Act ratat fapt al vietii cotidiene, in general lipsit de importanta, care survine pe neasteptate, accidental, in comportamentul normal al unei

i persoane. Aceste acte sunt: lapsusurile, uitarea. In psihanaliza acestea au un sens latant si analizate pot releva anumite complexe ale persoanei. Afazie alterare patologica a limbajului. Este vorba nu de pierderea vorbirii ci cu o perturbare a capacitatii de utilizare a regulilor prin care se produc si se inteleg mesajele verbale. Agarofobie teama nejustificata pe care unele persoane o traiesc atunci cand se gasesc in locuri publice, in spatii largi, descoperite. Amnezie slabire sau pierdere a memorie. Anamneza ansamblu de informatii culese de catre psiholog de la client si anturajul acestuia, referitoare la dificultatea sa. Angoasa frica dusa la extrem, frica irationala. Este impresia unui pericol vagi minent in fata caruia ramai dezarmat si neputincios. Anxietate stare afectiva caracterizata printr-un sentiment de insecuritate, tulburare, difuz. Apatie indolenta, lipsa de energie, aparenta insensibilitate la stimularile afective. Astenie lipsa sau slabire a fortelor. De obicei se asociaza cu stare de oboseala permanenta pe care odihna nu o poate face sa dispara. Autism excesiva inchidere in sine, ducand la o desprindere de realitate si la o intensificare a vietii imaginative. Autopuntiune pedeapsa pe care ne-o aplicam noi insine. La baza acestui comportament sta sentimentul permanent de a fi comis o greseala. Care poate varia de la culpabilitatea normala pana la acuzarea deliranta. In acest este cazul de melancolicii care dramatizeaza greselile cele mai obisnuite. Boala Alzheimer forma de dementa presenila. Consta intr-o deteriorare mentala, o dezorientare in timp si spatiu ; este insotita de tulburari de limbaj de dificultati in executarea miscarilor coordonate si in recunoasterea perceptiva. Boala Parkinson afectiune nervoasa caracterizata prin tremurari generalizate, hipertonie musculara si aspectul impietrit al fetei. In ciuda aparentelor bolnavul isi pastreaza intacte facultatile mentale. Brainstorming tehnica de grup bazata pe metoda asociatilor libere, vizand descoperirea de idei noi si originale in legatura cu o problema determinata. Bulimie apetit excesiv care il face pe subiect sa manance in mod exagerat. Bulimicul cauta sa umple un gol afectiv in mod inconstient. Carenta afectiva lipsa sau insuficienta a afectiunii. Camp psihologic toate faptele fizice, bilogice, psihologice (constiente si inconstiente) care exista la un momentdat pentru individ sau un grup, carora aceste fapte le determina comportamentul. Cerebral persoana la care predomina viata intelectuala. Ciclotimie dispozitie care evolueaza, fazic, intre veselie si tristete. Se pot termina cu psihoza maniaco-depresiva. Clastomanie impulsie morbida de a distruge. Claustrofobie teama de spatii inchise.

Dictionar de psihologie

Cleptomanie- impulsie morbida de a fura fara necesitate. Compensare actiune de contrabalansare a unei deficiente. Complex ansamblu de tendinte inconstientecare determina atitudinile unui individ, comportamentele sale, visele sale. Este o combinatie de trasaturi personale, sentimente, de atitudini afective contradictorii, practic intoteauna inconstiente. Complex de inferioritate sentiment de insuficienta. De cele mai multe ori se manifesta prin comportamente de laudarosenie, tachinare, brutalitate, despotism sau se exprima prin idei depresive. Compulsie tendinta impetuoasa de a savarsi un act. Caprolalie- limbaj obsecen sau murdar. Defulare actiune de a aduce in plan constient a ideiilor si tendintelor defulate. Delir dezordine a gandirii care face ca faptele imaginare sa fie luate drept reale. Deplasare mecanism psihologic prin care o emotie este transferata de la obiectul sau la unul de substitutie. Depresie stare caracterizata prin tristete si o scadere a tonusului si energiei. Dispomanie tendinta excesiva de a consuma bauturi alcoolice im mod intermitent sau periodic. Disonanta cognitiva idispozitie psihica datorata partajarii intre doua idei contrarii. Empatie capacitatea de transpunere in situatia altuia, de a trai emotiile acestuia Exchibitionism impulsiune morbida de a isi arata organele genitale in public. In psihanaliza interpretarea exchibitionismului inseamana un complex la castrarii si prin acest gest persoana se asigura de posesia lor. Extraversiune tendinta de a se orienta spre exterior, de a isi exprima sentimentele. Fabulatie relatarea unor fapte imaginare ca find reale. Fetishism deviatie sexuala care se manifesta prin atasamentul erotic fata de obiecte sau una din partile corpului semenului. Fixatie atasament excesiv fata de o persona, un obiect sau o reprezentare inconstienta. Fobie teama irationala si obsedanta referitoare la anumite obiecte sau situatii. Frigiditate - imposibilitate pentru o femeie de a trai senzatii voluptoase in timpul unui act sexual. Frustare stare a celui care este privat de o satisfactie legitima, care este inselat in asteptarile sale. Grafoterapie forma de terapie bazata pe exercitii de scris. Gregarsim tendinta de ase aduna, de a trai in grup. Hiperemotivitate- tendinta de a reactiona exagerat la evenimente. Hipnoza stare apropiata de somnul partial, provocata in mod artificial prin fixarea atentiei unui obiect stralucitor si prin sugestie, stare in care subiectul ramane capabil sa asculte de undele oridine date de hipnotizator Idee fixa idee permanenta, preocupanta, obsedanta, care rezista analizei

intelectuale si de care subiectul nu poate scapa. Idei de persecutie convingere a unui subiect care se crede expus releivointe a anturajului sau. Identificare mecanism psihologic inconstient prin care un individ isi modeleaza conduita pentru a semana altei persoane. Impotenta imposibilitatea de a savarsi un act sexual, din lipsa de erectie. Impotenta pe fond psihologic poate fi legata de teama de esec sexual, de atitudinea femeii (ironica, rezervata) sau de o educatie severa. Impotenta nevrotica survine la persoane emotive care nu si-au lichidat teama infantila de castrare si care se simt culpabilizate de experienta sexuala. Intuitie intekegere imediata si irationala a realului. Ipohondrie preocupare excesiva a unei persoane de starea sanatatii sale. Isterie nevroza care se exprima corporal. Manie stare de excitatie psihomotorie si de exaltare psihica, asociata cu logoree, euforie, si turbulenta. Masochism perversine sexuala caracterizata prin placerea erotica extrasa din suferinta. Comportamentul de tip masochist poate fi intepretat ca o incercare de a obtine iertarea din martea unei constiinte morale de o serveritate exceptionala, printr-un sacrificiu prealabil de neutraliza angoasa legata de placerea sexuala interzisa. Megalomanie- supraestimare deliranta a propriilor capacitati. Mentism succesiune rapida de idei sau de imagini care scapa atentiei slabite a subiectului, constient de lucrul acesta dar nereusind sa le controleze. Neurastenie stare nevrotica in care oboseala constituie principalul simptom. Nevroza tulburare mentala care nu atinge facultatile esentiale ale personalitatii. Obezitate- exces ponderal. Din punct de vedere psihologic se dezvolta pe un fond de insecuritate afectiva. Obsesie preocupare intelectuala sau afectiva care asediaza constiinta. Panica spaima subita si adesea neintemeiata. Paranoia psihoza cronica a carei caracteristica este un delir sistematizat, adica coerent, clar, logic, cu punct de pornire intr-o ide precisa. Proiectie mecanism psihologic de aparare a Eului, constand in a-i atribui in mod inconstient altcuiva si, cel mai adesea, de a percepe in lumea exterioara propriile impulsii, idei, intentii, conflicte interioare. Psihanaliza metoda de tratament al tulburarilor mentale, metoda care se bazeaza pe investigatia psihologica, abisala, devenind stiinta a inconstientului Psihastenie- nevroza caracterizata de un sentiment de incompletitudine, preocupari obsedante, scrupule, timiditate si o slabire generala a vointei. Psihodrama tehnica psihoterapeutica care utilizeaza jocul dramatic liber si urmareste dezvoltarea activa a spontaneitatii subiectilor. Psihoterapie aplicare metodica a unor tehnici determinate, pentru restabilirea echilibrului afectiv al unei persoane. Psihoza maladie mentala grava, caracterizata printr-o pierderea

contactului cu realul si alterarea funciara a legaturii interumane, cauza de inadaptare sociala a subiectului. Rationalizare - justificare a unei conduite a carei motive autentice sunt ignorate. Refulare mecanism psihologic inconstient de aparare al Eului, prin care sentimentele, amintirile si impulsiile neplacute sau in dezacord cu persoana sociala sunt mentinute in afara campului constiintei. Schizofrenie stare patologica definita printr-o ruptura de contact cu lumea inconjuratoare, retragerea din realitate, precum si printr-o gandire autista. Stres stare in care se gaseste un organism amenintat de dezechilibru sub actiunea unor agenti sau conditii care pun in pericol mecanismele sale homeostatice. Sublimare derivarea unei energi instinctuale catre un scop social elevat. Substitutia inlocuirea unui obiect prin altul sau a unei activitati prina alta, analoaga. Substitutia da iluzia a satisfacerii unei nevoi fara a o potoli. Sugestibilitate aptitudine de a primi sugestii, adica de a reactiona la un semnal in mod masinal, fara participarea activa a vointei. Tabu caracter interzis si sacru al unui obiect. Training autogen metoda de relaxarecare consta in determinarea subiectului de a se decontracta, de a obtine o destindere psihofiziologica perfecta printr-o concentrare asupra sa. Transfer raport al unei deprinderi dobandite intr-un domeniu asupra unei activitati similare. Proces psihologic legat de automatismele repetitiei, care tinde sa reporteze asupra unor persoane sau obiecte, in aparenta neutre, emotii si atitudini din copilarie. In practica psihanalitica, relatie afectiva pe care pacientul o stabileste cu psihanalistul, relatie nedaptata la situatia terapeutica reala si determinata de structuri anacronice.