Mijloacele de prob n procesul penal

- Declaraiile prii vtmate / prii civile / prii responsabile civilmente - declaraiile de martor - nscrisurile

Drept procesual penal

- procedee probatorii de descoperire i de

Lect.univ.dr. Daniel - mijloacele materiale de prob ATASIEI Curs nr. 7

ridicare a nscrisurilor i a mijloacelor materiale de prob
2

09.11.2010

Declaraiile prii vtmate / prii civile / prii responsabile civilmente

1. Obligativitatea chemrii la organul judiciar Art. 71 alin.1 organul de urmarire penala sau instanta de judecata are

obligatia sa cheme, spre a fi ascultate, persoana care a suferit o vatamare prin infractiune, precum si persoana civilmente responsabila

2. Aducerea la cunostin a drepturilor procesuale nainte de audiere: Art.71 alin.2: Inainte de ascultare, persoanei vatamate i se pune in vedere ca poate participa in proces ca parte vatamata, iar daca a suferit o paguba materiala sau o dauna morala, ca se poate constitui parte civila. De asemenea, i se atrage atentia ca declaratia de participare in proces ca parte vatamata sau de constituire ca parte civila se poate face in tot cursul urmaririi penale, iar in fata primei instante de judecata, pana la citirea actului de sesizare

Reguli de audiere a p.vt., p.civ.

A. Reguli generale potrivit dispoziiilor referitoare la audierea nv. sau inc. B. Reguli speciale de protecie: b1. modaliti speciale de ascultare: art.771 alin.1 - In cazul in care poate fi periclitata viata, integritateacorporala sau

libertatea partii vatamate ori a partii civile sau a rudelor apropiate ale acesteia, procurorul ori, dupa caz, instanta de judecata poate incuviinta ca aceasta sa fie ascultata fara a fi prezenta fizic la locul unde se afla organul care efectueaza urmarirea penala sau, dupa caz, in locul in care se desfasoara sedinta de judecata, prin 1 intermediul mijloacelorunei tehnice prevazute in alineatele urmatoare: art.77 alin.3 - prin intermediul retele video si audio
B2. alte mijloace de protecie (art.771 alin.7 raportat la art.865 C.proc.pen.): procurorul / instana pot dispune ca organele poliiei - s supravegheze domiciliul sau reedina p.vt. / p.civ. ori - s-i asigure o reedin temporar supravegheat / ori - s o nsoeasc la parchet/instan i napoi la domiciliu sau reedin

Procedura de ascultare special

1. la luarea declaratiei poate participa un consilier de probaiune (la solicitarea organului judiciar sau a prii) 2. In cursul judecatii, partile si aparatorii acestora pot adresa intrebari, in mod nemijlocit, partii vatamate sau partii civile 3. Declaraia se inregistreaza prin mijloace tehnice video si audio si se reda integral in forma scrisa, fiind semnata de organul judiciar, de partea vatamata sau partea civila ascultata, precum si de consilierul de protectie a victimelor si reintegrare sociala a infractorilor prezent la ascultarea acesteia, depunandu-se la dosarul cauzei 4. suportul pe care a fost inregistrata declaratia partii vatamate sau a partii civile, in original, sigilat cu sigiliul parchetului ori, dupa caz, al instantei de judecata, se pastreaza la sediul acestora

Valoarea probant a declaraiilor prii vtmate / prii civile / prii responsabile civilmente Art.75 C.proc.pen.: Declaratiile partii vatamate, ale partii civile si ale partii responsabile civilmente facute in cursul procesului penal pot servi la aflarea adevarului, numai in masura in

care sunt coroborate cu fapte sau imprejurari ce rezulta din ansamblul probelor existente in cauza.

Declaraiile martorilor
Martorul definit de art.78 C.proc.pen. Ca fiind
persoana care are cunostinta despre vreo fapta sau despre vreo imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului

Procedee probatorii pentru obinerea declaraiilor de martor: - ascultarea (consemnat n procesul verbal de ascultare a martorului) - confruntarea (consemnat n procesul verbal de confruntare)

Cine poate fi audiat ca martor?

- n esen, orice persoan fizic (care are cunotin de vreo fapta sau despre vreo imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului) - o persoan nu poate refuza a da declaraii ntr-o cauz, cu excepia: - persoanelor obligate a pstra secretul profesional* - soului sau rudelor apropiate** ale nvinuitului / inculpatului
- refuzul nejustificat de a da declaraii poate atrage rspunderea penal pentru infraciunea de mrturie mincinoas (art.260 C.pen.) ori favorizarea infractorului (art.264 C.pen.) - calitatea de martor are intaietate fata de calitatea de aparator, cu privire la faptele

si imprejurarile pe care acesta le-a cunoscut inainte de a fi devenit aparator sau reprezentant al vreuneia dintre parti.
* Refuzul devine nejustificat atunci cnd persoana fa de care au obligaia de a prtra secretul sunt de acord cu ascultarea ** Potrivit art.149 C.pen. "Rude apropiate" sunt ascendenii i descendenii, fraii i surorile, copiii acestora, precum i persoanele devenite prin nfiere, potrivit legii, astfel de rude.

2. Obligaiile martorului
1.

De a se prezenta la citarea organului judiciar art.83 C.proc.pen. - (n caz contrar , i se poate aplica o amend judiciar sau poate fi adus forat, prin emiterea unui mandat de aducere (art.183-184 C.proc.pen.)

2.

De a depune jurmnt religios ori jurmnt laic, de a declara c se oblig s spun adevrul De a da declaraii (cu excepiile anterior artate)

3.

3. Ascultarea martorului reguli comune

Etape: 1. ntrebri i lmuriri prealabile 2. Depunerea jurmntului 3. Informarea fcut de organele judiciare 4. Relatarea liber 5. Adresarea de ntrebri

10

Ascultarea martorului reguli comune

3.1 ntrebrile i lmuririle prealabile privesc:
a) b)

Identificarea martorului ntrebri prealabile (dac este so ori rud a vreuneia din pri / dac a suferit vreo pagub prin infraciune)

3.2 Depunerea jurmntului (excepie fac martorii sub 14 ani), care poate fi: - religios (cu mna pe Biblie): Jur ca voi spune adevarul si ca nu voi ascunde nimic din ceea ce stiu. Asa sa-mi ajute Dumnezeu! - laic : Jur pe onoare si constiinta ca voi spune adevarul si ca nu voi ascunde nimic

din

ceea ce stiu!

- pentru cel ce nu poate jura:Ma oblig ca voi spune adevarul si ca nu voi

ascunde nimic din ceea ce stiu

- urmat de atragerea ateniei s spun adevrul, n caz contrar svrete infraciunea de mrturie mincinoas

11

Ascultarea martorului reguli comune

3.3 informarea fcut de organele judiciare: - i se face cunoscut obiectul cauzei - i se arata care sunt faptele sau imprejurarile pentru dovedirea carora a fost propus ca martor, - i se cere sa declare tot ce stie cu privire la acestea. 3.4 relatarea liber martorul este lsat s relateze tot ceea ce tie (legat de mprejurrile anterior precizate), nu este ntrerupt dect dac deviaz de la subiect 3.5 adresarea de ntrebri art.86 alin.2: se pot pune intrebari cu privire la
-

faptele si imprejurarile care trebuie constatate in cauza, cu privire la persoana partilor, in ce mod a luat cunostinta despre cele declarate
12

4. Ascultarea martorului reguli speciale

n cazuri deosebite, ca msuri de protecie a martorului se poate decide:

4.1 atribuirea unei alte identiti (protejate) 4.2 ascultarea martorului pin sisteme audio-video 4.3 supravegherea domiciliului sau reedinei /atribuirea uneia provizorii / protecia pe durata deplasrii martorului

13

Condiii pentru luarea msurilor de protecie a martorului:

1.

exist stare de pericol pentru viaa, integritatea corporal sau libertatea martorului sau a altei persoane starea de pericol s rezulte din probe sau indicii temeinice ascultarea martorului s fie necesar aflrii adevrului luarea msurilor se face la cererea motivat a procurorului, martorului sau oricrei alte persoane ndreptite Luare msurilor se face de procuror (prin ordonan n faza de u.pen.) ori de instan (prin ncheiere n faza de judecat)

2. 3. 4.

5.

14

4.1 martorul cu identitate protejat

- dispoziiile C.proc.pen. se completeaz cu cele ale Legii 682/2002 privind protecia martorilor
-

Martorul apare fizic n faa organului judiciar, dar cu o alt identitate atribuit sau poate fi aduiat printr-o reea de televiziune (sisteme audio-video) Identitatea real este consemnat ntr-un proces verbal pstrat n condiii de deplin confidenialitate fie la sediul Parchetului, fie la sediul instanei pot fi audiati ca martori carora li s-a atribuit o alta identitate si

investigatorii sub acoperire.

15

4.2 ascultarea prin intermediul unei reele de televiziune

- se poate aplica martorului cu identitate protejat , dar i martorului sub 16 ani in cauzele privind infractiunile de violenta intre membrii aceleia si familii (art.864 C.proc.pen.) - vocea i imaginea pot fi distorsionate pentru a evita dezvluirea identitii martorului - Poate participa, la solicitarea O.J. Sau a martorului, i un consilier de probaiune (obligat s pstreze confidenialitatea datelor de identificare ale martorului) - n cursul judecii, prile i aprtorii pot adresa ntrebri n mod nemijlocit - declaraia martorului de nregistreaz i se red integral n form scris - nregistrrile se pstreaz n plic nchis i sigilat la sediul O.J.

16

4.3 alte msuri de protecie privind domiciliul ori reedina martorului sau deplasarea acestuia
Art. 865: Protejarea deplasarilor martorului
Procurorul care efectueaza sau supravegheaza cercetarea penala ori, dupa caz, instanta de judecata poate dispune ca organele politiei sa supravegheze domiciliul sau resedinta martorului ori sa-i asigure o resedinta temporara supravegheata, precum si sa-l insoteasca la sediul parchetului sau al instantei si inapoi la domiciliu sau la resedinta.

17

Ascultarea martorilor minori

- minorul poate fi ascultat ca martor, fr a exista o limit impus de lege asupra vrstei - pana la varsta de 14 ani ascultarea lui se face in prezenta unuia dintre parinti ori a tutorelui sau a persoanei careia ii este incredintat minorul spre crestere si educare. - In cauzele privind infractiunile de violenta intre membrii aceleia si familii, instanta poate dispune ca martorul sub 16 ani sa nu fie audiat in sedinta de judecat a, admitandu-se prezentarea unei audieri efectuate in prealabil, prin inregistrari audio- video

18

Valoarea probant a declaraiilor de martori

- declaraiile martorului obinute n procedur comun sunt supuse principiului liberei aprecieri a probelor (au valoare probant de sine stttoare)

- declaraiile obinute prin procedura special - pot servi la aflarea adevarului numai in masura in care

sunt coroborate cu fapte si imprejurari ce rezulta din ansamblul probelor existente in cauza. (art.861 alin.6 C.proc.pen.)

19

nscrisurile mijloc de prob

- pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului. - pot proveni: - de la pri sau martori - de la organe sau instituii de stat - de la organe judiciare - Formularele in care urmeaza sa se consemneze orice declaratie, in faza de urmarire penala, vor fi in prealabil inregistrate si inseriate, ca formulare cu regim special, iar dupa completare vor fi introduse in dosarul cauzei.

20

Procesele verbale ca mijloc de prob

- ocup un loc deosebit n activitatea de probaiune
-

nseamn acel nscris ntocmit de regul de organele prevzute de lege n care acestea consemneaz constatri fcute personal, cu propriile simuri (propiis sensibus) procesul verbal de ascultare (nv. /inc./ p.vt./ p.civ./p.resp. civilmente) cuprinznd consemnrile altei persoane nu mai reprezint un mijloc de prob ca nscris, ci ca i declaraie a persoanei respective

21

Cine poate ntocmi procese verbale:

(A) Procesele verbale pot fi ntocmite de organele judiciare (O.J.) - organele de urmrire penal - de ex.: art.90, 108 (ridicare obiecte i nscrisuri), art.131 (cerecetarea la faa locului) - Instana de judecat - de ex.: art.90, art. 299c.proc.pen. (constatarea infraciunilor de audien) (B) Procesele verbale pot fi ntocmite de alte organe, n afra procesului penal. Potrivit art.90 alin.2 C.pr.pen.: De asemenea, sunt mijloace de proba proceseleverbale si actele de constatare, incheiate de alte organe, daca legea prevede aceasta. De ex: art.214 alin.1 C.proc.pen: Sunt obligate sa procedeze la luarea de declaratii de la faptuitor si de la martorii care au fost de fata la savarsirea unei infractiuni si sa intocmeasca proces-verbal despre imprejurarile concrete ale savarsirii acesteia:

a) organele inspectiilor de stat, alte organe de stat, precum si ale unitatilor la care se refera art. 145 din Codul penal, pentru infractiunile care constituie incalcari ale dispozitiilor si obligatiilor a caror respectare o controleaza potrivit legii; b) organele de control si cele de conducere ale administratiei publice, ale altor unitati la care se refera art. 145 din Codul penal, pentru infractiunile savarsite in legatura cu serviciul de cei aflati in subordine ori sub controlul lor. c) ofiterii si subofiterii din cadrul Jandarmeriei Romane pentru infractiunile 22 constatate pe timpul executarii misiunilor specifice

Procesele verbale Clasificare. P.v. Pot fi mprite n 2 categorii: P.v. ce au funcie probatorie pe fondul cauzei (constatarea infraciunilor de audien, a infraciunii flagrante .a.) P.v. Prin care se dovedete efectuarea unor acte procedurale (percheziia, citaia, prezentarea materialului de urmrire penal)

(1)

(2)

23

Procesele verbale
Condiii de form i de fond: Procesul-verbal trebuie sa cuprinda: a) data si locul unde este incheiat, ora la care a inceput si ora la care s-a terminat incheierea procesului-verbal; b) numele, prenumele si calitatea celui care il incheie; c) numele, prenumele, ocupatia si adresa martorilor asistenti, cand exista; d) descrierea amanuntita a celor constatate, precum si a masurilor luate; e) numele, prenumele, ocupatia si adresa persoanelor la care se refera procesul-verbal, obiectiile si explicatiile acestora; f) mentiunile prevazute de lege pentru cazurile speciale.

Procesul-verbal trebuie semnat pe fiecare pagina si la sfarsit de cel care il incheie, precum si de persoanele aratate la lit. c) si e). Daca vreuna dintre aceste persoane nu poate sau refuza sa semneze, se face mentiune despre aceasta. Sanciunea nerespectrii condiiilor de form i de fond poate fi: - nulitatea relativ - nulitatea abbsolut

24

Valoarea probant a nscrisurilor - nscrisurile sunt supuse regulii generale n materie: principiul liberei aprecieri a probelor

25

Mijloacele materiale de prob

(1) Noiune: Potrivit art.94, m.m.p. Pot fi 3 categorii de obiecte: - obiectele care contin sau poarta o urma a faptei savarsite, - orice alte obiecte care pot servi la aflarea adevarului, - corpurile delicte: - obiectele care au fost folosite sau au fost destinate sa serveasca la savarsirea unei infractiuni, - obiectele care sunt produsul infractiunii. (2) Valoare probant sunt supuse principiului liberei aprecieri a probelor - de regul au un pronunat caracter obiectiv (fa de potenialul subiectiv al declaraiilor) - urmele pot fi valorificate ca mijloace de prob prin intermediul expertizelor sau a rapoartelor de constatare tehnico-tiinific

26

Procedura folosirii mijloacelor materiale de prob

1. m.m.p sunt cutate de organele de u.pen. (cercetare la faa locului, percheziie, ridicarea de obiecte i nscrisuri), alteori aduse de pri * 2. m.m.p. sunt apoi fixate procesual (prin descrire n proces verbal, prin fotografiere, mulaje, schie etc.)* 3. m.m.p. sunt pstrate la grefa organului judiciar 4. m.m.p pot fi prezentate prilor i pot fi examinate; 5. m.m.p. Pot fi anexate la dosarul cauzei 6. uneori, m.m.p., dup fixare i examinare pot fi restituite persoanei creia i aparin

* Cutarea, fixarea, valorificarea urmelor fac obiectul Traseologiei, parte component a disciplinei de studiu CRIMINALSITICA (anul IV de studiu)

27

Fotografiile ca mijloc de prob

- n varianta din 1968 a codului nu existau fotografiile ca mijloc de prob; abia n 1996 au fost introduse mpreun cu nregistrrile audio i nregistrrile video; n practic erau folosite fotografiile oprative i anterior anului 1996
-

Nu avem n codul de procedur reglementri specifice cu privire la fotografia judiciar, doar trimiteri incidentale. De ex: cu privire la procedura ridicrii de obiecte i nscrisuri,art.109 alin.2 prevede: Obiectele si inscrisurile ridicate, care nu sunt atasate la dosar, pot fi fotografiate. In acest caz fotografiile se vizeaza si se ataseaza la dosar.

Se ntlnete fotografia operativ (de identificare a persoanei, de fixare a diferitelor activiti probatorii: cercetare la faa locului, percheziie, prezentare pentru recunoatere etc.) ori fotografia de examinare

28

Procedee probatorii de descoperire i de ridicare a nscrisurilor, m.m.p. i fotografiilor

(A)

Ridicarea de obiecte , nscrisuri i fotografii (art.96-99 C.proc.pen.) Percheziia (art.100-106 C.proc.pen.)

(B)

29

A. Ridicarea de obiecte si inscrisuri Art.96 - Organul de urmarire penala sau instanta de judecata are obligatia sa ridice obiectele si inscrisurile ce pot servi ca mijloc de proba in procesul penal. Modaliti de a intra n posesia acestora: - A.1 Predarea (voluntar) a obiectelor si inscrisurilor - A.2 Ridicarea silita de obiecte sau de inscrisuri - A.3 Retinerea si predarea corespondentei si a obiectelor

30

A.1 Predarea obiectelor si inscrisurilor

(art.97)

(1) Orice persoana fizica sau persoana juridica, in posesia careia se afla un obiect sau un inscris ce poate servi ca mijloc de proba, este obligata sa-l prezinte si sa-l predea, sub luare de dovada, organului de urmarire penala sau instantei de judecata, la cererea acestora. (2) Daca organul de urmarire penala sau instanta de judecata apreciaza ca si o copie de pe un inscris poate servi ca mijloc de proba, retine numai copia. (3) Daca obiectul sau inscrisul are caracter secret ori confidential, prezentarea sau predarea se face in conditii care sa asigure pastrarea secretului ori a confidentialitatii.

31

A.2 Ridicarea silita de obiecte sau de inscrisuri (art. 99 c.proc.pen.) (1) Daca obiectul sau inscrisul cerut nu este predat de bunavoie, organul de urmarire penala sau instanta de judecata dispune ridicarea silita. (2) In cursul judecatii dispozitia de ridicare silita a obiectelor sau inscrisurilor se comunica procurorului, care ia masuri de aducere la indeplinire prin organul de cercetare penala.

32

A.3 Retinerea si predarea corespondentei si a obiectelor (art. 98 C.proc.pen.)

(1)

(2)

Instanta de judecata, la propunerea procurorului, in cursul urmaririi penale, sau din oficiu, in cursul judecatii, poate dispune ca orice unitate postala sau de transport sa retina si sa predea scrisorile, telegramele si oricar e alta corespondenta, ori obiectele trimise de invinuit sau inculpat, ori adresate acestuia, fie direct, fie indirect. Retinerea si predarea scrisorilor, telegramelor si a oricaror alte corespondente ori obiecte la care se refera alin. 1 pot fi dispuse, in scris, in cazuri urgente si temeinic justificate si de procuror, care este obligat sa info rmeze de indata despre aceasta instanta.
33

Condiii de fond i procedurale

Msura se dispune de judector (de instana de judecat); cu caracter de urgen i de execepie, de procuror La propunerea procurorului sau din oficiu Doar dac sunt ndeplinite condiiile prevzute n art.911 alin.1 C.proc.pen.: daca sunt date ori indicii temeinice privind pregatirea sau savarsirea unei infractiuni pentru care urmarirea penala se efectueaza din oficiu, iar interceptarea si inregistrarea (*reinerea corespondenei*) se impun pentru stabilirea situatiei de fapt ori pentru ca identificarea sau localizarea participantilor nu poate fi facuta prin alte mijloace ori cercetarea ar fi mult intarziata.

Corespondenta si obiectele ridicate care nu au legatura cu cauza se restituie destinatarului.

34