Dreptul copiilor la educatia moral-civica Scoala imprima dominatia sa particulara pe o parte din viata si cultura tanarului: ea isi asuma

sarcina intalnirii cu genialul si il copleseste cu ambitia sa, vrand aceasta intalnire pentru toti (Snyders, 1986). Or, este lucru stiut ca nu toti tinerii au sau pot suporta acelasi parcurs spiritual, ghidandu-se dupa modele valorice unice, invariabile. Intr-un fel, scoala are si rolul de a masifica preferintele si dorintele, de a alinia fiintele la aceleasi repere existentiale, ca si cum acestea ar fi singurele. Elaborarea unui corpus de drepturi ale scolarului (similar drepturilor omului sau ale copilului la educatie) ar trebui sa stea in atentia educatorilor sau a responsabililor guvernamentali. Cu riscul de a starni zambete sau respingere din partea unora, iata cateva drepuri sugerate intr-o lucrare recenta, editata de Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei din cadrul Universitatii din Geneva. 2. Dreptul la forul sau interior Se stie ca scoala este un loc mai putin intim. Chiar daca functioneaza unele asigurari de protectie, ea este asemenea unei arene unde aproape totul trebuie stiut despre individ. Instituirea pedagogica si controlul educativ sunt mai putin negociate de elev; ele sunt apanajul dasc alului. Pentru binele copilului, se intocmesc fise, se aplica chestionare, se interogheaza. Sfera private a copilului, cu gandurile si emotiile lui, este oarecum amenintata.

5. Dreptul de a te misca In clasa, copiii sunt condamnati la imobilitate: nu au voie sa se ridice in picioare, sa se intoarca, sa merga de la o banca la alta etc fara permisiunea profesorului. Doar profesorii se pot misca in voie. Energiile acumulate in timpul orelor devin debordante in timpul scurtelor pauze. Ar fi mai nimerit daca aceste forte latente (de fapt, nevoi fiziologice elementare) ar fi mai putin incorsetate si eventual integrate proceselor de maxima incordare intelectuala

Exercitarea dreptului de reuniune n diverse scopuri tiinifice, culturale, artistice, sportive sau civile este consfinit conform Conveniei cu privire la Drepturile Copilului i nu poate fi supus dect limitrilor impuse de legislaie. Redactarea de reviste i publicaii colare proprii este permis, iar suspendarea editrii nu poate fi hotrt dect n condiiile n care coninutul sau forma publicaiilor respective contravine prevederilor legislaiei n vigoare.

Frecventarea cursurilor i participarea la toate activitile nscrise n programul instituiei de nvmnt alese sunt obligatorii. Evidena prezenei se face la nceputul fiecrei ore de curs de ctre profesori i se consemneaz n catalog. Elevii care nu se afl in clas la intrarea cadrului didactic vor fi considerai abseni la ora respectiva. n cazuri bine motivate (elevii navetiti etc.), elevii ntrziai pot cere permisiunea de a asista la ora, profesorul motivnd absena i elibernd elevului un bilet de voie pentru a fi prezentat dirigintelui clasei. Completarea unui bilet de voie de ctre profesor este obligatorie i in cazul nvoirii unui elev de la ora. Elevul va prezenta acest bilet la poart, elevului de serviciu pe coala, iar apoi l va nmna dirigintelui, pentru motivarea absenei respective.

Reguli de conduit Elevii i studenii trebuie sa aib o comportare civilizat n cadrul colii/facultii, respectnd legile statului i regulamentul colar. Este interzis distrugerea documentelor colare (cataloage, foi matricole, carnete de elev) i deterioararea bunurilor materiale aflate n dotarea colii. Sunt interzise i sever sancionate: deinerea i consumul de droguri, buturi alcoolice sau igri, introducerea n coal a oricror tipuri de arme, petarde, pocnitori etc. arme albe, substane inflamabile sau explozive, spray-uri paralizante etc. Orice comportament care lezeaz legile n vigoare poate fi sancionat cu: ? mustrri (in fata clasei sau in fata Consiliului Profesoral) ? retragerea temporar sau definitiva a bursei (dac avei) ? eliminarea pe o anumit perioad de timp (3-5 zile) ? mutarea disciplinar (n alt clas sau n alt unitate colar) ? exmatricularea cu drept de nscriere n anul urmtor sau exmatricularea definitiv.

Copiii, inclusiv adolescenii, trebuie s-i poat exercita dreptul de a-i exprima liber opiniile, n funcie de capacitatea lor n plin evoluie, s-i poat dezvolta respectul de sine, s dobndeasc cunotine i deprinderi, cum ar fi cele de a rezolva conflicte, de a lua decizii i de a comunica, pentru a face fa provocrilor vieii. O lume demn pentru copii, (Document adoptat de Adunarea General a Naiunilor Unite la cea de-a XXVI -a Sesiune Special, din data de 10 mai 2002)

A dori s evoc la nceputul interveniei mele una dintre cele mai importante solicitri ale copiilor, exprimat n cadrul Sesiunii Extraordinare pentru Copii a Adunrii Generale a ONU din 2002: Ne angajm ntr-un parteneriat egal n lupta pentru drepturile copilului. i, in timp ce promitem s susinem aciunile pe care le intreprindei n numele copiilor, v cerem angajamentul 1 i susinerea fa de aciunile pe care le ntreprindem noi [] Eu sunt convins c proiectul Avocatul elevului se circumscrie spiritului acestui parteneriat egal pentru promovarea drepturilor copilului invocat de ctre copiii lumii. La acea Sesiune Extraordinar, efii de state i de guverne i-au asumat obligaia de a crea O lume demn pentru copii, n care opiniile copiilor s fie auzite i ascultate. Ei i -au asumat obligaia de a aciona n vederea promovrii i protejrii drepturilor tuturor copiilor. Astfel, iniiativa pe care o lansm astzi n parteneriat cu Ministerul Educaiei i Cercetrii i cu organizaia Asisten i Programe pentru Dezvoltare Durabil Agenda 21 vine s materializeze aceast promisiune facut copiilor i tinerilor. Fr o implicare activa a copiilor i tinerilor n viaa public, n viaa colii, a comunitii i a familiei, nu se poate vorbi despre drepturile copilului. Fr a asigura structurile i mecanismele
1

O lume demna pentru copii (O lume demna pentru noi Declaratia Copiilor)

prin care adulii, n parteneriat cu copiii, s transpun n practic aceste drepturi, ele risc s rmn la stadiul de slogan. Mai mult, Comitetul pentru Drepturile Copilului a respins ceea ce a numit mentalitatea de caritate sau abordarea paternalist fa de problematica copiilor, iar n discuiile cu Statele Pri la Convenia pentru Drepturile Copilului a ridicat, invariabil, n discuie practicile, cultura i atitudinile tradiionale care reprezint obstacole n calea realizarii principiului participrii copiilor i a drepturilor copilului.

Avocatul elevului trebuie s fie o instituie a elevilor. Ea trebuie s rspund nevoilor elevilor att de participare, ct i de reprezentare, n sistemul educational. Avocatul elevului trebuie s abordeze att problemele individuale ale elevilor, ct i acelea colective. n alte ri exist diferite structuri i modele care se apropie, mai mult sau mai puin, de o instituie a Avocatului elevului. In Olanda exist att Carta elevului, ct i Consiliul participativ, dar i Comitetul pentru soluionarea disputelor sau Comitetul Natonal de Aciune al Elevilor. n Suedia, printr-o hotrare a Parlamentului, a fost instituit iniial, pe o perioad experimental un organism local de guvernare format n majoritate din elevi, care are ca obiectiv principal consolidarea influenei exercitate de elevi i printi n coal. Viziunea Reprezentanei UNICEF n Romnia asupra instituiei Avocatului elevilor este aceea a unei structuri care, dincolo de a asigura o participare efectiv a elevilor n procesele decizionale ale colii, ofer posibilitatea elevilor de a se implica ntr-un exerciiu de solidaritate, de aciune civic, pentru promovarea i protejarea comun a drepturilor lor, inclusiv ale colegilor lor din cele mai vulnerabile comuniti, urmnd principiile Conveniei pentru Drepturile Copilului: principiul interesului superior al copilului, principiul nediscriminrii, principiul participrii i principiul supravieurii i dezvoltrii copiilor. Instituia Avocatului elevului reprezint un model educaional pentru accederea la o cetenie democratic. Poate c, din aceast cauz, nici nu este ntmpltor c acest proiect este inclus n Programul Naional de Educaie pentru Cetenie Democratic. Democraia nu este un dat. Democraia se nvat. Democraia nu se declam, ci se practic! Iat de ce Avocatul elevului permite formarea unor deprinderi de via democratic care sunt absolut necesare adultului ntr-o societate liber i deschis. Eu doresc s transmit un mesaj foarte clar din partea UNICEF tuturor copiilor i tinerilor care vor face parte din Avocatul elevului: noi vom fi alturi de voi i v vom sprijni mpreun cu profesorii i prinii votri pentru a v implica plenar n aceast activitate nobil de promovare a drepturilor copilului! V-ai asumat o responsabilitate enorm, dar nu sunte i singuri pe acest drum! Pierre Poupard, Reprezentantul UNICEF n Romania i Republica Moldova (Cuvntul Domnului Pierre Poupard a fost adresat reprezentanilor instituiei Avocatul elevului cu prilejul lansrii proiectului la sediul UNICEF n 20 mai 2005)

DREPTURILE OMULUI DREPTURILE FUNDAMENTALE

Durata : An colar 2006-2007 Responsabil: Consiliul elevilor. Grup int : Elevii claselor IX-XII ai Grupului colar Dimitrie Filianu, Filiai Argument : Drepturile omului constituie baza unei convieuirii panice: att n domeniul politicii naionale i

internaionale, ct i n cadrul localitii de reedin i n familie, n coal. Drepturile omului vizeaz toi oamenii i toat lumea trebuie s se bucure de ele. De aceea, toi oamenii trebuie s le cunoasc. Dreptul este un fapt social, un aspect al vieii cotidiene, de aceea el poate fi neles numai dac pornim n acest tip de educaie de la premisa c exist o vulnerabilitate a omului n viaa social, generat de insecuritatea condiiilor n care triete, a arbitrarului puterii, a subiectivitii legiuitorului, de aceea el trebuie protejat i educat spre a se autoapra pentru a nu deveni victima unor abuzuri i nclcri ale drepturilor sale. Totodat considerm c drepturile nu se cer, se dobndesc n aciunea social. Drepturile sunt o premis dar i o consecin a responsabilitilor noastre. Ele sunt complementare neputnd vorbi de drept fr a face apel la reversul su, obligaia. De aceea educaia trebuie nceput de la recunoaterea acestei dualiti n care ne manifestm ca fiine umane, cu drepturi, dar i cu obligaii. Scop : Cunoaterea de ctre elevi a aspectelor legate de drepturile omului i cultur civic la nivel local, naional i global. Obiective : Dezvoltarea ncrederii elevilor n capacitatea lor de a aciona responsabil i eficient pentru aprarea drepturilor omului; Lansarea unei campanii de contientizare a drepturilor tinerilor n Grupul colar Dimitrie Filianu, Filiai; Elaborarea de materiale pentru educaia n domeniul drepturilor tinerilor destinate orelor de consiliere; Pregtirea profesorilor pentru a folosi eficient materialele n cadrul orelor de curs; Iniierea unor proiecte de parteneriat ntre Grupul colar Dimitrie Filianu i alte licee din Craiova prin care elevii vor analiza aspecte legate de drepturile omului. Ealonarea pe etape: Luna Septembrie / Octombrie Desfurarea unei aciuni de informare i pregtire a elevilor, diriginilor i a cadrelor didactice implicate n program. Lunile Noiembrie / Iunie La nivelul colii: Colectivul de elevi, profesori implicai n program trebuie: S informeze i s formeze elevii pe tematica drepturilor fundamentale; S fixeze orarul ntlnirilor (minim 2 ntlniri / lun) cu elevii i / sau diriginii acestora; S realizeze un program al ntlnirilor cu o tematic stabilit de consiliul elevilor; S proiecteze i s desfoare activiti menite s promoveze drepturile i obligaiile n rndul elevilor; S realizeze materiale informative despre drepturile fundamentale ale elevilor. La nivelul judeului : Realizarea unor parteneriate educaionale ntre Grupul colar Dimitrie Filianu, Filiai, i alte licee din Craiova

PROIECT: EGALITATE DE SANSE - IN SCOALA TOTI SUNTEM LA FEL

Durata : An colar 2006-2007 Coordonator de proiect: Grupul colar Dimitrie Filianu, Filiai Responsabil : director prof. Bebu Bianka director educativ prof. Diana Petrior prof. consilier Buce Mdlina consiliul elevilor.

Grup int : elevii claselor I-XII Argument : Exist categorii de elevi care ntmpin greuti mai mari i de durat n procesul colarizrii. O categorie aparte a defavorizrii este constituit de genul elevilor, fiind tiut ca fetele par favorizate. O alt categorie aparte e constituit de etnia elevilor. La acestea am mai putea aduga aa-zisul handicap socio-cultural, care vizeaz elevii provenii din medii dezavantajate n planul cultural, economic i social. Familiile de provenien ale acestor elevi sunt srace (cu prini aflai n omaj de lung durat, care nu au fost niciodat angajai sau au lucrat ocazional), analfabete (sau cu niveluri extrem de reduse de instruire), nu au o atitudine pozitiv fa de educaia de tip colar etc., i n consecin, nu pot oferi copiilor lor nici mcar minima ambian socio-cultural i economic necesar colarizrii. Activitile educative sunt eseniale n sporirea anselor de integrare colar-profesional viitoare a acestor elevi aflai n situaii dezavantajate socio-cultural, economic, naional i etnic. Scop : Informarea unui numr ct mai mare de fete i biei asupra necesitii implementrii principiului egaliti de anse n toate domeniile, indiferent de naionalitate, etnie, sex, mediul social-economic. Obiective : Dezvoltarea ncrederii elevilor n capacitatea lor de a aciona responsabil i eficient, indiferent de mediul social de provenien; Formarea deprinderilor sau abilitilor de munc n coal prin nvarea i/sau imitarea prinilor, a grupului de prieteni, etc.; Socializarea, comunicarea eficient i exteriorizarea emoional care l fac pe individ egal oricui i n consecin capabil de a-i programa i tri cariera; Lansarea unei campanii de contientizare a tinerilor n Grupul colar Dimitrie Filianu, Filiai n privina egalitii de anse; Elaborarea de materiale destinate orelor de consiliere pentru educaia n domeniul egalitii de anse a tinerilor; Iniierea unor proiecte de parteneriat ntre Grupul colar Dimitrie Filianu i alte licee din Craiova prin care elevii vor analiza aspecte legate de egalitatea de anse. Tematica activitilor : Legislaie naional i internaional n domeniul egalitii de anse; Diferena sex-gen, etnie, religie, naionalitate; Discriminarea; Violena i traficul de femei; Comunicare i conflict; Managementul stresului i managementul timpului liber; Codul de bun practic. Ealonarea pe etape: Luna Septembrie / Octombrie Desfurarea unei aciuni de informare i pregtire a elevilor, diriginilor i a cadrelor didactice implicate n program. Lunile Noiembrie / Iunie La nivelul colii: Consiliul elevilor, profesori implicai n program trebuie: S informeze i s formeze elevii pe tematica egalitii de anse; S fixeze orarul ntlnirilor (minim 2 ntlniri / lun) cu elevii i / sau consilierii acestora; S realizeze un program al ntlnirilor cu o tematic stabilit de consiliul elevilor; S proiecteze i s desfoare activiti menite s promoveze egalitatea de anse n rndul elevilor; S realizeze materiale informative despre promovarea egalitii att n rndul elevilor, ct i n rndul colectivului, indiferent de sex, naionalitate, etnie i de mediu social-economic. La nivelul judeului : Realizarea unor parteneriate educaionale ntre Grupul colar Dimitrie Filianu, Filiai, i alte licee din Craiova.

PRACTICI DEMOCRATICE IN SCOALA VREM O SCOALA MODERNA, DECI AVEM NEVOIE DE PRACTICI DEMOCRATICE
Durata: An colar 2006-2007 Responsabil: consiliul elevilor. Grup int: elevii claselor I-XII ai Grupului colar Dimitrie Filianu, Filiai Scop: Cunoaterea celor mai moderne si eficiente tehnici de educare a generaiilor de elevi i cadre didactice. Obiective : Prezentarea si exemplificarea unor stiluri democratice de predare-nvare si evaluare; Exprimarea democratica a prerii fiecrui elev n ceea ce privete elev-model, profesor-model ; Comunicarea eficient i exteriorizarea opiniilor cu referire la existenta practicilor democratice prezente n coala; Lansarea unei campanii de contientizare a tinerilor n Grupul colar Dimitrie Filianu, Filiai n privina practicilor democratice; Elaborarea de materiale destinate orelor de consiliere pentru educaia n domeniul practicilor moderne de predare-nvare-evaluare. Iniierea unor mese rotunde ntre Grupul colar Dimitrie Filianu i alte licee din Craiova prin care elevii vor prezenta si analiza aspecte legate de practicile democratice din fiecare scoal. Tematica activitilor : Prezentarea celor mai noi stiluri de predare. Elevul model. Profesorul model. Comunicarea asertiva profesor-elev. Ealonarea pe etape: Luna Septembrie / Octombrie Desfurarea unei aciuni de informare i pregtire a elevilor, diriginilor i a cadrelor didactice implicate n program. Lunile Noiembrie / Iunie La nivelul colii: Consiliul elevilor, profesori implicai n program trebuie: S informeze i s formeze elevii pe tematica practici democratice; S fixeze orarul ntlnirilor (minim 2 ntlniri / lun) cu elevii i / sau consilierii acestora; S realizeze un program al ntlnirilor cu o tematic stabilit de consiliul elevilor; S proiecteze i s desfoare activiti menite s promoveze practicile democratice din coala att in rndul elevilor, cat si al profesorilor; S realizeze materiale informative despre promovarea unei concepii universale despre un profesor-model, un elev-model i comunicarea dintre elevul-model i profesorul-model.

Evoluii ale rolului i competenelor cadrelor didactice Paradigmele i evoluiile recente ale teoriei i metodologiei curriculumului, instruirii i evaluriia solicit din partea profesorilor noi competene, concretizate n:

preocuparea pentru adecvarea procesului de instruire la nevoile fiecrui individ: capacitatea de a identifica nevoile/domeniile de dezvoltare ale fiecrui elev, de a

identifica ritmul dezvoltrii (a accepta c dezvoltarea se produce n ritmuri diferite la momente diferite); capacitatea de a adecva situaiile de nvare, coninuturile i materialele educaionale la caracteristicile individuale ale elevului, de a ncuraja spiritul de iniiativa i capacitatea de studiu independent ale elevilor; maximizarea potenialului fiecrui copil (cu deosebire al copiilor dezavantajai): capacitatea de a diagnostica nevoile fiecrui elev, n termenii unor caracteristici fizice, cognitive, afective, socio-economice sau culturale; evaluarea holistic a performanelor: capacitatea de a adapta modul de evaluare la dezvoltarea global a elevului i de a utiliza informaiile evaluative pentru a proiecta activiti de predare-nvare; dezvoltarea capacitii de autoevaluare la elevi; elaborarea unor instrumente de evaluare; interpretarea rezultatelor evalurii pentru adoptarea de decizii i ameliorarea activitii; utilizarea adecvat a metodelor alternative de evaluare; adaptarea la schimbare: capacitatea de a identifica schimbrile din societate i natura lor (direcii, tendine, calitate), a evalua aciunile/practicile elevilor i a sugera i implementa modificrile necesare; implicarea elevilor n nvare, dezvoltarea motivaiei, negocierea cu elevii a diferitelor tipuri de reguli; favorizarea definirii unui proiect profesional al elevului. munca n echip.

Ideea "educaiei pentru toi" - sau, mai bine spus, a educaiei adaptate nevoilor fiecrui elev - solicit profesorului capacitatea de adaptare la diversitatea elevilor, de sprijinire a achiziiilor acestuia, de motivare pentru obinerea de performane superioare i dezvoltarea de capaciti pentru educaia permanent. Competene ale profesorilor din perspectiva educaiei pentru cetenie n contextul educaiei pentru cetenie, relaia profesor - elev implic anumite caracteristici care deriv din specificul acestui tip de educaie i din urmtoarele concepte-cheie: responsabilizare, drepturile omului, democraie participativ, mputernicire (engl., empowerment). Educaia pentru cetenie se nscrie n paradigma conform creia rolul profesorului nu trebuie s se reduc la a transmite cunotine, iar cel al elevului la a asculta i a asimila informaii. Profesorul trebuie s fie mai mult un organizator al situaiilor de nvare i un element de legtur ntre elev i societate, care mediaz i faciliteaz accesul la informaie. Implicarea elevilor n procesul de decizie

ncepe chiar n contextul procesului didactic, n toate aspectele sale: predare-nvareevaluare. Modificarea rolului profesorului se reflect n: cunotine interdisciplinare vs. cunotine monodisciplinare, proces de predare-nvare linear, static vs, proces de nvmnt dinamic, interactiv (managementul clasei, metode de predare, nvare prin cooperare, evaluare etc). Astfel, elevii i profesorii sunt implicai n procesul de nvmnt i sunt responsabili pentru practicile educaionale i pentru rezultatele acestora. Competenele profesorilor, din perspectiva educaiei pentru cetenie, sunt:

abordarea problemelor din perspectiva elevului; sesizarea i acceptarea similitudinilor i diferenelor dintre el nsui i elevi, ca i dintre elevii nii; respectarea drepturilor elevilor i manifestarea unei atitudini de sensibilitate fa de nevoile i interesele lor; soluionarea problemelor i a situaiilor ambigue, complexe, din clas sau din coal; capacitatea de a se vedea pe sine, ca i pe elevi, ca membri activi ai comunitii locale, naionale i globale; capacitatea de a integra propriile sale prioriti ntr-un cadru comun de probleme i valori, precum i de a aciona pe baza deciziilor elevilor; capacitatea de a-i recunoate greelile n faa unui grup i de a valorifica din punct de vedere educativ consecinele acestora; capacitatea de a dezbate aspecte ale curriculum-ului ascuns (Brzea, C., Educaia pentru cetenie democratic. Perspectiva nvrii permanente. Consiliul Europei,2000).

Pentru dezvoltarea unor atitudini i valori dezirabile, profesorul trebuie s creeze situaii de nvare menite s dezvolte astfel de atitudini, s se descurce n situaii conflictuale date de opinii/atitudini diferite ntre indivizi sau ntre individ i societate, s evalueze dezvoltarea atitudinilor i valorilor la elevi. Teoriile moderne consider necesar nlocuirea modelului profesorului ca "specialist ntrun domeniu, curnd depit de evoluiile tiinifice" (Maciuc, I, 1998) cu cel al profesorului -formator, capabil s se adapteze la nou, s se autoformeze permanent. Multe ri au revizuit sau sunt n curs de revizuire a curriculum-ului n conformitate cu schimbrile sociale, politice i economice din ultima perioad, ns este deosebit de important ca i sistemul de formare a profesorilor s rspund acestor noi dezvoltri ale curriculum-ului, ale tehnologiei didactice (metodologii de predare-mvare) i materialelor educaionale pe care profesorii trebuie s fie pregtii s le foloseasc adecvat. Profesorii sunt, poate, partenerii cei mai importani n procesul de modernizare a sistemului de nvmnt. n acest context, n general, i din perspectiva educaiei pentru

cetenie, n special, nnoirea rolului profesorului trebuie s aib n vedere urmtoarele aspecte:

practicarea drepturilor omului n coal, dnd prioritate unei pedagogii cooperative i instaurnd un climat de ncredere n clas; centrarea pe elev; considerarea contextului social i global, favoriznd abordrile comune ntre profesori, pentru gestionarea problemelor; rolul de mediator ntre cursani i mediul lor; modernizarea procesului de evaluare: evaluarea ca modalitate de progres, accentul pe evaluarea formativ; modernizarea formrii profesorului, folosind noi abordri pedagogice i noile tehnologii informaionale; activismul civic prin Internet.

Relaia profesor-elev este una de colaborare, de ncredere i de respect reciproc. Elevul nu se simte "controlat", ci sprijinit. Profesorul trebuie s fie mai mult un organizator al situaiilor de nvare i un element de legtur ntre elev i societate, care mediaz i faciliteaz accesul la informaie. Implicarea n egal msur a elevilor i profesorilor n procesul didactic nseamn responsabiliti mprtite. Simona VELEA cercetor ISE O jurispruden caracteristic momentului este cea cu privire la fumat.Iat deci un anumit numr de principii generale de drept , ce se refer la sigurana juridic , si anume : neretroactivitatea legilor - caracterul contradictoriu al procedurilor , atunci cnd sunt n cauz sanciuni dreptul la recurs , la reexaminare a unor decizii sunt principii procedurale ce trebuie considerate ca fundamentale . n fapt , numai respectarea acestor principii poate garanta aplicarea normal a dreptului, esena fundamental a statului pe care dorim a-l avea societatea noastr , un stat de drept, democratic. Dreptul i disciplina colar :

Expresia juridic de normal ptrunde din ce n ce mai mai mult n interiorul instituiei colare , dar exist interpretri de ordin intern , particular, care caracterizeaz procedura disciplinar. Abaterea disciplinar - colar se distinge net de abaterea penal, chiar dac o fapt poate

fi n acelai timp abatere i disciplinar i penal ,ceea ce explic sancionarea ei simultan sau succesiv de ambele pri (Ex. Fumatul cu urmri de incediu n sala de clas , sau alte spaii ale colii, vestiare , sala de sport , etc.). n materie penal, infraciunea trebuie prevzut i definit printr-un text (aplicarea principiului: nullum crimen sine lege ) i acet text trebuie interpretat cu strictee. Din contr , sancionarea abaterii disciplinare colare este mai puin definit ca urmare a unei atente analize , ridicarea acesteia se face adesea fr urmri deosebite , n ambele cazuri msura fiind luat la propunera unei comisii disciplinare , cu reprezentare democratic. Abaterea penal este sancionat de un judector , care aplic o pedeaps penal corespunztoare abaterii, definit de lege. Acesta urmrete respectarea procedurilor disciplinare pentru aplicarea principiilor generale de drept , mai nti obligativitatea comunicrii acuzaiei aduse , pentru a putea fi respectat dreptul de aprare . Nimeni nu poate fi condamnat fra a fi fost ascultat , fr a i se fi dat posibilitatea de a-i exprima prerea , de a se apra. Aceste principii generale de drept ar trebui aplicate i la sanciunile disciplinare din coal , ntruct ele vizeaz stabilirea unui echilibru ntre cei ce sunt n poziia relativ de vinovai ( elevii )i cei ce sunt n pozitia de decideni , administraia i profesorii. Este de uzan acum condiionarea elevilor de a-i lua angajamentul c se mut la o alt scoal sau c vor fi dai afar din coal dac mai fac o abatere, deci n fond o form de contract ce prevede n caz de nerespectare a sa , msuri directe de exmatriculare sau mutare fr o alt analiz a faptelor elevului. De asemenea este de uzan , condiionarea elevilor a fi promovai , dac se mut din scoal, la o alt scoal , aceasta , fie de ctre diriginte , fie de un profesor , n timpul anului sau la un examen de corigen . Educaia este activitatea de disciplinare, cultivare, civilizare i moralizare a omului, iar scopul ei este de a dezvolta n individ toat perfeciunea de care este susceptibil (Kant), dar i aciunea de formare a individului pentru el nsui, dezvoltndu-i-se o multitudine de interese (Herbart). Copiii rromi cons tituie una dintre cele mai defavorizate categorii de copii i au nevoie de mult sprijin pentru a depi situaia n care se afl. Srcia i lipsurile familiilor rrome, prejudecile care persist n mentalitatea populaiei, ineria unor prini rromi fa de perspectivele pe care educaia le ofer copilului, toate acestea contribuie la marginalizarea copiilor rromi, la limitarea accesului la ansele egale la care au dreptul toi copiii. Datele statistice justific necesitatea unor proiecte care au drept obiectiv mbuntirea

10

situaiei copiilor rromi: doar 20% dintre copiii rromi frecventeaz grdinia, pentru a se pregti pentru coal; 20% nu sunt nscrii la coal; 30% abandoneaz coala nainte de absolvirea ciclului gimnazial; aproximativ 50% sunt analfabei sau semianalfabei. Respectarea i implementarea dreptului copiilor rromi la educaie constituie principala condiie pentru viitoarea mbuntire a situaiei lor. Exist ns multe obstacole cu care acetia se confrunt: - srcia: peste 90% din totalul rromilor din Romnia triesc n condiii de pauperitate economic ; - omajul, disproporionat de ridicat n comparaie cu alte etnii - izolarea social, care are drept cauze discriminarea i prejudecile rasiste ale unei mari pri din populaia non-romani, dar i tendinele anti-sistem ale rromilor ; - analfabetismul i deficitul calificrilor profesionale - comunitatea rromilor are una dintre cele mai ridicate rate a infracionalitii - serioase probleme de igien (corporal, alimentar, sanitar) care oricnd pot degenera n probleme medicale grave - probleme de identitate cultural: ca urmare a politicilor eronate de desconsiderare i discriminare a rromilor, cei mai muli dintre rromi nu i cunosc, astzi, propria identitate, propria cultura autentic i propria istorie. Situaia copiilor rromi este una critic, majoritatea aparinnd unor familii extrem de srace. Muli dintre ei abandoneaz coala datorit lipsurilor materiale, iar cei care continu sunt deseori discriminai fa de colegii lor: pui in ultimele bnci ale clasei, tratai cu indiferen, sau, mai ru cteodat, agresai verbal de ctre copii sau profesori. Educarea adulilor (cadrelor didactice) i a copiilor n spiritul toleranei i nediscriminrii constituie o prioritate dac dorim schimbarea mentalitilor. Se urmrete sprijinirea pregtirii precolare a copiilor rromi, dezvoltarea abilitailor necesare pentru a face fa exigentelor colare i pentru a le da astfel posibilitatea de a ncepe coala n condiii egale cu ceilali copii. Respectarea i implementarea dreptului copiilor rromi la educaie constituie principala condiie pentru viitoarea mbuntire a situaiei lor. Exist ns multe obstacole cu care acetia se confrunt: srcia, atmosfera neprieteneasc din coli, absena unei pregtiri precolare adecvate. Aceasta din urm este unul din motivele eecului colar n rndul copiilor rromi. Dup asigurarea unei pregtiri precolare, copiii rromi, care au cptat abilitile de a scrie, desena, nva, cnta, lucra mpreun, obin rezultate foarte bune la nvtur i se integreaz mai uor n disciplina colar. Un bun nceput este o garanie a pstrrii copiilor rromi n coal. Pregtirea precolar se asigur n grdinie, dar copiii rromi au dificulti de a veni aici cu regularitate, datorit greutilor financiare ale familiilor lor.

11

Integrarea populaiei rrome continu la vrsta colii, o coal creia i revine ca misiune promovarea printre profesorii i elevii celorlalte naionaliti, valorile i cultura elevilor etnici. De ceallalt parte, trebuie ncurajat dorina rromilor de integrare i accentuat c integrarea nu nseamn pierderea culturii tradiionale. Teama etniei rrome de diversitatea cultural ar trebui s fie nlocuit de interesul mutual i de deschiderea ctre schimbul de experiene cu ceilali. nelegerea mutual va reduce riscul discriminarii i va contribui la crearea de condiii mai bune de nvtur pentru copiii rromi. Condiiile mai bune de nvare vor stimula ncrederea de sine a elevilor i vor contribui la reducerea abandonului colar - o problem extrem de frecvent ntre rromi. ntr-o viziune de perspectiv, ameliorarea condiiilor educaionale implic ansa unui loc de munc mai bun, faciliti pentru integrarea social i astfel participarea n mai mare msur la societatea democratic. Copiii rromi care au beneficiat de pregtirea suplimentar i au fost nscrii n clasa I la coal au rezultate bune la nvtur i disciplin i o prezen regulat la ore. Ei au sentimentul c sunt egali cu ceilali colegi, ntruct au cunotinte i abiliti similare. Cadrele didactice s-au implicat n gsirea unor modaliti de ameliorare a situaiei copiilor. Principalele direcii ale acestora constau n: informarea autoritilor locale, a prinilor rromi i a reprezentanilor presei cu privire la drepturile copiilor rromi, cursuri de pregtire pentru profesorii care lucreaz cu copiii aparinnd acestei minoriti, educaie precolar pentru copiii rromi, educaie pentru toleran, non-discriminare, nelegere i apropiere ntre copiii de etnii diferite (romani i rromi).
Referinte: 1. INVATAMANTUL IN ZONE DEFAVORIZATE- - insp.gen. Constantin Ciurea, insp. gen adj. Valeriu Stoicescu, insp. Veronica Staicu, insp. Relu Stoica, insp. Paraschiv Frone. 2.PSIHOLOGIA COPILULUI MIHAELA GAISTEANU Editura All 2003 3. ANDOLFI,M. Family Therapy : An Interactional Approach,1979,Plenum, 4. N.Y. DeMARIA,R.&co. Focused Genograms, 1999, Brunner/Mazel, Ph.

Educatia pentru drepturile omului si copilului

Acasa / Articole / Educatie In 1959 Organizaia Naiunilor Unite a adoptat pentru prima dat Declaraia Drepturilor Copilului, iar la 20 noiembrie 1989 Naiunile Unite au adoptat Convenia Internaional a Drepturilor Copilului.

12

Normele, principiile i valorile unei declaraii universale sau convenii internaionale au un caracter universal, cu toate c sunt criticate din cauza diversitii ce rezult din diferenele de cultur i tradiie, respectarea drepturilor fundamentale ale omului constituie un element esenial al actualului context intercultural. Drepturile omului nu alctuiesc un univers nchis i nu constituie expresia unor valori absolute. Drepturile omului alctuiec un minimum axiologic i pragmatic, un ansamblu de valori, norme, principii care orienteaz via a comun a indivizilor i a societilor. Educaia pentru drepturile omului nu nseamn asumarea pasiv a unor valori impuse, ci constituirea unor valori-idei ca baz pentru respectarea lor. F. Audigier i G. Lagele consider c secolele al XVI-lea i al XVII-lea au creat spaiul politic i juridic al afirmrii drepturilor omului. Din punct de vedere logic, existena drepturilor omului se situeaz la originea vieii sociale, iar din punct de vedere istoric, ideea dreptului natural este o motenire a gndirii cretine i a gndirii clasice. Ideea de declaraie dateaz din secolul al XVIII-lea i este o creaie a spiritului modern, iar ideea de declaraie universal nu putea aprea dect n veacul nostru cnd s-au mondializat problemele cu care se confrunt omul n calitate de individ, grupare politic, social, religioas, profesional sau naiune. Premisa educaiei pentru drepturile omului o constituie ideea c exist anumite valori importante pentru umanitate n ansamblul ei cum sunt valorile de: egalitate, nediscriminare, respectul vieii, libertate, respectul opiniilor, al credinelor religioase etc. Potrivit Federaiei Internaionale a Comunitilor Educative (1998), copiii, dei nu cunosc sensul conceptului de drepturi ale copilului, aproape toi sunt convini c au unele drepturi. Educaia pentru drepturile omului pune n joc valori i atitudini care pot fi formate cel mai bine n perioada copilriei . Educaia precolar i educaia colar elementar constituie factori care pot favoriza asumarea acestor valori i atitudini. Teoriile dezvoltrii morale aduc argumente n favoarea necesitii unei educaii precoce (teoria lui Kohlberg). Obiective ale educaiei pentru drepturile omului F. Audigier situeaz educaia pentru drepturile omului ntr-un cmp de contradicii din care enun: supunerea la norme i nvarea libertii critice. Educaia pentru drepturile omului presupune transmiterea de norme i principii care trebuie respectate ca atare i exercitarea libertii critice; universalitatea i dreptul la diferen. Pe de o parte, drepturile omului contureaz un ansamblu de cunotiine i valori cu vocaie universal, pe de alt parte, diversitatea contextelor sociale, politice, etice, religioase justific revendicarea acestei pluraliti;

13

 relaia special dintre spaiul privat i spaiul public. O prejudecat foarte rspndit este aceea c transmiterea valorilor revine familiei, pe cnd coala are rolul de a transmite cunotine; distincia dintre public i privat subliniaz puterea instituiilor i a persoanelor asupra formrii tinerilor; transmiterea de cunotine i formarea de atitudini. Educaia pentru drepturile omului vizeaz dobndirea unor competene sociale, care dau fiecruia posibilitatea de a dezvolta comportamente conforme principiilor drepturilor omului. coala reuete cu succes s transmit cunotine, ns ea are i datoria de a-l pregti pe copil pentru ndeplinirea propriului rol. J. Delors consider c acesta este sensul educaiei civice. Tot J. Delors spune c un proiect educativ cu privire la drepturile omului va include n mod necesar trei componente: cognitiv, afectiv i atitudinal.
Referinte : Momanu, Mariana. Introducere n teoria educaiei. Editura Polirom, Iai, 2002 Delors, J. (coord.), Comoara luntric. Raportul ctre UNESCO al Comisiei Internaionale pentru Educaie n secolul XXI, Editura Polirom, Iai, 2000. Durkheim, m., Educaie i sociologie. Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, , 1980. sursa imaginii : freeschoolclipart.com

Educatia civica asigurata prin curriculum scolar aduce o contributie foarte importanta la educarea scolarilor , dar transformarea fiecarui elev intr-un bun cetatean presupune din partea fiecarei scoli si organizarea unor activitati extrascolare. Aceste activitati au rolul sa completeze in mod armonios activitatile cu caracter curricular , ofera elevilor posibilitatea sa exerseze practici democratice in scoala si in comunitate , sa atraga si sprijinul membrilor din comunitate. In general , educatia pentru cetatenie democratica urmareste dezvoltarea unei societati mai bune prin promovarea unor concepte/valori de baza , precum egalitatea , demnitatea , solidaritatea , participarea , libertatea , dreptatea , pacea. (Hugh Starkey , 1996) . Demersul vizeaza formarea bunului cetatean , in sensul trasmiterii de cunostinte , dezvoltarii de drepturi si atitudini care sa-i permita individului sa perceapa si sa inteleaga modul in care societatea trebuie sa functioneze si sa contribuie la ameliorarea respective . Rolul scolii este acela de a pregati cetateni responsabili care stiu sa analizeze probleme

14

controversate , sa influenteze politicile publice , sa-si exprime opinia. Scoala trebuie sa-i invete pe elevi sa participe la viata comunitatii , sa le pese de lumea in care traiesc. Avantajele educatiei extrascolare sunt multiple deoarece demersul este realizat din perspectiva pluri si interdisciplinara , ceea ce favorizeaza spiritul democratic , interesul pentru viata sociala si politica , grija fata de mediu. In acest sens , activitatea extrascolara este o oportunitate ce trebuie valorificata in directia eficientizarii si focusarii ei pe educatia civica a elevilor. Un proiect cu tema Drepturile si indatoririle copilului care a venit in sprijinul promovarii si sustinerii drepturilor omului. Elementul esential al educatiei pentru drepturile omului il constituie organizarea unor activitati extrascolare prin care elevii sa se implice direct in promovarea , apararea , protejarea drepturilor in comunitatile in care traiesc. Aciunile din ciclul Drepturile si indatoririle copilului derulate i-au implicat pe copii in dezvoltarea abilitatii si atitudinii de cetatean activ si au contribuit eficient la cresterea calitatii vietii in comunitatea din care provin. Enumar cateva care s-au dovedit practici de succes in scoala : - Declaratia Universala a Drepturilor Omului a fost realizata sub forma de afis si distribuita in scoala - Organizarea unei expozitii cu lucrari ce decurg din Declaratie - Realizarea unui colt special ce constituie punct de informare si totodata loc de exprimare a experientei personale legate de drepturi - Realizarea de fluturasi pe teme de drepturi ale omului - Intalniri cu personalitati - Conceperea unor scrisori catre autoritatile locale prin care se face publica pozitia in legatura cu cateva cazuri sesizate la fundatia ce-si desfasoara activitatea in cartierul nostru patronata de primarul nostru Radu Stefan Mazare - Activitati de strangere de fonduri pentru copiii defavorizati din comunitate In realizarea activitatilor extrascolare , am antrenat intotdeauna cei trei factori implicati in actul educational : elevii , prin responsabilitatile asumate atat individual , cat si in grup ; familiile , prin sustinere morala financiara si de multe ori implicate chiar in organizarea activitatilor ; scoala , prin obtinerea avizelor necesare deplasarii (atunci cand am plecat in excursie) , elaborarea strategiilor didactice , realizarea unitatii dintre cei trei factori , finalizarea activitatii intreprinse. In proiectarea activitatii extrascolare , am avut grija ca obiectivele instructiv-educative sa primeze , dar sa fie prezente in mod echilibrat si momentele recreative , de relaxare ,

15

atunci si rezultatele vor fi deosebite . Participarea efectiva si afectiva , totala , in activitatile cu caracter umanitar ce au avut ca scop strangerea de fonduri pentru anumite situatii critice ivite in viata semenilor lor , a angajat atat elevii timizi cat si pe cei slabi , i-a temperat pe cei impulsivi , stimuland curentul de influente reciproce , dezvoltand spiritul de cooperare si intrajutorare. Prin faptul ca in asemenea activitati se supun de buna voie regulilor , asumandu-si responsabilitati , elevii se autodisciplineaza. Prin activitatile derulate in cadrul aciunilor Drepturile si indatoririle copilului , am avut posibilitatea sa cunosc alte laturi ascunse ale personalitatii copiilor , sa-i dirijez , sa le influentez dezvoltarea , sa-i ajut sa nu mai fie violenti , sa devina altruisti , generosi , milosi cu alte cuvinte , am incercat sa-i pregatesc pentru viata. Cel care nu se bucura de actiunile sale nobile nu este o persoana buna ; nimeni nu ar spune despre cineva ca este drept daca nu se bucura ca actioneaza drept. (Aristotel , Etica Nicomacheana) Activitatile extrascolare cu caracter intedisciplinar pot juca un rol deosebit de important pentru ca ele au o influenta puternica asupra elevilor : dezvoltarea creativitatii civice , valorificarea aptitudinilor , pregatirea pentru cetatenia in comunitate , dezvoltarea responsabilitatii fata de unele probleme ale comunitatii , incurajarea initiativei in folosirea resurselor locale. Organizarea acestui tip de activitate are numeroase consecinte pozitive in orice comunitate si in mod special in comunitatile ce au serioase greutati socio-economice si in care locuitorii nu incearca sa gaseasca solutii pentru rezolvarea problemelor prin valorificarea resurselor locale. In astfel de situatii , ar fi bine ca scolile sa indeplineasca rolul de organizator social al comunitatilor si sa contribuie prin educatia civica la pregatirea unor buni cetateni , capabili sa inteleaga si sa sustina dezvoltarea localitatii in care traiesc.
Referinte : - Ghid pentru profesori , Ed.Radical ; ELLIE KEEn si ANCA TIRCA , 1999 - Dirigentie Consiliere si orientare , Ed. Tribuna Invatam , 1998 Bucuresti - Daniel Hameline , 1978 , Profesori si elevi , E.D.P.Bucuresti - Gh.Tomsa , Relatia invatator-elev in procesul educatiei in Invatamantul primar , nr.3/1996 - Cernea , Maria , Contributia activitati extracurriculare la optimizarea procesului de invat ,in Invatamantul primar , nr.1/ 2000 , Ed. DISCIPOL , Bucuresti sursa imaginii : freeschoolclipart.com

Fiecare fiinta umana este inzestrata cu o varietate de distinctii biologice (cu care se naste: varsta, sex, caracteristici fizice) si socio-culturale (familia, educatia, clasa sociala, etnicitate, religie, mod de gandire), cat si cu o istorie individuala care il deosebeste de

16

orice alta persoana. Prin aceasta fiecare persoana este unica in felul sau. Pentru a beneficia in mod democratic de aceste drepturi, copilul (viitorul adult) trebuie sa primeasca o educatie adecvata: educatie pentru civism, aceasta fiind nediscriminativa. Educatia civica desemneaza toate practicile educative si continuturile invatamantului care au ca scop transmiterea si deprinderea relatiilor de viata, individuale si sociale. Educatia civica nu poate fi impusa prescolarului in mod autoritar prin mediul unor precepte, dispozitii, interdictii. Ea il educa pe copil in directia constientizarii celuilalt, il invata care-I sunt drepturile si indatoririle, il invata sa comunice, contribuie la formarea spiritului de initiativa.

Ca membru al societatii, copilul trebuie sa fie receptiv la obligatiile sociale, sa manifeste disponibilitati de participare si cooperare in actiuni cu semenii sai (cu membrii grupului din care face parte, sa manifeste conduite sociale si responsabile. Individul uman nu poate trai decat in comunitati-grupuri. In grup, copilul invata sa vorbeasca, sa se comporte, aici isi formeaza si dezvolta personalitatea. Copiii trebuie sa inteleaga ca exista si grupuri care fac rau individului si sa incerce sa analizeze influenta nefasta a acestuia.(exemple de activitati: Criterii in alegerea prietenilor, Manifestarea respectului si al ajutorului intre prieteni,Roluri pe care copilul le are in clasa si in familie). Faptele de educatie sunt niste fapte psihosociologice. Societatea este singura sursa a moralitatii, spunea Durkheim. Orele de educatie civica trebuie sa constituie sursa de interactiune intre invatator si elevi, mijloc de expresie a comportamentului civic in clasa.In acest context , accentul nu trebuie sa cada pe transmiterea unei bogate informatii de specialitate pe care elevii ar trebui sa o reproduca fidel, ci pe formarea unor atitudini critice, reflexive, responsabile, pe dezvoltarea capacitatii de dialog si cooperare, pe cultivarea respectului fata de sine si fata de ceilalti. Invatatorul trebuie sa ofere elevilor posibilitatea de a ridica probleme, de a exprima puncte de vedere, de a participa pas cu pas la construirea notiunilor, conceptelor, ideilor. Educatia civica nu poate fi impusa in mod autoritar prin intermediul unor percepte, dispozitii, interdictii. Ea il educa pe elev in directia constientizarii celuilalt, il invata carei sunt drepturile si indatoririle, il invata sa contribuie la formarea spiritului de initiativa. Fiecare tema este bine sa fie prezentata ca o problema care include in sinea ei altele pe care elevii sa le descopere si sa le discute activ, pornind de la cunostintele si experienta lor. Prezentarea cunostintelor si solicitarea reproducerii lor inseamna compromiterea

17

obiectivelor disciplinei. Cunostintele, notiunile, problemele trebuie construite pas cu pas, in dialogul cu elevii. Lectiile de educatie civica, concepute intr-o maniera atractiva, motivata si accesibila, contin setul de cunostinte necesare copilului pentru a deveni o persoana responsabila, activ-participativa la viata sociala. Ele trebuie sa contribuie la formarea unui civism deschis marilor probleme ale societatii si ale timpului nostru.

Intelegand ca unicitatea persoanei presupune existenta diferentelor, elevul trebuie sa accepte diferentele dintre oameni, sa manifeste toleranta, sa fie lipsit de prejudecati, sa accepte si sa manifeste interes fata de modul de viata, obiceiurile altor popoare sau, pur si simplu, fata de obiceiurile diferite ale celor de langa ei. Importanta este, de asemenea, constientizarea faptului ca neacceptarea diferentelor da nastere conflictelor. Pot fi purtate discutii pe teme cum ar fi : Criterii in alegerea prietenilor , Manifestarea respectului si al ajutorului reciproc intre prieteni, vecini, colegi, Roluri (influente) pe care copilul le are in clasa si in familie. Copiii trebuie sa constientizezefaptul ca nu exista drepturi fara indatoriri, ca fiecarui drept ii corespunde o indatorire. Le impune, de asemenea, analiza consecintelor pe care nerespectarea regulilor de comportare in grup le are asupra celui in cauza. Copilul de varsta scolara mica apreciaza faptele morale in raport cu situatia respectiva, cu interesele sale sau cu o imprejurare de moment. La acest nivel de varsta se reclama o moralitate de tip practic vazand si facand, in care imitatia, identificarea cu cei din jur sunt frecvente. Pe parcurs, se poate valorifica experienta practica de viata a copiilor, prin atribuirea de roluri morale, lecturi de continut etc., convorbirile raportate la cazuri concrete, angajarea in diferite responsabilitati. Elevii trec astfel de la fapte si valori elementare- recunostinta, respectul fata de altii si fata de sine- spre valori superioare- capacitatea de a hotari, de a decide si actiona singuri, de a duce la bun sfarsit o activitate, de a coopera in grup.

Copilul preia de la parintii sai modul fundamental de a se raporta la viata si la valorile ei, de a se implica in raporturile cu ceilalti, de a se cunoaste, evolua, actiona si afirma. Astfel un climat conjugal tensionat, conflictual, instabil poate genera la unii copii o anume precocitate a maturizarii afective si cognitive care ii determina sa dea dovada de razbunare, ura, ranchiuna, rezultat al frustrarilor afective si al anxietatilor acumulate in primii ani de viata. (Ex: in jocurile de rol se regaseste acest lucru). Copilul simte nevoia sa relateze parintilor evenimentele zilei (ce s-a intamplat la gradinita, la joaca, la plimbare etc). Daca parintii se vor considera uneori obositi sau ocupati, ei nu vor avea dispozitia sufleteasca si nici timpul necesar pentru a-l asculta pe

18

copil si pentru a-i raspunde. Treptat copilul se simte neglijat, respins, nemultumit. Majoritatea parintilor cunosc oboseala, stresul cotidian, sunt ocupati dar nu toti se sustrag de la obligatiile parintesti ce le revin fata de copil. Cand unii dintre ei isi dau seama de consecintele dezastruoase ale lipsei de tandrete si intelegere parinteasca, de lipsa comunicarii cu proprii copii, cel mai adesea este prea tarziu, prapastia dintre ei fiind de netrecut, iar consecintele destul de grave. Comunicarea adultului cu prescolarul trebuie sa se adapteze la particularitatile specifice acestuia. Numeroase sunt situatiile in care copiii au probleme, pe care incearca sa le comunice parintilor, dar acestia intevin brusc cu punctul lor de vedere, fara a asculta pana la capat. In cazul utilizarii metodelor autoritare (parintele decide, copilul asculta), dar si in cazul celor permisive (copilul decide, parintele se supune) apar starile fizice de nemultumire. Trebuie sa recurga deci, la o a treia metoda deosebit de eficienta care presupune o intelegere si o comunicare reciproca. Sunt parinti care nu inteleg necesitatea si valoarea formativa pentru copil a acelui sir neintrerupt de intrebari (de ce-urile) parinti care se plictisesc, refuza sa raspunda la asemenea intrebari, iar uneori chiar amenninta sau pedepsesc copilul care insista sa intrebe. Oare stiu acesti parinti ce grava greseala comit printr-o asemenea atitudine, limitand sansa de dezvoltare intelectuala prin cunoasterea copilului? In egala masura sunt parinti care stiu sa zaboveasca cu grija si rabdare asupra problemelor educative ale copilului si sa transforme, spre exemplu, o zi de plimbare sau excursie intr-o adevarata sarbatoare a mintii si a sufletului copilului. In cadrul parteneriatului cu parintii am cautat sa realizam o deschidere a gradinitei catre parinti pentru a stabili legaturi concrete, sincere facilitand dialogul democratic si implicand parintii in demersul educational propus. Cunoscand rolul deosebit de important al parteneriatului gradinita-familie, precum si particularitatile gradinitei noastre, am stabilit obiective clare si precise prin care parintii sa contribuie efectiv si afectiv la implementarea reformei in gradinita noastra: - Democratizarea relatiilor educatoare-parinti - Gasirea unor resurse extrabugetare (sponsorizari, donatii etc) pentru imbogatirea bazei didactico-materiale a gradinitei; - Implicarea parintilor in pregatirea si organizarea activitatilor proiectate astfel incat sa creeze un climat educativ stimulativ pentru prescolar; - Implicarea parintilor in actiuni extracuriculare cu copiii; - Realizarea unor activitati demonstrative asistate de parinti; Initierea parintilor in probleme specifice educatiei si instructiei am realizat-o si o realizam prin: lectorate, sedinte cu parintii, drumetii, spectacole, excursii, vizite. Prin aceste modalitati nu numai eficienta activitatilor va fi mai mare, dar realizam si un invatamant modern.

19

A fi exigent cu propriul copil, in limite rationale este un semn de respect si totodata de dragoste prin interesul ce-l manifestam pentru soarta si evolutia ei. Rolul parintelui in existenta copilului este fundamentat dar numai in masura in care el gaseste forta si secretul de a lansa pe traiectoria vietii, un individ rezistent, puternic, adaptabil, echilibrat, bun predispus la o anume fericire. Sa nu cerem niciodata copilului oricat ar fi temperamentul lui de echilibrat sa faca ce nu-i putem arata prin fapte, ci doar prin vorbe DR. DOC. SEBASTIAN NICOLAU
Referinte : - Revista Invatamantul Prescolar Doljean nr. 8 Craiova 1999 - Revista Invatamantul Prescolar nr. 3 4 1995 Bucuresti - Educatia in anul 2000 nr. 1 2 /2000 Bucuresti

Potrivit Conveniei Naiunilor Unite la Drepturile Copilului, nondiscriminarea pe criteriul incapacitii alturi de alte criterii (social,. politic, etnic, etc.) este fundamental pentru respectarea integral i real drepturilor copilului. Copiii cu nevoi speciale beneficiaz de aceleai drepturi ca i ceilali copii din Romnia, n plus ei dispun i de alte cteva drepturi care s-l ajute s aib o via ct mai mplinit i decent. Educaia trebuie fcut posibil pentru orice copil, pentru orice persoana cu nevoi speciale, att n familie ct i n grdini, n coal, n grupurile sociale, n comunitatea locala. Din punct de vedere al integrrii sociale a copiilor cu nevoi speciale trebuie avute n vedere cteva aspecte importante: Interesul superior al copilului i dreptul la via i dezvoltare n familie i comunitate primeaz i pentru copiii cu nevoi speciale; Acordarea de anse egale presupune ca intervenia i suportul educativ s fie acordate corespunztor nevoilor copiilor; Depistarea precoce i intervenia timpurie este un obiectiv prioritar de aciune pentru egalizarea anselor. Parteneriatul, cooperarea ntre specialiti, autoriti, O.N.G.-uri, familie ali factori din comunitate sunt eseniale pentru integrarea colar. n Conventia ONU cu privire la Drepturile Copilului, ratificat de Romnia prin Legea nr. 18/1990, ara noastr i asuma garantarea i promovarea drepturilor tuturor copiilor, aa cum sunt ele definite n Convenie i n conformitate cu principiile i normele enunate de aceasta, inclusiv n privina copiilor cu nevoi speciale. n strns legtur cu expresia copii cu nevoi speciale se afla principiul egalizrii anselor care se refer la procesul prin care diversele sisteme ale societii i mediului, ca, de pild, serviciile,

20

activitile, informaiile, documentarea sunt puse la dispoziia tuturor i, n particular, a persoanelor cu nevoi speciale . Egalizarea anselor trebuie neleas ca drept al persoanelor si copiilor cu nevoi speciale de a rmne n comunitate i de a primi sprijinul necesar n cadrul structurilor obinuite de educaie, sntate, a serviciilor sociale i de ncadrare n munca. Convenia include un articol specific asupra drepturilor copiilor cu nevoi speciale (art. 23), n care accentul este pus pe participarea activ la comunitate, precum i pe cea mai deplin posibil integrare social ceea ce implic, evident, necesitatea evitrii i a reducerii instituionalizrii copiilor cu nevoi speciale. Se realizeaz astfel valorizarea social a copilului cu nevoi speciale, ca fiin uman cu drepturi egale, prin integrare colar ca forma efectiv de integrare social. Reuita integrrii colare este fundamental pentru inseria social. Performantele intelectuale realizate de copiii instruii n scoli speciale sunt aproximativ aceleai atinse de copiii cu nevoi speciale care frecventeaz colile obinuite n schimb, sub aspectul nvrii sociale, achiziiile copiilor care nva n colile obinuite sunt superioare. Potrivit Conveniei Naiunilor Unite la Drepturile Copilului, nondiscriminarea pe criteriul incapacitii alturi de alte criterii (social,. politic, etnic, etc.) este fundamental pentru respectarea integral i real drepturilor copilului. Copiii cu nevoi speciale beneficiaz de aceleai drepturi ca i ceilali copii din Romnia, n plus ei dispun i de alte cteva drepturi care s-l ajute s aib o via ct mai mplinit i decent. Educaia trebuie fcut posibil pentru orice copil, pentru orice persoana cu nevoi speciale, att n familie ct i n grdini, n coal, n grupurile sociale, n comunitatea locala. Din punct de vedere al integrrii sociale a copiilor cu nevoi speciale trebuie avute n vedere cteva aspecte importante: Interesul superior al copilului i dreptul la via i dezvoltare n familie i comunitate primeaz i pentru copiii cu nevoi speciale; Acordarea de anse egale presupune ca intervenia i suportul educativ s fie acordate corespunztor nevoilor copiilor; Depistarea precoce i intervenia timpurie este un obiectiv prioritar de aciune pentru egalizarea anselor. Parteneriatul, cooperarea ntre specialiti, autoriti, O.N.G.-uri, familie ali factori din comunitate sunt eseniale pentru integrarea colar. n Conventia ONU cu privire la Drepturile Copilului, ratificat de Romnia prin Legea nr. 18/1990, ara noastr i asuma garantarea i promovarea drepturilor tuturor copiilor,

21

aa cum sunt ele definite n Convenie i n conformitate cu principiile i normele enunate de aceasta, inclusiv n privina copiilor cu nevoi speciale. n strns legtur cu expresia copii cu nevoi speciale se afla principiul egalizrii anselor care se refer la procesul prin care diversele sisteme ale societii i mediului, ca, de pild, serviciile, activitile, informaiile, documentarea sunt puse la dispoziia tuturor i, n particular, a persoanelor cu nevoi speciale . Egalizarea anselor trebuie neleas ca drept al persoanelor si copiilor cu nevoi speciale de a rmne n comunitate i de a primi sprijinul necesar n cadrul structurilor obinuite de educaie, sntate, a serviciilor sociale i de ncadrare n munca. Convenia include un articol specific asupra drepturilor copiilor cu nevoi speciale (art. 23), n care accentul este pus pe participarea activ la comunitate, precum i pe cea mai deplin posibil integrare social ceea ce implic, evident, necesitatea evitrii i a reducerii instituionalizrii copiilor cu nevoi speciale. Se realizeaz astfel valorizarea social a copilului cu nevoi speciale, ca fiin uman cu drepturi egale, prin integrare colar ca forma efectiv de integrare social. Reuita integrrii colare este fundamental pentru inseria social. Performantele intelectuale realizate de copiii instruii n scoli speciale sunt aproximativ aceleai atinse de copiii cu nevoi speciale care frecventeaz colile obinuite n schimb, sub aspectul nvrii sociale, achiziiile copiilor care nva n colile obinuite sunt superioare.

Pentru a indeplini cu succes sarcinile instructiv-educative am urmarit cunoasterea caracteristicilor clasei in ansamblu si a particularitatilor fiecarui elev in parte, considerand ca munca de organizare si educare a colectivului clasei nu poate fi conceputa fara aceasta studiere atenta. Pentru cunoasterea elevilor am folosit metode multiple, reusin d sa stabilesc corelatia intre diversele laturi si trasaturi ale personalitatii elevilor, cunoscandu-i sub toate aspectele. Pentru atingerea telului propus am intocmit caracterizari ale elevilor si ale clasei in ansamblu, apoi am intiocmit un plan concret de munca instructiv-educativa tinand seama de acestea. Cunoasterea elevilor a fost posibila folosind si colaborarea cu familia. Am cautat ca parintii sa devina colaboratori activi ai invatatorului, sa devina constienti de raspunderea pe care o au in fata societatii pentriu instructia si educatia copiilor lor. Astfel am urmarit sa-i atrag pe parinti in jurul scolii si sa desfasor o intensa activitate de propaganda pedagogica in mijlocul lor. Diferite forme si metode care si-au probat eficienta in practica scolilor noastre sunt:

22

adunarile parintilor, consultatiile si convorbirile de grup sau individuale, vizitele la domiciliu, ca si antrenarea parintilor in realizarea diferitelor probleme ale scolii, in comitetul de parinti al clasei sau al scolii.

Sunt si cazuri in care parintii au reactia de evitare a intalnirii cu invatatorul, lipsa de sinceritate si de aparare a copilului lor. Cand temele au fost de genul: Va cunoasteti copilul? Ce rol are tatal? Ce rol are mama? Cum cream climat educativ copiilor nostri? Cate ceva despre necazurile copiilor scolari etc. iar parintii au fost sinceri si interesati de masurile preconizate, rezultatele bune au fost in permanenta. Pentru a astabili masuri educative in sensul realizarii unitatii de actiune a scolii cu familia cu o valabilitate mai larga decat acelea care se stabilesc in cursul convorbirilor individuale se organizeaza adunarile pe clasa cu parintii dezbatand probleme cu caracter pedagogic in concordanta cu interesele si doleantele parintilor, prezentandu-le lucrari din literatura pedagogica privind educatia elevilor si indrumandu-i spre lectoratele cu parintii organizate pentru ei la nivelul scolii.

Conditii psihopedagogice ale optimizarii educatiei morale

Acasa / Articole / Educatie

Educatia morala dispune de un teren propice pentru implinirea ei eficace inca de la varsta prescolaritatii. In acest sens, consider ca strategiile oportune (eficace) pe aceste trepte trebuie sa se sprijine in mod direct pe materialul con-cret al experientei curente de viata si activitate, pe modelele de conduita morala proprii si ale celor din jur prin asigurarea unei convergente optime de actiune a tuturor factorilor educationali (familie, gradinita, mediul social ambiental, diferite organizatii de copii etc.); In contact cu faptele de viata si de munca ale celor din jur, receptionarea si trairea acestora ca si a evenimentelor din ambiata sociala, rezonanta lor afectiv-motivationala contribuie la geneza unor importante elemente pentru insusi modelul comportamental psih

23

omoral al copilului premise pentru condui ta sa cetateneasca viitoare. Acesta este insusi sensul formelor prime de realizare de implinire a misiunilor proprii educatiei moralcetatenesti inca de la varste de debut ale dezvoltarii umane. Ca urmare a interactiunii cu adultii (a modelelor oferite) copilul ajunge sa-si desfasoare activitatea, pe baza unor reguli. In acest moment trebuie sa distingem, pe de o parte, practica regulei, iar pe de alta parte, constientizarea regulei. Prin practica regulei intelegem maniera in care copilul aplica, efectiv, regulile impuse de catre adulti, iar prin constientiza-rea regulei intelegem maniera in care copilul de diferite varste isi reprezinta caracterul obligatoriu, sacru sau decizitoriu, heteronomia sau autonomia proprie a regulilor. Experienta pedagogica arata ca, in general, copilul prescolar este incapabil sa-si regleze comportamentul sau social in afara aplicarii automate a consemnurile indicate de catre adulti. Regula pe care si-o insusete copilul ramane in perioada de inceput exterioara constiintei lui, fiind reprezentata ca ceva peste care nu se poate trece din moment ce exista ca atare. Ceea ce spune adultul este just prin simplul fapt ca este spus de adult. Acest mod caracteristic de a-si reprezenta regulile a fost denumit realism moral pe care J. Piaget il defineste prin tendinta copilului de a considera trebuintele si valorile carora li se raporteaza ca existand in sine, independent de constiinta, si ca impunandu-se obligatoriu oricare ar fi circumstantele in care este angajat individul. Ceea ce caracterizeaza asadar, moralitatea prescolarului este existenta unei permanente discrepante intre practica regulei si constiinta regulei. Practica regulei precede constientizarea ei, constituind totodata o etapa obligatorie in interiorizarea unei reguli morale. Inca de la varsta de trei ani, prin felul in care actioneaza (practica regulei) copilul poate da iluzia observatorului ca si-a interiorizat o serie de reprezentari si reguli morale (saluta, semnaleaza faptele urate ale altor copii). In realitate, aceste reguli care determina comprtamentul sau, atunci cand este vorba de modul in care el le reprezinta, ii apar ca niste simple cerinte de comportament, impuse de adulti (harnic inseamna sa aranjeze jucariile in ordine). Din aceasta practica a regulei, pe masura largirii ei, vor rezulta treptat reprezentari morale adecvate. Procesul de formare a reprezentarilor morale este oarecum similar procesului de geneza a actiunilor mintale in general. El ne apare ca un proces de depasire a experientei empirice concrete, care se realizeaza, in esenta, prin interiorizarea actiunilor concrete, efective sub forma de imagini mintale. Astfel, formarea reprezentarilor morale nu ne mai apare ca simplu rezultat al unui proces de intiparire in memoria copilului a unor situatii si comportamente la care se ataseaza calificativul de bine, rau, harnic etc., date de catre adult ci ne apare ca rezultat al unui proces de ridicare treptata a copilului de la posibilitatea de a actiona doar in plan concret, la posibilitatea de a reconstrui o suita de actiuni pe plan mintal.
Referinte : 1. Programa activitatilor instructiv-educative in gradinita de copii 2. Psihopedagogia

24

3. Culegere metodica Copilul si Jocul Bucuresti 1975 4. Culegere metodica Gradinita si educatia morala si patriotica Bucuresti 1977 5. Copilaria Fundament al personalitatii 1997 sursa imaginii : freeschoolclipart.com

Preocuparile pentru ridicarea calitatii in educatia moral civica

Acasa / Articole / Educatie

Preocuparile pentru ridicarea calitatii in educatia moral civica au fost prezente in toate timpurile si societatile ca o necesitate de prim rang. Cateva opinii consacrate vin in sprijinul acestei afirmatii "Daca omul n-a primit decat o educatie defectuoasa sau rea el devine cel mai ingrozitor animal pe care l-a produs Pamantul. De aceea legiuitorul trebuie sa faca din educatia copiilor prima si cea mai serioasa din preocuparile sale" ( Platon). " Peste tot unde educatia a fost neglijata statul a primit o lovitura funesta " ( Aristotel). "Pe drumul spre anul 2000 educatia este mai urgenta decat insasi hrana" ( Mircea Malita). Educatorii si in special dirigintele alaturi de familie, biserica, armata constituie de-a lungul anilor factorii principali care formeaza si educa spiritul res pectarii normelor de conduita morala in societate, spiritul cultivarii unor trasaturi morale pozitive, a ideilor de demnitate umana, egalitate, toleranta, respect reciproc, responsabilitate fata de actele personale, pace si intelegere intre oameni. Educatorul trebuie sa acorde neincetat importanta educatiei moral-civice pentru convietuirea civilizata cu ceilalti oameni, pentru progresul continuu al fiecaruia si al celor din jur. Dintr-o imensa dragoste pentru copii, din dorinta ca ei sa cunoasca si sa infrumuseteze lumea, dirigintele, educator, conducator de grup si formator se va ocupa de educatie sub toate aspectele ei. De la mica celula a familiei la viata comunitatii, de la tara in care traieste la civilizatia umana, copilului trebuie sa-i fie sadita dorinta de a sti, de a cunoaste, de a intelege oamenii, viata, natura, avand cultivata in el legea dreptatii, cinstei si dragostei. La temelia unei inalte educatii moral civice sta invatamantul, institutia care creaza caractere, institutia prezentului si viitorului. Scoala trebuie sa desfasoare o activitate transparenta pentru a da posibilitatea sa fie evaluata si de catre alti factori educationali. In acest sens reforma in invatamant

25

redefineste raporturile familiei cu scoala si comunitatea pentru reusita copiilor. Implicarea familiei in activitatea scolara se desfasoara in doua planuri : - relatia parinte copil ; - relatia familie- scoala. In primul caz parintii asigura suportul material si moral al copilului, asigura controlul frecventei, al rezultatelor scolare, temelor, ajutor in indeplinirea sarcinilor scolare. In cel de-al doilea caz familia stabileste contacte directe cu reprezentantii institutiilor scolare, in mod special cu dirigintele sub diverse forme : - reuniuni de informare a parintilor privind reforma in invatamant; - consultarea parintilor in stabilirea disciplinelor optionale si a CDS; - implicarea parintilor in sprijinirea scolii privind imbunatatirea frecventei si organizarea activitatilor extrascolare; - intalniri individuale cu parintii pentru discutarea rezultatelor la invatatura si conduitei elevilor ; - vizite la domiciliul elevilor ; - reuniuni comune cu parintii si elevii in care se aduc la cunostinta tinanad cont de transparenta toate activitatile organizate sau aprobate de scoala. Toate aceste actiuni au drept scop eficientizarea relatiei familie- scoala si beneficiarul direct va fi cu siguranta elevul. In acest sens Grupul Scolar Matei Basarab a incheiat la inceputul anului scolar un acord cadru de parteneriat pentru educatie cu familia (beneficiarul indirect) si cu elevul (beneficiarul direct). Scopul acestui acord este de a asigura conditii optime de desfasurare a procesului de invatamant in scoala noastra prin implicarea si responsabilizarea parintilor si elevilor pe toata durata scolarizarii. Prin acest acord cadru de parteneriat pentru educatie cei trei semnatari se angajeaza sa asigure la standarde de calitate desfasurarea procesului instructiv educativ. Ridicarea calitatii educatiei moral civice nu se realizeaza insa numai in scoala. Activitatile in afara clasei si cele extrascolare, in comunitate, constituie modalitatea neinstitutionalizata de realizare a educatiei. De aceea parteneriatul educational este absolut necesar. Astfel educatorul devine initiator de proiecte si programe educative (exemple : programe de educatie pentru sanatate, educatie pentru mediu, educatie civica, educatie pentru securitatea personala, educatie pentru valori, etc), precum si coordonator al echipei educationale. Fiecare proiect de parteneriat educational isi propune un scop, anumite obiective care prin activitati bine gandite pot fi atinse contribuind astfel la eficientizarea relatiei scoalacomunitate. In urma desfasurarii acestor activitati elevii capata atitudini de respect fata de mediu si isi

26

dezvolta comportamente responsabile, spirit de solidaritate fata de semeni, responsabilitate pentru formarea unui stil de viata echilibrat, respect fata de valori, invata arta convietuirii civilizate alaturi de copiii cu nevoi speciale, dorinta de cunoastere. Cu alte cuvinte isi dezvolta personalitatea prin formarea si dezvoltarea capacitatii de autocunoastere, de valorizare maxima a potentialului propriu. Educatia moral-civica trebuie sa fie globala, sa se intinda pe toata durata existentei umane, sa reflecte schimbarile intr-un univers in permanenta transformare si eficienta ei sa reprezinte masura constientei si conditiei umane ideale catre care aspiram cu totii. Ca profesor de biologie ma preocupa la inceputul mileniului III o componenta importanta a educatiei moral civice si anume educatia pentru destinul naturii care in ultima instanta este destinul nostru al tuturor. Din acest punct de vedere este necesar ca scoala sa sensibilizeze opinia publica fata de problemele ecologice cu care se confrunta comunitatea si sa transfere actiunile de protectie a mediului din scoala, la nivelul comunitatii. Numai printr-o relatie eficienta scoala-familie-comunitate va spori calitatea educatiei moral-civice si se va creea speranta remedierii fie si treptate a echilibrului ecologic. In acest sens am programat si organizat actiuni la care au participat si vor participa deopotriva elevi, profesori, parinti si reprezentanti ai comunitatii locale. - Dezbatere cu caracter informativ privind schimbarile climatice la nivel global si consecintele acestora ; - Confectionare si distribuire de fluturasi cu mesaje ecologice, locuiotorilor Craiovei ; - Igienizarea spatiilor verzi. - Expozitii de desene cu continut si mesaj ecologic. Speram ca actiunile noastre sa fie un exemplu pozitiv pentru comunitate si impreuna sa ne implicam responsabil in salvarea planetei pentru ca viitorul acestui pamant sta in mainile oamenilor mici si a oamenilor mari. Asa cum spunea Malcolm ,, Educatia este pasaportul tau pentru maine care apartine oamenilor care se pregatesc pentru ea de astazi sau cum spunea Democrit ,, Buna crestere a tineretului este garantia cea mai sigura a fericirii unui stat.

Necesitatea educatiei morale de la cea mai frageda varsta

Acasa / Articole / Educatie

27

Teoria si practica stiintifica au demonstrat ca educatia morala trebuie inceputa inca din primii ani de viata ai copilului si continuata apoi in mod sistematic in tot cursul vietii. Aceasta cu atat mai mult cu cat la varsta copilariei este mai receptiv la diversele influente care se exercita asupra lui. Pedagogia stiintifica a combatut acele teorii care sustineau ca se transmit, pe calea ereditatii, calitatile si defectele morale ale parintilor, exagerand in acest fel rolul ereditatii si minimalizand rolul educatiei si al educatoarei. De asemenea, au fost infirmate acele teorii care sustineau ca mediul in care traieste copilul ii imprima insusirile morale, negand posibilitatea educatiei de ai influenta acest factor. La fel de gresita este si teoria care sustine ca morala, normele si pri ncipiile ei nu ar fi accesibile copiilor, deoarece nivelul dezvoltarii lor ar fi corespunzator etapei primitive din istoria societatii omenesti, pe care copilul o reproduce in mod fidel. Conceptia stiintifica asupra educatiei morale se fundamenteaza pe datele psihologiei copilului si pe practica educativ inaintata. Aceasta conceptie ne ajuta sa intelegem nu numai ca este posibila educatia morala de la cea mai frageda varsta dar mai ales necesitatea ei. Eficienta muncii educative in gradinita de copii se bazeaza pe faptul ca varsta prescolara este varsta cea mai favorabila pentru acumularea unor impresii puternice, pentru formarea deprinderilor de comportare. De asemenea, varsta prescolara este perioada in care apar si se dezvolta trasaturile de vointa si caracter, in care se schiteaza personalitatea viitoare a omului. La aceasta varsta copilul este receptiv, sensibil, este usor impresionat de tot ceea ce-l inconjura, are o putere mare de imitatie. Varsta prescolara constituie etapa in care copilul incepe sa inteleaga realitatea inconjuratoare, incepe sa-si insuseasca parerile celor din jurul lui si cu atat mai mult a celor care-i fac educatia - , criteriile de apreciere a faptelor si, ca rezultat al procesului educativ, incepe sa devina constient de greselile sale. Intrebarile copiilor: Asa-i c-am fost cuminte astazi?, Este bine asa? constituie de fapt confruntarea criteriilor morale cu propria lor experienta. Prescolarul are, prin urmare, toate posibilitatile sa-si insuseasca in mod intuitiv si practic cele mai importante norme de comportare, mai ales in gradinita. Necesitatea de a incepe educatia morala cat mai timpuriu este justificata si de faptul ca la varsta prescolara se formeaza cu cea mai mare usurinta automatismele ce stau la baza deprinderilor de comportare. Activitatea sistematica de educatie morala din gradinita 28

contribuie la formarea acestor deprinderi elementare de comportare, la perfectionarea deprinderilor insusite si la trasformarea lor in obisnuinte. Procesul educatie morale este o activitate constienta, complexa in vederea formarii convingerilor, sentimentelor si comportamentelor morale si se realizeaza prin imbinarea rationala a metodelor si procedeelor educative: explicatie, convingere, exercitii cu caracter moral, incurajare prin organizarea unor situatii educative. In vederea educatiei moral civice a copiilor de varsta prescolara, programa prevede: - sa se formeze si sa se largeasca sfera de reprezentari si notiuni despre gradinita, familie, mediu soicial apropiat, orasul(satul) natal, tara; - sa se formeze reprezentari legate de munca adultilor si relatiile lor de munca; - sa se cunoasca insemnele tarii; - sa se cunoasca indatoririle copiilor la varsta prescolara; - sa se cunoasca unele evenimente si sarbatori din istoria poporului nostru cat si unele sarbatori nationale; - sa se dedzvolte sentimente de dragoste pentru limba si cultura poporului nostru; - sa se formeze deprinderile elementare de munca; - sa se formeze atitudini si comportamente; - sa se cultive calitati morale: sinceritate, harnicie, curaj, spirit de intrajutorare, spirit de colectiv. Aceste obiective se realizeaza in mod gradat, potrivit particularitatilor de varsta ale copiilor. Astfel, daca la grupa mica li se formeaza reprezentari despre familie si gradinita, la grupa mijlocie si mare aceste reprezentari depasesc cadrul amintit. Odata cu varsta, formele de activitate se amplifica. Astfel, alturi de observari, povestiri, memorizaari care se fac la grupa mica se adauga la grupa mijlocie lecturi dupa imagini, iar la grupa mare convorbiri. Continutul activitatilor este diferit, specific fiecarei grupe. De exemplu, sunt povestiri pentru prescolarii de la grupa mica sau mijlocie si povestiri istorice accesibile numai copiilor din grupa mare. Varietatea metodelor si procedeelor utilizate in mod adecvat de catre educatoare contribuie la apropierea copilului de unele aspecte ale vietii, la de dezvoltarea sentimentelor morale, la formarea unor insusiri importante ale personalitatii. Organizaarea judicioasa a activitatilor de educatie moral civica asigura insusirea cunostiintelor, intelegerea fenomenelor sociale accesibile, fixarea unor reprezentari, formarea deprinderilor elementare de munca, educarea sentimentelor morale inalte, formarea comportamentelor morale.
sursa imaginii: freeschoolclipart.com

Educatia moral-civica formeaza caractere morale

Acasa / Articole / Educatie

29

Educatia moral-civica are un continut preponderant social si trebuie sa inceapa de la cea mai frageda varsta. La varsta prescoalara copilul este inca dependent de parinti, de educatoare, fapt ce pune in prim plan formarea deprinderilor morale. Trasaturile morale se consolideaza la copil numai daca exista consecventa in atitudinile noastre fata de el si daca munca educativa are continuitate. Marele pedagog John Locke , convins de puterea exemplului in familie , de rodul ambiantei familiale si de inclinatia catre imitatie a copiluli, se adresa parintilor Nu trebuie sa faceti in fata copilului nimic din ceea ce nu vreti sa imite. Daca va scapa o vorba sau savarsiti vreo fapta pe care i-ati prezentat-o drept o greseala cand a comis-o, el cu siguranta se va apara, invocand motivul, exem plul dat de dumneavoastra si se pune in asa masura la adapostul acestui exemplu, incat cu greu va veti putea ainge de le pentru a-i indrepta greseala respectiva. Educatia morala nu este posibila decat prin simbioza cu autoeducatia, cu efortul copilului de a fi mereu bun, de a se autodepasi . Educatia moral-civica formeaza caractere morale si mai mult de cat atat , poate crea o personalitate morala puternica apta sa serveasca intereselor societatii actuale . Permanenta preocupare a institutiei de invatamant de a gasi cele mai eficiente modalitati de realizare a obiectivelor educatiei moral-civice se reflecta si in actualul proces de reforma ce se axeaza pe latura formativa , accentuand valentele complexe ale studiului interdisciplinar care sa conduca la o educatie in care copilul sa nu fie un simplu obiect , ci un participant activ la construirea propriei personalitati , la cultivarea constienta a actiunilor de viata . n acest sens, noile orientari pun un accent mult mai mare pe dezvoltarea parteneriatelor intre scoala, familie si comunitate , avandu-se in vedere asigurarea continuitatii intre familie si scoala pentru ca produsul procesului educational copilul de azi tanarul de maine , sa fie apt a intra in comunitate , intr-o societate in permanenta schimbare. In invatamantul prescolar occidental parteneriatul dintre educatori si parinti imbraca mai multe forme : schimbul de informatii , rezolvarea de probleme in comun , vizite acasa , contacte informale , sedinte cu parintii , raportarea progresului copilului , supravegherea participarii parintilor la activitatea educativa . Multe din aceste forme sunt recomandate si chiar practicate si in invatamantul prescolar romanesc . 30

Pentru pregatirea parintilor au inceput sa apara servicii permanente , scoli pentru parinti , inlesniri educative , programme mass-media , publicatii pentru educatia viitorilor parinti , a parintilor de prescolari si scolari . In gradinita parintii isi pot observa proprii copiii si pot sa-i compare cu altii , pot participa la discutii in grup pe diferite teme.Initiativa activitatilor comune poate fi a directorului sau a unui comitet de parinti . In competenta educativa a parintilor , coordonarea educatiei cu educatorii profesionalisti , intelegerea muncii realizate de ei , controlul si completarea sau corectarea acesteia sunt puncte componente majore . Institutiile de invatamant sunt si ele intresate de formarea parintilor pentru participarea la activitatea lor , pentru intelegerea caracterului stiintific al educatiei si continuarea formarii corecte a copiilor in familie . Antrenarea copiilor educati in proiectarea si evaluarea activitatii educative , nu doar in desfasurarea ei este un alt parteneriat care se dezvolta acum in invatamant si este recomandat si familiilor de catre cadrele didactice . Educatorilor le revine initiative si prima responsabilitate in educarea parintilor ca parteneri ai lor in formarea copiilor . Aceasta nu este o sarcina usoara pentru ei caci nu au o pregatire sistematica si solida in acest sens . Dar pregatirea initiala si continua a educatorilor trebuie sa formeze si acest tip de competenta . Implicarea parintilor si Comitetelor de parinti in viata gradinitei de copii presupune unele atributii pentru a putea fi benefica : - participarea la stabilirea orarului activitatii ; - sprijinirea conducerii unitatii de invatamant in intrtinerea , dezvoltarea si modernizarea bazei materiale atat pentru activitatile curriculare cat si extracurriculare ; - sprijinirea educatoarei in imbunatatire frecventei ; - initierea si colaborarea in activitatile de imbunatatire a conditiilor de studiu si viata in gradinite ; - atragerea de sponsorizari ; - desfasurarea de activitati financiare strict reglementate , in folosul grupei de copii . In programele de formare a educatoarelor se studiaza importanta si formele colaborarii dintre educatoare si parinti , dar sumar . Activitatile prin care se preconizeaza sa se realizeze parteneriatul educativ sunt : - vizite ale educatoarei la domiciliul copilului pentru a cunoaste manifestarile acestuia in familie ; - vizite ale parintilor la gradinita pentru a cunoaste programul si activitatea copiluli in acest mediu ; - schimburi de informatii de pareri de sugestii educative ; - consultatii individuale si colective pe teme de educatie ; - adunari generale ale parintilor pentru informare reciproca si dezbateri ; - intalniri tematice cu specialistii ; - serbari , excursii si expozitii cu lucrarile copiilor ; - colaborarea in activitati gospodaresti . Unele analize asupra starii actuale a parteneriatului educativ dintre cadrele

31

didactice si parintii copiilor educati au evidentiat limite si directii de ameliorare . Serban Iosifescu subliniaza disproportia dintre puterea decizionala la nivelul unitatii de invatamant si cea de la nivelul de conducere a sistemului de invatamant. Constiturea unui parteneriat real implica dupa parerea autorului urmatoarele : - crearea unui limbaj comun ; - orientarea situationala spre rezolvarea problemelor concrete ; - controlul constructive bazat pe success ; - inducerea unui sentiment al proprietatii si apartenentei "noi" si "al nostru" ; - formarea adecvata . Prin partenetiatul cu Primaria Municipiului Craiova am cautat sa atingem unele obiective ale educatiei pentru cetatenie democratica , obiective ce vizeaza complexul cunostinte capacitati atitudini valori . Prin desfasurarea acestui parteneriat , copiii prescolari si-au insusit concepte cheie libertate , justitie , egalitate , demnitate umana , solidaritate , stat de drept , au cunoscut modul de functionare a institutiilor democratice si au inteles rolul drepturilor omului in viata cotidiana . In cadrul actiunilor din parteneriatul cu Inspectoratul de Politie al Municipiului Craiova , copiii beneficiari au cunoscut mai multe despre regulile de circulatie si norme de protectie civila , au efectuat actiuni de traversare corecta , au fost pusi in diferite situatii de respectare a celor de langa ei , au captat deprinderi de a-si proteja propria persoana si pe ceilalti . Parteneriatul Educatie pentru sanatate la varsta prescolara a urmarit transmiterea sistematica a unor cunostinte privind problemele legate de sanatatea individuala si colectiva specifica varstei , elaborarea deprinderilor necesare mariri rezistentei organismului la influentele nefavorabile ale mediului exterior , formarea unui stil de viata sanatos indicator al calitatii vietii . Educatia crestina a copiilor prescolari s-a realizat in cadrul parteneriatului cu titlul Educatia spirituala in gradinita si a contribuit la familiarizarea copiilor cu simboluri crestine , la cunoasterea si respectarea credintei , fara a face discriminari religioase . Actiunile din acest parteneriat s-au desfasurat in cadrul festiv cu ocazia diferitelor sarbatori crestine . Pentru a putea proiecta un parteneriat performant trebuie sa-l intelegem , sa-l putem explica , sa-i cunoastem posibilitatile si limitele , variantele , fluctuatiile tipice . Pentru aceasta trebuie sa determinam caracteristicile factorilor implicati : copii educati , educatoare , parinti si membrii ai comunitatii , care influenteaza parteneriatul educativ , precum si problemele tipice care fac necesar parteneriatul , modalitatile si nivelul de solutionare actuala a problemelor .
Referinte : 1. EDUCATIA IN ANUL 2003- REVISTA INVATAMANTUL PRESCOLAR NR.1-2 /2003- BUCURESTI 2003 2. I.HANGANU , C.RACLARU EDUCATIE PENTRU SOCIETATE INDRUMATOR PENTRU EDUCATOARE EDITURA

32

ARAMIS BUCURESTI 2005 sursa imaginii : freeschoolclipart.com

Notiunea de morala, caracterul ei

Acasa / Articole / Educatie

Prin morala se intelege totalitatea principiilor si normelor de viata, a regulilor de comportament ale oamenilor, caracteristice unei societati pe o anumita treapta de dezvoltare a ei. Inca de la inceputul societatii, oamenii si-au fixat anumite reguli de convietuire care s-au schimbat in raport de conditiile vietii materiale. Formarea conduitei si constintei morale constituie unul din cele mai com-plexe planuri in geneza personalitatii : la primul nivel putem vorbi mai ales de actiuni si deprinderi morale, care abia prin cristalizarea si generalizarea lor (prin asimilarea lor launtrica la nivelul de cerinte interioare) se vor structura ca trasa-turi de ordin moral. Desigur, asimilarea unor modele comportamentale de ordin moral se realizeaza prin imitatie si prin persuasiune (convi ngere), cultivand, totodata, atractivitatea copilului pentru frumusetea morala a faptelor umane de conduita civica patriotica. Frumusetea morala se impune si este atractiva copilului prin insasi natura ei; astfel este accesibila si influenta pentru copil; de aceea, ancluderea bine gan-dita a ilustrarilor adecvate privind fapte ce definesc maretia frumusetii morale a actelor patriotice, de comportare civica morala superioara prin crearea unor premise necesare receptionarii, intelegerii lor adecvate, cat si prin asigurarea unei atmosfere corespunzatoare poate contribui la autentica educare in spiritul valorilor morale proprii poporului nostru. Moraltatea si civismul, in masura in care se exprima printr-un anumit fel de a gandi al omului, constituie realitati supuse invatarii. Omul nu se naste cu aceste trasaturi ale personalitatii sale si de aceea el trebuie sa le invete de la societatea in care se naste si in care traieste. Prin invatarea moralitatii si a civismului intelgem o activitate prin care copilul ajunge sa se comporte, sa actioneze, sa gandeasca si sa simta, in conso-nanta cu principiile, normele, trebuintele morale ale societatii in care traieste. 33

Educatia morala urmareste sa formeze si sa dezvolte calitati si insusiri pentru ca, pe baza lor, individul sa se poata integra in grupul social si sa poata duce o viata sociala normala. In general, prin educatia morala se uramareste formarea individului pentru a face bine si a-l promova, realizarea echilibrului sau interior, generat si consolidat de respectarea cotidiana a normelor si pricipi-ilor morale. ETICA stiinta despre morala, este stiinta vietii morale. Ca forma a constiintei sociale, morala cuprinde urmatoarele trei elemente : a) valori morale reprezentand comportari, actiuni, fapte carora li se ofera pe plan social, o apreciere pozitiva, in sensul ca ele coincid cu conceptiile proveni-te din societatea respectiva, cu privire la ceea ce este bine, echitabil, folositor societatii, membrilor ei (bunatate, cinste, harnicie, datorie, libertate, cumpatare, omenie, onestitate, iubire, prietenie, respect reciproc, demnitate); b) norme, precepte si reguli morale. Ele s-au impus sub forma de coduri morale; c) afectivitatea morala sau sensibilitatea morala (patriotismul, altruismul, compasiunea, respectul, spiritul de disciplina etc.). Morala este raportata la norme si principii nescrise, dar inradacinate in traditia oamenilor.

Personalitatea omului prin prisma educatiei moral-civice

Acasa / Articole / Educatie

Educaia moral-civic este o dimensiune important a personalitii omului societii democratice, ntruct progresul economic i spiritual depinde de gradul de angajare al fiecruia n efortul comun de cretere a calitii vieii. Morala cuprinde valorile, pricipiile, normele i regulile determinate de cerinele socierii pentru a reglementa relaiile dintre oameni. Profilul moral-civic al personalitii este centrat pe valorile societii democratice, care genereaz obiectivele i coninutul educaiei morale. Dintre aceste valori, se pot citalibertatea de opinie i pluralismul, izvor de idei noi i promovare a competiiei-respectul demnitii umane i a valorii omului, creator de valori materiale i spirituale.

34

Demnitatea nu are nimic comun cu arogana, cu umilirea i njosirea, ci presupune respect fa de valoarea autentic a fiecruia, valoare conferit de produsele muncii i de comportarea sa; egalitate n faa legilor i supremaia normelor de drept; respectarea normelor morale ale societii democratice; responsabilitatea fiecruia pentru aciunile proprii; atitudinea participativ la bunul mers al societii i spirit de cooperare; disciplina i etica muncii, onestitatea. n primul stadiu (al moralei eteronome), copilul execut prin imitaie ceea ce observ sau i cer adulii. n stadiul autonomiei morale el ncepe s neleag coninutul normelor morale i le interiorizeaz, iar n cel de al treilea stadiu convingerile, judecile i sentimentele morale se dezvolt i se stabilizeaz, conturndu-se contiina lui moral. n acest proces, atitudinile constituie o surs de motivaie, fiind definitorii pentru formarea caracterului, ntruct ele desemneaz poziia persoanei fa de anumite obiecte, evenimente, valori, fapte, situaii. La preadolesceni i adolesceni este important s le formm o atitudine corect fa de propria persoan, fa de munc i nvtur, nelegnd necesitatea competenei n societatea democratic, precum i atitudinea corect fa de valorile societii democratice, oferindu-le modele pozitive n aceast direcie. Noiunile i convigerile morale nu sunt suficiente pentru formarea unei conduite morale stabile, ci sunt necesare deprinderi i obinuine. Dac deprinderile sunt componente automatizate (ca de exemplu cele de comportare civilizat), obinuinele exprim i cerina interioar de a svri un act moral de exemplu, a ajuta pe cineva la nevoie. Educaia moral-civic este un proces complx i de durat desfurat stadial pe baza unor obiective precise: a) formarea contiinei morale care include reprezentri, noiuni i judeci morale,convingeri, sentimente i atitudini morale, aspiraii i idealuri morale; b) formarea conduitei morale alctuit din deprinderi i obinuine morale; c)formarea trsturilor de voin i de caracter. Numai unitatea dintre contiin moral, conduit i trsturile pozitive de caracter pot defini profilul moral al personalitii. ntre contiin i conduit exist o relaie dinamic, ntruct convingerile morale se formeaz pe baza interiorizrii normelor i a principiilor morale, iar convingerile, odat formate, se manifest n comportamentul moral, care, la rndul su, deschide calea pentru o nou nelegere i acceptare a nornelor morale. Formarea contiinei morale se realizeaz, n coal, prin instruirea moral, prin nsuirea de ctre elevi a cunotinelor care reflect normele, principiile i regulile de comportare social, prin contientizarea semnificaiei sistemului de valori morale.

35

Dac educaia moral o explicm i o realizm din punct de vedere al coninuturilor,scopurilor sistemului acional metodologic de care dispune,n funcie de structura fenomenului moral,redat de un limbaj cu o mare ncrctur noional i n funcie de structura i stadialitatea dezvoltrii contiinei morale individuale cu momentele ei fundamentale-gndirea i aciunea-tot aa trebuie s privim i educaia civic. Aceasta este aciunea de integrare a omului ca cetean sau viitor cetean n realitile n care triete,referina ei fiind instituiile statului democrat din punct de vedere al respectului fa de stat,fa de ordinea de drept i ordinea public,al ndeplinirii corecte i contiincioase al obligaiilor civice. Copilul i adolescentul au nevoie pentru dezvoltarea lor social de imaginea i nelegerea instituiilor statului i a ndatoririlor pe care le au n viaa social. Educaia civic urmrete un tip de instruire i de comportament proprii ei ce presupun un proces psihologic de nelegere i apreciere a ceea ce este drept i nedrept,permis i interzis,legal i ilegal n convieuirea socia. Anume: - cunoaterea structurii i funcionalitii statului i asimilarea cunotinelor despre legile acestuia ca instrument de aciune asupra comportamentului cetenilor rii+ - cunoaterea i asimilarea valorilor democratice pluraliste i a cunotinelor despre drepturile omului n statul de drept+ - dezvoltarea nsuirilor comportamentului civic necesare participrii la treburile publice ale rii. Prin aceste scopuri educaia civic interfereaz cu valorile i normele refereniale ale fenomenului moral i politic,cu faptele i valorile refereniale ale fenomenului de contiin naional.
sursa imaginii: freeschoolclipart.com

Continutul educatiei moral-civice

Acasa / Articole / Educatie

36

Dintre toate aspectele formarii personalitatii, cel privitor la atitudinea morala si civica ocupa un loc central, daca nu chiar prioritar. De ce? Pentru ca pe aceasta atitudine se grefeaza intreg comportamentul individului. In al doilea rand, pentru ca aceasta atitudine sau acest tip de comportament este un indicator al concordantei sale cu normele morale si juridice ale comunitatii in care traieste persoana respectiv si la care se raporteaza, in general, statutul sau social si chiar cel profesional . Nu mai putin important este apoi faptul ca din punct de vedere valoric, normele morale si prescriptiile juridice trebuie sa subordoneze toate celelalte valori (profesionale, fizice, estetice, ecologice, etc.) . Familiarizarea de timpuriu a copilului cu sensul unor notiuni ca : bine-rau; permis-interzis, minciuna-sinceritate; drept-nedrept; cinstit-necinstit s.a. reprezinta piatra de temelie a unei conduite morale si civice reale, la care accede tanarul in dezvoltarea sa . Impletirea, fuziunea, conlucrarea, concordanta normelor cu cele juridice dau o nota complementara celor doua aspecte ale conduitei si atitudinii noastre. Asocierea comportamentului moral cu cel civic nu este nici intamplatoare, nici fortata, ci dimpotriva. Nu poti fi moral fara sa respecti legislatiile, traditiile si valorile unei societati si nu te poti comporta corect din punct de vedere civic daca nu te conformezi principalelor reguli si valori morale, care guverneaza viata comunitatii respective . Formarea unei atitudini civice mai inseamna nu numai respectarea legilor si a ordinei de stat, ci si promovarea intereselor generale, a binelui public, a unui spirit al legalitatii si al apararii drepturilor si datoriilor cetatenesti, toate sintetizate in constinta sociala si patriotica, fara ca aceasta sa fie una exclusivista, fanatica si intoleranta. Dimpotriva, educatia civica preconizeaza si cultivarea unui comportament de intelegere, de prietenie si de pace, de respect si ale altor grupuri etnice, concordant cu dezvotarea unui stat de drept si democratic . Accentul pus pe elementul final al educatiei morale, pe actul moral care-l apropie pe individ de idealul social si moral il va ajuta pe fiecare tanar sa-si mobilizeze fortele afirmarii si ale autoformarii in directia fericita a finalizarii cerintelor morale . Libertatea individului valorizeaza actiunile conform principiilor etice si juridice, adeziunea tinerilor la cele care ne referim mai des va primi un suport mai solid. 37

Imbinarea educatiei morale cu cea civica are si unele particularitati specifice. Pe langa faptul ca este vorba despre doua laturi (aspecte) complementare, este de retinut si momentul tranzitiei pe care-l parcurgem si care a adus in prim planul preocuparilor pedagogice valorile democratice si necesitatea precizarii unor notiuni de interes general cum sunt: libertate, independenta, toleranta, drepturi si datorii . Plecand de la obiectivele educatiei morale si civice, continutul acestora este dat de ansamblul valorilor si al normelor, constitutia si legislatia tarii si de experienta, traditiile si cerintele statului nostru, pe care urmeaza sa le cunoasca, asimileze si transforme in deprinderi si obisnuinte de conduita fiecare membru al comunitatii . Contactul cu normele morale si cu legislatia tarii trebuie sa-l ajute pe tanar nu numai sa le cunoasca si sa vibreze afectiv la descoperirea lor, ci sa-l determine sa opteze si sa ia decizii ferme de a le transforma pe cele mai multe, daca nu se poate, in calitatile caracterului sau moral, in principalele insusiri ale comportamentului si personalitatii sale. O problema specifica epocii de tranzitie, cu implicatii profunde in procesul educatiei morale si civice, o constituie necesitatea combaterii unor consecinte ale fostului regim si anume duplicitatea unui comportament, asa-zis moral, determinat de situatii speciale, o morala in public, oficiala si alta in intimitate, personala. Educatia morala si civica trebuie sa inscrie in programul sau de lucru lichidarea unui asemenea fenomen . Se impune sprijinirea tineretului in a determina o schimbare in sensul punerii in valoare, cu mai multa fermitate, a valorilor reale, a drepturilor si libertatilor individuale, a responsabilitatii, a sinceritatii, a sprijinului reciproc si a unui civism elevat, trasaturi care sa asigure lichidarea fenomenului semnalat . Educatiei morale ii revine misiunea sa ridice valoarea omului, a umanismului si a civismului si sa faca din fiecare om o valoare suprema . Aceasta inseamna accentuarea obligatiilor morale si civice, intarirea calitatilor care definesc profilul moral al unei persoane, ca: demnitate, solidaritate, responsabilitate, incredere, toleranta, respect reciproc, apararea binelui, a dreptatii, a cinstei etc.
sursa imaginii : freeschoolclipart.com

Educatia moral-civica : limite si mod de abordare la clasele primare

Acasa / Articole / Educatie

38

Educaia civic are o sfer imprecis delimitat n nvmntul nostru. Pentru circumscrierea ei, unii iau ca referin democraia ca valoare care s nu fie sinonimizat cu libertinajul, cu ignorarea obligaiilor sociale. Din acest unghi de vedere sunt atribute educaiei civice probleme referitoare la relaiile dintre majoritate si minoritate, deosebirile un regim totalitar si unul democrat, legturile dintre valorile politice si valorile moral si altele. Spre deosebire de acest civism critic distingem civismul cultural ca sistem de informaii i cunotine despre valorile civice i drepturile omului contemporan, despre obligaiile ceteanului n statul de drept. Sunt i alii care asimileaz educaia civic cu educaia pentru integrare, n sensul abordrii unor subiecte care s furnizeze copilului si tnrului: cunotine despre familie (de exemplu, datoriile reciproce ale soilor, relaiile dintre prini si copii etc.); cunotine despre coala (relaiile colare, loialitatea fata de coala); cunotine despre alegerea profesiei (de exemplu, nu-i alege o profesie nainte de a-i cunoate aptitudinile); cunotine despre viaa afectiv (de exemplu, datoria de a tri, moderaie n via, refuzul exceselor, amorul propriu i formele sale, onestitatea, modestia, ipocrizia, egoismul, altruismul); cunotine religioase referitoare la obligaiile credincioilor. Prin ele nsele, asemenea subiecte nu au de-a face cu educaia civic. Exist i alt tendin de alturare sau suprapunere a educaiei civice celei morale prin sintagma educaie moral-civica. Se ignor c educaia moral i educaia civic au limbajele lor, n funcie de care se configureaz scopurile, coninuturile i modurile de organizare ale acestora, metodologiile de realizare, de msurare si realizare, de msurare i evaluare a comportamentelor ce le aparin. Ideea de interfa ntre aceste aciuni educative nu constituie un argument. Aa cum coopereaz ntre ele diferitele forme ale educaiei i educaia civic interfereaz cu limbajele educaiei politice, ecologice, profesionale sau fizice i sportive etc., dar nu nseamn c se identific cu ele. Ceea ce este important de tiut i respectat este faptul c valorile i normele ce le sunt proprii definesc dou variabile de comportament social 39

timpul de comportament civic i timpul de comportament moral n care relaia ceteneasc i societate civil (n curs de definitivare n ceea ce privete existenta noastr romneasc) i relaia moral interpersonal sunt numai o constitutiv a fenomenului civic sau a celui moral. Aceste comportamente se nfieaz sub doua aspecte: cel obiectiv, n sensul unui complex de situaii civice sau morale, a unor solicitri ce decurg din acestea (n grupul etnic, n familie, n coala, pe strada, n diverse instituii publice etc.) i au calitatea de stimuli ai comportamentului individual; cel subiectiv, n accepiunea unor acte de selecie a stimulilor comportamentului, de opiune, apreciere, deciziei si angajare efectiva (emoional, raional i socio-cultural). Privit istoric, educaia moral-civic se nscrie pe dou coordonate: una ca aciune de socializare a copilului i a adolescentului; alta referitoare la educarea respectului pentru drepturile omului n societatea contemporan, n spea drepturile copilului (la viata, la protecie i ocrotire sociala, la sntate, la cetenie, la cultura i altele). n transpunere pedagogic, cele dou coordonate ale educaiei moral civice vizeaz un proces psihocultural compus din: cunoaterea de ctre copil ca viitor cetean sau de ctre adolescent a structurii si funcionalitii statului de drept i asimilarea cunotinelor despre legile acestuia ca instrument de aciunea asupra comportamentului uman (legea este antidotul atributului ca msura de aciune, este antidotul violenei i contiinei de clan); cunoaterea i asimilarea valorilor democraiei pluraliste i a cunotinelor despre drepturile omului in statul de drept; dezvoltarea respectului ca valoare i nsuire civic de comportament i convieuire umana (respectul statului si al drepturilor omului, al ordinii de drept si al ordinii publice) i prevenirea infraciunilor de orice fel ca violare a legilor civile. Prin aceste scopuri, educaia civica i precizeaz coninuturile cu care opereaz in cadrul nvmntului nostru, cu meniunea ca valorile la care ele se refera au o conotaie att axiologica ct i juridica. n nvmntul primar are o importanta major exersarea unor relaii interpersonale de respectare a demnitii umane. Aceast exersare reprezint o component a unui stadiu al dezvoltrii comportamentului civic al copilului, n funcie de organizarea intern a colii, prin a fi o comunitate democrat. Pentru aceasta, predare i nvarea drepturilor omului i ale copilului, i asimilarea cunotinelor despre valorile si instituiile statului de drept este o condiie esenial. Din acest punct de vedere, un manual de educaie civica ar fi bine venit, fa de ceea ce este actualul Caiet de educaie moral-civica. El ar trebui s cunoasc o rezolvare

40

fireasc de ordin pedagogic a coordonatelor educaiei civice; din pcate, ns este necorespunztor, neavnd o axa coordonatoare tiinifica i o suplee metodologic. Nu sa neles c elementul fundamental al problematicii educaiei civice este cel de via social-ceteneasc n ansamblu ei ntr-un stat democrat republic constituional, potrivit Constituiei Romniei. n locul unui amestec de 19 teme, cte are acest caiet , nsoite de o tratare confuz i alambicat, cu expresii figurative si termeni inutili, inclusiv cu ilustrri inadecvate, este necesar doar un numr de noiuni prin care copilul s neleag manifestrile de comportament civic n viaa cotidian, n familie, n coala, n societate, respectarea semenilor, valoarea muncii legata de diferitele ocupaii, securitatea social etc., precum i familiarizarea copilului cu instituiile statului, cu aciunile acestora, cu structura de guvernare n ara noastr i locul rii noastre ntre alte ri, prin legturile diplomatice, comerciale, industriale etc. pe care le are i serviciile pe care le aduce umanitii. n acest fel, educaia civic este capabil s orienteze tnra generaie spre viitor, spre atitudini participative, s implice n mod contient i decisiv ntr-un proces permanent i de lung durat, ncepnd acas, n familie, continund n mediul religios, precum i n colectiviti i alte grupuri organizate sindicate sau viaa politic cu extindere chiar n anii pensionrii. Pentru aceast categorie de elevi preadolesceni esenialul este dezvoltarea unui mod de a gndi valorile civice, a capacitilor de percepere a realitilor vieii naionale i mondiale i a unor deprinderi de respectare a drepturilor omului, cu ncurajarea refleciei critice asupra realitii lumii nconjurtoare. Asemntor se pune problema unei integrri a cunotinelor asimilate de cultura civic pe treptele urmtoare ale nvmntului - cel liceal i superior n cadrul coninuturilor diferitelor obiecte de nvmnt sau prin studierea Dreptului internaional ca disciplina distinct de nvmnt, pentru dezvoltarea capacitilor i deprinderilor de analiz i aciune civic.
sursa imaginii : freeschoolclipart.com

Educatia moral - civica ocupa un loc prioritar

Acasa / Articole / Educatie

Educatia bunului cetatean Educatia moral civica ocupa un loc prioritar , din cele mai vechi timpuri , in realizarea idealului educational , in formarea personalitatii elevilor.

41

Scoala trebuie sa cultive sensibilitatea elevilor fata de problematica umana si de valorile moral civice, asigurand cultivarea dragostei fata de tara, de trecutul istoric si de traditiile poporului roman, prin strategii si tehnici moderne de instruire si educare, sustinute de stiintele educatiei si practica scolara. Toate valorile care alcatuiesc constiinta culturala romaneasca se incarca de spiritul national gratie patriotismului, cel mai de seama referential al exsitentei si constiintei de sine (Al. Tanase), dupa principalele ideiforta ale secolului al XIX lea care au fost ideea de libert ate . Autenticitatea si organicitatea patriotismului decurge din faptul ,, pentru noi Patria nu este un cadru efemer , intamplatator si neutral de existenta ca pentru semintiile ratacitoare (.) , e un urias templu , modul de existenta () ,Columna a sufletului romanesc , un destin istoric si de libertate si independenta (.) (Al .Tanase). Educandu-i pe elevi in spiritul patriotismului , nu facem decat sa continuam demersul ilustrilor nostri inaintasi. Formarea personalitatii elevilor din acest punct de vedere nu este importanta doar prin ea insasi , ci prin masura in care este pusa in mod constient si creator in serviciul natiunii romane , elementul de referinta pentru aprecierea valorii ei constitutindu-l , intr-o mare masura modul cum ea se reflecta in atitudinea si conduita moral cetateneasca , civica . Pe de alta parte , demersul educativ in acest sens , presupune educarea elevilor in idee cunoasterii si respectarii normelor morale , a legilor convietuirii umane , a identificarii drepturilor si responsabilitatilor individuale in vederea aplicarii si respectarii lor , a cunoasterii problemelor contemporane , a problemelor tineretului , a insusirii normelor de protectie a muncii , a regulilor de circulatie , a normelor de prevenire a incendiilor si formarea obisnuintei de a le respecta in scopul apararii vietii si a sanatatii proprii a celorlalti ; a cultivarii respectului fata de valorile umane in general si fata de munca in special ; a dezvoltarii atasamentului , dragostei si spiritului de sacrificiu fata de patrie ; a pregatirii tinerilor pentru viata si intelegere sociala cu pastrarea individualitatii si , in sfarsit , ideea formarii tinerilor in spirirul respectului fata de libertate , democratie , institutiile sociale si valorile reale , a unor buni cetateni , capabi;i sa-si indeplineasca indatorile civile. Preocuparea noastra, a dascalilor pentru ora de educatie-moral-civica va modela notiuni si convingeri moral cetatenesti, formarea sentimentelor corespunzatoare si sfera volitiv comportamentala (formarea deprinderilor si obisnuintelor moral-cetatenesti: salutul , regulile integrarii in societate, aprecierea obiectiva a propriului comportament si al celorlanti , dialogul civilizat, spiritul de echipa , atitudinea combativa fata de tara si popor , fata de valorile umanitatii ). In procesul educatiei moral-civice si patriotice se instituie o interferentain sensul

42

determinarii de catre constiinta morala a conduitei morale si a influentarii constiintei morale de catre conduita . Pentru a-si putea forma personalitatea trebuie sa urmeze urmatoarele etape in vederea realizarii unei bune educatii moral civice: - insusirea de catre elevi a obiectului ,,cultura civica - valorificarea continutului altor discipline de invatamant (istoria , literatura, geografia, religia) - activitatea de cunoastere a principalelor legi interne si internationale , specifice democratiei si statului de drept. Din acest punct de vedere , misiunea noastra , a dascalilor este aceea de a urmarii modul in care se realizeaza aceasta educatie moral civica. - formarea deprinderilor si obisnuintelor de comportare bazate pe respect si politete in scoala , in familie si in societate , a deprinderi de avea o tinuta corecta , curata , ordonata , estetica ( chiar in conditiile in care uniforma este este o ,, rara avis); - exprimare civilizata in ceea ce priveste limbajul , gesturile , atitudinea fata de colegi , profesori , prieteni, parinti , fata de oameni in general comportare civilizata pe strada , in locuri si institutii puplice , in mijloacele de transport; formarea unei comportari respectuoase si manierate intre baieti si fete. - cultivarea raspunderii fata de actele personale de comportament , a demnitatii , a curajului raspunderii , a consecventei , a simplitatii si decentei , a combaterii violentei si intolerantei care pune tot mai mult stapanire pe unii tinerii - stimularea si consolidarea atitudinii pozitive fata de semeni ; fata de optiunile religioase ale acestora - cunoasterea temeinica si respectarea ferma a a normelor care reglementeaza viata si activitatea scolara , securitatea muncii si a vietii oamenilor, protectia mediului inconjurator, prin masuri ecologice , a normelor privind respectarea Connstitutiei si a legilor tarii. - Crearea si activizarea unei opinii combative de dezaprobare fata de abaterile de la normele muncii si disciplinei scolare, ale convietuirii pasnice cu minoritatile etnice , fata de tendintele si manifestarile de egoism ,individualim, nepasare, indolenta , lasitate , ipocrizie, minciuna. Ca si dascali,trebuie sa acordam o pondere insemnata dicutiilor etnice privind profilul moral al tanarului contemporan, atat in privinta integrarii si contributiei , in calitate de cetatean informat si responsabil , la rezolvarea problelor sociale , profesionale , politice si economice ale tarii cat si in privinta sentimentelor de solidaritate si intelegere globala, de dezvoltare , colaborare si pace. Noi suntem aceeia care ii vom indruma pe eleviisa respecte valorile democratiei , sa gandeasca liber si creativ, fiind capabili sa inteleaga si sa accepte opiniile corecte ale acestora.

43

Educatia Pentru o Societate Democratica

Acasa / Articole / Educatie

"Educatia pentru cetatenie democratica inseamna invatarea comportamentului democratic printr-o diversitate de experiente si practici sociale"(Birzea C., 2000). Educatia pentru cetatenie este considerata ca cel mai eficace mijloc pentru stabilirea unui nou contract social, bazat pe drepturile si indatoririle cetatenilor, care ar restaura coeziunea sociala si solidaritatea bazata pe ordinea morala. Educatia pentru cetatenie democratica a reprezentat una din preocuparile majore ale celor mai importante organizatii interguvernamentale sau nonguvernamentale. Semnificatiile conceptului de "cetatenie" sunt diferite, de la accentul pentru obligatiile cetatenilor, la drepturile acestora, de la valentele patriotice ale cetateanului la competentele bunului cetatean. Nucleul educa tiei pentru cetatenie democratica il reprezinta formarea copiilor, tinerilor si adultilor pentru a deveni cetateni activi si responsabili.Obiectivele educatiei pentru cetatenie democratica vizeaza complexul cunostinte-capacitati-aptitudini si valori. Educatia pentru cetatenie este considerata, pe plan european, ca prioritate a reformelor educationale. Aceasta este vazuta ca instrument al coeziunii sociale, bazata pe drepturile si responsabilitatile cetatenilor.De asemenea, reprezinta o dimensiune majora a politicilor educationale in toate tarile europene. Astfel, se poate spune ca educatia pentru cetatenie este un scop educational, dirijand sistemul de invatamant catre un set de valori comune, cum ar fi: diversitatea, pluralismul, drepturile omului, justitia sociala, bunastarea, solidaritatea. Educatia pentru cetatenie sau educatia civica urmareste, in general, incurajarea pregatirii tinerilor pentru rolurile si responsabilitatile de cetateni si, in particular, rolul educatiei in acest proces de pregatire. Formele consacrate ale educatiei pentru cetatenie democratica pot fi considerate:

44

Educatia formala invatare sistematica, structurata si gradata cronologic, realizate in institutii specializate (gradinite, scoli, universitati) de catre personal specializat; Educatia non-formala activitati educative desfasurate in afara sistemului formal de invatamant de catre diferite institutii educative; Educatia informala experiente de invatare spontana, cotidiana, existentiala, desfasurate in medii culturale care nu au educatia ca scop principal.
Bibliografie : - Cristea, R., Cristea ,M.- ,, Personalitatea si idealul moral, editura ,,Albatros, Bucuresti, 1989 - Vaideanu, George - ,, Educatia la frontiera dintre milenii, Editura Politica Bucuresti,1988 - Ulrich, Catalina - ,, Managementul clasei- invatare prin cooperare- ghid, Editura ,,Corint, Bucuresti, 2000 - Corina, Leca - ,, Evaluarea competentelor cinice ale elevilor.Exemple de bune practici, Bucuresti, 2004 - Francois, Audigier -,, Concepte de baza si competente esentiale referitoare - Consiliul Europei- Consiliul pentru Cooperare Culturala Strasbourg, 2000 - Graham, Haidor - ,, Agenda morala a educatiei pentru cetateniInstitutul de educatie, Universitatea din Londra - Educatie interculturala in comunitati multietnice Institutul intercultural Timisoara 2002 - Planul de actiune mondial pentru educatia drepturilor omului si a democratiei (Montreal, 1993) - Declaratia si cadrul integral de actiune asupra educatiei pentru pace, drepturile omului si democratie (Conferinta international ape tema educatie, Geneva, 1994) - Conferinta regionala asupra educatiei pentru drepturile omului in Europa (Turkei, septembrie, 1997). sursa imaginii : freeschoolclipart.com

Competene ale cadrelor didactice din perspectiva educaiei pentru cetenie : Tendinele majore ale reformelor curriculum-ului n plan european constau n: educaia pentru toi, relevana curriculum-ului pentru individ i pentru societate, dezvoltarea unor atitudini i valori dezirabile, dezvoltarea abilitilor, a gndirii critice, preocuparea pentru adecvarea instruirii la nevoile fiecrui individ, maximizarea potenialului fiecrui copil, predarea i nvarea centrate pe elev, evaluarea holistic a performanelor. Din perspectiva educaiei pentru cetenie profesorul trebuie s aib n vedere urmtoarele aspecte: - practicarea drepturilor omului n coal, dnd prioritate unei pedagogii cooperative i instaurnd un climat de ncredere n clas; - centrarea pe elev; - considerarea contextului social i global, favoriznd abordrile comune ntre profesori,

45

pentru gestionarea problemelor; - rolul de mediator ntre cursani i mediul lor; - modernizarea procesului de evaluare; evaluarea ca modalitate de progres, accentul pe evaluarea formativ; - modernizarea formrii profesorului, folosind noi abordri pedagogice i noile tehnologii informaionale. Relaia profesor-elev este una de colaborare, de ncredere i de respect reciproc. Elevul nu se simte controlat ci sprijinit.
Referinte : Franois Audigier, Concepte de baz i competene eseniale referitoare la educaia pentru cetenie n tr-o societate democratic, Consiliul Europei, 2000; T. H. Marshal, Cetenia i clasa social, Editura Universitii Cambridge, 1950; Brzea, C., Educaia pentru cetenie democratic. Perspectiva nvrii permanente. Consiliul Europei,2000; Graham Haydon, Agenda moral a educaiei pentru cetenie,Institutul de Educaie, Universitatea din Londra;

Prescolarii trebuie sa recunoasca, in diferite situatii, formele de manifestare a comportamentului moral, sa manifeste ei insisi deprinderi de comportament moral ( cinste, curaj, sinceritata); sa se obisnuiasca cu folosirea formulelor de politete( sa demonstreze ca le pot utiliza in diferite situati; sa explice de ce este necesara sinceritatea in raporturile dintre oameni si de ce minciuna altereaza aceste raporturi( sa cunoasca efectele negative ale minciunii); sa recunoasca si sa foloseasca principalele reguli de comportare civilizata acasa, la gradinita, pe strada, in mijloacele de transport etc; sa dea exemplu de valori morale si sa discearna valorile si nonvalorile(binele de rau), sa inteleaga rolul vointei in alegerea valorii. Astfel in cadrul gradinitei copilul va asimila principalele caracteristici necesare dezvoltarii personalitatii in spiritul civic.

Profilul moral nu este numai un factor de concentrare a tuturor influentelor educative care se exercita asupra copiilor, ci si forta motrica a acestei pregatiri si mai ales a valorilor ei. Necesitatea de a incepe formarea unor comportamente pozitive cat mai devreme este justificata de faptul ca la aceasta varsta se formeaza cu cea mai mare usurinta automatismele care stau la baza deprinderilor de comportare civilizata. Astfel, cu siguranta, mai tarziu se vor perfectiona aceste deprinderi si se vor transforma in obisnuinte , iar printr-o munca educativa continua aceste componente ale activitatii copilului se vor transforma treptat in trasaturi stabile ale personalitatii sale "Spatiul social" uman este purtator al unor multiple virtuti formative in umanizarea si socializarea copilului. El ofera diferite tipuri de influente si modele pozitive care contribuie la interiorizarea anumitori norme, reguli si valori morale, proces stimulat si de nevoia fireasca a copilului pentru afectiune, aprobare si consens- in raport cu ambianta sociala . Aceasta determina o mare putere de absortie a experientelor si modelelor psiho-

46

morale cu care acesta se confrunta. Copilul asimileaza sisteme de reguli, norme si valori, promovate in ambianta sociala imediata, ajungand la un "cod moral personal- pe care el si-l formeaza prin aderare la idealurile si modelele morale pozitive (in forme accesibile lui ) si pe care le va resimti afectiv ca proprii aspiratii sau dorinte si nazuinte de realizare. Eficienta muncii educative cu copiii de varsta prescolara se bazeaza pe faptul ca aceasta perioada de dezvoltare este cea mai favorabila pentru acumularea unor impresii puternice, pentru formarea deprinderilor de comportare. La aceasta varsta apar si se dezvolta trasaturile de vointa si caracter, in care se schiteaza personalitatea viitoare a omului. La aceasta varsta copilul este receptiv, sensibil, are o putere mare de imitatie si este usor impresionat de tot ceea ce il inconjoara . Ei dobandesc impresii vii si puternice despre evenimentele din jur, despre atitudinea adultilor cu care vin in contact si mai ales a celor apropiati cum sunt parintii si educatoarea, invatatorul. Aceste impresii pe care copiii le inregistreaza si le pastreaza cu multa usurinta vor constitui suportul din care isi vor trage seva reprezentarile si sentimentele lor morale care ii vor insoti toata viata. De aceea aceasta perioada este insotita de cunoscuta expresie cei sapte ani de acasa. Pentru prescolari, "scara valorica" functioneaza atat pe claviatura traditionala- bine cunoscuta, a preferintelor si dorintelor coplariei- cat si pe zone noi de aspiratii si nazuinte intime; putem vorbi chiar de o reordonare in scara de valori in sensul ca apar si trec in prim plan noi sfere ale trebuintelor si aspiratiilor. La aceasta varsta copilul nu poate fi lasat singur sa se orienteze in multitudinea de fapte si atitudini ce se manifesta in jurul lui, ci trebuie dirijat spre acelea care il influenteaza pozitiv si din care el va trebui sa se alimenteze cu impresii pozitive. Acum cand copilul este mai mic, simte nevoia de sprijin, de a-i sublinia comportamentul pozitiv cu aprecieri si intariri verbale din partea adultului ai fost cuminte astazi, este bine ce ai facut, ai facut bine ca ai ajutat pe colegul tau sa se imbrace, cand a alunecat si a cazut etc. In felul acesta ii facilitam calea de intelegere a obiectivelor stabilite de adulti pe propria experienta. Educatia incepe de la formarea notiunilor morale, iar educatorul trebuie sa-l faca pe copil sa inteleaga corect sensul, mai ales ca el vine direct din familie si nu intotdeauna are notiuni morale clare. Nu este totul rezolvat daca ii transmitem notiunea morala , ea trebuie transpusa in practica. Un exemplu concret este cunoscutul salut la intrarea in clasa. Copilul afla dintr-o discutie tematica , ca este frumos sa salute cand vine dimineata la gradinita , insa daca printr-un joc-exerciriu nu este exemplificat cum trebuie sa saluti, unde privesti in momentul rostirii salutului si nu este pus in situatia practica de a saluta , acest comportament va ramane tot la stadiul de notiune morala. Capacitatea de intelegere a copilului prescolar nu se ridica la nivelul celorlalte trepte de invatamant si de aceea este necesar un permanent exercitiu. Notiunile de bine si rau copiii le deosebesc in timp si prin multiple activitati. Se porneste de la o poveste ori

47

povestire, in care sunt subliniate faptele bune si faptele rele intreprinse de personaje, apoi se trece la o tema de discutie avand ca subiect personaje pozitive, personaje negative , iar mai tarziu sa fie transpuse intr-un joc de rol, intr- o sociograma literara si nu este nici o exagerare daca abordam chiar un studiu de caz care sa porneasca de la un caz concret petrecut in cadrul colectivului de copii sau de la o stire aparuta la televizor. Intr-o unitate scolara copiii participa la activitati de grup si intr-un spatiu educational comun tuturor membrilor grupului din care fac parte. In aceasta situatie, ei isi desfasoara activitatea dupa anumite norme si reguli de convietuire sociala pe care le aplica si le respecta zi de zi. Respectarea acestor reguli si norme zi de zi vor conduce la formarea unor deprinderi si obisnuinte morale care vor fi exersate dincolo de spatiul educational din sala de clasa si se va imbunatati comportamentul si in alte locuri de activitate al copiilor: acasa, in parc, in fata blocului, la prieteni etc.
Referinte: 1. Activitati metodice in gradinita 1981 2. Omul si convietuirea sociala-Editura Albatros 3. Educatie civica- manual pentru clasa a III-aAramis 2002 4. Educatie civica- manual pentru clasa a IV-aAramis 1998 5. Cine este dulce-Fundatia Copiii Nostri- adaptare dupa L.Buddelmeijer

Profesorii, dar mai ales dirigintele, alaturi de familie, constituie de-a lungul anilor factorii principali care formeaza si educa tanara generatie in spiritul respectarii normelor de conduita morala in societate, a cultivarii ideilor de: demnitate umana, egalitate, toleranta, respect reciproc, responsabilitate fata de actele personale, libertate, pace si intelegere intre oameni. In activitatea de educatie pentru o societate democratica sunt vizate urmatoarele obiective: 1. cunoasterea si respectarea valorilor fundamentale ale societatii democratice; 2. armonizarea si exersarea propr iului sistem de valori in acord cu cel social; 3. formarea conduitei participative la viata sociala, cultivarea tolerantei; 4. cunoasterea si respectarea valorilor fundamentale ale istoriei si culturii nationale; Ca forma organizatorica de educatie, la clasele ciclului gimnazial nu poate fi neglijata ora de dirigentie.Odata stabilita tematica, in obiectivul dirigintelui intra pregatirea orelor de dirigentie, astfel incat procesul educativ sa raspunda exigentelor intelectuale si afective ale unor copii cu temperamente diferite, asigurand sanse egale de a patrunde intr-un cadru social dinamic tuturor elevilor, favorizand colaborarea dintre membrii colectivului scolar. In afara orelor de dirigentie pot fi organizate activitati extracurriculare, care sa surprinda aspectele: 1. Nivelul intelectual al elevului, cunoasterea propriei identitati, prin: a) constientizarea identitatii si autoafirmarii;

48

b) formarea simtului responsabilitatii si asumarea spontana de sarcini; c) dezvoltarea creativitatii; 2. Aspectul social(relatii sociale si cooperare civica) vizeaza integrarea elevului in realitatea materiala si sociala presupunand: a) acceptarea constienta a celorlalti si stabilirea unor relatii integratoare, de comunicare si de respect fata de acestia; b) dezvoltarea abilitatilor specifice de orientare, cooperare, competitie si solidaritate; c) identificarea si dezvoltarea sentimentului de nevoie de si de apartenenta la grup; 3. In domeniul valorilor fundamentale pot fi analizate urmatoarele notiuni: a) dragostea fata de semeni; b) bunatatea, avand in vedere stimularea sentimentului de admiratie fata de faptele bune si de consecintele acestora; c) munca: descoperirea caracterului necesar al muncii, consecintele sale utile si practice, avantajele efortului, ale creatiei, etc. d) receptivitatea fata de valorile culturale-elevii trebuie obisnuiti cu expresia artistica(vizionarea unor opere, audierea creatiilor muzicale, etc.), cu simbolurile culturale, cu traditiile si creatia artistica populara, cu obiceiurile in care se reflecta moralitatea poporului nostru, cu participarea la sarbatorile locale si nationale, etc. Activitatile extracurriculare pot fi desfasurate sub diferite forme de instruire si educare a elevilor, astfel: a) ORGANIZAREA UNOR INTALNIRI ale dirigintelui cu clasa, in care se dezbat teme de educatie moral- politica, constituie un mijloc de identificare a drepturilor si responsabilitatilor individuale prevazute de conventiile si legile societatii umane, in vederea aplicarii si respectarii lor. Se pot organiza dezbateri pe teme ca: Ideea de dreptate, Toti suntem egali, toti suntem diferiti, Ce este dragostea de patrie si cum o putem exprima? etc. b) DEZBATEREA pe marginea unor emisiuni radio sau TV, discutarea continuturilor unor carti sau al unor spectacole. Apreciera diferitelor fapte, exprimarea admiratiei fata de atitudinile curajoase, demne, dezaprobarea atitudinilor negative constituie un mijloc important de educatie civica, de cunoastere a problemelor lumii contemporane. c) CONCURSURILE pe diferite teme: Educatia pentru cetatenie democratica, Pace si toleranta, Patriotismul national- patrimoniul universal, Sarbatorile la romani etc., organizate individual dar si pe echipe constituie un prilej de dezvoltare a atasamentului si dragostei fata de patrie, de afirmare a cunostintelor elevilor si a fortei moral- afective a echipajelor.

49

d) ORGANIZAREA UNOR EXPOZITII SAU COLTURI CU REALIZARI CREATIVE individuale sau pe grupe ale elevilor contribuie la dezvoltarea relatiilor de colaborare, cooperare si competitie intre elevi, la stimularea creativitatii elevilor, la cultivarea respectului fata de valorile umane in general si fata de munca in special. e) INTALNIRILE ELEVILOR CU OAMENI DE STIINTA SI DE CULTURA, CU REPREZENTANTI DE SEAMA AI COMUNITATII LOCALE-asigura o Imbogatire a bagajului informational al elevilor, contribuie la dezvoltarea respectului si responsabilitatii pentru munca de calitate, la aprecierea valorilor Culturale, la cunoasterea si respectarea valorilor fundamentale ale societatii democratice. f) VIZITELE. Inainte de vizita ,elevilor li se va face o pregatire corespunzatoare reliefandu-se scopul vizitei si dandu-le unele detalii asupra aspectelor care trebuie urmarite in unitatea care urmeaza a fi vizitata ( muzeu, manastire, institutie, casa memoriala, etc.). g) MANIFESTARILE CULTURAL-ARTISTICE, COMPETITIILE SPORTIVE, ACTIVITATILE OBSTESTI vin sa completeze sirul activitatilor extracurriculare care contribuie la dez voltarea spiritului civic, la formarea tinerilor in spiritul respectului fata de libertate si democratie, la formarea unor cetateni capabili sa-si Indeplineasca indatoririle civice.

50