul vizual pe timpul nopii.
Figura 1.9. Intersecie de tip giratoriu la km 5+380

45
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Va fi realizat i o bretea de legtur intre DC 68 i varianta de drum nou.
Figura 1.10 Breteaua de legtur intre DC 68 i varianta de drum nou Profilul transversal al bretelei de legtur are urmtoarele elemente i dimensiuni: limea prii carosabile 2 x 2,75 m; limea acostamentelor 2 x 0,75 m; 0,75 m spaiu necesar, n afara platformei de 7.00 m, pentru amplasarea parapetului; taluzuri cu nclinarea de 2:3; panta prii carosabile va fi in acoperi de 2,50%; panta la acostamente va fi de 4,00%. Pentru partea carosabil s-a prevzut urmtoarea structur rutier: 4 cm strat de uzur din beton asfaltic tip BA16 - S.R. 174/1-2009; 5 cm strat de legtur din beton asfaltic tip BAD25 - S.R. 174/1-2009; 20 cm strat superior de fundaie din piatr spart S.R. 667-2000 i STAS 6400-1984; 25 cm strat inferior de fundaie din balast - S.R. 662-2002 i STAS 6400-84; geotextil cu rol anticontaminant i anticapilar.
46
2. PROCESE TEHNOLOGICE
Realizarea investiiei nu presupune desfurarea unor procese tehnologice de producie, ci reabilitarea podului existent peste Siret, la Cosmeti, realizarea unui pod nou in aval de cel existent, realizarea pasajului peste calea ferat Mreti - Tecuci i a unei variante de drum nou. La realizarea lucrrilor se vor respecta prevederile urmtoarelor acte normative: H.G. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metologice de aplicare a prevederilor legii securitii i sntii in munc nr.319/2006; H.G. 300/2006 privind cerinele minime de securitate i sntate prentru antierele temporare i mobile; H.G. 1146/2006 privind cerinele minime de securitate i sntate pentru utilizarea in munc de ctre lucrtori a echipamentelor de munc; H.G. 1048/2006 privind cerinele minime de securitate i sntate pentru utilizarea de de ctre lucrtori a echipamentelor individuale de protecie la locul de munc; H.G. 971/2006 privind cerinele minime pentru semnalizarea de securitate i/sau de sntate la locul de munc; H1051/2006 privind cerinele minime de securitate i sntate pentru manipularea manual a maselor care prezint riscuri pentru lucrtori, in special de afeciuni dorsolombare;
2.1. Procesul tehnologic de realizare a cii rutiere

Realizarea proiectului presupune amplasarea organizrilor de antier, reabilitarea podului existent, realizarea noului pod, a noului pasaj rutier peste calea ferat Mreti Tecuci i a variantei de drum nou de circa 5,6 km. Pentru realizarea acestui proiect vor fi amplasate dou organizri de antier, intr-o zon in care exist utiliti, dar in care nu sunt specii importante de flor i faun. Tabel 2.1. Coordonatele organizrilor de antier Organizare de antier OS1 Punct A B C D X 678900.96 678907.77 678957.38 678950.57 Y 486589.46 486535.49 486541.74 486595.72 Punct A B C D Organizare de antier OS2 X 680272.84 680617.89 680617.72 680272.35 Y 487357.61 487357.51 487243.17 487242.17
47
Figura 2.1. Localizarea proiectului i a organizrilor de antier Locaiile organizrilor de antier au fost alese in amplasamentul proiectului pentru a reduce emisiile de poluani atmosferici generate de transportul materiilor prime i al deeurilor. Aceste dou amplasamente sunt racordate la drumurile existente de pmnt ce se vor amenaja. Suprafeele ocupate temporar prin amplasarea organizrilor de santier sunt: OS1 = 2.720 m2; OS2 = 39.690 m2; Total suprafa OS = 2.720.m2 + 39.690.m2 = 42.410.m2. Pentru amenajarea organizrilor de antier sunt prevzute urmtoarele lucrri: delimitarea incintelor; pregtirea suprafeelor in vederea amplasrii dotarilor prevzute prin lucrri de deselenite, nivelare, indeprtarea sterilului i a deeurilor vegetale, realizarea platformei de beton; imprejmuirea incintelor organizrii de antier i a bazelor de producie; amplasarea containerelor cu destinaie birouri, magazii, ateliere; asigurarea utilitilor: - energie electric prin montarea unui grup electrogen de medie tensiune; - alimentarea cu ap industrial prin realizarea unui pu forat. Apa potabil va fi adus imbuteliat;
48
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI - asigurarea colectrii i epurrii apelor uzate menajere i tehnologice prin montarea staiilor de epurare. Construciile temporare necesare pentru o bun funcionare a incintelor i a bazei de producie sunt: OS1: - containere birouri, magazii i scule 5 buc x 25 mp = 125 mp; - alimentare cu energie electric i reele exterioare inclusiv stlpi de iluminat cu dotare complet, grup electrogen medie tensiune; - platform parcare autovehicule = 250 mp; - platform depozitare materiale = 800 mp; - mprejmuiri i pori = 210 m; - cabin paz.
Figura 2.2. Planul de situaie al organizrii de antier nr. 1 (amplasat in SCI i SPA Lunca Siretului Inferior)
OS2: - staii de betoane de 250 mc/h, rezervoare tampon pentru ciment; - reele de alimentare cu ap; - depozit de agregate compartimentat; - depozit de prefabricate; - laboratoare i ateliere mecanice, electrice i confecii metalice; - rezervoare carburani;
49
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI - alimentare cu energie electric i reele exterioare inclusiv stlpi de iluminat cu dotare complet, grup electrogen medie tensiune; - platform parcare autovehicule = 500 mp; - platform depozitare materiale = 4.000 mp; - mprejmuiri i pori = 1.000 m; - cabin paz. Aprovizionarea cu materii prime se va face de la carierele i balastierele din zona analizat pentru a minimiza pe ct posibil emisiile de poluani atmosferici.
Figura 2.3. Planul de situaie al organizrii de antier nr. 2 (amplasat in afara ariilor protejate)
Alimentarea cu ap se va face printr-un foraj propriu, iar apele uzate vor fi epurate prin intermediul staiilor de epurare. De asemenea, cldirea administrativ trebuie s aib un sistem de nclzire (central termic electric sau pe gaze). Depozitele de materiale de construcie vor fi compartimentate i prevzute cu anuri perimetrale pentru a reine materialul antrenat de precipitaii. De asemenea, aceste depozite trebuie s fie acoperite pentru a evita antrenarea materialelor purverulente de ctre vnt. Rezervoarele pentru depozitarea combustibililor vor fi amplasate intr-o cuv betonat, care va fi imprejmuit perimetral pentru a evita scurgerile de carburani. Betoanele i mixturile asfaltice vor fi preparate in staiile din organizarea de antier nr. 2, amplasat in afara ariilor protejate. Constructorul va intocmi un program de lucrri care s in seama de timpul de transport i de instalare a materialelor preparate n afara amplasamentului (beton, mixtur asfaltic) n vederea sincronizrii programelor de lucru ale bazelor de producie cu cele ale utilajelor de la fronturile de lucru. In acest fel se va evita posibilitatea respingerii unor arje de materiale gata preparate i generarea de deeuri. Reparaiile autovehiculelor i utilajelor nu se vor face in amplasament, ci in service-uri autorizate.
50
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Groapa de mprumut pentru pmnt Groapa de mprumut a fost identificat la aproximativ 5 km de amplasamentul proiectului, in afara ariilor protejate. Tabel 2.2. Coordonatele gropii de imprumut x 676228.8942 676306.1764 675713.1248 675654.7249 y 488772.1311 488603.2550 488517.4440 488576.6133
Aceast groap de mprumut are o capacitate suficient pentru realizarea proiectului (circa 100.000 m.c.), iar pmntul din ea are calitatea necesar ca material de umplutur conform standardelor i reglementrilor tehnice in vigoare. Aceast groap de imprumut va fi utilizat numai dup determinarea conformitii pmntului, incadrrii lui intr-o categorie de pmnt acceptat pentru execuia terasamentelor i stabilirea caracteristicilor de compactare. Calitatea pmntului necesar execuiei terasamentelor a fost factorul principal in stabilirea amplasamentului gropii de imprumut. De asemenea, au fost avute in vedere i distanele dintre amplasamentul gropilor de mprumut i amplasamentul proiectului, fiind un factor important in costurile legate de transportul pmntului. Aprobrile pentru exploatarea gropilor de imprumut pentru pmnt se obin de la proprietarul terenului in cauz. Lucrrile de decopertare se vor realiza astfel nct pmntul vegetal s poat fi utilizat pentru realizarea de lucrri sau s fie haldat, pentru a fi utilizat la refacerea cadrului natural in zona gropii dup inchiderea acesteia. Perimetrul aferent gropii de mprumut se va marca cu borne i panouri de avertizare. Pentru lucrrile de refacere a condiiilor iniiale de mediu dup terminarea lucrrilor se va analiza, impreun cu autoritile locale, posibilitatea utilizrii pentru umplere a deeurilor de pmnt rezultate de la alte lucrri din zon. Dup extragerea pmntului din gropile de mprumut, necesar finalizarii lucrrii, acestea se vor amenaja in conformitate cu prevederile STAS 2914-84. Lucrrile necesare pentru amenajarea gropii de mprumut constau in: - marcarea ariei de umplere i nivelarea terenului de fundare; - efectuarea spturii de corecie i mprtierea materialului de aport; - umplerea parial cu material local i amestecarea cu materialul existent;
51
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI - aternerea pmntului in straturi succesive i compactarea; - executarea treptelor de nfrire i udarea pn la obinerea umiditii optime de compactare; - compactarea; - aternerea stratului de pmnt vegetal; - finisarea platformei i a taluzurilor; - verificarea topografic a profilelor proiectate; - curirea zonei de lucru. Execuia propriu zis a cii rutiere Pentru realizarea acestor lucrri vor fi utilizate vehicule de transport i utilaje de construcie. Acestea vor transporta materialele de construcie din sediul organizrilor de antier i de la bazele de aprovizionare autorizate ctre amplasamentul lucrrii. Fazele de execuie i procesele tehnologice a execuiei cii rutiere Un drum este alctuit din patru elemente structurale principale: terasamente; strat de form; fundaie; mbrcminte.
Terasamentele Terasamentele susin calea de rulare i asigur racordarea acesteia la terenul natural. Rolul acestora este de a prelua eforturile ce apar din solicitrile autovehiculelor. Terasamentele trebuie s ii pstreze capacitatea portant, indiferent de condiiile climatice. Execuia unui drum implic realizarea unui numr important de terasamente. Terasamanetele de realizeaz in mai multe etape: lucrri pregtitoare; lucrri de baz; lucrri de finisare.
Lucrrile pregtitoare reprezint prima faz din execuia unui terasament i presupun: verificarea i restabilirea traseului, curarea terenului de vegetaie (ierburi, tufiuri, copaci) excavarea pmntului (pe categorii vegetal i nevegetal) i pichetarea amprizei. Lucrrile de baz reprezint realizarea lucrrilor de terasamente propriu-zise i constau din sparea pmntului din debleuri, anuri, ncrcarea, transportul i nivelarea pmntului n rambleu i compactarea pmntului. Lucrrile de finisare cuprind operaiile necesare pentru aducerea platformei, taluzurilor i a dispozitivelor de evacuare a apelor de suprafa ntr-o stare de funcionare bun i pentru incadrarea
52
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI acestora in peisaj. Zonele care au fost terasate trebuie acoperite cu pmnt vegetal i insmnate pentru refacerea covorului vegetal. Toate suprafeele care au fost ocupate temporar (organizrile de antier, drumurile de antier) vor fi curaate, toate deeurile trebuie ndeprtate, terenurile trebuie nivelate i aduse in starea iniial. Se urmri procesul de refacere a covorului vegetal. Strat de form Capacitatea portant la nivelul patului drumului influeneaz in mod determinant grosimea total a structurii rutiere. Imbuntirea acesteia se face prin prevederea stratului de form, al crui mod de alctuire se stabilete in baza de calculelor tehnico-economice, in funcie de materialele ce alctuiesc terasamentele, de materialele disponibile din zona drumului. In prezentul proiect stratul de form este din balast i are un rol important la imbuntirea capacitii portante. Fundaia Reprezint partea dintre patul drumului i mbrcminte i are rolul de a primi, a repartiza i a trasmite terasamentelor sau terenului natural sarcinile vehiculelor care acioneaz asupra mbrcminii. mbrcmintea Reprezint partea drumului aezat deasupra fundaiei i care suport traficul. Poate fi alctuit din unul sau mai multe straturi. Ansamblul de straturi ale mbrcminii i fundaiei se numete sistem rutier. Iar sistemul rutier mpreun cu terasamentele alctuiesc complexul rutier. Tehnologia de execuie a sistemului rutier impune folosirea a numeroase materiale i materii prime pentru procesele tehnologice de fabricare a betoanelor, mixturilor asfaltice. Tehnologia de realizare a suprastructurii drumului Strat de fundatie din balast (strat inferior de fundatie) se aterne i se niveleaz balastul in straturi cu grosimea de maxim 15 cm (inainte de compactare); se adaug prin stropire cantitatea de ap necesar pentru asigurarea umiditii optime de compactare; se compacteaz cu ajutorul compactoarelor cu rulouri netede uoare i apoi cu compactoare cu pneuri vibratoare. Strat de fundaie din piatr spart amestec optimal (strat superior de fundaie) se realizeaz amestecul de sorturi din agregate naturale (in proporiile stabilite) i de ap, corespunztoare umiditii optime de compactare, intr-o instalaie fix cu predozator cu patru compartimente;
53
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI piatra spart, amestec optimal, se aterne pe fundaie intr-un strat uniform i se compacteaz cu ajutorul compactoarelor cu rulouri netede uoare i apoi cu compactoare cu pneuri vibratoare. Strat de baz din mixtur asfaltic Mixtura asfaltic din care este executat stratul de baz se prepar din agregate naturale, filer i bitum neparafinos pentru drumuri, conform SR 7970/2001. Mixtura se va prepara in staia de asfalt montat in organizarea de antier nr. 2, amplasat in afara ariilor protejate i va fi adus in punctele de lucru cu autobasculante cu inclzire, descrcat in repartizatoare i apoi compactat cu compactoare cu rulouri netede. Strat de legtur i si strat de uzur Straturile de legtur i de uzur sunt executate din mixturi asfaltice preparate la cald, cu bitum modificat, conform SR 174-1. Prepararea bitumului modificat se realizeaz in rafinrii. Prepararea betonului asfaltic cu bitum modificat se realizeaz in instalaie automatizat i dotat conform prevederilor SR174-2. Aternerea se realizeaz numai cu repartizatoare finisoare, care s asigure precompactarea parial a mixturii, la temperatura de minim 150C. Compactarea se execut imediat dup aternere, cu compactor cu pneuri de 120 150 kN i un compactor cu rulouri netede de 120 kN. Ulterior vor fi executate lucrrile in vederea asigurrii scurgerii apelor care constau din: realizarea de anuri i rigole pereate cu beton; amplasarea separatoarelor de hidrocarburi; Va fi montat parapetul de siguran. Intre km 0+945 km 1+290, pe partea stng a drumului i intre km 3+860 km 4+700, pe partea dreapt, va fi amplasat un parapet antiorbire, datorit aproprierii de calea ferat, iar la km 0+990 1+290 pe partea dreapt a drumului se vor monta panouri fonoabsorbante. Vor fi amenajate interseciile i vor fi realizate semnalizrile verticale i marcajele orizontale. 2.2. Procesul tehnologic de reabilitare a podului existent, de realizare a noului pod, in aval de cel existent i a pasajului peste calea ferat Cosmeti 2.2.1. Reabilitarea podului existent Lucrrile de reabilitare a podului existent se vor executa pe jumtate de cale, in dou etape, dup cum urmeaz: repararea zonelor degradate la culeele existente; curaarea i ungerea aparatelor de reazem;
54
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI devierea circulaiei rutiere i pietonale pe un singur fir de circulaie i pe un singur trotuar; devierea traficului greu pe o variant ocolitoare, stabilit de comun acord cu Direcia Regional de Drumuri i Poduri Iai, din motive de siguran a circulaiei ca urmare a gabaritelor vehiculelor grele ct i a siguranei executanilor lucrrii, menionnd c aceste lucrri se realizeaz pe placa de beton existent, numai pe perioada de execuie a primei jumti de plac ce trebuie reparat; demolarea zonei de plac cuprins intre montanii i diagonalele grinzii cu zbrele; betonarea zonelor de plac distruse cuprinse intre montanii i diagonalele grinzii cu zbrele; montarea parapeilor de siguran metalici, de tip greu cu nivelul de protecie H2 pentru a putea pstra gabaritul actual; aternerea straturilor cii pe jumtate din limea plcii de beton; montarea dispozitivelor de acoperire a rosturilor de dilataie; refacerea trotuarului pietonal; se vor relua etapele de mai sus pentru cealalt jumtate de pod dup devierea circulaiei pe jumtatea executat; semnalizarea rutier vertical i orizontal. 2.2.2. Realizarea podului nou peste Siret grind continu din beton armat precomprimat, in aval de podul existent executarea lucrrilor de deviere temporar i parial a rului; realizarea platformei de lucru i a incintelor de palplane metalice necesare pentru realizarea infrastructurilor; executarea piloilor forai, armarea i turnarea betonului in radierele pilelor i culeelor; armarea, cofrarea i turnarea betonului in elevaiile pilelor i culeelor; montarea aparatelor de reazem; realizarea suprastructurii din beton armat monolit in consol, tronsonat, ncepnd simultan de pe fiecare pil; realizarea tensionrii la tronsoanele executate. Operaiile de betonare i tensionare vor continua succesiv pn la finalizarea suprastructurii; executarea cii pe pod (beton de pant, hidroizolaie i straturi asfaltice), executarea trotuarelor i montarea parapeilor; executarea rosturilor de dilataie; realizarea racordrilor cu terasamentele; montarea echipamentelor pe pod (stlpi de iluminat, sistem de scurgere ape, echipamente de monitorizare).
55
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Etapele de execuie la pilele din albia minor sunt: executarea digurilor de protecie, cu limea necesar circulaiei vehiculelor de antier; realizarea umpluturilor la platforma de incint; realizarea celor 21 piloi forai de diametru mare d=1,5 m i l=35,0 m; montarea incintei din palplane, pentru executarea radierelor de fundaie i elevaiile; denunarea digurilor de protecie. Seciunea digurilor de protecie trebuie s satisfac: a) la coronament, cota nivelului de ape cu asigurarea de Q 10% pentru construcii provizorii; b) limea de coronament de 4,5 m pentru a se putea circula cu utilaje i vehicule de transport, specifice lucrrii; c) alctuirea s fie astfel adoptat inct: (1) taluzul spre albia in funciune a rului s nu poat fi splat de ape; (2) nivelul piezometric prin dig, s fie impiedicat s treac prin dig; (3) la coronament, s fie o structur rutier corespunztoare traficului de antier; d) in lung digurile s aib un traseu parial hidrodinamic.
Figura 2.4. Seciune transversal dig de deviere Succesiunea lucrrilor la digul de protecie va fi: trasarea topografic a traseului; nivelarea terenului din amplasament; aezarea pe primii 30-40 cm verticali, a anrocamentelor de piatr brut;
56
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI executarea umpluturilor din corpul digului i in paralel, a miezului de argil gras pentru impermeabilizare, in straturi de circa 20-30 cm cu asigurarea umiditii optime la compactarea i a gradului de compactare necesar (circa 95%); realizarea platformei de lucru din interiorul incintei; demontarea digurilor de protecie i a platformelor de lucru la terminarea lucrrilor. Deoarece devierea cursului Siretului va fi parial (in fiecare etap de lucru rmnnd liber o poriune de albie), vor fi asigurate condiiile pentru supravieuirea faunei acvatice. In conformitate cu tehnologia i etapele de execuie prezentate, durata total de realizare a unei pile este de circa 4,5 luni. Durata de realizare a digului de pe malul drept este de 15 zile, iar a celui de pe malul stng este de 10 zile. In etapa 1 de lucru se va realiza digul provizoriu pe malul drept cu o suprafa ocupat pentru montarea digului provizoriu i a fundaiei de 8.683 m2, zona liber de albie rmas in aceast etap fiind 172.43 m.
Figura 2.5. Etapa 1 de realizare a lucrrilor din albia minor a rului Siret In etapa 2 de lucru se va realiza digul provizoriu pe malul stng cu o suprafa ocupat pentru montarea digului provizoriu i a fundaiei de 3.029 m2, zona liber de albie rmas in aceast etap fiind 166.55. m.
57
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI In consecin migrarea petilor nu este afectat in ambele etape de execuie a digurilor provizorii de deviere apelor.
Figura 2.5. Etapa 2 de realizare a lucrrilor din albia minor a rului Siret
In regim liber de curgere cu asigurarea debitului Q10% nivelul apei este 52.45 cu viteza de curgere de 1.62 m/s. In prezena digurior provizorii nivelul apei este 52.50, creterea nivelului fiind de 5 cm, pe o lungime de 59 m, iar viteza de curgere a apei este 1.90 m/s, creter ea vitezei fiind de 0.28 m/s. Deoarece sectorul analizat este incadrat intre dou baraje, iar lucrrile se vor realiza in regim de lac, nu este posibil producerea unor inundaii in acest sector. 2.2.3. Realizarea pasajului peste CF la Km 1+774 realizarea platformei de lucru i a incintelor de palplane metalice necesare pentru realizarea infrastructurilor; executarea piloilor forai, armarea i turnarea betonului in radierele pilelor i culeelor; armarea, cofrarea i turnarea betonului in elevaiile pilelor i culeelor; montarea aparatelor de reazem; montarea tablierului metalic pe deschiderea central i a grinzilor din beton armat precomprimat pe deschiderile marginale; turnarea plcii din beton armat; executarea cii pe pod (beton de pant, hidroizolaie i straturi asfaltice), executarea trotuarelor i montarea parapeilor; executarea rosturilor de dilataie;
58
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI realizarea racordrilor cu terasamentele; montarea echipamentelor pe pod (stlpi de iluminat, sistem pentru scurgerea apelor, echipamente de monitorizare).
2.3.
ACTIVITI DE DEZAFECTARE
Realizarea investiiei nu presupune dezafectarea unor echipamente, utilaje sau cldiri. In schimb, presupune mutarea unor reele edilitare pentru a respecta caracteristicile drumului cerute in cadrul proiectului. Lucrarea propus supratraverseaz o canalizatie TC pe raza comunei Cosmeti ce trebuie protejat impotriva traficului greu lungime 80 m. Pentru realizarea proiectului vor fi necesare urmtoarele devieri: devieri reele electrice de medie tensiune (MT) = 350 m; devieri reele electrice de inalt tensiune (IT) = 150 m. Mutarea acestor reele se va face in concordan cu prevederile Ordinului 47/1998 (Monitorul Oficial nr. 138 bis/1998) conform punctelor 4.12 si 4.13, care prevd mutarea reelelor pe cheltuiala proprie a administratorilor de reele, in urma anunului fcut de administraia strzilor, cu un an nainte de nceperea lucrrilor. Dup darea in folosin a podului rutier nou, platelajul rutier al podului existent se va dezafecta in totalitate, structura rmnnd deschis exclusiv circulaiei CF. Demolarea platelajului din beton armat existent se va face lundu-se msuri pentru colectarea materialului rezultat din demolare i pentru mpiedicarea mprtierii prafului rezultat. La finalizarea lucrrilor de construcie i reabilitare propuse in cadrul proiectului analizat, organizrile de antier i staiile de betoane vor fi nchise, construciile i instalaiile existente vor fi demontate i evacuate. Staiile de asfalt vor fi demontate i evacuate la alte amplasamente prin grija constructorului, iar spaiile ocupate de aceste staii vor fi refcute la forma iniial. Pentru refacerea terenului in amplasamentul gropilor de mprumut sunt prevzute urmtoarele lucrri: taluzare i reprofilare pentru realizarea unor pante ct mai line; nivelarea terenurilor i refacerea stratului de sol fertil; dezafectarea drumurilor de acces i nivelarea acestor drumuri. Cu acceptul Ageniei pentru Protecia Mediului Galai, amplasamentul gropii de mprumu t poate fi utilizat i pentru depozitarea materialelor inerte provenite de la alte lucrri efectuate in zona. La terminarea lucrrilor, platformele pentru organizarea de antier se vor dezafecta, terenul afectat urmnd a fi recopertat cu solul fertil ndeprtat la nceperea lucrrilor. Aceste suprafee se vor reface in mod natural in 1-2 sezoane de vegetaie. Este strict interzis insmnarea acestor suprafee i aplicarea unor ngrminte.
59
3. DEEURI
3.1. Generarea i eliminarea deeurilor Deeurile vor fi produse in timpul realizrii podului peste rul Siret i a variantei de drum nou i in perioada de exploatare a acestor obiective. Conform HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deeurilor i aprobarea listei cuprinznd deeurile, inclusiv deeurile periculoase, deeurile care se produc din construcii pot fi clasificate astfel: 17.01.00 beton, crmizi, materiale ceramice i materiale pe baz de gips; 17.02.00 lemn, sticl, materiale plastice i cauciuc; 17.03.00 asfalt, gudroane i produse gudronate; 17.04.00 metale (inclusiv aliaje ale lor); 17.05.00 pmnt i materiale excavate sau dragate; 17.06.00 materiale izolatoare; 17.07.00 deeuri amestecate de materiale de construcie i deeuri din demolri. Alturi de acestea, mai pot fi produse urmtoarele categorii de deeuri: deeuri de ambalaje: hrtie i carton: 15 01 01; material plastic: 15 01 02; ambalaje lemn: 15 01 03; ambalaje metalice: 15 01 04; hrtie i carton: 20 01 01; deeuri biodegradabile: 20 01 08; Deoarece reparaiile autevehiculelor i utilajelor se vor face in service-uri autorizate nu vor exista deeuri constnd in anvelope uzate, uleiuri uzate i alte produse cu potenial toxic ridicat. Conform HG 856/2002 privind evidena gestiunii deeurilor i pentru aprobar ea listei cuprinznd deeurile, inclusiv deeurile periculoase, constructorul are obligaia s in evidena producerii, stocrii temporare, tratrii i transportului deeurilor in vederea reciclrii sau a depozitrii permanente a acestora. Pentru deeurile produse in timpul realizrii podului peste rul Siret i a variantei de drum nou, anteprenorul va pstra evidene stricte privind datele calendaristice, cantitile eliminate i datele de identificare ale mijloacelor de transport utilizate. In acest moment nu poate fi stabilit cantitatea exact de deeuri care va fi produs in perioada de construcie, dar ea poate fi estimat pe baza cantitilor estimative de materii prime
deeuri menajere: -
60
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI necesare executrii lucrrilor de construcie. Cea mai mare parte a deeurilor produse in timpul realizrii lucrrilor de construcie vor fi refolosite pentru realizarea terasamentelor (pmntul excavat). De asemenea se va acorda o importan deosebit colectrii selective a deeurilor i valorificrii deeurilor reciclabile. In tabelul 3.1. vor fi prezentate tipurile i cantitile estimate de deeuri care pot fi generate in cadrul organizrii de antier n perioada de construcie. De asemenea, va fi prezentat modul de colectare i evacuare a acestor deeuri. Estimrile privind cantitile de deeuri ce pot fi produse in perioada de construcie a podului peste rul Siret i a variantei de drum nou s-au fcut innd cont de complexitatea lucrrilor proiectate i de regulamentul (CE) nr. 2150/2002 al Parlamentului European i al Consiliului privind statisticile asupra deeurilor.
Tabel 3.1. Deeuri generate in cadrul organizrii de antier
Tip deeu Menajer
Cantitate Generatorul deeului Zilnic circa 1,5 Cele 180 persoane care mc vor desfura activiti in incint i la punctele de lucru Deeuri Lunar circa 11 Respingerea materiale mc, dac vor ncrcturilor de beton de exista sau de mixturi asfaltice construcie incrcturi de beton sau mixturi asfaltice respinse Deeuri din 1.036 m3 Demolarea platelajului demolri rutier al podului existent 5.789 m3 Demolarea digurilor provizorii Pmnt i 35.961 m3 sol Executarea excavaiilor materiale fertil pentru realizarea excavate 59.935 m3 variantei de drum nou material nefertil Deeuri Lunar circa Activitile curente de lemn 0,03 mc intreinere, ambalaje Nmol Lunar colectat in 3,28 mc decantoare Hrtie carton circa Rezult de la decantoarele i separatoarele de hidrocarburi i Lunar circa 20 Activiti de pstrare a kg evidenelor, supraveghere i dirigenie de antier
Modul de colectare/ evacuare Containere de tip pubele in interiorul organizrilor de antier. Acestea vor fi transportate periodic la o ramp de gunoi autorizat. Aceste deeuri nu vor fi depozitate, ci valorificate prin: - pavarea drumurilor de exploatare; - utilizarea ca material de acoperire intermediar in cadrul depozitelor de deeuri comunale din zon Aceste deeuri vor fi separate in instalaii specializate, agregatele vor fi refolosite pentru realizarea altor lucrri Materialul nefertil va fi utilizat pentru terasamente, iar solul fertil pentru refacerea suprafeelor afectate temporar de lucrri Vor fi folosite ca elemente de sprijin in lucrrile de construcie. Sau vor fi valorificate ca lemn de foc pentru populaia local. Va fi colectat periodic i transportat ctre depozitele de deeuri menajere. Vor fi colectate i depozitate separat in vederea reciclrii.
61
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Managementul deeurilor in perioada de execuie a lucrrilor Deeurile reciclabile (hrtie, lemn, sticl, metal) vor fi valorificate integral, iar nmolul colectat de la decantoare i deeurile menajere vor fi eliminate integral. De asemenea, resturile de materiale de construcie vor fi folosite pentru pavarea drumurilor de exploatare sau vor fi utilizate ca material de acoperire intermediar in cadrul depozitelor de deeuri comunale din zon. Pmntul i materialele excavate vor fi utilizate pentru realizarea terasamentelor, iar solul fertil excavat iniial va fi folosit pentru refacerea suprafeelor afectate temporar de lucrri. Gospodrirea substanelor toxice i periculoase in perioada de execuie Utilizarea, depozitarea i eliminarea substanelor toxice i periculoase se va face conform reglementrilor legale in vigoare. In perioada de construcie a podului peste rul Siret i a variantei de drum nou pot fi generate urmtoarele categorii de deeuri toxice: vopseluri, adezivi, rini, solveni i carburani. In cantiti mai mici pot fi folosite i alte substane toxice. Deeurile rezultate, in principal ambalajele acestor substane vor fi depozitate in siguran i predate unitilor specializate pentru depozitare definitiv, reciclare sau incinerare. Alimentarea cu carburani a utilajelor i a mijloacelor de transport se va efectua pe platforme betonate din cadrul organizrii de antier nr. 2 pentru a preveni scurgerile accidentale de combustibili. Utilajele folosite vor fi verificate i reparate periodic. Schimbarea lubrifianilor i a uleiurilor de transmisie se va executa dup fiecare sezon de lucru in ateliere autorizate, in afara amplasamentului. Schimburile de acumulatori auto i de anvelope se vor efectua in ateliere autorizate, in afara amplasamentului. Vopselele pentru marcaje vor fi aduse in recipieni etani din care vor fi descrcate in utilajele de lucru specifice. Recipientele in care au fost livrate vor fi returnate distribuitorilor/productorilor. In perioada de exploatare a podului peste rul Siret i a variantei de drum nou Deeurile generate in perioada de exploatare a podului peste Siret i a variantei de drum nou se ncadreaz in categoria deeuri inerte i deeuri acceptate in depozitele de deeuri nepericuloase clasificate dup cum urmeaz: 19.08.02 deeuri de la deznisipatoare; 20.03.06 deeuri de la curarea canalizrii - in aceasta categorie fiind incluse nmoluri de la decantoare asimilabile deeurilor de la curirea canalizrii. In perioada de exploatare a proiectului vor fi produse cantiti mici de deeuri, mai ales in cazul decantoarelor, separatoarelor de hidrocarburi i a anurilor. Cantitile de deeuri rezultate in aceast perioad sunt direct proporionale cu numrul autovehiculelor care care folosesc varianta de drum nou.
62
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Decantarea apelor meteorice care spal platforma drumului va genera nmoluri. Acestea pot conine metale grele care intr in compoziia carburanilor. Modalitatea i frecvena evacurii deeurilor vor trebui cuprinse in Planul de Operare i Intreinere a variantei de drum nou, ce va fi elaborat de operatorul drumului. Deeuri periculoase Conform normativelor in vigoare, periodic se va realiza intreinerea marcajelor. Vopselele utilizate pentru marcaj vor fi depozitate in condiii de siguran, iar dup folosire, ambalajele vor fi returnate productorilor/furnizorilor. O alt posibilitate de apariie a substanelor toxice i periculoase in perioada de exploatare a podului de peste rul Siret la Cosmeti i a variantei de drum nou ar putea fi determinat de producerea unor accidente de circulaie ale vehiculelor care transport astfel de substane. Riscurile polurilor accidentale crete o dat cu creterea traficului i cu creterea vitezei de deplasare. In cazul producerii unor accidente i deversri de substane pe platforma drumului, acestea vor ajunge in anuri. Deoarece vor fi preluate de decantoarele separatoarele de hidrocarburi, impactul asupra mediului va fi minim. De asemenea, se recomand ca in astfel de situaii s se apeleze la ajutorul unei firme specializate in depoluri. 3.2. Planul de management al deeurilor nc din faza de proiectare se va incerca minimizarea cantitii de deeuri ce vor fi produse in timpul executrii lucrrilor de construcie. Se va intocmi un plan de gestiune a deeurilor i constructorul va ine evidena deeurilor produse, valorificate sau rmase in stoc, conform anexei 1 a HG 856/2002. Planul de gestiune a deeurilor va urmri reducerea riscurilor pentru mediu i populaie i diminuarea cantitii de deeuri generate. La intocmirea acestui plan se va pune accent pe colectarea selectiv, reciclarea/valorificarea deeurilor i depozitarea acestora n condiii de siguran. Responsabilitatea gestionrii deurilor produse in perioada de construcie a podului i a variantei de drum nou va reveni constructorului. Colectarea deeurilor se va face selectiv, in containere etichetate corespunztor i amplasate pe platforme special amenajate in interiorul organizrii de antier. Toate deeurile reciclabile vor fi valorificate. Transportul deeurilor menajere i a deeurilor inerte se va realiza prin intermediul unei firme specializate la cea mai apropiat groap de gunoi. temporar) n apropierea cursurilor de ap. De asemenea, i in perioada de exploatare a podului peste rul Siret i a variantei de drum nou trebuie asigurat managementul deeurilor. Nmolul provenit de la decantoare va fi colectat prin intermediul unei firme specializate.
Deeurile nu vor fi depozitate (nici mcar
63
4.
IMPACTUL
POTENIAL,
INCLUSIV
CEL
TRANSFRONTIER, ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI I MSURI DE REDUCERE A ACESTORA

Traficul rutier reprezint cel mai utilizat mod de transport, att de persoane ct i de mrfuri. Traficul rutier are un impact semnfificativ asupra mediului ce const in: - consum de resurse energetice (carburani); - emisii de poluani atmosferici; - ocuparea permanent a unor suprafee de teren cu ci de transport; - emisii de zgomote i vibraii; - pericolul producerii unor accidente cu efecte grave pentru om i mediu, generate de lipsa de siguran a transporturilor de persoane i mrfuri sau de coninutul mrfurilor transportate (substane inflamabile, toxice). Realizarea podului peste rul Siret la Cosmeti i a variantei de drum nou va avea impact negativ asupra mediului prin: schimbarea folosinei actuale i ocuparea permanent a unor suprafee de teren de noile infrastructuri (noul pod i varianta de drum nou); ocuparea temporar a unor suprafee de teren pentru organizrile de antier i drumuri tehnologice; emisii de poluani atmosferici generai de transportul materialelor de construcie i de funcionarea utilajelor in amplasamentul lucrrilor; emisii de zgomot i vibraii in amplasamentul lucrrilor; devierea temporar i parial a cursului rului Siret in perioada de realizare a noului pod peste Siret, in aval de cel existent. Acest impact este nesemnificativ, temporar si reversibil, se manifest numai in perioada de realizare a lucrrilor (maxim 24 luni) i punctual in cadrul fiecrui front de lucru. La finalul etapei de construcie, mediul va reveni la starea iniial cu excepia suprafeelor ocupate permanent de lucrri. Impactul pozitiv al realizrii podului peste rul Siret la Cosmeti i a variantei de drum nou se va manifesta prin: decongestionarea traficului in zona de implementare a proiectului i creterea vitezei de deplasare (n afara localitii), contribuind astfel la reducerea timpului de transport i la creterea siguranei traficului; sporirea considerabil a capacitii de circulaie;
64
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI realizarea unui confort sporit pentru participanii la trafic; sporirea siguranei circulaiei; reducerea numrului de accidente de circulaie. Reabilitarea podului existent este absolut necesar pentru asigurarea siguranei circulaiei, iar realizarea noului pod in aval de cel existent i a variantei de drum nou este necesar pentru a putea prelua traficul actual i de perspectiv (MZA = 7.726 vehicule fizice in 2010 i MZA = 19.917 vehicule fizice in 2030 in cazul in care nu va fi dat in folosin autostrada Bucureti Focani Albia sau MZA = 5.818 vehicule fizice in 2030 dac va fi dat in folosin aceast autostrad). Cuantificarea impactului s-a fcut dup urmtoarele criterii: a. tipul impactul: negativ sau pozitiv; b. magnitudinea impactului: semnificativ/nesemnificativ, minor, moderat, major; c. dup probabilitatea de producere a impactului: cert, probabil, improbabil, necunoscut; d. dup durata de manifestare: permanent, temporar, ciclic, accidental. In cazul factorilor de mediu pentru care exist metodologii de evaluare a impactului, au fost aplicate acele metodologii. In celelalte cazuri, au fost aplicate criteriile de evaluare a impactului asupra mediului prezentate in tabelul 4.1. Tabel 4.1. Criterii de evaluare a impactului asupra mediului al proiectului Nivelul de importan i natura Criterii de evaluare a impactului impactului potenial Impact negativ major Factorul de mediu va fi complet distrus sau caracteristicile acestuia vor fi afectate printr-o intervenie ireversibil Impact negativ moderat Caracteristicile factorului de mediu se vor schimba, dar schimbarea va fi temporar i reversibil Impact negativ minor Impactul include efecte indirecte asupra factorului de mediu, care nu aduc prejudicii mari Fr impact Nu se poate preconiza niciun impact cunoscut sau schimbare material Impact pozitiv major Starea de conservare sau caracteristicile factorului de mediu se vor imbunti considerabil Impact pozitiv moderat Starea de conservare sau caracteristicile factorului de mediu se vor imbunti uor Impact pozitiv minor Starea de conservare sau caracteristicile factorului de mediu se vor modifica uor
65
4.1.
APA
4.1.1. Condiiile higrogeologice ale amplasamentului Resursele de ap ale judeului Galai sunt constituite din: ape de suprafa, reprezentate de ruri i lacuri, n principal fluviul Dunrea, rul Prut i rul Siret; ape subterane, asigurate de apele freatice n apele de adncime, n cadrul celor trei bazine hidrografice ce se ntlnesc pe teritoriul judeului Galai: Dunre, Prut i Brlad. Totalul resurselor de ap tehnic utilizabile este de 205,9 milioane metri cubi. Resursele de ap poteniale i tehnic utilizabile n anul 2010 sunt redate n tabelul 4.2. Tabel 4.2. Resursele de ap poteniale i tehnic utilizabile in anul 2010 in judeul Galai Jude Galai Resursa de suprafa utilizabil (mil. mc) 183,00 Resursa din subteran utilizabil (mil.mc) 22,90
Sursa: Administraia bazinal de Ap Prut Brlad Iai Sursele de ap aferente fiecrui bazin hidrografic de pe teritoriul judeului Galai sunt redate in tabelul 4.3. Tabel 4.3. Sursele de ap aferente fiecrui bazin hidrografic de pe teritoriul judeului Galai Bazinul hidrografic Prelevri de ap (mil. mc) din surse de suprafa Prut Brlad Dunre Total 2,90 11,776 93,362 108,038 din subteran 1,09 11,894 0,395 13,379
Sursa: Administraia Bazinal de Ap Prut Brlad Iai Apele de suprafa Apele de suprafa provin din precipitaii atmosferice, din topirea zpezilor i din izvoare, curgnd sau staionnd la suprafaa solului n funcie de nclinaia acestuia. Compoziia apelor variaz n limite largi, n raport cu caracteristicile bazinului de alimentare, n funcie de natura rocilor terenurilor din care i adun apele i pe care le traverseaz, de anotimp, de aportul i proprietile altor ape pe care le primesc etc. Ploile i topirea zpezilor produc modificri importante att cantitative ct i
66
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI calitative deoarece, curgnd la suprafaa solului i splnd suprafaa acestuia, antreneaz tot felul de impuriti (germeni microbieni, suspensii, pesticide, fertilizani etc.) pe care le transport n ap. Dar, n afara acestor modificri inevitabile, apele de suprafata i modific compoziia pe unele sectoare din cauza folosirii lor n diverse scopuri i ndeosebi dup deversri de ape reziduale care pot denatura proprietile fizico-chimice i biologice ale apei atunci cnd nu se respect regulile igienice la deversarea lor. n judeul Galai, n bazinul hidrografic Prut Brlad, s-au identificat 73 corpuri de ap, din care: 60 corpuri de ap - ruri identificate, din care: 53 corpuri de ap ruri sunt n stare natural i 7 corpuri de ap - ruri puternic modificate i artificiale; 3 corpuri de ap lacuri naturale, ce cuprind 2 zone protejate; 10 corpuri de ap lacuri de acumulare, ce cuprind 14 lacuri de acumulare. Evaluarea strii ecologice i chimice a apei s-a realizat pe corpuri de ap, n conformitate cu metodologia ICIM, elaborat pe baza cerinelor Directivei Cadru a Apei, att pentru corpurile de ap monitorizate, ct i pentru corpurile de ap nemonitorizate (prin procedura de grupare a corpurilor de ap), de ctre Administraia Bazinal de Ap Prut-Brlad Iai. Directiva Cadru Ap definete n Art. 2, starea apelor de suprafa prin starea ecologic i starea chimic. Starea ecologic se refer la structura i funcionarea ecosistemelor acvatice, fiind definit n conformitate cu prevederile Anexei V a Directivei Cadru Ap, prin elementele de calitate biologice, elemente hidromorfologice i fizico-chimice generale cu functie de suport pentru cele biologice, precum i prin poluanii specifici (sintetici i nesintetici). Starea chimic bun a apelor de suprafa este starea chimic atins de un corp de ap la nivelul cruia concentraiile de poluani nu depesc standardele de calitate pentru mediu, stabilite prin Acte legislative Comunitare. Standardele de calitate pentru mediu (EQS - SCM) sunt definite drept concentraiile de poluani ce nu trebuie depite, pentru a se asigura o protecie a sntii umane i a mediului. Corpurile de ap care nu se conformeaz cu toate valorile standard de calitate pentru mediu nu ndeplinesc obiectivul de stare chimica bun. Rul Siret culege apele a 1.013 cursuri de ap (cel mai bogat din ar). Cursul mijlociu strbate podiul Sucevei, dealurile Petricica i Tutova, iar spre vrsare traverseaz Cmpia Siretului Inferior. Siretul are ca afluent mai important rul Brlad, care la rndu-i, colecteaz apele Corozelului. Principalele caracteristici ale rului Siret pe sectorul judeului Galai: lungimea 150 km din 559 km pe teritoriul Romniei; debitul mediu anual este de 220 mc/s.
67
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Rul urmeaz la nceput o direcie nordic n regiunea Bucovinei de Nord. Strbate localitile Berehomete pe Siret i Jadova, unde ncepe s-i schimbe direcia de curgere ctre sud-est. i continu curgerea prin oraul Storojinet i prin satele Ropcea, Camenca i Volcinet. Siretul abandoneaz apoi teritoriul Ucrainei i intr n Romnia prin partea de nord-est. n prima parte, formeaz grania dintre judeele Suceava i Botoani, continund s se menin pe aceeai direcie de sud-est. Trece prin oraul Siret, fost capital a Moldovei, apoi prin localitile Grmeti, Zvoritea i Liteni. n dreptul oraului Liteni, la aproximativ 20 de km de oraul Suceava, se vars n Siret, din partea dreapt, rul Suceava. Rul Siret i continu curgerea spre sud, traversnd localitile Pacani, Stolniceni-Prjescu i Roman, primind apoi de pe partea dreapt apele rului Bistria (care are o lungime de 290 km), la circa 5 km din aval de oraul Bacu. n aval de oraul Bacu, trece prin oraul Adjud i prin apropiere de Mreti. n apropiere de vrsarea n Dunre, primete de pe partea stng apele rului Brlad ( cu lungimea de 289 km) i de pe partea dreapt apele rului Buzu (cu lungimea de 325 km). Se vars n Dunre, n apropiere de oraul Galai. Malurile Siretului sunt formate din straturi de pietri, nisip i loess. Primvara, odat cu topirea zpezilor i vara, dup ploi abundente, rul Siret poate provoca inundaii. Dac n mod normal, limea Siretului este de 70 - 100 m, iar adncimea de 0,20 - 0,70 m, n perioada topirii zpezilor sau a precipitaiilor abundente, limea sa crete la 200 m, iar adncimea ajunge la 2 -3 m. Pe cursul su au fost realizate mai multe baraje i lacuri de acumulare, reducnd pericolul de inundaii (cele m ai recente au fost n anul 2005). Ca urmare a adncimii sale sczute, Siretul nu este navigabil, doar pe poriunea de dup vrsarea rului Brlad pot naviga nave de dimensiuni mici. Bazinul hidrografic Siret reprezint circa 17% din volumul total al resurselor de ap ale Romniei, fiind cel mai mare bazin hidrografic al rii. Se desfoar pe teritoriul judeelor Suceava (8.554 km2), Botoani (457 km2), Neam (5.836 km2), Bacu (6.603 km2 ) i Iai (850 km2). Siretul dispune de aflueni importani: Suceava circa 9%, Moldova circa 17,6%, Bistria circa 35%,Trotu circa 18% - fapt ce se exprim n mod pregnant prin variaia debitului mediu multianual n lungul cursului su. Volumul multianual scurs pe ntrega suprafaa a bazinului este distribuit neuniform pe sezoane i luni, astfel c n sezonul de vegetaie se scurge circa 70% din totalul anual, deoarece scurgerea maxim corespunde n general cu o frecven ridicat a ploilor primvara, iar scurgerea minim se nregistreaz n lunile de iarn. Caracteristic pentru bazinul hidrografic Siret este faptul c debitele maxime istorice depesc de trei ori debitul maxim al viiturilor din lunile de primvar. Debitele maxime obinuite sunt generate
68
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI de ptrunderea unor cicloni puternici, n timp ce debitele maxime obinuite sunt generate de ploi toreniale cu caracter local. Bazinul hidrografic Siret are o suprafa de 28.116 km2, cu o lungime a reelei hidrografice de 10.280 km i o densitate medie de 0,37 km/km2. Pe 8,3% din lungimea reelei hidrografice se manifest fenomenul de secare. Resursa teoretic total de ap din spaiul hidrografic Siret este de 6.868 milioane m 3/an, iar resursa specific de 2.746 m3 /loc/an, ceea ce situeaz acest spaiu peste media pe Romnia. O caracteristic important a spaiului hidrografic Siret o reprezint caracterul torenial al regimului scurgerii, determinat de climatul temperat continental tot mai excesiv de la vest ctre est. Pe fondul acestui regim neuniform de scurgere, consumurile de ap au aprut i s -au dezvoltat de-a lungul timpului, de la simple folosine pn la marile acumulri complexe. n spaiul hidrografic Siret, terenul arabil i pdurile ocup o suprafa de 22.507,142 km2 (respectiv 80% din suprafaa total). Conform datelor din tabelul 4.4., 7 corpuri de ap de suprafa din bazinul hidrografic Siret au starea ecologic moderat, 1 corp se incadreaz in starea ecologic bun i unul in starea ecologic proast. Tabel 4.4. Repartiia corpurilor de ap de suprafa ruri conform evalurii strii ecologice din 2010
Nr. Nr. Repartiia corpurilor de ap conform evalurii strii ecologice total corpuri FOARTE BUN MODERAT SLAB corpuri monitorizate BUN de Nr. % Nr. % Nr. total % Nr. % ap total total corpuri total corpuri corpuri corpuri Prut 17 2 16 94,11 Brlad 27 2 14 51,85 11 40,74 1 3,7 Siret 9 1 1 11,11 7 77,77 B.H. PROAST Nr. total Corpuri 1 5,89 1 3,7 1 11,12
Sursa datelor: Administraia Bazinal de Ap Prut Brlad Iai In ceea ce privete starea chimic, a fost monitorizat un singur corp de ap din bazinul hidrografic Siret, iar acesta se incadreaz in starea chimic bun, conform datelor din tabelul 4.5. Tabel 4.5. Repartiia corpurilor de ap de suprafa ruri conform evalurii strii chimice din anul 2010 B.H. Nr. total de Nr. corpuri Repartiia corpurilor de ap conform evalurii corpuri de monitorizate strii chimice ap BUN PROAST Nr. total % Nr. total % de corpuri de corpuri 17 2 1 5,89 27 2 1 3,7 2 7,4 9 1 1 1,11 Sursa datelor: Administraia Bazinal de Ap Prut Brlad Iai
Prut Brlad Siret
69
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Pentru dimensionarea i verificarea hidraulic a podurilor peste Siret in extravilanul comunei Cosmeti i a municipiului Tecuci, in conformitate cu Normativul privind proiectarea hidraulic a podurilor i podeelor P.D. 95-2002, s-au cerut informaii referitoare la debitele cu asigurarea de 1% i 2%, nivelurile de ape pentru debitele cu asigurarea de 1% i 2%, in sistem Marea Neagra 1975, precum i informatii privind gabaritele de navigaie de la Institutul Naional de Hidrologie i Gospodrire a Apelor (INHGA) din cadrul Administraiei Naionale Apele Romne, Debitele cu asigurarea de 1% i 2%, furnizate de ctre INHGA sunt prezentate in tabelul 4.6. Tabel 4.6. Debite cu asigurarea de 1% i 2% pentru rul Siret in sectorul Cosmeti (pe DN 24 km 7+620) Cod cadastral XII-1 Rul Siret Seciunea Pod pe DN 24 Km 7+620 Q1% (mc/s) 3730 Q2% (mc/s) 3225
Podurile au fost dimensionate in concordan cu amenajarea hidrotehnic de pe rul Siret i restriciile impuse de ctre SC Hidrotehnica Galai. Amplasamentul in care va fi realizat noul pod (in aval de podul existent) se afl in arealul ocupat de acumularea Movileni, care este in funciune cu parametrii hidraulici prezentai in tabelul 4.7. Tabel 4.7. Parametri hidraulici ai acumulrii Movileni Acumularea Nivelul la care evacueaz debitul calcul Nivelul la care evacueaz debitul verificare 1% se (3610 mc/s) de (3090 mc/s) NNR 2% 0,1% se + Q (7080 de mc/s) MOVILENI 48,50 mdMB COSMETI 62,50 mdMB
0,5% + Q (4830 mc/s)
Suprafaa lacului la NNR Lungimea lacului
Cnd nu 51,70 mdMB funcioneaz centrala Cnd funcioneaz 51,27 mdMB centrala Cnd nu funcioneaz centrala Cnd funcioneaz centrala 948 ha 11,8 km
63,07 mdMB
62,50 mdMB 402,8 ha 7,2 km
70
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Conform adresei Institutului de Studii i Proiectri Hidroenergetice (proiectant general al investiiei Amenajarea hidroenergetic a rului Siret pe sectorul Cosmeti Movileni), lucrrile la noul pod (in special partea de fundaii) se vor desfura in condiii de lac, amplasamentul proiectului aflndu-se la coada lacului Movileni i nu influeneaz in niciun fel exploatarea i/sau realizarea investiiei amenajarea hidroenergetic a rului Siret pe sectorul Cosmeti Movileni.
4.1.1.1. Starea apelor subterane Apele subterane din bazinul hidrografic Prut Brlad sunt cantonate n depozite porospermeabile de vrst cuaternar i teriar dispuse peste formaiuni mai vechi cretacice, siluriene i chiar presiluriene, situate la diverse adncimi, care datorit condiiilor climatice i de strat au n general debite reduse i coninut ridicat de sruri. Apele subterane, n raport cu posibilitile naturale de drenare, respectiv de legtura lor cu apele de suprafa, sunt: sub presiune (de adncime) i freatice (libere). n categoria apelor subterane libere sunt incluse stratele acvifere lipsite de presiune, la care se remarc o zon de alimentare i una de descrcare, deci sunt drenate natural. Apele freatice se acumuleaz n primul orizont de roci permeabile i se alimenteaz din precipitaii, din unitile hidrogeologice vecine i local din revrsarea rurilor. Apele sub presiune se acumuleaz n depozite permeabile intercalate ntre strate argilo mrnoase repartizate pe mai multe nivele i sunt ntlnite n zonele secionate de vile rurilor. Alimentarea acestui tip de acvifere se face din unitile hidrogeologice superioare prin capatul mai ridicat al stratului, iar drenarea se face prin capatul mai cobort, putnd alimenta acviferele freatice i putnd fi alimentate de acestea. De cele mai multe ori, condiiile de zcmnt sunt favorabile mineralizarii apelor. La acestea se adaug frecvent i srurile de pe soluri care sunt splate de precipitaiile ce se infiltreaza n sol, ca urmare, apele freatice, au un grad ridicat de mineralizare. In aceste conditii, rezervele exploatabile se ntlnesc n luncile rurilor, n general se observ ape sulfatate cu mineralizare, duritate nalt i un grad de debitare redus. Delimitarea corpurilor de ape subterane s-a fcut numai pentru zonele n care exist acvifere semnificative ca importan pentru alimentri cu ap i anume debite exploatabile mai mari de 10 m3/zi. n restul arealului, chiar dac exist condiii locale de acumulare a apelor n subteran, acestea nu se constituie n corpuri de ap, conform prevederilor Directivei Cadru 60/2000 /EC. Criteriul geologic intervine nu numai prin vrsta depozitelor purttoare de ap, ci i prin caracteristicile petrografice, structurale sau capacitatea i proprietile lor de a nmagazina apa.
71
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Criteriul hidrodinamic acioneaz mai frecvent n legtur cu extinderea corpurilor de ap. Astfel, corpurile de ape freatice au extindere numai pn la limita bazinului hidrografic, care corespunde liniei de cumpn a acestora, n timp ce corpurile de adncime se pot extinde i n afara bazinului. Starea corpului de ap, att cea cantitativ ct i cea calitativ, a constituit obiectivul central n procesul de delimitare, evaluare i caracterizare a unui corp de ap subteran. Corpurile de ape subterane care se dezvolt n zona de grani i se continu pe teritoriul unor ri vecine sunt definite ca transfrontaliere. Conform raportului privind starea mediului in judeul Galai in anul 2010, in judeul Galai au fost monitorizate calitativ foraje aparinnd corpurilor de ap GWROPR02, GWROPR03, GWROPR04, GWROPR06, GWROPR12. GWROPR02 (Lunca i terasele Prutului mediu i inferior i afluenii si) Corpul de ap subteran este localizat n lunca i terasele rului Prut i a afluenilor si i este de tip poros permeabil. Pentru evolutia calitatii apelor subterane din acest spatiu au fost prelevate probe si analizate dintr-un numar de 46 foraje repartizate pe corpuri de apa subterana GWROPR02, din care: 37 foraje din Reteaua Hidrologica Nationala de Supraveghere si 9 foraje de urmarire a poluarii n zonele platformelor industriale. S-au semnalat depiri fa de valorile de prag/standardele de calitate n 21 din forajele monitorizate, care reprezint 45 % din totalul punctelor monitorizate. S-a constat c exist depiri la indicatorii pentru care exist valori de prag i anume: NH4, sulfai, cloruri, fosfai, azotai. Corpul de ap ROPR02 se situeaz n stare chimic slab. GWROPR03 (Lunca i terasele rului Brlad i a afluenilor acestuia) Corpul de ap subteran este dezvoltat n lunca i terasele rului Brlad i a afluenilor acestuia i este de tip poros permeabil. In anul 2010 monitorizarea strii calitative a acestui corp de ap subteran s-a realizat prin 38 de foraje din care: 36 foraje de observaie i 2 foraje de control al polurii. S-au semnalat depiri fa de valorile de prag/standardele de calitate n 17 din forajele monitorizate, care reprezint 44,7 % din totalul punctelor monitorizate. S-a constat c exist depiri la indicatorii pentru care exist valori de prag i anume: NH4 n 3 foraje, SO4 n 4 foraje, cloruri ntr-un foraj, PO4 n 8 foraje si NO3 n 4 foraje. Corpul de ap ROPR03 se situeaz n stare chimic slab.
72
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI GWROPR04 Corpul de ap subteran este localizat n Cmpia Tecuciului i este de tip poros permeabil. Suprafaa corpului este de 1.445 kmp. In anul 2010 monitorizarea strii calitative a acestui corp de ap subteran s-a realizat prin 12 foraje de monitorizare, din care 7 foraje de observaie i 5 foraje de control al polurii. S-au semnalat depiri fa de valorile de prag/standardele de calitate, la indicatorul SO4, ntrun singur foraj de monitorizare, care reprezint 8 % din totalul punctelor monitorizate. Corpul de ap ROPR04 se situeaz n stare chimic bun.
GWROPR06 (Cmpia Covurlui) Corpul de ap subteran de adncime este de tip poros permeabil. Suprafata corpului de ap este de 748 kmp. In anul 2010 monitorizarea strii calitative a acestui corp de ap subteran s-a realizat printr-un foraj de observaie. Corpul de ap ROPR06 se gsete n stare chimic bun. In amplasamentul noului pod i al rampelor de acces ctre pod, apa subteran a fost interceptat, la adncimi de 1,10 m 2,50 m fa de nivelul terenului, in pachetul necoeziv de la partea superioar, fiind dependent de variaia debitului apei din rul Siret. Chimismul apei subterane indic o agresivitate foarte slab carbonic, fa de betoane, respectiv o agresivitate medie fa de metale. De asemenea apa se incadreaz in clasa XA1 (agresivitate chimic slab). Pe traseul variantei de drum nou, sondajele geotehice au fost oprite la adncimea de 5,00 m, fa de nivelul terenului, iar apele subterane nu au fost interceptate in sondajele executate. 4.1.1.2. Caracteristici ale apelor/izvoarelor arteziene, orizonturi de exploatare, distana fa de prizele de ap, abundena apei in zon Nu este cazul, in vecintatea amplasamentului nu sunt prezente ape sau izvoare arteziene. 4.1.2. Alimentarea cu ap Alimentarea cu ap se va realiza prin sparea unui foraj propriu. Aceast ap va fi folosit pentru prepararea materialelor de construcie i pentru uz menajer. Apa potabil necesar muncitorilor va fi adus imbuteliat. Necesarul de ap in perioada de execuie este determinat prin consumul in fluxul tehnologic (in special pentru prepararea betoanelor), precum i pentru consumul menajer al muncitorilor.
73
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI 4.1.3. Managementul apelor uzate 4.1.3.1. Descrierea surselor de generare a apelor uzate In perioada de realizare a lucrrilor sunt generate ape uzate menajere, iar in perioada de exploatare a podului i a variantei de drum nou singurele ape uzate sunt apele pluviale care spal drumul. Posibilele surse de poluare a apelor in timpul execuiei lucrrilor Acestea pot fi clasificate in: Surse punctiforme (staionare); Surse difuze de poluare.
Surse punctiforme de poluare a apelor: Evacuarea apei fecaloid menajere aferente organizrii de antier i punctelor de lucru. Cantitatea de ap uzat evacuat in cadrul organizrii de antier depinde de condiiile oferite: cantitatea de ap cald disponibil, de condiiile de lucru. In cazul punctelor de lucru vor fi evacuate cantiti reduse de ape uzate. Deoarece aceste ape uzate sunt impurificate cu diferite substane, nu pot fi evacuate direct in emisar pentru c ar fi depite limitele impuse de NTPA 001/2002. De aceea este imperios necesar epurarea acestor ape printr-o instalaie de epurare, astfel ca la evacuarea intr-un emisar natural s fie indeplinite condiiile din NTPA 001/2002. Sursele difuze de poluare a apei sunt reprezentate de: lucrrile de construcie: realizarea terasamentelor, traficul asociat lucrrilor, funcionarea utilajelor; activitile desfurate in cadrul organizrii de antier: depozitarea materialelor de construcie vrac (mai ales cele pulverulente) care pot fi splate de apele pluviale sau antrenate de ctre vnt, particulele fine fiind antrenate ctre terenurile adiacente sau ctre cursurile de ap d e suprafa; splarea utilajelor: apele care rezult in urma acestor splri au un caracter alcalin (pH>8,5) i pot fi impurificate cu uleiuri sau hidrocarburi; activiti de intreinere a utilajelor (reparaii, schimbarea pieselor). Pentru a reduce riscul polurii apelor, activitile de ntreinere i splare a utilajelor vor fi realizate numai in centre specializate, in afara amplasamentului proiectului. Realizarea lucrrilor de construcie poate determina antrenarea unor particule fine de pmnt sau de materiale de construcie (beton, agregate) care pot ajunge in apele de suprafa. De asemenea, se pot produce pierderi accidentale de materiale, combustibili, hidrocarburi sau ulei de motor din autovehiculele i utilajele folosite pentru realizarea lucrrilor de construcie. Dei
74
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI lucrrile se vor desfura i in albia minor a rului Siret, nu se va modifica calitatea acestor ape, deoarece nu vor fi niciun fel de emisii in ape, deoarece vor fi realizate diguri provizorii pentru devierea parial a cursului Siretului. Totui, dac se vor produce poluri accidentale se recomand apelarea la o firm specializat in depoluare. Volumul de ap uzat ce rezult din splarea platformelor este direct proporional cu frecvena activitii i cu suprafaa platformelor. Aceast activitate nu poate fi eliminat deoarece reduce considerabil nivelul emisiilor de pulberi generate de trafic. Aceste ape vor fi epurate inainte de a fi deversate in emisar. Apele pluviale colectate de pe platformele betonate trebuie pre-epurate mecanic inainte de a fi evacuate in emisar. Cantitatea acestor ape este direct proporional cu cantitatea precipitaiilor i cu suprafaa platformelor. Apele pluviale de pe platformele de depozitare a materialelor de construcie trebuie colectate, tratate i evacuate cu aceeai tehnologie folosit in cazul apelor pluviale. Splarea atmosferei de ctre precipitaii poate conduce la depunerea particulelor in suspensie generate de trafic (NOx, CO, SOx). O alt posibil surs de poluare a apelor de suprafa este reprezentat activitile de alimentare cu carburani. Alimentarea cu carburani a utilajelor se va face numai in amplasamentul organizrii de antier nr. 2. In cadrul fronturilor de lucru vor fi prevzute lzi cu nisip i vor fi luate toate msurile pentru evitarea scurgerilor de carburani. De asemenea, aceste puncte de lucru vor fi dotate cu truse de reglare a pH-ului bazat pe CO2, iar personalul de pe antier va fi instruit s le foloseasc, pentru a diminua impactul unor poluri accidentale. In cazul unor poluri accidentale cu hidrocarburi sau uleiuri trebuie apelat la serviciile unei firme specializate in depoluri. Apele de suprafa ar putea fi poluate i in cazul producerii unor accidente in care sunt implicate autovehicule care transport substane periculoase sau hidrocarburi. Aceste evenimente nu pot fi evitate, dar pentru a diminua riscul de producere vor fi semnalizate zonele in care se produc frecvent accidente i va fi limitat viteza de rulare. Deoarece pentru executarea pilelor din albia minor este prevzut devierea albiei cu diguri provizorii i realizarea platformelor de lucru i a incintelor din palplane metalice dotate cu staii de pompare, se estimeaz c realizarea acestor lucrri nu va reprezenta o surs de poluare a apelor. Dup finalizarea lucrrilor la pilele din albia minor, amplasamentul lucrrilor va fi ecologizat, se vor demola digurile de deviere, albia urmnd s-i reia cursul natural. De asemenea, apele uzate generate in amplasamentul organizrilor de antier vor fi epurate cu ajutorul celor dou staii de epurare inainte de a fi deversate in emisarul natural, astfel inct nu vor genera impact asupra apelor de suprafa sau subterene.
75
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI n timpul funcionrii obiectivului Surse poteniale de poluare a apelor in timpul exploatrii podului peste rul Siret i a variantei de drum nou: ptrunderea in corpurile de ap (de suprafa sau subterane) a apelor pluviale colectate de pe partea carosabil, ape ce pot fi impurificate cu produse petroliere, pulberi provenite din arderea combustibilului, particule rezultate din erodarea pneurilor, cu materiale antiderapante sau cu alte materiale rezultate din trafic; deversarea accidental de lichide poluante in caz de accidente rutiere in care sunt antrenate autovehicule care transport astfel de substane; colmatarea rigolelor perimetrale pluviale din amplasamentul variantei de drum nou i a instalaiilor de epurare a apelor meteorice colectate de pe platforma drumului; blocarea seciunii de scurgere a podeelor Apele care spal platforma drumurilor rutiere pot fi impurificate cu urmtoarele substane: particule solide in suspensie, metale grele (plumb, zinc, cadmiu), substane organice, PAH, sodiu, cloruri i cianuri complexe. In cazul metalelor grele, riscul este mult diminuat, deoarece carburanii nu mai conin astfel de substane. Concentraia acestor poluani in apele colectate de pe suprafaa drumului depinde de mai muli factori: regimul precipitaiilor, intervalul scurs de la ultima ploaie, mrimea i calitatea t raficului nregistrat ntre timp. Din cauza acestor variabile, nu poate fi estimat cu precizie poluarea care se va produce. Conform datelor furnizate de US EPA, se apreciaz c la un trafic de 10.000 vehicule zilnic, din uzura cii de rulare rezult 5 kg bitum/zi/km, iar uzura pneurilor aduce un aport de materii solide de 0,6 kg/zi/km. La acelai nivel al traficului, se estimeaz c in decursul unui an vor ajunge n apele de suprafa urmtoarele cantiti de substane poluante: Pulberi sedimentabile: 350 kg/km/an; Plumb: 0,9 kg/km/an; Zinc: 1,8 kg/km/an; Hidrocarburi : 4,5 kg/km/an. Pentru varianta de drum nou propus se estimeaz c traficul va fi de 5.818 in 2030 (in cazul drii in folosin a autostrzii Bucureti Focani Albia), ceea ce inseamn c aceste emisii vor fi la jumtate din cantitatea estimat, respectiv: 203,63 kg/km/an pulberi sedimentabile, 0,52 kg/km/an plumb, 1,05 kg/km/an zinc i 2,62 kg/km/an hidrocarburi. Avnd in vedere c apele pluviale care spal
76
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI platforma drumului vor fi conduse ctre separatoarele de hidrocarburi, aceste emisii nu vor ajunge in apele de suprafa. Rigolele perimetrale pluviale din amplasamentul variantei de drum nou i instalaiile de epurare a apelor meteorice colectate de pe platforma drumului vor fi verificate i intreinute periodic pentru a preveni colmatarea. Podeele vor trebui verificate periodic i dac se constat blocarea lor, vor trebui curate. innd cont de faptul c apele pluviale vor trece prin bazinele de retenie i prin separatoarele de hidrocarburi nainte de fi deversate n receptorii naturali, se consider c activitatea de exploatarea a obiectivului nu are impact asupra factorului de mediu ap. Eventualele poluri accidentale cauzate de pierderi de ulei sau combustibili ce pot surveni vor fi neutralizate cu ajutorul unor firme specializate. 4.1.3.2. Sistemul de colectare a apelor uzate Sistemul de colectare a apelor uzate necesit: amplasarea cte unei staii de epurare in fiecare organizare de antier; realizarea unui sistem de colectare a apelor uzate menajere generate in cadrul organizrilor de antier i conducerea acestora ctre staiile de epurare; realizarea unui sistem de colectare a pierderilor lichide din fluxul tehnologic i conducerea acestora ctre un decantor de unde apa limpezit poate fi evacuat in mediu (cu respectarea condiiilor impuse in NTPA 001/2002), iar nmolul rezultat se transport la depozitul de deeuri inerte; colectarea apelor pluviale care se scurg din spaiile amenajate de producie (staii de betoane, staii de mixturi asfaltice) sau din zona staiilor de alimentare carburani i conducerea acestora ctre staiile de epurare; realizarea unor anuri perimetrale pentru colectarea apelor pluvial care spal platformele organizrilor de antier i conducerea acestora ctre staiile de epurare; realizarea sistemului de colectare a apelor pluviale de pe varianta de drum nou.
Sistemul de colectare a apelor pluviale pe varianta de drum nou Scurgerea apelor pluviale se va face prin anurile i rigolele pereate proiectate. Intre km 1+290 i km 1+690, profilul de drum fiind in debleu, s-a proiectat un dren longitudinal pentru interceptarea apelor subterane, prevzut cu cmine de vizitare. In profilul de drum mixt, la distan de 5 m, de la intersecia taluzului cu terenul existent, s-a executat un an de gard pereat. Pe taluzele rampelor, s-au prevzut casiuri de descrcare din 30 m in 30 m, la baza crora sunt amplasate bazine de disipare a energiei.
77
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Au fost prevzute 6 podee la urmtoarele poziii kilometrice: 1+230, 2+748, 5+310, 3+680, 3+380 i 0+010, DN 24. 4.1.3.3. Locul de descrcare a apelor neepurate/epurate: in canalizarea oreneasc, in staia de epurare sau direct in receptori naturali, etc. Apele uzate generate in cadrul organizrilor de antier vor fi epurate prin intermediul staiilor de epurare. Apele pluviale care spal platforma drumului vor trece inti prin bazinul de sedimentare i prin separatorul de hidrocarburi, dup care vor ajunge in receptorii naturali. Concentraiile substanelor din aceste ape nu vor depi limitele din NTPA 001/2002. 4.1.3.4. Condiii tehnice pentru evacuarea apelor uzate in reeaua de canalizare a altor obiective economice Nu este cazul. 4.1.3.5. Indicatori ai apelor uzate, concentraii de poluani Nu este cazul. 4.1.3.6. Instalaii de preepurare i/sau epurare, dac exist: capacitatea staiei i metoda de epurare folosit Au fost prevzute 22 separatoare de hidrocarburi, amplasate conform planurilor de situaie anexate la urmtoarele poziii kilometrice: 0+000, 0+460, 0+700, 0+840, 0+960, 1+680, 1+740, 1+820, 1+860, 2+740, 3+680, 5+300. La baza fiecrui pode exist cte un bazin de sedimentare i cte un separator de hidrocarburi. 4.1.3.7. Gospodrirea nmolului rezultat Nmolul din bazinele de sedimentare va fi prelevat de o firm specializat i va fi eliminat in conformitate cu legislaia in vigoare.
4.1.4. Prognoza impactului n perioada realizrii lucrrilor de construcie Lucrrile necesare pentru reabilitarea podului peste Siret la Cosmeti pe DN 24 nu vor afecta albia rului. Singurele lucrri prevzute la infrastructuri se refer la elevaiile i zidurile intoarse ale culeelor podului care sunt situate pe maluri. Aceste lucrri constau in refacerea suprafeelor vzute deteriorate cu mortare speciale. La pilele situate in albie nu sunt prevzute lucrri de reabilitare.
78
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Lucrrile de demolare a platelajului din beton armat pentru circulaia rutier (dup executarea podului nou peste Siret), se vor executa cu eafodaje i platforme suspendate, in incinte prevzute cu prelate, pentru mpiedicarea imprtierii materialelor demolate in albia rului Siret. Lucrri de execuie a podului nou peste Siret la Cosmeti Este prevzut realizarea unui pod nou cu lungimea total de 501.20 m, grind continu din beton armat precomprimat cu infrastructuri fundate pe piloi forai de diametru mare. Amplasamentul in care va fi realizat noul pod (in aval de podul existent) se afl in arealul ocupat de acumularea Movileni, care este in funciune, astfel inct lucrrile se vor realiza in regim de lac. Executarea pilelor din albia minor este prevzut in dou etape, dup devierea albiei cu diguri provizorii i realizarea platformelor de lucru i a incintelor din palplane metalice dotate cu staii de pompare. In prima etap se va executa digul de deviere a albiei i platforma de lucru pentru pilele dinspre malul drepti, apoi in etapa a doua, se va reconstrui digul pe malul stng pentru lucrul la pila rmas de executat. Dup finalizarea lucrrilor la aceste pile, se va demoala i acest dig de deviere, albia urmnd s-i reia cursul natural. Realizarea noului pod nu va avea impact semnificativ asupra albiei deoarece prin realizarea digurilor provizorii i prin folosirea incintelor de palplane: nu vor exista emisii care s modifice calitatea apelor acestui ru i implicit s aib impact asupra speciilor acvatice; cursul Siretului va fi deviat numai parial, respectiv apele vor fi deviate ctre malul drept i lucrrile se vor realiza in vecintatea malului stng, dup finalizarea acestor pile, devierea va fi fcut ctre malul stng; devierea va fi fcut in cadrul aceleiai albii minore, iar la finalizarea lucrrilor de construcie Siretul ii va relua cursul normal. In regim liber de curgere cu asigurarea debitului Q10% nivelul apei este 52.45 cu viteza de curgere de 1.62 m/s. In prezena digurior provizorii nivelul apei este 52.50, creterea nivelului fiind de 5 cm, pe o lungime de 59 m, iar viteza de curgere a apei este 1.90 m/s, creterea vitezei fiind de 0.28 m/s, astfel inct nu va fi modificat semnificativ nivelul de curgere al Siretului. La finalizarea lucrrilor de construcie, singurul impact remanent asupra rului Siret va fi ocuparea definitiv a unor suprafee de ctre pilele noului pod. Realizarea investiiei nu va afecta calitatea apelor rului Siret. Nu vor exista emisii in ap. n cazul in care materialele de construcii vor fi depozitate n vrac, pot fi splate de apele pluviale, putnd polua solul, subsolul, apele de suprafa sau subterane. De aceea se recomand ca materialele in vrac s fie depozitate n spatii nchise sau acoperite.
79
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Deeurile vor fi depozitate in spaii special amenajate de unde vor fi preluate de o firm specializat i transportate ctre o ramp ecologic. Aceste spaii de depozitare vor fi alese la distana mare de albiile minore a cursurilor de ap pentru a evita antrenarea deeurilor de ctre vnt sau ploi. Piatra necesar pentru construcii nu va fi prelevat din albia minor a rului Siret, ci va fi adus din carierele autorizate. Splrile de utilaje i mijloace de transport ale antierului, dac se fac n amplasamentul lucrrilor i nu la staiile special amenajate pentru astfel de operaiuni, pot produce ape impurificate cu substane de tip petrolier, gen carburani i uleiuri. De aceea este strict interzis splarea utilajelor in afara staiilor special amenajate. Apele uzate menajere provenite de la organizrile de antier i de la punctele de lucru sunt considerate drept surse poteniale de poluare, dar aceste apele vor fi colectate corespunztor i vor fi epurate prin intermediul celor dou staii de epurare. Este important de menionat faptul ca lucrrile de execuie au un caracter temporar, astfel nct eventualele influene asupra apelor sunt limitate n timp i sunt reversibile. 4.1.4.1. Impactul produs de prelevarea apei asupra condiiilor hidrologice i hidrogeologice ale amplasamentului proiectului Cantitatea de ap necesar in cadrul organizrii de antier este prezentat in tabelul 4.8. Tabel 4.8. Cantitatea de ap necesar in cadrul organizrilor de antier Tipul de utilizator Instalaii preparare a betoanelor Activitatea de stropire a platformelor tehnologice i a drumurilor de exploatare Apa menajer folosit in organizrile de antier Debit 7250 m3 3l/m2/zi
60 l/zi x 180 persoane = 10.800 l/zi ap Apa tehnologic va fi preluat din forajul propriu care va fi realizat in cadrul organizrii de Datorit volumului mic al lucrrilor i caracterului temporar al acestora, impactul asupra apelor
antier, iar apa potabil va fi adus mbuteliat. este redus. Nu vor conduce la modificarea condiiilor hidrologice i hidrogeologice ale amplasamentului. 4.1.4.2. Impactul secundar asupra componentelor de mediu, cauzat de schimbri previzibile ale condiiilor hidrologice i hidrogeologice ale amplasamentului Nu este cazul, condiiile hidrologice i hidrogeologice ale amplasamentului nu se vor modifica in timpul realizrii lucrrilor de construcie sau n perioada de exploatare a drumului. Devierea cursului Siretului va fi numai parial i temporar, in cadrul aceleiai albii minore. Nu exist riscul producerii unor inundaii, deoarece sectorul analizat este incadrat in perimetrul acumulrii
80
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Movileni, in care nivelul apei este controlat. Prin devierea parial a cursului Siretului viteza apei va crete cu numai 0,28 m/s, iar adncimea apei cu 5 cm. De asemenea, nu vor fi deteriorate talvegul i malurile cursului de ap. 4.1.4.3. Calitatea apei receptorului dup descrcarea apelor uzate, comparativ cu condiiile prevzute de legislaia de mediu in vigoare Impactul asupra apelor de suprafa va fi nesemnificativ, temporar i reversibil, se va manifesta numai in perioada realizrii lucrrilor de construcie, mai ales in zona in care va fi construit noul pod, in aval de cel existent. Dup finalizarea lucrrilor de construcie i adoptarea msurilor propuse pentru reducerea impactului, mediul va reveni la starea iniial, cu excepia suprafeelor ocupate permanent de pilele noului pod. Apele subterane nu vor fi afectate de realizarea sau de exploatarea podului peste rul Siret i a variantei de drum nou. Apele uzate generate in amplasamentul organizrilor de antier vor fi epurate prin cele dou staii de epurare, astfel inct la deversarea in emisarul natural vor respecta valorile limit de ncrcare cu poluani a apelor uzate industriale i oreneti evacuate in receptori naturali limitele prevzute de NTPA 001/2002.
Tabel 4.9. Valori limit de ncrcare cu poluani a apelor uzate industriale i oreneti evacuate n receptori naturali NTPA 001/2002 Nr.crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 Indicator de calitate pH Materii in suspensie (MS) Consum biochimic de oxigen la 5 zile (CBO5) Consum chimic de oxigen metoda cu dicromat de potasiu (CBOCr) Fenoli antrenabili cu vapori de ap Substane extractibile cu solveni organici Produse petroliere Cianuri totale Cloruri Plumb Cadmiu Crom total Fier total ionic Cupru Nichel Zinc Mercur Seleniu Unitatea de msur uniti pH 3 mg/dm 3 mg O2/dm mg O2/dm mg/dm 3 mg/dm mg/dm 3 mg/dm 3 mg/dm 3 mg/dm 3 mg/dm 3 mg/dm 3 mg/dm 3 mg/dm 3 mg/dm 3 mg/dm 3 mg/dm 3 mg/dm
3 3 3
Valori limit admisibile 6,5-8,5 35,0 (60,0) 20-25,0 70-125 0,3 20,0 5,0 0,1 500,0 0,2 0,2 1,0 5,0 0,1 0,5 0,5 0,05 0,1
81
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Exploatarea necorespunztoare a decantoarelor sau decantarea nmolului in vecintatea amplasamentului proiectului poate genera un impact negativ asupra apelor. Pentru evitarea acestor situaii, decantoarele vor fi exploatate corespunztor, iar nmolul va fi tratat adecvat i eliminat periodic. Descrcarea apelor pluviale in receptorii naturali nu schimba calitatea apei receptorului, deoarece acestea vor trece inti printr-un bazin de sedimentare i printr-un separator de hidrocarburi i nu vor fi depite valorile maxime menionate in NTPA001/2002. 4.1.4.4. Impactul previzibil asupra ecosistemelor corpurilor de ap i asupra zonelor de coast, provocat de apele uzate generate i evacuate Nu este cazul, apele uzate generate in amplasamentul organizrilor de antier vor fi epurate corespunztor prin intermediul celor dou staii de epurare, astfel inct vor respecta prevederile din NTPA001/2002 i nu vor avea impact asupra ecosistemelor corpurilor de ap. Msurile de colectare i evacuare a apelor uzate prevzute in cadrul proiectului vor asigura un risc minim de afectare a ecosistemului acvatic. Vor fi instalate decantoare i separatoare de hidrocarburi pentru apele pluviale colectate de pe pod i de pe platforma drumului, astfel inct apele contaminate vor fi colectate i epurate corespunztor inainte de a fi deversate in emisar (rul Siret) in conformitate cu NTPA 001 aprobat prin HG 188/2002 modificat de HG 352/2005. De asemenea, podeele i separatoarele de hidrocarburi vor fi verificate i curate periodic. Eficiena bazinelor decantoare i a separatoarelor de hidrocarburi este urmtoarea: pentru materii in suspensie e=90%; pentru consumul biochimic de oxigen e=75%; pentru plumb e=85%; pentru zinc e=85%; pentru hidrocarburi e=95%; o e=(Ci - Ce)x100/Ci, in care: e=eficiena, Ci=concentraia poluantului in influent, Ce=concentraia poluantului in enfluent Cantitile de poluani care vor ajunge in perioada de execuie i in perioada de operare, in cursul Siretului nu vor afecta ecosistemul acvatic sau folosinele de ap. Numai prin deversarea accidental a unor cantiti mari de combustibili, uleiuri sau materiale de construcii s-ar putea produce daune mediului acvatic. 4.1.4.5. Folosine de ape (zone de recreere, prize de ap, zone protejate, ali utilizatori) in zona de impact potenial provocat de evacuarea apelor uzate Nu este cazul, in vecintatea amplasamentului nu exist zone de recreere, prize de ap sau ali utilizatori care s fie afectai.
82
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI 4.1.4.6. Posibile descrcri accidentale de substane poluante in corpurile de ap Substanele poluante pot ptrunde in corpurile de ap numai in cazul producerii unor accidente. Astfel de situaii nu pot fi prevzute sau evitate. Dar zonele in care se produc frecvent accidente vor fi semnalizate corespunztor i va fi limitat viteza de rulare. In cazul producerii unei poluri accidentale se va apela la ajutorul unei firme specializate in depoluri.
4.1.4.7.
Impactul transfrontier
Nu este cazul, amplasamentul analizat fiind situat la aproximativ 62 km de grania cu Moldova i la peste 193 km fa de grania cu Bulgaria. 4.1.5. Msuri de diminuare a impactului asupra apei n timpul execuiei lucrrilor de construcii pentru realizarea celor dou pile din albia minor a rului Siret vor fi realizate diguri provizorii din piatr spart, balast i miez de argil i vor fi utilizate incinte de palplane; lucrrile trebuie efectuate in afara perioadelor ploioase, cnd are loc o cretere a turbiditii apei ca urmare a antrenrii de particule sedimentabile de ctre apele din precipitaii; se vor preveni scurgerile accidentale de hidrocarburi, past de ciment sau alte substane folosite pentru realizarea lucrrilor; este interzis evacuarea deeurilor lichide (past de ciment provenit de la splarea utilajelor) in albia Siretului sau in vecintatea acesteia; splarea i repararea utilajelor se vor face numai in centre autorizate, departe de albia rului Siret; alimentarea utilajelor cu carburant se va face numai in cadrul organizrilor de antier. Este interzis alimentarea cu carburani in cadrul fronturilor de lucru; echipamentele hidraulice ce vor aciona n i n vecintatea cursurilor de ap vor folosi lichide hidraulice netoxice i biodegradabile; pentru a preveni contaminarea cu hidrocarburi, in cazul zonelor sensibile va fi amplasat un pat de nisip, iar lucrtorii vor fi instruii pentru a efectua decontaminarea. Nisipul va fi colectat intr-un recipient metalic i valorificat la staia de obinere a mixturilor asfaltice; deoarece pasta de ciment este puternic alcalin prin urmare foarte toxic pentru speciile acvatice, antreprenorul se va sigura c toate lucrrile n care se folosesc ciment, mortar sau alte substane ligant sunt turnate n cofraje ce nu permit scurgerea de substane; fiecare front de lucru va fi dotat cu trus de reglare a pH-ului bazat pe CO2, iar personalul de pe antier va fi instruit s o foloseasc, pentru a diminua impactul unor poluri accidentale;
83
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI lucrrile de turnare a betonului vor fi complet izolate de cursul de ap prin realizarea digurilor provizorii i a incintelor de palplane; pe parcursul realizrilor de construcie i la finalizarea acestora, albia Siretului va fi degajat de orice fel de materiale care ar mpiedica curgerea normal a apelor; pe parcursul realizrilor de construcie este interzis extracia de nisipuri i pietriuri din albia rului Siret; la finalizarea lucrrilor, constructorul va degaja amplasamentul de lucrri provizorii i va reface talvegul la forma iniial (se va evita formarea unor gropi); montarea separatoarelor de hidrocarburi pentru a preveni poluarea apelor cu hidrocarburi; lucrrile de demolare a platelajului din beton armat pentru circulaia rutier (dup executarea podului nou peste Siret), se vor executa cu eafodaje i platforme suspendate, in incinte prevzute cu prelate, pentru mpiedicarea mprtierii materialelor demolate in albia rului Siret; este interzis eliminarea apelor uzate inainte de a fi epurate corespunztor prin intermediul celor dou staii de epurare; materialele de construcie in vrac se vor depozita in spaii inchise sau vor fi acoperite pn vor fi utilizate pentru a evita antrenarea lor de ctre vnt sau ploi; deeurile se vor depozita in spaii special amenajate i vor fi acoperite pn in momentul transportrii ctre groapa de gunoi pentru a evita antrenarea lor de ctre vnt sau ploi; apele pluviale care spal platforma organizrii de antier vor fi colectate i epurate corespunztor; utilajele i autovehiculele antierului vor fi verificate periodic pentru a evita scurgerile de uleiuri sau carburani; organizrile de antier vor fi amplasate in afara zonelor sensibile (OS 1 va fi amplasat la aproximativ 200 de albia rului Siret, iar OS 2 la aproximativ 1,2 km de albia Siretului); ntreinerea corespunztoare a anurilor i a rigolelor i adoptarea unui program adecvat pentru a asigura calitatea serviciilor. n timpul funcionrii obiectivului apele pluviale care spal drumul vor fi trecute inti prin separatorul de hidrocarburi i prin bazinul de sedimentare i dup aceea vor fi deversate in receptorul natural; vor fi verificate periodic rigolele, anurile i podeele perimetrale drumului; va fi limitat folosirea substanelor antiderapante; verificarea seciunii de scurgere a podeelor i curarea acestora in caz de colmatare natural sau de blocare artificial;
84
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI limitarea vitezei de rulare pe sectorul in care se produc frecvent accidente i marcarea corespunztoare a curbelor care necesit reducerea vitezei. In perioada dezafectrii proiectului Msurile de reducere a impactului din perioada de dezafectare a proiectului sunt similare celor din timpul construciei obiectivelor propuse prin proiect, cu meniunea c perioada de realizare a acestor lucrri este mult mai mic, impactul asupra mediului fiind mult diminuat. 4.1.5.1. Msuri pentru reducerea impactului asupra caracteristicilor cantitative ale corpurilor de ap Nu este cazul. Apa tehnologic necesar realizrii proiectului va fi asigurat prin intermediul unui pu forat, iar apa potabil va fi adus imbuteliat. Nu va fi prelevat ap din cursul Siretului. 4.1.5.2. Alte msuri de diminuare a impactului asupra corpurilor de ap i a zonelor de mal ale acestora Nu este cazul. 4.1.5.3. Zone de protecie sanitar i perimetre de protecie hidrologic Nu este cazul. Conform HG 930/2005 pentru aprobarea normelor speciale privind caracterul i mrimea zonelor de protecie sanitar i hidrogeologic, zonele de protecie sanitar i perimetrele de protecie hidrologic trebuie instituite in jurul surselor subterane sau de suprafa de ap potabil. Alimentarea cu ap se va realiza prin sparea unui foraj propriu, dar aceast ap va fi folosit numai pentru prepararea materialelor de construcie i pentru uz menajer. Apa potabil necesar muncitorilor va fi adus imbuteliat. 4.1.5.4. Msuri de prevenire a polurilor accidentale ale apelor Nu este cazul.
85
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI 4.1.6. Hri i desene la capitolul AP
Figura 4.1. Harta bazinului hidrografic Siret
86
4.2.
AERUL
4.2.1. Date generale 4.2.1.1. Condiii de clim i meteorologice pe amplasament/zon Clima reprezint regimul multianual al vremii, determinat de interaciunea dintre factorii radiativi, circulaia general a atmosferei i complexul condiiilor fizico-geografici. Poziia geografic i relieful determin n mare msur i manifestarea elementelor climatice. Teritoriul judeului Galai aparine n totalitate sectorului cu clim continental (partea sudic i central nsumnd mai bine de 90 % din suprafa, se ncadreaz n inutul cu clim de cmpie, iar extremitatea nordic reprezentnd 10% din teritoriu, n inutul cu clim de deal). n ambele inuturi climatice, verile sunt foarte calde i uscate, iar iernile geroase, marcate de viscole puternice, dar i cu ntreruperi frecvente provocate de adveciile de aer cald i umed din S i SV care determin intervale de nclzire i de topire a stratului de zpad. Pe fundalul climatic general, luncile Siretului, Prutului i Dunrii introduc n valorile i regimul principalelor elemente meteorologice, modificri care conduc la crearea unui topoclimat specific de lunc, mai umed i mai rcoros vara i destul de umed i mai puin rece iarna. Circulaia general a atmosferei are ca trsturi principale frecvena relativ mare a adveciilor lente de aer temperat - oceanic din V i NV (mai ales n sezonul cald), frecvena de asemenea mare a adveciilor de aer temperat - continental din NE i E (mai ales n anotimpul rece), precum i advectiile mai putin frecvente de aer arctic din N i aer tropical maritim din SV i S. Vntul predominant bate din direcia Nord - Nord - Est cu o frecven de 18,4%, iar intensitatea medie anual este de 3 grade Beaufort, corespunznd la o vitez medie de 8 m/s. Frecvena medie anual a vnturilor din direcia Nord - Est este de 18,6%, iar intensitatea medie anual este de 2,3 grade Beaufort. Vntul se intensific ncepnd din octombrie i ajunge la apogeu n aprilie, cnd se nregistreaz n medie 5,5 zile cu vnturi de intensitate depind 6 grade Beaufort pna la 8,7 grade Beaufort. Temperatura medie inregistrat la staiile meteo din judeul Galai: Staia meteorologic Galai Temperatura medie anual a fost de 11,8 C; Temperatura maxim absolut a fost de 37,6 C nregistrat n data de 13.08.2010; Temperatura minim absolut a fost de 21,5 C nregistrat n data de 25.01.2010 Staia meteorologic Tecuci Temperatura medie anual a fost de 10,9 C; Temperatura maxim absolut a fost de 37,6 C nregistrat n data de 13.08.2010; Temperatura minim absoluta a fost de 22,4 0 C nregistrata n data de 26.01.2010
87
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI 4.2.1.2. Informatii despre temperatur, precipitaii, vnt dominant, radiaie solar, condiii de transport i difuzie a poluanilor Temperatura atmosferic reprezint principalul element meteorologic care exprim din punc t de vedere fizic viteza cu care particulele de aer efectueaz micri de tip boolean (dezordonate) provocate de starea termic a volumului de aer. Pentru msurarea temperaturii aerului se utilizeaz diferite scri, n Europa scara Celsius fiind predominant. Precipitaiile atmosferice cuprind totalitatea produselor de condensare i cristalizare a vaporilor de ap din atmosfer, denumite i hidrometeori, care cad de obicei din nori i ajung la suprafaa pmntului sub form lichid (ploaie i avers de ploaie, burni etc.), solid (ninsoare i avers de zpad, grindin, mzriche etc.), sau sub ambele forme n acelai timp (lapovi i avers de lapovi). Particularitile i repartiia precipitaiilor, ca i a altor elemente meteorologice, depind direct de caracterul micrilor aerului, respectiv de gradul de dezvoltare al conveciei termice, dinamice sau orografice, precum i de deplasrile advective. n anul 2010 datele privind temperatura aerului (valori minime, maxime, minime absolute) ct i cantitile de precipitaiile anuale, nregistrate la staia meteorologic din municipiul Galai sunt sunt prezentate n tabelele urmtoare: Tabel 4.10. Evoluia temperaturilor medii, minime i maxime anuale ale aerului (C) inregistrate la staia meteorologic Galai
Element meteorologic Temperatura aerului Media ( C) Minima absolut ( C/dat) Maxima absolut ( C/dat) 2 Precipitaii Media (l /m ) 2 2 atmosferice (l /m ) Maxima anual (l /m ) 1901 - 2000 10,5 - 28,6 / 10.02.1902 40,2 / 5.07.2000 445,6 2010 (Staia Galai) 11,8 -21,5 / 25.01.2010 37,6 / 13.08.2010 682,4 55,4 / 19.10.2010
Sursa: ANM Centrul Meteorologic Regional Moldova, INS Anuarul statistic al Romniei ed. 2010
4.2.1.3. Scurta caracterizare a surselor de poluare staionare i mobile existente in zon, surse de poluare dirijate i nedirijate; informaii privind nivelul de poluare a aerului ambiental din zona amplasamentului obiectivului Poluarea de fond reprezint poluarea existent n zonele n care nu se manifest direct influena surselor de poluare. Poluarea de impact este poluarea produs n zonele aflate sub impactul direct al surselor de poluare.
88
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI La nivelul anului 2010, calitatea aerului n judeul Galai a fost monitorizat permanent prin intermediul celor 5 staii automate de monitorizare a calitii aerului care fac parte din Reeaua Naional de Monitorizare a Calitii Aerului. Numrul i tipul locaiilor au fost stabilite astfel nct s fie reprezentative pentru protecia sntii umane i a mediului la nivelul judeului Galai, asigurnd alinierea la normele internaionale i la reglementrile Uniunii Europene dup cum urmeaz: 1 staie de trafic amplasat n str. Brilei, nr. 181, astfel nct nivelul de poluare msurat s fie influenat n special de emisiile provenite de la o strad apropiat, cu trafic intens; 2 staii de tip industrial amplasate n Galai, b-dul Dunrea, nr. 8 (zona din faa Sidexului) i n Tecuci, str. 1 Decembrie, nr. 146 B, pentru determinarea nivelului de poluare influenat n special de surse industriale; 1 staie de fond urban amplasat n str. Domneasc, nr. 7, pentru evaluarea expunerii populaiei la combinaii de poluani cu aciune sinergic; 1 staie de fond suburban amplasat n str. Traian, nr. 431, pentru evaluarea expunerii populaiei i vegetaiei de la marginea aglomerrii; Concentraiile medii anuale ale poluanilor monitorizai n staiile de monitorizare a calitii aerului la nivelul judeului Galai sunt prezentate n tabelul 4.11., pe tipuri de staii. Tabelul 4.11. Concentraiile medii ale poluanilor monitorizai n judeul Galai prin reeaua automat
Sursa: raportul privind starea mediului in judeul Galai in 2010

89
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Comparativ cu anii anteriori se constat o scdere a valorilor nregistrate la toi indicatorii monitorizai cu excepia dioxidului de sulf nregistrat n GL1 i GL5 (staii de trafic i industrial) i a ozonului n GL2 (staie urban). Datorit faptului c distana intre amplasamentul proiectului i municipiul Tecuci este de aproximativ 7 km, pentru caracterizarea strii aerului in locaia analizat se va analiza nivelul emisiilor inregistrat la staia meteorologic automat amplasat in municipiul Tecuci, notat cu I 1 in tabelul 4.11. La aceast staie nu au fost inregistrate depiri ale parametrilor monitorizai, considerndu-se c aerul are calitate bun. 4.2.2. Surse de poluanti generai In perioada de realizare a investiiei se poate produce poluarea aerului datorit activitii parcului de utilaje, organizrii sediului de antier, bazelor de utilaje, depozitelor de materiale, traficului pe amplasamentul lucrrii i pe drumurile de acces la amplasament. Dat fiind specificul lucrrilor, poluarea aerului va fi cauzat mai ales in perioadele de excavaie i de realizare a umpluturilor ca urmare a funcionrii utilajelor i traficului pentru transportul pmntului i a balastului. Principala arie de emisie a poluanilor in atmosfer este amplasamentul fronturilor de lucru i al drumurilor de exploatare folosite de utilaje, sursele de emisie fiind caracterizate drept: surse la sol sau in apropierea solului, cu nlimi efective de emisie de pn la 4 m fa de nivelul solului; surse deschise, deoarece implic manevrarea pmntului; surse mobile, reprezentate de utilajele de construcie i mijloacele de transport folosite pentru realizarea proiectului. 4.2.2.1. Activiti desfurate in cadrul organizrii de antier Acestea presupun: - stocarea i distribuia materialelor de construcie, a carburanilor i a uleiurilor; - manevrarea i punerea in oper a materialelor de construcie; - parcarea i intreinerea autovehiculelor i a utilajelor. Dac in cadrul organizrii de antier exist depozite de materiale neacoperite, acestea pot constitui o surs de emisie a pulberilor sedimentabile. De asemenea, dac drumurile tehnologice nu sunt meniunute in permanen umede, acestea pot reprezenta surse de praf (antrenat de vnt i de mijloacele de transport).
90
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Manevrarea materiilor prime in cadrul proceselor de aprovizionare, stocare, transfer i procesarea pentru punerea in oper poate genera importante emisii de poluani atmosferici. Nivelul polurii cauzate de aceste operaii depinde de tehnologia utilizat i de randamentul utilajelor folosite. Determinarea debitelor masice de poluani evacuai in atmosfer in timpul executrii lucrrilor de construcie a podului peste rul Siret i a variantei de drum nou s-a fcut cu urmtoarele metodologii: metodologia US EPA/AP 42/2006 pentru particulele emise din manevrarea materialelor, perturbarea suprafeelor i prin eroziune eolian i metodologia EEA/EMEP/CORINAIR 1997 elaborat de Agenia European de Protecie a Mediului pentru poluanii emii de utilaje. Emisiile de poluani in atmosfer au o durat egal cu durata zilnic a programului de lucru (in medie 8 ore/zi) i pot prezenta variaii de la o or la alta i de la o zi la alta. Pe durata unui an, vor exista variaii ale emisiilor ca urmare a executrii diferitelor categorii de lucrri de construcie i datorit variaiei condiiilor meteorologice. Pentru estimarea nivelului emisiilor s-a luat in calcul situaia cea mai nefavorabil, situaie ce implic: intensiti maxime ale lucrrilor i desfurarea simultan a mai multor categorii de lucrri; intensiti mari ale fenomenelor meteorologice. Emisiile de particule din perioada de manevrare a pmntului sunt direct proporionale cu coninutul de particule mici i invers proporionale cu umiditatea solului i cu viteza de deplasare i cu greutatea utilajelor de construcie. Pentru diminuarea emisiilor de praf suprafeele de lucru vor fi stropite permanent. Particulele rezultate din gazele de eapament de la utilaje se incadreaz in marea lor majoritate, in categoria particulelor respirabile (d 2,5 m). Particulele cu diametre 30 m se regsesc in atmosfer ca particule in suspensie. Cele cu diametre mai mari se depun rapid pe sol. Manevrarea i stocarea agregatelor i a materialelor de construcie este o surs deschis i punctual de poluare a atmosferei. Sursele mobile de impurificare a atmosferei sunt reprezentate de autovehicule pentru aprovizionarea cu materii prime i combustibil i de cele pentru transportul produsului finit. O alt surs de impurificare a atmosferei este punerea in oper a mixturilor asfaltice. Conform datelor furnizate de proiectantul general vor fi puse in oper circa 23.347 t de mixturi asfaltice pentru suprastructur. Aceste operaii vor genera urmtoarele tipuri de emisii: vapori organici i aerosoli de la descrcarea asfaltului in mijloacele de transport.
91
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Tabel 4.12. Emisii provenite de la descrcarea asfaltului in mijloacele de transport Poluant Particule materiale totale Particule materiale organice Carbon organic total Oxid de carbon Cantitatea emis (kg/h) 0,442584 0,086832 8,337168 0,807246
4.2.2.2 Traficul rutier Poluarea atmosferic in cazul traficului rutier se produce din cauza arderii carburanilor in motoare i a uzurii prin frecare a materialelor diferitelor suprafee de contact. Acest tip de poluare se manifest ca urmare a:

Evacurii in atmosfer a produilor de ardere, Producerii de pulberi de diferite naturi din uzura cii de rulare i a pneurilor, a dispozitivelor de frnare i de ambreiaj, precum i a elementelor caroseriei.
La motoarele cu benzin poluanii rezultai ca urmare a combustiei amestecului carburant sunt: CO2, CO, oxizi de azot (NOx), hidrocarburi arse i nearse (HC) i SO 2. Proporiile acestora depind de raportul aer/carburant. In cazul vehiculelor cu motor diesel emisiile sunt mai mici de circa 10 ori pentru CO, de 3 - 4 ori pentru HC, de 2 - 3 ori pentru NOx. Gazele de eapament conin in funcie de tipul carburantului: particule cu Pb in cazul benzinei (cu aditivi) i particule de fum in cazul motorinei.
Poluarea cu CO Poluarea atmosferic cu CO este influenat de o serie de factori dintre care aminitim:
Tipul carburantului: cu benzin sau cu motorin. S-a evideniat c in cazul benzinei, emisia de CO este mult mai mare. Viteza de circulaie: in cazul benzinei emisiile minime se inregistreaz la valori ale vitezei de circa 80 km/h in afara localitilor i 60 km/h in localiti. Condiiile de circulaie: la accelerri i frnri au loc creteri ale emisiei de pn la 1,5 2 ori, in timp ce la mersul in gol creterea poate fi de pn la 25 ori. Intensitatea traficului: emisia de CO crete proporional cu creterea numrului de vehicule pe un tronson dat; Circulaia in ramp: emisia de CO crete cu 15% pentru fiecare cretere a rampei cu 2 procente.
92
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Una dintre problemele specifice polurii cu CO este timpul indelungat de retenie in atmosfer, ce variaz intre 1 i 2 luni. Poluarea cu NOx Din cercetrile efectuate pn in prezent s-au identificat urmtorii factori de baz ce influeneaz gradul de poluare cu NOx:
Tipul carburantului. De menionat c in cazul benzinei, emisia de NOx este de 2 3 ori mai mare decat in cazul vehiculelor cu motorin; Viteza de circulaie: creterea vitezei vehiculelor la peste 60 km/h conduce implicit la creterea emisiei de NOx, aceasta fiind cu att mai mare cu ct motoarele sunt mai puternice;
Circulaia in ramp: emisia de NOx crete cu un factor de 35% pentru fiecare cretere a rampei de 2%.
Poluarea cu hidrocarburi Poluarea atmosferic cu hidrocarburi este influenat de o serie de factori dintre care amintim: Viteza de circulaie. Valori minime ale concentraiei emisiei de hidrocarburi se inregistreaz la o circulaie cu viteza constant de 60 pn la 100 km/h, fiind ins de 5-6 ori mai mare la o vitez de 10 km/h; Condiiile de circulaie Concentraia emisiei de hidrocarburi este minim la vitez constant, crete uor prin accelerare, crete de pn la 20 ori la mers in gol i de pn la 50 de ori la frnare; Stocarea i distribuia carburanilor In incinta organizrii de antier nr. 2 este prevzut un depozit de carburani (motorin) necesar alimentrii utilajelor necesare lucrrilor de construcie a drumului i vehiculelor pentru transportul materialelor. In cadrul acestuia se vor desfura urmtoarele activiti: aprovizionarea cu carburani, stocarea i distribuia carburanilor. n timpul desfurrii acestor activiti pot aprea episodic emisii de hidrocarburi in atmosfer. Aceste emisii sunt discontinue, sunt variabile in timp, iar nivelul emisiilor este nesemnificativ. In conformitate cu Ordinul nr. 462/1993 al MAPPM, factorii de emisie pentru motoarele Diesel, in kg/1000 l, au valorile prezentate in tabelul 4.12. Tabel 4.12. Factori de emisie pentru motoarele Diesel, in kg/1000 l in conformitate cu ord. 462/1993 SOx 3,24 CO 27,00 NOx 44,40 particule 1,56 hidrocarburi 4,44
93
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Conform metodologiei USA EPA, debitele maxime orare de poluani emii in atmosfer de utilaje in timpul lucrrilor de construcie sunt cele redate in tabelul 4.13, in g/h/km pt primii 7 poluani i in g/h/km x 10-3 pentru urmtoarele 7 substane. Tabel nr. 4.13. Debitele maxime orare de poluani emii in atmosfer de utilaje in timpul lucrrilor de construcie
NOx CH4 COV CO 98,0 N2O SO2 PM10 Cd Cu 23,5 Cr 0,7 Ni 1,0 Se 0,1 Zn 13,8 HAP 46,0 675,8 2,4 218,8 18,0 138,5 955,4 0,1
4.2.2.3. Activiti desfurate in amplasamentul lucrrilor In perioada de execuie a lucrrilor, sursele de poluare a atmosferei sunt: circulaia vehiculelor care transport materiale; funcionarea utilajelor aferente. Utilajele folosite se vor deplasa in fronturile de lucru i de-a lungul traseului i vor avea o raz de aciune de cel mult 20 m, astfel inct nu vor fi afectate alte zone cu excepia celor specificate in proiect. Autovehiculele pentru transportul in amplasament al materialelor vor servi la: transportul balastului, al betoanelor de ciment i a betoanelor asfaltice, transportul elementelor prefabricate, al muncitorilor i al echipamentelor.
Aplicarea mixturilor asfaltice O alt surs important de poluare a atmosferei este activitatea de producere, transport i aplicare a mixturilor asfaltice. In timpul acestor operaii se elibereaz in atmosfer compui organici volatili (COV). Concentraia poluanilor variaz in funcie de tehnologia utilizat. Emisii importante de poluani rezult de la descrcarea asfaltului in zona punctelor de lucru. Conform datelor furnizate de Agenia European de Protecie a Mediului (EPA), emisiile de carbon organic total in primele 8 minute dup incrcarea /descrcarea asfaltului pot fi estimate cu un factor de emisie de 0.00055 kg/t de asfalt ncrcat/descrcat. O descrcare reprezint maxim 16 t, respectiv capacitatea unui vehicul greu de transport. Astfel, la o descrcare vor fi emise maxim 0.0088 kg/vehicul.
94
Tabel 4.14 Emisiile generate la aplicarea mixturilor asfaltice
Sursa de emisie Saturator Tanc malaxor Main de glazurat Aplicarea pe suprafa Aplicarea benzilor izolatoare Tanc de stocare a asfaltului Manevrarea materialelor Filer de uscare
Poluantul Hidrocarburi in suspensie i gazoase Hidrocarburi in suspensie, hidrocarburi gazoase i suspensii anorganice Hidrocarburi in suspensie, hidrocarburi gazoase i suspensii anorganice Suspensii anorganice Hidrocarburi gazoase Hidrocarburi gazoase i suspensii Suspensii anorganice Suspensii anorganice, gaze de combustie
Pentru emisiile de monoxid de carbon se multiplic factorul de emisie specific carbonului organic total cu o valoare de 0.32, rezultnd o valoare de circa 0,0028 kg/t de asfalt descrcat. Dac se va alege soluia unei emisii de tip cationic in locul amestecului bitum i solvent de tip cutback emisiile de substane volatile de la turnarea in fronturile de lucru vor fi practic inexistente. 4.2.3. Prognoza polurii aerului In timpul realizrii lucrrilor de construcie La alegerea soluiilor constructive pentru obiectivele propuse in acest studiu s-a tinut cont de evitarea modificrii calitii aerului atmosferic in zona analizat. Dat fiind specificul lucrrilor, poluarea aerului va fi cauzat mai ales in perioadele de excavaie i de realizare a umpluturilor, ca urmare a funcionrii utilajelor i traficului pentru transportul pmntului i a balastului i in perioada realizrii imbrcminii rutiere. Aerul n zona studiat este bun din punct de vedere calitativ i se situeaz sub maximum valorii prevzute n legea 104/2011 privind calitatea aerului inconjurtor. Pentru prognozarea polurii aerului vor fi analizate emisiile de la lucrrile din amplasamentul podurilor, al variantei de drum nou, activitile desfurate in amplasamentul organizrii de antier i de la traficul de lucru. Impactul asupra atmosferei este maxim in perioada in care se execut lucrrile pentru realizarea terasamentelor.
95
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Principalii poluani care vor ajunge in atmosfer sunt monoxidul de carbon, plumbul, oxidul de azot, praful, bioxidul de carbon i hidrocarburile. Impactul acestor poluani se manifest mai ales la nivelul solului (inlimea efectiv de emisie este de circa 4 m). Cantitile de poluani emise in atmosfer de utilajele de construcie depind in principal de: Nivelul tehnologic i de puterea motorului; Consumul de carburant pe unitatea de putere; Capacitatea i vrsta utilajului; Dotarea cu dispozitive de reducere a polurii (catalizatoare); Intensitatea traficului i tipuri de autovehicule; Condiiile meteorologice de dispersie a poluanilor. Nivelul emisiilor de poluani scade cu ct crete performana motoarelor. Motoarele fabricate in prezent au consumuri din ce in ce mai mici pe unitatea de putere i sunt dotate cu catalizatoare pentru reinerea emisiilor. Emisiile de particule in suspensie variaz de la o zi la alta, fiind direct dependente de specificul lucrrilor, de condiiile meteorologice, de consumul mediu de carburani i de suprafaa amplasamentului in care se desfoar lucrrile. Deoarece concentraia particulelor in suspensie provenite de la activitatea utilajelor se poate cumula cu a celor provenite de la utilajele de transport, aceste concentraii pot atinge valori mai mari dect cele maxim admisibile, dar pentru perioade limitate de timp. Conform aprecierilor US - EPA/AP - 42, particulele cu diametrul d > 100 m se depun in timp redus, zona de depunere nedepind 10 m de la marginea drumului. Particulele cu dimensiunile cuprinse intre 30 m i 100 m se depun pn la circa 100 m lateral drumului. Particulele cu dimensiuni mai mici de 30 m, in special particulele respirabile cu dimensiunile mai mici de 15 m (inclusiv PM10) i particulele fine, cu diametrul mai mic de 2,5 m se depun la distane mai mari de 100 m. Se apreciaz c la distane mai mari de 100 m, concentraia de PM in aer va fi de 2 - 5 ori mai mic dect cea din perimetrul staiilor/bazelor de producie i dimensiunile particulelor mai mici de 30 m (particule in suspensie). Emisiile de substane poluante evacuate in atmosfer datorit arderii combustibililor n motoarele utilajelor ce lucreaz simultan intr-un front de lucru se evalueaz dup consumul de motorin (pentru emisiile poluanilor specific arderii carburanilor: NOx, CO, SO2, particule) i dup specificul activitii (pentru emisiile de particule materiale in suspensie i sedimentabile). Aria principal de emisie a poluanilor rezultai din activitatea utilajelor i a mijloacelor de transport se consider ampriza lucrrii i o zon de 10 15 m lime, in stnga i in dreapta drumului. Din datele din literatura de specialitate i din cele furnizate de modelul de dispersie a poluanilor
96
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI atmosferici Caline 4 rezult c la 20 m in exteriorul acestei zone, concentraiile de poluani se reduc cu 50%, iar la peste 50 m, reducerea este de 75%. Impactul acestor surse de poluare este temporar i reversibil, sursele dispar la finalizarea lucrrilor, iar mediul revine la starea iniial. Calculnd emisiile generate de utilajele de construcie in conformitate cu factorii de emisie prevzui in ordinul 462/1993, pentru un consum de motorin specific de 60 l/h, au rezultat emisii mult mai mici dect concentraiile maxim admise prin acelai ordin, conform tabelului 4.15. Tabel 4.15. emisii de la utilajele de construcie i compararea cu CMA prevzute in ordinul 462/1993 SOx de 5.000 g/h CO NOx particule g/h 12,24 g/h fa hidrocarburi 239,76 g/h fa de 3.000 g/h 174,96 g/h fa 1458 g/h fa 2.379,96 de nespecificat
limita fa de 5.000 de 500 g/h g/h
Rezult c aceste concentraii sunt foarte mici in comparaie cu concentraiile maxim admise. Aceste utilaje pot funciona in cteva loturi, grupate cte 2-3 la o poziie de lucru (dar lucrnd alternativ), deci dispersate in diferite zone. Exist aadar un decalaj in spaiu. Dar exist i un decalaj in timp, lucrrile fiind atacate dup un grafic care ine cont de muli factori (de exemplu posibilitatea de a face spturi in anumite zone doar in perioadele aprobate de municipalitate, existena materialelor i a forei de munc, ntreruperea circulaiei in anumite zile din sptmn i la anumite ore etc.). Regimul emisiilor acestor poluani este, ca i in cazul emisiilor de praf, dependent de nivelul activitii i de operaiile specifice, prezentnd o variabilitate substanial de la o zi la alta, de la o faz la alta a procesului. Trebuie menionat c surselor de emisie deschise, nedirijate nu li se pot asocia concentraii in emisie i nu pot fi evaluate in raport cu normative referitoare la emisii. n tabelele urmtoare sunt prezentate pragul superior i inferior de evaluare pentru poluanii prezentai anterior pentru protecia sntii i protecia vegetaiei, conform legii 104/2011 privind calitatea aerului inconjurtor i concentraiile maxime admise (CMA), valorile limit (VL) i valorile ghid (VG) conform standardului naional pentru calitatea aerului:
Tabel 4.16 CMA, VL, VG pentru sursele de poluare pentru aer STAS 12574 87
Poluantul
CMA prevzute in STAS 12574-87 30 minute 24 h 150 g/m3 0,02 g/m3 1,5 g/m
3
Anual 75 g/m3 -
TSP Cd Cr
6+
500 g/m3 -
97
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Pentru ceilali poluani nu au fost prevzute limite in STAS-ul menionat. Tabel 4.17 CMA pentru principalii poluani atmosferici conform legii 204/2011 privind calitatea aerului nconjurtor Poluant Plumb Benzen Monoxid de carbon Arsen Cadmiu Nichel Media anual Pragul superior de evaluare Pragul inferior de evaluare 0,35 g/m3 0,25 g/m3 3,5 g/m3 2 g/m3 3 7 mg/m 5 mg/m3 3 3,6 ng/m 2,4 ng/m3 3 3 ng/m 2 ng/m3 14 ng/m3 10 ng/m3
Tabel 4.18 VL i VG pentru principalii poluani atmosferici conform legii 204/2011

VL i VG prevzute in legea 204/2011 3 NO2 i Pragul superior de VL = 140 g/m 18 depiri admise NOx evaluare 3 Pragul inferior de VL = 100 g/m - 18 depiri admise evaluare 3 NO2 i Pragul superior de VL = 32 g/m - pentru protecia NOx evaluare sntii 3 VL = 24 g/m - pentru protecia ecosistemelor naturale 3 Pragul inferior de VL = 26 g/m - pentru protecia evaluare sntii umane 3 VL = 19,5 g/m - pentru protecia ecosistemelor naturale 3 SO2 Pragul superior de VL = 75 g/m - pentru protecia evaluare sntii 3 depiri admise 3 VL = 12 g/m - pentru protecia ecosistemelor naturale 3 Pragul inferior de VL = 50 g/m - pentru protecia evaluare sntii umane - 3 depiri admise 3 VL = 8 g/m - pentru protecia ecosistemelor naturale 3 PM10 Pragul superior de VL = 28 g/m evaluare 3 Pragul inferior de VL = 20 g/m evaluare Perioada de mediere 1h 1h 1 an
1 an
1 an
1 an
1 an 1 an
Pentru modelarea dispersiei poluanilor provenii de la surse de tip liniar a fost folosit modelul CALINE 4, finit. Modelul presupune existena unei zone uniforme de amestec ce se ntinde pe intreaga lime a drumului, plus 3 m de o parte i de alta a drumului. Existena turbulenei induse mecanic de model de dispersie recomandat de US EPA. Acesta este un model de tip gaussian proiectat s estimeze concentraiile de poluani in vecintatea arterelor stradale deschise de lungime
98
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI deplasarea vehiculelor sau termic datorit gazelor de eapament produce o cretere a parametrului orizontal iniial de dispersie. Parametrii verticali de dispersie sunt estimai la nivelul zonei de amestec (
zl
= 1.8 + 0.11 x Tr),

z0).
unde Tr este timpul de reziden a poluanilor in zona de amestec i la distane de 10 km (
Parametrul de dispersie in zona de amestec nu depinde de stabilitatea atmosferic sau de rugozitate. Intre valorile parametrului in aceast zon i valorile la 10 km distan de artera ce genereaz curba de interpolare. Versiunea imbuntit CALINE 4 include i o schem fotochimic pentru estimarea concentraiilor de NO2 bazat pe echilibrul NO2 NO O3. Dar pentru aceasta este necesar cunoaterea concentraiilor de fond i a unor date meteo suplimentare, precum nebulozitatea necesar in parametrizarea radiaiei nete. Interpretarea rezultatelor generate de modelul CALINE Din analiza datelor furnizate de rularea modelului Caline se poate concluziona c nu vor exista depiri ale CMA dect in cazul pulberilor totale in suspensie, iar aceste depiri au loc numai in amplasamentul drumului i numai pe termen scurt (intervalul de 30 minute). Valorile zilnice incadrndu-se in valorile maxime admisibile, impuse prin legea 104/2011 privind calitatea aerului nconjurtor. In cazul celorlani poluani nu se inregistreaz depiri ale limitelor admise de legislaia in vigoare nici la nivelul axului drumului. Iar aceste emisii de diminueaz o dat cu creterea distanei fa de axul drumului. In perioada excavrilor in vederea realizrii fundaiilor se va inregistra impact pe termen scurt asupra calitii aerului prin inregistrarea in punctele de lucru a emisiilor de pulberi generate de managementului pmntului excavat, ct i gaze de eapament generate de utilajele folosite. Faptul c cea mai mare parte a lucrrilor va fi realizat in afara zonelor locuite (cu excepia km 0-990 1+290) face ca impactul asupra strii de sntate a populaiei s fie minim. Deoarece lucrrile propuse au termen scurt de realizare, nu va exista impact pe termen mediu sau lung asupra aerului, nici impact rezidual. Avnd in vedere condiiile de dispersie din zona amplasamentului considerm c la finalizarea obiectivului, nu va exista un impact rezidual asupra calitii aerului din zon, urmnd s se pstreze factorii de presiune existeni inainte de realizarea proiectului. In perioada de exploatare a podului peste rul Siret i a variantei de drum nou Pentru varianta propus poluarea atmosferic se manifest ca urmare doar a traficului rutier: evacurii in atmosfer a produilor de ardere a carburanilor in motoare (vapori de combustibili, fum, gaze de eapament),
99
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI producerii de pulberi de diferite naturi din uzura cii de rulare i a pneurilor, a dispozitivelor de frnare i de ambreiaj, precum i a elementelor caroseriei. La motoarele cu benzin poluanii rezultai ca urmare a combustiei amestecului carburant sunt: CO2, CO, oxizi de azot (NOx), hidrocarburi arse i nearse (HC) i SO2. Proporiile acestora depind de raportul aer/carburant. In cazul vehiculelor cu motor diesel, emisiile sunt mai mici de circa 10 ori pentru CO, de 3 - 4 ori pentru HC, de 2 - 3 ori pentru NOx. Gazele de eapament conin in funcie de tipul carburantului: particule cu Pb in cazul benzinei (cu aditivi) i particule de fum in cazul motorinei. Fluena traficului, posibilitatea de a rula cu o vitez constant (numr redus de accelelri i decelri) i reducerea numrului de maini in tranzit va conduce la descreterea emisiilor de gaze de eapament, impactul asupra aerului fiind semnificativ pozitiv. Valorile emisiilor de aer in substane poluante sunt direct proporionale cu intensitatea traficului, iar emisiile pentru traficul greu sunt influenate de structura traficului, viteza de rulare, fluena circulaiei i starea tehnic a vehiculelor care ruleaz. Coninutul gazelor de eapament, conform datelor din literatura de specialitate, este redat in tabelul 4.19. Tabel 4.19 Coninutul gazelor de eapament Rulare lent b m Monoxid de 7,0 carbon Hidrocarburi 0,5 0,004 Oxid de 30 60 nitrogen (ppm) Aldehid 10 20 (ppm) Poluant Regim optimal b m 2,5 0,1 0,2 1100 0,02 850 Acceleraie b m 1,8 0,1 650 0,01 150 Deceleraie b m 3,0 1,0 20 0,03 30
20
10
10
10
300
30
In prezent, DN 24 care traverseaz zona analizat este strbtut zilnic de 7.726 autovehicule, conform studiului de trafic realizat de specialiti din cadrul firmei SC EXPERT PROIECT 2002 SRL pe baza datelor de trafic furnizate de catre CESTRIN SA in urma recensmntului din anul 2010. Valorile estimate ale intensitii traficului pentru varianta de ocolire Cosmeti prezint 9.818 autovehicule valori MZA in 2015 i 19.917 autovehicule valori MZA in 2030, in cazul in care nu va fi realizat autostrada Bucureti Focani Albia. Dac va fi dat in folosin aceast autostrad, in 2030, DN 24 va fi folosit de 5.818 autovehicule zilnic. Aceste valori ale traficului conduc la concluzia c emisiile specifice de substane poluante in aer datorit circulaiei rutiere pe varianta ocolitoare Cosmeti sunt similare emisiilor de pe arterele de drum cu circulaie intens.
100
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Tabel 4.20 Prognoza traficului pe varianta Cosmesti in ipoteza de evolutie maxima a traficului Anul 2015 2020 2025 2030 2035 Traficul mediu zilnic anual, vehicule/24 osii Vehicule fizice Vehicule etalon autoturisme 9818 12451 14010 17503 6103* 7635* 9546* Nivelul de serviciu D E E-C* F-D* F-D*
15754 4590* 21882 19917 5818 * 27221 25193 7363* 33975 * Cu autostrada Bucuresti Focsani Albita Pentru evaluarea emisiilor generate de traficul rutier,
in cadrul studiului de trafic elaborat de
S.C. EXPERT PROIECT 2002 S.R.L. a fost folosit modelul de simulare a transporturilor i emisiilor poluante TREMOVE elaborat pentru Comisia European de ctre Institutul Transport i Mobilitate Leuven. Tabel 4.21 Emisii poluante pentru aer, tone/an/km Anul Varianta fr/cu proiect DN 24 2015 Varianta de drum nou DN 24 2020 Varianta de drum nou DN 24 2030 Varianta de drum nou DN 24 2045 Varianta de drum nou Emisii poluante pentru aer, tone/an/km CO2 1204.986 854.010 1278.800 1265.860 1897.326 1766.096 3650.675 3613.879 NMCOV 0.160 0.121 0.094 0.093 0.130 0.129 0.266 0.263 NOx 4.077 3.791 3.254 3.227 4.361 4.321 7.715 7.673 PM-10 0.050 0.042 0.052 0.067 0.095 0.094 0.181 0.179 SO2 0.006 0.005 0.008 0.007 0.011 0.011 0.021 0.021
Emisiile poluante au fost exprimate in g/vehm de poluant pe categoria de vehicule. Au fost luate in considerare urmtoarele categorii de emisii: dioxid de carbon CO2; emisii NM COV; noxe NOX; particule fine PM; emisii de bioxid de sulf SO2;
101
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Comparnd aceste valori cu limitele impuse de legea 104/2011, se poate aprecia c nivelul emisiilor generate de traficul rutier pe varianta de drum nou se incadreaz in limitele maxime admisibile. Impactul asupra factorului uman este foarte redus, deoarece varianta de drum nou nu va strbate zone locuite, dect intre km 0+990 1+290. Din contr, impactul asupra strii de sntate a locuitorilor din Cosmeti va fi semnificativ pozitiv, deoarece toate aceste emisii nu se vor mai produce in localitate, ci in afara ei. Alte surse de poluare a aerului atmosferic pot fi considerate: zgomotul, vibraiile i radiaiile. Acetia pot influena populaia i ecosistemele locale att in perioada de construcie, ct i in perioada de exploatare a podului peste rul Siret i a variantei de drum nou. Calitatea aerului atmosferic poate fi influenat i de utilizarea materialelor antiderapante. Pentru topirea zpezii se pot folosi materiale antiderapante (nisip, zgur), ct i substane chimice (sare, clorur de calciu), saramur de sare sau amestec de 10-30% sare i nisip (procentul poate crete pe drumurile cu mbrcmini cu etaneitate bun). Amestecurile trebuie s fie omogene, iar rspndirea lor ct mai uniform pe suprafaa prii carosabile in dozaje cuprinse intre 100 300 gr/m2. Utilizarea srii este eficient numai dac temperatura la suprafaa carosabilului este mai mare de - 7 C, la temperaturi mai sczute devine periculoas i nu mai trebuie folosit. Cantitatea de sare folosit variaz intre 10 i 60 g/m2. Pe drumurile cu circulaie intens sau atunci cnd vntul sufl tare este eficient utilizarea srii preumezite in cantitate de 5 30 g/ m2, dar numai pn la temperaturi de -7 C. Sarea pur se va utiliza numai pentru drumuri cu imbrcmini bine etaneizate i numai cu aprobarea Administraiei Naionale a Drumurilor i a administraiilor locale. Dac temperaturile sunt mai sczute (pn la - 15 C) se va utiliza clorura de calciu sau numai material antiderapant. Dac se va folosi saramura de sare, aceasta trebuie s aib o concentraie de minim 22 25%, iar cantitatea mprtiat va fi cuprins intre 10 40 g/m2, in funcie de temperatura mbrcminii rutiere (mai mare de 3 C) i de condiiile atmosferice. Materialul antiderapant poate fi folosit i pentru drumurile cu mbrcmini rutiere degradate, cu slab etaneitate, pe cele de beton de ciment realizate in ultimii 5 ani, pe drumurile pietruite i de pmnt, precum i pe podurile metalice. O dat cu aprovizionarea i ncrcarea in utilajele de imprtiere a materialelor antiderapante se pot produce emisii specifice. Acestea sunt emisii libere i sunt caracteristice sezonului rece. De asemenea, astfel de emisii au loc i la mprtierea materialului antiderapant. Conform datelor furnizate de US EPA, debitele masice de particule evacuate in atmosfer in timpul manevrrii acestor materiale antiderapante pot atinge urmtoarele valori:
102
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Descrcare material antiderapant in depozit: maxim 360 g/trana descrcat, respectiv 20 kg/an; Incrcare material antiderapant in utilaje: 180 g/utilaj, respectiv 18 kg/an; mprtiere material antiderapant: maxim 4,5 kg/km/zi, in zilele cu polei/ghea pe carosabil. Trebuie subliniat faptul c impactul acestei activiti este sezonier (se manifest numai iarna), iar amplitudinea impactului este foarte redus. Ptrunderea substanelor antiderapante in corpurile de ap, poate genera schimbarea calitii acestora, dar deoarece apele vor fi pre-epurate inainte de a fi descrcate in emisar, nu se va manifesta niciun fel de impact. 4.2.4. Msuri de diminuare a impactului asupra aerului In perioada realizrii lucrrilor de construcie i reabilitare utilizarea unor staii de preparare a betoanelor de ciment i a mixturilor asfaltice performante care s mpiedice emisiile de noxe; - silozurile de ciment i de var: filtre cu saci (cu recuperare prin vibrare - scuturare) eficien de 99%; - instalaia de preparare mixturi asfaltice s fie dotat cu instalaie local de captare a aerului impurificat din zona de uscare agregate - mixare, prevzut cu filtre cu saci eficien de 99%; - buncarul de filer va fi prevzut cu instalaie local de captare a aerului impurificat prevazut cu un ciclon eficien de minimum 75%; utilizarea unor echipamente etan pentru transportul agregatelor pentru a preveni emisiile de materiale pulverulente; depozitele de agregate vor fi acoperite pentru a impiedica antrenarea acestora de ctre vnt sau ploi; vor fi alese trasee optime pentru vehiculele ce deservesc antierul, mai ales pentru cele care transport materiale de construcie ce pot elibera in atmosfer particule fine; materialele de construcie vor fi acoperite in timpul transportului; verificarea periodic a utilajelor i autovehiculelor implicate in trafic in ceea ce privete emisiile de gaze de eapament i utilizarea lor numai dac se incadreaz in standardele legale; stropirea periodic a fronturilor de lucru i a drumurilor de exploatare care intersecteaz varianta de drum nou; materialele pulverulente vor fi depozitate in silozuri/magazii prevzute cu filtre i vor fi puse in oper cu ajutorul unor autocisterne de rspndire specializate; la ieirea din groapa de mprumut vor fi instalate structuri tip portal ce vor pulveriza pe pmntul din basculante ap pentru a forma o crust i a impiedica antrenarea pmntului de ctre vnt sau de ctre curentul de aer care se formeaz in timpul transportului;
103
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI se recomand utilizarea numai a utilajelor cu motoare Diesel deoarece nu genereaz emisii de Pb, iar emisiile de monoxid de carbon sunt mult mai mici dect in cazul motoarelor pe benzin; alimentarea utilajelor cu carburant se va face numai in cadrul spaiilor special amenajate din cadrul organizrii de antier nr.2, amplasat in afara ariilor protejate; procesele tehnologice care produc mult praf vor fi limitate in perioadele cu vnt puternic sau suprafeele in care se lucreaz vor fi umectate mai puternic; utilajele vor fi dotate cu amortizoare de zgomot, captatoare de zgomot, difuzoare i amortizoare pentru ventilatoare; se vor lua msuri de izolare cu panouri absorbante fonic, dac dup nceperea lucrrilor i efectuarea msurtorilor de zgomot se depseste nivelul maxim admis prin lege. In perioada de operare a podului nou peste Siret i a variantei de drum nou In perioada de operare a proiectului, principala surs de poluare a atmosferei este traficul rutier, reprezentat prin surse mobile de poluare. Nu pot fi folosite instalaii pentru colectarea / dispersia emisiilor de poluani atmosferici. In aceast perioad drumul va fi intreinut corespunztor pentru a evita formarea unor gropi care are conduce la scderea vitezei de circulaie i se va limita folosirea substanelor antiderapante. In perioada dezafectrii proiectului Msurile de reducere a impactului din perioada de dezafectare a proiectului sunt similare celor din timpul construciei obiectivelor propuse prin proiect, cu meniunea c perioada de realizare a acestor lucrri este mult mai mic, impactul asupra mediului fiind mult diminuat. 4.2.5. Hri i desene la capitolul AER Nu este cazul.
4.3.
4.3.1.
SOLUL
Caracteristicile solurilor dominante (tipul, compoziia granulometric,
permeabilitatea, densitatea) Solul este un ecosistem bogat, dar fragil, e stratul afnat, moale i friabil ce se gsete la suprafaa scoarei pmntului i care mpreun cu atmosfera nvecinat constituie mediul de via al plantelor. Este reprezentat printr-o succesiune de straturi, care s-au format i se formeaz permanent prin transformarea rocilor i a materialelor organice, sub aciunea conjugat a factorilor fizici, chimici i biologici, n zona de contact a atmosferei cu litosfera.
104
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Ca urmare a condiiilor geografice, procesul de pedogenez de pe amplasament a determinat formarea unui sol de vrst recent. Suprafaa total a judeului Galai este de 446.632 ha. Potenialul productiv al agriculturii este constituit din 351.263 ha, din care 289.065 ha suprafa arabil, 40.275 ha puni, 639 ha fnee naturale, 19.568 ha patrimoniu viticol, 1.716 ha patrimoniu pomicol. Evoluia repartiiei terenurilor agricole din judeul Galai in perioada 2005 2010 este prezentat in tabelul 4.22. Tabel 4.22. Evoluia repartiiei terenurilor agricole din judeul Galai pe categorii de folosin Categoria de Suprafaa folosin 2005 2006 2007 2008 2009 Arabil 289.230 289.308 289.308 289.172 289.137 Puni 40.330 40.280 40.267 40.275 40.275 Fnee i 639 639 639 639 639 pajiti naturale 4 Vii 19.962 19.568 19.568 19.568 19.568 5 Livezi 1.703 1.703 1.716 1.716 1.716 TOTAL AGRICOL 351.864 351.498 351.498 351.370 351.338 Sursa: Direcia pentru Agricultur i Dezvoltare Rural Galai Nr. crt. 1 2 3 2010 289.065 40.275 639 19.568 1.716 351.263
Conform tabelului 4.23, suprafaa agricol a judeului Galai este de 352.606,18 ha, ocupat astfel: 81,3 % - clasa cernisoluri; 18,7 % - soluri de tipul protisoluri, hidrisoluri, salsodisoluri, antrisoluri. Tabel 4.23. Tipuri de sol din judeul Galai Tipuri de sol Suprafaa (ha) Procentual (%) Protisoluri 27.910,83 9,31 Cernisoluri 243.700,29 81,30 Hidrisoluri 7.680,91 2,56 Salsodisoluri 3,0 0,01 Antrisoluri 20.446,17 6,82 Sursa: Direcia pentru Agricultur i Dezvoltare Rural Galai Categorii de soluri Molisoluri: - cernoziom; - cernoziom cambic; - sol cenuiu. Alte tipuri de soluri: - soluri halomorfe; - soluri hidromorfe;
105
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI - soluri neevoluate; - soluri desfundate. Categoriile de folosin sunt direct influenate de deversrile de substane chimice periculoase, depozitrile de deeuri, tratamente i fertilizri fcute fr fundamentare agropedologic, agrotehnic, necorespunztoare, la care se adaug degradrile naturale ale calitii solului (eroziune, alunecri, tasri, rupturi i prbuiri). Conform datelor din tabelul 4.24, 147.306,53 ha se incadreaz in clasa III de bonitate, 96.602,42 in clasa IV, iar cea mai mic suprafa este ocupat de solurile ce se incadreaz in clasa I de bonitate (3.509,08 ha). Tabel 4.24. Clasa de bonitate a solurilor din judeul Galai in anul 2010
Nr. crt 1 2 3 4 5 Specificaia Arabil Pune Fnea Vii Livezi Total I 3.509,08 3.509,08 II 65.873,38 709,88 4.502,23 399,77 71.485,26 Clasa de bonitate a solurilor III IV V 16.610,48 15.574,02 0,61 1.422,82 94,96 33.702,89 Total (ha) 288.898,73 40.765.76 4,61 21.208,82 1.728,26 352.606,18
133.649,57 69.256,22 4.256,45 8.693.85 706,66 20.225,41 4,0 6.589.92 526,87
147.306,53 96.602,42
Sursa: Raportul privind starea mediului in judeul Galai in anul 2010 Ca urmare a condiiilor geografice i climatice, procesul de pedogenez de pe amplasament a determinat formarea unui sol de vrst recent. Zona analizat este caracterizat de prezena solurilor de lunc, de-a lungul cursurilor de ap (in special rul Siret), cernoziomuri levigate i de soluri cenuii de pdure (figura 4.2). Solurile de lunc, aluviale sunt cele mai tinere i se formeaz in luncile rurilor pe depunerile aluvionare recente, neomogene d.p.d.v. mineralogic, textural i chimic. Majoritatea solurilor sunt influenate de procesele de gleizare i salinizare. Au grosimi de 20 50 cm, sunt brun cenuii i au o activitate biologic bun. Cernoziomul, este un pmnt negru, format n condiii de climat temperat continental de step, la temperaturi medii anuale de 9 11 0C si la precipitaii medii anuale de 460 540 l/mp. Un astfel de sol se formeaz de regul din roca parental de tip loess i depozite loessoide i apare n asociaie cu un covor vegetal bine nrdcinat, nalt i cu sistem radicular bogat. Cernoziomul prezint numeroase pseudomicelii si eflorescente de CaCO3, iar microorganismele gsesc conditii optime pentru dezvoltare i desfaoar o activitate intens reflectat n grosimea orizontului de bioacumulare Am, n calitatea humusului i n fertilitatea bun.
106
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Soluri silvestre, de pdure se formeaz in condiii de silvostep i sub pduri de foioase nsoite de un covor ierbos. Se caracterizeaz prin faptul c stratul de sol are o grosime mic i conine o cantitate mic de humus. Solurile de pdure se divizeaz in dou tipuri: cenuii de pdure i brune de pdure.
Figura 4.2. Harta tipurilor de sol din zona localitii Cosmeti Tipul de sol determin: rezultatele agricole, starea pdurilor i starea covorului vegetal; calitatea apei de suprafa (ruri, lacuri) i a apelor pnzelor freatice; reglementarea drenajului solid i lichid; diminuarea fenomenului de poluare a aerului i apei prin reinerea, reciclarea i neutralizarea impuritilor (substane chimice folosite n agricultur, deeuri organice i reziduuri, alte substane chimice); Podul nou ce va fi amenajat peste rul Siret, pe DN 24 i traseul variantei de drum nou strbat perpendicular cursul rului Siret i o poriune mic din terasa acestuia, cu o vegetaie specific zonei de lunc. In vecintatea amplasamentului podului exist o plantaie de plop i cteva exemplare rzlee de plop (Populus alba), iar la aproximativ 250 m de locaia podului, zvoaie cu Salix alba i Populus alba.
107
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI 4.3.2. Condiii chimice din sol (pH, cantitatea de material organic - humus,etc.), activitate Principalii indicatori chimici care caracterizeaz solurile sunt: pH-ul, cantitatea de material organic humus, azot, fosfor i potasiu. Coninutul solului n humus determin gradul de fertilitate al acestuia. n ceea ce privete aprovizionarea cu humus a solurilor, situaia la nivelul judeului Galai se prezint astfel: - soluri srace i foarte srace (sub - 2%); - soluri mediu aprovizionate (2 3 %); - soluri bine aprovizionate (peste 3%). Scderile coninutului de humus pot fi explicate prin faptul c fertilizrile organice (gunoi de grajd) se realizeaz pe suprafee din ce n ce mai mici, n timp ce s-a folosit foarte mult practica arderii miritilor cerealelor pioase fr motiv, lipsind astfel solul de materia organic necesar formrii humusului. O cauz colateral scderii cantitii de humus din sol o constituie i faptul ca s-au redus foarte mult dozele de ngrminte chimice aplicate la plantele de cultur datorit scderii puterii economico - financiare a agricultorilor ct i folosirii unilaterale a anumitor ngrminte chimice i n special cele pe baz de azot. Reacia solului este determinat de raportul dintre concentraia de ioni H+ si OH-. Pe teritoriul judeului Galai, n general, reacie acid au argiluvisolurile, reacie alcalin au solurile halomorfe, reacie slab-acid i neutr au molisolurile, cambisolurile, solurile aluviale i verisolurile. Caracteristic zonei analizate, n partea de nord a cmpiei Siretului inferior, este cernoziomul levigat format din aluviuni loessificate i nisipuri fine, bogate n CaCO 3. Acesta prezint urmtoarele caracteristici: sol afnat, brun nchis brun cenuiu, structur glomerular, textur lutoas, efervescent cu HCl, coninut in humus 3 4,5 % , reacia neutr / slab-alcalin (pH 6,8 7,6), regim aero-hidric favorabil i capacitate bun de nmagazinare a apei, a elementelor nutritive. De asemenea, n zon ntlnim solurile cenuii de pdure ce domin dealurile subcarpatice i partea vestic i sudic a Podiului Brladului. Acestea sunt soluri relative vechi, dezvoltate in conditii de drenaj natural in general bun sau moderat; sunt soluri de culoare deschis, cu profile net difereniate, cu acumulare de humus brut nesaturat, cu nsuiri fizice, fizico-chimice, chimice i biochimice bune i cu potenial de fertiliate moderat. Lunca Siretului prezint un sol format n condiii de clim de silvostep, cu temperaturi medii anuale de 9 11 C i cu precipitaii de 400 600 l/mp. Solul luncii este de culoare brun cenuie, are o textur foarte diferit (de la fin la grosier), o structur slab dezvolt at, un coninut n humus mic (2 3 %) i un pH slab acid neutru (6 7,2).
biologic, poluarea in zon.
108
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI 4.3.3. Vulnerabilitatea i rezistena solurilor dominante Solurile corespund la dou categorii de folosine: Folosine sensibile; Folosine mai puin sensibile. In cadrul categoriei de soluri cu folosine sensibile au fost monitorizate soluri agricole i zone de agrement aflate sub influena unor poteniale surse de poluare: trafic rutier intens, depozite de deeuri, activiti industriale. Pe amplasamentul analizat nu sunt soluri cu folosin sensibil sau mai puin sensibil. 4.3.4. Tipuri de culturi pe sol, din zona respectiv Zona analizat este ocupat de culturi agricole i zone cu vegetaie spontan, mai ales in vecintatea drumurilor de exploatare existente. Au fost identificate culturi de porumb (Zea mays), floarea soarelui (Helianthus annuus), gru (Triticum aestivum), lucern (Medicago sativa) precum i asociaii de plante segetale i ruderale la nivelul culturilor agricole i in vecintatea drumurilor de exploatare existente. Asociaiile de plante identificate la nivelul zonei analizate se ncadreaz in habitatul 87.2 Ruderal communities (conform clasificrii palearctice) i prezint valoare conservativ redus. 4.3.5. Poluarea existent; tipuri de poluani i concentraii Nu este cazul. 4.3.6. Surse de poluare a solurilor: surse de poluare fixe sau mobile ale activitii economice propuse (chimice, entomologice, parazitologice, microbiologice, radiaii), tipuri i cantiti / concentraii estimate de poluani In timpul construciei obiectivului Investiia nu prezint surse directe de poluare a solului sau subsolului. Manevrarea pmntului poate duce la degradarea solului n zona de lucru, prin determinarea unor modificri structurale n profilul solului. Sintetic, sursele de poluare a solului n timpul construirii drumului analizat, sunt: pulberi rezultate din activitile de excavare, transportul i descrcarea materialelor de construcie; sedimentarea substanelor poluante din aer generate de mijloacele de transport aflate n micare, de operarea echipamentului de constructie; deversri necontrolate sau acidentale de hidrocarburi (uleiuri, lubrifiani, combustibili, vopsele) in cadrul fronturilor de lucru sau n timpul transportului;
109
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI scurgeri pe sol de: mortar, past de ciment i suspensii din locurile unde este turnat betonul n cadrul lucrrii; depozitri necontrolate de deeuri; depozitri de substane poluante (SO2, NOx i metale grele). Dar pot avea loc poluri accidentale ca urmare a: evacurii neadecvate a apelor fecaloid menajere produse in cadrul organizrii de antier; depozitrii in vrac fr sistem de acoperire a materialelor de construcie (astfel aceste materiale pot fi splate de apele pluviale sau pot fi antrenate de ctre vnt i depuse in vecintatea amplasamentului); splrii utilajelor in afara platformelor special amenajate i deversrii acestor ape direct pe sol sau in emisar; depozitrii necorespunztoare a deeurilor, inclusiv a celor periculoase; scurgerii accidentale a unor substane toxice sau hidrocarburi ca urmare a unor accidente rutiere sau hidrocarburi; creterii concentraiei substanelor folosite pentru curarea drumurilor in perioada de iarn.
In timpul funcionarii obiectivului Poluarea poate afecta procesele de regenerare ale solului, ceea ce poate avea efecte asupra plantelor i animalelor. Aceste efecte pot fi determinate de: aciunea poluanilor atmosferici, prezeni in aer, care pot fi antrenai de apele pluviale sau care se pot depune prin sedimentare gravitaional pe sol; scurgeri accidentale de produse petroliere, in urma unor defeciuni ale autovehiculelor i antrenarea acestora de ctre apele pluviale.
4.3.7. Prognoza impactului Reabilitarea podului existent peste Siret, construcia podului nou peste rul Siret i a variantei de drum nou se vor executa in extravilanul localitilor Cosmeti i Tecuci. Construcia noului pod i a variantei de drum nou poate avea impact asupra solului prin ocuparea permanent sau temporar a unor suprafee de teren, funcionarea echipamentelor de construcii i de transport, a instalaiilor de antier, stabilirea bazelor de echipamente, a depozitelor de materiale i consumul de materiale de construcie. Pentru realizarea lucrrilor va fi ndeprtat nti stratul de sol fertil de la suprafa (pe o adncime de circa 30 cm), apoi stratul nefertil. Aceste straturi vor fi depozitate separat, pe categorii:
110
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI fertil i nefertil. Stratul de sol fertil va fi utilizat apoi pentru refacerea zonelor afectate temporar de lucrrile de construcie. Activitile desfurate in organizarea de antier presupun manipularea unor cantiti importante de substane ce pot polua solul i subsolul. n categoria acestor substane intr: combustibili, vopsele, solveni. De asemenea, aprovizionarea i depozitarea carburanilor alturi de alimentarea utilajelor cu carburani reprezint poteniale activiti generatoare de poluare a solului i subsolului. O alt surs potenial de dispersare a polurii n sol i subsol este reprezentat de act ivitatea utilajelor de construcie. Din cauza defeciunilor tehnice, combustibilul i uleiul pot s se scurg direct pe sol, de unde pot percola i pot afecta chiar subsolul. Principalul impact asupra solului este ocuparea permanent a unor terenuri productive. Cruia i se mai adaug ocuparea temporar a terenurilor pentru drumurile de acces i pentru organizrile de antier. De aceea este strict obligatorie refacerea zonelor ocupate temporar. Aceast poluare este temporar, depinznd de perioada lucrrilor de construcie i poate fi redus prin aplicarea msurilor corespunztoare. Suprafeele de sol pe care se depoziteaz 300 1.000 g praf /m2/ an, pot fi afectate de modificarea pH-ului i sunt susceptibile de modificri structurale. Din punctul de vedere al polurii solului, depirea concentraiilor maxime admise din aer pentru particulele n suspensie nu ridic probleme att timp ct acestea sunt generate doar cnd sunt micate volume de sol. Dar, pe suprafaa particulelor se acumuleaz cantiti considerabile de substane poluante (n principal metale grele) i acestea ajung n sol prin depunerea particulelor sedimentabile. Alte particule, generate n timpul fazei de construcie, provin din materialele de construcie, predominnd particulele de ciment. Impact direct se va nregistra asupra zonelor in care vor aciona utilajele de construcii i care vor suferi decopertri, tasri, amenajri etc. In aceste zone se vor nregistra pierderi temporare sau definitive de sol vegetal, funcie de destinaia fiecrei zone in parte. Impactul pe termen scurt asupra factorului de mediu sol va fi generat de lucrrile ce vizeaz suprafeele de teren ocupate temporar. Aceste zone vor fi scoase din circuitul natural pe perioada construciei obiectivului, urmnd s fie renaturate la finalizarea lucrrilor. In ceea ce priveste impactul rezidual considerm c dup adoptarea tuturor msurilor recomandate (inclusiv recopertare), acesta va fi reprezentat de suprafeele de teren scoase definitiv din circuitul natural.
111
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI 4.3.7.1. Suprafaa, grosimea i volumul stratului de sol fertil care este decopertat in timpul diferitelor etape ale implementrii proiectului; locul depozitrii temporare a acestui strat, perioada de depozitare, impactul prognozat al acestei decopertri asupra elementelor mediului Suprafaa ocupat de lucrri este de aproximativ 238.394 m2. Suprafaa ocupat pentru realizarea variantei de drum nou (exceptnd poziiile kilometrice ocupate de noul pod peste Siret) este de 117.152,19 m2, iar suprafaa ocupat pentru realizarea organizrii de antier nr. 1 este de 2.720 m2. Aceste suprafee vor fi decopertate i apoi se va proceda la realizarea excavaiilor. Conform studiului geotehnic realizat pentru amplasamentul studiat, grosimea stratului fertil este de 0,30 m. Organizarea de antier nr. 2 va fi amplasat pe o platform care este deja betonat, astfel nct nu mai este necesar decopertarea unor suprafee suplimentare. Depozitarea temporar a materialului excavat se va face in depozitele din cadrul amplasamentului. Pentru realizarea acestor lucrri, vor fi excavai 35.961,65 m3 de sol fertil. Gradul de tasare caracterizeaz starea de compactitate a solului, foarte important pentru lucrrile solului, pentru circulaia apei n sol i pentru nrdcinarea plantelor. Aerisirea solului este redus, iar ptrunderea apei ngreunat. Aciunea de tasare se resimte pn la 35-40 cm adncime.
4.3.7.2. Impactul prognozat cauzat de poluare, lundu-se in considerare tipurile dominante de sol; acumulri i migrri de poluani de sol In timpul execuiei lucrrilor de construcii Cauzele naturale de degradare a solului din zona respectiv sunt: umiditatea excesiv i eroziunea de suprafa sau de adncime. In perioada de construcie a cii rutiere pot avea loc o serie de modificri in calitatea i structura solului ca urmare a ocuprii unor suprafee cu organizrile de antier i ampriza cii rutiere. Magnitudinea impactului asupra solului depinde de locaia organizrilor de antier, modul de exploatare a acestora i de realizare a lucrrilor de construcie. Deoarece organizrile de antier vor fi amplasate in afara zonelor sensibile, impactul asupra solului va fi mai redus. In timpul realizrii lucrrilor de construcie a variantei de drum nou se pot produce urmtoarele forme de impact: scoaterea definitiv a unor terenuri din circuitul agricol ca urmare a betonrii lor; deteriorarea profilului solului prin nivelare in cazul parcelelor unde vor fi amplasate organizrile de antier i in cadrul zonelor de lucru;
112
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI decopertarea stratului de sol vegetal i realizarea de spturi pentru executarea cii rutiere; apariia fenomenelor de eroziune a solului; pierderea caracteristicelor naturale ale solului fertil, dac solul fertil rezultat in urma spturilor va fi depozitat inadecvat; izolarea unor suprafee ale solului, de circuitele ecologice naturale prin cimentarea acestora; deversri accidentale ale unor substane/compui direct pe sol; depozitarea neadecvat a deeurilor (menajere i tehnologice), a materialelor de construcie i a combustibililor; evacuarea apelor uzate neepurate va determina poluarea solului i indirect, dac poluanii vor percola, pot contamina i pnza freatic. posibile scurgeri din sistemele de colectare a apelor uzate; modificri calitative ale solului sub influena substanelor poluante din aer (modificri calitative i cantitative a circuitelor geochimice locale); In perioada de construcie, utilajele i vehiculele pot emite particule incrcate cu metale grele care se vor depune pe solul din jur. Exist deci posibilitatea polurii solului cu metale grele: Cd, Cu, Pb, Cr, Ni, Se, Mn. Deoarece concentraia acestor compui va fi extrem de sczut nu va exista riscul percolrii lor i ptrunderii in pnza freatic. Solul poate fi poluat i indirect prin ptrunderea poluanilor atmosferici in sol o dat cu cderea precipitaiilor. Dar acest risc este limitat la amplasamentul lucrrilor i pn la o distan de 50 m de limita acestuia i doar in perioada executrii lucrrilor. Dup finalizarea acestora, n u vor mai exista poluani atmosferici care pot ptrunde in sol. Depunerea oxizilor de azot poate conduce la creterea aciditii solului i poate perturba funciile solului, pot fi afectate compoziia chimic a solului i procesele de regenerare ale solului, cu implicaii negative indirecte asupra vegetaiei i a pnzei freatice. Decopertarea solului poate accentua gradul de erodare a solului. Excavarea solului fertil ii poate modifica proprietile, pot fi afectate circuitele biogeochimice locale, pot fi distruse relaiile de simbioz dintre bacterii i plante. De aceea este imperios necesar depozitarea separat a solului fertil fa de cel nefertil i utilizarea lui pentru amenajarea final a terenului. Impactul n perioada de exploatare a podului peste rul Siret i a variantei de drum nou n aceast perioad solul poate fi poluat ca urmare a acumulrii metalelor grele in solul de lng marginea drumului. Dar deoarece apele pluviale care spal platforma drumului vor fi trecute prin decantoare i prin separatoare de hidrocarburi, astfel inct la deversarea in emisarul natural s nu depeasc limitele impuse de NTPA002, pericolul polurii solului se diminueaz considerabil.
113
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Dac vor fi adoptate msurile de reducere a impactului asupra mediului propuse in acest studiu, se consider c impactul asupra solului va fi mult diminuat. In cadrul bugetului proiectului au fost prevzute fonduri pentru refacerea terenurilor conform standardelor i pentru consolidarea acestora. De asemenea, asupra factorul de mediu sol-subsol se rsfrng direct sau indirect efectele polurii celorlali factori de mediu, modificndu-i compoziia i proprietile bio-fizico-chimice iniiale, ngreunnd ritmul de regenerare a acestuia. Aceste efecte pot fi determinate de: aciunea poluanilor atmosferici, prezeni n aer, care pot fi antrenai de apele pluviale sau care scurgeri accidentale de produse petroliere, n urma unor defeciuni ale autovehiculelor care Din emisiile totale de poluani rezultai ca urmare a traficului se estimeaz ca 90% se vor depune pe distane de pn la 100 m pe solul din ambele pri ale carosabilului. Se va putea delimita o zon sensibil ca fiind aceea cuprins pe o lime de 30 m in ambele pri ale drumului (aici va avea loc depunerea majoritii cantitilor de poluani circa 80%). Deoarece consumul de benzin cu Pb va scdea semnificativ in urmtorii ani, se apreciaz c se va nregistra o scdere i a concentraiei plumbului in solul din vecintatea drumurilor intens circulate. Scurgerile accidentale de produse petroliere nu vor avea impact asupra mediului, deoarece apele pluviale care spal platforma drumului vor fi trecute prin separatoarele de hidrocarburi. In cazul producerii unor accidente care implic deversarea unor cantiti mari de produse petroliere, se recomand apelarea la serviciile unei firme specializate in depoluri. Att in perioada de realizare a proiectului, ct i in perioada de operare a acestuia vor fi monitorizai parametrii pentru a se incadra in limitele prevzute in ordinul 756 din 3.11.1997 pentru aprobarea reglementrii privind evaluarea polurii mediului. 4.3.7.3. Impactul fizic (mecanic) asupra solului, provocat de activitatea propus In timpul realizrii lucrrilor de construcie se vor realiza excavaii. Pmntul rezultat va fi depozitat temporar in depozitele temporare din cadrul amplasamentului. Stratul fertil va fi folosit pentru refacerea terenurilor afectate temporar de lucrri. se pot depune prin sedimentare gravitaional pe sol; folosesc drumul i antrenarea acestor produse petroliere de ctre apele pluviale;
114
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI 4.3.7.4. Modificarea factorilor care favorizeaz apariia eroziunilor Nu se va accentua gradul de eroziune al solurilor din zona analizat, deoarece la proiectarea lucrrilor s-a inut cont de calitatea i distribuia straturilor de sol intlnite la diferite adncimi in urma forajelor executate.
4.3.7.5. Compactarea solurilor, tasarea solurilor, amestecarea straturilor de sol, schimbarea densitii solurilor Compactarea solurilor se va produce numai in suprafaele care vor fi ocupate de ampriza drumului. Deplasarea utilajelor de construcie i a autoutilitarelor se va face numai pe drumurile tehnologice, astfel inct nu vor fi afectate suprafee care nu au fost prevzute in proiect. 4.3.7.6. Impactul transfrontier Nu este cazul, zona analizat este situat la distan mare de frontierele rii, respectiv aproximativ 62 km de grania cu Moldova i la peste 193 km fa de grania cu Bulgaria. Potenialul impact se manifest numai in amplasamentul proiectului. 4.3.8. Msuri de diminuare a impactului asupra solului In timpul construciei obiectivului limitarea suprafeelor de teren ocupate temporar sau permanent i delimitarea axeact a acestor suprafee; solul fertil va fi depozitat separat de cel nefertil i va fi folosit pentru refacerea suprafeelor afectate temporar de lucrri; realizarea lucrrilor de consolidare a terenului; utilizarea unor echipamente i utilaje de construcie dotate cu motoare cat mai puin poluante; deplasarea utilajelor se va face numai pe drumurile de exploatare existente; este interzis efectuarea pe antier a unor reparaii de utilaje sau mijloace de transport, care de obicei se soldeaz cu scurgeri de carburani i lubrifiani pe sol; fiecare front de lucru va fi dotat cu trus de reglare a pH-ului pe baz de CO2 penru intervenia promt in cazul unor poluri accidentale, iar personalul va fi instruit s o foloseasc. Ulterior se va apela la serviciile unei firme de depoluare, specializat in astfel de intervenii; pentru efectuarea lucrrilor de construcie se recomand folosirea de mijloace de transport a materialelor i a deeurilor prevzute cu mijloace de protecie mpotriva mprtierii lor pe traseele de circulaie, conform normelor impuse prin lege;
- depozitul de carburani din organizarea de antier va fi betonat pentru a evita pierderile pe sol; -
115
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI instalarea unor zone de curare a vehiculelor la punctele de intrare/ieire din antier pentru a minimiza cantitatea de sedimente transportate; pentru redarea insuirilor normale a solurilor tasate se vor disloca structurile compacte i se vor crea spaii grosiere ntre agregatele de sol care s permit circulaia apei, schimbul de gaze i dezvoltarea sistemului radicular al plantelor; pentru reconstituirea porozitii solurilor tasate se vor afna aceste soluri, utilajele i metodele folosite fiind diferite in funcie de gradul de tasare, adncime i tipul de sol. In timpul functionrii obiectivului verificarea periodic a rigolelor, anurilor i podeelor perimetrale drumului; intervenia prompt cu material absorbant n cazul scurgerilor de produse petroliere pe sol. limitarea folosirii substanelor antiderapante; verificarea seciunii de scurgere a podeelor i curarea acestora in caz de colmatare natural sau de blocare artificial; limitarea vitezei de rulare pe sectorul in care se produc frecvent accidente i marcarea corespunztoare a curbelor care necesit reducerea vitezei. In timpul dezafectrii proiectului Msurile de reducere a impactului din perioada de dezafectare a proiectului sunt similare celor din timpul construciei obiectivelor propuse prin proiect, cu meniunea c perioada de realizare a acestor lucrri este mult mai mic, impactul asupra mediului fiind mult diminuat.
116
4.3.9. Harti la capitolul SOL
Figura 4.3. Harta tipurilor de sol din Romnia
117
4.4.
GEOLOGIA SUBSOLULUI
4.4.1. Caracterizare general Elemente de geomorfologie Localitatea Cosmeti se afl n vestul judeului Galai, la limita cu judeul Vrancea.
Figura 4.4 Harta judeului Galai
Din punct de vedere morfologic, zona obiectivului se situeaz n partea de sud a Moldovei, la limita de trecere de la zona de dealuri (Dealurile Tutovei) la cmpie (Cmpia Covurluiu lui i Cmpia
118
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Siretului Inferior). ntreaga zon se prezint ca un podi, Podiul Moldovenesc, cu repartiia formelor de relief n strns legtur cu constituia litologic a subsolului. Obiectivul se situeaz in lunca rului Siret, n aval de confluena cu rul Trotuul i n amonte de confluena cu rul Brladul.
Figura 4.5 Harta geomorfologic a unitii Moldova partea sudic
4.4.1.1. Caracterizarea subsolului pe amplasamentul propus; compoziie, origini, condiii de formare Elemente de topografie Localitatea Cosmeti este la aproximativ 10 km est de localitatea Mreti, la aproximativ 12 km vest de localitatea Tecuci i la aproximativ 30 km nord-est de municipiul Focani, pe malul stng al rului Siret. Localitatea este traversat de la vest la est de drumul naional DN 24. Cile de acces ctre localitatea de interes sunt: DN 2 dinspre Focani Mreti i apoi DN 24 Mreti Cosmeti, sau DN 25 Galai Tecuci i apoi DN 24 Tecuci - Cosmeti. De asemenea, nspre nord, pe DN2 se face legtura cu Adjud i Bacu, iar pe DN 24 cu Brlad i Vaslui.
119
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI n partea de sud a localitii Cosmeti trece i calea ferat, ce face legtura ntre Tecuci i Mreti.
Figura 4.6. Cile de acces in zona analizat Pentru asigurarea siguranei circulaiei in zona analizat este strict necesar reabilitarea podului existent peste Siret, construirea unui nou pod peste Siret in aval de cel existent, realizarea unui pasaj rutier nou peste calea ferat Cosmeti i realizarea unei variante de drum nou cu lungimea de 5.601,77 km.
Elemente de geologie
Din punct de vedere geologic, zona analizat face parte din Platforma Scitic, cunoscut i ca Depresiunea Predobrogean, unitate ce este situat n faa Orogenului nord-dobrogean i se continu spre nord-vest n sudul Moldovei.
120
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Sectoarele romneti ale Platformei Scitice: SB = sectorul Brladului, SDD = sectorul Deltei Dunrii Sectoarele romneti ale Platformei Moesice: PV = sectorul valah, DS = sectorul sud dobrogean, DC = sectorul central dobrogean Orogenul Nord Dobrogean = DN FALII: SG = falia Sf.Ghe. Oancea Adjud PC = falia Peceneaga Camena CO = falia Capidava Ovidiu IM = falia Intramoesica
Figura 4.7. Cadrul morfostructural din zona pontic delimitare Platforma Scitic Platform Scitic este delimitat la sud de falia profund ce urmrete direcia Sf. Gheorghe Galai Adjud, n sud fiind Platforma Valah, iar n nord este delimitat de falia Flciu Plopana, de unde ncepe Platforma Moldoveneasc. n interiorul acestei platform exist falia Trotuului care desparte sectorul estic sau Depresiunea predobrogean propriu-zis de sectorul vestic sau Depresiunea Brladului. Morfologic, Depresiunii Brladului i corespund Colinele Tutovei, iar Depresiunea predobrogean se suprapun Deltei Dunrii. Depresiunea Predobrogean a luat natere ca urmare a ridicrii Orogenului nord-dobrogean. n ea s-au acumulat depozite n grosime de 2000 3000 m, avnd un fundament mixt: n jumtatea sudic este fundament de origine nord-dobrogean, ntlnit n forajele de la Rosetti, iar n jumtatea nordic, un fundament est-european, ntlnit n forajul de la Oancea pe Prut.
121
Figura 4.8 Harta geologic a zonei Cosmeti
122
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Din punct de vedere stratigrafic, Depresiunea predobrogean a luat natere n acelai timp cu ridicarea Orogenului nord-dobrogean, adic n Jurasicul inferior. Aceasta nseamn c umplutura depresiunii cuprinde depozite ncepnd cu Jurasicul mediu lucru confirmat de mai multe sonde din Depresiunea Brladului i din Depresiunea predobrogean propriu-zis. Jurasicul mediu depozitele de aceast vrst au fost ntlnite n sondele de la Ghidigeni, Bursucani, (Depresiunea Brladului) i n forajele de la Maliuc, Sf. Gheorghe, din Delt. Ele sunt reprezentate prin gresii calcaroase, marnocalcare i marne i au o grosime de circa 700 m. Jurasicul superior a fost ntlnit n aceleai foraje ca i Doggerul i este reprezentat prin depozite lagunare formate din calcare cu intercalaii de anhydrite. Pot atinge 350 m. Dup regimul lagunar din Jurasicul superior, aria Depresiunii predobrogene a evoluat mpreun cu Platforma Moldoveneasc. Astfel, exondarea de la sfritul Jurasicului a durat pn la nceputul Cretacicului superior, cnd are loc o important transgresiune. Cretacicul superior prezint o transgresiune ce a acoperit numai partea vestic i nordic a Depresiunii Brladului. Depozitele de aceast vrst au fost interceptate la adncimi mai mari de 2.000 m i sunt reprezentate prin marne cu intercalaii subiri de gresii. Paleogenul a fost ntlnit tot numai n zona marginal vestic, fiind reprezentat prin nisipuri i calcare grezoase, glaucomitice, cu numulii. Miocenul Badenianul marcheaz transgresiunea major i este reprezentat prin marno argile cu gipsuri. Acestea se cunosc n partea de vest i de nord a Depresiunii Brladului. Sarmaianul urmeaz n continuitate de sedimentare i este reprezentat prin marne, gresii i calcare. Grosimea depozitelor sarmaiene este de cteva sute de metri. Pliocenul este perioada n care apele acoper parial i Depresiunea predobrogean propriu-zis. n acest timp s-au acumulat depozite continentale i fluvio-deltaice foarte variate ca litofacies, care au condus la colmatarea Depresiunii Brladului. Cuaternarul n timpul Cuaternarului, Depresiunea predobrogean a fost supus unor naintri i retrageri repetate a apelor Mrii Negre. n consecin, depozitele deltaice care acoper depresiunea sunt reprezentate printr-o alternan de depozite de ap dulce i depozite salmastre, alctuite din prundiuri, nisipuri i argile cu stratificaie ncruciat. 4.4.1.2. Structura tectonic, activitatea neotectonic, activitatea seismologic Din punct de vedere tectonic, Depresiunea predobrogean s-a format prin afundarea marginii nordice a Orogenului nord-dobrogean i a marginii sudice a Platformei Moldoveneti i respective a Platformei Scitice. Aceast scufundare s-a produs n lungul a dou falii care constituie elementele structural principale ale depresiunii:
123
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI prima este falia Galai Sf. Gheorghe; a doua este falia Flciu Tg. Plopana. La acestea se adaug o a treia falie, care marcheaz contactul dintre fundamentul de origine est-european i cel de origine nord dobrogean. Aceast falie trece pe la sud de localitatea Oancea i satul Bneasa i se continu spre nord-vest pe cursul inferior al Trotuului. Pe lng fracturile menionate, fundamental depresiunii mai este strbtut de un sistem de falii longitudinal i transversal, care l compartimenteaz n blocuri. Unele din acestea sunt mai ridicate, altele mai coborte, nct, la suprafa, se delimiteaz zone depresionare care alterneaz cu zone ridicate. Spre Nord Vest, depresiunea se afund puternic sub Orogenul Carpatic.
Figura 4.9 Schia tectonic a Depresiunii Brladului Elemente de seismic Cutremurele de pmnt cu influen major n Romnia sunt cele din zona Vrancea unde se consider c este prezent un proces de subducie, cu fracturi ale plcilor tectonice n contact la
124
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI diferite adncimi. Acestea sunt cutremure intermediar profunde, subcrustale (cu focarul situat sub scoar, n mantaua superioar), la circa 80 180 km adncime i care elibereaz o cantitate mare de energie, genernd cutremure cu magnitudini mari (circa 7 grade pe scara Richter) i intensiti seismice de VII-VIII grade pe scara MSK, ce sunt resimite pe arii ntinse. n schimb, partea de vest a Romniei este ncercat de cutremure de suprafa, superficiale, produse la o adncime cuprins ntre 5 i 40 km. Aceste seisme "intracrustale" au loc n zonele unor rupturi de falie i sunt de joas energie i intensitate (magnitudinea lor nu depete 6,5-6,7). Din punct de vedere seismic, zona analizat este influenat direct de micrile de subducie din zona Vrancei i de afundarea continu a Depresiunii predobrogene sub Orogenul Carpatic, n nord i vest. Conform prevederilor S.R.E.N. 1998 - 1:2004 / N.A. 2008 Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezisten la cutremur. Partea 1. Reguli generale. Aciuni i reguli pentru cldiri Anexa Naional, zona analizat este ampalast in zona 2 de teren avnd perioada de control TC = 1.00 (s) i valoarea vrf de referin a acceleraiei terenului ag=0.28g (m/s2) pentru aciuni seismice TNCR = 100 ani (perioada de revenire de referin a micrii seismice de referin pentru cerina de neprbuire). Conform normativului P100 92 i STAS 11100/1 93, sectorul studiat are urmtoarele caracteristici: este amplasat n zona seismic C, gradul seismic 8 cu o perioad medie de revenire de minim 50 ani (figura 4.10), are coeficient de intensitate seismic ks = 0,32; are acceleratia terenului ag = 0,28 g (figura 4.11) i are perioada de col (de control a spectrului de rspuns) Tc = 1,0 sec (figura 4.12).
125
Figura 4.10. Zonarea seismic a Romniei
Figura 4.11. Zonarea teritorial n funcie de valoarea de vrf a acceleraiei terenului (ag)
126
Figura 4.12 - Zonarea teritorial n funcie de perioada de control (col) a spectrului de rspuns (Tc) Pentru caracterizarea mediului geologic din amplasamentul proiectului a fost realizat un studiu geotehnic. Acesta a fost ntocmit pe baza datelor geologice i geotehnice obinute prin investigaii directe de teren i de laborator, efectuate n terenul de fundare investigat, conform normativului NP 074/2007. In vederea proiectrii unei noi lucrri de art in zona drumului naional DN 24, la km 7+620, precum i pentru proiectarea unui drum de ocolire (unei alte variante a drumului naional DN 24) a localitii Cosmeti, a fost stabilit un program de teren ce a cuprins execuia a 8 sondaje geotehnice (2 foraje mecanice 2F i 3F, pentru amplasamentul podului, 2 foraje manuale 1F i 4F, pentru amplasamentul rampelor de acces pe pod i 4 foraje manule, pe amplasamentul drumului de legtur). Adncimile acestor foraje sunt cuprinse intre 5,00 m i 35,00 m. Din foraje s-au prelevat probe tulburate i netulburate pentru testarea n laboratorul geotehnic. Din punct de vedere geomorfologic perimetrul investigat este amplasat in Cmpia Siretului Inferior, in apropierea limitei cu Cmpia Tecuciului, ambele componente ale marii uniti morfologice Cmpia Romn. Perimetrele care au fcut obiectul investigaiilor geotehnice fac parte din zonele de lunc, de teras i de interfluviu din partea de sud a localitii Cosmeti. Zona Mrreti - Tecuci, cu o structur geologic relativ nou, format din terenuri deformabile, de consolidare medie, este un areal sensibil manifestrilor seismice vrncene,
127
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI ncadrndu-se n macrozona de intensitate 81, cu coeficientul seismic Ks=0,32 g 28 g i perioad de col Tc= 1,0 sec. Media cantitilor anuale a precipitaiilor este de 400-500 mm, adncimea de nghe este de 80-90 cm (conform STAS 6054-77). Conform normativului NP 074/2007 terenul de fundare investigat se ncadreaz n categoria geotehnic 2, cu risc geotehnic moderat. Pentru caracterizarea amplasamentului din punct de vedere geologic, a fost ntocmit un studiu geotehnic ce a inclus realizarea de foraje in amplasamentul noului pod i pe traseul variantei de drum nou. a) pentru pod nou i rampe de acces Pe amplasametele podului i rampelor de acces au fost executate 4 foraje geotehnice (1F-4F), care au interceptat urmtoarele: Structura terenului pe amplasamentul podului este alctuit la suprafa dintr-un pachet mare de pamanturi necoezive (aluvionare si grosiere) reprezentate prin nisipuri mici uneori in amestec cu pietriuri sau colmatate i prin pietriuri in amestec cu nisipuri i bolovniuri, intercalatate uneori de lentile argiloase-prfoase, sub acestea, pn in baza forajelor fiind interceptate pmnturi coezive i necoezive dispuse alternant i reprezentate de argile prfoase, argile nisipoase i din nisipuri mici sau fine. Structura terenului pe amplasamentele rampelor podului este alctuit la suprafa din umpluturi, sub acestea fiind interceptate nisipuri prfoase sau prafuri nisipoase-argiloase cu aspect loessoid. Pmnturile necoezive au un grad de ndesare ce variaz de la mediu-ndesat, iar pmnturile coezive prezint un indice de consisten care variaz de la plastic consistent, la plastic vrtos. Apa subteran a fost interceptat, la adncimi de 1,10 m 2,50 m fa de nivelul terenului, in pachetul necoeziv de la partea superioar, fiind dependent de variaia debitului apei din rul Siret. Chimismul apei subterane indic o agresivitate foarte slab carbonic, fa de betoane, respectiv o agresivitate medie fa de metale. De asemenea apa se incadreaz in clasa XA1 (agresivitate chimic slab). Clasificarea i identificarea pmnturilor interceptate in forajele executate, s-a fcut conform SR EN ISO 14688-1:2004, acestea fiind constituite att din pmnturi coezive (argile prfoase, argile, argile nisipoase, prafuri nisipoase-argiloase) cu plasticitate mijlocie, mare i foarte mare, umede i foarte umede, plastic consistente-plastic vrtoase, cu compresibilitate mijlocie i mare, ct i din pmnturi necoezive (nisipuri prfoase, nisipuri mici/fine i pietriuri cu nisipuri) cu granulozitate uniform sau neuniform, cu o stare general de indesare medie, umede deasupra apei la saturate sub ap.
128
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI b) pentru varianta de drum nou Litologic sondajele executate au determinat sub materialele vegetale de suprafa, o serie de pmnturi coezive constituite din prafuri nisipoase-argiloase cu caracter loessoid, plastic consistente plastic vrtoase. Sondajele geotehice au fost oprite la adncimea de 5,00 m, fa de nivelul terenului, iar apele subterane nu au fost interceptate in sondajele executate. In zona viitorului traseului de drum investigat nu au fost identificate zone de instabilitate i nici zone mltinoase. Conform STAS 1709/1-90 i 1709/2-90 zonele studiate peste care se suprapune traseul viitoarei variante de drum se incadreaz la condiii hidrologice defavorabile, avndu-se in vedere inexistena anurilor, iar scurgerea apelor de pe terenul inconjurtor drumului este neasigurat. Terenul studiat se incadreaza la tipul climatic I, stabilit pe baza indicelui de umiditate Thornthwaite Im -20.....0, conform STAS 1709/1-90. Pmnturile sunt foarte sensibile la nghe, de tip P4, iar gradul de asigurare la ptrunderea ingheului K are valoarea de 0,45. Pmnturile sunt foarte sensibile la inghe, in condiii hidrologice defavorabile, iar pentru o valoare a indicelui de inghe de calcul I3/30med.= 5590C x zile acestea prezint urmtoarele caracteristici, conform STAS 1709/1-90 i STAS 1709/2-90: Tabel 4.25. Caracterizarea pmntului din amplasamentul proiectului conform STAS 1709/1-90 i STAS 1709/2-90
Material Tip pmnt Adncime de inghe in pmnt Z (cm) Calitatea ca material pentru umpluturi
Praf nisipos-argilos
P4
95
4b mediocr
Valoarea de calcul a modulului de elasticitate dinamic, al pmntului de fundare conform SR EN 12697-26/2005, punctul 5.2.2, tabelul 3, functie de tipul climateric i regimul hidrologic, este P4 Ep = 70-80MPa.
4.4.2. Impactul prognozat In timpul execuiei lucrrilor de construcii In perioada de construcie a variantei de drum nou vor avea loc o serie de modificri in calitatea i structura solului i subsolului, ca urmare a ocuprii unor suprafee de teren cu organizarea de antier i ampriza viitoarei ci rutiere. In cazul organizrii de antier impactul este temporar, se manifest numai in perioada de realizare a lucrrilor de construcie. In schimb realizarea cii rutiere exercit un impact permanent, prin scoaterea definitiv din circuitul agricol a unor suprafee de teren. Sursele de poluare pentru subsol in faza de construcie pot fi reprezentate de:
129
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI scurgeri accidentale de produse petroliere, ca urmare a unor defeciuni la motoarele sau cutiile de viteze ale autovehiculelor, cu care sunt transportate materialele i materiile prime folosite; - exist i posibilitatea de impurificare a solului cu ape uzate menajere. In timpul funcionrii obiectivului In cadrul acestui obiectiv, probabilitatea polurii subsolului este extrem de redus, avnd in vedere ca activitatea care se va desfura, prin specificul ei, nu va cauza poluri semnificative ale subsolului. In cazul unor scurgeri accidentale de produse petroliere, in urma unor defeciuni ale autovehiculelor ce tranziteaz sau stationeaz pe amplasament acestea pot fi antrenate in circuitul apelor pluviale. Dar deoarece varianta de drum nou este dotat cu decantoare i separatoare de hidrocarburi, poluanii vor fi reinui in acestea i nu vor afecta mediul. Impactul transfrontier
4.4.2.3.
Nu este cazul, amplasamentul analizat este situat la distan mare de graniele rii, respectiv la aproximativ 62 km de grania cu Moldova i la peste 193 km de grania cu Bulgaria. Potenialul impact se manifest numai in amplasamentul proiectului. 4.4.3. Msuri de diminure a impactului In timpul construciei obiectivului La realizarea obiectivului se vor respecta toate msurile propuse in studiul geotehnic. Msurile propuse pentru diminuarea impactului asupra mediului geologic includ: consolidarea terasamentelor; asigurarea elementelor geometrice ale platformei drumului; susinerea platformei drumului; consolidarea versanilor de rambleu i de debleu; este interzis efectuarea pe antier a unor reparaii de utilaje sau mijloace de transport, care de obicei se soldeaz cu scpri de carburani i lubrifiani; colectarea i epurarea corespunztoare a apelor uzate. Lucrrile de consolidare prevzute au rolul de mbuntire a capacitii portante a terenului
de baz, fr dislocuirea acestuia i constau din lucrri de suprafa (saltele din balast armate cu materiale geosintetice cu grosimi de 1.00 m pentru nlimi de rambleu peste 6.00 m) i lucrri de adncime (piloi de ndesare din material local). Realizarea acestor lucrri va diminua considerabil posibilul impact asupra subsolului.
130
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI In timpul funcionrii obiectivului colectarea apelor pluviale care spal platforma drumului i preepurarea intr-un separator de produse petroliere; intervenia promt cu material absorbant in cazul scurgerilor de produse petroliere pe sol.
4.4.4 Hri la capitolul Subsol Nu este cazul.
4.5.
BIODIVERSITATE
4.5.1. Caracterizare general Pe substratul litologic alctuit din loess care ocup cea mai mare suprafa a judeului Galai, ca i pe nisipurile de pe valea Brladului i Siretului, s-a instalat o vegetatie ierboas, tipic de step, care apare astzi numai pe terenurile unde nu se face agricultur. Asociatiile stepice sunt asemntoare cu cele ale Europei estice, care se continu i pe teritoriul judeului Galai. Vegetatia de step este reprezentat prin graminee i dicotiledonate. Gramineele sunt prezente prin tufiuri rezistente la uscciune formate din: piu (Festuca valesiaca), negara (Stipa capillata), pir crestat (Agropyron cristatum), lucern mic (Medicago minima) etc. n afara de aceste asociaii de vegetaie stepic, mai sunt rspndite asociatii vegetale derivate sau secundare, reprezentate prin Andropogon ischaemum, care este rezistent la punat i se instaleaz uor pe terenurile degradate. Pe nisipurile fixate apar: srcica (Salsola ruthenica), ciulini (Ceratocarpus arenarius) etc. Pe nlimile mici ce separ vile ntre ele, pe pantele mai abrupte, unde eroziunea vertical i liniar a nlturat cuvertura de depozite loessoide i unde apar roca de baz sau depozitele aluviale i deluviale, din cauza dezagregrii, roca de baz se desface n fragmente mici, iar prin splare, particulele fine au fost nlturate. Pe materialul dezagregat, rmas pe loc, acolo unde splarea a fost redus, s-a instalat o vegetaie de step ierboas, care a favorizat formarea unui sol schelet de suprafa, n care s-a acumulat o cantitate redus de humus. In aceste pri, unde predomin materialul fin la suprafa, sunt condiii favorabile pentru pomii fructiferi i cultura viei de vie. Acolo unde predomin materialul grosier, sunt condiii pentru plantaii de protecie i punat. Apar de asemenea, pduri de stejar n amestec cu tei i carpen, precum i pduri de stejar brumriu, arar ttresc sau plantaii de salcm.
131
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Fauna terestr este bine reprezentat de roztoare de cmp, oprle, erpi i iepuri, iar dintre psri mai des ntlnite sunt potrnichea, prepelia i ciocrlia. Pdurile seculare de la Adam, Buciumeni i Viile adpostesc specii de interes cinegetic ca mistreul i vulpea. Fauna judeului Galai aparine biotopului stepei i silvostepei precum i biotopului luncilor i blilor. Fauna spontan este reprezentat, att prin animale sedentare, ct i migratoare. Elementele faunistice care populeaz zona silvostepei din judeul Galai sunt adaptate agrobiocenozelor i pot fi menionate specii precum popndaul, hrciogul, dihorul de step, iar dintre psri: rae, gte, grauri, ciori, dropii. Fauna care populeaz luncile i blile se compune din: vulpe, vidr, iar dintre psri: raa, gsca, pescruul, sitarul, liia. Modificrile ce au avut loc n biotop au avut ca efect i reducerea lor ca numr i arie de rspndire. Zona in care va fi reabilitat podul existent i realizat noul pod este ocupat de comuniti de plante ruderale ce fac parte din habitatul 87.2 Ruderal communities (conform clasificrii palearctice) i prezint valoare conservativ redus.
Figura
4.13.
Amplasamentul
podului
Figura 4.14. Amplasamentul noului pod peste Siret
existent peste Siret
In amplasamentul proiectului i in vecintatea acestuia, au fost identificate o serie de specii de faun din urmtoarele clase: Arachnida (ordinul Araneae), Insecta (frecven mai mare avnd reprezentanii ordinelor Orthoptera i Lepidoptera), Aves, Mammalia, Amphibia, Reptilia i supraclasa Pisces. 4.5.1.1. Informatii despre biotipurile de pe amplasament: pduri, mlatine, zone umede, corpuri de ap de suprafa lacuri, ruri, heleteie - i nisipuri Proiectul presupune reabilitarea podului existent peste Siret, realizarea unui pod nou in aval de cel existent i realizarea unei variante de drum nou.
132
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Lucrrile se vor desfura in regim de lac, amplasamentul proiectului fiind incadrat in acumularea Movileni i intre dou baraje.
Figura 4.15. Rul Siret in aval de podul Figura 4.16. Rul Siret in amonte de podul existent existent In amplasamentul proiectului nu au fost identificate habitate protejate. Zona in care va fi reabilitat podul existent i realizat noul pod este ocupat de comuniti de plante ruderale ce fac parte din habitatul 87.2 Ruderal communities (conform clasificrii palearctice) i prezint valoare conservativ redus. In vecintatea podului ce va fi reabilitat exist o plantaie de plop (Populus alba), iar la aproximativ 250 m de amplasamentul proiectului a fost identificat habitatul 92AO Zvoaie cu Salix alba i Populus alba.
Figura 4.17. Plantaie de plop (Populus Figura 4.18. Aspecte ale habitatului 92AO Zvoaie cu Salix alba i Populus alba alba) identificat pe malul drept al rului Siret Proiectul se va realiza parial in teritoriile suprapuse ale ariei de protecie special avifaunistic ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior i sitului de importan comunitar ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior.
133
Figura 4.19 Amplasarea proiectului in raport cu ariile protejate limitrofe In vecintatea locaiei proiectului mai sunt urmtoarele arii protejate: ROSCI0162 Pdurea Merior Cotul Ztuanului, amplasat la peste 9,5 km (msurai in linie dreapt) de limita amplasamentului proiectului, pe direcia S; Rezervaia Natural Pdurea Neagr, amplasat la peste 9,3 km (msurai in linie dreapt) de limita amplasamentului proiectului, pe direcia S. 4.5.1.2. Informaii despre flora local: vrsta i tipul pdurii, compoziia pe specii Numai reabilitarea podului existent, construirea noului pod i o parte a variantei de drum nou (respectiv km 0+000 0+940) vor fi executate in teritoriile suprapuse ale ariei speciale de protecie avifaunistic ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior i ale sitului de importan comunitar ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior. n amplasamentul proiectului nu au fost identificate habitate protejate. Zona in care va fi reabilitat podul existent i realizat noul pod este ocupat de comuniti de plante ruderale ce fac parte din habitatul 87.2 Ruderal communities (conform clasificrii palearctice) i prezint valoare conservativ redus.
134
Figura 4.20. Aspecte ale habitatului Ruderal communities identificat in amplasamentul proiectului Cu excepia poriunii iniiale a traseului variantei de drum nou (respectiv km 0+000 0+940), terenul in care se va realiza varianta de drum nou este situat in afara ariilor protejate, fiind teren arabil, cultivat anual, astfel inct nu este posibil prezena unor specii de interes conservativ. Pe tot traseul noului drum a fost identificat habitatul 87.2 Ruderal communities, inclusiv in zona inclus in ariile protejate. Pe malul drept al rului Siret, in vecintatea podului existent exist o plantaie de plop (Populus alba), iar la aproximativ 250 m de locaia proiectului a fost identificat habitatul 92AO Zvoaie cu Salix alba i Populus alba.
Figura 4.21 Plantaie de plop (Populus alba)
Figura 4.22 Aspecte ale habitatului 92AO Zvoaie cu Salix alba i Populus alba
Deoarece acest habitat este localizat in afara amplasamentului proiectului (la aproximativ 250 m msurai in linie dreapt), in zone in care nu se vor realiza lucrri de reabilitare sau de construcie, acesta nu va fi afectat sub nicio form de realizarea proiectului. In vederea analizei cantitative i calitative a fitocenozei din amplasamentul proiectului au fost realizate relevee fitocenologice. Terenul in care va fi realizat noul pod este ocupat de vegetaie
135
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI spontan, reprezentat in principal prin specii ruderale i segetale, iar zona este afectat de suprapunat. De asemenea, aceast zon este traversat de mai multe drumuri de exploatare. In terenurile agricole, speciile dominante sunt cele cultivate. In urma efecturii releveelor s-a constat c nu exist plante protejate in suprafeele analizate. De aceea nu se pot defini asociaiile vegetale in care s existe specii caracteristice, edificatoare i nsoitoare, care s corespund unui tip de asociaie i cu att mai puin unui anumit tip de habitat protejat. Releveele realizate in vecintatea drumurilor de exploatare existente au evideniat asociaii ruderale, fr specii sau habitate protejate. Tabel 4.26 Specii de flor identificate in amplasamentul proiectului Denumire tiinific Achillea millefolium Artemisia absinthium Carduus acanthoides Carduus nutans Centaurea cyanus Cichorium intybus Cirsium arvense Onopordon acanthium Tanacetum vulgare Taraxacum officinale Agropyron repens Cynodon dactylon Hordeum murinum Lolium perenne Althaea officinalis Ballota nigra Plantago lanceolata Plantago major Capsella bursa-pastoris Cardaria draba Sisymbrium officinale Convulvulus arvensis Euphorbia helioscopia Lathyrus tuberosus Lotus corniculatus Populus alba Potentilla argentea Potentilla reptans Sambucus ebulus Denumire popular Familie coada oricelului Asteraceae pelin scaiete ciulin cicoare cicoare plmid scai mgresc vetricea ppdie pir Poaceae pir gros orzul oarecilor zzanie nalb mare Malvaceae urzic moart Lamiaceae ptlagin Plantaginaceae ptlagin mare traista ciobanului Brassicaceae urda vacii brncu volbur Convulvulaceae laptele cucului Euphorbiaceae sngele voinicului Fabaceae ghizdei mrunt plop scrntitoare cinci degete boz Salicaceae Rosaceae Adoxaceae Ordin Asterales
Poales
Malvales Lamiales
Brassicales
Solanales Malpighiales Fabales
Malpighiales Rosales Dipsacales
136
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Tabel 4.27. Flora acvatic i palustr Denumire tiinific Ceratophyllum submersum Myriophyllum spicatum Myriophyllum verticillatum Lemna minor Sparganium ramosum Glyceria plicata Leersia oryzoides Sagittaria sagittifolia Denumire popular cosor penia apei brdi linti buzduganul apei mana de ap orez slbatic sgeata apei Familie Ceratophylaceae Haloragaceae Araceae Typhaceae Poaceae Alismataceae Ordin Ceratophyllales Saxifragales Alismatales Poales
Alismatales
Tabel 4.28. Specii mezo-higrofile i higrofile observate in amplasament Denumire tiinific Juncus inflexus Poa palustris Agrostis stolonifera Lycopus europaeus Mentha aquatica Ranunculus repens Asociaii vegetale: Asociaiile de Onopordeum acanthii (Br-Bl 1923), Carduetum nutantis (Svul.1927) i Carduetum acanthoidis (Morariu 1943) au fost observate mai ales in apropierea drumurilor de exploatare i a localitii. Aceste asociaii sunt edificate de speciile Onopordon acanthium, Carduus nutans, Carduus acanthoides, specii oportuniste, ntlnite in general la marginea localitilor rurale. Asociaia vegetal Convulvulo Agropyretum repentis (Felfoldy 1943) cu speciile edificatoare Convulvulus arvensis i Agropyron repens a fost intlnit mai ales in terenurile cultivate i pe marginea drumurilor de acces dintre aceste terenuri. De-a lungul drumurilor precum i in zonele invecinale culturilor agricole i a localitilor sunt prezente comuniti de plante ruderale, in cadrul crora au fost identificate urmtoarele asociaii vegetale fr valoare conservativ: - Potentillo argenteae-Artemisietum absinthii Falinski 1965. Plante edificatoare: Artemisia absinthium, Potentilla argentea, Alte plante din asociaie: Sisymbrium officinale, Cichorium intybus, Hordeum murinum, Plantago lanceolata, P. major, Achillea millefolium, Althaea officinalis, Lolium perenne, Lotus corniculatus, Potentilla reptans, Taraxacum officinale. Fitocenozele de Potentilla argentea cu Artemisia absinthium prezint o larg rspndire pe terenurile bogate in substane organice aflate in diferite faze de descompunere. Domin de regula Artemisia absinthium. ( Fitocenozele din Romnia Sanda-Ollerer-Burescu-2008)
Denumire popular rugin Firua de balt Iarba cmpului Piciorul lupului Izma broatei Piciorul cocoului
Familie Juncaceae Poaceae Lamiaceae Ranunculaceae
Ordin Poales
Lamiales Oanunculales
137
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI - Convolvulo-Agropyretum repentis Felfldy 1943. Plante edificatoare: Convolvulus arvensis, Agropyron repens, Alte plante din asociaie: Cirsium arvense, Ballota nigra, Cardaria draba, Cichorium intybus, Artemisia absinthium, Tanacetum vulgare, Lathyrus tuberosus, Euphorbia helioscopia, Cynodon dactylon, Potentilla argentea, Achillea millefolium, Centaurea diffusa. Fitocenozele de Convolvulus arvensis i Agropyron repens se dezvolt pe terenurile inelenite de la marginea culturilor agricole, prloage i la marginea drumurilor dintre culturi. Structura floristic a acestor grupri este bogat i variat. (Fitocenozele din Romnia Sanda-Ollerer-Burescu-2008). Habitate ale speciilor de plante incluse in Cartea Rosie; specii locale i specii
4.5.1.3.
aclimatizate; specii de plante cu importan economic, resursele acestora; zone verzi protejate; puni. Pe amplasamentul analizat nu sunt specii de plante incluse in Cartea Roie i implicit nici habitate specifice acestora. Speciile prezente pe amplasament sunt specii locale, nu au fost aclimatizate specii. Conform certificatului de urbanism nr. 156/06.07.2012, emis de Consiliul Judeean Galai folosina actual a terenului analizat este de teren agricol, ci de comunicaie i construcii aferente. Dei proiectul va fi parial realizat in teritoriile suprapuse ale SCI i SPA Lunca Siretului Inferior, deoarece in zona in care va fi realizat proiectul exist mai multe drumuri de exploatare i cteva cldiri dezafectate, in aceast zon nu au fost identificate specii protejate de flor sau habitate protejate. Informaii despre fauna local; habitate ale speciilor de animale incluse in Cartea
4.5.1.4. peti
Roie; specii de psri, mamifere, peti, amfibieni, reptile, nevertebrate, vnat, specii rare de In cadrul observaiilor realizate in amplasamentul podului existent peste Siret, al noului pod i pe traseul variantei de drum nou, au fost identificate o serie de specii de faun din urmtoarele clase: Arachnida (ordinul Araneae), Insecta (frecven mai mare avnd reprezentanii ordinelor Orthoptera i Lepidoptera), Aves, Mammalia, Amphibia, Reptilia i supraclasa Pisces. Specii de psri observate in amplasamentul analizat Speciile de psri pentru a cror protecie a fost desemnat aria de protecie special Lunca Siretului Inferior au fost observate in amplasamentul proiectului i in vecintatea acestuia in cutarea hranei sau in pasaj. In zona analizat nu au fost identificate cuiburi ale acestor specii. In vecintatea culeii Mreti au fost observate cteva cuiburi de cioar de semntur, dar aces tea nu vor fi afectate de realizarea lucrrilor, deoarece nu vor fi defriai copacii respectivi.
138
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Tabel 4.29. Statutul de conservare al speciilor de psri identificate in zona analizat Nr. crt. Denumire tiinific OUG 57/2007 Categorie SPEC Categorie Pop. cuibritoare Tendina IUCN in Romnia populaiei la (perechi) nivelul rii Conform Bird Life International LC 460.000-850.000 LC 1.000 1.300 0 LC 750 1.000 + 28.000-34.000 0 887.000-964.000 0 LC 4.000-5.000 + LC 240.000-320.000 + LC LC LC LC LC LC LC LC LC LC LC LC LC LC LC LC LC LC LC LC LC LC VU 350.000-420.000 250.000-400.000 80.000 120.000 5.500 7.500 3.500 4.000 10.000 14.000 18.000 20.000 220.000-312.000 800.0001.000.000 900 1.100 1.380.000 2.600.000 364.000-857.000 85 105 15.000 20.000 1.200.000 3.400.000 1.354.000 2.873.000 8.500 10.000 40.000 60.000 624.000-780.000 55.000-80.000 120.000 200.000 + + + + 0 + 0 0 + + 0 0 0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32
Alauda arvensis Anas platyrhynchos Anser anser Buteo buteo Carduelis carduelis Ciconia ciconia Corvus cornix Corvus frugilegus Corvus monedula Cygnus olor Egretta alba Egretta garzetta Falco tinnunculus Fulica atra Galerida cristata Hirundo rustica Ixobrychus minutus Lanius collurio
Anexa 5C 3 Anexa 5C Non SPEC Anexa 5C Non SPEC Non SPEC Anexa 4 B Non SPEC Anexa 3 2 Anexa 5 C Non SPEC Anexa 5 C Non SPEC Anexa 5 D Non SPEC Anexa 3 Non SPEC Anexa 3 Non SPEC Anexa 3 Anexa 4B 3 Anexa 5C Non SPEC 3 3 Anexa 3 Anexa 3 3 3 3 3 3 3 3 3 Non SPEC 3 3 Non SPEC Non SPEC 3
Lanius minor Anexa 3 Melanocorypha calandra Anexa 3 Merops apiaster Anexa 4 B Passer domesticus Passer montanus Pelecanus onocrotalus Phalacrocorax carbo Pica pica Riparia riparia Sterna hirundo Streptopelia decaocto Sturnus vulgaris Upupa epops Vanellus vanellus Anexa 3 Anexa 5 C Anexa 3 Anexa 5C Anexa 5C
Anexa 4B 3 2
0 + 0 0 0 400.000 800.000 0 840.000 0 1.224.000 24.000 42.000 + 400.000 800.000 -
139
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Legenda OUG 57/2007: Anexa 3 specii de plante i animale a cror conservare necesit desemnarea ariilor speciale de conservare i a ariilor de protecie special avifaunistic; Anexa 4 A SPECII DE INTERES COMUNITAR: specii de animale i de plante care necesit o protecie strict; Anexa 4 B SPECII DE INTERES NAIONAL: specii de plante i de animale care necesit o protecie strict; Anexa 5 A SPECII DE INTERES COMUNITAR: specii de plante i de animale de interes comunitar, cu excepia speciilor de psri, a cror prelevare din natur i exploatare fac obiectul msurilor de management; Anexa 5 B SPECII DE ANIMALE DE INTERES NAIONAL a cror prelevare din natur i exploatare fac obiectul msurilor de management; Anexa 5 C SPECII DE INTERES COMUNITAR a cror vntoare este permis; Anexa 5 D SPECII DE PSRI DE INTERES COMUNITAR a cror comercializare este permis; Anexa 5 E SPECII DE PSRI DE INTERES COMUNITAR a cror comercializare este permis in condiii speciale. Categorie SPEC: SPEC 1: specii europene periclitate la nivel global; SPEC 2: specii concentrate in Europa, cu statut de conservare nefavorabil in Europa; SPEC 3: specii ale cror populaii nu se concentreaz in Europa, cu statut de conservare nefavorabil in Europa; Non-SPECE specii concentrate in Europa, cu statut de conservare favorabil in Europa; Non-SPEC specii ale cror populaii nu se concentreaz in Europa, cu statut de conservare favorabil in Europa; Not Evaluated specii neevaluate. Categorii IUCN: disprute (EX); disprute in slbticie (EW); ameninate critic (CR); ameninate (EN); vulnerabile (VU); uor ameninate (NT); cu risc sczut (LC);
140
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI date insuficiente (DD); neevaluate (NE). Tendina populaiei la nivelul rii: - populatie in scdere 0 populaie constant + populaie in cretere Fenologia speciilor identificate n amplasamentul proiectului i in vecintatea acestuia indic o majoritate a oaspeilor de var (OV) (aproximativ 47% din totalul speciilor de psri prezente in zona analizat) i a speciilor sedentare (totaliznd aproximativ 34% din speciile identificate in amplasament i in vecintatea acestuia). Celelalte grupe fenologice (oaspei de iarn OI, specii parial migratoare PM) reprezint un procent mai mic din structura avifaunei n arealul studiat (19%). Dintre speciile de psri prezentate in tabelul 4.29, urmtoarele specii au fost observate in pasaj in zona analizat: Anas platyrgynchos, Anser anser, Egretta garzetta, Egretta alba, Fulica atra, Ixobrychus minutus, Pelecanus onocrotalus, Phalacrocorax carbo, iar celelalte in cautarea hranei. Amplasamentul proiectului nu este folosit ca zon de reproducere de ctre aceste specii. In vecintatea amplasamentului au fost observate cteva cuiburi de cioar de semntur, dar acestea nu vor fi afectate de realizarea proiectului, deoarece copacii respectivi nu vor fi defriai. Tabel 4.30. Specii de mamifere identificate in amplasamentul proiectului i in vecintatea acestuia Nr. crt. 1 2 3 4 5 Denumire tiinific Vulpes vulpes Microtus arvalis Lepus europaeus Talpa europaea Erinaceus concolor Denumire popular Vulpe oarece de cmp Iepure de cmp Crti Arici OUG 57/2007 Anexa 5B Anexa 5B Categorie IUCN LC
Specii de peti identificate in amplasamentul poiectului i in vecintatea acestuia Speciile de peti pentru a cror protecie a fost desemnat situl de importan comunitar ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior respectiv avatul (Aspius aspius), zvrluga (Cobitis taenia), porcuorul de nisip (Gobio kessleri), porcuorul de es (Gobio albipinnatus), rspar (Gymnocephalus schraetser), iparul (Misgurnus fossilis), sabita (Pelecus cultratus), boarta (Rhodeus sericeus amarus), dunria (Sabanejewia aurata), fusarul (Zingel streber), fusarul mare (Zingel zingel) nu au fost identificate in zona analizat.
141
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Tabel 4.31. Specii de peti identificate in zona analizat Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7 Denumire tiinific Cyprinus carpio Esox lucius Perca fluviatilis Scardinius erythrorhtalmus Abramis brama orientalis Carassius auratus gibelio Barbus barbus Denumire popular OUG 57/2007 Crap tiuc Biban roioar Pltic Caras mrean Anexa 5A Categorie IUCN VU LC LC LC LC LC LC
Tabel 4.32. Specii de reptile i amfibieni identificate in amplasamentul poiectului i in vecintatea acestuia Nr. crt. 1 2 3 Denumire tiinific Rana esculenta Lacerta agilis Natrix natrix Denumire popular broasca mic de lac oprla cenuie arpele de cas OUG 57/2007 Anexa 5A Anexa 4A Categorie IUCN LC
Specii de nevertebrate identificate in amplasamentul poiectului i in vecintatea acestuia Clasa Arachnida Din cadrul acestei clase au fost identificate dou specii comune in zonele cu vegetaie ierboas nalt: Argiope lobata i Argiope bruennichi. Nici una dintre speciile de Arachnidae identificate nu este prezent in OUG 57/2007 modificat i completat de ORD 154/2008 i de legea 49/2011. Clasa Insecta Au fost identificate specii de lepidoptere i ortoptere: Maniola jurtina, Brinthesia circe, Lycaena thersamon, Lycaena phaleas, Colias croceus, Colias hyale, Coenonympha pamphilus, Pieris rapae, Papilio machaon, Vanessa cardui, Hyles euphorbiae. Nici una dintre speciile de Lepidoptere identificate nu este prezent in OUG 57/2007 modificat i completat de ORD 154/2008 i de legea 49/2011. Lepidopterele au fost observate mai ales in zonele umede, din vecintatea albiei rului Siret i la marginea pdurii, zone in care prezena speciilor lemnoase favorizeaz crearea unor condiii prielnice de microclimat. Ortopterele au fost identificate in zonele cu vegetaie ierboas inalt, din vecintatea drumurilor de exploatare existente. In cadrul deplasrilor pe teren nu au fost identificate specii endemice.
142
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Nia trofic a adulilor cuprinde un numr mare de plante cu flori utilizate ca surs de nectar, cele mai multe specii de plante melifere prezente in zon, aparinnd familiilor: Asteraceae, Fabaceae, Labiatae. Plantele gazd preferate de acestea sunt Cirsium spp., Carduus spp., Euphorbia sp., Malva spp., Urtica spp, Achillea spp., Trifolium repens, de asemenea prezente in terenurile agricole de pe traseul variantei de drum nou. Perioadele i nlimea de zbor depind de particularitile biologice ale fiecrei specii, fiind condiionate i de ciclul de dezvoltare al plantelor-gazd. Speciile de lepidoptere identificate, sunt specii cosmopolite pentru Europa i implicit Romnia. Prezena acestora poate fi observat att in grdini, lunci, pajiti, cmpuri cu vegetaie bogat, ct i margini i luminiuri de pduri, pe marginea apelor, pe pietrele insorite. In deplasrile pe teren, s-a constatat faptul c abundena cea mai ridicat o au reprezentanii clasei Insecta, Ord. Orthoptera si Ord. Mantodea. Orthoptera i Mantodea: Acrida hungarica, Mantis religiosa (clugria), Sphingonotus caerulans, Decticus albifrons, Decticus verrucivorus, Gryllus campestris, Oedipoda germanica, Oedipoda caerulescens. Niciuna din speciile de orthoptere identificate nu este prezent in OUG 57/2007 modificat i completat de ORD 154/2008 i de legea 49/2011. Speciile de ortoptere sunt puternic influenate de factorii fizici i chimici ai mediului att in ceea ce privete structura taxonomic, dimensiunile populaiilor, ct i activitatea lor fiziologic. In acest fel diversitatea taxonomic, morfologic, fiziologic i genetic a populaiilor apar ca rspuns la variaii ale factorilor de mediu. Conform capacitii lor de inmulire rapid, pot destabiliza biocenozele din care fac parte, determinnd invazii constante, boli cu urmri grave i chiar catastrofale pentru celelalte specii din biocenozele din care fac parte. Exist o serie de factori care contribuie la meninerea populaiilor de orthoptere in limita capacitii de suport a habitatului, precum micozele i psrile (ciocrlia, ciorile, graurii, etc). Unele reptile i mamifere consum de asemenea lcuste. Din punct de vedere economic ortopterele sunt considerate printre cele mai importante insecte i acest lucru se datoreaz, nu valorii vreuneia dintre specii, ci mai ales d aunelor produse de-a lungul istoriei. Una din speciile importante din punct de vedere al invazivitii, considerate dunatoare in Romnia este lcusta marocan (Dociostaurus marocanus). Dintre speciile de animale observate in amplasament i in vecintatea acestuia, dou sunt incluse in Cartea Roie a vertebratelor din Romnia: Egretta alba i Egretta garzetta. Aceste specii au fost observate in pasaj. Nu au cuiburi in zona analizat.
143
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI 4.5.1.5. Rute de migrare; adposturi de animale pentru cretere, hran, odihn, iernat. In ceea ce privete rutele de migrare din zona analizat s-au avut in vedere att datele i hrile prezentate in lucrrile de referin in domeniu (precum Migraia Psrilor Rudescu L., Editura tiinific Bucureti; Dinamica i migraia psrilor Ciochia V., Editura tiinific i Enciclopedic), ct i datele colectate in timpul deplasrilor in teren. Referitor la migraia speciilor de psri in judeul Galai se recunoate existena unui culoar de migraie al psrilor pe cursurile inferioare ale rurilor Siret, Prut i a fluviului Dunrea, care este frecventat de majoritatea speciilor de psri acvatice. Dei zona este situat pe o rut de migraie important (drumul estelbic), deoarece nu este folosit dect pentru pasaj, iar inlimea zborului in timpul migraiei este mult superioar celei la care se vor realiza lucrrile de reabilitare i de construcie, realizarea proiectului nu va constitui o barier in calea migraiei psrilor. Mai mult, in zona analizat nu au fost observate cuiburi ale speciilor de psri pentru a cror protecie a fost desemnat aria de protecie special avifaunistic Lunca Siretului Inferior.
Figura 4.23. Drumuri de migraie primvara in Romnia ((preluare din Migraia psrilor, de L. Rudescu)
144
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Legend: 1 drumul panono bulgar 2 drumul trectorii Oltului mai ales pentru sitari 3 drumul est elbic slab frecventat in 1953 i foarte frecventat in 1956 4 drumul pontic 5 drumul sarmatic 6 drumul Jiu Streiu (original)
Figura 4.24. Pasajul de toamn din Romnia (preluare din Migraia psrilor, de L. Rudescu) Legend: 1 ramura nordic a drumului est-elbic frecventat i de berze 1 a ramura nordic a acestui drum 2 drumul pariosio-bulgar 2 a drumul berzelor prin Transilvania 3 drumul trectorii Oltului frecventat i de berze 4 drumul pontic 5 drumul carpatic 6 drumul sarmatic 7 drumul prepelielor i al turturelelor 8 drumul sitarilor.
145
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI In amplasamentul analizat nu exist adposturi pentru animale. Zona nu este folosit pentru reproducere sau iernat, ci numai pentru hrnire sau pasaj. In vecintatea amplasamentului proiectului exist cteva cuiburi de cioar de semntur, dar acestea nu vor fi afectate de realizarea proiectului. Informaii despre specile locale de ciuperci; cele mai valoroase specii care se
4.5.1.6.
recolteaz in mod obinuit, resursele acestora Pe amplasamentul analizat i in vecintatea acestuia nu au fost identificate specii de ciuperci. 4.5.1.7 Informaii despre ariile protejate existente in amplasamentul proiectului i in vecintatea acestuia Proiectul va fi realizat parial in teritoriile suprapuse ale ariei speciale de protecie special avifaunistic ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior i sitului de importan comunitar ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior.
Figura 4.25 Amplasarea proiectului, a organizrilor de antier i a gropii de mprumut in raport cu ariile protejate limitrofe In vecintatea locaiei proiectului mai sunt urmtoarele arii protejate: ROSCI0162 Pdurea Merior Cotul Ztuanului, amplasat la peste 9,5 km (msurai in linie dreapt) de limita amplasamentului proiectului, pe direcia S;
146
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Rezervaia Natural Pdurea Neagr, amplasat la peste 9,3 km (msurai in linie dreapt) de limita amplasamentului proiectului, pe direcia S. Deoarece celelalte arii protejate sunt situate la distan foarte mare de amplasamentul proiectului i nu vor fi afectate sub nicio form de realizarea proiectului, in continuare vor fi descrise numai aria special de protecie special avifaunistic ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior i situl de importan comunitar ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior, pe teritoriul crora va fi parial realizat proiectul analizat. Aria special de protecie special avifaunistic ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior este situat in regiunile biogeografice continental i stepic i pe teritoriile administrative a trei judee: Brila (5 %), Galai (66 %) i Vrancea (29 %). Aceast arie protejat are o suprafa de 36.492 ha. Altitudinea medie a ariei este de 33 m, cea maxim de 303, iar cea minim de 0 m. Este o zon de subsiden cu altitudini reduse (aproximativ 5 m). Se intlnesc pduri de lunc. Flora de lunc joas inundabil este intens reprezentat de asociaii vegetale specifice din genurile Phragmites, Typha, Nymphoides, Scirpus i altele. Este o zon aflat in calea migraiei numeroaselor specii de psri acvatice: ardeide (Ardeola ralloides, Egretta garzetta, Egretta alba, Ardea purpurea), ignui i loptari (Plegadis falcinellus, Platalea leucorodia), anatide (Cygnus olor, Anser anser, Anas querquedula, Anas clypeata, Aythya ferina, Aythya nyroca), ralide (Gallinula chloropus, Fulica atra), charidriiforme (Himantopus himantopus, Recurvirostra avosetta, Vanellus vanellus, Limosa limosa, Tringa totanus, Tringa ochropus), laride (Larus ridibundus), sternide (Sterna hirundo, Chlidonias hybridus), hirundinidae (Riparia riparia, Hirundo rustica), sylviide (Acrocephalus sp.). Acest sit Natura 2000 include dou arii protejate de interes naional: Balta Potcoava i Balta Tlbasca. Genetic Balta Potcoava este un lac de curs prsit al Siretului (sau de meandru). Nu a putut fi desecat in urma aciunii de indiguire a luncii Siretului Inferior, datorit suprafeei i adncimii mai mare i datorit legturii strnse cu stratul de ap freatic. Intre balta Potcoava i rul Siret se afl pduri de lunc. Balta Tlbasca este o zon de o deosebit importan avifaunistic pe cursul Siretului Inferior, aflat in calea migraiei numeroaselor specii de psri acvatice. Situl a fost desemnat pentru protecia a 21 specii de psri din anexa I a Directivei Psri (2009/147/EC). Zona este important pentru aceste specii pentru: cuibrit: Alcedo atthis (pescra albastru), Ardea purpurea (strc rou), Ardeola ralloides (strc galben), Aythya nyroca (raa roie), Chlidonias hybridus (chirighia cu obraz alb), Circus aeruginosus (erete de stuf), Egretta alba (egreta mare), Egretta garzetta (egreta mic),
147
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Ixobrychus minutus (strc pitic), Lanius collurio (sfrncioc roiatic), Lanius minor (sfrncioc cu fruntea neagr), Nycticorax nycticorax (strc de noapte), Platalea leucorodia (loptar), Recurvirostra avosetta (ciocintors), Sterna hirundo (chira de balt); iernat: Cygnus cygnus (lebda de iarn); pasaj: Aythya nyroca (raa roie), Chlidonias hybridus (chirighia cu obraz alb), Ciconia ciconia (barza alb), Egretta alba (egreta mare), Egretta garzetta (egreta mic), Gelochelidon nilotica (pescria rztoare), Glareola pratincola (ciovlica ruginie), Larus minutus (pescru mic), Pelecanus onocrotalus (pelican comun), Recurvirostra avosetta (ciocintors), Sterna hirundo (chira de balt). La nivelul acestei arii protejate mai pot fi ntlnite 25 de specii de psri cu migraie regulat nemenionate in anexa I a Directivei Psri (2009/147/EC). Vulnerabilitate Activitile antropice cu impact asupra sitului sunt: punatul excesiv, pescuitul, vntoarea, extragerea nisipului i a pietriului, poluarea apei si alte activiti antropice care pot conduce la poluarea sitului. Forma de proprietate Proprietate de stat i privat. Desemnarea sitului Hotrrea Consiliului Judeean Galai nr. 46/10.11.1994 privind instituirea regimului de protecie oficial a unor zone de pe teritoriul judeului Galai; Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naional Seciunea a III a zone protejate, publicate in M.Of. 152/2000, poziia 2.411. O.U.G. nr. 236/2000, publicat in M. Of. nr. 625/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei i faunei slbatice aprobat cu modificri i completri prin legea nr. 462/2001, publicat in M. Of. nr. 433/2001; Legislaia european i internaional: Directiva Psri 79/409/CEE, Directiva Habitate, 92743/CEE, conveniile internaionale privind diversitatea biologic i dezvoltarea durabil a sistemelor socio-economice locale. Managementul sitului Situl a fost atribuit in custodie Asociaiei pentru Conservarea Diversitii Biologice prin convenia nr. 46/23.02.2010. Situl nc nu are plan de management, ci numai regulament de funcionare.
148
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior Acest sit de importan comunitar are o suprafa de 25.081 ha, face parte din 2 regiuni beogeografice: continental i stepic i din teritoriile administrative a 4 judee: Bacu (2%), Vrance a (42%), Galai (49%) i Brila (7%). Aceast arie protejat a fost declarat pentru protecia a apte tipuri de habitate, dintre care dou sunt prioritare, dar aceste habitate nu au fost identificate pe amplasamentul analizat, deoarece nu a fost identificat niciuna din speciile caracteristice acestor habitate protejate. Tabel 4.33 Tipuri de habitate prezente in ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior i evaluarea sitului in ceea ce le privete Cod 3260 Denumire habitat Cursuri de ap din zonele de cmpie pn la cele montane cu vegetaie de Ranunculion fluitantis i Callitricho Batrachion Pajiti aluviale din Cnidion dubii Pduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia din lungul marilor ruri (Ulmenion minoris) Ruri cu maluri nmoloase cu vegetaie de Chenopodion rubri i Bidention Zvoaie cu Salix alba i Populus alba Vegetaie de silvostep eurosiberian cu Quercus spp Pduri aluviale cu Alnus glutinosa i Fraxinus excelsior (Alno Padion, Alnion incanae, Salicion albae) % 20 Reprez B Supr. relativConserv. C C Global B
6440 91FO
5 0,5
B B
C C
C B
B B
3270
0,5
92AO 91IO* 91EO*
9 0,2 0,3
A C B
C C C
B B B
B C B
La nivelul sitului se regsesc urmtoarele clase de habitate: - plaje de nisip (4% din suprafaa sitului); - ruri, lacuri (25%); - mlatini, turbrii (5%); - pajiti naturale, stepe (5%); - culturi (teren arabil) (8%); - puni (8%);
149
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI - pduri de foioase (34%); - habitate de pduri (pduri in tranziie) (11%). Conform formularului standard Natura 2000, in cadrul acestui sit de importan comunitar se regsesc urmtoarele specii enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/EEC: Tabel 4.34 Specii de mamifere enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Reproducer
Populaie
rezident
Conserv
Sit Pop
Specie
Izolare C Izolare C C C Izolare C C C C B C C B B B B B B B Global
1355 1335
Lutra lutra Spermophilus citellus
P P
Tabel 4.35 Specii de amfibieni i reptile enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Reproducer
Populaie
rezident
Conserv
Sit Pop
Specie
1220 1166 1188
Emys orbicularis Triturus cristatus Bombina bombina
P P P
C C C
B B B
B B B
Tabel 4.36 Specii de peti enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Reproducer
Populaie
rezident
1130 1149 2511 1124 1157 1145 2522
Aspius aspius Cobitis taenia Gobio kessleri Gobio albipinnatus Gymnocephalus schraetzer Misgurnus fossilis Pelecus cultratus
P P P P P P P
C C B C C C C
B B B B B B B
150
Conserv
Sit Pop
Specie
Iernat
Pasaj
Cod
Global
Iernat
Pasaj
Cod
Global
Iernat
Pasaj
Cod
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI 1134 1146 1160 1159 Rhodeus amaratus sericeus P P P P C C C C B B B B C C C C B B B B
Sabanejewia aurata Zingel streber Zingel zingel
Tabel 4.37 Specii de nevertebrate enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Reproducere
Populaie
rezident
Conserv
Sit Pop
Specie
Izolare C
1083 1014
Lucanus cervus Vertigo angustior
P P?
Situl Lunca Siretului Inferior cuprinde albia major a rului in aval de Adjudul Vechi i Homocea, pn in amonte de Municipiul Galai, la care se adaug mici poriuni de teras (de exemplu trupul de pdure Hanu Concachi), precum i partea inferioar a luncii unor aflueni ai Siretului (ex. Rul Trotu, in aval de Urecheti, Rmnicu Srat, Suha, Brldel, Buzu). Situl se intinde pe teritoriul judeelor Bacu (poriunea superioar a sitului situat pe Rul Trotu), Vrancea, Buzu, Brila i Galai. Principalele clase de habitate identificate in sit sunt: - ape dulci continentale (stttoare, curgtoare) - 45 %; - pajiti seminaturale umede, preerii mezofile - 18%; - culturi cerealiere extensive - 5%; - alte terenuri arabile 5 %; - pduri caducifoliate - 25 %; - alte terenuri (inclusiv zone urbane, rurale, ci de comunicaie, rampe de depozitare, mine, zone industriale)- 2%. Situl este localizat preponderent in lunca inundabil a Siretului, o lunc joas, cu relief predominant plan, tnr, format din depuneri aluviale. Local apar grinduri, japse, privaluri, depresiuni. Altitudinea variaz de la 5 m, in partea inferioar a sitului, la circa 300 m in partea superioar a sitului, pe rul Trotu. Substratul geologic este reprezentat de argile, nisipuri i chiar pietriuri in partea superioar, de vrst cuaternar, care se prezint sub form de straturi suprapuse orizontal. Reeaua hidrologic este reprezentat de rul Siret i de afluenii acestuia. Regimul hidrologic al rului se caracterizeaz prin revrsri periodice, in principal in lunile februarie-martie, aprilie-iunie i noiembrie. Aceste revrsri au influen direct asupra vegetaiei forestiere. In zona de teras, regimul hidrologic
151
Global
Iernat
Pasaj
Cod
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI al rului nu influeneaz vegetaia forestier. Climatul variaz dinspre amonte inspre aval, fiind caracteristic etajului colinar in partea superioar a sitului i stepei, in partea mijlocie i inferioar a sitului. Solurile sunt preponderent soluri aluviale (aluviosol), iar pe terase apar molisoluri (cernoziomuri). Situl este important pentru specile de peti reofili, reprezentnd o poriune de ru relativ puin afectat de activiti antropice. Fenomenul de uscare a arboretelor de vrst mare este prezent din ce in ce mai frecvent, ca urmare a scderii nivelului apelor freatice din albia major. Apropierea localitilor, accesibilitatea uoar a pdurilor pe intreg perimetrul, nevoia de lemn de foc care genereaz tieri ilegale, extinderea i promovarea arboretelor din salcm, plopi euramericani i alte specii forestiere alohtone, punatul n pdure, constituie principalele puncte sensibile ale agresiunii antropice. Extinderea domeniului construibil al localitilor limitrofe sitului in zona de lunc, diversificarea proprietii asupra terenurilor din sit, etc. constituie alte elemente de vulnerabilitate a sitului.
4.5.2. Impactul prognozat Surse de poluare a biodiversitii n perioada de execuie Biodiversitatea poate fi afectat in timpul realizrii lucrrilor de construcie de urmtoarele surse de poluare: emisiile de poluani i zgomotul generate de traficul de antier (maini grele care transport materialele de construcie) i de activitatea utilajelor de construcie in zona fronturilor de lucru (buldozere, incrctoare, compactoare, repartizoare etc); emisiile de poluani i zgomotul rezultate din activitatea care se desfoar in organizrile de santier: manevrarea materialelor de construcie i a utilajelor; decopertarea solului i pierderea habitatelor; managementul defectuos al deeurilor; depozitarea materialelor de construcii in imediata vecintate a albiei minore, existnd astfel riscul ajungerii acestora in ap; devierea cursului Siretului pentru realizarea pilelor din albia minor. Surse de poluare a biodiversitii n perioada de operare a podului peste rul Siret i a variantei de drum nou Traficul rutier reprezint sursa de poluare care acioneaz diferit asupra florei i faunei din zon. O alt posibil surs poluare este producerea unor accidente in care sunt implicate autovehicule care transport substane chimice periculoase, dar aceste accidente nu pot fi prevzute.
152
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Impactul prognozat in perioada de construire a podului peste rul Siret i a variantei de drum nou Construirea unei ci rutiere poate genera urmtoarele tipuri de impact asupra biodiversitii: reducerea productivitii biologice prin: creterea gradului de poluare in zon; nlturarea componentelor biotice de pe amplasament prin lucrrile desfsurate (decopertare, betonare) i pierdere de habitat ca urmare a ocuprii definitive sau temporare a unor suprafee de teren; fragmentarea habitatelor naturale; poluare local ca urmare a deversrii accidentale ale unor substane/compui direct pe sol, de unde pot fi asimilai de plante i, indirect prin intermediul lanurilor trofice, de animale; deranjarea faunei de zgomotul produs in fronturile de lucru i in cadrul organizrii de antier; creterea ratei mortalitii in cazul speciilor de faun care folosesc amplasamentul pentru hrnire ca urmare a accidentrii exemplarelor de faun de ctre utilajele i autovehiculele care se deplaseaz in zona respectiv. Deoarece proiectul analizat implic i realizarea unui pod nou, posibilului impact prezentat anterior i se mai adaug urmtoarele forme de potenial impact: afectarea speciilor acvatice care triesc in rul respectiv ca urmare a devierii (totale sau pariale) a cursului rului; poluarea apelor (creerea turbiditii, a nivelului anumitor substane in ap). La prognozarea impactului implementrii proiectului asupra mediului s-a inut cont i de durata realizrii lucrrilor de reabilitare i de construcie. Lucrrile pentru reabilitarea podului existent i realizarea noului pod vor fi de scurt durat (8 luni pentru reabilitare i 24 luni pentru realizarea noului pod). Realizarea lucrrilor din albia minor a rului Siret va dura aproximativ 9 luni i vor fi realizate diguri provizorii pentru devierea cursului Siretului, astfel nct s nu fie afectat ecosistemul acvatic. In ambele etape de realizare a lucrrilor din albia rului Siret va rmne o poriune liber de albie (de minim 166 m), viteza apei nu va crete dect cu 0,28 m/s, iar adncimea apei cu 5 cm, astfel nu vor fi modificate caracteristicile ecosistemului acvatic. Lucrrile la noul pod se vor desfura in condiii de lac, amplasamentul noului pod aflndu-se in perimetrul acumulrii Movileni. Realizarea variantei de drum nou va dura 23 luni, dar lucrrile vor fi realizate etapizat, astfel nct nu vor exista fronturi de lucru pe tot traseul variantei de drum nou in toat aceast perioad.
153
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Zonele asupra crora se resimte impactul sunt restrnse la nivelul fiecarei zone de lucru in parte i nu va exista un impact care s se manifeste pe intreaga zon analizat pentru realizarea investiiei. Impactul va fi in limite admisibile, temporar i reversibil, astfel inct mediul va reveni la starea iniial la finalizarea lucrrilor de construcie, cu excepia suprafeelor ocupate definitiv de noile infrastructuri. Impactul direct const in afectarea definitiv sau temporar a unor suprafee de teren prin efectuarea lucrrilor de decopertare, respectiv recopertare. Impactul direct se manifest mai ales in cazul construirii variantei de drum nou. Dat fiind folosina actual a terenului - teren arabil unde nu au fost intlnite exemplare de flor protejat- cu prezena in mare parte a unui agrosistem cu elemente de biodiversitate specifice, influenate de rotaia periodic a culturilor i de interveniile utilajelor agricole (inclusiv utilizarea de pesticide i ingrminte chimice) se apreciaz un efect nesemnificativ in timpul implementrii proiectului i in timpul funcionrii obiectivului asupra biodiversitii locale. Reabilitarea podului existent nu va avea impact direct asupra biodiversitii, deoarece lucrrile se vor realiza in amplasamentul existent. De asemenea, nu va exista impact direct asupra habitatelor de interes comunitar pentru a cror protecie a fost desemnat situl de importan comunitar ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior, deoarece acestea nu au fost identificate in amplasamentul proiectului. Impactul indirect asupra biodiversitii se manifest prin deranjarea temporar a speciilor de faun care folosesc amplasamentul pentru hrnire, deranjare ca urmare a nivelului zgomotului i vibraiilor. Impactul indirect asupra speciilor de faun se nregistreaz numai in perioada de realizare a lucrrilor de reabilitare (8 luni) sau de construcii (24 luni). Acest impact se va manifesta punctual la nivelul fiecrui front de lucru. Speciile de mamifere, psri, amfibieni i reptile deranjate de nivelul ridicat al zgomotului i vibraiilor din amplasamentul fronturilor de lucru se pot deplasa in habitatele similare din vecintatea proiectului, de unde vor reveni la finalizarea lucrrilor. De asemenea, nivelul zgomotelor i vibraiilor poate avea un impact indirect i temporar asupra nevertebratelor identificate in zona analizat. i acest impact se va manifesta punctual la nivelul fiecrui front de lucru i numai in perioada realizrii lucrrilor de construcie (maxim 24 luni) i nu va conduce la destabilizarea populaiilor de nevertebrate identificate in amplasamentul proiectului. Speciile acvatice resimt mai puternic nivelurile ridicate de zgomot, dar datorit faptului c lucrrile de realizare a digurilor provizorii sunt de scurt durat, aceste populaii nu vor fi afectate semnificativ. Dup realizarea digurilor provizorii, acestea vor aciona ca un panou fonoabsorbant,
154
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI astfel inct nivelul zgomotelor nregistrate in mediul acvatic in perioada realizrii lucrrilor de construcie nu va fi mult superior celui inregistrat in prezent. De asemenea, impactul indirect asupra biodiversitii se mai poate produce i ca urmare a: emisiilor de poluani generate de traficul de antier (maini grele care transport materialele de construcie) i de activitatea utilajelor de construcie in zona fronturilor de lucru (buldozere, incrctoare, compactoare, repartizoare etc); emisiilor de poluani rezultate din activitatea care se desfoar in organizarea de antier: manevrarea materialelor de construcie i a utilajelor; Principalii poluani prezeni in mediu in vecintatea zonelor de lucru (antier, ci de acces, organizarea de antier) sunt particulele de praf. Acestora li se mai adaug, dar in cantiti mult mai mici, NOx, SO2 i CO. Depunerea acestor particule pe limbul foliar poate afecta procesele fiziologice ale plantelor (respiraia i fotosinteza) i implicit pot conduce la scderea productivitii biologice. Poluanii generai de construirea unei cii rutiere pot ajunge la o distan de 50 m fa de amplasamentul lucrrilor i pn la 1.000 m in jurul organizrii de antier, dac se utilizeaz tehnologia clasic. Dac tehnologia de lucru este modern, emisiile sunt mult diminuate (de peste 11 ori), iar particulele de noxe ajung la distane mult mai mici fa de amplasamentul lucrrilor, in condiii de calm atmosferic, pn la 30 50 m de limita amplasamentului lucrrilor, conform modelului generat de softul Caline4. Deoarece pentru reabilitarea podului peste Siret i realizarea noului pod i a variantei de drum nou se vor utiliza echipamente i tehnologii moderne, nivelul emisiilor va fi foarte redus. Concentraia sczut a acestor poluani nu poate determina dispariia vegetaiei din zona lucrrilor. De asemenea, efectul asupra faunei care folosete amplasamentul pentru hrnire nu este semnificativ. Astfel datorit perioadei limitate de manifestare a acestui tip de poluare, impactul negativ asupra biodiversitii nu este semnificativ i nu va determina modificri in structura biocenozei. Impactul imediat (pe termen scurt) se manifest in timpul lucrrilor de implementare a proiectului, prin disturbarea punctiform a habitatului in cadrul zonelor ce implic decopertri i recopertri (numai reabilitarea podului existent, construcia noului pod i a primei pri a traseului variantei de drum nou vor fi realizate in cadrul ariilor protejate, cea mai mare parte a traseului variantei de drum nou va fi construit in terenuri arabile, in afara ariilor protejate), precum i depuneri de praf pe aparatul foliar al plantelor. Acest impact va inceta o dat cu terminarea lucrrilor de construcie propriu-zis i de reabilitare ecologic a zonelor afectate, urmnd o perioad de regenerare natural a ecosistemului. Singur impact remanent asupra biodiversitii este ocuparea permanent a unor suprafee de teren.
155
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Zonele afectate temporar de lucrri se vor reface la finalizarea acestora. Menionm in acest sens c, datorit condiiilor de mediu locale, nu se apreciaz un impact pe termen mediu i lung. Aceste aspecte reies i din experiena acumulat prin studierea altor proiecte similare. Astfel, chiar in cazul lucrrilor de decopertare realizate in zone de pune, covorul vegetal s-a refcut in mod natural in 1-2 ani de la finalizarea lucrrilor de construcie. In ceea ce privete efectele secundare ale construciei i exploatrii podului i ale variantei de drum nou, considerm c nu vor exista efecte secundare negative. Efectul temporar asupra ecosistemelor terestre const in afectarea unor suprafee de teren prin decopertri i recopertri, respectiv indeprtarea temporar a speciilor de faun ce utilizeaz amplasamentul pentru hrnire, ctre zonele invecinate pe perioada desfurrii lucrrilor de construcie. Efectul temporar asupra albiei minore a rului Siret Reabilitarea podului existent peste Siret nu va afecta sub nicio form albia rului Siret deoarece nu este necesar intervenia la pilele din ap. In cazul construirii podului nou in aval de cel existent, executarea pilelor din albia minor este prevzut in dou etape, dup devierea parial a albiei cu diguri provizorii i realizarea platformelor de lucru i a incintelor din palplane metalice dotate cu staii de pompare. In prima etap se va executa digul de deviere a albiei i platforma de lucru pentru pilele dinspre unul din maluri, apoi in etapa a doua, se va reconstrui digul pe cellalt mal pentru lucrul la pilele rmase de executat. Dup finalizarea lucrrilor la aceste pile, se va demola i acest dig de deviere, albia urmnd s-i reia cursul natural. Realizarea noului pod va conduce la ocuparea temporar a unei suprafee de 11.712 m2 i la ocuparea permanent a unei suprafee de 132 m2, suprafee ce vor fi ocupate de pilele din albia minor a rului Siret. Raportat la suprafaa albiei Siretului in zona analizat, acest impact nu este semnificativ. Realizarea digurilor provizorii va conduce la pierderea unor nevertebrate bentonice, dar deoarece aceste specii au capacitate mare de inmulire i pe mijlocul albiei Siretului nu vor fi realizate lucrri, nu vor fi destabilizate populaiile respective. La finalizarea lucrrilor, populaiile bentonice, vor recoloniza suprafeele ocupate temporar de lucrri. Ca urmare a procesului natural de sedimentare vor fi refcute condiiile iniiale ale habitatului. In momentul realizrii digurilor provizorii va crete turbiditatea apei, dar acest efect este temporar (se manifest numai in cele 35 de zile in care vor fi realizate digurile provizorii). Dup finalizarea digurilor provizorii nu vor exista emisii in ap, turbiditatea apei va fi la un nivel similar celui
156
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI din prezent, astfel inct realizarea digurilor provizorii i a pilelor din albia minor a rului Siret nu va afecta calitatea acestor ape. Rspunsul comportamental al petilor la creterea turbiditii se poate manifesta prin: reducerea ratei de hrnire, scderea capacitii de detectare a prdtorilor, reducerea ratei de reproducere. Petii sunt organism foarte mobile i in general evit habitatele neprielnice, precum zonele cu turbiditate ridicat sau nivel ridicat al zgomotelor i vibraiilor. (Clarke and Wilber 2000). Aceleai studii au relevant faptul c efecte letale apar in cazul petilor la concentraii mai mari de 650 mg/l. aceste concentraii nu vor fi atinse in albia Siretului. Nu este ateptat ca tendina de evitare a zonelor neprielnice s aib consecine extinse asupra ecologiei speciilor acvatice, deoarece distribuia spaial a acestora este mai mare dect zona in care se vor realize lucrrile de construcie. Studii efectuate in America (Sherk et al.1975 citat in NMFS 2003) au artat c tolerana petilor la concentraiile materiei in suspensie variaz de la 580 mg / L la 24.500 mg / l. Burton (1993) a indicat c in unele cazuri concentraiile de materii solide n suspensie pot ajunge la mii de miligrame pe litru nainte s se produc o reacie acut in cazul organismelor acvatice. De asemenea, aceste studii subliniaz faptul c in timpul perioadelor ploioase, turbiditatea apei crete in mod natural, fr a afecta speciile acvatice. Ocuparea temporar a suprafeelor necesare realizrii digurilor provizorii va conduce la reducerea temporar a arealului de hrnire al petilor, dar datorit suprafeei mari a albiei Siretului, acest impact nu este semnificativ. Realizarea lucrrilor in albia rului Siret trebuie s se realizeze in afara perioadei de reproducere a petilor, de preferat in intervalul august martie. Este bine cunoscut faptul c petii caut structuri de adpost in cadrul habitatului, astfel inct noile pile ar putea avea un efect favorabil asupra faunei acvatice. Prin execuia digurilor provizorii i a incintelor de palplane, impactul asupra albiei minore a rului Siret va fi temporar i reversibil. Deoarece nu vor exista emisii in ap, speciile acvatice care triesc in apele acestui ru, nu vor fi afectate de realizarea podului nou peste Siret, la Cosmeti. La finalizarea lucrrilor de construcie a noului pod nu va exista impact remanent asupra biodiversitii, cu excepia suprafeelor ocupate definitiv de pilele podului. Impactul indirect asupra ecosistemului acvatic Impactul indirect asupra asupra mediului acvatic se poate manifesta prin: producerea unei poluri locale a apelor i sedimentelor cu hidrocarburi sau alte substane toxice; ptrunderea deeurilor in corpurile de ap de suprafa.
157
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Calitatea apelor este determinat de anumii parametri fizico chimici. Fluctuaiile acestor parametri influeneaz direct organismele acvatice. Aceste organisme pot fi afectate i indirect prin ptrunderea in mediul acvatic a unor substane toxice. Avnd in vedere faptul c se vor utiliza diguri provizorii i incinte de palplane care s mpiedice ptrunderea poluanilor in mediul acvatic, vor fi adoptate tehnici moderne de construcie, iar deeurile vor fi depozitate in spaii special amenajate, departe de albia rului, se poate concluziona c realizarea podului peste rul Siret nu va avea impact asupra rului Siret i a speciilor acvatice care triesc in acest ru. Durata de execuie a lucrrilor in albie este de aproximativ 9 luni (cte 4,5 luni pentru execuia unei pile). Deoarece in ambele etape de execuie a digurilor provizorii se va pstra o zon liber de albie cu o lime de minim 166,55 m, nivelului apei nu va crete dect cu 5 cm in primii 59 m in vecintatea zonei in care se lucreaz, iar viteza de curgere a apei va crete cu doar 0,28 m/s, se apreciaz c speciile acvatice nu vor fi afectate de realizarea acestui proiect. Realizarea digurilor provizorii nu va constitui o barier in calea migraiei petilor. Digurile provizorii vor fi realizate dintr-un miez de argil, anrocamente, piatr spart i balast, astfel inct nu exist riscul polurii apelor. Zona in care va fi realizat noul pod este in coada lacului Movileni aferent acumulrii hidroenergetice Movileni, nivelul apei fiind controlat, astfel inct nu exist riscul producerii unor inundaii. Impactul permanent asupra biodiversitii const in ocuparea definitiv a unor poriuni nesemnificative de habitat, prin schimbarea destinaiei terenului pe suprafeele afectate definitiv (pentru realizarea variantei de drum nou i a noului pod). Dat fiind faptul ca reabilitarea podului existent i construirea noului pod i a variantei de drum nou nu presupune afectarea semnificativ a factorilor de mediu, iar in zon nu se mai desfoar alte tipuri de activiti exceptndu-le pe cele agricole, considerm c nu va exista un efect sinergic asupra biodiversitii. Impactul asupra vecintilor va fi nesemnificativ ca urmare a amplasrii i a specificului investiiei ce implic lucrri locale cu efecte la nivelul amplasamentului, inclusiv in timpul exploatrii obiectivului. In timpul realizrii lucrrilor de reabilitare i de construcie, efectul zgomotului asupra biodiversitii se rezum la efectul asupra faunei. Astfel, zgomotul se manifest in principal datorit funcionrii utilajelor necesare realizrii lucrrilor de construcie, dar i a celorlalte activiti din cadrul lucrrilor de construcie. Conform memoriului de prezentare al proiectului, in cadrul fronturilor de lucru nivelul zomotului poate atinge 117 dB(A) in cazul folosirii excavatoarelor, dar la aproximativ 100 m de aceste fronturi
158
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI de lucru, nivelul zgomotului atinge valori de 65 dB. In conformitate cu STAS 10009/86, valorile maxim admise ale nivelul de zgomot sunt: 65 dB(A) la limita incintei si 50 dB(A) la limita receptorilor protejai. Zgomotul produs i prezena elementelor noi in cadrul zonelor de lucru determin ndeprtarea temporar a exemplarelor de faun ce utilizeaz zonele pentru hrnire, in alte zone din cadrul amplasamentului sau in vecintatea acestuia unde sunt prezente condiii similare de habitat. Datorit etapizrii lucrrilor de construcie se apreciaz c efectul zgomotului nu se va manifesta la nivelul suprafeei intregulului amplasament, ci zonal la nivelul fiecrei locaii in care se realizeaz intervenii i, la nivelul drumurilor principale de acces. Nivelul zgomotului i al vibraiilor nu va schimba comportamentul speciilor prezente in amplasament sau modul lor de via, deoarece acestea au mobilitate mare i se vor deplasa in habitatele similare invecinate, de unde vor reveni la finalizarea lucrrilor de construcie. Impactul zgomotului este redus i datorit faptului c zona nu este folosit pentru reproducere, ci numai pentru hrnire sau pasaj. Efecte asupra petilor asociate cu zgomotul de la lucrrile de construcie includ incetinirea ratei dezvoltrii sau modificarea temporar a comportamentului petilor. Amploarea efectelor depinde de mai muli factori, precum: intensitatea i durata sunetului, speciile de peti, tipul i dimensiunea pilelor, nivelul sedimentelor, adncimea apei. Realizarea pilelor din oel produce un nivel mai ridicat al sunetelor dect realizarea pilelor din beton (Hanson et al. 2003). In unele cazuri s-a observat c petii au fost deranjai de zgomotele produse de primele lucrri de construcie, dup care s-au acomodat. Din studierea datelor disponibile in cazul altor proiecte similare, Popper i Hastings (2009) au indicat faptul c mortalitatea imediat a petilor poate s apar n circumstane limitate n timpul realizrii pilelor foarte mari i c doar petii care sunt foarte aproape de zona in care se lucreaz pot fi afectai de nivelul sunetelor (la mai puin de 10 m). Aceleai efecte au fost observate i de studiile efectuate de specialitii din cadrul Departamentului de Transport din California. Deoarece pilele care se vor realiza in albia minor a rului Siret nu sunt de dimensiuni foarte mari, deoarece vor fi realizate diguri provizorii care vor atenua considerabil nivelul sunetelor produse de utilajele de construcie i vor mpiedic ptrunderea speciilor acvatice in zonele in care se lucreaz, se poate concluziona c realizarea pilelor din albia minor a rului Siret nu vor avea un impact semnificativ asupra speciilor acvatice care triesc in albia rului Siret. Transportul materialelor de constructii i lucrrile de decopertare / recopertare pot constitui surse de zgomot i de poluare cu praf a aerului atmosferic cu posibile efecte asupra speciilor de faun care folosesc amplasamentul pentru hrnire i a speciilor de flor din vecintatea acestor drumuri. Acest impact se va manifesta numai in perioada realizrii lucrrilor de construcie (maxim 24 luni), dar numai in vecintatea acestor drumuri de exploatare i punctual, la nivelul fiecrui
159
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI front de lucru. Aceast form de impact nu va fi nregistrat la nivelul intregului amplasament al proiectului. Depunerile de praf de pe aparatul foliar al plantelor vor fi indeprtate o dat cu prima ploaie, astfel inct considerm c praful degajat nu va duce la perturbri ale proceselor fiziologice i biochimice ale plantelor din cadrul zonelor in care a fost identificat vegetaie spontan. Pentru diminuarea impactului utilizrii drumurilor de exploatare pentru transportul materialelor de construcie asupra speciilor de faun care folosesc amplasamentul pentru hrnire, aceste drumuri vor fi stropite periodic. Se poate aprecia c transportul materialelor de construcie nu va contribui la cretere a semnificativ a traficului pe drumurile existente, ci doar la o intensificare temporar a acestora. Prin urmare, efectele asupra speciilor din vecintate sunt nesemnificative, similare situaiei actuale. Menionm c in cadrul deplasrilor in teren, colectivul de specialitate nu a observat specii de flor protejat in cadrul amplasamentului. In ceea ce privete impactul rezidual asupra biodiversitii menionm faptul c acesta const in pierderea definitiv a unor poriuni de habitat prin schimbarea destinaiei terenului pe suprafeele afectate definitiv de elementele obiectivului. Avnd in vedere ca suprafeele afectate definitiv ocupa un procent foarte mic raportat la zona analizat, iar aceste terenuri erau cultivate anual neavnd o biocenoz stabil sau erau ocupate de habitatul Ruderal communities, nesemnificativ. In timpul implementrii proiectului Impactul asupra biodiversitii locale in timpul implementrii proiectului se manifest in s pecial datorit decopertrilor pentru realizarea terasamentelor, a gropii de mprumut, a prafului produs de lucrrile de antier i datorit zgomotului produs de utilajele folosite. Dat fiind faptul c in zona analizat nu au fost identificate specii de plante de interes conservativ, flora local fiind reprezentat de culturile agricole i specii ruderale, apreciem un impact nesemnificativ asupra vegetaiei. Pe perioada lucrrilor de antier i ca urmare a zgomotului i a vibraiilor produse se apreciaz o dislocare a insectelor i parial a psrilor i mamiferelor, din cadrul punctelor de lucru, ce utilizeaz amplasamentul ca zona de hrnire, urmnd ca in timp s fie in mod natural repopulat/reutilizat dup incetarea lucrrilor i refacerea terenului, cu excepia zonelor ocupate permanent de lucrri. Din experiena colectivului elaborator in analiza altor proiecte care presupun lucrri de construcie a rezultat c marea majoritate a reprezentanilor Ordinului Passeriformes nu sunt apreciem c impactul rezidual asupra biodiversitii va fi
160
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI deranjai de prezena organizrii de antier i de lucrrile aferente, acestea fiind frecvent intlnite la nivelul zonelor de lucru, ca urmare a oportunitilor de hrnire aprute in urma decopertrilor. Dup incheierea lucrrilor, nu vor exista suprafee construite in afara celor prevzute prin proiect. Zonele destinate realizrii proiectului sunt reprezentate de teren arabil i de habitate antropizate (87.2 Ruderal communities), in care nu exist specii protejate i nu sunt prezente cuiburi ale speciilor de avifaun pentru a cror protecie a fost desemnat SPA Lunca Siretului Inferior. Menionm c accesul in zona de amplasare a podului i a variantei de drum nou nu reprezint o schimbare fa de tipul activitilor desfurate in prezent, ci doar o intensificare a acestora, referindu-ne la drumurile de exploatare deja existente i traficul, care au secionat arealul iniial, deoarece in zona podului exist mai multe drumuri de exploatare. Pentru implementarea proiectului nu este necesar realizarea unor noi drumuri de acces, cu excepia variantei de drum nou i a bretelei de legtur intre DC 68 existent i varianta de drum nou. Folosirea drumurilor de exploatare existente i realizarea variantei de drum nou i a bretelei de legtur nu va conduce la fragmentarea habitatului, zona fiind antropizat i strbtut de mai multe drumuri de exploatare. Realizarea variantei de drum nou i a bretelei de legtur poate avea impact temporar asupra speciilor de faun care folosesc amplasamentul pentru hrnire, prin indeprtarea lor in timpul realizrii lucrrilor de construcie (maxim 24 luni) in habitatele similare din vecintatea amplsamentului, ca urmare a nivelului zgomotelor i vibraiilor i a prezenei lucrtorilor i utilajelor. Considerm ca realizarea variantei de drum nou nu va avea efecte semnificative asupra biodiversitii locale, deoarece cea mai mare parte a acesteia va fi realizat in teren arabil, unde nu au fost identificate specii protejate. De asemenea, nici in zonele in care va fi realizat prima parte a traseului variantei de drum nou nu au fost identificate specii protejate de flor, zona fiind ocupat de habitate antropizate (Ruderal communities). Evaluarea de mediu a avut in vedere posibilitatea afectrii integritii speciilor i habitatelor din cadrul ariilor protejate de pe amplasament (SCI Lunca Siretului Inferior, SPA Lunca Siretului Inferior), lund in calcul inclusiv posibilitatea modificrii caracteristicilor structurale iniiale i posibilitatea apariiei de modificri microclimatice semnificative in cadrul zonelor invecinate. innd cont c in zonele in care se reabiliteaz podul existent i se construiete noul pod nu au fost identificate habitate de importan comunitar, habitatele pentru a cror protecie a fost declarat situl de importan comunitar Lunca Siretului Inferior nu vor fi afectate sub nicio form de realizarea proiectului. Cea mai mare parte a traseului variantei de drum nou strbate terenuri agricole, cultivate anual, astfel inct nici realizarea acestui obiectiv nu va conduce la afectarea biodiversitii. De asemenea, nici habitatele din zonele invecinate amplasamentului proiectului nu vor fi afectate de realizarea i exploatarea podului i a variantei de drum nou date fiind
161
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI specificul obiectivului, caracteristicile locale de mediu i faptul c nu vor exista intervenii directe asupra altor zone dect cele prevzute prin proiect. Speciile de faun care folosesc amplasamentul podului i al variantei de drum nou pentru hrnire se vor deplasa temporar in habitatele similare invecinate, in timpul realizrii lucrrilor de construcie, de unde vor reveni in amplasament la finalizarea lucrrilor. Cea mai mare parte a amplasamentului variantei de drum nou este reprezentat de terenuri arabile, cultivate anual, in care nu exist cuiburi sau adposturi pentru fauna local, astfel inct aceasta nu va fi afectat semnificativ de realizarea lucrrilor de construcie. Perioada de execuie a lucrrilor are o durat limitat i pentru diminuarea impactului asupra mediului au fost impuse msuri stricte de protecie a mediului. Datorit msurilor adoptate pentru reducerea impactului asupra mediului, nu vor emisii in ap care s afecteze calitatea acestora i implicit care s aib impact asupra speciilor acvatice. Mare parte din efectele asupra biodiversitii locale au un caracter temporar i sunt reversibile, manifestndu-se doar pe perioada de construcie. Singurul impact rezidual fiind reprezentat de scoaterea permanent a unor suprafee din circuitul agricol. In timpul exploatrii podului peste Siret i a variantei de drum nou In timpul exploatrii podului peste Siret i a variantei de drum nou nu va exista un impact semnificativ asupra biodiversitii, deoarece apele pluviale vor fi colectate i epurate inainte de a ajunge in emisar, iar emisiile de la autovehiculele care tranziteaz drumul vor fi in limite normale, chiar mai mici dect cele din prezent, ca urmare a mbuntirii condiiilor de trafic. Realizarea variantei de drum nou nu va conduce la intensificarea traficului. Biodiversitatea local nu va suferi modificri semnificative deoarece in zonele in care va fi realizat proiectul nu au fost identificate specii protejate de flor. Iar speciile de faun identificate la nivelul amplasamentului sau in vecintatea acestuia erau in cutarea hranei sau in pasaj, in zona analizat neexistnd cuiburi ale speciilor de psri pentru a cror protecie a fost desemnat SPA Lunca Siretului Inferior. Suprafaa scoas din circuitul agricol pentru realizarea variantei de drum nou intre km 0+940 i km 5+601,77 este reprezentat de terenuri arabile, cultivate anual, fr o biocenoz stabil. Suprafeele din SPA i SCI Lunca Siretului Inferior in care va fi realizat prima poriune a traseului variantei de drum nou (km 0+000 km 0+940) este ocupat de habitate antropizate (Ruderal communities). Integritatea ariilor naturale de interes comunitar nu va fi afectat semnificativ nici in timpul implementrii proiectului i nici in timpul exploatrii podului peste Siret i a variantei de drum nou, date fiind msurile de reducere a efectelor asupra biodiversitii, propuse in cadrul acestui studiu.
162
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Aceste aspecte vor putea fi probate in urma monitorizrii efectelor asupra mediului in timpul realizrii i exploatrii podului peste Siret i a variantei de drum nou, conform planului de monitorizare propus. La analiza efectelor asupra biodiversitii, colectivul elaborator a avut in vedere toate aspectele pe care le implic implementarea i exploatarea obiectivelor proiectului, ns considerm c acestea nu vor avea un impact semnificativ asupra mediului, avnd in vedere urmtoarele: - in suprafeele pe care se va realiza proiectul nu au fost identificate habitate de interes comunitar sau specii protejate de flor; - psrile observate in zona analizat foloseau amplasamentul numai pentru hrnire sau pasaj, nu au fost identificate cuiburi ale acestor specii (cu excepia cuiburilor de cioar de semntur observate in plantaia de plop din vecintatea podului existent); - in vecintatea amplasamentului proiectului exist habitate similare, in care speciile de faun se pot deplasa in timpul realizrii lucrrilor de construcie de unde vor reveni la finalizarea lucrrilor. 4.5.2.1. Modificri ale suprafeelor de pduri, mlatini, zone umede, corpuri de apa
(lacuri, rauri,etc.) i plaje, produse de proiectul propus Pe amplasament nu exist mltini i zone umede astfel inct nu se poate vorbi de impact asupra acestora. Devierea cursului rului Siret va fi numai parial i temporar, nu se va modifica semnificativ regimul de curgere a apei: viteza de curgere va crete cu 0,28 m/s, iar adncimea apei cu 5 cm numai pn la 59 m in aval de zona in care se va lucra. La finalizarea lucrrilor la pilele din albia minor, digurile provizrii vor fi demolate i Siretul ii va relua cursul normal. Realizarea proiectului nu va conduce la modificarea suprafeelor mpdurite. Dei o parte din suprafeele pe care va fi realizat proiectul sunt incadrate ca pdure, acestea nu sunt plantate, astfel inct implementarea proiectului nu necesit defriri i reducerea suprafeelor impdurite. 4.5.2.2. Modificarea suprafeei zonelor impdurite (%ha) produs din cauza proiectului
propus; schimbri asupra vrstei, compoziiei pe specii i a tipurilor de pdure, impactul acestor schimbri asupra mediului Nu se va modifica compoziia pe specii i a tipurilor de pdure, deoarece implementarea proiectului nu necesit defriri (cu excepia a trei exemplare de Populus alba) i reducerea suprafeelor mpdurite.
163
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI 4.5.2.3. Distrugerea sau alterarea habitatelor speciilor de plante incluse in Cartea Roie Nu este cazul, pe amplasament nu sunt habitate ale speciilor de plante incluse in Cartea Roie. De asemenea, pe amplasament nu sunt prezente specii importante de flor. 4.5.2.4. Modificarea/ distrugerea populaiei de plante Pe amplasament sunt prezente specii comune de plante: in general specii ruderale i segetale. Populaiile acestor specii nu vor fi afectate, la realizarea lucrrilor va fi indeprtat covorul vegetal ca i stratul de sol vegetal. Pmntul vegetal va fi depozitat separat de cel nevegetal i va fi repus pe amplasament la finalizarea lucrrilor. Inierbarea se va realiza in mod natural in 1 -2 ani de la finalizarea lucrrilor de construcie astfel inct nu va fi afectat calitativ sau cantitativ biocenoza prezent pe amplasament. 4.5.2.5. Modificarea compoziiei pe specii; specii locale sau aclimatizate, rspndirea speciilor invadatoare Nu este cazul, realizarea investiiei nu va conduce la modificarea compoziiei pe specii a biocenozei. Nu vor fi afectate speciile prezente pe amplasament, nici nu vor aprea specii noi. Deoarece pentru realizarea terasamentelor se va utiliza solul vegetal indeprtat in momentul excavaiei, in 1-2 ani dup finalizarea lucrrilor in cadrul biocenozei vor aprea speciile iniiale. 4.5.2.6. Modificri ale resurselor speciilor de plante cu importan economic Pe amplasament nu sunt prezente specii cu importan economic, cu excepia arborilor.
4.5.2.7.
Degradarea florei din cauza factorilor fizici (lipsa luminii, compactarea solului,
modificarea condiiilor hidrologice) i impactul potenial asupra mediului Nu este cazul, realizarea lucrrilor nu va influena regimul de insorire al amplasamentului. Solul nu va fi compactat dect in zonele care vor fi scoase din circuitul agricol i vor fi ocupate definitiv de platforma drumului. Nu se vor modifica condiiile hidrologice ale amplasamentului deoarece nu se va preleva ap din cursurile de ap de suprafa sau din pnza freatic. 4.5.2.8. Distrugerea sau modificarea habitatelor speciilor de animale incluse in Cartea Roie Nu este cazul, pe amplasament nu sunt specii incluse in Cartea Roie. Dintre speciile de animale observate in amplasament i in vecintatea acestuia, dou sunt incluse in Cartea Roie a vertebratelor din Romnia: Egretta alba i Egretta garzetta. Aceste specii au
164
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI fost observate in pasaj. Nu au cuiburi in zona analizat. Prin realizarea proiectului nu vor fi afectate habitatele specifice acestor specii incluse in Cartea Roie. Alterarea speciilor i populatiilor de psri, mamifere, peti, amfibieni, reptile,
4.5.2.9.
nevertebrate Clasa Aves In aprecierea evoluiei numerice a speciilor de avifaun, colectivul elaborator a ntmpinat dificulti ca urmare a faptului c nu exist baze concrete de date anuale (pe o perioad ndelungat de monitorizare) privind populaiile fiecrei specii i tendina evoluiei acestora, astfel nct s se poat efectua o raportare adecvat in cazul de fa. Speciile menionate in Formularul Standard al SPA Lunca Siretului Inferior au fost observate in zona analizat in pasaj sau in cutarea hranei. Nu exist cuiburi ale acestor specii in amplasamentul proiectului. Aceste specii nu vor fi afectate semnificativ de reabilitarea podului existent i de construcia noului pod i a variantei de drum nou. Se poate produce deranjarea indivizilor ca urmare a nivelului zgomotului i vibraiilor, dar acest impact nu este semnificativ, innd cont c amplasamentul proiectului nu este folosit pentru reproducerea acestor specii. Deranjarea indivizilor identificai la nivelul amplasamentului ca urmare a nivelului zgomotului i vibraiilor se poate produce numai in perioada realizrii lucrrilor de construcie (24 luni) i de reabilitare (8 luni). Mai mult acest impact se va produce punctual, la nivelul fiecrui front de lucru. Aceast form de impact se poate produce numai asupra speciilor care folosesc amplasamentul pentru hrnire. La finalizarea lucrrilor de reabilitare, nivelul zgomotului in amplasamentul proiectului incadrat in teritoriile celor dou arii protejate (SCI i SPA Lunca Siretului Inferior) va fi similar celui din prezent. Speciile de psri observate in pasaj in zona amplasamentului proiectului (Anas platyrgynchos, Anser anser, Egretta garzetta, Egretta alba, Fulica atra, Ixobrychus minutus, Pelecanus onocrotalus, Phalacrocorax carbo), nu vor fi afectate sub nicio form de realizarea i exploatarea proiectului, deoarece nlimea zborului in timpul pasajului este mult superioar celei la care se desfoar lucrrile de construcie. Clasa Mammalia Speciile aparinnd clasei Mammalia au fost observate in terenurile agricole de pe traseul variantei de drum nou. i reprezentanii clasei Mammalia pot fi efectai temporar de implementarea proiectului ca urmare a nivelului zgomotelor i vibraiilor i a prezenei muncitorilor i a utilajelor. Aceast form de impact se manifest in perioada de realizare a lucrrilor de construcie (24 luni), dar deoarece
165
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI mamiferele se pot deplasa in habitatele similare din vecintatea amplasamentului analizat, in care nu se lucreaz, nu va scdea efectivul populaional al acestor specii. Dinamica acestor populaii nu va fi influenat in niciun fel de realizarea i exploatarea variantei de drum nou, innd cont c zona este antropizat, strbtut de drumuri de exploatare i cultivat anual. Prin realizarea variantei de drum nou nu va crete rata mortalitii mamiferelor identificate in zona analizat. De asemenea, exploatarea variantei de drum nou nu va conduce la creterea semnificativ a ratei mortalitii mamiferelor din zona analizat. Supraclasa Pisces Reabilitarea podului existent nu va avea niciun fel de impact asupra speciilor de peti prezente in apele rului Siret. Nu se va lucra in albia minor a rului Siret, ci numai la pilele de pe margini. Lucrrile de demolare a platelajului din beton armat pentru circulaia rutier (dup executarea podului nou peste Siret), se vor executa cu eafodaje i platforme suspendate, in incinte prevzute cu prelate, pentru impiedicarea imprtierii materialelor demolate in albia rului Siret, astfel inct prin reabilitarea podului existent nu va scdea calitatea apelor rului Siret. Impactul realizrii noului pod asupra speciilor de peti prezente in apele rului Siret este nesemnificativ, temporar i reversibil. Executarea pilelor din albia minor este prevzut in dou etape, dup devierea parial a albiei cu diguri provizorii i realizarea platformelor de lucru i a incintelor din palplane metalice dotate cu staii de pompare. In prima etap se va executa digul de deviere a albiei i platforma de lucru pentru pilele dinspre unul din maluri, apoi in etapa a doua, se va reconstrui digul pe cellalt mal pentru lucrul la pila rmas de executat. Dup finalizarea lucrrilor la aceste pile, se va demola i acest dig de deviere, albia urmnd s-i reia cursul natural. Prin realizarea acestor diguri provizorii este impiedicat ptrunderea materialelor de construcie in ape. Astfel nu va crete turbiditatea apelor rului Siret, iar calitatea apelor va rmne aceeai. Durata de execuie a lucrrilor in albie este de aproximativ 9 luni (cte 4,5 luni pentru execuia unei pile). In etapa 1 de lucru se va realiza digul provizoriu pe malul drept cu o suprafa ocupat pentru montarea digului provizoriu i a fundaiei de 8.683 m2, zona liber de albie rmas in aceastp etap fiind 172.43 m. In etapa 2 de lucru se va realiza digul provizoriu pe malul stng cu o suprafa ocupat pentru montarea digului provizoriu i a fundaiei de 3.029 m2, zona liber de albie rmas in aceast etap fiind 166.55 m. In regim liber de curgere cu asigurarea debitului Q10% nivelul apei este 52.45 mdMB cu viteza de curgere de 1.62 m/s. In prezena digurior provizorii nivelul apei este 52.50 mdMB, cresterea
166
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI nivelului fiind de 5 cm, pe o lungime de 59 m, iar viteza de curgere a apei este 1.90 m/s, creterea vitezei fiind de 0.28 m/s. Deoarece in ambele etape de execuie a digurilor provizorii se va pstra o zon liber de albie cu o lime de minim 166,55 m, nivelului apei nu va crete dect cu 5 cm in primii 59 m in vecintatea zonei in care se lucreaz, iar viteza de curgere a apei va crete cu doar 0,28 m/s, se apreciaz c speciile acvatice nu vor fi afectate de realizarea acestui proiect. Utilizarea digurilor provizorii i a incintelor de palplane va mpiedica ptrunderea materialelor de construcie in apele rului Siret, astfel nct nu va crete turbiditatea acestor ape i nu se vor modifica deloc caracteristicile fizico -chimice ale acestor ape. Realizarea digurilor provizorii nu va constitui o barier in calea deplasrii / migraiei petilor. Digurile provizorii vor fi realizate dintr-un miez de argil, anrocamente, piatr spart i balast, astfel inct nu exist riscul polurii apelor. Zona in care va fi realizat noul pod este in coada lacului Movileni aferent acumulrii hidroenergetice Movileni, nivelul apei fiind controlat, astfel inct nu exist riscul producerii unor inundaii. Clasele Amphibia i Reptilia Impactul realizrii lucrrilor de reabilitare i de construcie asupra speciilor de amfibieni i de reptile identificate in zona analizat se poate manifesta prin moartea accidental a indivizilor prezeni la nivelul fronturilor de lucru, dar acest posibil impact va fi redus considerabil, deoarece aceste specii se vor deplasa in zone in care nu se lucreaz din vecintatea amplasamentului, fiind deranjate de zgomotul i de vibraiile produse de utilajele de construcie, astfel inct eventualele pierderi de indivizi s fie minime. De asemenea, se va evita formarea unor gropi pe fundul albiei Siretului pentru a evita capturarea unor indivizi in aceste gropi. Astfel impactul negativ asupra speciilor de amfibieni i de reptile este nesemnificativ i temporar (maxim 24 luni) i se manifest numai punctual in cadrul fiecrui front de lucru. La finalizarea lucrrilor de construcie nu va exista impact asupra acestor specii. Impactul asupra nevertebratelor Impactul asupra nevertebratelor este temporar, se manifest numai in perioada de realizare a lucrrilor de construcie (maxim 24 luni), ca urmare a decopertrii unor suprafee de sol fertil, a nivelului zgomotelor i vibraiilor, a prezenei utilajelor i a muncitorilor in cadrul fronturilor de lucru. Deoarece aceste organisme au capacitate mare de nmulire i exist in numr mare in vecintatea zonelor in care se lucreaz, impactul realizrii proiectului asupra nevertebratelor va fi nesemnificativ.
167
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Nu vor exista modificri semnificative in structura i dinamica populaiilor de nevertebrate existente in amplasament. Evoluia numeric a populaiilor din cadrul ariilor naturale protejate de interes comunitar nu va fi afectat negativ de implementarea obiectivelor proiectului, deoarece zonele din SPA Lunca Siretului Inferior i SCI Lunca Siretului Inferior in care va fi realizat proiectul nu sunt folosite ca zone de reproducere, ci numai pentru hrnire sau pasaj. Nu vor fi afectate populaiile speciilor intlnite pe amplasamentul analizat i cele din vecintatea acestuia, apreciindu-se meninerea structurii i dinamicii acestor populaii. Tabel 4.38 Date privind prognoza speciilor de faun identificate in amplasamentul proiectului i in vecintatea acestuia. Nr. crt. Denumire tiinific Denumire popular Aproximarea efectivelor speciilor observate pe amplasament i in vecintate b c c a a a c c c b b b a c c c a a b b a c Predicie asupra evoluiei populaiilor la nivelul amplasamentului In timpul construciei = = = < < = = = = = = = < = = = = < < < < = In timpul exploatrii = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = =
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22
Alauda arvensis Anas platyrhynchos Anser anser Buteo buteo Carduelis carduelis Ciconia ciconia Corvus cornix Corvus frugilegus Corvus monedula Cygnus olor Egretta alba Egretta garzetta Falco tinnunculus Fulica atra Galerida cristata Hirundo rustica Ixobrychus minutus Lanius collurio Lanius minor Melanocorypha calandra Merops apiaster Passer domesticus
Ciocrlie de cmp Raa mare Gsca de var orecar comun Sticlete Barza Cioara griv Cioara de semntur stncua Lebda de var Egreta mare Egreta mic Vnturel rou Liia ciocrlan Rndunica Strc pitic Sfrncioc roiatic Sfrncioc cu frunte neagr Ciocrlie de brgan Prigorie Vrabia de cas
168
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 Passer montanus Pelecanus onocrotalus Phalacrocorax carbo Pica pica Riparia riparia Sterna hirundo Streptopelia decaocto Sturnus vulgaris Upupa epops Vanellus vanellus Vulpes vulpes Microtus arvalis Lepus europaeus Talpa europaea Erinaceus concolor Rana esculenta Lacerta agilis Natrix natrix Vrabia de cmp Pelican comun Cormoran mare Coofana Lstun de mal Chira de balt Gugutiuc Graur Pupz Nag Vulpe oarece de cmp Iepure de cmp crti arici broasca mic de lac oprla cenuie arpele de cas c a b b b b c c a a a d a b a c b a = = = = = = = = < = = = = = < = < = = = = = = = = = = = = = = = = = = =
Estimarea populaiilor de peti este foarte dificil de realizat, dar efectivul populaional al acestor specii nu va fi afectat de realizarea proiectului. Legenda: Intervale: - 0 indivizi; a: 1-10; b: 10-30; c: 30-100; d: 100-300; e: 300-600; f:>600 >> se va inregistra o cretere substanial a efectivelor care folosesc amplasamentul i implicit a populaiilor acestora; > se va crea posibilitatea unor uoare creteri ale efectivelor care folosesc amplasamentul, existnd posibilitatea unor uoare creteri ale populaiilor; = populaia se va menine, neexistnd presiuni suplimentare care s influeneze etologia speciei; populaia se va menine, condiionat de respectarea msurilor de reducere a impactului; < se apreciaz o prezen sczut pe amplasament, indivizii orientndu-se ctre alte zone, existnd posibilitatea unor uoare scderi ale populaiilor acestora; << se apreciaz o scdere substanial a populaiilor, ca urmare a impactului provocat de implementarea obiectivului. Dinamica resurselor de specii de vnat i a speciilor rare de peti; dinamica
4.5.2.10.
resurselor animale In zona analizat nu au fost identificate specii rare de peti. Speciile de peti identificate in rul Siret nu vor fi afectate de lucrrile de construcie a noului pod deoarece cursul Siretului va fi deviat
169
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI numai parial ctre unul dintre maluri. La finalizarea lucrrilor, Siretul i va relua cursul natural. Nici speciile de vnat din vecintatea amplasamentului nu vor fi afectate de implementarea proiectului. 4.5.2.11. Modificarea / distrugerea rutelor de migrare Dei amplasamentul este situat pe o rut de migraie, respectiv ramura nordic a drumului est elbic, frecventat i de berze, conform hrilor elaborate de Rudescu, aceasta nu va fi afectat de implementarea proiectului, deoarece nlimea zborilor din timpul migraiei este mult superioar inlimii la care vor aciona utilajele de construcie. 4.5.2.12. Modificarea / reducerea spaiilor pentru adposturi, de odihn, hran, cretere, contra frigului Pe amplasament nu au fost observate cuiburi sau adposturi, ci numai specii aflate in cutarea hranei sau in pasaj. In vecintatea podului ce va fi reabilitat exist cteva cuiburi de cioar de semntur, dar acestea nu vor fi afectate de realizarea proiectului deoarece copacii respectivi nu vor fi defriai. Zona analizat este antropizat, fiind strbtut de un drum naional i mai multe drumuri de exploatare. Realizarea proiectului va contribui la reducerea temporar a suprafeelor folosite de animale pentru hrnire, dar deoarece in vecintatea zonei in care va fi implementat proiectul exist habitate similare, impactul asupra speciilor de faun nu va fi semnificativ.
4.5.2.13.
Alterarea sau modificarea speciilor de ciuperci / fungi; modificarea celor mai
valoroase specii de ciuperci Nu este cazul, pe amplasament nu sunt prezente specii de ciuperci.
4.5.2.14. Pericolul distrugerii mediului natural in caz de accident Nu este cazul, nu exist pericolul distrugerii mediului in caz de accident. Eventualele poluri accidentale cu produse petroliere vor fi neutralizate cu ajutorul unor firme specializate. De asemenea, zonele in care crete posibilitatea producerii unor accidente vor fi semnalizate corespunztor i va fi limitat viteza de deplasare. 4.5.2.15. Impactul transfrontier Nu este cazul, amplasamentul analizat este situat la distan mare de graniele rii, respectiv la aproximativ 62 km de grania cu Moldova i la peste 193 km de grania cu Bulgaria. Potenialul impact se manifest numai pe locaia studiat
170
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Tabel 4.39. Evaluarea i cuantificarea efectelor asupra speciilor i habitatelor de pe amplasament i asupra celor din vecintate Posibil efect asupra speciilor i habitatelor de pe amplasament i a celor din vecintate 1. Scoaterea unor suprafee de teren din circuitul agricol Evaluarea i diminuarea posibilelor efecte Indice Concluzie de impact
- in terenurile din SCI i SPA Lunca Siretului 0 Inferior in care va fi realizat proiectul nu au fost identificate specii de flor sau habitate de interes conservativ; - varianta de drum nou va fi realizat in afara ariilor protejate (cu excepia poriunii iniiale a traseului, respectiv km 0+000 0+940), in terenuri agricole, fr o biocenoz stabil; - terenurile afectate temporar de lucrri vor fi refcute la finalizarea proiectului;
Impactul asupra biodiversitii este nesemnificativ
2.Afectarea speciilor - lucrrile necesare pentru reabilitarea podului 0 acvatice care triesc peste Siret nu vor afecta albia; in albia rului Siret - pentru construirea noului pod va fi deviat parial albia rului Siret prin construirea unor diguri provizorii i a unor incinte de palplane; - deoarece vor fi folosite incinte de palplane vor fi reinute orice fel de emisii in ap; - in ambele etape de realizare a lucrrilor din albia minor, va exista o zon liber din albie care va permite deplasarea petilor; - digurile provizorii vor fi realizate din anrocamente, piatr spart, balast i miez de argil pentru a nu exista pericolul polurii apelor; - lucrrile se vor desfura in regim de lac, viteza apei va crete cu numai 0,28 m/s; - nu se vor modifica sub nicio forma caracteristicile fizico-chimice ale apelor rului Siret; 3. Afectarea habitate importan comunitar unor In zonele din SCI Lunca Siretului Inferior in care 0 de va fi realizat proiectul nu au fost identificate habitate de importan comunitar
Nu va fi modificat calitatea apelor rului Siret i implicit nu vor fi afectate speciile acvatice din aceste ape
Prin realizarea i exploatarea proiectului nu vor fi afectate habitate de importan
171
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI comunitar Prin realizarea proiectului nu vor fi fragmentate habitatele existente in zona analizat Speciile de faun se vor deplasa temporar in habitatele similare din vecintatea amplasamentului , de unde vor reveni la finalizarea lucrrilor Nu vor fi afectate zonele de cuibrire, odihn i adpost, avnd in vedere msurile propuse in cadrul studiului
4. Fragmentarea Realizarea proiectului nu va conduce la 0 habitatelor fragmentarea habitatelor deoarece in zona analizat exist mai multe drumuri de exploatare, iar noile infrastructuri ce vor aprea ca urmare a implementrii proiectului nu vor constitui bariere in calea speciilor de faun identificate in zona analizat; 5. Pierderea sau - zonele asupra crora se resimte impactul sunt 0 degradarea restrnse la nivelul fiecrei zone de lucru in habitatului de hrnire parte i nu va exista un impact care s se pentru speciile de manifeste la nivelul intregii suprafee a faun proiectului; - realizarea noului pod i a variantei de drum nou nu va conduce la intensificarea semnificativ a traficului desfurat in prezent, fr a impiedica hrnirea speciilor de faun in amplasamentul analizat;
6. Afectarea zonelor - in zonele destinate implementrii obiectivelor 0 de cuibrire, odihn i propuse prin proiect nu au fost observate cuiburi adpost ale speciilor pentru care a fost declarat SPA Lunca Siretului Inferior; - realizarea proiectului nu afecteaz suprafeele din SPA cunoscute ca zone de cuibrire, odihn i adpost; - pe amplasamentul analizat i in zona din imediata vecintate nu au fost observate cuiburi ale speciilor de avifaun identificate in amplasament, dar nemenionate in formularul standard al SPA Lunca Siretului Inferior, cu excepia cuiburilor de cioar de semntur identificate in vecintatea culeii Mreti; 7. Schimbri in - realizarea proiectului nu va conduce la 0 densitatea populaiilor modificarea densitii populaiilor dect in cadrul (nr. indivizi / fronturilor de lucru, deoarece indivizii se vor suprafa) deplasa in habitatele similare invecinate; - la finalizarea lucrrilor, aceti indivizi vor reveni in arealul iniial; - implementarea proiectului nu va genera modificarea efectivului populaional al speciilor identificate in amplasamentul analizat;
Schimbrile in densitatea populaiilor sunt nesemnificatived atorit deplasrii indivizilor in habitatele similare din vecintatea amplasamentului
172
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI 8. Efecte negative ca - zgomotul produs corelat cu prezena -1 urmare a zgomotului elementelor noi in cadrul zonelor de lucru produs determin indeprtarea temporar a exemplarelor de faun ce utilizeaz zona analizat pentru hrnire, in zonele invecinate ce prezint condiii asemntoare de habitat; - datorit etapizrii lucrrilor de construcie, se apreciaz c efectul zgomotului nu se va manifesta la nivelul suprafeei intregului amplasament, ci zonal la nivelul fiecrei locaii in care se realizeaz intervenii i la nivelul principalelor drumuri de acces 9. Efect de barier Dei amplasamentul este traversat de o rut 0 sau devieri ale rutelor important de migraie, deoarece inlimea de migraie zborului in timpul migraiei este mult superioar celei la care se va lucra, realizarea i exploatarea podului i a variantei de drum nou nu va constitui o barier in calea migraiei psrilor 10.Afectarea indirect - pe perioada lucrrilor de antier i ca urmare a 0 a speciilor de faun zgomotului produs se apreciaz o dislocare a prin afectarea relaiilor speciilor de faun din cadrul arealului iniial ce trofice la nivelul utilizeaz amplasamentul ca zon de hrnire amplasamentului sau pasaj, urmnd ca in timp s fie in mod i/sau schimbri ale natural repopulat/reutilizat dup incetarea etologiei acestora lucrrilor i refacerea terenului; - din experiena colectivului elaborator in analiza altor proiecte care presupun realizarea unor lucrri de construcie, a rezultat c majoritate reprezentanilor ordinului Passeriformes nu este deranjat de prezena organizrii de antier i de lucrrile aferente Legend Nivel al indicelui Situaiile/condiiile de atribuire a nivelului indicelui de impact de impact -3 Efect negativ persistent ce prezint risc ridicat dup implementarea msurilor de reducere a efectelor negative, iar rezultatul evalurii soluiilor alternative este negativ sau nesigur -2 Efect negativ persistent chiar dup implementarea msurilor de reducere a efectelor negative, necesitnd evaluarea unor soluii alternative -1 Efect negativ existent cu valoare nesemnificativ ca urmare a msurilor
Zgomotul produs nu va reprezenta un factor perturbant semnificativ
Nu vor fi deviate rutele de migraie
Efectele indirecte asupra populaiilor de faun din cadrul amplasamentului sau din vecintatea acestuia sunt nesemnificative
173
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI 0 0+1 Efect negativ inexistent sau eliminat ca urmare a adoptrii msurilor propuse Efect negativ inexistent sau eliminat ca urmare a adoptrii msurilor propuse, existnd i o serie de efecte pozitive 0+2 Efect negativ inexistent sau eliminat ca urmare a adoptrii msurilor propuse, existnd efecte pozitive clare, in favoarea creterii statutului de conservare a speciilor i/sau habitatelor pentru care a fost declarat aria natural protejat de interes comunitar Evaluarea impactului asupra biodiversitii generat de implementarea, exploatarea i dezafectarea podului peste Siret i a variantei de drum nou
Aspecte de mediu afectate Scoaterea unor suprafee din circuitul agricol Afectarea speciilor acvatice care triesc in albia rului Siret Afectarea unor habitate de importan comunitar Fragmentarea habitatelor Pierderea sau degradarea habitatului de hrnire pentru speciile de faun Afectarea zonelor de cuibrire, odihn i adpost Schimbri in densitatea populaiilor Efecte negative ca urmare a zgomotului produs Efect de barier sau deviere a rutelor de migraie Afectarea indirect a speciilor de faun prezente pe amplasament Directe Indirecte Permanente Temporare Efecte asupra biodiversitii Termen Termen Termen scurt mediu lung Cumulative Sinergice
174
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Realizarea i exploatarea noului pod peste Siret i a variantei de drum nou nu vor conduce la fragmentarea sau afectarea habitatelor pentru a cror protecie a fost desemnat SCI Lunca Siretului Inferior. Implementarea proiectului nu va produce schimbri in densitatea populaiilor din zona analizat (nr. indivizi / suprafa). Habitatele naturale de interes comunitar din vecintatea zonei analizate nu se vor restrnge ca suprafa, fapt ce va asigura meninerea integritii ariei naturale protejate. Realizarea proiectului cu respectarea msurilor de reducere a impactului propuse in cadrul capitolului D, nu va afecta compoziia specific a biocenozei din amplasament. 4.5.3. Msuri de diminuare a impactului Recomandm ca toat perioada de realizare a lucrrilor de reabilitare i de construcie a podului i a variantei de drum nou s fie asistat de o firm/instituie specializat in domeniul biodiversitate, contractat de ctre beneficiar, care s se implice activ in implementarea durabil a obiectivelor propuse in cadrul proiectului. De asemenea, este recomandat ca respectarea msurilor de reducere a impactului propuse in cadrul acestui studiu s fie impus prin caietul de sarcini pe baza cruia vor fi atribuite lucrrile de construcie. In fiecare front de lucru va exista o copie a acordului de mediu emis pentru proiectul analizat in care vor fi menionate toate msurile de reducere a impactului pe care constructorul este obligat s le respecte cu strictee. nainte de nceperea lucrrilor de construcie i lunar, firma care se ocup de monitorizare va prezenta dirigintelui de antier i responsabililor punctelor de lucru msurile de reducere a impactului asupra mediului impuse de autoritatea de mediu prin actul de reglementare i se va asigura c au fost nelese aceste msuri i c vor fi respectate cu strictee. Implementarea msurilor de reducere a impactului asupra mediului prezentate in acest studiu este obligatorie, iar in cadrul devizului general al proiectului au fost prevzute fonduri speciale pentru implementarea acestor msuri. n capitolul 1 (Cheltuieli pentru obinerea i amenajarea terenului), in subcapitolul 1.3. (Amenajri pentru protecia mediului i aducerea la starea iniial a terenulu i) au fost prevzute 1.457,22 mii lei pentru aplicarea msurilor de reducere a impactului asupra mediului i aducerea terenurilor afectate temporar de lucrri la starea iniial. Implementarea msurilor de reducere a impactului asupra mediului este responsabilitatea beneficiarului i a constructorului care va executa lucrrile. Pentru a preveni impactul asupra biodiversitii, beneficiarul i constructorul vor colabora cu o firm/instituie specializat in domeniul biodiversitate. Este recomandat ca respectarea planului de monitorizare propus in cadrul acestui
175
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI studiu i a raportului privind impactul asupra mediului s fie impus prin caietul de sarcini pe baza cruia vor fi atribuite lucrrile de construcie. In cadrul acestui studiu au fost propuse msuri de reducere a impactului pentru habitatul identificat in amplasamentul proiectului (Ruderal communities) i a fiecrei clase de organisme identificate in zona analizat. Msurile propuse pentru reducerea impactului asupra unei clase de organisme sunt aplicabile fiecrei specii din clasa respectiv. Implementarea msurilor de reducere a impactului asupra mediului prezentate in acest studiu este obligatorie pentru beneficiarul lucrrii. Respectarea acestor msuri va fi atent monitorizat de ctre beneficiarul proiectului prin intermediul unei firme / instituii specializate in biodiversitate, in toate etapele de realizare a proiectului. Raportul de monitorizare va fi periodic predat ctre Agenia pentru Protecia Mediului Galai. In timpul operrii obiectivelor propuse in proiect, monitorizarea se va realiza pe o durat de 1 2 ani, cu posibilitatea de prelungire in funcie de concluziile ce reies din interpretarea datelor din observaii directe corelate cu datele bibliografice existente. Dac in urma monitorizrii emisiilor se vor nregistra depiri ale limitelor impuse prin legislaia in vigoare, care pot afecta populaiile din zona analizat, se recomand oprirea temporar a lucrrilor i remedierea situaiei (repararea utilajelor, folosirea de filtre, montarea unor panouri fonoabsorbante Msuri pentru diminuarea impactului provocat de schimbri ale suprafeelor
4.5.3.1.
impdurite, mlatinilor, zonelor umede deltei, corpurilor de ap (lacuri, ruri,etc.) i plajelor Pe amplasament nu exist mltini i zone umede astfel inct nu se poate vorbi de impact asupra acestora. Pentru protecia rului Siret vor fi montate diguri provizorii i vor fi aplicate msurile de protecie a faunei acvatice prezentate in tabelul 4.42. Realizarea proiectului nu va conduce la modificarea suprafeelor mpdurite. Dei o parte din suprafeele pe care va fi realizat proiectul sunt incadrate ca pdure, acestea nu sunt plantate, astfel inct implementarea proiectului nu necesit defriri i reducerea suprafeelor impdurite. 4.5.3.2. Protecia i reconstrucia resurselor biologice in timpul realizrii lucrrilor de construcie, vor fi respectate toate msurile propuse in cadrul acestui capitol pentru protejarea speciilor de flor i faun. La finalizarea lucrrilor de construcie, amplasamentul va fi ecologizat pentru a permite refacerea biocenozei iniiale, cu excepia zonelor ocupate definitiv de ampriza drumului.
176
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI 4.5.3.3. Protecia i reconstrucia speciilor incluse in Cartea Roie Nu este cazul, pe amplasament nu sunt prezente specii incluse in Cartea Roie. Cele dou specii incluse in Cartea Roie (Egretta alba i Egretta garzetta) au fost observate in pasaj in zona analizat. Nu vor fi afectate sub nicio form de realizarea proiectului, de aceea nu este necasar adoptarea unor msuri pentru protecia i reconstrucia acestor specii. 4.5.3.4. Msuri de protecie i restaurarea rutelor de migrare Nu este cazul, rutele de migraie care strbat amplasamentul nu vor fi afectate de realizarea proiectului, deoarece lucrrile se vor realiza la nivelul solului, iar inlimea zborului in timpul migraiei depete adesea 100 m. Pentru protejarea speciilor de psri identificate in amplasamentul proiectului i in vecintatea acestuia, se vor respecta msurile din tabelul 4.40. Tabel 4.40. Msuri pentru protecia speciilor de avifaun observate in amplasamentul proiectului (inclusiv a celor pentru a cror protecie a fost desemnat SPA Lunca Siretului Inferior) i calendarul implementrii acestor msuri Nr. crt 1 Msura de reducere a impactului naintea nceperii lucrrilor de construcie zonele propuse in proiect a fi afectate temporar / permanent de lucrri vor fi strict delimitate in teren, pentru a preveni deteriorarea suprafeelor nvecinate amplasamentul proiectului va fi verificat de un biolog. Dac vor fi observate cuiburi, acestea vor fi mutate in zone in care nu se vor desfura lucrri de construcie Responsabil
Executantul lucrrilor Beneficiarul prin intermediul unei firme /instituii specializate in domeniul biodiversitate Executantul lucrrilor Executantul lucrrilor Executantul lucrrilor Executantul lucrrilor Executantul lucrrilor Executantul lucrrilor
1 2 3 4 5
staiile de betoane, depozitele de ciment i de carburani vor fi amplasate in organizarea de antier nr. 2, situat in afara ariilor protejate Perioada construciei respectarea planului etapizat de realizare a lucrrilor pentru a diminua impactul asupra biodiversitii locale limitarea spaiilor ocupate temporar sau permanent de proiect la cele strict necesare este interzis afectarea de ctre lucrri a altor suprafee dect cele strict prevzute in proiect interzicerea nivelelor de zgomot suprtoare, peste limitele admise de STAS 10009/88 este interzis depozitarea materialelor de construcie i a deeurilor in afara perimetrului organizrii de antier
177
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI 6 7 8 9 10 12 13 materialele de construcie vor fi stocate in cadrul unor depozite compartimentate i acoperite drumurile de pmnt folosite pentru accesul la amplasament vor fi in permanen stropite pentru a diminua emisiile de praf se recomand reducerea perturbrii mediului prin emisii de praf, poluani atmosferici, deeuri se vor preveni scurgerile accidentale de hidrocarburi, past de ciment sau alte substane folosite pentru realizarea lucrrilor este interzis evacuarea deeurilor lichide (past de ciment provenit de la splarea utilajelor) in amplasamentul proiectului splarea i reparea utilajelor se vor face numai in centre autorizate, departe de albia rului Siret alimentarea utilajelor cu carburant se va face numai in cadrul organizrilor de antier. Este interzis alimentarea cu carburani in cadrul fronturilor de lucru echipamentele hidraulice ce vor aciona n amplasament vor folosi lichide hidraulice netoxice i biodegradabile pentru a preveni contaminarea cu hidrocarburi, in cazul zonelor sensibile va fi amplasat un pat de nisip, iar lucrtorii vor fi instruii pentru a efectua decontaminarea. Nisipul va fi colectat intr-un recipient metalic i valorificat la staia de obinere a mixturilor asfaltice folosirea de echipamente i tehnologii moderne, astfel nct emisiile de poluani atmosferici, zgomot i vibraii s fie ct mai mici (de pn la 11 ori mai mici dect in cazul tehnologiei clasice) respectarea strict a drumurilor de exploatare existente i deplasarea cu vitez redus pentru a limita emisiile de praf dotarea utilajelor cu dispozitive de reducere a zgomotului, astfel nct s corespund nivelului de zgomot maxim admis pentru categoria respectiv de utilaj interzicerea izgonirii sau capturrii speciilor de psri identificate in amplasamentul proiectului de ctre angajaii constructorului In perioada de operare a proiectului Monitorizarea periodic a amplasamentului conform planului de monitorizare propus in cadrul acestui studiu Executantul lucrrilor Executantul lucrrilor Executantul lucrrilor Executantul lucrrilor Executantul lucrrilor Executantul lucrrilor Executantul lucrrilor Executantul lucrrilor Executantul lucrrilor
14 15
16
Executantul lucrrilor Executantul lucrrilor Executantul lucrrilor Executantul lucrrilor Beneficiarul prin intermediul unei firme /instituii specializate in domeniul biodiversitate
17 18
19
In perioada dezafectrii proiectului Msurile de reducere a impactului din perioada de dezafectare a proiectului Firma care va sunt similare celor din timpul construciei obiectivelor propuse prin proiect, cu realiza lucrrile meniunea c perioada de realizare a acestor lucrri este mult mai mic, de demolare impactul asupra mediului fiind mult diminuat
178
4.5.3.5. Msuri de protecie i reducere a degradrii florei Vor fi respectate toate msurile propuse pentru reducerea impactului asupra habitatelor identificate in amplasamentul proiectului propuse in tabelul 4.41. Tabel 4.41. Msuri pentru protecia habitatelor identificate in amplasamentului proiectului (Ruderal communities) i calendarul implementrii acestor msuri Nr. crt 1 Msura de reducere a impactului Inaintea nceperii lucrrilor de construcie zonele propuse in proiect a fi afectate temporar / permanent de lucrri vor fi strict delimitate in teren, pentru a preveni deteriorarea suprafeelor nvecinate staiile de betoane, depozitele de ciment i de carburani vor fi amplasate in organizarea de antier nr. 2, situat in afara ariilor protejate Organizrile de antier vor fi dotate cu staii de epurare a apelor uzate Perioada construciei este interzis afectarea de ctre lucrri a altor suprafee fa de cele prevzute strict in proiect dup decopertare, stratul de sol fertil se va depozita separat de solul nefertil deeurile vor fi colectate i depozitate selectiv numai in pubele amplasate in spaii special amenajate pentru a evita dezvoltarea speciilor invazive in zon, se recomand cu strictee utilizarea pentru recopertare a solului fertil decopertat iniial pe parcursul i dup terminarea lucrrilor de construcii - montaj, amplasamentul se va elibera de deeuri i resturi de materiale, pentru a nu afecta calitatea solului fertil vehiculele care transport materiale de construcie i utilajele din antier vor folosi pentru deplasare numai drumurile de exploatare existente. Este strict interzis ptrunderea acestora in spaiile ocupate de vegetaie spontan existente in zona amplasamentului este recomandat ca lucrrile s se realizeze etapizat, astfel nct perioada de refacere a zonelor afectate temporar s fie minim. De asemenea, se recomand ca decopertarea zonelor unde urmeaz a se interveni s se realizeze numai naintea nceperii propriu-zise a lucrrilor de construcie, iar recopertarea s se realizeze fr ntrzieri, chiar dac acest lucru impune costuri suplimentare este interzis depozitarea materialelor de construcie i a deeurilor in afara perimetrului organizrilor de antier materialele de construcie vor fi stocate in cadrul unor depozite compartimentate i acoperite Responsabil
Executantul lucrrilor
3 1 2 3 4 5
Executantul lucrrilor Executantul lucrrilor Executantul lucrrilor Executantul lucrrilor Executantul lucrrilor Executantul lucrrilor
8 9
Executantul lucrrilor Executantul lucrrilor
179
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI 10 11 12 drumurile de pmnt folosite pentru accesul la amplasament vor fi in permanen stropite pentru a diminua emisiile de praf se vor preveni scurgerile accidentale de hidrocarburi, past de ciment sau alte substane folosite pentru realizarea lucrrilor este interzis evacuarea deeurilor lichide (past de ciment provenit de la splarea utilajelor) in amplasamentul proiectului sau in vecintatea acestuia splarea i reparea utilajelor se vor face numai in centre autorizate, departe de albia rului Siret alimentarea utilajelor cu carburant se va face numai in cadrul organizrilor de antier. Este interzis alimentarea cu carburani in cadrul fronturilor de lucru echipamentele hidraulice ce vor aciona n i n vecintatea cursurilor de ap vor folosi lichide hidraulice netoxice i biodegradabile pentru a preveni contaminarea cu hidrocarburi, in cazul zonelor sensibile va fi amplasat un pat de nisip, iar lucrtorii vor fi instruii pentru a efectua decontaminarea. Nisipul va fi colectat intr-un recipient metalic i valorificat la staia de obinere a mixturilor asfaltice fiecare front de lucru va fi dotat cu trus de reglare a pH-ului bazat pe CO2, iar personalul de pe antier va fi instruit s o foloseasc, pentru a diminua impactul unor poluri accidentale dotarea utilajelor cu dispozitive de reducere a zgomotului, astfel nct s corespund nivelului de zgomot maxim admis pentru categoria respectiv de utilaj spaiile afectate temporar de lucrri vor fi acoperite cu pmntul vegetal decopertat iniial, astfel nct s se pstreze proprietile iniiale ale solului vegetal este interzis eliminarea apelor uzate inainte de a fi epurate corespunztor In perioada de operare a proiectului Verificarea periodic a podeelor i a separatoarelor de hidrocarburi i decolmatarea lor dac este cazul Executantul lucrrilor Executantul lucrrilor Executantul lucrrilor
13 14
15 16
17
18
19
20
3 4
Beneficiarul proiectului prin intermediul unei firme specializate Verificarea gradului de refacere a spaiilor afectate temporar de lucrri Beneficiarul prin intermediul unei firme / instituii specializate in domeniul biodiversitate Limitarea folosirii substanelor antiderapante Beneficiarul proiectului Monitorizarea periodic a amplasamentului conform planului de Beneficiarul prin monitorizare propus in cadrul acestui studiu intermediul unei firme / instituii specializate in
180
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI domeniul biodiversitate In perioada dezafectrii proiectului Msurile de reducere a impactului din perioada de dezafectare a proiectului Firma care va sunt similare celor din timpul construciei obiectivelor propuse prin proiect, cu realiza lucrrile de meniunea c perioada de realizare a acestor lucrri este mult mai mic, demolare impactul asupra mediului fiind mult diminuat Flora prezent pe amplasament se va reface in mod natural in 1-2 ani de la finalizarea lucrrilor. 4.5.3.6. Msuri de protecie sau reconstrucie a adposturilor pentru animale Nu este cazul, pe amplasamentul analizat nu exist adposturi pentru animale. Animalele folosesc amplasamentul analizat numai pentru a se hrni. Pe amplasament nu sunt locuri pentru creterea puilor, adpostire sau iernat.
4.5.3.7. Replantarea arborilor sau a ierbii Nu este cazul, flora prezent pe amplasament se va reface in mod natural in 1-2 ani de la finalizarea lucrrilor. Pentru realizarea proiectului sunt necesare defriri, cu excepia tierii a trei exemplare de plop alb (Populus alba). 4.5.3.8. Msuri de protejare a faunei acvatice in timpul prelevrii apei Nu este cazul, nu se vor face prelevri de ap. Pentru protejarea faunei acvatice in timpul construciei noului pod, a fost prevzut utilizarea digurilor provizorii, a incintelor de palplane i respectarea urmtoarelor msuri: Tabel 4.42. Msuri pentru protecia faunei acvatice identificate in amplasamentul analizat i calendarul implementrii i monitorizrii acestor msuri Nr. crt 1 Msura de reducere a impactului naintea nceperii lucrrilor de construcie zonele propuse in proiect a fi afectate temporar / permanent de lucrri vor fi strict delimitate in teren, pentru a preveni deteriorarea suprafeelor nvecinate Perioada construciei lucrrile de construcie din albia minor a rului Siret vor fi executate in afara perioadei de reproducere a faunei acvatice (de preferat in intervalul Responsabil
181
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI august martie) realizarea unor diguri provizorii i a unor incinte de palplane pentru a mpiedica ptrunderea materialelor de construcie in apele rului Siret materialele de construcie vor fi manevrate cu grij, astfel nct s nu existe niciun fel de emisii in cursul rului Siret deeurile vor fi colectate la distan mare de albia minor, in spaii special amenajate pstrarea regimului de curgere i a adncimii rului Siret (viteza de curgere in vecintatea zonelor in care va fi executat noul pod va crete cu numai 0,28 m/s, iar nivelul apei va crete cu 5 cm) lucrrile trebuie efectuate in afara perioadelor ploioase, cnd are loc o cretere a turbiditii apei ca urmare a antrenrii de particule sedimentabile de ctre apele din precipitaii se vor preveni scurgerile accidentale de hidrocarburi, past de ciment sau alte substane folosite pentru realizarea lucrrilor este interzis evacuarea deeurilor lichide (past de ciment provenit de la splarea utilajelor) in albia Siretului sau in vecintatea acesteia splarea i repararea utilajelor se vor face numai in centre autorizate, departe de albia rului Siret alimentarea utilajelor cu carburant se va face numai in cadrul organizrilor de antier. Este interzis alimentarea cu carburani in cadrul fronturilor de lucru echipamentele hidraulice ce vor aciona n i n vecintatea cursurilor de ap vor folosi lichide hidraulice netoxice i biodegradabile pentru a preveni contaminarea cu hidrocarburi, in cazul zonelor sensibile va fi amplasat un pat de nisip, iar lucrtorii vor fi instruii pentru a efectua decontaminarea. Nisipul va fi colectat intr-un recipient metalic i valorificat la staia de obinere a mixturilor asfaltice deoarece pasta de ciment este puternic alcalin prin urmare foarte toxic pentru speciile acvatice, antreprenorul se va sigura c toate lucrrile n care se folosesc ciment, mortar sau alte substane ligant sunt turnate n cofraje ce nu permit scurgerea de substane fiecare front de lucru va fi dotat cu trus de reglare a pH-ului bazat pe CO2, iar personalul de pe antier va fi instruit s o foloseasc, pentru a diminua impactul unor poluri accidentale dotarea utilajelor cu dispozitive de reducere a zgomotului, astfel nct s corespund nivelului de zgomot maxim admis pentru categoria respectiv de utilaj lucrrile de turnare a betonului vor fi complet izolate de cursul de ap prin realizarea digurilor provizorii i a incintelor de palplane Pe parcursul realizrilor de construcie i la finalizarea acestora, albia Siretului va fi degajat de orice fel de materiale care ar mpiedica curgerea normal a apelor Pe parcursul realizrilor de construcie este interzis extracia de nisipuri i pietriuri din albia rului Siret
2 3 4 5
Executantul lucrrilor Executantul lucrrilor Executantul lucrrilor Executantul lucrrilor Executantul lucrrilor Executantul lucrrilor Executantul lucrrilor Executantul lucrrilor Executantul lucrrilor Executantul lucrrilor Executantul lucrrilor
7 8 9 10
11 12
13
14
Executantul lucrrilor Executantul lucrrilor Executantul lucrrilor Executantul lucrrilor Executantul lucrrilor
15
16 17
18
182
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI 19 La finalizarea lucrrilor, constructorul va degaja amplasamentul de lucrri provizorii i va reface talvegul la forma iniial (se va evita formarea unor gropi) montarea separatoarelor de hidrocarburi pentru a preveni poluarea apelor cu hidrocarburi lucrrile de demolare a platelajului din beton armat pentru circulaia rutier (dup executarea podului nou peste Siret), se vor executa cu eafodaje i platforme suspendate, in incinte prevzute cu prelate, pentru mpiedicarea mprtierii materialelor demolate in albia rului Siret este interzis eliminarea apelor uzate inainte de a fi epurate corespunztor In perioada de operare a proiectului Verificarea periodic a podeelor i a separatoarelor de hidrocarburi i decolmatarea lor dac este cazul Executantul lucrrilor Executantul lucrrilor Executantul lucrrilor
20 21
22
Beneficiarul proiectului prin intermediul unei firme specializate 2 Verificarea gradului de refacere a spaiilor afectate temporar de lucrri Beneficiarul prin intermediul unei firme / instituii specializate in domeniul biodiversitate 3 Limitarea folosirii substanelor antiderapante Beneficiarul proiectului 4. Monitorizarea periodic a amplasamentului conform planului de Beneficiarul prin monitorizare propus in cadrul acestui studiu intermediul unei firme /instituii specializate in domeniul biodiversitate In perioada dezafectrii proiectului Msurile de reducere a impactului din perioada de dezafectare a proiectului sunt Firma care va similare celor din timpul construciei obiectivelor propuse prin proiect, cu realiza lucrrile meniunea c perioada de realizare a acestor lucrri este mult mai mic, impactul de demolare asupra mediului fiind mult diminuat Prin adoptarea acestor msuri de reducere a impactului nu vor exista emisii in ap, nu va crete turbiditatea apei, iar calitatea apelor rului Siret nu va fi modificat. Impactul asupra speciilor acvatice se va manifesta numai ca urmare a creterii nivelului zgomotului, dar va fi temporar i reversibil. La finalizarea lucrrilor de construcie nivelul zgomotului va fi similar celui din prezent.
183
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI 4.5.3.9. Alte msuri pentru reducerea impactului asupra biodiversitii Tabel 4.43. Msuri pentru protecia nevertebratelor identificate in amplasamentului proiectului i calendarul implementrii acestor msuri Nr. crt 1 Msura de reducere a impactului Responsabil
Inaintea nceperii lucrrilor de construcie zonele propuse in proiect a fi afectate temporar / permanent de lucrri Constructorul vor fi strict delimitate in teren, pentru a preveni deteriorarea suprafeelor nvecinate staiile de betoane, depozitele de ciment i de carburani vor fi Constructorul amplasate in organizarea de antier nr. 2, situat in afara ariilor protejate, pe o platform betonat Perioada construciei este interzis afectarea de ctre lucrri a altor suprafee fa de cele prevzute strict in proiect dup decopertare, stratul de sol fertil se va depozita separat de solul nefertil deeurile vor fi colectate i depozitate selectiv numai in pubele amplasate in spaii special amenajate vehiculele care transport materiale de construcie i utilajele din antier vor folosi pentru deplasare numai drumurile de exploatare existente. Este strict interzis ptrunderea acestora in spaiile ocupate de vegetaie spontan existente in zona amplasamentului este recomandat ca lucrrile s se realizeze etapizat, astfel nct perioada de refacere a zonelor afectate temporar s fie minim este interzis depozitarea materialelor de construcie i a deeurilor in afara perimetrului organizrilor de antier drumurile de pmnt folosite pentru accesul la amplasament vor fi in permanen stropite pentru a diminua emisiile de praf se vor preveni scurgerile accidentale de hidrocarburi, past de ciment sau alte substane folosite pentru realizarea lucrrilor este interzis evacuarea deeurilor lichide (past de ciment provenit de la splarea utilajelor) in amplasamentul proiectului sau in vecintatea acestuia
1 2 3 4
Executantul lucrrilor Executantul lucrrilor Executantul lucrrilor Executantul lucrrilor
5 6 7 8 9
Executantul lucrrilor Executantul lucrrilor Executantul lucrrilor Executantul lucrrilor Executantul lucrrilor
10 11
12
splarea i repararea utilajelor se vor face numai in centre autorizate, Executantul lucrrilor departe de albia rului Siret alimentarea utilajelor cu carburant se va face numai in cadrul Executantul lucrrilor organizrilor de antier. Este interzis alimentarea cu carburani in cadrul fronturilor de lucru dotarea utilajelor cu dispozitive de reducere a zgomotului, astfel nct Executantul lucrrilor s corespund nivelului de zgomot maxim admis pentru categoria respectiv de utilaj
184
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI 13 Nu se va lucra in timpul nopii, deoarece lucrul in timpul nopii ar Executantul lucrrilor necesita folosirea unor surse de lumin care ar atrage insectele in cadrul fronturilor de lucru Deeurile vor fi colectate in pubele i vor fi eliminate periodic, deoarece Executantul lucrrilor acestea pot atrage un numr ridicat de insecte prin intermediul unei firme specializate In perioada de operare a proiectului Verificarea gradului de refacere a spaiilor afectate temporar de lucrri Beneficiarul prin intermediul unei firme / instituii specializate in domeniul biodiversitate Monitorizarea periodic a amplasamentului conform planului de Beneficiarul prin monitorizare propus in cadrul acestui studiu intermediul unei firme / instituii specializate in domeniul biodiversitate
14
In perioada dezafectrii proiectului Msurile de reducere a impactului din perioada de dezafectare a proiectului Firma care va sunt similare celor din timpul construciei obiectivelor propuse prin proiect, cu realiza lucrrile de meniunea c perioada de realizare a acestor lucrri este mult mai mic, demolare impactul asupra mediului fiind mult diminuat Tabel 4.44. Msuri pentru protecia mamiferelor identificate in amplasamentului proiectului i calendarul implementrii acestor msuri Nr. crt 1 Msura de reducere a impactului Inaintea nceperii lucrrilor de construcie zonele propuse in proiect a fi afectate temporar / permanent de lucrri vor fi strict delimitate in teren, pentru a preveni deteriorarea suprafeelor nvecinate Perioada construciei este interzis afectarea de ctre lucrri a altor suprafee fa de cele prevzute strict in proiect deeurile vor fi colectate i depozitate selectiv numai in pubele amplasate in spaii special amenajate pe parcursul i dup terminarea lucrrilor de construcii - montaj, amplasamentul se va elibera de deeuri i resturi de materiale vehiculele care transport materiale de construcie i utilajele din antier vor folosi pentru deplasare numai drumurile de exploatare existente. Este strict interzis ptrunderea acestora in spaiile ocupate Responsabil
Constructorul
1 2 3 4
Executantul lucrrilor Executantul lucrrilor Executantul lucrrilor Executantul lucrrilor
185
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI de vegetaie spontan existente in zona amplasamentului este recomandat ca lucrrile s se realizeze etapizat, pentru a nu perturba ntreg amplasamentul proiectului este interzis depozitarea materialelor de construcie i a deeurilor in afara perimetrului organizrilor de antier materialele de construcie vor fi stocate in cadrul unor depozite compartimentate i acoperite drumurile de pmnt folosite pentru accesul la amplasament vor fi in permanen stropite pentru a diminua emisiile de praf se vor preveni scurgerile accidentale de hidrocarburi, past de ciment sau alte substane folosite pentru realizarea lucrrilor este interzis evacuarea deeurilor lichide (past de ciment provenit de la splarea utilajelor) in amplasamentul proiectului sau in vecintatea acestuia splarea i repararea utilajelor se vor face numai in centre autorizate, departe de albia rului Siret alimentarea utilajelor cu carburant se va face numai in cadrul organizrilor de antier. Este interzis alimentarea cu carburani in cadrul fronturilor de lucru fiecare front de lucru va fi dotat cu trus de reglare a pH-ului bazat pe CO2, iar personalul de pe antier va fi instruit s o foloseasc, pentru a diminua impactul unor poluri accidentale dotarea utilajelor cu dispozitive de reducere a zgomotului, astfel nct s corespund nivelului de zgomot maxim admis pentru categoria respectiv de utilaj In perioada de operare a proiectului Verificarea periodic a podeelor i a separatoarelor de hidrocarburi i decolmatarea lor dac este cazul
5 6 7 8 9 10
Executantul lucrrilor Executantul lucrrilor Executantul lucrrilor Executantul lucrrilor Executantul lucrrilor Executantul lucrrilor
11 12
13
14
3 4
Beneficiarul proiectului prin intermediul unei firme specializate Verificarea gradului de refacere a spaiilor afectate temporar de lucrri Beneficiarul prin intermediul unei firme / instituii specializate in domeniul biodiversitate Limitarea folosirii substanelor antiderapante Beneficiarul proiectului Monitorizarea periodic a amplasamentului conform planului de Beneficiarul prin monitorizare propus in cadrul acestui studiu intermediul unei firme / instituii specializate in domeniul biodiversitate
186
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI In perioada dezafectrii proiectului Msurile de reducere a impactului din perioada de dezafectare a proiectului Firma care va sunt similare celor din timpul construciei obiectivelor propuse prin proiect, cu realiza lucrrile de meniunea c perioada de realizare a acestor lucrri este mult mai mic, demolare impactul asupra mediului fiind mult diminuat Tabel 4.45. Msuri pentru protecia speciilor de reptile i amfibieni din amplasamentul proiectului i calendarul implementrii i monitorizrii acestor msuri Nr. crt 1 Msura de reducere a impactului naintea nceperii lucrrilor de construcie zonele propuse in proiect a fi afectate temporar / permanent de lucrri vor fi strict delimitate in teren, pentru a preveni deteriorarea suprafeelor nvecinate amplasamentul proiectului va fi verificat de un biolog. Dac vor fi observate exemplare cu mobilitate redus, acestea vor fi mutate in zone in care nu se vor desfura lucrri de construcie Responsabil
Executantul lucrrilor Beneficiarul prin intermediul unei firme /instituii specializate in domeniul biodiversitate Executantul lucrrilor Executantul lucrrilor Executantul lucrrilor Executantul lucrrilor Executantul lucrrilor Executantul lucrrilor Executantul lucrrilor Beneficiarul prin intermediul unei firme /instituii specializate in domeniul biodiversitate
1 2 3 4
5 6
Perioada construciei respectarea strict a spaiilor menionate in proiect a fi afectate temporar sau permanent de lucrrile de construcie i de reabilitare reducerea perturbrii mediului prin emisii de praf, poluani atmosferici, deeuri se va preveni formarea unor gropi in albia Siretului care ar conduce la capturarea speciilor de amfibieni i reptile dotarea utilajelor cu dispozitive de reducere a zgomotului, astfel nct s corespund nivelului de zgomot maxim admis pentru categoria respectiv de utilaj folosirea de echipamente i tehnologii moderne, astfel nct emisiile de poluani atmosferici, zgomot i vibraii s fie ct mai mici limitarea vitezei de deplasare a utilajelor de construcie pentru a evita mortalitatea direct a speciilor de reptile i amfibieni identificate in amplasamentul proiectului deplasarea utilajelor de construcie i a autocamioanelor care transport materialele de construcie trebuie s se fac numai pe drumurile de exploatare existente dac in zonele in care se desfoar lucrri, vor f i ntlnite exemplare de faun cu mobilitate redus acestea vor fi mutate in zone in care nu se desfoar lucrri de construcie de ctre persoana/firma/instituia specializat in domeniul biodiversitate, contractat de ctre beneficiar, in vederea implementrii durabile a obiectivelor propuse prin proiect
187
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI 9 Montarea separatoarelor de hidrocarburi pentru a preveni poluarea apelor cu hidrocarburi In perioada de operare a proiectului Monitorizarea periodic a amplasamentului conform planului de monitorizare propus in cadrul acestui studiu Executantul lucrrilor
Beneficiarul prin intermediul unei firme /instituii specializate in domeniul biodiversitate 2 Verificarea periodic a podeelor i a separatoarelor de hidrocarburi i Beneficiarul decolmatarea lor dac este cazul proiectului prin intermediul unei firme specializate In perioada dezafectrii proiectului Msurile de reducere a impactului din perioada de dezafectare a proiectului Firma care va sunt similare celor din timpul construciei obiectivelor propuse prin proiect, cu realiza lucrrile meniunea c perioada de realizare a acestor lucrri este mult mai mic, de demolare impactul asupra mediului fiind mult diminuat Se poate concluziona c singurul impact remanent asupra biodiversitii este ocuparea permanent a unor suprafee de teren de ctre noile infrastructuri (noul pod peste Siret i varianta de drum nou). 4.5.4. Hri i desene la capitolul BIODIVERSITATE
Figura 4.26 Regiunile biogeografice ale Romniei
188
4.6.
PEISAJUL
Comuna Cosmeti se afl situat in partea de nord-vest a judeului Galai, pe ambele maluri
4.6.1. Informaii generale ale rului Siret, care formeaz hotarul cu judeul Vrancea. Comuna se afl la 80 km fa de reedina de jude municipiul Galai i la 9 km (vest) de minicipiul Tecuci. In partea de nord la 7 km este comuna Nicoreti. In vestul localitii la o distan de aproximativ 7 km se afl oraul Mreti. La sud-vest la o distan de 24 km pe oseua naional se afl oraul Focani, reedina judeului Vrancea. Partea central a comunei satele Bltrei i Cosmeti este strbtut de drumul naional 24 Bucureti- Iai, precum i de calea ferat care leag cele dou orase. Din punct de vedere morfologic comuna este situat pe Cmpia Tecuciului, in marginea Cmpiei Romne, in partea de nord de aici incepe Podiul Moldovei. Altitudinea din punctul gara Cosmeti este de 50 m fa de nivelul mrii, deci in partea nalt a teritoriului, iar in Valea Siretului altitudinea este de 25 m. Satele comunei sunt niruite, alungite pe cile de comunicaie. Forma vetrelor este liniar in satele Bltrei, Furcenii Vechi i Satu Nou, tentaculare in satul Cosmeti Vale i geometric la satele Cosmeti i Furcenii Noi. Comuna Cosmeti include 6 sate: Cosmeti; Cosmeti-Vale; Bltrei; Furcenii-Vechi; Satu-Nou; Furcenii-Noi. Suprafata comunei este de 4.991ha din care 624 ha in intravilan. Din punct de vedere al tipologiei funcionale comuna este preponderent agricol. Cii de comunicaie Comuna Cosmeti este strbtut de drumul naional 24 Bucureti-Iai, ca i de calea ferat care leag cele dou orae. De oraele din apropiere: Tecuci, Mreti, Panciu, Focani, Odobeti, Adjud, ca i de reedina judeului comuna este legat cu osele asfaltate i ci ferate. De comuna Nicoreti comuna Cosmeti este legat cu o osea asfaltat. Trecerea pste Siret se face pe un pod metalic, a crui construcie monumental dateaz din 1921-1924, care este i rutier i feroviar. Pentru a putea urca trenul pe platoul unde este gara a fost fcut o sprtur in malul stng al Siretului cu o pant de 1,5 km.
189
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Primul pod de cale ferat de la Cosmeti a fost construit in anii 1868 - 1870, fiind terminat la 13.10.1870. Despre acest pod puini localnici mai stiu cte ceva, dei urmele lui mai exist. Podul ca i calea ferat Roman - Mreti Tecuc i- Galai Brila Buzu Ploieti Bucureti Piteti Craiova - Virciorova au fost construite de compania german Strussberg, iar cel care a condus lucrarile a fost D.Brad din Prusia. Alt companie, numit Ofenheim a construit calea ferat Roman - Suceava i Pacani - Iai, fcnd legtura cu Lemberg-Cernui. Astfel, in 27.12.1870 a fost dat provizoriu in exploatare linia Roman Galai Buzu Ploieti Bucureti - Piteti, iar la 01.01.1971 au inceput s circule primele trenuri pe acest traseu. Primul pod a fost construit in partea de sud a podului actual, amplasamentul vechilor pile vzndu-se i astzi cnd scade apa. Pn la 1942-1943 au fost aproape intacte fiind distruse prin dinamitare deoarece impiedicau transportul lemnului de brad, care se fcea pe plute, venind din Munii Bistriei pentru fabricile de cherestea de pe valea Siretului. Culele de la captul podului, zidite din crmid pe fundaii din blocuri de piatr sunt vizibile permanent. Cea de pe partea stng a rmas pe mal, fiind protejat de digurile de aprare a podului actual, iar cea din partea dreapt a rmas in albia Siretului din cauza erodrii malului pn la capatul podului actual in timpul inundaiilor din 1941 i 1942. Acest pod a fost construit la nivelul tehnicii i cunotinelor de atunci, dei mai puin solid i mai jos, nesocotindu-se nivelul posibil al apelor, din lipsa msurilor hidrografice i a msurilor geologice ale terenurilor. n aceste conditii, la prima inundaie mai mare din 1871, calea ferat a fost scoas din funciune i abia la 13.09.1972 circulaia trenurilor a putut fi reluat oficial. Astfel primul pod a fost avariat de mai multe ori, iar in cele din urm a fost luat de ape. In anul 1882, Anghel Saligny (1854-1925) nscut la erbneti, judeul Galai, a fcut proiectul celui de-al doilea pod, a crei construcie a realizat-o intre anii 1885-1888. Acest pod conceput etajat (cu cale ferat deasupra i rutier jos) avea o lungime de 430 m. Avea elemente metalice ornamentale, la vremea aceea fiind socotit cel mai frumos pod din ar. Acest pod a fost construit la circa 10 m de primul pod, in partea de nord, mai precis pe traseul podului actual. Pentru prima dat, la construcia acestui pod s-a folosit aerul comprimat sub clopot, metoda folosit la podul Rochester din Abnglis de Fleur Saint Dennis in anul 1851. Podul a fost folosit pn la 02.08.1917, cnd a fost distrus prin dinamitare de armata romn pe timpul primului razboi mondial pentru a impiedica trecerea trupelor germane peste Siret. Urmele celui de-al doilea pod se cunosc i astzi, sub podul actual, cnd apele scad. Dup terminarea rzboiului, in anii 1918-1919, pe picioarele primul pod, la care s-au mai adugat altele din lemn, s-a construit cel de-al treilea pod, provizoriu, cu un singur nivel pentru calea ferat i rutier, care a funcionat pn in anul 1924.
190
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI n perioada 1921-1924 s-a construit cel de-al patrulea pod, care exist i astzi. Podul a fost avariat in timpul cutremurului din 10.11.1940, cnd s-a crpat o pil. Pila a fost consolidat provizoriu, trenurile fiind nevoite s micoreze viteza la 5 km/h. Dup terminarea celui de-al doilea rzboi mondial pila a fost refcut pentru totdeauna. In anii 1962 1963, partea carosabil a fost lrgit prin desfiinarea trotuarelor din interior i scoaterea lor in exteriorul podului, iar podeua din lemn de stejar a fost nlocuit cu una din planeu de beton armat peste care s-a turnat asfalt. n anul 1974 arcadele de la intrrile de pod, construite din blocuri de piatr in stilul Arcului de Triumf, au fost demolate, fiind inlocuite cu schelete metalice mai largi i mai inalte pentru a inlesni trecerea autovehicolelor mari. In anul 1995, intrrile au fost lrgite i alungite, dar este necesar construirea altui pod, numai rutier, iar cel actual s rmn pod feroviar.
Figura 4.27 Localizarea comunei Cosmeti
4.6.2. Impactul prognozat La proiectarea podului peste rul Siret i a variantei de drum nou a fost acordat o mare importan conservrii cadrului natural al zonei prin folosirea de materiale de construcie naturale: anrocamente din piatr i material local de umplutur.
191
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Realizarea lucrrilor de construcie i exploatarea podului i a variantei de drum nou va genera apariia unui nou element peisagistic cu mare dezvoltare spaial, dar acesta se va integra armonios in peisaj. La alegerea traseului variantei de drum nou s-a avut in vedere ca acesta s urmreasc curbele de nivel i s fie racordat la alte cii de comunicaie, realizndu-se astfel integrarea perfect in spaiul antropizat. Peisajul nu va fi afectat de realizarea proiectului dect in perioada lucrrilor de construcie, la finalizarea acestora mediul va reveni la starea iniial, cu excepia zonelor ocupate definitiv de lucrri. 4.6.3. Msuri de diminuare a impactului Nu este cazul, peisajul nu va fi afectat de realizarea proiectului dect in perioada lucrrilor de construcie. Nu va exista impact rezidual asupra peisajului. 4.6.4. Hri i desene la capitolul PEISAJ
Figura 4.28. Amplasamentul podului existent
4.7.
MEDIUL SOCIAL I ECONOMIC Conform comunicatului de pres al Comisiei Judeene pentru Recensmntul Populaiei i al
Locuinelor a judeului Galai privind rezultatele privind rezultatele provizorii ale recensmntului
192
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI populaiei i locuinelor din 2011, n anul 2011 populaia stabil a comunei Cosmeti a fost de 5.013 locuitori, iar a municipiului Tecuci de 31.045 locuitori. Evoluia demografic a comunei Cosmeti a fluctuat. Perioadele in care a crescut numrul locuitorilor au fost urmate de perioade in care numrul acestora s-a redus. Tabel 4.46. Evoluia demografic a comunei Cosmeti Anul Nr. locuitori 1966 6.661 1977 7.167 1992 6.667 1994 6.748 1995 6.637 1997 6.617 2000 6.599 2011 5.013
4.7.1. Impactul proiectului asupra populaiei Realizarea podului peste rul Siret la Cosmeti i a variantei de drum nou nu va genera un impact negativ asupra populaiei. Creterea progresiv a valorilor de trafic din ultimii ani a fcut ca disconfortul persoanelor care locuiesc in apropierea acestor ci de comunicaii s creasc. Principalul avantaj al variantei de drum nou este creterea vitezei de tranzit (cea mai mare parte a traseului acestei variante de drum fiind in afara localitilor) i reducerea emisiilor de gaze poluante. Pentru populaia comunei Cosmeti, noul drum va avea un efect benefic deoarece va conduce la reducerea emisiilor poluante din aer produse de autovehiculele care nu vor mai traversa zona analizat. In acelai mod va fi redus nivelul de zgomot i de vibraii produs de motoarele i claxoanele autovehiculelor care traverseaz in prezent localitatea. Proiectul nu va duce la schimbri in structura populaiei, nu va afecta numrul acesteia sau nivelul ocupaional. Nu va influena caracteristicile populaiei, respectiv distribuia dup vrst, sex, educaie, dimensiunile familiilor i nici nu va modifica structurile grupurilor etnice. Creterea numrului de locuri de munc in perioada execuiei lucrrilor de construcie va fi benefic pentru populaie care este afectat de recesiunea economic. Lucrrile de construcie nu prevd demolri de locuine i strmutarea populaiei sau a utilitilor. Lucrrile de construcie i ulterioara exploatare a noii ci de comunicaie nu va duce la suprasolicitarea utilitilor sau a serviciilor locale (locuine noi, educaie, sntate). Exploatarea ulterioar nu implic dezvoltri cu impact asupra populaiei (locuine, drumuri noi, uniti industriale suport, alimentare cu energie, canal-ap, tratarea deeurilor sau utiliti noi). Construcia podului peste rul Siret la Cosmeti i a variantei de drum nou nu va avea efecte cumulative asupra populaiei, deoarece in zon nu mai exist i nu sunt proiectate a se realiza in viitorul apropiat alte ci de comunicaii rutiere asemntoare i nici ci de comunicaii care s se nchid sau s fie dezafectate cu ocazia intrrii in funciune a podului i a noului drum.
193
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Noul drum nu trece prin areale in care publicul are acces larg (terenuri de sport, areale de campare i de picnic) i nici areale care conin importante vestigii istorice, culturale i arheologice. Podul peste rul Siret la Cosmeti i varianta de drum nou nu va afecta negativ sntatea populaiei i nu va duce la modificarea incidenei bolilor prin contaminarea apei sau a aerului. Din contr, reducerea noxelor din zona analizat va contribui la mbuntirea i purificarea aerului prin diminuarea cantitii de poluani atmosferici generai de traficul rutier. De asemenea, reducerea traficului va duce la creterea gradului de siguran personal a cetenilor, fapt considerat cu impact pozitiv pe termen lung. Impactul potenial asupra activitilor economice din zon va fi unul redus. Nu a fost semnalat pn in prezent vreun grup de locuitori nemulumii de realizarea variantei de drum nou. De asemenea, nu se prevede impact asupra condiiilor culturale i a vestigiilor istorice. Impactul asupra mediului socio economic A fost analizat riscul pe care realizarea proiectului il reprezint pentru comunitile din vecintatea podului de la Cosmeti peste rul Siret i al variantei de drum nou. Pentru aceasta a fost cuantificat impactul pe termen scurt, mediu i lung, impactul direct i impactul indirect. Mediul socio economic va fi afectat pozitiv prin crearea de noi locuri de munc (aproximativ 180 in perioada realizrii lucrrilor de construcie a podului i a variantei de drum nou), prin dezvoltarea infrastructurii, prin reducerea timpului de parcurs i a consumului de combustibil i prin creterea vitezei de deplasare. Impactul negativ asupra mediului socio-economic este direct (cauzat de zgomot i vibraii) i indirect (ca urmare a afectrii calitii aerului i a apei). Impactul negativ se poate manifesta in principal prin afectarea strii de sntate a populaiei, ca urmare a polurii aerului. Dar in perioada realizrii lucrrilor de construcie, impactul se manifest numai in amplasamentul proiectului i pn la 30 100 m de limita acestuia, iar in perioada de exploatare a podului i a variantei de drum nou, impactul asupra aerului i implicit asupra sntii populaiei va fi mult diminuat prin scderea numrului de maini care traverseaz zona analizat. Impactul potenial in perioada de construcie a podului de la Cosmeti peste rul Siret i a variantei de drum nou Circulaia utilajelor de construcie la punctele de lucru i in cadrul organizrii de antier, funcionarea depozitelor de materiale de construcie i carburani, devierea i restricionarea temporar a circulaiei rutiere, vor constitui surse temporare de disconfort pentru populaia local i pentru persoanele aflate in tranzit in aceast zon. Impactul este produs in principal de sursele de
194
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI poluare a aerului i de zgomotul suplimentar indus de utilajele in funciune. Acest impact este temporar, producndu-se numai in perioada de execuie a lucrrilor. Dup finalizarea lucrrilor, mediul va reveni la starea iniial, se va reduce nivelul zgmotului, nu vor mai fi emisii de noxe, nu va exista impact rezidual, cu excepia ocuprii definitive a unor suprafee de teren agricol de ctre ampriza drumului. Impactul potenial asupra sntii populaiei ca urmare a polurii aerului Executarea lucrrilor de construcie poate duce la emisia de noxe in concentraii suficient de mari pentru a afecta starea de sntate a populaiei locale, expuse timp indelungat la acest mediu. Efectele principalilor poluani atmosferici asupra sntii umane Valorile limit pentru poluanii atmosferici i impactul lor asupra sntii umane sunt furnizate de Organizaia Mondial a Sntii i sunt precizate in Directiva 2008/50/CE a Parlamentului European i a Consiliului privind calitatea aerului nconjurtor i un aer mai curat pentru Europa. Oxidul de azot Principalele efecte ale expunerii scurte i repetate la medii cu concentraii ridicate de azot sunt agravarea deficienelor pulmonare existente, creterea sensibilitii la infeciile respiratorii i, in cazuri extreme, apariia unor pneumopatii obstructive. n intoxicaia supraacut se produce bronho-spasm i moarte prin asfixie. Concentraia letal este de 0,5 mg NO2 /l aer. Dar concentraiile acestei substane in aer sunt reduse i nu vor afecta starea de sntate a populaiei locale. Monoxidul de carbon Expunerea ndelungat la medii poluate cu monoxid de carbon poate cauza patru tipuri de efecte asupra sntii umane (mai ales atunci cnd nivelul carboxihemoglobinei HbCO este sub 10%): Efecte cardivasculare; Efecte neurocomportamentale; Efecte asupra fibrinolizei; Efecte perinatale. Organizaia Mondial a Sntii recomand un nivel de 2,5 3,0 HbCO pentru protecia sntii populaiei, inclusiv a grupurilor sensibile. Pentru aceasta concentraiile de CO in aer nu trebuie s depeasc urmtoarele valori: 60 mg/m3 pentru 30 minute; 30 mg/m3 pentru o or; 10 mg/m3 pentru 8 ore.
195
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Dioxidul de sulf Principalele efecte pe care le poate avea expunerea repetat la medii cu concentraii ridicate de dioxid de sulf sunt problemele olfactive: conjuctivit, arsur sau opacizarea corneei i capacitatea de adaptare la semiobscuritate. De asemenea, expunerea la medii in care concentraia de SO 2 depete 10 mg/m3 aer timp de 10 minute poate favoriza apariia de bronhoconstricii, bronite, rinite sau traheite chimice. In caz de supraexpunere poate surveni moartea prin stop respirator. Valorile limit stabilite de O.M.S. pentru SO2 sunt: 350 g/m3 medie orar 125 g/m3 medie zilnic 50 g/m3 medie anual Doza letal: 10-20 g SO32-. Organizaia Mondial a Sntii recomand, pe baza unor studii recente, ca valoarea medie zilnic s nu depeasc 20 g/m3. Pulberile sedimentabile Pulberile sedimentabile sunt nocive pentru organisme pentru c odat ptrunse in tractul respirator formeaz depozite in plmni. Dar in cazul organismelor sntoase i a unor concentraii sczute de noxe, acestea sunt eliminate de plmni. Atunci cnd cantitatea inhalat depete cantitatea ce poate fi eliminat in mod natural, apar disfuncii ale plmnului: diminuarea capacitii respiratorii i a suprafeei de schimb a gazelor din snge, instalarea sau cronicizarea afeciunilor cardio respiratorii. Dac particulele inhalate conin substane toxice (precum metalele grele), acestea pot deveni foarte agresive. Tabel 4.47 Valorile ghid stabilite de O.M.S. i de Comisia European pentru expunerea combinat de SO2 i particule Timp de Dioxid de Evaluarea Evaluare gravimetric mediere sulf reflectrii: fum Particule Particule (g/m3) negru (g/m3) totale in respirabile suspensie (g/m3) (g/m3) Pe termen 24 h 125 125 120 70 scurt Pe termen Un an 50 50 lung Deoarece podul i varianta de drum nou vor fi construite in afara zonelor locuite (cu excepia km 0+990 1+290), se poate considera c impactul generat de lucrrile de execuie din amplasamentul proiectului, precum i traficul pe drumurile de acces i organizarea de antier nu vor afecta populaia din zona limitrof. Distana intre amplasamentul lucrrilor i limita localitilor este
196
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI suficient de mare pentru a reduce impactul cauzat de lucrri asupra aerului i implicit asupra sntii umane. Din contr, prin reducerea numrului de maini care traverseaz zona analizat, impactul asupra sntii populaiei va fi pozitiv, se vor diminua semnificativ emisiile de poluani atmosferici. Impactul potenial asupra condiiilor de via din zon Realizarea podului de la Cosmeti peste Siret i a variantei de drum nou va avea un impact pozitiv asupra condiiilor de via din zona analizat prin crearea de aproximativ 180 locuri de munc. Dar aspectul antierului poate crea disconfort vizual in perioada de construcie. Disconfortul vizual va disprea la finalizarea lucrrilor de construcie, drumul realizat se va integra armonios in peisaj. In perioada realizrii lucrrilor de construcie pot aprea depiri ale concentraiilor maxime admisibile in atmosfera zonei de lucru. Aceast situaie nu va fi permanent, ci se poate produce numai in timpul anumitor faze tehnologice. De aceea, constructorul are obligaia s ia toate msurile privind dotarea cu echipament individual de protecie pentru muncitori. definitiv de construcii. Impactul realizrii podului nou de la Cosmeti peste Siret i a variantei de drum nou asupra muncitorilor Pentru a elimina riscul apariiei mbolnvirilor profesionaie, se vor respecta obligatoriu limitele privind concentraiile admisibile de substane toxice i pulberi in atmosfera zonelor de munc pevzute in "Normele generale de protecie a muncii" elaborate de Institutul Naional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecia Muncii i al Institutului de Igien i Sntate Public. Concentraiile admisibile (medii i de vrf) sunt concentraiile maxime admise in zona fronturilor de lucru. Acestea sunt prezentate in tabelul 4.48. Acest impact este temporar i reversibil, mediul va reveni la starea iniial la finalizarea lucrrilor, cu excepia zonelor ocupate
197
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Tabel 4.48. Concentraii maxime admise de substane toxice in atmosfera fronturilor de lucru Denumirea substanei Indicativ Concentraie maxim admis (mg/m3) Medie Vrf 90 180 15 30 15 30 5 10 0,05 0,5 0,05 0,5 1,5 200 300 300 400 1,2 3 1500 3000 700 1000 0,2 1200 1500 0,1 0,5 1500 2000 0,1 0,2 5 8 1800 2400 0,05 0,1 1400 1800 0,1 0,2 100 200 200 300
Acetaldehid Amoniac Benzen Dioxid de sulf (anhidrid sulfuroas) Crom hexavalent Crom nvalent Cadmiu Cupru (pulberi) Etil benzen Etil toluen Formaldehid Heptan (n) Hidrocarburi alifatice Hidrocarburi policiclice aromatice Metan Nichel (compui solubili) Octan Ozon Oxizi de azot (exprimai in NO2) Pentan Plumb i compui ai Pb (exceptnd PbS) Propan Seleniu Toluen Xilen Legend
CP C pC
pC
C C
concentraia admisibil de vrf = concentraia noxelor in zona fronturilor de lucru ce nu trebuie depsit in niciun moment al zilei de lucru; concentraia admisibil medie : rezult dintr-un numr de determinri reprezentativ pentru fiecare front de lucru in diferite faze tehnologice i nu trebuie depit pe perioada unui schimb de munc; pC = substane potenial cancerigene; C = substane cu aciune cangerigen, necesit aplicarea unor msuri speciale de protecie; FD = substane foarte periculoase. Nu trebuie permis expunerea la aceste substane. p = aceste substane ptrund prin piele in organism, fiind necesare msuri speciale de protecie a pielii i mucoaselor.
198
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Tabel 4.49 Concentraiile maxime admise de pulberi in atmosfera zonei de munc Nr. crt. Denumirea pulberilor 1 Concentraia maxim admis CMA Pulberi cu coninut de SiO2 liber cristalin, intre 1 i 8 mg/m3 5% 2 Pulberi cu coninut de SiO2 amorf (pmnt de 8 mg/m3 diatomee natural necalcitat) 3 Pulberi de alt natur 15 mg/m3
Comparnd datele privind emisiile generate in cadrul fronturilor de lucru prezentate in cadrul capitolului 4.2.1.3. cu limitele impuse de Normele Generale de Protecie a Muncii, se poate concluziona ca emisiile generate in amplasamentul proiectului se incadreaz sub limita maxim admisibil i colerate cu perioada de expunere redus, nu vor avea impact semnificativ asupra muncitorilor care realizeaz podul nou de la Cosmeti i varianta de drum nou. Impactul produs in perioada de operare a podului de la Cosmeti peste Siret i a variantei de drum nou Impactul asupra mediului va fi pozitiv prin preluarea unui procent foarte mare din numrul de autovehicule care traversau zona analizat. Sursele de zgomot i vibraii in perioada de operare a podului i a noului drum sunt reprezentate de autovehicule. Acestea se vor incadra in limitele legale. Prin realizarea proiectului va scdea nivelul actual al zgomotelor i vibraiilor. De asemenea, se vor diminua semnificativ cantitile de poluani atmosferici generai de traficul rutier in interiorul localitii. Impactul pozitiv al proiectului va fi resimit de infrastructura economic local, regional i naional prin: asigurarea accesului i deplasrilor facile intre diferitele zone de interes; asigurarea fluenei circulaiei i evitarea mersului in gol a motoarelor ca urmare a unor blocaje de circulaie; evitarea opririlor brute ca urmare a strii neadecvate a drumurilor existente; dezvoltarea turismului. Realizarea noului drum va avea un puternic impact pozitiv prin devierea traficului, reducnd nivelul de poluare din Cosmeti. Implicit se vor reduce i emisiile de gaze acide (NO2, SO2) ce pot avea efect negativ asupra mediului, ca i nivelul zgomotelor i ale trepidaiilor produse de traficul greu.
199
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI 4.7.2. Msurile propuse pentru diminuarea impactului asupra mediului socio-economic i protejarea populaiei sunt: amplasarea organizrii de antier la minim 0,5 km de zonele rezideniale limitrofe; utilizarea de echipamente moderne care s genereze un nivel de zgomot ct mai mic; se vor respecta orele legale de odihn i nu se va lucra noaptea; antierul va fi semnalizat cu panouri de avertizare; drumurile de acces vor fi permanent meninute curate i se va asigura accesul echipelor de intervenie; dac vor fi descoperite vestigii arheologice lucrrile vor fi oprite i se vor respecta prevederile legale in vigoare; itinerariul vehiculelor care vor transporta materialele de construcie va fi ales astfel inct s nu afecteze populaia local; viteza de deplasare a vehiculelor care transport materialele de construcie nu poate fi mai mare de 40 km/h in interiorul localitilor; depozitele de materiale de construcie in vrac vor fi mprejmuite pentru a limita antrenarea de particule de ctre precipitaii sau vnt; utilajele vor fi verificate i reparate periodic, pentru a limita emisiile de noxe i de zgomot; deplasarea autoutilitarelor i a utilajelor de construcie se va face numai pe drumurile publice existente (judeene sau de exploatare), se va evita pe ct posibil circulaia pe spaiile verzi.
4.8. CULTURAL
CONDIII
CULTURALE
ETNICE,
PATRIMONIUL
4.8.1. Descrierea situaiei actuale n comuna Cosmeti exist un numr de 12 uniti de nvmnt, dup cum urmeaz: 1. coala general Cosmesti cu clasele I X avnd 234 elevi inscrisi; 2. Grdinia Cosmeti cu un numr de 40 copii precolari. 3. coala general Cosmeti-Vale cu clasele I VIII avnd un numr de 140 elevi inscrii; 4. Grdinia Cosmeti Vale cu un numr de 38 copii precolari inscrii; 5. coala cu clasele I-IV Bltrei cu un numr de 64 elevi inscrii; 6. Grdinia Bltrei cu un numr de 20 copii precolari inscrii; 7. coala cu clasele-VIII Furcenii Vechi cu un numr de 155 elevi inscrii; 8. Grdinia Furcenii -Vechi cu un numr de 41 copii precolari inscrii; 9. coala cu clasele I-VII Furcenii -Noi cu un numr de 218 elevi inscrii; 10. Grdinia Furcenii Noi cu un numr de 41 copii precolari inscrii;
200
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI In comun exist, de asemenea, o bibliotec comunal avnd un numr de 19.045 volume, precum i cinci biblioteci colare dup cum urmeaz: Biblioteca colii Cosmeti cu un numr de 5.958 de volume; Biblioteca colii Cosmeti Vale cu un numr de 5.351 volume; Biblioteca colii Bltrei cu un numr de 1.381 de volume; Biblioteca colii Furcenii Vechi cu un numr de 7.053 volume; Biblioteca colii Furcenii Noi cu 6.034 de volume. In dou din satele comunei exist cte un cmin cultural (Cosmeti i Furcenii Vechi), cu o capacitate de cte 284 locuri i respectiv 100 de locuri, dar care nu sunt nc folosite la intreaga capacitate. 4.8.2. Prognoza impactului Condiiile culturale i etnice i patrimoniul cultural vor rmne neschimbate, nu vor fi afectate sub nicio form de realizarea proiectului. Dac in amplasamentul lucrrilor vor fi gsite vestigii arheologice, lucrrile vor fi sistate i se vor respecta prevederile legale in vigoare. 4.8.3. Msuri de reducere a impactului Nu este necesar adoptarea unor msuri de reducere a impactului asupra condiiilor culturale i etnice i a patrimoniului cultural, deoarece acestea nu vor fi afectate. MSURI GENERALE DE REDUCERE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI Pentru reducerea impactului asupra tuturor factorilor de mediu prezentai anterior (ap, aer, sol, subsol, biodiversitate, peisaj, mediu socio-economic, patrimoniu cultural) se pot adopta urmtoarele msuri: a. managementul organizrilor de antier i a utilajelor organizrile de antier vor fi amplasate in afara zonelor locuite i a celor sensibile; spaiul ocupat de organizrile de antier va fi limitat la strictul necesar (OS1 = 2.720 m2 i OS2 = 39.690 m2) i va fi imprejmuit pentru a se asigura securitatea zonei; se vor asigurarea utilitile necesare pentru realizarea la timp a lucrrilor; deeurile vor fi colectate selectiv, vor fi depozitate i eliminate adecvat, cu accent pe valorificarea celor reciclabile; colectare i epurarea apei pluviale de pe platforma organizrii de antier; refacerea terenurilor ocupate temporar i redarea lor in folosina iniial; utilajele vor fi verificate i reparate periodic pentru a limita emisiile de noxe i impactul asupra mediului;
201
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI efectuarea schimburilor de ulei de la utilaje se va face numai in service-uri autorizate; b. depozitarea materialelor de construcie depozitele de materiale vor fi delimitate, imprejmuite i acoperite pentru a evita antrenarea particulelor de ctre precipitaii sau vnt; depozitarea agregatelor se va face pe platforme betonate avnd pante i rigole de evacuare a apelor, cu compartimente separate pentru fiecare tip de agregat; evitarea degradrilor: acoperirea sau depozitarea corespunztoare a materialelor de construcie; verificarea i repararea periodic a utilajelor i a autoutilitarelor. Aceste reparaii se vor face in ateliere autorizate, in afara amplasamentului proiectului; folosirea echipamentului de protecie i respectarea normelor pentru protecia muncii in toate operaiile de transfer, ncrcare, descrcare a materialelor de construcie; ntreinerea i stropirea permanent a drumurilor zonale i a cilor de antier (nivelare, plombare, lefuire); folosirea de mijloace de transport etane pentru evitarea polurii cu praf i pulberi la transport; c. managementul substanelor periculoase depozitarea substanelor periculoase se va face in locuri speciale la care nu vor avea acces dect persoanele desemnate special; lacurile i vopselele vor fi depozitate in magazii n cadrul organizrii de antier, departe de surse de foc. Magazia va fi aerisit periodic i va fi meninut permanent ncuiat; depozitarea i pstrarea aditivilor se va face in ambalaj original i incperi uscate; dup folosire, recipientele in care au fost livrai aditivii i vopselele vor fi returnate distribuitorilor sau productorilor. 4.9. Interaciunea dintre efectele generate de proiect asupra fiecrui factor de mediu i impactul cumulat al proiectului cu alte proiecte existente sau propuse in zona analizat In cadrul acestui subcapitol vor fi prezentate interaciunile dintre efectele generate de proiect asupra factorilor de mediu, respectiv reacia pe care efectele asupra unui factor de mediu o poate avea asupra unui alt factor de mediu sau efectele secundare.
202
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Interaciunile identificate in cazul proiectului analizat, vor fi prezentate in tabelul 4.50. Tabel 4.50. Interaciunile dintre efectele generate de proiect asupra fiecrui factor de mediu Factorul de mediu Aer Fiine umane Modificarea temporar a calitii aerului in amplasamentul organizrilor de antier i a punctelor de lucru poate afecta starea de sntate a muncitorilor, dar vor fi luate toate msurile necesare pentru a reduce impactul asupra aerului, iar muncitori vor fi dotai cu echipament individual de protecie Biodiversitatea Emisiile de pulberi pot afecta flora, dar aceste modificri nu sunt semnificative, efectele vor disprea dup prima ploaie Apele suprafa de Pulberile sedimentabile generate de realizarea proiectului pot ajunge in apele de suprafa, dar concentraiile acestor poluani sunt reduse, astfel incat nu va fi afectat calitatea apelor de suprafa Zgomot Fiine umane Muncitorii sau persoanele care locuiesc in vecintatea punctelor de lucru pot fi afectate de creterea intensitii sau duratei zgomotului. Pentru a preveni aceste situaii se vor folosi utilajele de construcii moderne, dotate cu captatoare de zgomot, nu se va lucra noaptea i se vor respecta orele legale de odihn Fauna Creterea nivelului de zgomot poate afecta fauna local. Aceasta se va deplasa in habitatele similare invecinate i va reveni pe amplasament la finalizarea lucrrilor de construcie. Peisaj Aer Pentru diminuarea impactului asupra aerului suprafeele ocupate temporar de proiect i taluzele vor fi acoperite cu solul vegetal decopertat la inceperea lucrrilor de construcie. Acestea se vor inierba in mod natural in 1-2 sezoane de vegetaie. Vegetaia va contribui la reducerea impactului asupra aerului prin absorbia de CO2 i eliberarea de oxigen. Aceste interaciuni pot fi prezentate i sub form matricial, conform tabelului 4.51. Interaciune cu Interaciunea
203
Tabel 4.51 Matricea interaciunilor relaiilor dintre diferite forme de impact Zgomot i vibraii i Soluri geologie Patrimoniu cultural Biodiversit ate Matricea interaciunilor
Soluri i geologie Apa Aer Zgomot i vibraii Biodiversitate Peisaj Fiine umane Patrimoniu cultural
4.10. Impactul cumulat In zona analizat nu au fost identificate alte proiecte (existente sau propuse) cu care podul de la Cosmeti peste Siret i varianta de drum nou poate genera impact cumulat. In vecintatea locaiei analizate sunt aprobate mai multe proiecte: Amenajarea energetic a rului Siret pe sectorul Cosmeti Movileni Amenajarea energetic Cosmeti, pe teritoriul administrativ al oraului Mreti (judeul Vrancea) i al comunelor Cosmeti i Nicoreti (judeul Galai); Exploatare agregate minerale din terasa rului Siret, mal stng, in perimetrul Mlureni 3, comuna Nicoreti, judeul Galai; Lucrri de excavaii in vederea extragerii de agregate minerale de ru i amenajare piscicol, in comuna Umbrreti, judeul Galai; Lucrri de decolmatare, reprofilare albie minor a rului Siret i regularizarea scurgerii prin exloatarea de nisip i pietri - perimetrul Movileni Aval III, comuna Movileni, judeul Galai. Limitele in interiorul crora s-a efectuat analiza efectelor cumulative a fost de aproximativ 30 km (15 km in aval de amplasamentul proiectului analizat i 15 km in amonte de acesta). In evaluarea impactului cumulat s-a inut cont de:
204
Fiine umane
Peisaj
Apa
Aer
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI localizarea proiectelor i distanele dintre ele; cile posibile de cumulare a efectelor: emisii de noxe, zgomot i vibraii; impactul asupra speciilor i habitatelor protejate.
Efectele cumulative ale proiectelor din perimetrul analizat au fost cuantificate pentru perioada realizrii lucrrilor (24 luni). In perioada exploatrii podului peste Siret i a variantei de drum nou, nu se poate produce impact cumulat cu proiectele menionate anterior. Datorit distanei mari intre amplasamentul proiectului i al amenajrii energetice Cosmeti sau a balastierelor i carierelor de pe cursul Siretului, aceste proiecte nu pot genera impact cumulat. Mai mult, aceste proiecte nu vor fi realizate simultan, balastierele vor funciona temporar, pe o perioad de maxim un an. Conform adresei Institutului de Studii i Proiectri Hidroenergetice (proiectant general al investiiei Amenajarea hidroenergetic a rului Siret pe sectorul Cosmeti Movileni), lucrrile la noul pod nu influeneaz in niciun fel exploatarea i/sau realizarea investiiei Amenajarea hidroenergetic a Rului Siret pe sectorul Cosmeti Movileni. Exploatarea balastierelor produce un impact, care de obicei, se manifest pn la civa km de surs. Datorit distanei mari, emisiile de noxe, zgomot i vibraii nu se pot cumula. Noxele emise de utilajele de construcie sau de autocamioanele folosite pentru transportul materialelor de contrucie se diminueaz o dat cu creterea distanei fa de locul emiterii. Conform datelor prezentate in capitolul 4.2.3. impactul asupra aerului se manifest in general in cadrul fronturilor de lucru i pn la 30 -50 m de limita acestora. innd cont c distana dintre proiectul analizat i celelalte proiecte din vecintate este de minim 800 m in cazul acumulrii hidroenergetice a rului Siret i de 8, respectiv 14 km in cazul balastierelor, nu este posibil cumularea emisiilor de poluani atmosferici generate de fiecare proiect in parte. De asemenea, nivelul zgomotului scade o dat cu creterea distanei fa de fronturile de lucru. Conform datelor din capitolul 1.4.9., la aproximativ 100 m de limita fronturilor de lucru, nivelul zgomotelor generate de utilajele de construcie va fi de aproximativ 65 dB(A), iar la 500 m, acesta va fi sub 45 dB(A). Impactul cumulat al construciei i exploatrii podului i a noului drum asupra fiecrui factor de mediu a fost prezentat in cadrul subcapitolelor 4.1. 4.8.
205
5. ANALIZA ALTERNATIVELOR
5.1. DESCRIEREA ALTERNATIVELOR, AMPLASAMENTUL ALTERNATIV, ALT
MOMENT PENTRU DEMARAREA LUCRRILOR, ALTE SOLUII TEHNICE I TEHNOLOGICE, MSURI DE AMELIORARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI, ETC., CU INDICAREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA ALEGEREA FCUT
Opiunile de realizare a investiiei luate in considerare sunt: Opiunea 1 pod existent reabilitat (reabilitarea in varianta executrii lucrrilor necesare pentru asigurarea traficului pe timpul execuiei podului nou); pod rutier nou in soluia constructiv 1 de grind continu din beton armat; pasaj rutier nou peste CF realizat in soluia constructiv optim preanalizat intre soluia 1 de grind continu mixt realizat in conlucrare cu placa de beton armat i soluia 2 de arc cu tirani i deschideri marginale realizate din grinzi din beton armat precomprimat; opiunea magenta de traseu pentru varianta de drum nou; Opiunea 2 pod existent reabilitat (reabilitarea in varianta executrii lucrrilor necesare pentru asigurarea traficului pe timpul execuiei podului nou); pod rutier nou in soluia constructiv 2 de grind continu metalic cu platelaj ortotrop; pasaj rutier nou peste CF realizat in soluia constructiv optim preanalizat intre soluia 1 de grind continu mixt realizat in conlucrare cu placa de beton armat i soluia 2 de arc cu tirani si deschideri marginale realizate din grinzi din beton armat precomprimat; opiunea verde de traseu pentru varianta de drum nou; Opiunea 3 pod existent reabilitat (reabilitarea in varianta executrii lucrrilor necesare pentru asigurarea traficului pe timpul executiei podului nou) Pod rutier nou in solutia constructiva 3 de pod hobanat pentru patru benzi de circulatie Pasaj rutier nou peste CF realizat in solutia constructiv optim preanalizat intre soluia 1 de grind continu mixt realizat in conlucrare cu placa de beton armat i soluia 2 de arc cu tirani i deschideri marginale realizate din grinzi din beton armat precomprimat; opiunea roie de traseu pentru varianta de drum nou;
206
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Descrierea detaliat a acestor opiuni este realizat in subcapitolul 1.4.11. De asemenea, au fost studiate trei tipuri de structuri rutiere pentru realizarea proiectului: Varianta A: structur rutier supl cu urmtoarea alctuire: 4 cm strat de uzur din beton asfaltic cu bitum modificat tip BA16 m - S.R. 174/1-2009; 6 cm strat de legtur din beton asfaltic cu bitum modificat tip BAD25m - S.R. 174/1-2009; 12 cm strat de baz din mixtur asfaltic tip AB2 - S.R. 7970-2000; 25 cm strat superior de fundaie din piatr spart amestec optimal - S.R. 667-2001 i STAS 6400-84; 30 cm strat inferior de fundaie din balast - S.R. 662-2002 i STAS 6400-84; 15 cm strat de form din balast - S.R. 662-2002 i STAS 12253-84; geotextil cu rol anticontaminant i anticapilar; Varianta B: structur rutier semirigid cu urmtoarea alctuire: 4 cm strat de uzur din beton asfaltic BA16m - S.R. 174/1-2009; 6 cm strat de legtur din beton asfaltic deschis BAD25m - S.R. 174/1-2009 10 cm strat de baz din mixtur asfaltic AB2 - S.R. 7970-2000; 23 cm strat superior de fundaie din agregate naturale stabilizate cu ciment - STAS 10473/2-86 i STAS 6400-84; 30 cm strat inferior de fundaie din balast - S.R. 662-2002 i STAS 6400-84; 15 cm strat de form din balast - S.R. 662-2002 i STAS 12253-84; geotextil cu rol anticontaminant i anticapilar; Varianta C:structur rutier rigid cu urmtoarea alctuire: 26 cm dal din beton de ciment clasa BcR4.5 - S.R. 183/1-1995; 30 cm strat inferior de fundaie din balast - S.R. 662-2002 i STAS 6400-84; 15 cm strat de form din balast - S.R. 662-2002 i STAS 12253-84; geotextil cu rol anticontaminant i anticapilar.
5.2.
ANALIZA MRIMII IMPACTULUI, DURATA
REVERSIBILITII, VIABILITATEA I
EFICIENA MSURILOR DE AMELIORARE PENTRU FIECARE ALTERNATIV A PROIECTULUI I PE FIECARE COMPONENT DE MEDIU Pentru analiza celor trei opiuni de realizare a proiectului prezentate anterior a fost folosit matricea preluat din ghidul JASPERS Ghiduri sectoriale pentru evaluarea impactului asupra mediului: proiecte de construcie de autostrzi i drumuri.
207
Opiunea 1 Utilizatori Trafic Pietoni Siguran Impact asupra altor drumuri Servicii Traversri de ape de suprafa Traversri de cii ferate Planificare i dezvoltare Geologie Ecologie Peisaj i impact vizual Instalaii i bunuri din agricultur Proprieti rezideniale Impact social Calitatea aerului Zgomot i vibraii 102.287,48 15 Neutru Neutru
Opiunea 2
Opiunea 3
Criterii tehnice
Neutru Neutru
Neutru Neutru
Cost total (mii lei) Scor ierarhizare
Criterii de mediu
120.731,77 13
271.971,01 9
Legenda pentru natura si mrimea impactului Pozitiv Minor Moderat Major Extrem
Negativ
Minor
Moderat
Major
Extrem
Pentru fiecare din marimile impactului se acord cte o not ( minor = 1, moderat = 2, major = 3, extrem = 4). Se face diferena intre punctajul obinut pentru impactul pozitiv i cel negativ.
208
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Realizarea variantei propuse (opiunea 1) reprezint o soluie viabil justificat de urmtoarele argumente: - mbuntirea caracteristicilor traseului att n plan de situaie ct i n profil n lung, cu reducerea declivitilor i scurtarea lungimii, n scopul mbuntirii condiiilor de circulaie sau reducerii timpului de parcurs; - protecia specific a mediului (ocuparea unor suprafee mai mici de habitat, perioad mai mic de realizare a lucrrilor, emisii mai mici de poluani atmosferici); - profitabilitatea este demonstrat prin analize economice (analiz cost-beneficii, R.I.R.) In cazul structurii rutiere au fost analizate avantajele i dezavantajele fiecrei structuri propuse in raport cu celelalte. Pentru fiecare din cele trei variante de structuri rutiere au fost studiate: durata de realizare i durata de serviciu; emisiile de poluani atmosferici din timpul lucrrilor; consumul de materii prime; posibilitatea de realizare sub trafic; cheltuielile de intreinere.
innd cont de avantajele i dezavantajele fiecrei structuri prezentate anterior, se propune punerea in aplicare a structurii rutiere semirigide.
209
6. MONITORIZARE
Principalele aciuni pe care constructorul trebuie s le ndeplineasc
in vederea limitrii,
reducerii sau eliminrii efectelor impactului activitilor desfurate asupra mediului sunt urmtoarele: conformarea proceselor/activitilor desfurate cu prevederile legislaiei aplicabile privind protecia mediului;
promovarea principiului dezvoltrii durabile (utilizarea de echipamente performante cu consumuri reduse i motoare nepoluante); asigurarea unei ntreineri corespunztoare a echipamentelor i instalaiilor, astfel nct acestea s fie sigure n funcionare i s nu afecteze mediul; pregtirea unui plan de monitorizare a mediului.
Pentru supravegherea calitii factorilor de mediu i pentru verificarea conformrii cu legislaia actual in vigoare se propune angajarea de ctre beneficiar a unei firme specializate. 6.1. Planul de monitorizare Monitorizarea se va face folosind metoda BACI (Before After Control Impact). Aceasta presupune determinarea condiiilor inaintea inceperii activitii antropice cu potenial impact asupra mediului, in timpul desfurrii acesteia i dup incheierea ei, pentru a vedea dac s-au modificat caracteristicile mediului. A. Pentru determinarea strii actuale a mediului se vor efectua urmtoarele analize: pentru sol: prelevarea de probe de pe traseul drumului proiectat i din incinta organizrilor de antier i determinarea concentraiilor de metale grele i de hidrocarburi; pentru aer: prelevarea de probe de pe traseul drumului proiectat i determinarea concentraiilor de SOx, NOx, NH3, pulberi totale in suspensie i pulberi sedimentabile; nivelul zgomotului va fi msurat in vecintatea podului peste Siret i a caselor de la km 0+990 1+290; pentru apa de suprafa se vor preleva probe din rul Siret in vecintatea podului existent; pentru biodiversitate: se vor identifica toate speciile vegetale i animale de pe traseul analizat. Aceste determinri vor folosi ca probe martor, pentru determinarea strii iniiale a mediului pe amplasamentul analizat.
210
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI B. Monitorizarea in timpul perioadei de construcie a podului de la Cosmeti peste Siret i a variantei de drum nou In aceast perioad vor fi monitorizai toi factorii de mediu prin prelevri de probe in urmtoarele puncte: in amplasamentul lucrrilor; in cadrul organizrilor de antier; in bazele de producie. Se recomand, att ct este posibil, s se foloseasc aceleai puncte de monitorizare folosite pentru determinarea strii iniiale a mediului, pentru a asigura reprezentativitate datelor obinute. Pentru determinarea strii mediului in perioada executrii lucrrilor de construcie se vor efectua urmtoarele analize: pentru aer: pentru determinarea concentraiei de poluani atmosferici i pulberi vor fi prelevate lunar probe din perimetrul organizrii de antier i din zonele de lucru; pentru determinarea nivelului zgomotului i a vibraiilor se vor face lunar msurtori in cadrul fiecrei zone de lucru; pentru ap i sol: vor fi prelevate lunar probe din perimetrul fronturilor de lucru; pentru biodiversitate: vor fi facute monitorizri bi-lunare in perimetrul fronturilor de lucru; deeuri: se recomand raportarea semestrial ctre autoritatea de mediu privind gestiunea deeurilor generate in timpul lucrrilor de construcie (tipuri de deeuri codif icate conform HG 856/2002, cantitile rezultate din activitile de construcie/reabilitare, destinaia final a acestora.
Rezultatele acestor monitorizri vor fi sintetizate i raportate trimestrial ctre Agenia Regional de Protecie a Mediului Galai. La prima raportare se vor prezenta i contractele ncheiate cu uniti autorizate pentru preluarea fiecrui tip de deeu in vederea tratrii / eliminrii / reciclrii. In perioada realizrii lucrrilor de reabilitare a podului existent i de construcie a noului pod i a variantei de drum nou, constructorul va trebui s protecie a mediului propuse in cadrul acestui raport. In timpul perioadei de execuie a podului de la Cosmeti peste Siret i a variantei de drum nou, se va solicita constructorului indeplinirea urmtoarelor msuri privind creterea eficienei energetice i ameliorarea condiiilor de mediu existente:
adopte tehnologii i echipamente de lucru
prietenoase cu mediul, care s asigure reducerea emisiilor de noxe i s respecte toate msurile de
utilizarea de tehnologii performante cu rol n reducerea timpului de execuie, reducerea consumului de materiale i reducerea consumului energetic;
211
utilizarea unor materiale de construcie care respect standarde nalte de calitate ce vor asigura diminuarea cantitii de deeuri rezultate n urma lucrrilor de construcie; utilizarea de echipamente moderne, de ultim generaie, cu consum redus de combustibil sau utilizarea unor surse alternative de energie (biodiesel); utilizarea de materiale de construcii provenite din resurse locale pentru reducerea consumului de carburani necesar transportului de materii prime i materiale; angajarea unei firme de specialitate care va monitoriza periodic impactul activitilor de construcie asupra mediului i performanele nregistrate n direcia proteciei mediului.
C. Planul de monitorizare in perioada de operare a podului peste rul Siret la Cosmeti i a variantei de drum nou In aceast perioad se vor efectua urmtoarele categorii de analize: pentru ap: monitorizarea semestrial a concentraiilor de poluani in apele pluviale impurificate prin splarea carosabilului de ctre precipitaii, in zona separatoarelor de hidrocarburi; pentru aer: determinarea semestrial a concentraiilor de poluani din aer, pe traseul noului drum; pentru zgomot: msurarea nivelului zgomotului pe traseul variantei de drum nou in vecintatea zonelor locuite (km 0+990 1+290); pentru sol: monitorizarea semestrial a pH ului i a concentraiilor de poluani din sol, la circa 2 m de ampriza drumului, la inceputul i la sfritul noului drum; pentru biodiversitate: monitorizarea lunar a strii vegetaiei i faunei, in vecintatea podului i pe traseul noului drum i a gradului de refacere a suprafeelor afectate temporar de lucrri.
Rezultatele monitorizrii din perioada de exploatare a podului peste rul Siret la Cosmeti i a variantei de drum nou vor fi raportate anual ctre Agenia pentru Protecia Mediului Galai i ctre celelalte autoriti competente. Beneficiarul va respecta toate msurile propuse pentru reducerea potenialului impact care poate fi identificat in urma activitilor de monitorizare. Se recomand ca monitorizarea mediului pe amplasamentul drumului nou proiectat s se fac in primul an de la darea acestuia in folosin. Dac nu vor fi inregistrate depiri ale limitelor legale, nu mai este necesar monitorizarea ulterioar. Dac vor fi inregistrate depiri, se va continua monitorizarea i se vor lua toate msurile necesare pentru reducerea impactului.
212
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI In aceast perioad va trebui verificat i gradul de refacere a suprafeelor afectate temporar de lucrrile de construcie); verificarea periodic a sistemului de captare, epurare i evacuare a apelor pluviale; verificarea periodic a calitii solului din zona de influen.
Planul de monitorizare a biodiversitii Monitorizarea speciilor i a habitatelor din amplasamentul podului peste Siret i a variantei de drum nou i a celor din vecintatea amplasamentului ofer informaii despre starea lor de cons ervare i permit predicia modificrilor ce pot aprea in structura i funciile ecosistemelor locale. Monitorizarea amplasamentului s-a fcut dup un plan de monitorizare ce a inclus deplasri repetate in teren, in decursul unui an calendaristic. Frecvena monitorizrilor i a punctelor de monitorizare au fost stabilite la inceputul perioadei de monitorizare i au fost pstrate in toat perioada. Se recomand utilizarea acelorai metode de monitorizare i pstrarea punctelor de monitorizare i in perioada realizrii lucrrilor de construcie i de operare a proiectului. Se recomand o monitorizare in timpul perioadei de implementare a obiectivelor prevzute in proiect, iar frecvena observaiilor/prezenelor la faa locului trebuie s se realizeze la un interval de 15 zile. In timpul funcionrii obiectivelor propuse prin proiect monitorizarea se va realiza pe o durata de 1 2 ani, in funcie de decizia Ageniei pentru Protecia Mediului Galai. In aceast perioad frecvena monitorizrilor va fi lunar. In timpul deplasrilor in teren vor fi determinate toate speciile prezente pe amplasament sau in vecintatea acestuia. De asemenea, trebuiesc determinate speciile de psri ce cuibresc (dac este cazul) in zon cu scopul de a msura abundena speciilor in zona respectiv i a evalua ct mai corect impactul proiectului asupra psrilor. Pentru obinerea unor rezultate ct mai exacte se recomand stabilirea unor intervale fixe de observaie conform prezentului program de monitorizare i respectarea strict a acestora pe toata perioada de monitorizare. Menionm c durata perioadei de monitorizare va fi de minim un an, cu posibilitatea de prelungire in funcie de concluziile ce reies din interpretarea datelor din observaii directe corelate cu datele bibliografice existente. Menionm c intervalul martie-septembrie este perioada cea mai relevant pentru monitorizarea speciilor de psri cuibritoare, psri in pasaj, mamifere terestre, amfibieni, reptile, ins i restul anului poate oferi date (ex. monitorizarea psrilor sedentare i a mamiferelor mari)
213
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI care s contureze o imagine de ansamblu asupra efectelor podului peste Siret i a variantei de drum nou asupra biodiversitii. Fiecare zi de observare la faa locului trebuie s se materializeze prin completarea urmtorului tabel: Denumire locaie:........................................................................ Nume observator:. Data:.......... Ora Denumire tiinific Numr exemplare Pasaj Observaii (popular) a speciei
Nota: Tabelul va fi completat la rubrica Observaii cu date despre condiiile meteo, parametrii fizici ai biotopului, inlimea de zbor la care au fost observate psrile; stadiul de dezvoltare al psrilor (juvenil, matur) identificate pe amplasament, in relaie cu nivelul de zgomot msurat la momentul observaiilor. De asemenea, trebuie specificat dac au fost intlnite carcase, motivul decesului precum i gradul de descompunere. In cazul in care se observ psri in pasaj, se vor nota detalii despre forma stolului, direcia i inlimea de zbor, perioada i locul de popas. Tabelul de mai sus poate fi folosit i pentru alte specii de faun. Rubrica Cuibrit se va completa in cazul in care sunt identificate cuiburi, cu numrul acestora pentru fiecare specie in parte. Rubrica Pasaj se va bifa dac este cazul. De asemenea, specificarea exact in tabel a orei poate furniza date despre perioadele de vulnerabilitate ale psrilor din diferite momente ale zilei (diminea, sear). Completarea rubricilor menionate in tabel va oferi posibilitatea realizrii unei baze de date referitoare la: compoziia in specii a zonei analizate i alternana de specii in funcie de sezon, densitatea i distribuia populaiilor, direcia dominant de zbor, inlimea medie de zbor, incadrarea zonei in funcie de afinitatea psrilor pentru habitat (pasaj, cuibrit, migraie) sau absena acestora.
214
Metode de monitorizare Monitorizarea florei Pentru monitorizarea habitatelor au fost realizate relevee fitocenologice in zonele cele mai reprezentative. Suprafaa acestora a fost astfel aleas inct s surprind majoritatea speciilor care intr in compoziia fitocenozelor. Pentru studierea numrului de exemplare a fost utilizat metoda Braun- Blanquet, numit si metoda releveelor ptrate de 100 mp. S-a lucrat cu o singur scar i anume scara de abunden dominan (combinarea celor doi parametri cantitativi) dup cum urmeaz: r = 1 - 5 exemplare cu acoperire neglijabil; + = puine exemplare, acoperire redus, sub 1%; 1 = multe exemplare cu acoperire redus sau puine exemplare cu acoperire mai mare 1-10%; 2 = foarte multe exemplare sau cu acoperire de 10-25% din suprafa; 3 = acoperire intre 25 50% din suprafa, numrul exemplarelor indiferent; 4 = acoperire intre 50 75% din suprafa, numrul exemplarelor indiferent; 5 = acoperire intre 75100% din suprafa, numrul exemplarelor indiferent; Perioada optim pentru monitorizarea florei este perioada mai august, cnd plantele ajung la maturitate i pot fi recunoscute uor. Dar trebuiesc fcute determinri i in celelalte perioade ale anului. In procedura de lucru pentru analiza florei se folosesc aparate foto, colectri de exemplare spre a fi ulterior determinate cu ajutorul atlaselor i determinatoarelor (Ciocrlan V., 2009: Flora ilustrat a Romniei, vol. I si II; Ciocrlan V., 2004: Flora segetal a Romniei). Pentru determinarea habitatelor se folosesc lucrri precum Habitatele din Romnia, Nicolae Doni, Aurel Popescu, Mihaela Pauca- Comnescu, Simona Mihilescu, Iovu Adrian Biri, 2005; Gafta D., Mountford O. Manual de Interpretare a Habitatelor din Romnia, MMDD 2008. In vederea analizei cantitative i calitative a fitocenozei din zonele cu vegetaie spontan aferente zonelor afectate de realizarea noului pod i a variantei de drum nou s-au efectuat analize calitative zonale. Monitorizarea faunei Metode de monitorizare a nevertebratelor Monitorizarea populaiilor de nevertebrate s-a fcut prin observaii directe ale speciilor de nevertebrate, in amplasamentul podului i pe traseul variantei de drum nou. Pentru colectare au fost utilizate fileul entomologic i capcanele Barber.
215
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Metode de monitorizare a herpetofaunei Pentru monitorizarea herpetofaunei s-au urmat transecte vizuale, iar periodic au fost analizate suprafeele de control situate la intervale regulate. Investigarea unei suprafee a avut o durat medie de 5 minute necesare pentru nregistrarea eventualei prezene a exemplarelor de amfibieni i/sau reptile, numrul de exemplare active, fiind luate in considerare i informaiile complementare privind tipul de habitat, gradul de acoperire a suprafeei cu vegetaie, specificul substratului, etc.
Metode de monitorizare a mamiferelor: Monitorizarea speciilor de mamifere din amplasamentul proiectului s-a efectuat prin metoda transectelor liniare, a cutrii active i a staiilor de urme. Evaluarea prezenei mamiferelor s -a realizat att pe baza urmelor lsate de animale (excremente, urme pe pmnt/zpad, rmie, galerii, etc), ct i a observrii directe. Metoda de monitorizare a avifaunei Pentru identificarea psrilor s-a folosit determinatorul ilustrat Psrile din Romnia i din Europa de Bertel Bruun, Hakan Delin i Lars Svensson. In cadrul deplasrilor pe teren s-a realizat observarea speciilor de avifaun cu ajutorul binoclului, fotografierea i determinarea cu ajutorul crilor de specialitate. S-au efectuat observaii din puncte fixe, puncte elevate i pe transecte liniare. Metoda nr. 1: Evaluare direct din puncte de observare (Vantage Points) Aceast metod a fost folosit pentru evaluarea populaiilor de psri de talie mare, cu zbor planat (rpitoare, berze etc.). Aceste psri folosesc coloane de aer cald pentru a se nla, dup care se deplaseaz cu zbor planat. Sunt astfel uor de observat i de identificat de la distane mari. Observatorii au stat pe o zon mai inalt de unde au putut vedea toat aria. Au fost folosite binocluri i lunete pentru a facilita monitorizarea. Au fost notate speciile observate, ora la care a avut l oc observaia i micarea psrilor pe hart. Aceast metod a putut fi realizat simultan din puncte diferite pentru a acoperi toat aria cercetat intr-un timp mai scurt. Au fost obinute date precise despre mrimea populaiei, numrul perechilor i despre teritoriile utilizate de aceste specii. Metoda nr. 2: Monitorizarea din puncte fixe (point count) Aceast metod a fost folosit pentru recensmntul psrilor de talie mic, (ciocnitori, psri cnttoare). A putut fi aplicat att n pdure ct i pe teren deschis. Punctele de observaie au fost dispuse ntr-o reea dreptunghiular, iar distana dintre ele a fost de 250 m. Traseul a fost parcurs la primele ore ale dimineii, cnd psrile au cea mai intens activitate. In fiecare punct au
216
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI fost petrecute cinci minute cu observarea vizual i ascultarea sunetelor emise de psri (cntecul sau ciocnitul acestora). Au fost astfel obinute date despre efectivul populaiilor respective. Metoda nr. 3: Evaluare pe trasee lineare Metoda a fost folosit in terenurile deschise pentru estimarea mrimii populaiilor psrilor de talie mic. Intr-un kilometru ptrat au fost parcurse dou trasee cu lungimea de 1 km. i aceast metod a fost aplicat la primele ore ale dimineii. Pe ambele pri ale traseelor au fost stabilite benzi cu limi diferite (200, 300 sau 500 de metri, in funcie de protocolul adoptat). In cazul fiecrui specimen observat a fost notat distana acestuia fa de traseu, dar i poziia exact pe hart. Au fost astfel obinute date despre mrimea populaiei respective, numrul perechilor, a teritoriului ocupat, dar se pot stabili i corelaii intre anumite specii i un tip de habitat. Rezultatele obinute au fost extrapolate la toata suprafaa de analizat. Traseul a trebuit parcurs cu vitez mic, constant i a fost evitat deranjarea psrilor.
Metode de monitorizare a faunei acvatice Pentru studiul ihtiofaunei de pe suprafaa amplasamentului s-au fixat staii reprezentative pentru prelevarea materialului biologic. Aceste staii au fost amplaste att n aval ct i n amonte de podul existent, pentru a acoperi toata gama de preferine ecologice a speciilor de peti din zon. Principala metod nedistructiv folosit pentru prelevarea materialului biologic este capturarea petilor cu electrofishing-ul. Aparatul de electronarcoz emite un curent slab ce ameeste petii pentru o scurt perioad de timp pentru a putea fi prini, n decurs de maxim 10 minute acetia ntorcndu-se la activitatea normal. Pe lng aceast metod au fost folosite plasele reofile i nvoade pentru capturarea petilor. Pentru a avea o imagine complet asupra compoziiei i stratificrii ihtiofaunei, pescuirile s -au fcut aleatoriu de la diferite adncimi. Prelucrarea datelor const n principal n ntocmirea unei liste de specii de peti existent n zon
217
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Perioadele optime / favorabile pentru monitorizarea faunei Ian. Nevertebrate Amfibieni Reptile Psri cuibritoare Psri sedentare Psri pasaj de Feb. Mar. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sept. Oct. Nov. Dec.
Psri care ierneaz Mamifere
Perioada favorabil Perioada nefavorabil
6.2. Planul de management al mediului Pentru prevenirea i reducerea probabilitii de manifestare a hazardului n mediu se vor lua urmtoarele msuri: instruirea personalului angajat; respectarea instruciunilor de montaj i utilizare a echipamentelor, instalaiilor si mijlo acelor auto; respectarea programelor de revizii ntreinere; respectarea parametrilor de lucru ai echipamentelor, instalaiilor i mijloacelor auto; obinerea tuturor actelor de reglementare necesare; respectarea distanelor de siguran i a msurilor speciale pe linie PSI; asigurarea dotrii corespunztoare pentru intervenie n caz de accident; respectarea reglementrilor n vigoare i a condiiilor impuse prin toate actele de reglementare; elaborarea planului de prevenire i intervenie n caz de poluare accidental.
218
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Pentru reducerea impactului asupra mediului att in perioada construciei ct i in perioada de exploatare a podului i a variantei de drum nou se va respecta urmtorul plan de management al mediului: Plan de management al mediului pentru podul peste rul Siret la Cosmeti i pentru varianta de drum nou Factorul de mediu Apa Msuri propuse pentru reducerea impactului Responsabil
Perioada construciei podului i a variantei de drum nou Managementul adecvat al organizrii de antier i al Executantul fronturilor de lucru lucrrilor Prevenirea scurgerilor accidentale de carburani Executantul lucrrilor Splarea i repararea utilajelor se va face numai in centre Executantul autorizate, pentru a evita contaminarea apelor de lucrrilor suprafa sau subterane cu substane toxice Folosirea digurilor provizorii i a incintelor de palplane Executantul pentru realizarea pilelor din ap pentru a preveni lucrrilor ptrunderea in cursul Siretului a materialelor de construcie Perioada de operare a podului i a variantei de drum nou Montarea de decantoare i de separatoare de hidrocarburi Executantul pentru preluarea apelor pluviale care spal platforma lucrrilor drumului Limitarea folosirii substanelor antiderapante Beneficiarul proiectului Verificarea periodic a strii drumului Beneficiarul proiectului Perioada construciei podului i a variantei de drum nou Folosirea de instalaii i tehnologii performante pentru Executantul reinerea particulelor lucrrilor Stropirea periodic a platformelor i a drumurilor Executantul tehnologice pentru a evita antrenarea particulelor de ctre lucrrilor vnt Perioada operrii podului i a variantei de drum nou Monitorizarea semestrial a nivelului emisiilor Beneficiarul prin intermediul unei firme specializate Amenajarea spaiilor verzi Beneficiarul prin intermediul unei firme specializate
Aer
219
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Perioada construciei podului i a variantei de drum nou Delimitarea exact a suprafeelor prevzute a fi afectate Executantul temporar / permanent de lucrri i respectarea strict a lucrrilor acestora Identificarea speciilor de flor i faun prezente pe Beneficiarul prin amplasament intermediul unei firme specializate Monitorizarea respectrii proiectului aprobat i limitarea Executantul spaiilor afectate la strictul necesar lucrrilor Folosirea digurilor provizorii i a incintelor de palplane Executantul pentru protecia ecosistemului acvatic lucrrilor Interzicerea splrii utilajelor i a deversrii deeurilor in Executantul albia rului Siret lucrrilor Perioada operrii podului i a variantei de drum nou Monitorizarea speciilor vegetale i animale din vecintatea Beneficiarul prin amplasamentului intermediul unei firme specializate Mediul Perioada construciei podului i a variantei de drum nou cultural i Pe amplasamentul analizat nu exist vestigii arheologice, Executantul arheologic dar dac vor fi descoperite la realizarea excavaiilor, lucrrilor lucrrile vor fi sistate i se vor respecta prevederile legislaiei in vigoare Biodiversit atea Perioada exploatrii podului i a variantei de drum nou Nu este necesar adoptarea nici unei msuri in aceast perioad deoarece nu va exista impact intre proiectul analizat i mediul cultural i arheologic Perioada construciei podului i a variantei de drum nou Amplasarea organizrii de antier in afara zonelor locuite Proiectantul i executantul lucrrilor Curaarea pneurilor utilajelor se va face numai in locuri Executantul special amenajate lucrrilor Perioada exploatrii podului i a variantei de drum nou Monitorizarea semestrial a calitii aerului pentru a nu fi Beneficiarul prin afectat starea de sntate a populaiei intermediul unei firme specializate Verificarea periodic a strii tehnice a drumului i Beneficiarul efectuarea de reparaii atunci cnd este cazul. proiectului Perioada construciei podului i a variantei de drum nou Amplasarea organizrii de antier i a punctelor de lucru Executantul va fi fcut in afara zonelor verzi pentru a nu afecta lucrrilor peisajul Depozitarea adecvat i eliminarea periodic a deeurilor Executantul
Mediul socio economic
Peisajul
220
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI lucrrilor Perioada exploatrii podului i a variantei de drum nou Refacerea terenurilor ocupate temporar Executantul lucrrilor Plantarea de arbori i arbuti Beneficiarul proiectului Perioada construciei podului i a variantei de drum nou Adoptarea tehnicilor de construcie adecvate pentru Executantul respectarea limitelor legale lucrrilor Verificarea i repararea periodic a utilajelor folosite Executantul lucrrilor Perioada operrii podului i a variantei de drum nou Intreinerea permanent a drumului pentru evitarea Beneficiarul formrii gropilor proiectului Delimitarea zonelor cu restricie de vitez i semnalizarea Beneficiarul corespunztoare a acestora proiectului Perioada construciei podului i a variantei de drum nou Instalarea de toalete ecologice in cadrul organizrii de Executantul antier i a fronturilor de lucru lucrrilor Colectarea selectiv a deeurilor (reciclabile/nereciclabile) Executantul in cadrul organizrii de antier i a fronturilor de lucru lucrrilor Eliminarea selectiv a deeurilor Executantul lucrrilor Perioada operrii podului i a variantei de drum nou Curarea periodic a separatoarelor de hidrocarburi Beneficiarul proiectului Colectarea, transportul i eliminarea deeurilor de ctre Beneficiarul firme autorizate proiectului
Zgomote i vibraii
Manageme ntul deeurilor
221
7.SITUAII DE RISC
7.1. RISCURI NATURALE (cutremur, inundaii, secet, alunecri de teren)
Amplasamentul analizat este situat intr-o zon in care nu exist pericol ridicat de cutremur, inundaii, secet sau alunecri de teren, conform hrilor din planul de amenajare a teritoriului naional.
Figura 7.1. Planul de amenajare a teritoriului naional. Zone de risc natural: inundaii Conform planului de amenajare a teritoriului naional, seciunea a V a zone de risc natural: Inundaii, pe amplasamentul analizat cantitatea maxim de precipitaii czut in 24 h (in perioada 1901 1997) este de 100 150 mm. Nu exist riscul producerii de inundaii.
222
Figura 7.2. Macrozonarea teritoriului Romniei din punct de vedere al riscului la alunecri de teren Potenialul de producere a alunecrilor de teren este sczut, iar probabilitatea de alunecare este foarte redus. Din punct de vedere seismic, Romnia aparine unei zone seismice moderat pn la ridicat. Totusi, amplasamentul este situat intr-un teritoriu de calm seismic, in afara zonelor active. Din punct de vedere al macrozonrii seismice, perimetrul se ncadreaz n gradul 8, corespunztor gradelor VIII pe scara MSK i cu o perioad de revenire de minimum 50 ani, conform STAS 11100/1-93.
223
Figura 7.3. Planul de amenajare a teritoriului naional. Zone de risc natural: cutremure de pmnt In conformitate cu normativul P100-1/2006, valoarea de vrf a acceleraiei terenului pentru proiectare ag = 0,28 g, pentru cutremure avnd intervalul mediu de recuren IMR = 50 ani, iar valoarea perioadei de control (col) a spectrului de rspuns este Tc= 1 s. Conform STAS 6054/77 Teren de fundare ADNCIMI MAXIME DE NGHE Zonarea teritoriului Romniei, n amplasamentul studiat adncimea maxim de nghe este de 80 90 cm.
224
Figura 7.4. Zonarea seismic a teritoriului Romniei
7.2. ACCIDENTE POTENIALE (analiza de risc)

Situaii de risc n perioada de construcie a podului de la Cosmeti peste rul Siret i a variantei de drum nou In timpul construciei podului de la Cosmeti peste rul Siret i a variantei de drum nou se pot produce urmtoarele categorii de riscuri: nerespectarea graficului de execuie a lucrrilor, ca urmare a unor condiii meteorologice nefavorabile; realizarea defectuoas a proiectului ca urmare a unor proiecte tehnice sau detalii de execuie incomplete sau neadaptate situaiei; producerea unor accidente de munc din cauza defectrii utilajelor de construcie sau calificrii insuficiente a angajailor; de asemenea, consumul de buturi alcoolice, nerespectarea tehnologiei i a regulilor de lucru, strii de sntate necorespunztoare in timpul lucrului pot cauza accidente de munc.
225
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Dac nu se vor propune i adopta msuri pentru prevenirea acestor riscuri, in timpul execuiei cii rutiere se pot produce accidente i avarii ce pot avea ca urmri: - accidentarea uoar sau letal a personalului muncitor sau a participanilor la trafic pe drumurile de acces la santier; - degradarea unor pri din lucrare; - distrugerea utilajelor i a mijloacelor de transport; - afectarea semnificativ a factorilor de mediu, a muncitorilor i a populaiei locale. Situaii de risc n perioada de operare a podului i a noului drum Conform datelor din literatura de specialitate, circulaiei pe un drum public ce include i un pod i se pot asocia urmtoarele categorii de riscuri: Risc de accidente rutiere, in special ca urmare a: strii de sntate/neateniei conductorilor auto; neadaptrii vitezei la condiiile carosabilului sau la condiiile climatice; strii tehnice precare a autovehiculului; Risc de alunecri de teren Cile rutiere reprezint zone de risc major pentru viaa i snatatea participanilor la trafic, in primul rnd i a locuitorilor din zona limitrof drumurilor, in al doilea rnd. Principalul risc pe care l poate genera exploatarea unei ci rutiere este producerea accidentelor rutiere. Probabilitatea de apariie a accidentelor rutiere depinde de mai muli factori dintre care cei mai importani sunt intensitatea traficului, starea tehnic a autovehiculelor i a cii rutiere, starea de sntate a conductorilor auto, condiiile climatice. Atunci cnd in accidentele rutiere sunt implicate vehicule care transport substane toxice i periculoase, impactul asupra sntii populaiei din zon i a mediului inconjurtor poate fi deosebit de important. Se poate aprecia c, in condiii normale de circulaie i ale unui control eficient al traficului rutier pe podul de la Cosmeti peste rul Siret i a variantei de drum nou, riscul producerii accidentelor rutiere nu este superior celui inregistrat in cazul cilor rutiere similare. Din contr, realizarea podului i a variantei de drum nou va conduce la scderea riscului producerii accidentelor rutiere, prin asigurarea desfurrii traficului in condiii de siguran. Riscul de producere a unor alunecri de teren este sczut, conform planului de amenajare a teritoriului naional.
226
7.3.
MSURI DE PREVENIRE A ACCIDENTELOR
Pentru prevenirea riscurilor in perioada de realizare a lucrrilor de construcie se pot lua urmtoarele msuri: semnalizarea lucrrilor, mai ales in zonele de intersecie cu alte drumuri (la inceputul i sfritul variantei de drum nou); intreinerea corespunztoare a utilajelor i a mijloacelor de transport; efectuarea de instructaje periodice privind securitatea i sntatea in munc; dotarea personalului cu echipament invidual de protecie; angajarea de personal calificat; elaborarea unui plan de prevenire i intervenie in caz de situaii de urgen; amplasarea unor puncte sanitare i dotarea acestora cu toate echipamentele i medicamentele necesare; supravegherea permanent a muncitorilor i a modului de execuie a lucrrilor; respectarea gabaritului vehiculului de transport i incrcarea simetric a materialelor de construcie (pentru a se evita rsturnarea vehiculelor de transport); in timpul incrcrii materialelor de construcie in autobasculante este interzis prezena muncitorilor in raza de aciune a cupei excavatorului; dac in timpul transportului materialelor de construcie vor exista pierderi pe drumurile publice, aceste materiale vor fi recuperate i vor fi eliminate corespunztor; periodic se vor face instructaje privind securitatea i sntatea in munc prevzute de Legea nr. 319/2006 i de Hotrrea Guvernului nr.1425/2006 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii securitii i sntii in munc nr. 319/2006. Pentru perioada de operare a podului de la Cosmeti peste rul Siret i a variantei de drum nou, pentru prevenirea situaiilor de risc de accidente, au fost prevzute in cadrul proiectului: parapete de siguran, metalice de tip greu sau foarte greu; semnalizri rutiere corespunztoare; msuri de consolidare a terenurilor; limitarea vitezei de deplasare pe anumite tronsoane de drum. Administratorul variantei de drum nou va asigura intervenii operative: pe timpul iernii pentru prevenirea inzpezirilor i a poleiului; in caz de accidente rutiere; in caz de alunecri de teren, prin semnalizarea corespunztoare a zonei, remedierea situaiei, inchiderea circulaiei. SC House Construct Invest Environment SRL Bd. Theodor Pallady nr. 50, sector 3, Bucureti Tel: 0314 253 023, Fax: 0314 253 024 E-mail: office@expert-mediu.eu; office@environmental-expert.eu; www.expert-mediu.eu
227
8. DESCRIEREA DIFICULTILOR
Principalele dificulti intmpinate la realizarea raportului privind impactul asupra mediului au fost cauzate de faptul c amplasamentele pentru organizrile de antier i a depozitelor de deeuri nu au fost stabilite inc de la demararea studiului. De asemenea, a fost dificil obinerea informaiilor despre starea mediului pe amplasamentul proiectului. Dei pe site-ul Ageniei Regionale pentru Protecia Mediului Galai exist date despre starea mediului la nivelul judeului, pentru caracterizarea mediului pe amplasament au fost necesare numeroase vizite in teren. O alt dificultate poate fi impunerea planului de msuri pentru protecia mediului constructorilor podului peste rul Siret i a variantei de drum nou.
9. REZUMAT FR CARACTER TEHNIC

Scopul i importana proiectului Drumul National DN 24, Tiia Tecuci Brlad Vaslui Crasna Iai, traverseaz rul Siret pe un pod mixt de osea i cale ferat cu lungimea total de 541.06 m. In forma actual podul este dat in folosin din anul 1986. Podul este intr-o stare de degradare avansat: pe tablierele metalice exist suprafee cu inceput de oxidare, protecia anticoroziv prezint un inceput de degradare; platelajul din beton armat i echipamentele de pe zona destinat circulaiei rutiere prezint degradri structurale grave care pun in pericol sigurana circulaiei i integritatea elementelor structurale principale ale podului; placa de beton armat a platelajului rutier este distrus pe suprafee importante i nlocuit cu panouri de tabl aezate peste zonele de plac strpuns i rezemate direct pe mbrcmintea rutier; calea: asfaltul este ros, vlurit, crpat; apele meteorice nu sunt colectate i conduse corespunztor ctre un emisar cu decantor de grsimi minerale. dispozitivele pentru rosturile de dilataie de osea sunt deteriorate; parapetul de protecie care ncadreaz partea carosabil i care este din elemente prefabricate din beton armat prezint degradri avansate din punct de vedere al fixrii i
228
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI continuizrii nemaiputnd asigura protecia structurii metalice in situaia deraprilor accidentale. gabaritul rutier este insuficient din punct de vedere al limii minime impuse de normele pentru poduri cu dou benzi de circulaie, iar alctuirea structural nu permite mrirea acestuia. Pentru asigurarea siguranei circulaiei este strict necesar reabilitarea acestui pod. Deoarece traseul existent al DN 24 spre Tecuci are elemente de racordare in plan la accesele pe pod total ineficiente pentru a respecta viteza de proiectare de 80 Km/h (curbe cu raze mari, pante i rampe corespunztoare), iar partea carosabil are doar 6.00 m i nu poate fi mrit, se impune realizarea unui pod rutier nou dimensionat astfel nct s respecte normele in vigoare, pe un traseu diferit dect cel actual. Podul existent va fi utilizat in continuare ca pod de cale ferat, iar reabilitarea elementelor structurale degradate (platelaj de la partea inferioar a structurii) este obligatorie pentru asigurarea condiiilor de siguran a circulaiei rutiere pe podul existent pn la darea in folosin a podului rutier nou. Dup darea in folosin a podului rutier nou, platelajul podului existent se va dezafecta in totalitate, structura rmnnd deschis exclusiv circulaiei CF. Pentru realizarea proiectului, vor mai fi executate lucrri de consolidare, vor fi amenajate interseciile i va fi asigurat sigurana circulaiei prin realizarea de marcaje corespunztoare. Pentru reabilitarea podului existent i pentru meninerea in exploatare a podului, in configuraia actual, pentru convoaie rutiere corespunztoare clasei E de ncrcare, se vor executa lucrri de recondiionare a platelajului din beton armat. Reabilitarea podului existent, precum i realizarea unui pod rutier nou dimensionat astfel nct s respecte normele in vigoare vor avea un impact deosebit de favorabil ntruct se vor rezolva o serie ntreag de probleme precum: decongestionarea traficului in zona afectat de proiect; sporirea considerabil a capacitii de circulaie; realizarea unui confort sporit pentru participanii la trafic; sporirea siguranei circulaiei; reducerea numrului de accidente de circulaie.
229
9.1.
DESCRIEREA ACTIVITII
Pentru stabilirea strii tehnice a podului de la Cosmeti peste Siret a fost ntocmit o expertiz tehnic complex ce a evideniat defectele i degradrile existente la pod in conformitate cu prevederile "Instruciunilor pentru stabilirea strii tehnice a unui pod", indicativ A.N.D. 522-2002, aprobate de Administraia Naional a Drumurilor prin decizia Nr. 19 din 17.01.2002. La tablierele metalice s-au identificat urmtoarele degradri: la nodurile de la talpa inferioar, din cauza incintelor mici din jurul elementelor principale de rezisten ale structurii, nu exist ventilaie i astfel se adun praf i murdrie i se conserv o atmosfer umed, coroziv i nu este permis accesul pentru inspecie i lucrri de reparaie i ntreinere curent. In principal, deficienele constau in faptul c se adun i se concentreaz murdria pe elementele structurii principale de rezisten, la nodurile tlpii inferioare i in special deasupra reazemelor. Sunt suprafee cu nceput de oxidare, protecia anticoroziv prezint un nceput de degradare. Procesul de coroziune se afl in diferite faze: pete, plgi sau puncte de rugin. Petele de rugin afecteaz suprafee ntinse ale barelor i grinzilor, iar plgile i punctele de rugin sunt concentrate in zonele cu concentratori de eforturi (la prinderi) i/sau zone care prin alctuirea constructiv formeaz spaii neventilate care conserv timp ndelungat o atmosfer umed i agresiv deoarece favorizeaz depunerea de praf i murdrie (zonele situate deasupra reazemelor, deasupra gueelor de prindere a contravntuirilor longitudinale, lonjeronii i antretoazele care susin platelajul cii rutiere, etc.). Platelajul din beton armat i echipamentele de pe zona destinat circulaiei rutiere prezint degradri structurale grave care pun in pericol sigurana circulaiei i integritatea elementelor structurale principale ale podului. Placa de beton armat a platelajului rutier este distrus pe suprafee importante i nlocuit cu panouri de tabl aezate peste zonele de plac strpuns i rezemate direct pe mbrcmintea rutier. Infrastructura este cu moloane czute i rosturi golite, la coronamentul pilelor. Pe banchet, lng aparatele de reazem sunt crpturi. Aparatele de reazem sunt cele originale (netipizate) i sunt murdare i ruginite, cele mobile au rulouri ovalizate i cu unele piese lips, nglobate parial in murdrie, astfel c funcioneaz defectuos sau chiar nu funcioneaz. Albia in aval de pod este invadat de resturi de la infrastructurile unor poduri anterioare. S-au format grinduri. Lucrrile de protecie a malurilor au suportat degradri. Calea: Asfaltul este ros, vlurit, crpat. Apele meteorice nu sunt colectate i conduse corespunztor ctre un emisar cu decantor de grsimi minerale. Dispozitivele pentru rosturile de dilataie de osea sunt deteriorate.
230
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Parapetul de protecie care ncadreaz partea carosabil i care este din elemente prefabricate din beton armat prezint degradri avansate din punct de vedere al fixrii i continuizrii nemaiputnd asigura protecia structurii metalice in situaia deraprilor accidentale. Gabaritul rutier este insuficient din punct de vedere al limii minime impuse de normele pentru poduri cu dou benzi de circulaie, iar alctuirea structural nu permite mrirea acestuia. La CF sub platelajul de sus exist un sistem de protecie mpotriva cderii de materiale de la CF, mai ales de la dispozitivele de dilataie. Traversele sunt prinse cu buloane speciale de CF de cornierele tlpii superioare a lonjeronilor care sunt slbite. Parapetul de siguran este deteriorat. Dei podul a fost consolidat corespunztor combinaiei pentru clasa E de ncrcare, respectiv convoiului T8,5 pentru calea ferat, se apreciaz c nu corespunde exigenelor de ncrcare i siguran in exploatare impuse de normele tehnice in vigoare. Traseul existent al DN 24 spre Tecuci are elemente de racordare in plan la accesele pe pod total ineficiente pentru a respecta viteza de proiectare de 80 Km/h (curbe cu raze mari, pante i rampe corespunztoare), iar partea carosabil are doar 6.00 m i nu poate fi mrit. Se impune realizarea unui pod rutier nou dimensionat astfel nct s respecte normele in vigoare (Normele Europene), pe un traseu diferit dect cel actual. In consecin msurile de intervenie sunt orientate in mod evident spre reabilitarea podului existent pentru a deservi in continuare traficul de cale ferat i realizarea unui pod nou pentru traficul rutier. Pentru realizarea podului nou se pot adopta cel puin 3 soluii tehnice. Podul existent va fi utilizat in continuare ca pod de cale ferat, iar reabilitarea elementelor structurale degradate (platelaj de la partea inferioar a structurii) este obligatorie pentru asigurarea condiiilor de siguran a circulaiei rutiere pe podul existent pn la darea in folosin a podului rutier nou. Principalele lucrri care se vor realiza in cadrul acestui proiect sunt: reabilitarea podului existent pentru aducerea la clasa E de ncrcare; realizarea unui pod nou grind continu din beton in aval de podul existent; realizarea unui pasaj rutier nou peste calea ferat Cosmeti, arc metalic i tabliere din beton precomprimat; realizarea unui variante de drum nou, cu lungimea de 5.601,77 m. Pentru realizarea acestor lucrri, vor mai fi executate lucrri de consolidare, vor fi amenajate interseciile i va fi asigurat sigurana circulaiei prin realizarea de marcaje corespunztoare. Pentru reabilitarea podului existent i pentru meninerea in exploatare a podului, in configuraia actual, pentru convoaie rutiere corespunztoare clasei E de ncrcare, se vor executa lucrri de recondiionare a platelajului din beton armat.
231
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Lucrrile de reabilitare a plcii de beton carosabile i a trotuarelor pietonale se execut in 2 etape, pe jumtate din limea cii rutiere, meninnd circulaia rutier uoar i pietonal pe pod, urmnd ca traficul greu s fie deviat pe o variant ocolitoare stabilit de comun acord cu Direcia Regional de Drumuri i Poduri Iai, doar pe perioada execuiei primei jumti de plac. Pentru preluarea apelor meteorice de pe partea carosabil vor fi nlocuite i montate guri de scurgere de tip T1G1. Se vor reface rosturile de dilataie de pe pile i culee, intr -o soluie modern, etan care s asigure un suflu de 10 cm. Se vor asigura marcajele orizontale i verticale necesare pentru sigurana circulaiei pe pod. Dup darea in folosin a podului rutier nou, platelajul podului existent se va dezafecta in totalitate, structura rmnnd deschis exclusiv circulaiei CF. Pentru realizarea podului nou a fost adoptat varianta cu grind continu din beton armat precomprimat, cu 4 deschideri. Schema static este grind continu. Schema statica a tablierului este grinda continua din beton armat precomprimat, avand deschiderile teoretice 95.00 m + 147.00 m + 147.00 m + 9 5.00 m = 484.00 m. Lungimea tablierului este 486.00 m. Lungimea podului este 501.20 m. In sectiune transversala podul are de 0.35 m + 1.50 m + 0.55 m + 7.80 m + 0.55 m + 1.50 m + 0.35 m = 12.60 m. Lungimea total a suprastructurii intre fetele interioare ale zidurilor de garda de 0.30 m + 96.00 m + 147.00 m + 147.00 m + 96.00 m + 0.30 m = 486.60 m. Infrastructura podului va fi alctuit din dou culei i trei pile. Podul va fi amplasat in aliniament si intr-o curba convexa de racordare in plan vertical cu raza de 13.000,00 m care racordeaz dou decliviti de cte 2.00%. Rampele de acces la pod in plan vertical vor fi racordate cu decliviti de cate 2.00%. In plan racordarea cu traseul existent se propune a se face cu o raza de 800 m pe zona rampei Mreti, iar spre Cosmeti se dezvolt traseul nou al Drumului Naional 24, racordarea podului cu acesta fcndu-se cu o curb cu raza de 1.000 m, pstrndu-se aliniament pe zona podului. Pentru colectarea si evacuarea apelor pluviale este prevzut un sistem de evacuare a apelor modern, cu guri de scurgere amplasate in borduri i tubulatur pentru dirijarea acestora spre dou staii de preepurare a apelor cu separator de hidrocarburi i desnisipator, montate pe rampe in dreptul culeelor i descrcarea acestora in emisar, respectiv rul Siret. Podul va fi echipat cu un sistem de iluminat modern. Stlpii pentru iluminat, ce vor asigura iluminatul i ghidajul vizual pe timpul nopii sunt confecionai din material metalic, avnd o nlime de 10 m, deasupra prii carosabile.
232
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Pentru navigaie se prevd sisteme de semnalizare a enalului navigabil. Datorita dimensiunilor importante ale lucrrii, a fost prevzut realizarea unui sistem modern de monitorizare a comportrii in timp a structurii (montarea de senzori). Pentru realizarea pasajului nou peste CF a fost aleas varianta cu grinda simplu rezemata din beton precomprimat si arc metalic Varianta de pasaj CF nou este un pasaj mixt, grinzi simplu rezemate din beton precomprimat si arc metalic, pe 3 deschideri, avnd urmtoarele lungimi de calcul pentru fiecare deschidere: 23.25 m 79.00 m 23.25 m. Schema static este de grind simplu rezemat. Lungimea total a suprastructurii intre feele interioare ale zidurilor de gard de 130.73 m. Traseul drumului nou i are originea in DN 24, la km 6+870 i destinaia in DN 24 la km 14+100. Desprinderea din DN 24, de la km 6+870, se face pe partea dreapt a drumului naional, traversnd rul Siret, prin intermediul unui pod nou proiectat, mergnd pn la km 1+670, paralel cu calea ferat Mreti Tecuci. Intre km 1+670 km 1+880, drumul traverseaz calea ferat mai sus menionat. La km 3+690, s-a amenajat o intersecie in cruce cu drumul judeean DJ 252. Revenirea in DN 24, se face prin intermediul unei intersecii de tip giratoriu la km 5+380. Lungimea drumului este de 5.601,77 m. Traseul se afl in mare parte in aliniament, avnd un numr de 12 curbe cu valori cuprinse intre 250 m i 3.000 m. Viteza de proiectare este de 80 km/h. Lucrarile de consolidare prevzute au rolul de mbuntire a capacitii portante a terenului de baz, fr dislocuirea acestuia i constau din lucrri de suprafa (saltele din balast armate cu materiale geosintetice cu grosimi de 1.00 m pentru nlimi de rambleu peste 6.00 m) i lucrri de adncime (piloi de ndesare din material local). Pn la realizarea lucrrilor de construcie, reparaie i consolidare precizate, circulaia pe pod a convoaielor de cale ferat i sosea se va desfura in continuare cu restriciile de vitez deja instituite i anume 30 Km/h pentru convoaiele de cale ferat i 10 Km/h pentru convoaiele de osea. Restriciile de circulaie pot fi nsprite sau circulaia poate fi chiar nchis de ctre organele de ntreinere dac acestea constat apariia unor noi defecte sau agravarea celor deja cunoscute.
233
9.2. METODOLOGIILE UTILIZATE IN EVALUAREA IMPACTULUI I DAC EXIST INCERTITUDINI SEMNIFICATIVE DESPRE PROIECT I
EFECTELE SALE ASUPRA MEDIULUI

Pentru evaluarea impactului proiectului propus asupra mediului a fost utilizat matricea de impact propus de ghidul SEA i matricea propus de ghidul JASPERS Ghiduri sectoriale pentru evaluarea impactului asupra mediului: proiecte de construcie de autostrzi i drumuri.
Matricea de evaluare a impactului propus de ghidul SEA Cu ajutorul acesteia a fost evaluat impactul pe care construcia i exploatarea podului de la Cosmeti peste rul Siret i a variantei de drum nou il va avea asupra fiecrui factor de mediu (aer, ap, sol, biodiversitate, sntate, peisaj, patrimoniu cultural i mediu socio economic. Evaluarea impactului a fost fcut pe baza criteriilor prezentate la pagina 67. Componenta Forma de manifestare a impactului mediului Tipul, persistena i magnitudinea impactului - , ITS, L -- , ITS, L
Aer
Perioada construciei podului i a variantei de drum nou Manevrarea materialelor de construcie poate duce la creterea concentraiei poluanilor din atmosfera fronturilor de lucru Folosirea unui numr mare de utilaje va conduce la creterea emisiilor de noxe specifice traficului auto, dar acest impact va fi de scurt durat Perioada de exploatare a podului i a variantei de drum nou Reducerea numrului de maini care tranziteaz oraul va conduce la scderea nivelului poluanilor atmosferici generai de trafic Perioada construciei podului i a variantei de drum nou Lucrrile de construcie nu se vor realiza in albia rului i nu vor duce la afectarea calitii apelor Posibila deversare accidental de compui toxici poate afecta apele, dar in acest caz se va apela la o firm specializat in depoluri Perioada de exploatare a podului i a variantei de drum nou Apele care spal platforma drumului vor fi epurate intr-un separator de hidrocarburi i decantor, astfel nct nu vor fi afectate apele de suprafa sau subterane. Perioada construciei podului i a variantei de drum nou
+++, ITL, L
Ap
0 - , ITS, L ?
Sol
234
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Decopertarea unor suprafee va conduce la modificarea structurii solului Solul poate fi afectat i prin depuneri de metale grele coninute de carburani Perioada de exploatare a podului i a variantei de drum nou Solul poate fi afectat prin creterea concentraiei de metale grele i prin poluarea cu hidrocarburi Folosirea unor cantiti mari de substane antiderapante poate afecta compoziia chimic a solului din imediata vecintate a platformei drumului Perioada construciei podului i a variantei de drum nou Realizarea proiectului propus nu va conduce la afectarea stabilitii terenului, deoarece vor fi adoptate toate soluiile tehnice necesare Perioada de exploatare a podului i a variantei de drum nou In aceast perioad nu va fi afectat mediul geologic. Perioada construciei podului i a variantei de drum nou In momentul inceperii lucrrilor de construcie va fi indeprtat covorul vegetal, dar acesta se va reface la finalizarea proiectului, cu excepia zonelor ocupate permanent de ampriza drumului Se va diminua rata proceselor fiziologice ale plantelor (respiraie, fotosintez) i a productivitii primare, dar nu va fi afectat compoziia specific a biocenozei Va fi indeprtat fauna de pe amplasament, dar aceasta va reveni la finalizarea lucrrilor. Aceste specii foloseau amplasamentul doar pentru hrnire, nu exist cuiburi sau adposturi pe amplasament. Perioada de exploatare a podului i a variantei de drum nou Biodiversitatea nu va fi afectat in aceast perioad Perioada construciei podului i a variantei de drum nou Se va resimi un impact vizual in aceast perioad din cauza aspectului organizrii de antier i a fronturilor de lucru, dar terenurile ocupate temporar de lucrri vor fi refcute din punct de vedere peisagistic Perioada de exploatare a podului i a variantei de drum nou La finalizarea lucrrilor, obiectivul se va integra armonios in peisaj, nu va exista impact rezidual asupra peisajului Perioada construciei podului i a variantei de drum nou Noxele eliminate din procesele tehnologice pot afecta starea de sntate a lucrtorilor i a populaiei care locuiete in zona fronturilor de lucru. Pentru a reduce impactul asupra sntii populaiei umane, se vor folosi tehnologii i utilaje moderne, care - , ITS, L
- , ITS, L
- , ITS, L - , ITS, L
Subsol
0 - , ITS, L
Biodiversitate
- , ITS, L
- , ITS, L
0 - , ITS, L
Peisaj
Sntate
- , ITS, L
235
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI vor reine noxele la surs. Perioada de exploatare a podului i a variantei de drum nou Sntatea locuitorilor comunei Cosmeti va fi afectat pozitiv prin reducerea nivelului poluanilor atmosferici generai de traficul auto Perioada construciei podului i a variantei de drum nou Deeurile generate in aceast perioad vor fi colectate selectiv, transportate i eliminate de o firm specializat pentru a nu afecta mediul Perioada de exploatare a podului i a variantei de drum nou Deeurile vor fi colectate selectiv i eliminate periodic In cazul unor poluri accidentale se va apela la ajutorul unor firme specializate in depoluri Perioada construciei podului i a variantei de drum nou Pe amplasament nu exist valori istorice, arheologice sau naturale. Nu va exista impact asupra patrimoniului cultural Perioada de exploatare a podului i a variantei de drum nou Nu va exista impact asupra patrimoniului cultural. Perioada construciei podului i a variantei de drum nou Mediul socio economic va fi afectat pozitiv prin crearea de noi locuri de munc (120) Populaia care locuiete in zona fronturilor de lucru poate fi deranjat de realizarea lucrrilor i de prezena muncitorilor, dar acest impact este de scurt durat Perioada de exploatare a podului i a variantei de drum nou Impact pozitiv prin crearea a noi locuri de munc (5) Impact pozitiv prin imbuntirea infrastructurii rutiere Impact pozitiv prin reducerea timpului i a cantitii de combustibili necesari pentru tranzitarea municipiului Impact pozitiv prin reducerea nivelului zgomotului i a vibraiilor i a concentraiilor de poluani generate de traficul actual
+, ITL, L
Deeuri
0 - , ITS, L
Patrimoniu cultural
0 +++, ITS, L - , ITS, L
Mediu socio economic
+, ITS, L +++, ITL, R +++, ITL, R +++, ITL, L
Legenda + impact pozitiv, - impact negativ, 0 neutru (fr impact), ? incert, +/- minor, ++/-- moderat, +++/--- major ITM=impactul pe termen mediu (temporar) L = local, R= regional Matrice de evaluare a impactului propus de ghidul JASPERS Ghiduri sectoriale pentru evaluarea impactului asupra mediului: proiecte de construcie de autostrzi i drumuri. Aceast matrice presupune cuantificarea impactului proiectului asupra mediului innd cont de urmtoarele criterii:
ITS= impactul pe termen scurt (temporar) ITL= impactul pe termen lung (permanent)
236
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI utilizatori (trafic, pietoni, siguran); criterii tehnice (impactul asupra altor drumuri, servicii, traversri de ape de suprafa i de cii ferate); criterii de mediu (planificare i dezvoltare, geologie, ecologie, peisaj i impact vizual, instalaii i bunuri din agricultur, proprieti rezideniale, impact social, calitatea aerului, zgomot i vibraii) Varianta propus Utilizatori Trafic Pietoni Siguran Impact asupra altor drumuri Criterii tehnice Servicii Traversri de ape de suprafa Traversri de cii ferate Planificare i dezvoltare Geologie Ecologie Peisaj i impact vizual Criterii de mediu Instalaii i bunuri din agricultur Proprieti rezideniale Impact social Calitatea aerului Zgomot i vibraii Neutru Neutru
Scor ierarhizare 15 Matrice preluat i completat din ghidul JASPERS Ghiduri sectoriale pentru evaluarea impactului asupra mediului: proiecte de construcie de autostrzi i drumuri.
Legenda pentru natura si mrimea impactului Pozitiv Minor Moderat Major Extrem
Negativ
Minor
Moderat
Major
Extrem
Pentru fiecare din marimile impactului se acord cte o not (minor = 1, moderat = 2, major = 3, extrem = 4). Se face diferena intre punctajul obinut pentru impactul pozitiv i cel negativ.
237
9.3.
IMPACTUL PROGNOZAT ASUPRA MEDIULUI
Impactul potenial asupra apelor Lucrrile necesare pentru reabilitarea podului peste Siret la Cosmeti pe DN 24 nu vor afecta albia rului. Singurele lucrri prevzute la infrastructuri se refer la elevaiile i zidurile intoarse ale culeelor podului care sunt situate pe maluri. La pilele situate in albie nu sunt prevzute lucrri de reabilitare. Lucrrile de demolare a platelajului din beton armat pentru circulaia rutier (dup executarea podului nou peste Siret), se vor executa cu eafodaje i platforme suspendate, in incinte prevzute cu prelate, pentru mpiedicarea imprtierii materialelor demolate in albia rului Siret. Lucrri de execuie a podului nou peste Siret la Cosmeti se vor realiza in arealul ocupat de acumularea Movileni, care este in funciune. Executarea pilelor din albia minor este prevzut in dou etape, dup devierea albiei cu diguri provizorii i realizarea platformelor de lucru i a incintelor din palplane metalice dotate cu staii de pompare. In prima etap se va executa digul de deviere a albiei i platforma de lucru pentru pilele dinspre unul din maluri, apoi in etapa a doua, se va reconstrui digul pe celalalt mal pentru lucrul la pila rmas de executat. Dup finalizarea lucrrilor la aceste pile, se va demola i acest dig de deviere, albia urmnd s-i reia cursul natural. Deoarece devierea cursului Siretului va fi parial (in fiecare etap de lucru rmnnd liber o poriune de albie), vor fi asigurate condiiile pentru supravieuirea faunei acvatice. In conformitate cu tehnologia i etapele de execuie prezentate, durata total de realizare a unei pile este de circa 4,5 luni. Durata de realizare a digului de pe malul drept este de 15 zile, iar a celui de pe malul stng este de 10 zile. In regim liber de curgere cu asigurarea debitului Q10% nivelul apei este 52.45 cu viteza de curgere de 1.62 m/s. In prezena digurior provizorii nivelul apei este 52.50, creterea nivelului fiind de 5 cm, pe o lungime de 59 m, iar viteza de curgere a apei este 1.90 m/s, creterea vitezei fiind de 0.28 m/s. Impactul realizrii noului pod nu va avea impact semnificativ asupra albiei deoarece prin realizarea digurilor provizorii i prin folosirea incintelor de palplane nu vor exista niciun fel de emisii care s modifice calitatea apelor acestui ru i implicit s aib impact asupra speciilor acvatice. Vor fi utilizate tehnici de construcie moderne, iar materiale de construcie vor fi depozitate pe platforme special amenajate, in afara albiei minore. De asemenea, deeurile vor fi depozitate in spaii special amenajate i vor fi transportate la sfritul fiecrei zile de lucru pentru a evita antrenarea lor de ctre vnt sau de ctre ploi.
238
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Apele uzate generate in cadrul organizrilor de antier vor fi epurate prin intermediul celor dou staii de epurare inainte de a fi deversate in emisarul natural, astfel inct se vor respecta prevederile din NTPA 001/2002. Nici in perioada de exploatare a podului peste rul Siret la Cosmeti i a variantei de drum nou nu va exista impact asupra apelor de suprafa sau subterane. Pentru scurgerea apelor pluviale au fost prevzute 6 podee i inainte de debuarea anurilor i rigolelor la podee cte un bazin de sedimentare i cte un separator de hidrocarburi. aceste ape nu depesc prevederile legale. Impactul potenial asupra aerului In perioada de realizare a investitiei se poate produce poluarea aerului din cauza activitii parcului de utilaje, depozitelor de materiale, traficului pe amplasamentul lucrrii i pe drumurile de acces la amplasament. Nivelul emisiilor de poluani scade cu ct crete performana motoarelor. Motoarele fabricate in prezent au consumuri din ce in ce mai mici pe unitatea de putere i sunt dotate cu catalizatoare pentru reinerea emisiilor. Emisiile de particule in suspensie variaz de la o zi la alta, fiind direct dependente de specificul lucrrilor, de condiiile meteorologice, de consumul mediu de carburani i de suprafaa amplasamentului in care se desfoar lucrrile. Aria principal de emisie a poluanilor rezultai din activitatea utilajelor i a mijloacelor de transport se consider ampriza lucrrii i o zon de 10 15 m lime, in stnga i in dreapta drumului. Din datele din literatura de specialitate i din cele furnizate de modelul de dispersie a poluanilor atmosferici Caline 4 rezult c la 20 m in exteriorul acestei zone, concentraiile de poluani se reduc cu 50%, iar la peste 50 m, reducerea este de 75%. Valorile zilnice se vor incadra in valorile maxime admisibile, impuse prin legea 104/2011 privind calitatea aerului nconjurtor. Impactul asupra aerului in perioada de construcie este nesemnificativ, temporar i reversibil. La finalizarea lucrrilor de construcie mediul va reveni la starea iniial. In timpul perioadei de exploatare a podului i a variantei de drum nou, impactul asupra aerului poate fi cauzat de arderea carburanilor in motoare i de uzura pneurilor. Dar innd cont ca aceast variant de drum nou va prelua un procent mare din autovehiculele care traversau comuna Cosmeti i c viteza de rulare a acestora va fi mai mare (implicit emisiile de poluani vor fi mai mici), se poate concluziona c in perioada de exploatare impactul asupra aerului va fi pozitiv. Astfel descrcarea apelor pluviale nu va avea impact asupra factorilor de mediu, deoarece concentraiile din
239
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Impactul potenial asupra biodiversitii Realizarea podului de la Cosmeti i a variantei de drum nou nu va conduce la afectarea semnificativ a florei i faunei din zona analizat. Dei proiectul va fi parial realizat in teritoriile suprapuse ale ariei de protecie special avifaunistic Lunca Siretului Inferior i sitului de importan comunitar Lunca siretului Inferior, aceste arii protejate nu vor fi afectate de realizarea proiectului. Lucrrile se vor realiza intr-o zon cu grad ridicat de antropizare, cu trafic auto intens, iar traseul proiectat al drumului nu trece prin zone cu habitate sau specii protejate. Impactul asupra biodiversitii in perioada de realizare a lucrrilor de construcie este nesemnificativ i reversibil. Nu vor fi afectate populaiile speciilor intlnite pe amplasamentul analizat i cele din vecintatea acestuia, apreciindu-se meninerea structurii i dinamicii acestor populaii deoarece: A. Scoaterea unor suprafee de teren din circuitul agricol nu va avea impact semnificativ - in terenurile din SCI i SPA Lunca Siretului Inferior in care va fi realizat noul pod peste Siret i organizarea de antier nu au fost identificate specii de flor sau habitate de interes conservativ; - varianta de drum nou va fi realizat in afara ariilor protejate (cu excepia poriunii iniiale a traseului, respectiv km 0+000 0+940), in terenuri agricole, fr o biocenoz stabil; - terenurile afectate temporar de lucrri vor fi refcute la finalizarea proiectului; B. Nu vor fi afectate speciile acvatice care triesc in apele rului Siret deoarece prin realizarea digurilor provizorii i prin folosirea incintelor de palplane: nu vor exista niciun fel de emisii care s modifice calitatea apelor acestui ru i implicit s aib impact asupra speciilor acvatice; cursul Siretului va fi deviat numai parial, respectiv apele vor fi deviate ctre malul stng i lucrrile se vor realiza in vecintatea malului drept, dup finalizarea acestor pile, devierea va fi fcut ctre malul drept, in ambele etape rmnnd o zon liber de albie; digurile provizorii vor fi realizate din anrocamente, piatr spart, balast i miez de argil pentru a nu exista pericolul polurii apelor; lucrrile se vor desfura in regim de lac, viteza apei va crete cu numai 0,28 m/s; devierea va fi fcut in cadrul aceleiai albii minore, iar la finalizarea lucrrilor de construcie Siretul ii va relua cursul normal; C. Nu vor fi afectate habitate de importan comunitar deoarece acestea nu sunt prezente la nivelul amplasamentului podului sau pe traseul variantei de drum nou;
asupra biodiversitii deoarece:
240
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI D. Realizarea proiectului nu va conduce la fragmentarea habitatelor deoarece in zona analizat exist mai multe drumuri de exploatare i prin implementarea proiectului nu vor fi realizate structuri care s impiedice deplasarea indivizilor prezeni la nivelul amplasamentului; E. Nu se va pierde sau degrada habitatul de hrnire a speciilor de faun identificate in amplasament sau menionate in formularul standard al SPA Lunca Siretului Inferior deoarece: zonele asupra crora se resimte impactul sunt restrnse la nivelul fiecrei zone de lucru in parte i nu va exista un impact care s se manifeste la nivelul intregii suprafee a proiectului; realizarea podului peste Siret i a variantei de drum nou nu va conduce la intensificarea semnificativ a traficului desfurat in prezent i nu va impiedica hrnirea speciilor de faun in amplasamentul analizat; F. Nu vor fi afectate zonele de cuibrire, odihn i adpost, avnd in vedere c: in zonele destinate implementrii obiectivelor propuse prin proiect nu au fost observate cuiburi ale speciilor pentru care a fost declarat SPA Lunca Siretului Inferior; realizarea proiectului nu afecteaz suprafeele din SPA cunoscute ca zone de odihn i adpost (blile Potcoava i Tlbasca); pe amplasamentul analizat i in zona din imediata vecintate nu au fost observate cuiburi ale speciilor de avifaun prezente in amplasament, dar nemenionate in formularul standard al SPA Lunca Siretului Inferior, cu excepia cuiburilor de cioar de semntur observate in vecintatea culeii Mreti, dar acestea nu vor fi afectate de lucrri; beneficiarul investiiei i constructorul vor respecta toate msurile de reducere a impactului propuse in acest studiu; G. Realizarea proiectului nu va conduce la modificri semnificative in densitatea populaiilor (nr.indivizi/suprafa), deoarece: - realizarea proiectului nu va conduce la modificarea densitii populaiilor dect in cadrul fronturilor de lucru, deoarece indivizii se vor deplasa in habitatele similare invecinate; - la finalizarea lucrrilor, aceti indivizi vor reveni in arealul iniial; - nu va crete rata mortalitii in rndul speciilor de faun ca urmare a realizrii proiectului, deoarece nu se estimeaz creterea intensitii traficului; - implementarea proiectului nu va genera modificarea efectivului populaional al speciilor identificate in amplasamentul analizat;
241
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI H. Zgomotul produs nu va reprezenta un factor perturbant semnificativ deoarece: zgomotul produs corelat cu prezena elementelor noi in cadrul zonelor de lucru determin indeprtarea temporar a exemplarelor de faun ce utilizeaz zona analizat pentru hrnire, in zonele invecinate ce prezint condiii asemntoare de habitat; datorit etapizrii lucrrilor de construcie, se apreciaz c efectul zgomotului nu se va manifesta la nivelul suprafeei intregului proiect, ci zonal in cadrul fiecrui front de lucru; dup finalizarea lucrrilor de construcie, nivelul zgomotului din amplasamentul analizat va fi mai mic dect limitele impuse prin STAS 10009-88 Acustic urban, similar celui din prezent, deoarece realizarea noului pod i a variantei de drum nou nu va contribui la intensificarea traficului; I. Nu vor fi deviate rutele de migraie din zona analizat deoarece nlimea zborului din timpul migraiei este mult superioar inlimii la care se vor realiza lucrrile de construcie i de reabilitare; J. Efectele indirecte asupra populaiilor de faun din cadrul amplasamentului sau din vecintatea acestuia sunt nesemnificative deoarece: in perioada lucrrilor de antier i ca urmare a zgomotului produs se apreciaz o dislocare a speciilor de faun din cadrul arealului iniial ce utilizeaz amplasamentul ca zon de hrnire sau pasaj, urmnd ca in timp s fie in mod natural repopulat/reutilizat dup incetarea lucrrilor i refacerea terenului; din experiena colectivului elaborator in analiza altor proiecte care presupun realizarea unor lucrri de construcie, a rezultat c majoritate reprezentanilor ordinului Passeriformes nu est e deranjat de prezena organizrii de antier i de lucrrile aferente; la finalizarea lucrrilor de construcie, nu va mai exista impact indirect asupra faunei identificate in amplasamentul proiectului; Impactul negativ al realizrii i exploatrii proiectului asupra biodiversitii este nesemnificativ, temporar i reversibil. La finalizarea lucrrilor de construcie, mediul va reveni la starea iniial, cu excepia suprafeelor ocupate permanent de lucrri. Impactul potenial asupra solului si subsolului Solul Impactul asupra solului se manifest strict in zonele care vor fi excavate pentru realizarea variantei de drum nou.
242
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI La executarea lucrrilor de construcie a podului i a variantei de drum nou se vor folosi utilaje cu caracteristici corespunztoare, pericolul polurii cu produse petroliere fiind minim. Materialele de construcie i deeurile vor fi depozitate in spaii special amenajate, astfel inct nu exist pericolul contaminrii solului. Transportul materialelor de construcie se va face strict pe drumurile existente sau proiectate, pentru a evita tasarea solului din amplasament. De asemenea, suprafeele ocupate de proiect au fost limitate la minimul necesar. Nu vor fi ocupate alte suprafee in afara celor strict prevzute in proiect. Subsolul Lucrrile propuse nu vor afecta subsolul. La realizarea lucrrilor de construcie vor fi respectate toate msurile impuse in studiul geologic i toate prevederile legale in vigoare la acea dat. Impactul asupra aezrilor umane i a altor obiective Datorit distanei mari dintre amplasamentul lucrrilor i zonele locuite, acestea nu vor fi afectate de realizarea proiectului, cu excepia caselor de la km 0+990 1+290, dar pentru protejarea acestor locuine a fost prevzut montarea unor panouri fonoabsorbante. De asemenea, organizrile de antier vor fi amplasate in afara zonelor locuite. Dac in timpul realizrii lucrrilor se vor inregistra depiri ale nivelurilor legale pentru zgomot i vibraii, se vor lua msurile necesare pentru diminuarea acestora (montarea de panouri fonoabsorbante, utilizarea unor utilaje de construcie mai performante). De asemenea, se vor respecta orele de odihn legale i nu se va lucra in timpul nopii. Impactul realizrii podului peste rul Siret i a variantei de drum nou asupra mediului socio-economic va fi pozitiv prin crearea unor noi locuri de munc (180 de noi locuri de munc in perioada executrii lucrrilor i 5 in perioada de exploatare) i prin reducerea timpului necesar pentru tranzitarea zonei analizate. De asemenea, starea de sntate a locuitorilor comunei Cosmeti va fi afectat semnificativ pozitiv prin diminuarea emisiilor de poluani atmosferici generai de traficul rutier. Realizarea proiectului va contribui i la reducerea semnificativ a numrului de accidente rutiere. innd cont de toate aspectele prezentate in cadrul acestui studiu, se poate concluziona c impactul negativ al realizrii i exploatrii proiectului asupra mediului este nesemnificativ, temporar i reversibil.
243
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Realizarea proiectului este strict necesar pentru asigurarea siguranei circulaiei i va avea i efecte pozitive asupra mediului: diminuarea riscului de poluare a apelor prin folosirea unor separatoare de hidrocarburi, scderea emisiilor de poluani atmosferici asociai traficului rutier ca urmare a imbuntirii condiiilor de circulaie.
9.4. IDENTIFICAREA I DESCRIEREA ZONEI IN CARE SE RESIMTE IMPACTUL

Impactul cauzat de implementarea proiectului se resimte pe amplasamentul proiectului (in cadrul organizrii de antier i a fronturilor de lucru) i pn la 50 m de limita acestuia in cazul aerului. De asemenea, culoarele de transport ale materialului de construcie pot fi afectate de emisiile de poluani atmosferici de la traficul rutier. Dar este temporar i reversibil, mediul va reveni la starea iniial dup finalizarea lucrrilor de construcie, cu excepia zonelor ocupate definitiv de drum. Zona analizat a ajuns pn la limita localitilor Cosmeti, Cosmeti Vale, Bltrei, Furcenii Vechi, Furcenii Noi, Doaga, Strjescu, Satu Nou i a oraului Mreti.
9.5. MSURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI PE COMPONENTE DE MEDIU

Pentru prevenirea, reducerea i compensarea efectelor adverse asupra factorilor de mediu recomandm adoptarea urmtoarelor msuri: 9.5.1 Msuri propuse pentru prevenirea, reducerea i compensarea efectelor adverse asupra factorului de mediu ap n timpul execuiei lucrrilor de construcii pentru realizarea celor dou pile din albia minor a rului Siret vor fi realizate diguri provizorii din piatr spart, balast i miez de argil i vor fi utilizate incinte de palplane; lucrrile trebuie efectuate in afara perioadelor ploioase, cnd are loc o cretere a turbiditii apei ca urmare a antrenrii de particule sedimentabile de ctre apele din precipitaii; se vor preveni scurgerile accidentale de hidrocarburi, past de ciment sau alte substane folosite pentru realizarea lucrrilor; este interzis evacuarea deeurilor lichide (past de ciment provenit de la splarea utilajelor) in albia Siretului sau in vecintatea acesteia;
244
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI splarea i repararea utilajelor se vor face numai in centre autorizate, departe de albia rului Siret; alimentarea utilajelor cu carburant se va face numai in cadrul organizrilor de antier. Este interzis alimentarea cu carburani in cadrul fronturilor de lucru; echipamentele hidraulice ce vor aciona n i n vecintatea cursurilor de ap vor folosi lichide hidraulice netoxice i biodegradabile; pentru a preveni contaminarea cu hidrocarburi, in cazul zonelor sensibile va fi amplasat un pat de nisip, iar lucrtorii vor fi instruii pentru a efectua decontaminarea. Nisipul va fi colectat intr-un recipient metalic i valorificat la staia de obinere a mixturilor asfaltice; deoarece pasta de ciment este puternic alcalin prin urmare foarte toxic pentru speciile acvatice, antreprenorul se va sigura c toate lucrrile n care se folosesc ciment, mortar sau alte substane ligant sunt turnate n cofraje ce nu permit scurgerea de substane; fiecare front de lucru va fi dotat cu trus de reglare a pH-ului bazat pe CO2, iar personalul de pe antier va fi instruit s o foloseasc, pentru a diminua impactul unor poluri accidentale; lucrrile de turnare a betonului vor fi complet izolate de cursul de ap prin realizarea digurilor provizorii i a incintelor de palplane; pe parcursul realizrilor de construcie i la finalizarea acestora, albia Siretului va fi degajat de orice fel de materiale care ar mpiedica curgerea normal a apelor; pe parcursul realizrilor de construcie este interzis extracia de nisipuri i pietriuri din albia rului Siret; la finalizarea lucrrilor, constructorul va degaja amplasamentul de lucrri provizorii i va reface talvegul la forma iniial (se va evita formarea unor gropi); montarea separatoarelor de hidrocarburi pentru a preveni poluarea apelor cu hidrocarburi; lucrrile de demolare a platelajului din beton armat pentru circulaia rutier (dup executarea podului nou peste Siret), se vor executa cu eafodaje i platforme suspendate, in incinte prevzute cu prelate, pentru mpiedicarea mprtierii materialelor demolate in albia rului Siret; este interzis eliminarea apelor uzate inainte de a fi epurate corespunztor prin intermediul celor dou staii de epurare; materialele de construcie in vrac se vor depozita in spaii inchise sau vor fi acoperite pn vor fi utilizate pentru a evita antrenarea lor de ctre vnt sau ploi; deeurile se vor depozita in spaii special amenajate i vor fi acoperite pn in momentul transportrii ctre groapa de gunoi pentru a evita antrenarea lor de ctre vnt sau ploi; apele pluviale care spal platforma organizrii de antier vor fi colectate i epurate corespunztor;
245
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI utilajele i autovehiculele antierului vor fi verificate periodic pentru a evita scurgerile de uleiuri sau carburani; organizrile de antier vor fi amplasate in afara zonelor sensibile (OS 1 va fi amplasat la aproximativ 200 de albia rului Siret, iar OS 2 la aproximativ 1,2 km de albia Siretului); ntreinerea corespunztoare a anurilor i a rigolelor i adoptarea unui program adecvat pentru a asigura calitatea serviciilor. n timpul funcionrii obiectivului apele pluviale care spal drumul vor fi trecute inti prin separatorul de hidrocarburi i prin bazinul de sedimentare i dup aceea vor fi deversate in receptorul natural; vor fi verificate periodic rigolele, anurile i podeele perimetrale drumului; va fi limitat folosirea substanelor antiderapante; verificarea seciunii de scurgere a podeelor i curarea acestora in caz de colmatare natural sau de blocare artificial; limitarea vitezei de rulare pe sectorul in care se produc frecvent accidente i marcarea corespunztoare a curbelor care necesit reducerea vitezei. In perioada dezafectrii proiectului Msurile de reducere a impactului din perioada de dezafectare a proiectului sunt similare celor din timpul construciei obiectivelor propuse prin proiect, cu meniunea c perioada de realizare a acestor lucrri este mult mai mic, impactul asupra mediului fiind mult diminuat. 9.5.2 Msuri propuse pentru prevenirea, reducerea i compensarea efectelor adverse asupra factorului de mediu aer In perioada realizrii lucrrilor de construcie i reabilitare utilizarea unor staii de preparare a betoanelor de ciment i a mixturilor asfaltice performante care s mpiedice emisiile de noxe; - silozurile de ciment i de var: filtre cu saci (cu recuperare prin vibrare - scuturare) eficien de 99%; - instalaia de preparare mixturi asfaltice s fie dotat cu instalaie local de captare a aerului impurificat din zona de uscare agregate - mixare, prevzut cu filtre cu saci eficien de 99%; - buncarul de filer va fi prevzut cu instalaie local de captare a aerului impurificat prevazut cu un ciclon eficien de minimum 75%; utilizarea unor echipamente etan pentru transportul agregatelor pentru a preveni emisiile de materiale pulverulente;
246
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI depozitele de agregate vor fi acoperite pentru a impiedica antrenarea acestora de ctre vnt sau ploi; vor fi alese trasee optime pentru vehiculele ce deservesc antierul, mai ales pentru cele care transport materiale de construcie ce pot elibera in atmosfer particule fine; materialele de construcie vor fi acoperite in timpul transportului; verificarea periodic a utilajelor i autovehiculelor implicate in trafic in ceea ce privete emisiile de gaze de eapament i utilizarea lor numai dac se incadreaz in standardele legale; stropirea periodic a fronturilor de lucru i a drumurilor de exploatare care intersecteaz varianta de drum nou; materialele pulverulente vor fi depozitate in silozuri/magazii prevzute cu filtre i vor fi puse in oper cu ajutorul unor autocisterne de rspndire specializate; la ieirea din groapa de mprumut vor fi instalate structuri tip portal ce vor pulveriza pe pmntul din basculante ap pentru a forma o crust i a impiedica antrenarea pmntului de ctre vnt sau de ctre curentul de aer care se formeaz in timpul transportului; se recomand utilizarea numai a utilajelor cu motoare Diesel deoarece nu genereaz emisii de Pb, iar emisiile de monoxid de carbon sunt mult mai mici dect in cazul motoarelor pe benzin; alimentarea utilajelor cu carburant se va face numai in cadrul spaiilor special amenajate din cadrul organizrii de antier nr.2, amplasat in afara ariilor protejate; procesele tehnologice care produc mult praf vor fi limitate in perioadele cu vnt puternic sau suprafeele in care se lucreaz vor fi umectate mai puternic; utilajele vor fi dotate cu amortizoare de zgomot, captatoare de zgomot, difuzoare i amortizoare pentru ventilatoare; se vor lua msuri de izolare cu panouri absorbante fonic, dac dup nceperea lucrrilor i efectuarea msurtorilor de zgomot se depseste nivelul maxim admis prin lege. In perioada de operare a podului nou peste Siret i a variantei de drum nou In perioada de operare a proiectului, principala surs de poluare a atmosferei este traficul rutier, reprezentat prin surse mobile de poluare. Nu pot fi folosite instalaii pentru colectarea / dispersia emisiilor de poluani atmosferici. In aceast perioad drumul va fi intreinut corespunztor pentru a evita formarea unor gropi care are conduce la scderea vitezei de circulaie i se va limita folosirea substanelor antiderapante. In perioada dezafectrii proiectului Msurile de reducere a impactului din perioada de dezafectare a proiectului sunt similare celor din timpul construciei obiectivelor propuse prin proiect, cu meniunea c perioada de realizare a acestor lucrri este mult mai mic, impactul asupra mediului fiind mult diminuat.
247
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI 9.5.3. Msuri propuse pentru prevenirea, reducerea i compensarea efectelor adverse asupra factorului de mediu sol-subsol In timpul construciei obiectivului limitarea suprafeelor de teren ocupate temporar sau permanent i delimitarea axeact a acestor suprafee; solul fertil va fi depozitat separat de cel nefertil i va fi folosit pentru refacerea suprafeelor afectate temporar de lucrri; realizarea lucrrilor de consolidare a terenului; utilizarea unor echipamente i utilaje de construcie dotate cu motoare cat mai puin poluante; deplasarea utilajelor se va face numai pe drumurile de exploatare existente; este interzis efectuarea pe antier a unor reparaii de utilaje sau mijloace de transport, care de obicei se soldeaz cu scurgeri de carburani i lubrifiani pe sol; fiecare front de lucru va fi dotat cu trus de reglare a pH-ului pe baz de CO2 penru intervenia promt in cazul unor poluri accidentale, iar personalul va fi instruit s o foloseasc. Ulterior se va apela la serviciile unei firme de depoluare, specializat in astfel de intervenii; pentru efectuarea lucrrilor de construcie se recomand folosirea de mijloace de transport a materialelor i a deeurilor prevzute cu mijloace de protecie mpotriva mprtierii lor pe traseele de circulaie, conform normelor impuse prin lege; instalarea unor zone de curare a vehiculelor la punctele de intrare/ieire din antier pentru a minimiza cantitatea de sedimente transportate; pentru redarea insuirilor normale a solurilor tasate se vor disloca structurile compacte i se vor crea spaii grosiere ntre agregatele de sol care s permit circulaia apei, schimbul de gaze i dezvoltarea sistemului radicular al plantelor; pentru reconstituirea porozitii solurilor tasate se vor afna aceste soluri, utilajele i metodele folosite fiind diferite in funcie de gradul de tasare, adncime i tipul de sol. In timpul functionrii obiectivului verificarea periodic a rigolelor, anurilor i podeelor perimetrale drumului; intervenia prompt cu material absorbant n cazul scurgerilor de produse petroliere pe sol. limitarea folosirii substanelor antiderapante; verificarea seciunii de scurgere a podeelor i curarea acestora in caz de colmatare natural sau de blocare artificial; limitarea vitezei de rulare pe sectorul in care se produc frecvent accidente i marcarea corespunztoare a curbelor care necesit reducerea vitezei.
- depozitul de carburani din organizarea de antier va fi betonat pentru a evita pierderile pe sol; -
248
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI In timpul dezafectrii proiectului Msurile de reducere a impactului din perioada de dezafectare a proiectului sunt similare celor din timpul construciei obiectivelor propuse prin proiect, cu meniunea c perioada de realizare a acestor lucrri este mult mai mic, impactul asupra mediului fiind mult diminuat. 9.5.4. Msuri propuse pentru prevenirea, reducerea i compensarea efectelor adverse asupra biodiversitii Inaintea nceperii lucrrilor de construcie zonele propuse in proiect a fi afectate temporar / permanent de lucrri vor fi strict delimitate in teren, pentru a preveni deteriorarea suprafeelor nvecinate; staiile de betoane, depozitele de ciment i de carburani vor fi amplasate in organizarea de antier nr. 2, situat in afara ariilor protejate; organizrile de antier vor fi dotate cu staii de epurare a apelor uzate; Perioada construciei este interzis afectarea de ctre lucrri a altor suprafee fa de cele prevzute strict in proiect; dup decopertare, stratul de sol fertil se va depozita separat de solul nefertil; deeurile vor fi colectate i depozitate selectiv numai in pubele amplasate in spaii special amenajate; pentru a evita dezvoltarea speciilor invazive in zon, se recomand cu strictee utilizarea pentru recopertare a solului fertil decopertat iniial; pe parcursul i dup terminarea lucrrilor de construcii - montaj, amplasamentul se va elibera de deeuri i resturi de materiale, pentru a nu afecta calitatea solului fertil; vehiculele care transport materiale de construcie i utilajele din antier vor folosi pentru deplasare numai drumurile de exploatare existente. Este strict interzis ptrunderea acestora in spaiile ocupate de vegetaie spontan existente in zona amplasamentului; este recomandat ca lucrrile s se realizeze etapizat, astfel nct perioada de refacere a zonelor afectate temporar s fie minim. De asemenea, se recomand ca decopertarea zonelor unde urmeaz a se interveni s se realizeze numai naintea nceperii propriu-zise a lucrrilor de construcie, iar recopertarea s se realizeze fr ntrzieri, chiar dac acest lucru impune costuri suplimentare; este interzis depozitarea materialelor de construcie i a deeurilor in afara perimetrului organizrilor de antier; materialele de construcie vor fi stocate in cadrul unor depozite compartimentate i acoperite; drumurile de pmnt folosite pentru accesul la amplasament vor fi in permanen stropite pentru a diminua emisiile de praf;
249
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI se vor preveni scurgerile accidentale de hidrocarburi, past de ciment sau alte substane folosite pentru realizarea lucrrilor; lucrrile de construcie din albia minor a rului Siret vor fi executate in afara perioadei de reproducere a faunei acvatice (de preferat in intervalul august martie); realizarea unor diguri provizorii i a unor incinte de palplane pentru a mpiedica ptrunderea materialelor de construcie in apele rului Siret; lucrrile trebuie efectuate in afara perioadelor ploioase, cnd are loc o cretere a turbiditii apei ca urmare a antrenrii de particule sedimentabile de ctre apele din precipitaii; deoarece pasta de ciment este puternic alcalin prin urmare foarte toxic pentru speciile acvatice, antreprenorul se va sigura c toate lucrrile n care se folosesc ciment, mortar sau alte substane ligant sunt turnate n cofraje ce nu permit scurgerea de substane; este interzis evacuarea deeurilor lichide (past de ciment provenit de la splarea utilajelor) in amplasamentul proiectului sau in vecintatea acestuia; splarea i reparea utilajelor se vor face numai in centre autorizate, departe de albia rului Siret; alimentarea utilajelor cu carburant se va face numai in cadrul organizrilor de antier. Este interzis alimentarea cu carburani in cadrul fronturilor de lucru; echipamentele hidraulice ce vor aciona n i n vecintatea cursurilor de ap vor folosi lichide hidraulice netoxice i biodegradabile; pentru a preveni contaminarea cu hidrocarburi, in cazul zonelor sensibile va fi amplasat un pat de nisip, iar lucrtorii vor fi instruii pentru a efectua decontaminarea. Nisipul va fi colectat intrun recipient metalic i valorificat la staia de obinere a mixturilor asfaltice; fiecare front de lucru va fi dotat cu trus de reglare a pH-ului bazat pe CO2, iar personalul de pe antier va fi instruit s o foloseasc, pentru a diminua impactul unor poluri accidentale; pe parcursul realizrilor de construcie i la finalizarea acestora, albia Siretului va fi degajat de orice fel de materiale care ar mpiedica curgerea normal a apelor; pe parcursul realizrilor de construcie este interzis extracia de nisipuri i pietriuri din albia rului Siret; la finalizarea lucrrilor, constructorul va degaja amplasamentul de lucrri provizorii i va reface talvegul la forma iniial (se va evita formarea unor gropi); lucrrile de demolare a platelajului din beton armat pentru circulaia rutier (dup executarea podului nou peste Siret), se vor executa cu eafodaje i platforme suspendate, in incinte prevzute cu prelate, pentru mpiedicarea mprtierii materialelor demolate in albia rului Siret;
250
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI nu se va lucra in timpul nopii, deoarece lucrul in timpul nopii ar necesita folosirea unor surse de lumin care ar atrage insectele in cadrul fronturilor de lucru; dotarea utilajelor cu dispozitive de reducere a zgomotului, astfel nct s corespund nivelului de zgomot maxim admis pentru categoria respectiv de utilaj; spaiile afectate temporar de lucrri vor fi acoperite cu pmntul vegetal decopertat iniial, astfel nct s se pstreze proprietile iniiale ale solului vegetal este interzis eliminarea apelor uzate inainte de a fi epurate corespunztor; In perioada de operare a proiectului Verificarea periodic a podeelor i a separatoarelor de hidrocarburi i decolmatarea lor dac este cazul; Verificarea gradului de refacere a spaiilor afectate temporar de lucrri; Limitarea folosirii substanelor antiderapante; Monitorizarea periodic a amplasamentului conform planului de monitorizare propus in cadrul acestui studiu In perioada dezafectrii proiectului Msurile de reducere a impactului din perioada de dezafectare a proiectului sunt similare celor din timpul construciei obiectivelor propuse prin proiect, cu meniunea c perioada de realizare a acestor lucrri este mult mai mic, impactul asupra mediului fiind mult diminuat 9.5.5. Msuri propuse pentru prevenirea, reducerea i compensarea efectelor adverse asupra aezrilor umane i a sntii populaiei amplasarea organizrii de antier i a punctelor de lucru in afara zonelor rezideniale; utilizarea de echipamente moderne care s genereze un nivel de zgomot ct mai mic; se vor respecta orele legale de odihn i nu se va lucra noaptea; antierul va fi semnalizat cu panouri de avertizare; drumurile de acces vor fi permanent meninute curate i se va asigura accesul echipelor de intervenie; dac vor fi descoperite vestigii arheologice lucrrile vor fi oprite i se vor respecta prevederile legale in vigoare; itinerariul vehiculelor care vor transporta materialele de construcie va fi ales astfel inct s nu afecteze populaia local; viteza de deplasare a vehiculelor care transport materialele de construcie nu poate fi mai mare de 40 km/h in interiorul localitilor; depozitele de materiale de construcie in vrac vor fi mprejmuite pentru a limita antrenarea de particule de ctre precipitaii sau vnt;
251
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI utilajele vor fi verificate i reparate periodic, pentru a limita emisiile de noxe i de zgomot; deplasarea auto-utilitarelor i a utilajelor de construcie se va face numai pe drumurile publice existente (judeene sau de exploatare), se va evita pe ct posibil circulaia pe spaiile verzi. n perioada de exploatare a podului de la Cosmeti peste rul Siret i a variantei de drum nou se vor respecta urmtoarele msuri: montarea unor panouri fonoabsorbante, la urmtoarele poziii kilometrice: 0+990 1+290; anurile i rigolele de pe marginea drumului vor fi verificate i intreinute periodic; zonele in care posibilitatea producerii unor accidente rutiere este mai mare vor fi semnalizate corespunztor i va fi limitat viteza de deplasare. 9.5.6. Msuri propuse pentru prevenirea, reducerea i compensarea efectelor adverse asupra mediului social i economic, peisajului, patrimoniului cultural - efectuarea tuturor proceselor tehnologice necesare execuiei obiectivului n spaiul delimitat al organizrilor de antier; - colectarea selectiv a deeurilor, depozitarea lor n spaii special amenajate i ridicarea lor la intervale regulate de timp de ctre firme specializate. 9.5.7. Msuri propuse pentru prevenirea, reducerea i compensarea efectelor zgomotelor i vibraiilor utilizarea de echipamente/utilaje de lucru moderne care genereaz un nivel de zgomot ct mai mic; verificarea i repararea periodic a utilajelor pentru a se incadra in nivelul admisibil de zgomot; folosirea corect a tuturor utilajelor i imprejmuirea incintei organizrii de antier; se vor respecta orele legale de odihn ale populaiei i nu se va lucra in timpul nopii; dac este cazul, vor fi montate panouri fonoabsorbante pentru diminuarea nivelului zgomotului; In perioada de exploatare a podului de la Cosmeti peste rul Siret i a variantei de drum nou singura msur care poate fi luat este montarea unor panouri fonoabsorbante, la urmtoarele poziii kilometrice: 0+990 1+290.
252
9.6.
CONCLUZII
MAJORE
CARE
AU
REZULTAT
DIN
EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

Impactul negativ al realizrii proiectului se manifest in general in perioada realizrii lucrrilor de construcie prin: pulberile degajate in atmosfer provenite din manipularea materialelor de construcie in fronturile de lucru i in amplasamentul organizrilor de antier (prepararea betoanelor de ciment, a asfaltului, realizarea excavrilor i a terasamentelor); emisiile de gaze de eapament de la utilajele de construcie i de la autovehiculele folosite pentru transportul materialelor de construcie; nivelul zgomotului i vibraiilor din cadrul fronturilor de lucru i al organizrilor de antier; deranjarea temporar a speciilor de faun care folosesc amplasamentul pentru hrnire; impactul peisagistic al antierului. Impactul negativ se va resimi numai in perioada realizrii lucrrilor de construcie, dar este temporar i reversibil, mediul va reveni la starea iniial dup finalizarea lucrrilor, cu excepia suprafeelor ocupate de noile infrastructuri (pilele noului pod i platforma variantei de drum nou. Ocuparea permanent a unor suprafee de teren agricol fiind singurul impact remanent al proiectului. Pe amplasament nu exist specii de flor de interes conservativ. Speciile de psri pentru a cror protecie a fost desemnat aria de protecie special avifaunistic Lunca Siretului Inferior au fost observate in amplasamentul proiectului in pasaj sau in cutarea hranei sau in pasaj. Amplasamentul proiectului nu este folosit ca zon de reproducere. Dei proiectul va fi parial realizat in teritoriile suprapuse ale ariei de protecie special avifaunistic Lunca Siretului Inferior i ale sitului de importan comunitar, starea de conservare a acestor arii nu va fi influenat. La finalizarea proiectului nu va exista impact rezidual, cu excepia ocuprii permanente a unor suprafee de teren agricol, deoarece in cadrul acestui raport au fost propuse msuri pentru reducerea/eliminarea potenialelor efecte negative pe care proiectul le are asupra mediului, adaptate pentru protecia fiecrui factor de mediu in parte. Realizarea podului de la Cosmeti peste rul Siret i a variantei de drum nou va conduce la reducerea a numrului de maini care tranziteaz zona conform studiului de trafic realizat pentru proiectul analizat. Aceasta reducere va conduce implicit la scderea nivelului zgomotului/vibraiilor i a emisiilor de poluani atmosferici generai de traficul auto. Construcia podului i a variantei de drum nou nu afecteaz proiectele existente sau propuse in zona analizat, implicit nu poate genera impact cumulat cu acestea. Implementarea
253
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI proiectului va contribui la mbuntirea infrastructurii rutiere, va facilita tranzitarea zonei analizate i va fi util dezvoltrii economice i sociale a zonei. Realizarea proiectului este strict necesar pentru asigurarea siguranei circulaiei. In perioada exploatrii podului i a drumului impactul negativ asupra mediului se va manifesta ca urmare a emisiilor de gaze de eapament, concentraiile acestor poluani nu vor depi limitele admise pentru protejarea sntii populaiei i pentru protecia ecosistemelor. Impactul pozitiv al proiectului se va manifesta prin imbuntirea infrastructurii rutiere, reducerea timpului i a consumului de carburani necesari pentru tranzitarea zonei analizate, diminuarea nivelului actual al zgomotului, vibraiilor i polurii atmosferice generate de mainile care tranziteaz zona i crearea de noi locuri de munc. In cadrul devizului general al proiectului au fost prevzute fonduri pentru refacerea mediului i realizarea lucrrilor de reconstrucie ecologic acolo unde va fi cazul. Pentru proiectul analizat a fost intocmit un plan de management al mediului i un plan de monitorizare a mediului att in faza de execuie ct i in faza de operare a podului i a variantei de drum nou.
9.7. PROGNOZA ASUPRA CALITII VIEII, STANDARDULUI DE VIA I ASUPRA CONDIIILOR SOCIALE IN COMUNITILE AFECTATE DE IMPACT
n perioada de realizare a lucrrilor de construcie va crete numrul locurilor de munc disponibile, respectiv vor fi create 180 de locuri de munc. Dup finalizarea lucrrilor de construcie, va crete calitatea vieii i a standardului de via in zona analizat: se vor diminua nivelul actual al zgomotului, vibraiilor i polurii atmosferice generate de numrul mare de maini care tranziteaz in mod normal zona, se vor reduce timpul i consumul de carburani necesari pentru strbaterea zonei analizate. De asemenea, va scdea semnificativ numrul de accidente generate de traficul de tranzit i va crete implicit gradul de siguran al populaiei locale.
9.8.
ENUMERAREA, DUP CAZ, A ALTOR AVIZE, ACORDURI SAU
DOCUMENTE OBINUTE
Certificatul de urbanism nr. 156/3514 din 6.07.2012 eliberat de Consiliul Judeean Galai; Avizul de gospodrire a apelor nr.149 din 14.11.2012 eliberat de Administraia Naional Apele Romne
254
10. BIBLIOGRAFIE
LUCRRI DE SPECIALITATE: Bertel Bruun, Hakan Delin, Lars Svensson, 2009: Determinator ilustrat Pasarile din Romania si Europa, ISBN 0600599647; Ciocrlan V., 2004: Flora segetal a Romniei, ISBN 973-40-0657-6, Editura Ceres, Bucureti; Ciocrlan V., 2009 Flora ilustrat a Romniei. Pteridophyta i Spermatophyta, 340 pag., Editura Ceres, Bucureti; Ciochia V., - Dinamica si migratia pasarilor Editura Stiintifica si Enciclopedica. 1984; Combroux I. & Schwoerer C., 2007. Evaluarea statutului de conservare al habitatelor i speciilor de interes comunitar din Romnia. Ghid metodologic. Timioara: Editura Balcanic; Convention on the Conservation of European Wildlife and Natural Habitats (2003). Doni N., 2005: Habitatele din Romnia, ISBN 973-96001-4-X, Editura Silvic Bucureti; Gafta D., Mountford O. Manual de Interpretare a Habitatelor din Romania, MMDD 2008, ISBN 978-973-751-697-8; Gheorghe Dihoru, Gavril Negrean, Cartea Roie a plantelor vasculare din Romnia, Editura Academiei Romne, 2009 Ghidul JASPERS pentru evaluarea impactului pentru proiecte de construcii de autostrzi i drumuri; Godeanu S., 1997: Elemente de monitoring ecologic/integrat, 146 pag., Editura Bucura Mond; Godeanu S., 2004: Ecotehnie (ediia a 2-a), 224 pag., Editura Bucura Mond; Godeanu S., Bavaru A., Butnaru G., Bogdan A., 2007, Biodiversitatea i Ocrotirea Naturii, Editura Academiei Romne, Bucureti; Grecescu D., 1898: Conspectul florei Romaniei; Ianos I., Pumain D., Racine J. B., 2000: Integrated urban systems and sustainability of urban life; Ielenicz Mihai, 2000: Harta fizica a Romaniei, AMCO PRESS; Ionescu Alex., s.a. 1982: Ecologie si protectia ecosistemelor, Universitatea Craiova / Unesco RSR; Ionescu Alex., s.a. 1982: Ecologie i protecia ecosistemelor; Lzrescu Vasile, 1980: Geologie Fizic, Editura Tehnic, Bucureti; Liliecii i Evaluarea Impactului asupra Mediului Ghid Metodologic Asociaia pentru Protecia Liliecilor din Romnia, 2008 Marchidanu Eugeniu, 1987: Practica geologic inginereasc n construcii, Editura Tehnic, Bucureti
255
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Meghea Aurelia, Vailiu Cristina, Metode analitice de monitorizare a mediului: curs la distan; Moldovan Zenovia, 2007, Legislatie i monitorizare de mediu; Moldoveanu A. M., 2005: Poluarea aerului cu particule, Editura Matrixrom, 175 pag. ISBN: 973685-905-3; Mutihac Vasile, 1990: Structura geologic a teritoriului Romniei, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti; Oncescu Nicolae, 1965: Geologia Romniei, Editura Tehnic, Bucureti; Punescu I., Atudorei A., 2002: Gestiunea deeurilor urbane; Popescu Maria, Popescu Miron, 2005: Ecologie aplicat, Editura Matrixrom, 307 pagini,ISBN 9736851834; Popovici M., 2002, Atlas Botanic; Posea Grigore, 2005: Geomorfologia Romaniei relief, tipuri, geneza, regionare, Editura Fundatiei Romania de Maine; Pumnea O., s.a. 1994: Protectia mediului ambiant, Editura Didactic i Pedagocic, Bucureti; Risnoveanu, Geta, 1999, Metode i tehnici in ecologia populaiei; Rojanschi V., Bran F., 2002: Politici i strategii de mediu; Rojanschi V., Bran F., Diaconu Ghe. 2002: Protecia i ingineria mediului; Rosu A., 1980: Geografia fizic a Romniei; Rudescu L. - Migraia Psrilor Editura tiinific Bucuresti, 1958; Sanda V., llerer K. & Burescu P.,2008: Fitocenozele din Romania. Sintaxonomie, structura, dinamica si evolutie, ISBN 9789735583415, Editura Ars Docendi; Suler J., 2005: Metode de fundamentare pentru elaborarea i implementarea strategiilor de urbanizare; Tataram Ni, 1988: Geologie stratigrafica si paleogeografie, Editura Tehnic, Bucureti; Voicu Victor, 2002: Combaterea noxelor in industrie; Best Management Practices for Bridges Installation, Maintenance or Removal, British Columbia; Compendium of Environmental Stewardship Practices in Construction and Maintenance, Center for Environmental Excellence by AASHTO; Fish and Fish Habitat Impact Assessment, Georgetown South Service Expansion and UnionPearson Rail Link , July 2009; Guidelines for Bridge Construction or Maintenance to Accommodate Fish & Wildlife Movement and Passage, Arizona Game and Fish Department, Habitat Branch, November 2008; Guidelines for the Protection of Fish and Fish habitat during Bridge Maintenance Operations in British Columbia, Water Quality Unit, Habitat Management Division, 1991;
256
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Hanson J, Helvey M, Strach R. editors. 2003. Non-fishing impacts to essential fish habitat and recommended conservation measures. Long Beach (CA): National Marine Fisheries Service (NOAA Fisheries) Southwest Region. Version 1. 75 p. Hastings, M. C. and Popper, A. N., 2005, Effects of sound on fish. California Department of Transportation Contract 43A0139 Task Order, 1. Land Development Guidelines for the Protection of Aquatic Habitat, Habitat Management Division of the Department of Fisheries and Oceans and the Integrated Management Branch of the Ministry of Environment, Lands and Parks, 1993; River ecology Impact assessment for the proposed construction of a new bridge across the Yellowwoods River at Breidbach, USK Consulting, Environmental& Waste Services, June 2009; Tappan Zee Hudson River Crossing Project Environmental Impact Statement; Wilber, D.H., and Clarke, D.G. (2001) "Biological effects of suspended sediments: A review of suspended sediment impacts on fish and shellfish with relation to dredging activities in estuaries," North American Journal of Fisheries Management 21(4):855-875 La elaborarea lucrrii s-au avut in vedere reglementrile specifice din domeniul protectiei mediului, dintre care enumeram: Legi Legea Proteciei Mediului nr. 265 din 29.06.2006 din M. Of. 586 din 06.07.2006 pentru aprobarea OUG 195/2005 privind protecia mediului; Legea Apelor nr. 107/ 1996; Publicata in MO Partea I nr. 244/08.10.1996; Legea nr. 426/2001 privind regimul deeurilor; Publicat in MO, Partea I nr. 411 din 25 iulie 2001; Legea nr. 311 din 28 iunie 2004 pentru modificarea i completarea Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile; publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 582 din 30 iunie 2004; Legea nr. 316 din 28 iunie 2004 pentru modificarea i completarea Legii nr. 98/1994 privind stabilirea i sancionarea contraveniilor la normele legale de igien i sntate public; Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 592 din 1 iulie 2004; Legea nr. 360/02.09.2003 privind regimul substanelor i preparatelor chimice periculoase; Publicat in MO, Partea I nr. 635 din 05/09/2003 Legea nr. 645/7 decembrie 2002 pentru aprobarea OU nr. 34/2002 privind prevenirea, reducerea i controlul integrat al polurii; Publicat in MO, Partea I nr. 901 din 12 decembrie 2002;
257
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Legea 104 din 15 iunie 2011 privind calitatea aerului inconjurtor, publicat in Monitorul Oficial nr. 452 din 28 iunie 2011; Legea 19 din 29.02.2008 pentru aprobarea Ordonanei de urgen a Guvernului nr. 68/2007 privind rspunderea de mediu cu referire la prevenirea i repararea prejudiciului asupra mediului Hotrri de guvern HG 445 din 8 aprilie 2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice i private asupra mediului HG 349 din 21.04.2005 privind depozitarea deeurilor; Publicat in M. Of. 394 din 10.05.2005; HG 170/12.02.2004 privind gestionarea anvelopelor uzate; HG 173/13.03.2000 cu privire la gestiunea i controlul bifenililor policlorurati i ale altor compui similari; Publicat in MO, Partea I nr. 131 din 28 martie 2000; HG 621 din 23.06.2005 privind gestionarea ambalajelor i deseurilor de ambalaje, publicat in M. Of. 639 din 20.07.2005; HG 856/16.08.2002 privind evidenta gestiunii deeurilor i aprobarea listei cuprinznd deeurile, inclusiv deeurile periculoase; Publicat in MO, Partea I nr. 118 din 23 august 1999; HG 1057/18.10.2001 privind regimul bateriilor i al acumulatorilor care contin substane periculoase; Publicat in MO, Partea I nr. 446 din 08.08.2001; HG 1097/25 octombrie 2001 privind constituirea i funcionarea Comitetului interministerial pentru coordonarea integrrii domeniului proteciei mediului in politicile i strategiile sectoriale la nivel national; Publicat in MO, Partea I nr. 707 din 7 noiembrie 2001; HG 459 din 19.05.2005 infiinarea, organizarea i functionarea Ageniei Naionale pentru Protecia Mediului, publicat in M. Of. Nr. 462 din 31.05.2005; HG 1143 din 18.09.2007 privind instituirea de noi arii naturale protejate; H.G. nr. 188 din 28 februarie 2002 pentru aprobarea unor norme privind condiiile de descrcare n mediul acvatic a apelor uzate (NTPA); HG nr.743/2002 privind msurile de prevenire a emisiilor de poluani gazoi i particule generate de motoarele cu ardere intern ale utilajelor nerutiere; HG nr. 352/2005 pentru modificarea i completarea HG nr. 188/2002 privind condiiile de descrcare in mediul acvatic al apelor uzate; HG nr. 351/2005 privind aprobarea programului de eliminare treptat a evacurilor, emisiilor i pierderilor de substane prioritar periculoase, cu modificrile i completrile ulterioare;
258
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI HG nr. 1756/2006 privind limitarea nivelului emisiilor de zgomot in mediu produs de echipamente destinate utilizrii in exteriorul cldirilor; HG nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecie special avifaunistic ca parte integrant a reelei europene Natura 2000 in Romnia; HG nr. 971 din 5 octombrie 2011 pentru modificarea i completarea HG nr. 1.284/2007 privind declararea ariilor de protecie special avifaunistic ca parte integrant a reelei ecologice europene Natura 2000 in Romnia;
Ordonane de Urgen OUG nr. 16 din 26.01.2001 privind gestionarea deeurilor industriale reciclabile; OUG nr. 152 din 10.11.2005 privind prevenirea, reducerea i controlul integrat al polurii, publicat in M. Of. nr. 1078 din 30.11.2005; OUG nr.78 din 16.06.2000 privind regimul deeurilor; Publicat in Mo, Partea I nr. 283 din 22 iunie 2000; OUG nr. 196 din 22.12.2005 pentru modificarea i completarea Legii nr. 73/2000 privind fondul pentru mediu, publicat in M. Of. Nr. 1193 din 30.12.2005; OUG nr 57 din 20.06.2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei i faunei slbatice; OG nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor; Ordine Ordinul 135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii impactului asupra mediului pentru proiecte publice si private; Ordinul 19 din 13 ianuarie 2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvat a efectelor poteniale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar;
Ordin 2387 din 29 septembrie 2011 pentru modificarea Ordinului ministrului mediului i dezvoltrii durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie natural protejat a siturilor de importan comunitar, ca parte integrant a reelei ecologice europene Natura 2000 in Romnia
Ordinul MAPM nr. 863/26 septembrie 2002, privind privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului; Ordinul MAPPM nr. 462/1993 Condiii tehnice privind protecia atmosferei;
259
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Ordinul MAPPM nr. 184/1997 Procedurile de realizare a studiilor de impact i a bilanturilor de mediu; Ordinul MAPPM nr. 756/1997 Reglementari privind evaluarea polurii mediului; Ordinul MAPM, MTLLP, MIC nr. 2/211/118/15 aprilie 2004 - Aprobarea procedurii de reglementare i control al transportului deeurilor pe teritoriul Romniei; Ordinul MAPPM nr. 1182/18 decembrie 2002 - Aprobarea Metodologiei de gestionare i furnizare a informatiei privind mediul, deinut de autoritile publice pentru protecia mediului; publicat in MO Partea I nr. 331 din 15 mai 2003; Ordinul MAPPM nr. 1018 din 19.10.2005 privind infiinarea Secretariatului tehnic pentru gestiunea i controlul compuilor desemnai, in cadrul Direciei de gestiune a deeurilor i substanelor chimice periculoase, publicat in M. Of. nr. 966 din 01.11.2005; Ordinul MAPM nr. 95 din 12.02.2005 privind definirea criteriilor care trebuie indeplinite de deseuri pentru a se regasi pe lista specific unui depozit i pe lista naional de deeuri acceptate in fiecare clas de depozit de deeuri, publicat in M. Of. nr. 194 din 08.03.2005; Ordinul MS nr. 536/1997 pentru aprobarea normelor de igien i a recomandrilor privind mediul de via al populaiei; Ordinul nr. 56/25 martie 2004 (CNCAN) privind aprobarea Normelor fundamentale pentru gospodrirea in siguran a deeurilor radioactive; Ordinul nr. 776 din 05.05.2007 privind declararea siturilor de importan comunitar ca parte integrant a reelei ecologice europene Natura 2000 in Romnia; Ordinul MT nr.45/1998 privind "Normele tehnice pentru proiectarea, construirea i modernizarea drumurilor".
STAS-uri STAS 12574/1988 Aer din zonele protejate Condiii de calitate; STAS 10009/1988 Acustic urban; STAS 6161/1989 Nivelul de zgomot la exteriorul cldirii; STAS 6156 / 1989 Nivelul de zgomot in interiorul cldirii; STAS 10144/1 / 1980 Tipuri de strad; STAS 11100/1 93 privind zonarea seismica a teritoriului Romaniei; STAS 12025 / 1994 Acustica in construcii. Efectele vibraiilor asupra cldirilor sau prilor de cldire. Limite admisibile; Normativul P100 92 reactualizat cu P 100-1/2006 = Cod de proiectare seismic Partea I Prevederi de proiectare pentru cladiri,
260
Directive: Directiva Consiliului nr. 85/337/CEE privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice i private asupra mediului, modificat i completat prin Directiva Consiliului 97/11/CE; Directiva 2003/35/CE privind participarea publicului cu privire la elaborarea anumitor planuri si programe in legtur cu mediul; Directiva cadru privind apa nr. 2000/60/EEC transpus parial prin Legea apelor nr. 107/1996, cu modificrile i completrile ulterioare; Directiva 2006/12/CE privind deeurile; Directiva nr. 1999/31/CE privind depozitarea deeurilor transpus in legislaia romneasc prin HG nr. 349/2005 privind depozitarea deeurilor, cu modificrile i completrile ulterioare; Directiva Consiliului nr. 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale, a faunei i florei slbatice transpus prin OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei i faunei slbatice; Directiva 2009/147/CE privind conservarea psrilor slbatice, transpus prin OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei i faunei slbatice Convenii Convenie (Act International), din 25 iunie 1998, privind accesul la informaie, participarea publicului la luarea deciziei i accesul la justiie in probleme de mediu Publicat in MO al Romniei Partea I, nr. 224 din 22.05.2000
261
11. ANEXE
A1. Certificatul de urbanism
262
263
264
A2. Avizul de gospodrire a apelor

265
266
267
268
269
270
271
272
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI A3. Planul de amplasament al proiectului
273
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI A4. Planurile de situaie ale proiectului
274
275
276
277
278
279
280
281
282
283
284
285
286
287
288
289
290
291
292
293
294
295
296
A5. Plan de situaie dig provizoriu etapa 1
297
A6. Plan de situaie dig provizoriu etapa 2
298
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI A7. Schema organizrii de antier 1 amplasat in SCI i SPA Lunca Siretului Inferior
299
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI A8. Schema organizrii de antier 2 amplasat in afara ariilor protejate
300
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI A9. Detalii panou antifonic
301
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI A10. Detalii din studiul de trafic
302
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI A11. Cota drumului fa de terenurile din jur
Pozitie Km. 0+100 0+200 0+300 0+400 1+000 1+100 1+200 1+300 1+400 1+500 1+600 1+900 2+000 2+100 2+200 2+300 2+400 2+500 2+600 2+700 2+800 2+900 3+000 3+100 3+200 3+300 3+400 3+500 3+900 4+000 4+100 4+200 4+300 4+400 4+500 4+600 4+700 4+800 4+900 5+000 5+100 5+200 5+300 Margine stnga 56.69 56.38 55.45 54.70 58.59 60.76 63.34 66.30 68.94 78.60 78.40 78.00 77.83 77.45 77.14 77.34 77.05 76.60 76.91 76.59 76.48 76.33 77.00 77.20 77.46 77.70 77.54 76.85 75.06 74.44 73.83 73.39 72.94 72.58 72.25 71.95 71.83 71.65 71.69 71.46 71.44 71.26 70.96 Ax 57.11 59.00 61.00 63.00 63.22 62.89 64.55 67.61 70.73 73.84 76.96 80.41 79.08 78.65 78.45 78.25 78.05 77.85 77.65 77.45 77.36 77.60 77.92 78.24 78.56 78.77 78.50 77.99 75.96 75.45 74.94 74.62 74.37 74.13 73.89 73.65 73.40 73.16 72.92 72.68 72.44 72.19 71.95 Margine dreapta 50.48 50.27 50.72 52.71 55.73 58.25 60.46 79.00 82.45 81.14 80.56 80.62 77.71 77.48 77.22 77.15 76.79 76.57 76.02 75.98 76.31 76.30 76.90 76.90 76.97 77.47 77.21 76.58 75.00 74.40 73.90 73.70 72.98 72.46 72.18 72.08 71.73 71.55 71.61 71.42 71.34 71.25 71.03
303

Pod Nou La Cosmesti

Загружено:

Сведения о документе

Оригинальное название

Авторское право

Доступные форматы

Поделиться этим документом

Поделиться или встроить документ

Параметры публикации

Этот документ был вам полезен?

Это неприемлемый материал?

Авторское право:

Доступные форматы

Pod Nou La Cosmesti

Загружено:

Авторское право:

Доступные форматы

CNADNR S. A.

Pod nou la Cosmeti, peste Siret, pe DN 24, km 7+620

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI

Pod nou la Cosmeti, peste Siret, pe DN 24, km 7+620

108 109 109 109 109 110 115 117

Pod nou la Cosmeti, peste Siret, pe DN 24, km 7+620

210 210 218

Pod nou la Cosmeti, peste Siret, pe DN 24, km 7+620

Pod nou la Cosmeti, peste Siret, pe DN 24, km 7+620

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI

Pod nou la Cosmeti, peste Siret, pe DN 24, km 7+620

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI

Pod nou la Cosmeti, peste Siret, pe DN 24, km 7+620

Nume Vlcu Cristian Gheorghiu Lucian Petre Mihi Ariton George

Pod nou la Cosmeti, peste Siret, pe DN 24, km 7+620

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI

Figura 1.1 Certificat de inregistrare elaborare RM, RIM, BM, RA

Pod nou la Cosmeti, peste Siret, pe DN 24, km 7+620

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI

Figura 1.2. Certificat de inregistrare elaborare RS, EA

Pod nou la Cosmeti, peste Siret, pe DN 24, km 7+620

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI

Pod nou la Cosmeti, peste Siret, pe DN 24, km 7+620

Pod nou la Cosmeti, peste Siret, pe DN 24, km 7+620

Pod nou la Cosmeti, peste Siret, pe DN 24, km 7+620

Pod nou la Cosmeti, peste Siret, pe DN 24, km 7+620

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI

Pod nou la Cosmeti, peste Siret, pe DN 24, km 7+620

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI

Pod nou la Cosmeti, peste Siret, pe DN 24, km 7+620

Pod nou la Cosmeti, peste Siret, pe DN 24, km 7+620

Pod nou la Cosmeti, peste Siret, pe DN 24, km 7+620

Pod nou la Cosmeti, peste Siret, pe DN 24, km 7+620

Pod nou la Cosmeti, peste Siret, pe DN 24, km 7+620

Pod nou la Cosmeti, peste Siret, pe DN 24, km 7+620

Pod nou la Cosmeti, peste Siret, pe DN 24, km 7+620

Pod nou la Cosmeti, peste Siret, pe DN 24, km 7+620

Pod nou la Cosmeti, peste Siret, pe DN 24, km 7+620

Semnalizarea orizontal. Va cuprinde marcaje longitudinale pentru: -

Pod nou la Cosmeti, peste Siret, pe DN 24, km 7+620

Pod nou la Cosmeti, peste Siret, pe DN 24, km 7+620

Pod nou la Cosmeti, peste Siret, pe DN 24, km 7+620

Pod nou la Cosmeti, peste Siret, pe DN 24, km 7+620

Pode casetat, tip C2

Pode casetat, tip C2

Pode tubular, 1000

Pode casetat, tip C2

Pod nou la Cosmeti, peste Siret, pe DN 24, km 7+620

Pod nou la Cosmeti, peste Siret, pe DN 24, km 7+620

Transport 36.000 l materiale Funcionarea 827.642 l utilajelor

Pod nou la Cosmeti, peste Siret, pe DN 24, km 7+620

Pod nou la Cosmeti, peste Siret, pe DN 24, km 7+620

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI

Pod nou la Cosmeti, peste Siret, pe DN 24, km 7+620

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI

Numr Poluare Sursa de surse de maxim poluare poluare permis

Pod nou la Cosmeti, peste Siret, pe DN 24, km 7+620

Pod nou la Cosmeti, peste Siret, pe DN 24, km 7+620

Pod nou la Cosmeti, peste Siret, pe DN 24, km 7+620

Pod nou la Cosmeti, peste Siret, pe DN 24, km 7+620

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI

Figura 1.5. Detalii panou fonoabsorbant

Pod nou la Cosmeti, peste Siret, pe DN 24, km 7+620