Conceptul de cultur : cultura const din din modele implicite sau explicite ale comportrii i pentru comportare, acumulate

i transmise prin simboluri incluznd i realizarea lor n unelte. Miezul esenial al culturii : idei tradiionale aprute i selecionate istoric i n special din valori ce li se atrinuie; sistemele culturale pot fi pe de o parte ca produse ale aciunii i pe de alta ca elemente ce condiioneaz aciunea viitoare. UNESCO: cultura ia natere i se definete n raport cu natura, de oarece omul este o unitate dintre biologic i spiritual, dintre natural i cultural. Graie omului, natura devine cultur, n timp ce prin cultur omul dobndete adevrata sa natur. Etapele culturii sunt etape ale umanizrii, ale ridicrii spirituale a omului. Cultura cuprinde ansamblul fenomenelor social umane, care apar ca produse cumulative ale cunoateriii totodat ca valori sintetice.
In fond, cultura este sau ar trebui sa fie o anumita forma de a iubi lumea si de a spera. (actavian paler) Cultura este suma tuturor formelor de art, de iubire i de gndire, care, pe parcursul secolelor, l -au ajutat pe om s fie tot mai puin nrobit. Andre Malraux

Definiia naional a culturii : Legea culturii: totalitatea modelelor de gndire , simire i aciune din sferele material i spiritual ale societii i produsul valoric al acestora.

Cadrul legislativ n privina culturii:

Articolul 32 Libertatea opiniei i a exprimrii (1) Oricrui cetean i este garantat libertatea gndirii, a opiniei, precum i libertatea exprimrii n public prin cuvnt, imagine sau prin alt mijloc posibil. Articolul 33 Libertatea creaiei (1) Libertatea creaiei artistice i tiinifice este garantat. Creaia nu este supus cenzurii. (2) Dreptul cetenilor la proprietatea intelectual, interesele lor materiale i morale ce apar n legtur cu diverse genuri de creaie intelectual snt aprate de lege. (3) Statul contribuie la pstrarea, la dezvoltarea i la propagarea realizrilor culturii i tiinei, naionale i mondiale.