>>> A <<< Abitatie: drept real, varietate a uzufructului, ce poarta asupra unei case.

( dictionar juridic
bibliografie drept civil)

Abtinere: obligatie a judecatorului de a nu se pronunta intr-o cauza in care exista suspiciuni in ceea ce priveste obiectivitatea sa, in conditiile expres prevazute de lege. (dictionar juridic bibliografie drept procesual penal)

Accesiune: mod de dobandire a proprietatii, derivat, intre vii, care consta in incorporarea unui lucru mai putin important intr-unul mai important. Art. 488 Cod civil: "tot ce se uneste si se incorporeaza cu lucrul se cuvine proprietarului lucrului." (dictionar juridic - bibliografie drept
civil)

Actiune penala: instrumentul juridic cu ajutorul caruia conflictul de drept penal este adus spre solutionare organelor judiciare penale. (dictionar juridic - bibliografie drept procesual penal) Activitatea legii penale: legea penala se aplica infractiunilor savarsite in timpul cat ea se afla in vigoare. (dictionar juridic - bibliografie drept penal) Amenda: suma de bani pe care infractorul este condamnat sa o plateasca. (dictionar juridic
bibliografie drept penal) -

Antecontract: conventia prin care una din parti sau ambele parti se obliga sa incheie in viitor un anumit contract al carui continut esential este determinat in prezent. Este deci un acord de vointa prealabil perfectarii altui contract, acord ce are ca obiect asumarea obligatiei de a face, adica de a perfecta ulterior contractul promis, in conditiile convenite prin respectivul acord prealabil. (dictionar juridic - bibliografie drept civil) Autor: persoana care savarseste in mod nemijlocit fapta prevazuta de legea penala.
juridic - bibliografie drept penal) (dictionar

Afini: persoane intre care exista legatura de afinitate. Sunt sotul si rudele celuilalt sot. Nu sunt nici sotii intre ei si nici rudele unuia dintre soti cu rudele celuilalt sot. (Afinitate-termen ce desemneaza legatura juridica, derivata din casatorie, in ce priveste raporturile dintre oricare dintre soti si rudele celuilalt sot). (dictionar juridic - bibliografie drept civil) Asistenta judiciara: sprijinul pe care aparatorii il dau partilor in cadrul procesului penal.
(dictionar juridic - bibliografie drept procesual penal)

>>> B <<< Bun: valoare economica destinata a satisface nevoi materiale sau spirituale, susceptibila de apropriatiune sub forma dreptului patrimonial, un lucru, dreptul patrimonial care are ca obiect lucrul. (dictionar juridic - bibliografie drept civil) >>> C <<< Cadastru: sistem unitar si obligatoriu de evidenta tehnica, economica si juridica prin care se realizeaza identificarea, inregistrarea, reprezentarea pe harti si planuri cadastrale a tuturor terenurilor, precum si a celorlalte bunuri imobile de pe intreg teritoriul tarii, indiferent de destinatia lor de proprietate. (dictionar juridic - bibliografie drept civil) Carte funciara: inscris oficial reprezentand unitatea de baza in sistemul de publicitate imobiliara in cadrul caruia evidenta se tine pe imobile si nu pe proprietari. C.F se intocmeste in mod distinct pentru fiecare imobil si cuprinde mentiuni despre toate actele translative sau constitutive de drepturi in privinta imobilului respectiv. Se intocmeste si se numeroteaza pe localitati. (dictionar juridic - bibliografie drept civil)

Capacitate de folosinta a persoanei fizice: expresie ce desemneaza aptitudinea individului de a avea drepturi si obligatii. Prin acest concept se exprima calitatea omului de a fi subiect de drept sau. In alti termeni, aptitudinea sa de a fi titular de drepturi si obligatii. (dictionar juridic - bibliografie drept civil) Capacitatea de folosinta a persoanei juridice: aptitudinea generala si abstracta a persoanei juridice de a avea drepturi si obligatii care se circumscriu scopului avut in vedere la infiintarea ei. Este inalienabila. (dictionar juridic - bibliografie drept civil) Cautiune: suma de bani pe care terbuie sa o depuna invinuitul sau inculpatul cu scopul de a garanta respectarea de catre acesta a obligatiilor ce-i revin in timpul liberarii provizorii. (dictionar juridic - bibliografie drept procesual penal) Clauza contractuala: stipulatie inclusa de parti, in virtutea principiului libertatii conventiilor, in continutul contractului lor. (dictionar juridic - bibliografie drept civil) Comisie rogatorie: procedura utilizata pentru administrarea unor probe sau efectuarea unor acte procedurale de catre un alt organ decat cel care instrumenteaza cauza penala. (dictionar juridic - bibliografie drept procesual penal) Complet de judecata: numarul de judecatori care participa la judecarea unor categorii de cauze penale intr-un anumit stadiu. (dictionar juridic - bibliografie drept procesual penal) Complice: persoana care, cu intentie, inlesneste sau ajuta in orice mod la savarsirea unei fapte prevazute de legea penala. (dictionar juridic - bibliografie drept penal) Competenta: sfera atributiilor pe care le are de indeplinit, potrivit legii, fiecare categorie de organe judiciare in cadrul procesului penal. (dictionar juridic - bibliografie drept procesual penal) Competenta materiala: sfera atributiilor unui anumit organ judiciar, sfera care-i delimiteaza compententa in raport cu organele inferioare sau superioare in grad. (dictionar juridic - bibliografie
drept procesual penal)

Competenta teritoriala: sfera atributiilor unui anumit organ judiciar prin, sfera care-i delimiteaza competenta in raport cu organele de acelasi grad penru solutionarea unei cauze. (dictionar juridic - bibliografie drept procesual penal) Constrangere morala: presiunea exercitata prin amenintarea cu un pericol grav, pentru persoana faptuitorului ori a alutia sub influenta careia cel amenintat savarseste o fapta prevazuta de legea penala. (dictionar juridic - bibliografie drept penal) Conflict de competenta: apare atunci cand doua sau mai multe organe judiciare se considera competente in a solutiona o pricina sau atuci cand ele isi declina reciproc competenta. (dictionar juridic - bibliografie drept procesual penal) Confruntare: procedeu folosit de organele de urmarire penala in cazul in care se constata ca exista contraziceri intre declaratiile persoanelor ascultate in cauza. (dictionar juridic - bibliografie
drept procesual penal)

Concesiune: operatie juridica avand ca finalitate punerea in valoare a unor activitati economice, servicii publice, unitati de productie ale unor regii autonome si terenuri proprietate de stat. (dictionar juridic - bibliografie drept civil) Concurs ideal de infractiuni: se realizeaza cand o actiune sau inactiune, savarsita de aceeasi persoana datorita imprejurarilor in care a avut loc, si urmarilor pe care le-a produs, intruneste elementele mai multor infractiuni. (dictionar juridic - bibliografie drept penal) Contract de comision: contract in temeiul caruia o persoana fizica sau juridica numita comisionar, se obliga fata de alta persoana (fizica sau juridica) numita comitent, sa incheie anumite acte juridica in nume propriu, dar in contul acesteia din urma, primind pentru serviciul

respectiv o remuneratie numita comision, calculata procentual la valoarea operatiunii realizate. (dictionar juridic - bibliografie drept civil) Contract de comodat: contract prin care o persoana numita comodant, remite, spre folosinta temporara, unei alte persoane numita comodatar, un lucru cu obligatia pentru acesta din urma de a-l restitui in natura, in individualitatea sa. (dictionar juridic - bibliografie drept civil) Contract de donatie: contract solemn, unilateral si cu titlu gratuit prin care una din parti, numita donator, isi micsoreaza actual si revocabil, cu intentie liberala, patrimoniul sau cu un drept (real sau de creanta), marind corespunzator patrimoniul celeilalte parti, numita donatar, cu acelasi drept, fara a urmari sa primeasca ceva in schimb. (dictionar juridic - bibliografie drept
civil)

Contract de intretinere: contract in virtutea careia una din parti numita intretinut instraineaza un bun sau plateste o suma de bani (numita capital) celeilalte parti, numita intretinator, care se obliga in schimb, sa-i asigure intretinerea (adica toate cele necesare traiului), pe durata intregii sale vieti, si, la deces sa o inmormanteze dupa datina. (dictionar juridic - bibliografie drept civil) Contract de locatiune: contractul in virtutea caruia o persoana numita locator se obliga sa asigure altei persoane numita locatar folosinta integrala sau partiala a unui lucru sau prestarea unui serviciu pe o durata de timp determinata, in schimbul unui pret corespunzator. (dictionar juridic - bibliografie drept civil) Contract de arendare: varietate a contractului de locatiune, este un contract prin care una dintre parti, numita arendator, transmite celeilalte parti, numita arendas, bunuri agricole in vederea exploatarii pe o durata determinata si in schimbul unui pret, numit arenda, stabilit de parti. (dictionar juridic - bibliografie drept civil) Contract de mandat: contract in virtutea caruia o persoana numita mandatar se obliga sa faca ceva pe seama altei persoane, numita mandant, de la care a primit o imputernicire in acest scop. (dictionar juridic - bibliografie drept civil) Contract de renta viagera: contract prin efectul caruia o persoana numita credirentier, instraineaza un bun sau plateste o suma de bani (numita capital) catre o alta persoana numita debirentier, care se obliga, in schimb, sa efectueze in favoarea celei dintai o prestatie periodica in bani, numita renta viagera, pana la decesul acesteia. (dictionar juridic - bibliografie
drept civil)

Contract de schimb: contract prin care partile, numita copermutanti, dau fiecare celeilalte un lucru pentru altul. (dictionar juridic - bibliografie drept civil) Contract de sublocatiune: acord de vointe in temeiul caruia locatarul care a dobandit folosinta temporara a unui bun pe baza unui contract de locatiune subinchiriaza acel bun unui tert (sublocatar) care se obliga sa plateasca chirie. (dictionar juridic - bibliografie drept civil) Contract de vanzare - cumparare: contract prin care una din parti, numita vanzator, stramuta proprietateaunui bun al sau asupra celeilalte parti, numita cumparator, care se obliga a plati, in schimb, celui dintai (adica vanzatorului) o suma de bani convenita ca pret al bunului vandut. (dictionar juridic - bibliografie drept civil) >>> D <<< Denunt: incunostintarea facuta de catre o persoana fizica sau juridica despre savarsirea unei infractiuni. (dictionar juridic - bibliografie drept procesual penal) Disjungerea: operatiunea prin care cauzele reunite se despart spre a fi judecate separat. (dictionar juridic - bibliografie drept procesual penal)

Drept de abitatie: drept de uz avand ca obiect o casa de locuit. In principiu, nu poate fi cedat si nici inchiriat; prin exceptie titularul sau poate inchiria altcuiva partea din casa pe care nu o locuieste. (dictionar juridic - bibliografie drept civil) Drept de creanta: exprima facultatea creditorului dintr-un raport juridic obligational de a pretinde debitorului indeplinirea obligatiei corelative de a da, de a face sau a nu face ceva. (dictionar juridic - bibliografie drept civil) Drept de ipoteca: drept real accesoriu avand ca obiect un bun imobil al debitorului sau al altei persoane fara deposedare, care confera creditorului ipotecar dreptul de a urmari imobilul respectiv in stapanirea oricui s-ar afla si de a fi platit cu prioritate fata de ceilalti creditori din pretul acelui bun. (dictionar juridic - bibliografie drept civil) Drept de preemtiune: facultate de care se bucura o persoana de a fi preferata oricarei alte persoane la cumpararea unui anumit bun. (dictionar juridic - bibliografie drept civil) Drept de proprietate: drept subiectiv, ce da expresie juridica aproprierii unui lucru intr-o anumita forma sociala si care permite individului, entitatilor juridice colective sau statului, ori organelor sale (centrale sau locale) sa posede sau sa foloseasca si sa dispuna de lucrul respectiv, fie direct si nemijlocit prin putere proprie si in interes propriu, fie indirect si nemijlocit, ca efect al punerii in valoare de catre titularii lor a drepturilor reale principale constituite asupra lui, in cadrul si cu respectarea legislatiei existente. (dictionar juridic - bibliografie
drept civil)

Drept de servitute: drept real imobiliar, accesoriu, perpetuu si indivizibil care dezmembreaza proprietatea, conferind titularului sau anumite prerogative strict limitate asupra lucrului altuia. (dictionar juridic - bibliografie drept civil) Drept de superficie: drept real care consta in dreptul de proprietate ce-l are o persoana numita superficiar asupra constructiilor, plantatiilor si altor lucrari aflate pe terenul apartinand altei persoane, teren in privinta caruia superficiarul dobandeste un drept de folosinta. (dictionar juridic - bibliografie drept civil) Drept de uzufruct: drept real care confera titularului sau posesia si folosinta asupra lucrurilor ce apartin altcuiva, percum si posibilitatea exercitarii acestor atribute in aceleasi conditii ca si proprietarul avand insa indatorirea de a conserva substanta lucrurilor respective. (dictionar juridic - bibliografie drept civil) >>> E <<< Evictiune: termen ce desemneaza pierderea de catre cumparator, in tot sau in parte, a dreptului de proprietate asupra lucrului cumparat, sau tulburarea cumparatorului in exercitarea prerogativelor de proprietar cu privire la acel lucru, pierdere sau tulburare survenite ca urmare a valorificarii de catre vanzator sau de catre un tert a unui drept care exclude, in tot sau in parte, dreptul cumparatorului referitor la bunul respectiv. (dictionar juridic
- bibliografie drept civil)

Expulzare: masura de siguranta ce consta in scoaterea in afara teritoriului tarii a cetateanului strain ori a persoanei fara cetatenie care nu domiciliaza in Romania, daca a savarsit o infractiune si se apreciaza ca ramanerea acestuia pe teritoriul tarii prezinta pericol social. (dictionar juridic - bibliografie drept penal) >>> F <<< Faptuitor: calitatea pe care o are cel care a savarsit infractiunea inainte de pornirea procesului penal. (dictionar juridic - bibliografie drept penal) >>> G <<< Gaj: contract accesoriu, real, unilateral si indivizibil in temeiul caruia debitorul sau o terta

persoana remite creditorului sau unui tert, un bun mobil, corporal sau incorporal, in vederea garantarii executarii unei obligatii. (dictionar juridic - bibliografie drept civil) >>> I <<< Inculpat: calitatea pe care o are cel care a savarsit infractiunea dupa punerea in miscare a actiunii penale. (dictionar juridic - bibliografie drept procesual penal) Incompatibilitate: imprejurare in care se afla un anumit subiect oficial in procesul penal care il impiedica sa participe la judecarea cauzei. (dictionar juridic - bibliografie drept procesual penal) Infractiune: fapta care prezinta pericol social, savarsita cu vinovatie si prevazuta de legea penala (dictionar juridic - bibliografie drept penal) Infractiune flagrata: infractiunea descoperita in momentul savarsirii sau imediat dupa savarsire. (dictionar juridic - bibliografie drept procesual penal) Infractiune continua: este infractiunea care se prelungeste in timp in mod natural dupa momentul consumarii ei. (dictionar juridic - bibliografie drept penal) Instigator: persoana care cu intentie, determina pe o alta persoana sa savarseasca o fapta prevazuta de legea penala. (dictionar juridic - bibliografie drept penal) Ipoteca: o garantie reala ce are ca obiect bunuri imobile, ce raman in patrimoniul debitorului; lucrul mobil ce face obiectul contractului de gaj. (dictionar juridic - bibliografie drept civil) Inopozabilitate: sanctiune ce intervine in cazul nesocotirii unor cerinte de publicitate fata de terti, prevazute de lege pentru anumite acte juridice. (dictionar juridic - bibliografie drept civil) Iresponsabilitate: starea de incapacitate psiho-fizica a unei persoane care nu poate sa-si dea seama de semnificatia sociala a actiunilor sau inactiunilor sale ori nu poate fi stapana pe ele. (dictionar juridic - bibliografie drept penal) Invinuit: calitatea pe care o are cel care a savarsit infractiunea dupa pornirea procesului penal dar mai inainte de punerea in miscare a actiunii penale. (dictionar juridic - bibliografie drept
procesual penal)

Imbogatirea fara justa cauza: faptul juridic prin care patrimoniul unei persoane este marit pe seama patrimoniului altei persoane, fara ca pentru aceasta sa existe vreun temei juridic. (dictionar juridic - bibliografie drept civil) >>> L <<< Legitima aparare: este in stare de legitima aparare acela care savarseste fapta pentru a inlatura un atac material, direct, imediat si injust, indreptat impotriva sa, a altuia sau impotriva unui interes obstesc si care pune in pericol grav persoana sau drepturile celui atacat ori avutul obstesc. (dictionar juridic - bibliografie drept penal) Locatiune: contractul prin care o persoana, locatorul, pune la dispozitia altei persoane, numita locatar, folosinta unui bun individual determinat, pe o perioada de timp, in schimbul unei sume de bani numita chirie. (dictionar juridic - bibliografie drept civil) >>> M <<< Mandatul: contractul in temeiul caruia o persoana numita mandant, imputerniceste pe o alta persoana, numita mandatar, sa incheie in numele ei si pentru ea anumite acte juridice. (dictionar juridic - bibliografie drept civil) Martori asistenti: persoane chemate in cazul unei activitati procesuale pentru ca ele sa

ateste concordanta consemnarilor trecute in procesul verbal cu cele efectuate de organele judiciare. (dictionar juridic - bibliografie drept procesual penal) >>> N <<< Neretroactivitatea legii penale: legea penala nu se aplica faptelor care, la data cand au fost savarsite nu erau prevazute ca infractiuni. (dictionar juridic - bibliografie drept penal) Novatie: o conventie prin care partile unui raport juridic obligational sting o obligatie existenta, inlocuind-o cu o noua obligatie. (dictionar juridic - bibliografie drept civil) Nulitate: sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv. (dictionar juridic - bibliografie drept civil) >>> P <<< Participatie proprie: se caracterizeaza prin faptul ca toti cei care participa la savarsirea unei infractiuni actioneaza cu aceeasi forma de vonovatie intentie sau culpa. (dictionar juridic bibliografie drept penal)

Participatie improprie: se caracterizeaza prin aceea ca participantii la savarsirea unei infractiuni nu actioneaza cu aceeasi forma de vinovatie intentie culpa sau fara vinovatie. (dictionar juridic - bibliografie drept penal) Parte civila: persoana care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal. (bibliografie dictionar juridic) Pedeapsa: este o masura de constrangere si un mijoc de reeducare a condamnatului.
(dictionar juridic - bibliografie drept penal)

Pedepse complementare: masuri de constrangere menite sa completeze represiunea instituita prin pedeapsa principala. (dictionar juridic - bibliografie drept penal) Perchezitia: procedeu de investigatie folosit atunci cand persona careia i s-a cerut sa predea vreun obiect sau vreun inscris, care are legatura cu rezolvarea cauze, tagaduieste existenta sau detinerea acestora. (dictionar juridic - bibliografie drept procesual penal) Persoana responsabila civilmente: persoana chemata in procesul penal sa raspunda potrivit legii civile pentru pagubele provocate prin fapta invinuitului sau inculpatului. (dictionar
juridic - bibliografie drept procesual penal)

Personalitatea legii penale: legea penala se aplica infractiunilor savarsite in afara teritoriului tarii, daca faptuitorul este cetatean roman sau daca, neavand nicio cetatenie, are domiciliul in tara. (dictionar juridic - bibliografie drept penal) Plangere: incunostintarea facuta de o persoana fizica sau juridica, referitoare la o vatamare ce i s-a cauzat prin infractiune. (dictionar juridic - bibliografie drept procesual penal) Poprire: modalitate a executarii silite constand in indisponibilizarea sumelor de bani, titlurilor de valoare sau a altor bunuri mobile, incorporale, urmaribile datorate debitorului de catre un tert sau pe care acesta i le va datora in viitor in temeiul unor raporturi juridice existente. (dictionar juridic - bibliografie drept procesual penal) Proba: orice element de fapt care serveste la constatarea existentei sau inexistentei unei infractiuni, la identificarea persoanei care a savarsit-o si la cunoasterea imprejurarilor necesare pentru justa solutionare a cauzei. (dictionar juridic - bibliografie drept procesual penal) Promisiune de contract: conventia prin care una din parti sau ambele parti se obliga sa

incheie in viitor un anumit contract al carui continut esential este determinat in prezent. (dictionar juridic - bibliografie drept civil) Prorogare de competenta: prelungirea, extinderea competentei normale a organelor judiciare. (dictionar juridic - bibliografie drept procesual penal) >>> R <<< Recidiva: consta in savarsirea din nou a unei infractiuni de catre o persoana care anterior a mai fost condamnata definitiv pentru o alta infractiune. (dictionar juridic - bibliografie drept penal) Reprezentanti: acele persoane imputernicite sa participe la indeplinirea activitatilor procesuale in numele si in interesul unei parti din proces. (dictionar juridic - bibliografie drept
procesual penal)

Reziliere: termen ce desemneaza in mod generic desfacerea contractului sinalagmatic cu executare succesiva, producand efecte numai pentru viitor, iar nu si pentru trecut si care este motivata prin faptul neesecutarii necorespunzatoare a contractului de catre una din parti din cauze imputabile acesteia. (dictionar juridic - bibliografie drept civil) Rezolutiunea contractului: desemneaza desfiintarea cu efect retroactiv a contractului sinalagmatic cu executare uno ictu, la cererea unei parti ca urmare a neexecutarii culpabile a prestatiei asumata de catre cealalta parte. (dictionar juridic - bibliografie drept civil) >>> S <<< Subrogatie: procedeu juridic presupunand substituirea creditorului dintr-un raport juridic obligational de catre o alta persoana care platind acestuia (creditorului initial) datoria debitorului dobandaste calitatea de creditor al acelui debitor impreuna cu toate drepturile pe care le avea impotriva lui creditorul platit. (dictionar juridic - bibliografie drept civil) Stare de necesitate: este in stare de necesitate acela care savarseste fapta pentru a salva de la un pericol iminent si care nu putea fi inlaturat altfel, viata, integritatea corporala sau sanatatea sa, a altuia sau un bun important al sau ori al altuia sau un interes obstesc. (dictionar juridic - bibliografie drept penal) Stramutare: institutia prin care o anumita cauza este luata din competenta unei instante si este data spre solutionare unei alte instante de acelasi grad. (dictionar juridic - bibliografie drept
procesual penal)

>>> T <<< Termen: un interval de timp in care organele judiciare sau persoanele interesate pot sa-si exercite drepturile sau obligatiile procesuale. (dictionar juridic - bibliografie drept procesual penal) Testament: act juridic unilateral, solemn, esentialmente personal si revocabil prin care testatorul dispune, pentru cazul incetarii sale din viata de intreaga sa avere sau numai de o parte din aceasta. (dictionar juridic - bibliografie drept civil) >>> V <<< Vicii ascunse: desemneaza in mod generic defectele sau deficientele calitative ale bunului vandut, inchiriat, sau ale lucrarilor executate, care, existand in momentul predarii bunului nu au fost cunoscute de catre dobanditor si nici nu puteau fi descoperite de el prin mijloacele obisnuite de verificare sau receptie si care fac ca bunul sa nu poata fi intrebuintat conform destinatiei sale ori ii micsoreaza posibilitatile de intrebuintare in asa masura incat se poate presupune ca dobanditorul n-ar fi contractat sau n-ar fi consimtit sa plateasca pretul contractual stabilit daca l-ar fi cunoscut. (dictionar juridic - bibliografie drept civil)