You are on page 1of 2

Conceptul de educabilitate Educabilitatea reprezint o caracteristic esenial a personalitii umane care desemneaz capacitatea acesteia de dezvoltare pedagogic progresiv,

permanent, continu, conform lui S. Cristea. Educabilitatea reprezint o teorie, o concepie, o categorie pedagogic fundamental care vizeaz ponderea educaiei n procesul dezvoltrii omului, n dezvoltarea personalitii acestuia. n psihopedagogie se asociaz termenului educabilitate i urmtoarea conotaie: potenialul de formare uman sub influena factorilor de mediu sau educaionali. Astfel, educabilitatea reprezint o nsuire specific fiinei umane. n plus, n sensul funcional-evolutiv, educabilitatea este neleas ca i capacitatea specific a psihicului uman de a se modela structural i informaional sub influena agenilor sociali i educaionali. Educabilitatea privete omul ca pe o fiin educabil, aa cum i Kant susine: singur omul este educabil, pentru c poart n el posibilitatea dea fi altul dect este. Omul este perfectibil i perfectibilitatea este condiia sine qua non a educaiei. Tipuri de educabilitate De asemenea, exista mai multe tipuri ale educabilitii dintre care putem distige:

Educabilitatea manifest face referire la ceea ce poate realize individul n contextul limitelor impuse de educaia instituionalizat prin intermediul examenelor de selecie.

Educabilitatea latent se refer la potenialul de nvare al individului, la capacitatea sa de a nva cum s fac fa unor situaii concrete.

Teoriile clasice ale educabilitii Majoritatea specialitilor considera ca principalii factori ce ajuta dezvoltarea si formarea fiinei umane sunt mediul in care traieste, educaia pe care o primete si cunotinele nnscute.

Exista trei teorii ale educabilit ii. Prima dintre acestea este teoria ereditarista care susine rolul pe care cunotinele ereditare l au in evoluia omului. Unul din cei care susine aceasta teorie este Platon. Dei ereditatea este un factor al dezvoltrii fiinei umane, aceste teorii tind sa exagereze rolul ereditarii, inlaturand rolul celorlali factori. intr-o diminuare Sunt teorii pesimiste in opozi ie cu educabilitatea, lucru ce rezulta a rolului educaiei si a mediului social. Teoriile ambientaliste susin rolul mediului, ndeosebi cel socio-cultural, in care este inclusa educaia. Rousseau este cel care susine aceste teorii. Susin mai ales puterea educaiei si au contribuit la dezvoltarea acesteia. Sunt insa teorii unilaterale, deoarece neglijeaz ereditatea si mediul social. Teoriile epigenetiste susin rolul celor 3 factori ai educabilitii, un rol determinant avnd-o educaie. Deci un rol important in dezvoltarea personalitii l are interaciunea ereditate-mediu, manifestata in pedagogie. Diderot este unul dintre cei care susine aceste teorii. Rezultatul interferentei influentei celor trei factori: ereditatea, mediu social si educaia. Din perspectiva viziunii epigenetice trebuie sa consideram patru factori ai dezvoltrii si formarii umane atat in teoria cat si in practica educa iei: ereditatea, mediul, educaia si homeorhesis-ul epigenetic. Acesta din urma este un mecanism structural-organic care regleaz procesele de cretere si dezvoltate la nivelul interaciunilor dintre individ si mediu. El stabilete att cile cat si limitele dezvoltrii. In procesul formarii, trebuie respectate caracteristicile de vrsta si stadiile de dezvoltare intelectuala. Orice sfidare a acestor norme formeaz apariia unor efecte secundare. (I. Negret)