Universitatea tefan cel Mare Suceava Facultatea de Inginerie Alimentar Specializarea Controlul i Expertiza Produselor Alimentare

REFERAT
LEGISLAIE I PROTECIA CONSUMATORULUI

Coordonator: Lector dr. Dan HOFFMAN Studeni: Florina DRANCA Valentina-Elena MANCA CEPA anul IV, Grupa 2

Preul de vnzare i preul pe unitatea de produs

n sensul hotrrii HG nr. 947/2000 republicat n 2008 privind modalitatea de indicare a preurilor produselor oferite consumatorilor spre vanzare termenii de mai jos se definesc astfel: a) pret de vanzare - pretul final pentru o unitate sau o cantitate determinata de produs, incluzand taxa pe valoarea adaugata si toate taxele suplimentare; b) pret pe unitatea de masura - pretul final, incluzand taxa pe valoarea adaugata si toate taxele suplimentare, valabil pentru un kilogram, un litru, un metru, un metru patrat, un metru cub, o bucata sau pentru alta unitate de masura, atunci cand este utilizata in mod obisnuit la comercializarea unor produse; c) produs preambalat - un produs ambalat in intregime sau partial, inainte de a fi oferit spre vanzare consumatorului, astfel incat cantitatea de produs sa nu poata fi modificata fara deschiderea sau modificarea ambalajului; d) produs comercializat in vrac - un produs care nu a fost supus operatiunii de preambalare si care este masurat sau cantarit pentru vanzare in prezenta consumatorului; e) suprafata de vanzare - suprafata destinata accesului consumatorilor pentru achizitionarea produselor, expunerii produselor oferite, platii acestora si circulatiei personalului angajat pentru derularea activitatii. Nu se considera suprafete de vanzare cele destinate depozitarii si pastrarii produselor, desfasurarii activitatilor de productie, birourilor si anexelor. Scop: informarea complet, corect i precis a consumatorilor; facilitarea comparrii preurilor. Comercianii sunt obligai s indice preul de vnzare i preul pe unitatea de msur la produsele existente n suprafeele de vnzare. Anumite produse sunt exceptate de la indicarea preului pe unitatea de msur: alimentele care fac obiectul consumului pe loc n uniti de alimentaie public, produsele preambalate n cantiti mai mici de 50 g sau ml, precum i cele mai mari de 10 kg sau l, produsele preambalate vndute de vnztorii itinerani, produsele vndute prin distribuitor automat, precum i alte produse a cror list limitativ este stabilit prin anex la reglementare. Reguli: Preul de vnzare i preul pe unitatea de msur trebuie s includ TVA i toate taxele suplimentare. 3

 Preul de vnzare i preul pe unitatea de msur trebuie exprimate n lei. Preurile pot fi indicate i n alte valute, n mod clar i uor de neles. Preul de vnzare i preul pe unitatea de msur se indic ntr-o form clar, lizibil i uor de identificat. Indicarea preurilor se face astfel nct consumatorul aflat n suprafaa de vnzare s le poat vedea n locurile de prezentare fr a ntreba vnztorul. Preurile se indic pe produse sau lng acestea ori pot fi cuprinse ntr-o list sau ntrun catalog, mpreun cu preurile altor produse, n imediata apropiere a acestora. n cazul n care preurile se afl n vitrinele exterioare, acestea se indic astfel nct consumatorul s le poat vedea cu uurin fr a intra n suprafaa de vnzare. La produsele preambalate se indic preul pe unitatea de msur i preul de vnzare corespunztor cantitii preambalate. n cazul n care preul pe unitatea de msur este identic cu preul de vnzare se indic numai preul de vnzare. Pentru produsele vndute n vrac prin cntrire sau msurare este obligatorie indicarea numai a preului pe unitatea de msur. Preul de vnzare se determin n momentul individualizrii cantitii dorite de consumator (prin cntrire, msurare). Indicarea preului de vnzare i/sau a preului pe unitatea de msur este obligatorie pentru orice tip de publicitate n care se face referire la pre. n cazul publicitii destinate vnzrii la distan este obligatorie informarea asupra preului de vnzare i asupra preului pe unitatea de msur. Indicarea preului pe unitatea de msur este obligatorie la produsele alimentare preambalate pentru care reglementrile specifice impun indicarea cantitii nominale sau comercializarea n cantiti prescrise. Pretul de vanzare si pretul pe unitatea de masura se exprima in lei. n cazul in care vanzatorii ofera informatii privind preturile in alte valute, acestea trebuie sa fie clare si usor de inteles. Cheltuielile privind serviciul de livrare - ambalare si transport - pot fi mentionate separat, cu conditia ca acestea sa fie clare, usor de identificat si lizibile. Responsabilitatea indicarii pretului de vanzare si a pretului pe unitatea de masura revine vanzatorului.

Pretul de vanzare si pretul pe unitatea de masura se indica intr-o forma clara, lizibila si usor de indentificat. Indicarea preturilor se face astfel incat consumatorul aflat in suprafata de vanzare sa le poata vedea in locurile de prezentare fara a intreba vanzatorul. Preturile se indica pe produse sau langa acestea ori pot fi cuprinse intr-o lista sau intr-un catalog, impreuna cu preturile altor produse, in imediata apropiere a acestora. In cazul utilizarii cataloagelor vanzatorul trebuie sa asigure un numar suficient de exemplare la dispozitia consumatorilor. In cazul in care preturile se afla in vitrinele exterioare, acestea se indica astfel incat consumatorul sa le poata vedea cu usurinta fara a intra in suprafata de vanzare. La produsele preambalate se indica pretul pe unitatea de masura si pretul de vanzare corespunzator cantitatii preambalate. In cazul in care pretul pe unitatea de masura este identic cu pretul de vanzare se indica numai pretul de vanzare. In cazul produselor preambalate pentru care reglementarile in vigoare prevad indicarea atat a cantitatii nominale, cat si a masei componentei solide, este suficient sa se indice pretul pe unitatea de masura al componentei solide. Pentru produsele vandute in vrac prin cantarire sau masurare este obligatorie indicarea numai a pretului pe unitatea de masura. Indicarea pretului de vanzare si/sau a pretului pe unitatea de masura este obligatorie pentru orice tip de publicitate in care se face referire la pret. In cazul publicitatii destinate vanzarii la distanta este obligatorie informarea asupra pretului de vanzare si asupra pretului pe unitatea de masura. Se excepteaza de la indicarea pretului pe unitatea de masura: a) alimentele care fac obiectul consumului pe loc in: unitati de alimentatie publica, structuri de primire turistice, cinematografe, teatre, institutii de invatamant, spitale, camine si tabere pentru copii si tineret; b) produsele preambalate in cantitati mai mici de 50 grame sau mililitri, precum si cele mai mari de 10 kilograme sau litri; c) produsele preambalate vandute de vanzatorii itineranti prin intermediul carucioarelor, rulotelor, al tuturor tipurilor de mijloace de transport; d) produsele vandute prin distribuitor automat;

e) in cazul in care informatia asupra pretului pe unitatea de masura nu ar folosi consumatorului sau ar crea confuzii, respectiv: publicitatea cu timp scurt de expunere, in care informatia poate crea confuzii; ofertele promotionale in care pretul a fost redus datorita deteriorarii produsului si/sau pericolului ca acesta sa se deterioreze; produsele asortate vandute intr-un singur ambalaj, la care pretul pe unitatea de masura al fiecarui produs ar crea confuzie, iar indicarea pretului unui singur produs ar fi inselatoare. Indicarea pretului pe unitatea de masura este obligatorie la produsele alimentare preambalate pentru care reglementarile specifice impun indicarea cantitatii nominale sau comercializarea in cantitati prescrise. Produsele nealimentare pentru care este obligatorie indicarea pretului pe unitatea de masura sunt prevazute in anexa care face parte integranta din prezenta hotarare. Neindicarea pretului pe unitatea de masura potrivit art. 4-7, 10 si 11 constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 50 lei pana la 100 lei. Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac de inspectorii Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor, precum si de reprezentantii imputerniciti ai altor organe ale administratiei publice, potrivit competentelor. Lista cuprinzand produsele nealimentare pentru care este obligatorie indicarea pretului pe unitatea de masura: A. Produse de uz curent si gospodaresc 1. Cosmetice - produse de infrumusetare si toaleta: 1.1. Produse pentru ingrijirea pielii si igiena bucala, creme de barbierit, creme si lotiuni de uz general, creme de maini si lotiuni, produse de plaja 1.2.Pasta de dinti 1.3. Produse pentru ingrijirea parului (mai putin produsele de colorat si de decolorat parul) si produse de baie: lacuri, sampoane, balsamuri, produse de clatire, fixative, briantine, spume de par, spumante de baie si alte spumante pentru baie si dus 1.4. Deodorante si produse de igiena personala 1.5. Pudre de talc 2. Produse pentru spalat: 2.1. Sapunuri solide pentru toaleta si uz casnic 2.2. Sapunuri fine 6

2.3. Fulgi de sapun, detergenti, balsamuri 2.4.Lichide pentru spalat, curatat, preparate auxiliare pentru spalat si preparate pe baza de hipoclorit 2.5.Pudra de curatat 2.6.Preparate de prespalare si inmuiere, sub forma de pudra 3. Produse de lustruit pentru piele si incaltaminte, lemn si parchet, cuptoare si metale, inclusiv pentru autoturisme, ferestre si oglinzi: 3.1. Solutii pentru indepartarea petelor, apret si vopsele de uz casnic 3.2.Insecticide pentru uz casnic, detartranti, deodorante de uz casnic, dezinfectante nefarmaceutice 4.Vopsele, lacuri si emailuri; se excepteaza culorile si vopselele utilizate in arta si in invatamant 5.Solventi 6.Produse de lipit si adezivi; se excepteaza cele ambalate in tuburi 7.Cabluri 8.Cuie 9.Geamuri si produse similare 10.Diferite sortimente de ciment, var, ipsos, balast, beton, mortar, nisip 11.Materiale textile si panouri pentru izolatie. B. Materiale de gradinarit 1. Produse de intretinere si amenajare a solului 2.Turba, pamant de rasadnita, compost si produse fitosanitare 3. Diferite produse utilizate in agricultura (substante de fertilizare lichide sau granulate) 4. Seminte, cu exceptia celor ambalate in cantitati mai mici de 100 g. C. Alte produse 1.Diferiti combustibili/uleiuri si produse pentru autoturisme (combustibili lichizi, lubrifianti lichizi/solizi, amestecuri de combustibili/ulei, antigel) 2.Diferiti combustibili solizi (lemn, carbune, cocs si derivati ai acestora) 3.Cerneluri 4.Fire de tricotat constand in fibre naturale, sintetice si amestecuri ale acestora 5. Produse de mercerie care se vand la metru 6. Hrana pentru animale si pasari 7

7.Folie de uz alimentar din aluminiu, polietilena sau hartie (metri/pachet) 8. Tutun pentru pipe si pentru tigarete fabricate manual sau printr-un dispozitiv actionat numai manual 9. Produse vandute sub forma de aerosoli. Condiia esenial a formrii preului o constituie existena schimbului. Economia de pia este caracterizat prin existena urmtoarelor elemente: unitile economice autonome; relaiile de vnzare-cumprare ntre uniti; preul liber (manifestarea concurenei legale). n economia planificat, autonomia limitat a ntreprinderilor, subordonate planului naional unic, a condus a stabilirea unor preuri fixe sau limitate de ctre stat. Preurile bunurilor i serviciilor trebuie indicate n mod vizibil pentru consumatori. Indicarea clar a preului unui produs sau serviciu i permite consumatorului nu numai s cunoasc valoarea de achiziie, ci i s compare diverse produse i servicii. 1. Condiii care trebuie respectate n momentul determinrii preului Preul trebuie s fie sigur, adic determinat sau determinabil. Trebuie, de exemplu, s fie precizat dac preul este calculat n funcie de cantitatea achiziionat n cazul unui produs vndut n vrac. Preul nu trebuie s fie anormal. Preul trebuie s respecte uneori anumite reglementri sectoriale. 2. Transparena i claritatea n indicarea preurilor Preurile trebuie s fie indicate n lei, n scris, lizibil, vizibil i ntr-un mod neechivoc. Informaiile asupra cantitilor bunurilor sau serviciilor primite ori care urmeaza s fie primite pentru un pre dat, trebuie s fie clare, att n cadrul contractului, n condiiile generale, ct i pe factur. Fii atent, pentru c exist nc anumite probleme n ceea ce privete claritatea facturii n anumite sectoare, n special n cazul unor pachete, fr a se face o distincie clar ntre diferitele produse sau servicii. Orice reducere de pre trebuie indicat n mod clar, astfel nct s nu existe nici o ndoial n privina preului care trebuie pltit. 3. Preul total

Preul indicat trebuie s fie preul total, adic preul cu toate taxele incluse: T.V.A., alte taxe i incluznd toate serviciile care trebuie pltite suplimentar n mod obligatoriu de consumator. 2. Cum trebuie indicat preul unui produs? 1. Preul de vnzare unitar Preul de vnzare unitar este preul care trebuie pltit pentru o unitate sau o cantitate determinat de produs. Acest pre trebuie indicat cu respectarea unor anumite principii : trebuie indicat pe produs, pe ambalaj sau n imediata apropiere. Nu trebuie s existe nici o ndoial n ceea ce privete produsul la care se refer preul. dac mai multe produse sunt oferite la vnzare la acelai pre i expuse mpreun, vnztorul poate afia un singur pre, chiar dac nu este vorba de produse identice. n cadrul aceleiai uniti (locatii), vnztorul trebuie s indice acelai pre pentru produse identice. 2. Preul pe unitatea de msur Preul pe unitatea de msur este, dup caz, preul care se pltete pentru un kilogram, un litru, un metru, un metru ptrat ori un metru cub de produs sau orice alt unitate de msur utilizat n mod generalizat i obinuit pentru comercializarea unor produse specifice, de exemplu gramul pentru anumite produse alimentare. Pe lng preul de vnzare, vnztorul trebuie s indice i preul pentru unitatea de msur, dup principiile aplicabile la indicarea preului unitar. Exist mai multe excepii de la indicarea preului pe unitate de msur, n special dac preul de vnzare i preul pe unitate sunt identice, dac produsele sunt oferite spre vnzare ntrun hotel, un restaurant i alte uniti similare i sunt consumate pe loc. n aceste cazuri se va indica numai preul de vnzare unitar. n privina produselor vndute n vrac, trebuie indicat numai preul pe unitate de msur. 3. Indicarea cantitii Pentru orice produs comercializat n cantiti determinate trebuie s fie menionata pe ambalaj, n mod lizibil, vizibil i neechivoc, cantitatea nominal exprimat ntr-o unitate de msur legal. 3. Cum trebuie indicat preul unui serviciu? Conform Codului Consumului, preurile i tarifele serviciilor trebuie afiate n mod vizibil i ntr-o form neechivoc, uor de citit, prin marcare, etichetare i/sau afiare.

Cnd livrarea produsului sau prestarea serviciului se face ulterior plii unei sume de bani cu titlu de avans, agentul economic este obligat s elibereze consumatorului, la plata acontului, un document fiscal conform legislaiei n vigoare sau, dup caz, un contract scris i s respecte condiiile contractuale. Indicarea reducerilor de preuri Vnztorul dispune de o mare libertate n determinarea preului aplicabil, dar dac se hotrte s fac o vnzare promoional i s reduc preurile, trebuie s respecte anumite reguli n momentul anunrii acestei reduceri. 1. Care sunt regulile care trebuie respectate? Dac un vnztor dorete pur i simplu s schimbe preurile fr a aduce acest lucru la cunotina consumatorilor o poate face fr nici o constrngere, cu excepia preurilor reglementate. n schimb, dac vnztorul dorete s-i anune pe consumatori de efectuarea unor reduceri de pre, atunci trebuie respectate unele reguli: preul de referin, cel fa de care se face reducerea, trebuie s fi fost aplicat timp de o lun anterior reducerii. publicitatea prin catalog i ofertele de reducere de preuri, lansate de comercianii care practic vnzarea prin coresponden, pot fi valabile numai pn la epuizarea stocurilor, cu condiia ca aceast meniune s figureze vizibil i lizibil n catalog. pentru anumite tipuri de vnzare, anunul reducerii preurilor nu poate fi fcut n afara perioadelor legale pentru asemenea vnzri (vnzarea de soldare). 2. Cum poate anuna vnztorul reducerea de pre? 1. Preul de referin Anunul de reducere a preului se face prin raportarea la un pre de referin, adic preul practicat anterior n mod obinuit n cadrul aceleiai structuri pentru produse sau servicii identice. O reducere de pre nu poate fi anunat prin raportarea la preul unui concurent sau la preurile recomandate ale unui furnizor. 2. Trei moduri de anunare a reducerii de pre: - prin menionarea noului pre lng preul anterior, barat; - prin meniunile pre nou, pre vechi lng sumele corespunztoare; - prin menionarea procentului de reducere i a preului nou care apare lng preul anterior, barat. 10

Reducerea de pre nu poate fi prezentat ca o ofert gratuit a unei anumite pri dintr-un produs sau serviciu. 1. n ce domenii sunt reglementate preurile? n general sunt impuse reguli de stabilire a preurilor n sectoarele n care: concurena nu funcioneaz n mod optim; sectorul respectiv prezint o dimensiune social important, de exemplu distribuia gazelor naturale. 2. Cum se face reglementarea? 1) Prin contract/contractual. Contractele pot fi ncheiate ntre instituia guvernamental relevant i sectorul economic sau anumite companii. 2) Preul maxim. Instituia guvernamental relevant poate stabili preurile maxime, fie pentru un ntreg sector, fie numai pentru anumite bunuri sau servicii, iar aceste preuri nu pot fi depite. Pe de alt parte, compania poate stabili preuri mai mici. 3. Ce este preul anormal? Este un pre anormal de mare din punctul de vedere al strii pieei, al costurilor de producie i al profitului. Majoritatea companiilor n general nu practic preuri exagerat de mari pentru produse sau servicii pentru c acest lucru le-ar scoate de pe pia. Totui exist situaii n care vnztorul ar putea solicita preuri foarte mari/exagerate pentru un produs sau serviciu, mai ales n cazul n care compararea preului ar fi dificil (de exemplu, n cazul vnzrilor n afara spaiilor comerciale) sau cnd cumprtorul este pus ntr-o situaie dificil (urgen, stare de necesitate etc.). Interzicerea preurilor anormale vizeaz tocmai protejarea consumatorilor n astfel de cazuri. nelegerea noiunii de pre necesit definirea noiunii de valoare. Exist dou teorii cu privire la valoare, i anume: a) Teoria obiectiv conform acesteia, valoarea este definit decaracteristicile intrinseci ale unui bun obinut prin munc i de relaiile productor-consumator i consumator-obiectul material al bunului, fiind dat de munca ncorporat n marf i de utilitatea mrfii. Valoarea de schimb a bunurilor este dat de cantitatea de munc necesar pentru obinerea lor, performanele tehnico-calitative, importana i raritatea bunurilor.

11

Conform economiei politice clasice, munca este singura care servete la aprecierea i compararea valorii mrfii. Astfel, preulnatural (real) al mrfii este dat de munc, iar preul nominal este dat de cantitatea de bani. n pre intervin i elemente de acumulare a capitalului (profit) i de fiscalitate.Susintorii acestei teorii se gsesc pe poziia productorilor. b) Teoria subiectiv apeleaz la valoarea estimativ pe care consumatorul o ataeaz bunurilor, determinat de gradul de satisfacere a nevoilor de consum, calitatea i raritatea bunurilor. Valoarea estimativ medie se transform n valoare de schimb cnd se evalueaz n pre. Susintorii acestei teorii se afl pe poziia consumatorilor.Preul nu se formeaz izolat, fiind determinat de interaciunile din economie (pre relativ). Raportul dintre preul pieei i preul natural este influenat de jocul pieei, respectiv raportul cerere-ofert. Preul pieei se gsete la nivelul preului natural cnd cererea este egal cu oferta. Dac oferta este excedentar, nivelul preului coboar; dac oferta este deficitar, nivelul preului urc. Stabilirea echilibrului ntre cerere i ofert presupune cunoaterea cererii efective i adaptarea ofertei la nivelul i structura acesteia. Nivelul preului pieei este influenat i de cantitatea de bani existent n circulaie, dei moneda nu intervine n stabilirea raportului de schimb i a structurii preului. Sistemul preurilor este n legtur cu alte sisteme din economie: producia bunurilor materiale, consumul, activitile de export-import, sistemul valutar i de credit. n sistemul preurilor, elementele eterogene (venituri nete, costuri) se transform n elemente omogene exprimate prin pre. Efectele concurenei asupra preurilor, consumului i ctigurilor sunt: un singur productor preuri de vnzare mari, ctiguri mai muli productori preuri de vnzare mici, ctiguri un singur consumator (statul) preuri de vnzare mici, mai muli consumatori preuri de vnzare mari, cheltuieli mari, consum limitat; diminuate, consum mare; cheltuielei mici, consum ridicat; diminuate, consum redus pe consumator. 12

Mrimea preurilor este dependent de valoarea etalonului(moned) i de valoarea mrfurilor. ntre moned i pre exist o relaieinvers: deprecierea monedei (scderea cursului de schimb) duce lacreterea preurilor, aprecierea monedei duce la scderea preurilor i inflaiei,scderea exportului, dar scderea nivelului de trai, dar stimuleaz exportul; nlesnete importul. O moned instabil denatureaz preurile, influeneaz negative realizarea contractelor comerciale i previziunilor, anihileaz fructificarea economiilor n cazul creterii preurilor (scderii puterii de cumprare a monedei). Spre deosebire de alte uniti de msur, preul acioneaz ca instrument de msur numai dup adoptarea deciziei privind nivelul su pentru fiecare produs n parte. Decizia de pre este un mijloc de evaluare a valorii mrfurilor care ine de: elemente normative (legi, hotrri, ordonane, acte normative privind preurile, componentele lor, restricii de producie, desfacere, import, export) i de condiiile obiective ale funcionrii pieei (cererea i oferta). Preul unui produs nu se stabilete izolat, ci se ncadreaz ntr-un sistem de preuri ale produselor existente, cu care se afl n raporturi de proporionalitate (preuri relative). Preurile au implicaii complexe n gestiunea agenilor economici, acionnd n faza aprovizionrii (preul factorilor de producie input) i n faza desfacerii (preurile produselor livrate output).

13