You are on page 1of 7

ADHD Lectures Online

Priviti10 ore cu prezentari ale parintilorsi mai mult de 25 de ore cu prezentariprofesinale despreADHD pe acestwebsite: sustinute de Dr. Barkley

ADHD: Diagnostic & Clasificare


Russell A. Barkley, Ph.D.

ADH DLectures.com
prezentari pot fi gasite Aceste si pe : PsychcontinuingEd.com Pentru cursurilesustinut de Dr.garkley, vizitatisi: continuingEdCourses.com

ftihiatru .linicran - Prcfesor Mediel UntEny of s.dh c.Eltna cha 6tdn, sc ocopydSht by Ru$eI a Ba*tey, ph.D., r01r

Emair !4id!cre44sl!!94!rcre websites: russellbarkley.orc aDHDLectures/o4

Prezentare
'

lstoriculADHD
i77o - Mekhior Adamweikart (Germany) desc e, intr-un manual medical,o tulburarede atenti in dezvolrlreacopil!lui similara AOHD.Face multe recomandarilegate de vatament, incluland ere'cr , crlant, lapteacru siizolaretoialad.ca ene nevoie. deatentie in carteasad ' 1794-AlexanderCrichto.descrietulburari medicina.Da vina pe tulburarilede natuG medicala/ieurclogka si oe educatia cooilului. . 1902-GeoGeStill descriecopii cri,,controlmoral deficirar" incluzand comportamente impulsive/ dominatede neatentie, hiperactive si emotionale . 1917'anii'50 - De5ciesvariatesindroameale creierului copilului variousbrain ini!red chlldsvndromes nroxEane.u olunb, Dr.matodbe . 1937- Bradley pentr! controlul descopeb utilizarea stimulantelor

6direr ^ehis 6tu sdm

NIrh d tuddd

Ed'fu 6p,e(PMdd ftepd {b &!d6,

MA) cA)

Poi6i6d cdd.d

s6hy tu oHD sd. Lritu'{t

id

Rddd

DbdG

(ApeRD)

sFn!'sdd-ctmd,oN MldcoliyMdnHehcgtl PEmi*EdEdd slhBE h. (PESD

J6a & Bdd Plt*ts(b4 (v &dF), J r K $mhft rl{ htu nr linbmd EE4ds

& ts.d*) iq ad Eddba cE @c)

dtore

Gdhhp6),

PEsr(c6)

E|!||y.shh'kMi.Jae+odo'jft6.cib!.Mfih

;$r#:,T:'rj::'i::r'tl"s' k ^liK[r"

1960-1975 - MBDsi Hiperactivititatea


. Anii '60- Este inventat conceptul MgDjseVansforma in the sindromul coDilul0i hiDeractiv . 1968-DSM-lldescde reactiahyiperkinetica in copilarie . 1972- Douglas revizuieste studiile stiintifice despre hiperactivitate aratand caeaconsta in eseculactiunilor,,opreste(lipsa te, priveste si ascuita" impulsivitate, de concentrar, cantwelldescdecaractedsticile de baz; ale ' 1975- Dennis sindromului copilului hiperactiv lui Douglas, dar include si lsimilar instabilitatea emotionala in sEectrul tulbumdil . 1976-PaulWenderdescrie MBDIaadulti;face cracieristicile orimel studiireferitoare la medicatia aduhilorcuMBD . 1980-DSMlll-redenumegte reactieahipftinetiacca ADD, cu Si ftira hiperactjvitate
. . . .

- 2000:ADD 1980 siADHD


Anii'30-90; r.diiedtenudrrsunrorae.tatesimDtomeleaDHDla lderesulpentu ADHolaaduht 1S37-DSMrr'RrllnumedeADHolADDt EH6te.cumnedt6er.nrhtdeADHo 1990-Zametkrn5r*hrpa$preziiiap mulnudiuden.obhas.depe adults.u ADHD. AdiMbta cE b6b lcarura, tn 3o4ial in tobii ftonrati

199o-zc'o0- Ptnere desdpenn |e3are de enete erc dureaza ADHD .l99opanatnprerent-Ae.iatiirep,idttder.nstormainasociatiinarionat{CHADD, . . . 1991-Mi^|nerul Fdu6tieiats,u.a. RunoaneADHDrarutburaretisibit, 5ednii srauituraniror'90 An.i6niiac.epta h DctaEtiap.6@netor(uhandi.apAtilD.ao inraparrbt cai. rebuie prdejab importva dts.rhharl r99e200o: Ieo dile despE a 0 H0 3ublh raza slaba tu ndre ere.utonq auroftchre4 dray dklributr. : norlormedhamenre{pompa orhorica,

4t

4 <

n-o-It

. c1-c-uiJx Lrol,r-S

d a
p 2

qr..J ,"

Ho+e.i,rt

a + ri'n'lulx 'G'^'-i*-:no[ l1, +:lt"r\1.*"1 tl,^p*Jer tl/- ou* *{4


l*-^

'uor^

q **-\,{u*t-

> vtl\tpn r{p'lurc+{<-,

.t tstd v Xo'rtde't{r NlahrDK

Dupa anii2000: Genetica si neurologia


. 200Gpre5ent AnalizeledetaliatealAenomuluidescri! cromozomil 2542carear ave. leg3tu6 cu ADHD; une eBeneinteEctioneaz: cu toxine sl Din 2000'Numebase studii neuro-imaShtice releva ca cel pudn 5 zone alecrieruluiau legatuE.u ADHD; majoriratea suniln rgiun i "erccutive" 2003-AtomoxetinaesteprimulsUoulantaprobalde FDA{FoodandDrug Administ6iion) pentru ratamentulADHO la copii, adolescenusi la:dulti 2009 - llsdexamfelamina este arrobata oentrtr aduliii.u ADHD 2009 -GuanfacinexR p mesteaprobarea FDApenvuADHD Noiinhibitoi al receotariino6drena ineisi rceotor nlcotinicid 5ub51lnte sunt li snali2e .

CeesteADHD? Viziunea clinica recenta

'-fao.'.K

' . . .

h/*
gratitudine . Nerespectareaconsecintelor . Miscaresiverbalizareexcesiva
. - Alergat agitatle, catarar, atingere lmpu lsiv emotionali slaba auroreglare emotionala

. NOTA: Agitatia scade cuvarsta, seinternalizeaza la maturitate

urwaal.

dulrr. c* ,s. .f)

/,e y
,4r+

'vnt
Maimulte despre ADHD
ll, Neatentia
. Exista celputin6tipurideatentie : - Excitare,alerta, selectiva,divizata,neliniste Si

Prevalenta
. . . ' ' . 2'5%dintrecopii(in oSM]llorrlt-R) 7 3% dhrrecopriidin suA (in Ds[,4tv)(-34 nilbnr 5.5%dintrccopiiintoatalumea. 4.s%dinradulrilnsua{_l2mirioaneinsuA).. 3-4%dinteadlltiintoata lumea rli Variera hfundiedevarsta, clasa soci6lasi.partenenh ruyurban

persistenta. . Nusuntafectatea toate. Ceeste?


-

Grctum naiidatiit a d.*h de ntro.

Rezistenta scazuta la sarcina Afectarea rezistenteide a raspunde la distractori Dificultati in reangajarea in sarcina Afectarea memorieide lucru

ilT:i.1";'i,:..j"*,"/{Rkdenora!ftlG|fufunvuiEeJ"'e'(?

.,

ADHDvariaza in functiede context

Diferentele de sex
varia2a infunctiedesexl ' Prevalenta
3:lbaidrsr fd. {s:linesnrionur.linic) 1:1badati si tmrla aduki

Mci ruu aici: - lMolblneolcl: Distractie Ptictiseata l. lmediat -------------intarziereaconsecintelor l' Frevent -Feedback rar / ' , lnatt P.oeminentajoasa | | ' Devreme -Tarziu Nesupravegheat l. supravegheat-

. Femeile cuADHD suntpredispuse la afectarea cursuluivietii la felde multca barbatii, inclLrslv tulburaride conduita, tulburaride dispozitie sa anxietate, adictiisi alte tulburari . Femeilesunt maipredkpuse latulburaride apetitdecat barbatiicu AOHD.3 . Fetele pot fi maiafectate de ADHD decatbaietiiscolarizati, (si soci ai i agresati ),mai al esi ncazul neatenti ei s

. | . u"*r.-""

| l' / I

Noutate ramiliantate Iara - Ma m a . straini Parinti . Came.a deconsultatie . Sala de asteptare

desrup fb rct'.U io *,+ -------5itue{i,


U

{" '/@+ ++L04|h


r

'Httt n, p-ra n,.wfi /" /</


**,b'tft,
,

f* fq* ,tilf4 f eo oJ t ,",} /'- /J


4q't cd il /;^,t4,, e

ri*of
{" "f-t''
,, /*;,

B;rrt -> at e ,l
ocnifLl

K:;::

a$lr m<ru Fru''/'//{:


not'nol'ffiwc'la41

u l*d

Jc/,'"eett6'V+*tt/o',

dt#xo*
i

s*^''u d.J * 4"4o4"ft Sn'tk

,-

tt/"q+tWO

r"fl*Jo'

lo{o

cathnUl*n

Q @&?g$

pentru DSM-lV ADHD Criterii


fie de neatentie, fie de mai mult de 6 simptome ' Manifesta hiperactiv-impukiv comportament . Simptomele suntnepotrivite dezvoltaria . A ue x i s t a t timd pe ce lp u tin 6 lu n i . Aparein contexte diferite(2 saumai multe) . Rezulta in afectarea activitatilor zilnice de la Tani ' Dezvoltat . Nu suntbineexplicate prin altetulburari,e.g.retardsever, peNaziva psihoze tulburare de dezvoltare, . 3 tipuri:Neatentie, Hiperactivitate saucombinal

(DSM-lV) neatentiei Simptomele


aEsec in a da atentiedetaliilor aDificultate in pastrarea atentiei aPare sanu asculte aNu urmeaza instructiunile ilDificultate in organizarea sarcinilor aEvitareasarcinilor carenecesita effort mental necesare rezolvarii sarcin aPierdelucrurile aUsor distrat aNeglijent in activitatile zilnice slmptomele trebuiesaaparade! sa! naifrecvent

simptomele hiperactiv-impulsive
si nu sta pe scaun .Se joacacu mainilesi picioarele aParasesteloc!l in clasa r)Aleargasise cataraexcesiv aAre dificultatiin a sejuca in lini5te aPare ponit saucu motor avorbeste excesiv inaintesafie terminateintrebarile aDa raspunsuri randul aEste dilicilsa isiastepte ali intrerupepe altii sauintervinenepotrivit Simptomele trebuiesaaparade! saumaifrecvent

pentru Propuneri DSM 5


. Lista manifestarilor neatntiei trebuieactualizata (siposibilun dabi memoriid ltrcru domeniu extins al - Ad:u&rca iunctrllor executive) . Simoiomele imoulsivitatii sauslaba inhibitie si slaba verbalizare' estenevoie saadaugam un slabcontrolal propune impulsurilor lucru} acest {DSM5 . Simptomele impulsivitatii si slaba autoreglare emotionale emotionala sunttrasaturile esentiale dar carenu primesc . Simptomele copilariei si formularea nu suntpotrivite nevoie demaihulu itemipent.u tulburarea laadulti - Este
DSMSpropuneadaugarca unorcla fica suplimenlare pentu simolomele orezente la adulii

pentru DSM5 Maimultepropuneri


. Separarea simptomelor {6 din 9) nu estepotrivita pentir copilaria timpurie este> 17si redusnumarulla4din 9daca varsta - Trebuie < 4 ani crescut la6 daca varsta este propune penku adulti utili.area a4simptome - DSM5 . Separarea sefacemai alesin cazulbaietilor{3:1) egala afemeilor in DSM5 necesara oreprezentare - Este recente fi maiscazuta lafete:Dentru scalele - Poate ' Duratapoatefi preascurtapentruprescolari: maimult deunansau - Incercatitimp . Devianta nu estedefinita developmentala (+1.5 above normalmean) 93percentile sDs - use

pentru DSM5 Maimultepropuneri


contexte diferitejn careapara simptomele care ' Necesita padnte-trapeut nevoaa implica colaborarii suntnecesare raDoarte comune sifolositiistoricul - Astfel, simotomelor aoaritiei . !,luestenevoie de coroborarea de catrealtii acestora evaluati adolescenti sitineri esteesentialatuncicand - Oesi panala 30 de anidin cauza subraportarii simptomelor o astfel de coroborare{???) - DsM5poaterecomanda . cradul de afectare nu estedefinit(utilizare standardulmediu . Va6teide dehtsub 7 ani ii lipseste validitatea esantaon de coDiideaoro(imativ16ani - Folositiun

Celemai noi simptomepentruadulti


1 2. 3. 4. vl Edead6.ausord.drslEsdesr|6u|l.nefri{DsM AdEer lau d<nii in mod hpukiv (EF) un .ompodtmenl . dlvhale sau {EF) Adee. au diticuk ti tn a opri saue a*ulr' indratiilero raB sacileasca Ad.s.a incep. un poic.r iao. sarcrna

cu taxonomiaDSM-lV Probleme
. lnstabilitatea developmentala rezllta din cross_ contaminare in integrati sLrnt - Presolarii aparedevreme - Hiperactivitatea tipul Hiperactiv_lmPUlsiv apartin scolara de varsta 2-3ani- Copiii aparedupa - Neatentia detip Hl stransforma 90%dintrecazlrrile tipuluicombinat. i nti pul combanat aniior-ta sfarsitul cutrecerea scade - Hiperactivitatea devin in tineretemultetipuri combinate adolescenteisau tipuriNeatentie

5. AdeEa nu hl p.l E5pda prcmi5iunile sau arcaiam.ntel pe car' le ai tuta de 6 / nabnradPe'ltf) tua5e,au orcbl.me,n alarelJ'run e ^ord'nea Adaea ai? lendliu q .onducr dult na' np'd d*at cei'rn' Nt4' *'es va){tr) de t ruitr' ila *4444 *, iD;;hia;'nerinrrPs'te "das.ad h hde ? race lukun amuzanta t|mDulLib.rsau -d'"L acrlvltdilor in rimpu 3i a atentiei s. Ad;sea au d lf,.u rtati in mentinerea canractuiu i simDle 5i ludl@iDsM - oPtlonaD e. Ad;s au dificuhatlin*iors:ni:a e inll.iadivitarlle {DsM-ottionall selectarearebuie s. aib. 4 dint.e primele 7 sau 6 dlntr ioaE va6ta d debut a simptomelor (< 16)

de clasificare Mai multeproleme


. pragurile rezultain cazuricareau de diagnosticare doarun simptomdin tip combinatsieste clasificate usoare ca F sau HFTypes - doarC-Tipuri . Studiigenetice ale intregia de comportament populatiiaratacaADHD este un fenotip la diferiti in severitate care variaza unidimensional isuntstrans 2 dimensiun oameni. Undesegasesc Ceamai o contributiegenetica. leBate si impaftasesc estedatorata micavadatieafiecareidimensiuni unice efectelor Eenetice

DSMvs. Subtipuri pe cercetare bazate Subtipuri DSM Subtipuri

II

DSM vs. Subtipuri Subtipuribazatepe cercetare

DSMvs. Subtipuri Subtipuribazatepe cercetare

DsM subtip

TSTTI
. arfisot prezentatede facuta crichton(1798)indescrierea al energiei saual tulburariide atentieasociata un nivelscazut . lstoriastiintifica de diagnostica incepein 1980cudistinciia in osM-lll. ADDcu saufarahiperaclivitate . Studiile gaseasca incepsa compar aceste douagrupurisisa diferente dar in marepartepe acelea cateva cognitive, AODfara H presupune I comportamentale si sociale.
Pf@esarelnceala 5l incorecta ainfomatiilor viseea cu ochiideschlsi, pnve5te fix, lsor.onlua Hlpoactivi,nhcai leDte, ltargie Renageres(iala, u miditate, anxii.te Rata mai$azuta a aeresillbtii, cooorbiditate oDD sico neclar ment l

. .

In 19a6, reftenul de .itm cognniv |ent at6t paiter. de neatentie {Neperand carl$n).

invent

penvu acest

In 1994 D5M-|V invnreazaSubtipul Predominant Ntent penttu a inlocui AOOia6 hiperaclivitale,

Pana in 2001,nudile incep sa separesimptomlesclinluncliede

F.aGaedqy]lhA00laEH,daih:4.!E . 2011-prinulstudiu asup6scT la adulti is publi.at avand e esanlio. epldemiolqic unul rerreuentativ format din aduiti din sua (Barklet 2011). scr aparc carulburarc sepa6t3 carecoincide, in 54%dinlE erui. cu AoHD m.i ales cu Tloul Nearentie.

pe anumitescale SCT Simptome


. . . ' . . . . Arc problene in a sla aientin situatiiplictisitoare oinam sau in..oro j paresafiecu3anduldeparte LetaBic, maiobGit decat altii Hipoactiv5a! cu mai pllina eneraiedecataltji Nu pa.esa hteleaga eu sa procesezeintormatia la felde repedee altii Apatlcsau fetbsj maiputin angajat in sarcina IncetinGzolvarasarciniloriaren4oiedemaimulttimpdecataltil ti ipsdeiniualivadeateminasarcinaiefortulsderapid

(subtip ADHD al sct) -Tipul Neatent


. Multe simptomeale Sluggish Tempo{scT) Cognitive nu s!nttipice pentru C-Typel'z . Simptomele SCTformeaza 2 dimensiuni alevisatorului si alelentuluiin analize . Primele suntcelemai in ADHD2 diagnosticate . Procesare lenta
Maipurin capabileioloseasca indicji reLdanii din nediu la car sa

. Slaba concentrare sauor atentieselectiva


Reactii nai lenle mulleomisiunila ln conrradlclle cu aDfiD de tlp c, sct se detecteaza si in contxre Poaret' aiociar une' rdrd.4 menra e .xc$ive lau p.roroclce

4 e4hb,r

r..

06)

rg@dd^h

Tioulneatental ADHD - sCT


. Timidsocial, reticentsi retras . In majoritatea testaricognitive studiilorcarepresupun nu existaprobleme de inhibitiemotoriesau l2 imoulsivitate caz. acesteasunt orea inhibate4 - in orice . Putinedovezilegatede deficitealefunctieiexecutorie.3 . DaruneledeficiteEFsunt evidenteEFin viatacotidiana. sunt cele maisevere sarezolvare deDrcbleme - Astodiciolina maimulte decStlnADHD deficite sisunt sunt
r.Mrd,R d r. F@rl. .dd Psnebrl r@ ,.*m,^.Md,{dl),P'de4kd&!ff4i21':sns' r shii., M. v. n n. a@?' Md orerc

Trasaturi distinctive ale SCT


. . . . . . sauODo/CD comorbiditatea: Rareorise manifestaagresivitate Marriscdeanxaetate Posibilmare rasc de depresie(?) parental de stress Nivelscarut privind scolar Maregrijaparentala abandonul Afecteaza egalperformanta scolara in timpce scTesteo - AoHDesteotulburarede produdivitate, tulburarede precizie in scr (?) atulburarilorlegate de matematica - Marefrecventa

. lstoria de familieicontineepidoade de anxietat si tulburari invatare-LDl?)

d*L Px' P/ *,

op(<L

"Lr( ' (+to4 ,re-/.

Maimulte (laadulti)1 despre SCT


. Varsta marela caredebutea.a simptomele . Fara diferente infunctiede sex . N u s c a d e cu va r d aca ADHD (prezenta a 5 din 9symptoms) ' 5.1%prevalenta . Otulburaredistincta deADHD; nu un subtio ! Coincidecu ADHD de ADH D au SCT, maiales - 54%dintrecazurile dacasunt diagnosticate cu Tippredominant Neatent - 46%dintrecazurile de SCT au dezvottat simptome de ADHD, din noudin cauza neatentieiADHD
r &dEr,F A(drl) oidi@trrE deend|bJarnddMd*yfu4|'

SCT vs ADHD Adultson EFRatings

!c$.qdhrmp.i,o

FDnad4

ililfirr
R At&hdr

Care estenatura SCT?

rilNri rdri'$ddlli
4 surseposibileale ratacirii mentale
Slabacapacitate inhibitia executorie (ideationaatIsau slaba prioritizare a sarcinilor Poate avea un componameht evitant: poateaparea insiruatilin@re individul toloseste imagena vi2uata, autodtscursivirarea, si ahef unctii exeurve pentru a scapa dcontertele neptacute saudesarcini{intelmpuse) sau!en'u Draere imediat3. Or SCTpoate fi o modalitate de a scapa mentalde anxietatea indusa de situatiisau sarcini: poate ti incur.jat safacaasa. se po.r justifica legarurae cu a irarea. SCI poate fi contamolativ: Pe6oana preocupatadesanoun esre reurcnte lqate de tmerile saupobtemeteei. Este o xcesiva imptemenrare a sislenului EFcain ocD sau altetutbuEriconramptatile{anxietarea, depresla)sau chiarprihoze, Probabiteneo attacaura car facecaSCrsa
. . . . . Pcnala25%ld'nireG

Pare a ti o Jorm.de nealeiiidirerita de aceea inr.tnira taADHD, darDoarn comorbida cUADHD{mat ales curiDut nearend . Esteposibilsafi o disluncriede excitatie? . oar esteun@zparologic derardc,re menraa? . Rrtod?e mental.sauvkatutcuochiideschisipoateficonsructivinailnite circumstante atufl ci canddai muttesarcini derutinasuntau@martses un uzeticient alepacitatllEF(maiares hemoriade tucru) in erc5e@ncenraza pea|tscopurl, problene se! preocupa.iin tihp.e ceesre angajat lntrc actiu.ediferita. Gnd esteimptlcarer.eslv, poatediminuacagacirarit F neces.re inftoactiunedircion.tunitateraL jn ercina progresut incetinind sauchiarpre@nind scoputde a filins sau de sarcinasE ne finatizata ta

Efectele tratamentului in SCT


To.te c.r.etadleau fojttacute pecop'i, nu pe aduttl Ioate.ercdailemedi(ahFntoale au to+cd methvtrh.ndate du fotosir ca7{flre.dJADD rara H {sL doar rio nedtend - rr jJ ts! spe.iat setecrdre Fo?'te pLiilpbbabir!a un E5pJnsclni( imprcsionanr tbarat pe punne $uo[, aU ndoie i'ba de mai mu|t. cercta.e} - {Studiul lui B.4leV rrata (a 65%au imounarar re nodes, sr doa' ?o% au inre3ilrr.t 'nresBtrato un r-sun3(tinE bun Earantand meEauacontnua) Rasfus maibu la tElninculabithatitorsociate ta copiidecarin cazunb atedeADHomai4resvpr.Srupudincduza

rralningurilesirnreficint epenru copiii rimizi, .errasr s anxro3i Rasplns bun (maibun?) la combinarjatiatamenr aoticaraesa sila studiu MTA: cazu le anxioasau Eadionarbine ta traramenr Pfiliner (2m7) acb o buna readie ta reraDiacomDotumenrata elor soecticeADHDr

Yo."'

rw

afua alult, - , cy'dr rw Nr( ," -$nu cajtlln 't-au ,r+t?r7n/-o',l<"02rdtt4/ fd ,,;it aztt d'I e/s^. t'h 6cN't

,y u"4r '74't/

Jocu"

'na!

cont'kf'

pt ,{lnl (t<'"'u' t'hrk/


' Jor

a'LL

tratmentului asupra Mai multeconsiderente

Conclusions
. ADHD a inhibitiei, de atentisi de esteo tulburare cronica slaba autoreglare {EF) pentrua creste . DSM5 trebuiesafacaun numarde modificari riSoaresi acurateteadiaSnosticuluito . scl (ADD) parea fi o tulburare 5i nu un diferitade ADHD darle diferain modulin tulburaripot fi comorbide, ' Ambele careafedeaza activitatile maiorealevietii poatefidiferitade altetulburariprin feptulcaeste ' ADHD generata cronaq ampactconstant in copiladqare aspect asuora domeniilor EF. oervaziv

scT
. Mult mairesponslv la terapia cognitiva(??)
- NuaidahdU | @ q l | o f d A D | 1 D , i h

. Adultir pe deficltele EFla fel CBT concentrandu-se raspundla de binecaadultiicuAoHD? Esteinceft - slaunerciesafiesubftatamentc.adukiicuAoHD? da scr ADHD este utilaFentru mdicatia . avetiinvedereatomoxetina trata l??l Dece?Arputea : cazurlle deSCT au si ele anxietatea in cazurile de AOHD . Avetiin vederemodafinil {anti-narcoleptic) {??}Dece? Este scTo tulburarede excitatie? . Daca avetiin vedere estecontemDlatlv saule8atde OCD, SCT folosita la tratamentulocD clomipramlnea or fluvbxamina