You are on page 1of 4

Plan:

De a stabili locul politicii monetar-creditare n cadrul politicilor macroeconomice De a determina esena politicii monetar-creditare De a analiza specificul politicii monetar-creditare n economia naional

Cuprins:
I. Politica monetar-creditar i specificul ei n economia naional 1. Conceptul de politic macroeconomic 2.Politica monetar-creditar - component a politicii macroeconomic 3.Specificul politicii monetar- creditare n economia naional

Rezumat:
Intervenia statului n economie se concretizeaz prin promovarea politicilor macroeconomice utiliznd instrumente specifice. Politica monetara este atributul fiecarui stat n parte si o componenta clasica a politicii economice. Modul concret de transpunere a ei n practica difera de la o tara la alta si de la o perioada istorica la alta. Politica monetara exprima ntreaga gama de optiuni de interventie din partea guvernului si a altor autoritati monetare asupra masei monetare si asupra activelor financiare cu scopul asigurarii unei anumite orientari a economiei nationale pe o perioada specificata de timp.

Conceptul de politic macroeconomic Aprut cu multe mii de ani n urm, statul a ndeplinit, alturi de rolul su politic, un tot mai pronunat rol economic. n decursul istoriei, funciile generale ale puterii publice, dar mai ales cele economice, s-au extins, s-au diversificat si perfecionat. Ca urmare a unui proces ndelungat de evoluie cu fluxuri si refluxuri nsemnate - s-a ajuns ca administraiile publice statul central, organele locale ale puterii de stat, ca si organismele securitii sociale - s joace un rol de mare importan, concretizat n numeroase funcii si aciuni.1 Cauzele implicrii statului n economie sunt: *insuficiena iniiativei private ntr-o serie de domenii de interes general; *Complexitatea problemelor care apar n perioadele dificile ale istoriei unei ri (rzboaie, crize, tensiuni sociale); *modificri n conjunctura economic internaional, care favorizeaz sau complic situaia economic a unor ri; corectarea limitelor economiei de pia. Guvernele au funcia major de a menine, respectiv de a reduce stabilizarea economic, respectiv, macrostabilizarea, prin msuri adecvate de politic economic Politica macroeconomic reprezint aciunea constient, concertat democratic, a puterii publice care presupune definirea obiectivelor economice si sociale ale statului naiune, punerea n aplicare a acestor obiective, folosinduse n acest scop mijloace si tehnici adecvate. n raport cu obiectivele finale sau cu domeniile n care se aplic, se pot observa politici macroeconomice si sociale, cum sunt: politici de crestere, dezvoltare social, durabil etc.; politici de ocupare deplin si de atenuare a somajului; politici antiinflaioniste, politici sociale etc. Statul si ndeplineste rolul economic exercitnd: funcia de alocare; funcia de repartiie; funcia de stabilizare. Prima funcie priveste ndeosebi producia de servicii colective, cea de a doua priveste redistribuirea resurselor dup criterii care nu sunt neaprat de natur economic, ci pot fi sociale sau etice, iar cea de a treia funcie se refer la capacitatea statului de a orienta si susine activitatea economic prin aciunea asupra actorilor vieii economice. Prin interveniile sale conjuncturale, statul regulator acioneaz att asupra ritmului de crestere economic al economiei, ct si asupra evoluiei preurilor, somajului si echilibrului schimburilor externe. n materie de politic economic conjunctural, aciunea statului se sprijin pe doi mari piloni: politica monetar si politica bugetar si fiscal. Politica monetar-creditar - component a politicii macroeconomice Politica monetar se poate defini ca fiind aciunea exercitat de ctre autoritile monetare (Banca Central i uneori Trezoreria) asupra masei monetare i a anumitor active financiare n vederea orientrii economiei pe termen scurt sau mediu. Ca principal component a politicii economice, alturi de politica bugetar, politica monetar urmrete prin modificarea deliberat a variabilelor sale aceleai obiective generale: influenarea produciei, a cererii, a preurilor i a echilibrului financiar extern. Se apreciaz c prima sa manifestare ar data din 1837, cnd Banca
1

Du Alexandrina, Imbrescu Ion, Macroeconomie-Note de curs, p. 143

Angliei descoperea c variaia ratei scontului practicat de ea putea avea influen asupra economiei. De aceea, politica monetar este considerat ca una dintre formele cele mai vechi ale politicii de reglare conjuctural. n esen, politica monetar se realizeaz prin aciuni asupra a trei obiective intermediare: masa monetar, rata dobnzii i cursul de schimb2 n ceea ce privete primul obiectiv, politicile monetare promovate n diferite ri ale OCDE difer n funcie de agregatul monetar urmrit, considerat cel mai stabil, i constau n practica de a fixa n avans o rat de cretere anual a masei monetare, mai ales pe baza recomandrilor monetaritilor, care o consider drept singura modalitate de intervenie acceptabil. Acest tip de politic a fost practicat dup 1974 ntr-o serie de state occidentale lovite de primul oc petrolier, dar, ca urmare a unei instabiliti neateptate a vitezei de rotaie a agregatelor monetare, survenit la nceputul anilor '80, ncrederea n utilitatea acestora pentru conduita politicii monetare s-a diminuat. Politicile de stabilizare a ratelor dobnzii la un nivel sczut, dar variabil n funcie de conjunctur, sunt de inspiraie keynesist. Creterea ratelor dobnzii reale, ajunse la nivel maxim n anul 1984, a avut ns drept consecine agravarea problemei ndatorrii rilor n curs de dezvoltare neposesoare de petrol i un recul important pe planul investiiilor. Tendina scderii lor n toate rile OCDE, mai ales dup 1986, s-a datorat reducerii inflaiei, asanrii finanelor publice, reducerii fiscalitii, care au determinat i o anumit relaxare a politicilor monetare. Politicile cursului de schimb vizeaz mai ales realizarea echilibrului balanei de pli, putndu-se realiza fie prin admiterea variaiei lui pe termen scurt, pentru a ncuraja intrrile sau ieirile de capitaluri strine, fie prin introducerea controlului asupra schimburilor valutare, fie prin folosirea conjugat a ambelor ci. Preocuparea pentru supravegherea cursului de schimb este cu att mai important cu ct economia este mai deschis relaiilor economice internaionale. Este evident, de exemplu, c un stat cu o larg deschidere spre piaa mondial nu poate rmne indiferent la aprecierea cursului de schimb al monedei sale, care ar duna economiei naionale prin faptul c ar descuraja exporturile. Toate cele trei obiective sunt ntr-o strns interdependen, determinndu-se reciproc. mpreun, ele trebuie s fie subordonate unui obiectiv principal: asigurarea condiiilor favorabile unei creteri economice ntr-un cadru de stabilitate a preurilor. Pentru dirijarea sistemului monetar n direcia realizrii obiectivelor politicii monetare, banca central n economia contemporan are la dispoziie trei instrumente clasice: manevrarea ratei rescontului sau politica de rescont, operaiunile "open market" i variaiile cotelor rezervelor obligatorii. Alte instrumente, ca ncadrarea creditului bancar i altor surse de finanare, controalele administrative asupra ratelor dobnzii, selectivitatea creditului i controlul operaiunilor cu strintatea, au nceput s fie abandonate n practica politicii monetare a rilor occidentale ncepnd cu anii '80. Politica monetarcreditara ca parte integranta a politicii financiare, reprezinta activitatea de influentare a proceselor social-economice prin oferta de bani n vederea realizarii principalelor scopuri macroeconomice si obtinerii echilibrului general adecvat n economie. Politica monetar creditara este elaborata si promovata de catre Banca Nationala a tarii. Fiind unicul organ mputernicit prin lege cu functiile de realizare a politicii monetar
2

Vasile Turliuc, Vasile Cocri, Moned i Credit, Editura Ankarom, 1997, p.372.

creditare, Banca Nationala independent de alte verigi ale puterii executive, pune n functie instrumentele politicii monetar creditare. Specificul politicii monetar- creditare n economia naional Politica monetara este atributul fiecarui stat n parte si o componenta clasica a politicii economice. Modul concret de transpunere a ei n practica difera de la o tara la alta si de la o perioada istorica la alta. Politica monetara exprima ntreaga gama de optiuni de interventie din partea guvernului si a altor autoritati monetare asupra masei monetare si asupra activelor financiare cu scopul asigurarii unei anumite orientari a economiei nationale pe o perioada specificata de timp. n Republica Moldova elaborarea si gestionarea politicii monetar- creditare se efectueaz de ctre banca central, numit ,, Banca Naional a Moldovei ,, . Ea activeaz independent de autoritile executive ale statului, fiind responsabil de aciunile sale n faa parlamentului. Obiectivul principal al BNM este de a realiza si a menine stabilitatea monedei naionale. Politica monetara vizeaza: organizarea profesiunii bancare (asigurarea protectiei deponentilor si eliminarea riscului neacoperit), precum si realizarea unor obiective macroeconomice fundamentale, prin intermediul volumului masei monetare. Aceste doua obiective sunt transpuse n practica prin masuri care vizeaza att planul intern (economia nationala) ct si planul extern (piata valutara). Practic, politica monetara urmareste sa influenteze trei elemente esentiale pentru mediul economic: oferta de moneda, rata dobnzii si nivelul creditului garantat de catre banci. Politica monetar este strns legat de politica de credit, prin nsi institutia bancar. Politica creditar este politica Bncii Centrale, care cu ajutorul unor instrumente specific, urmrete s asigure prin intermediul creditului echilibrul economic general.3 Politica monetar i cea de credit sunt apanajul instituiilor bancare i n primul rnd a Bncii Centrale. Motivaiile i scopurile politicii promovate de agenii bancari i de credit sunt: Urmrirea volumului masei monetare i a condiiilur n care aceasta este creat,k pentru a se vasigura contribuia la realizarea obiectivelor economice fundamentale. Organizarea profesiunii bancare pentru a asigura protecia deponenilor i a evita riscul care ar periclita ntreg sistemul bancar.4

Bibliografie:
Du Alexandrina, Imbrescu Ion, Macroeconomie-Note de curs, p. 143 Vasile Turliuc, Vasile Cocri, Moned i Credit, Editura Ankarom, 1997, p.372. Constantin C. Kiriescu. Moneda , Mic enciclopedie, Editura tiinific i Enciclopedic, Bucureti, 1982 Dan Popescu , Economie Politic , p.235

3 4

Constantin C. Kiriescu. Moneda , Mic enciclopedie, Editura tiinific i Enciclopedic, Bucureti, 1982 Dan Popescu , Economie Politic , p.235