You are on page 1of 10

1

COLEGIUL NATIONAL ECATERINA TEODOROIU TRGU JIU

REFERAT REALIZAT DE: IUGA DENISA CLASA A X-A

Situat pe malul stng al Jiului, la 35m V. de soseaua Trgu Jiu Petrosani, castrul roman de la Bumbesti Jiu apara si asigura intrarea n defileul Jiului. Jumatate din el a fost distrus de rul Jiu, astazi pastrndu-se ntreaga latura de E. Si cea de S. (fragmentara). Forma castrului pare a fi fost patrata. Latura intacta masoara 167m, cea fragmentara 88 m. O sectiune facuta peste ele a dat un profil neprecis. n exterior este un sant lat de 9 m, adnc de 2m, plin cu darmaturi, multe ale crenelurilor de caramida. Zidul gros de 1,40m, nalt de 3m, avea numai temelia adncita cu un

metru mai jos de nivelul solului. Zidaria se compune din var, lespezi si bolovani rotunzi luati de Jiu. n spatele zidului, valul (forma de aparare) are aceeasi naltime si lat jos de 5. n el, zidul incintei nfige o serie de stlpi de zid ngusti ce 0.30m si lungi de 1,30m. La nceput, asa cum arata istoricul D. Tudor n lucrarea Oltenia romana, Bucuresti, 1978, castrul a fost facut numai cu un val de pamnt. Adaugndu-se zidul exterior, s-au folosit santul si vechiul val de pamnt. Pentru a se asigura stabilitatea zidului i s-a dat o fundatie de 1 metru adncime si aceste picioare (stlpii de zid) nfipte n valul cel vechi. Date fiind transformarile si modificarile elementelor castrului, nu trebuie sa ne asteptam la un plan clasic al lui, ci la multe anomalii. La colturile rotunde ale acestei fortificatii romane se gaseste cte un turn patrat, n interior, cu ziduri groase de 0.80m si o camera de marimea 3,90 x 3,30m. Turnurile sunt construite mai trziu dect valul, de aceea au zidurile subtiri, suprafata mica si nauntru aceiasi stlpi ai zidului mare. 3 Portile pastrate sunt flancate de doua turnuri mult alungite (9,75 x 3,90m), cu intrari neprecizate si zidurile interioare groase (cele de margine) de 0,80m, iar cele de la intrare de 1,30m. Aveau un etaj acoperit cu tigla, jos pardoseala de pamnt galben batut si ntre ele existau porti de lemn duble, largi de 5m. Pretoriul (resedinta comandantului roman al castrului) sea fla la o distanta de 50m fata de poarta sudica si prezinta un plan nesigur. Compartimentul sapat este larg de 8,60m; i s-a precizat o intrare pe o latura zidita n caramida. De o parte si de alta a intrarii se ntind doua ziduri groase de 0,80m, unul lung de 12,75m si altul de 14 m. Din ele pleaca doua ramuri fragmentare spre S. lungi de 2,80m si 4 m. n interiorul compartimentului s-a aflat o camaruta deschisa pe o latura cu urma de hypocaust si de marimea 2,35 x 2,95m. Ea ne lamureste orientarea castrului, care avea poarta pretoriana (intrarea principala) spre V, caci sistemul de ncalzire la orice pretoriu se afla n spatele lui, spre poarta decumana (alta intrare n castru). Aceasta dispozitie ne este confirmata si de cele doua resturi de magazii (horrea) situate n latera praetorii al caror front era pe aceeasi linie cu fata pretoriului. n ruinele pretoriului, istoricul si arheologul Gr. Tocilescu a gasit numeroase piese de bronz, resturile unei statui imperiale de bronz, coifuri romane, vase de metal si o inscriptie dedicata mparatului roman Caracalla. S-au mai dezvelit n cetate si doua cladiri cu cte trei camere, asezate cu fata spre via decumana. Prima cladire are o lungime de 31,60m, e lata de 9,70m, cu zidul gros de 0,60m. Camerele ei sunt de marimea: 6,35 x 9,50; 6,35 x 11,20m; 9,10 x 9,10m, iar n fata celei de-a doua ncaperi un fel de prispa. A doua e lunga tot de 31,60m, lata de 8m, cu prispa si trei camere egale ntre ele, cu largimea de 6,30m. Cele doua cladiri ar putea fi locuinte 4 pentru soldati (hibernacula) sau sedii de colegii militare (scholae). ntre cele doua cladiri s-a descoperit si un put plin cu darmaturi aruncate n epoca romana. Ultima moneda aflata n castru de Gr. Tocilescu este de pe vremea

lui Filip Arabul. Asezarea civila apare n jurul castrului prin numeroase urme ceramice, ziduri ruinate si caramizi, la 50m S. de castru s-a sapat si o ntreaga instalatie termala. De asemenea n incinta castrului s-a descoperit o frumoasa falera de la un steag roman. Astazi, stim sigur ca primul castru de la Bumbesti a fost numai cu val de pamnt si sant; avea din caramida portile si cteva cladiri interioare. n aceasta forma castrul a fost ridicat ulterior cuceririi Daciei de catre cohorta a IV-a Cypria si de un detasament din legiunea V Macedonica, conform caramizilor stampilate cu numele celor doua unitati militare. Cohorta a IV-a Cypria stationa aici pe la anul 110 e.n., dar nu stim ct timp a ramas. Sub Septimiu Sever, n anul 201 e.n. aceasta nu se mai afla la Bumbesti, fiindca din ordinul legatului Octavius Iulianus, o noua garnizoana, cohorta I Aurelia Brittonum Milliaria (Antoniniana), transforma n zid de piatra valul castrului deteriorat de vechime. n zidaria castrului nu a fost nsa descoperita nicio caramida cu stampila acestei cohorte. Faptul se explica prin dezobisnuinta trupelor de a-si stampila caramizile, fenomen ce ncepe catre sfrsitul secolului al II-lea e.n. Pretoriul castrului pare a fi fost terminat sub guvernatorul Daciei C. Sept. Castinus, n timpul lui Caracalla. De altfel, se crede ca, acestui mparat roman, sau tatalui acestuia ar fi apartinut statuia de bronz ale caror fragmente au fost descoperite n pretoriu. 5 Misiunea castrului de la Bumbesti era de a apara si asigura asadar intrarea n defileul Jiului. De aceea s-a refacut n pragul sec. al III-lea, cnd ncep marile miscari de popoare n jurul Daciei. El mai constituia si punctul de legatura al drumului pe Jiu cu cel ce venea de la Drobeta, prin Putieni-Catune-Pinoasa, precum si centru de supraveghere al depresiunii intercarpatice din Mehedinti si Gorj. Bibliografie: 1. Barbulescu, Mihai, Deletant, Dennis, Istoria Romniei, Bucuresti, 1998. 2. Carabis, Vasile, Istoria Gorjului, Bucuresti, 1995. 3. Tudor, D., Oltenia romana, Bucuresti, 1978.

Castrul roman de la Bumbesti Jiu

Castrul roman de la Bumbesti Jiu

Fragmente ceramice.Castrul roman de la Bumbesti Jiu

Unelte agricole si de tmplarie descoperite la castrul roman de la Bumbesti Jiu

Powered by http://www.referat.ro/ cel mai tare site cu referate