Caiet de Orientare Si Consiliere

UNIUNEA EUROPEAN
GUVERNUL ROMNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI I PROTECIEI SOCIALE AMPOSDRU
Fondul Social European POSDRU 2007 2013
Instrumente Structurale 2007 2013
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
INSPECTORATUL SCOLAR AL JUDETULUI IALOMITA SC SERVEL SRL
IMAGINI
CAIET DE ORIENTARE SI CONSILIERE PROFESIONALA

IMAGINI
2010
Caiet elaborat in cadrul proiectului Pregatirea practica si consilierea profesionala, oportunitati pentru reusita in cariera
UNIUNEA EUROPEAN
COLECTIVUL DE COORDONARE : SERBANESCU ELENA TON SIMONA DUMITRU ADRIANA COLECTIVUL DE ELABORARE : ROMANIUC RALUCA FLORINA ERBNESCU VIRGIL POPA LUCIANA MARIA ROMAN IRINA ANA
UNIUNEA EUROPEAN
AUTOCUNOATEREA I ROLUL EI N ALEGEREA CARIEREI
Informeaz-te !
Gasirea unui loc de munca presupune in primul rand autocunoastere, iar pentru acest lucru trebuie sa rapundem la urmatoarele intrebari : Cine sunt eu? Ce activiti mi place/ displace s fac? Care sunt punctele mele tari? Care sunt punctele mele slabe? Ce preocupri am? Care sunt valorile mele despre munc i profesie? Ce aptitudini am?
Procesul de autocunoastere presupune deci autoevaluarea personalitatii, a atitudinii fata de cariera, precum si a aptitudinilor. Astfel, ajungeti sa va cunoasteti stilul de invatare, scala de valori si interese. O autoevaluare gresita a posibilitatilor reale (aptitudini, cunostinte, nevoi si interese profesionale) va poate pune pe un drum gresit in alegerea profesiei/meseriei pe care vreti sa o practicati, inca de la inceput. Prin urmare, autoevaluarea este o prima etapa in vederea planificarii carierei, ceea ce conduce apoi, pas cu pas, la atingerea TELULUI FINAL!
Aplic !
Caiet elaborat in cadrul proiectului Pregatirea practica si consilierea profesionala, oportunitati pentru reusita in cariera 3
UNIUNEA EUROPEAN
Ce te defineste? individual : Punctele mele tari
O modalitate prin care poti sa raspunzi la acesta intrebare este Analiza SWOT. Completeaz Punctele mele slabe
Oportunitatile mele
Riscurile
Alta modalitate prin care poti sa afli mai multe lucruri despre tine este completarea unor fraze de tipul : Oamenii de care imi pasa cel mai mult sunt _______________________________________ Ma simt mandru de mine pentru ca _____________________________________________ Oamenii pe care ii admir cel mai mult sunt _______________________________________ Imi place mult sa _________________________________________________________ Imi doresc sa _______________________________________________________________ Unul din cele mai bune lucruri facute de mine este _________________________________ Mi-ar place sa devin _________________________________________________________ Imi propun sa _______________________________________________________________ Prefer sa ___________________________decat sa ____________________________ Stiu ca pot sa ______________________________________________________________
Informeaz-te !
UNIUNEA EUROPEAN
Identitatea vocationala combina aspecte legate de cunoasterea propriilor interese, valori, abilitati si competente, pe de o parte, cu preferinta pentru un anumit tip de activitati, stiluri de interactiune si medii de munca, pe de alta parte.
Valori Stil decizional
Interese
Educatie
Identitatea vocationala
Atitudini Credinte
Stil de viata
Deprinderi Caracteristic i de personalitat e Abilitati
Dezvoltarea identitatii vocationale Procesul de dezvoltare a identitatii vocationale incepe cu o perioada a fanteziei in planul aspiratiilor vocationale. Intre 3 si 10 ani, copilul se identifica in planul intereselor vocationale cu diverse persoane semnificative din mediul familial sau scolar si imita comportamentul acestora in cadrul jocurilor. Urmeaza o perioada a tatonarilor (11 17 ani), cand copilul isi dezvolta comportamentul explorator prin explorarea propriilor interese vocationale, prin experimentarea mai multor tipuri de activitati si luarea in considerare a balantei interese aptitudini in exprimarea unei alegeri educationale sau profesionale. Perioada realismului (18 25 ani) se caracterizeaza prin cristalizarea identitatii vocationale si o viziune de ansamblu asupra factorilor care influenteaza alegerea traseului educational si profesional, ceea ce determina luarea unei decizii mult mai pragmatice.
Aplic !
CHESTIONAR DE INTERESE
UNIUNEA EUROPEAN
Marcheaza pe coloana lui ,,DA activitatile care ti-ar placea sa le faci. Pe coloana lui ,,NU, marcheaza acele activitati care iti displac sau iti sunt indiferente R DA NU sa repar obiecte electrice sa fac obiecte din lemn sa cresc animale intr-o ferma sa urmez un curs de desen tehnic sa fiu ghid la vainatoare sau pescuit TOTAL DA: I DA NU sa citesc carti sau reviste stiintifice sa lucrez cu instrumente de laborator si substante chimice sa citesc despre subiecte deosebite din pura curiozitate sa lucrez la un proiect stiintific sa aplic matematica in probleme practice TOTAL DA: A DA NU sa joc intr-o piesa de teatru sa cant intr-o formatie sa urmez un curs de arta sa scriu sau sa citesc poezie sa fac design vestimentar TOTAL DA: S DA NU sa lucrez pentru Crucea Rosie sa am grija de copii sa predau intr-o scoala sa ajut persoanele cu handicap sa-i ajut pe altii in problemele lor personale TOTAL DA: E DA NU sa vaind ceva sa-i influentez pe altii sa invat strategii pentrul succesul in afaceri sa pornesc propria afacere sa supraveghez munca altora TOTAL DA:
UNIUNEA EUROPEAN
DA
NU
sa redactez diferite documente sa tin evidente detaliate ale chetuielilor sa urmez un curs de afaceri sa urmez un curs de contabilitate sa fac operare pe calculator
TOTAL DA: OCUPATII arata care ocupatii te intereseaza si te atrag, marcaindu-le pe coloana DA. R A E DA pompier zoolog sofer de camion mecanic de locomotiva controlor TOTAL DA: DA poet actor cantaret creator de desene animate scriitor TOTAL DA: DA director de publicitate crainic radio-tv director al unui restaurant ghid turistic procuror TOTAL DA: NU NU NU I DA - meteorolog - chimist - redactor la o revista - cercetator - biolog TOTAL DA: S DA -profesor de liceu -psiholog -director al unei tabere de tineret -asistent social -director de scoala TOTAL DA: C DA -contabil -inspector bancar -casier -expert n taxe si impozite -operator calculator TOTAL DA: NU
NU
NU
CUM SA -TI ORGANIZEZI RASPUNSURILE?

UNIUNEA EUROPEAN
Numara de caite ori ai marcat DA pe fiecare coloana. Scrie pe liniile urmatoare numarul obtinut la fiecare grup. ACTIVITAT I OCUPATII SCORURI TOTALE Literele care au cele mai mari trei valori indica codul tau personal. Scrie-l mai jos (daca scorurile sunt egale pune ambele litere) R R R I I I A A A S S S E E E C C C
INVENTARUL VALORILOR
Marcheaza cu + valorile importante si cu - pe cele neimportante. Caiet elaborat in cadrul proiectului Pregatirea practica si consilierea profesionala, oportunitati pentru reusita in cariera 8
UNIUNEA EUROPEAN
Varietate Ajutorarea celorlalti Independenta Colegialitatea Implinire Apartenenta Securitate Putere si autoritate Echilibru intre rolurile detinute (in familie, profesie, societate) Creativitate Stabilitate Senzatii tari, risc Profit material Ambianta, mediul inconjurator (clima) Statut social Dezvoltare personala Competitie Influenta asupra celorlalti Altruism
STILUL DE VIATA DORIT
Foarte important A trai intr-o zona
Importanta medie
Putin important
UNIUNEA EUROPEAN
rurala A avea timp pentru familie A calatori mult A avea multi bani A avea mult timp pentru hobby-uri Activitate politica Activitate civica Timp pentru sine Acces la educatie Siguranta A locui aproape de locul de munca Program flexibil
ORIENTAREA CARIEREI
Informeaz-te !
Cariera -> ansamblul rolurilor profesionale performate de-a lungul vieii active a cror succesiune poate urma traiectorii diferite n timp.
10
UNIUNEA EUROPEAN
Profesia -> specialitatea (calificarea) pe care o persoan o dobndete prin studii. care reprezint pentru aceasta sursa de existen.
Ocupaia -> activitatea pe care o desfoar efectiv o persoan, ntr-o unitate economico-social i
Aplic !
Identificati factorii care influenteaza alegerea carierei:
CARIERA
Alegerea colii, profesiei i carierei reprezint o deliberare ntre alternative. Principalele caracteristici ale procesului de alegere sunt: existena mai multor alternative posibile; dezvoltarea unei motivaii corespunztoare; asigurarea libertii de a alege ; informarea complet despre studiile i profesiile dintre care poate alege; sensibilitatea elevului la diferenele dintre alternativele posibile;
Informeaz-te ! PLANUL DE CARIERA

Alegerea carierei presupune cunoaterea i autocunoaterea personalitii. Aceasta nseamn c alegerea trebuie s fie precedat de o atent analiz a particularitilor individuale, a tuturor trsturilor care pot influena n vreun fel Caiet elaborat in cadrul proiectului Pregatirea practica si consilierea profesionala, oportunitati pentru reusita in cariera 11
UNIUNEA EUROPEAN
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 alegerea carierei, iar ulterior succesul i afirmarea personal. n consecin rspunsul la ntrebarea cine sunt eu? este esenial pentru alegerea carierei .
Aplic !
Care sunt interesele mele? aptitudini i deprinderi am ? Ce
Cine sunt eu?
Care sunt valorile mele? personalitate am?
Ce tip de
Aadar, aspectele care in de cunoaterea de sine i au o relevan mare pentru decizia n carier sunt: interesele, valorile, aptitudinile, deprinderile i caracteristicile personalitii elevului. a) Interesele -> preferinele cristalizate ale unei persoane pentru anumite domenii de cunotine sau de activitate. Cea mai simpl modalitate de a grupa i identifica tipurile de interese este modelul hexagonal propus de Holland. acesta cuprinde urmtoarele tipuri de interese: conventionale realiste
12
UNIUNEA EUROPEAN
antreprenoriale
investigative
sociale
artistice
b) Valorile -> convingeri bazale ale unei persoane; ele descriu ceea ce este important n via, n munc, n relaionarea cu ceilali.. -valori generale (responsabilitatea, iniiativa, banii, puterea, recunoaterea, frumosul). -valori legate de munc (respect, responsabilitate, realizare, prestigiu, apreciere, egalitate, participare, integritate). -valori intrinseci (autonomia, competena profesional, exprimarea creativitii). -valori extrinseci (prestigiu, statut, avantaje financiare, securitate, relaii de munc satisfctoare) .
Tipuri de valori :
c) Aptitudinile -> ansamblul de insuiri care difereniaz oamenii ntre ei n ceea ce privete maniera de desfurare a diferitelor activiti i mai ales n ceea ce privete randamentul calitativ i cantitativ al acestora. Identificarea aptitudinilor i deprinderilor joac un rol important n alegerea carierei. Se tie c aptitudinea reprezint potenialul unei persoane de a nva i obine performane ntr-un anumit domeniu. Dezvoltat prin nvare i exersare, aceasta devine abilitate, iar prin aplicare n practic i automatizare abilitatea se transform n deprindere. Tipuri de aptitudini : verbal, matematic, de orientare spaial etc. Este important de reinut faptul c performana ntr-o ocupaie nu e dat de o aptitudine singular, ci de un set de aptitudini. Alturi de aptitudini i deprinderi un rol important n alegerea carierei l au i abilitile transferabile. Abilitile transferabile sunt acele capaciti care pot fi utilizate i n realizarea altor sarcini i activiti dect cele n care au fost dobndite. Exemple de categorii de abiliti : de comunicare
UNIUNEA EUROPEAN
( perceperea mesajelor nonverbale, sumarizare, negociere, abiliti de conversaie etc), interpersonale ( empatie, abilitatea de a asculta, cooperare, consiliere ), de planificare i rezolvare de probleme ( elaborare de strategii, anticiparea consecinelor, analiza alternativelor, abiliti de organizare a timpului ). Personalitatea reprezint modul unic de gndi, simi, de a aciona, de a relaiona al unei persoane. Etapele procesului decizional
A.Definirea deciziei si identificarea alternativelor
E.Evaluarea deciziei
B.Exploatarea si evaluarea alternativelor existente
D. Implementarea deciziei
C.Planul de cariera
Pentru obinerea de informaii privind deciziile de carier i cunoaterea mediului profesional este necesar declanarea unui comportament explorator prin care adolescentul s investigheze diverse medii ocupaionale i s cunoasc mai multe posibiliti de carier. n acest sens, se pot folosi mai multe modaliti de explorare: a) Observaia aduce informaii despre modul n care i desfoar activitatea diverse persoane (membri ai familiei, cunotine, prieteni); o alt surs o reprezint vizionarea filmelor despre carier ca modalitate de observare a cerinelor i responsabilitilor ce definesc o anumit ocupaie. b) Interviul cu persoane angajate n activiti de interes pentru elev poate aduce informaii utile. c) Consultarea materialelor scrise despre diverse ocupaii (dicionare de meserii, monografii profesionale, site-uri de internet).
14
UNIUNEA EUROPEAN
d) Experimentarea diverselor activiti i reflectarea asupra reaciilor personale la aceste experiene (voluntariat). Decizia de carier -> procesul de selecie a unei alternative de carier din mulimea de variante disponibile la un moment dat. Aceasta se refer, pe de o parte, la decizia ce trebuie luat i, pe de alt parte, la procesul decizional. Decizia se refer la urmtoarele aspecte posibile: alegerea colii i a profilului de studiu; alegerea unei profesii; alegerea unui anumit traseu educaional; alegerea unor modaliti de formare a competenelor profesionale
Aplic !
Care sunt pasii luarii deciziei privind cariera?
15
UNIUNEA EUROPEAN
Arborele meseriilor Formati grupe de 4 5 elevi. Alegeti un reprezentant ca sa selecteze o meserie de pe cartoanele expuse in fata. Scrieti pe cartonul primit trei caliti principale care va recomanda pentru acea meseriei iar dedesubt trei caliti secundare. Lipiti cartoanele pe arborele afisat pe flipchart!
16
UNIUNEA EUROPEAN
Balonul plutitor
Completeaz:
(Meseria pe care doresti sa ti-o alegi)
1. O persoan important
UNIUNEA EUROPEAN
care te sprijin. _____________________
2. Trei caliti care te recomand ptr. MESERIE ___________________ ___________________ ___________________
3. Cinci lucruri pe care ar trebui s le faci ptr. a ajunge ceea ce i doreti. _________________________________ _________________________________ _________________________________ _________________________________ _________________________________
CHESTIONAR DE IDENTIFICARE A STILURILOR DECIZIONALE Incercuiesti informatiile care ti se potrivesc! 1. Cnd iau decizii tind s m bazez pe intuiia mea. 2. De obicei nu iau decizii importante fr s m consult cu ali oameni. 3. Cnd iau o decizie este mai important s simt c decizia este corect 4. nainte de a lua decizii verific de mai multe ori sursele de informaie pe care m bazez. 5. in cont de sfaturile altor oameni atunci cnd iau decizii importante. 6. Amn luarea deciziilor pentru c m nelinitete s m tot gndesc la ele. 7. Iau decizii n mod logic i sistematic. 8. Cnd iau decizii fac ceea ce mi se pare potrivit pe moment. 9. De obicei, iau decizii foarte rapid.
UNIUNEA EUROPEAN
10. Prefer s fiu ghidat de altcineva cnd trebuie s iau decizii importante. 11. Am nevoie de o perioad mare de gndire atunci cnd iau o decizie. 12. Cnd iau o decizie am ncredere n sentimentele i reaciile mele.
13. Opiunile pe care le iau n considerare atunci cnd decid sunt ghidate de scopurile mele. 14. Iau decizii numai sub presiunea timpului. 15. Adesea iau decizii n mod impulsiv. 16. Cnd iau decizii m bazez pe instinct. 17. Amn s iau decizii ct de mult pot. 18. Iau rapid decizii 19. Dac am sprijinul altora, mi-e mai uor s iau decizii. 20. n general analizez care sunt dovezile pro i contra cnd iau o decizie.
Grila de cotare: STIL DECIZIONAL Stilul raional Stilul dependent Stilul evitativ Stilul intuitiv Stilul spontan Caracteristici ale stilurilor decizionale : STILUL DECIZIONAL Stilul raional Stilul dependent Stilul evitativ Stilul intuitiv ITEMII CORESPUNZTORI 4, 7, 13, 20 2, 5, 10, 19 6, 11, 14, 17 1, 3, 12, 16 8, 9, 15, 18 CARACTERISTICI Iau decizii utiliznd o abordare logic i organizat; Realizeaz planuri amnunite pentru punerea deciziei luate n practic. n luarea deciziei, se bazeaz mai mult pe sfaturile, sprijinul i ndrumarea celor din jur dect pe propria prere. Amn pe ct posibil luarea unei decizii, evit s ia decizii Pune accent pe impresii, intuiii, sentimente n luarea unei decizii (Aa am
19
UNIUNEA EUROPEAN
simit); Stilul spontan Nu caut dovezi logice pentru a-i argumenta decizia. Iau decizii sub impulsul momentului, rapid, fr s se gndeasc prea mult.
Mituri referitoare la carier

Identificati individual valoarea de adevar a afirmatiilor:
Afirmatia 1. Alegerea carierei este un proces ireversibil. 2. Exist o singur carier potrivit pentru mine. 3. tiu totul despre cariera pe care vreau s o urmez. 4. Trebuie s aleg ntre a avea o carier i o familie. 5. Carier fac doar brbaii. Activitate in perechi: Discuta cu colegul de banca. Argumenteaza raspunsurile tale. Argumente: 1. _______________________________ 2. _______________________________ 3. _______________________________ 4. _______________________________
Adevarat
Fals
20
UNIUNEA EUROPEAN
5. _______________________________ Discutie in grup:
Cum ne influeneaz aceste mituri alegerea carierei? Ce valoare de adevr au ele?
PIATA MUNCII
Informeaz-te !
CADRUL LEGAL CE REGLEMENTEAZA PIATA MUNCII Legislaia muncii are specificul su in fiecare ar. Totui, dac ne referim doar la spaiul european, exist caiva piloni legislativi care se regsesc atat in statele membre ale UE, cat i in statele candidate la aderare: Constituia, care conine principiile de baz ale muncii; Codul muncii, care reglementeaz relaiile de munc; Legea ocuprii i proteciei sociale a persoanelor care nu au loc de munc; Legea contractului de munc la nivel naional, prin care se reglementeaz dialogul dintre partenerii sociali; Reglementri privind formarea profesional continu; Planul Naional de Aciuni pentru Ocupare, prin care se definete cadrul de aciune pentru stimularea ocuprii i combaterea omajului; Reglementri privind asigurarea egalitii de anse intre brbai i femei, protecia unor grupuri dezavantajate, etc.
21
UNIUNEA EUROPEAN
In Romania, principalele acte normative ce reglementeaz piaa muncii sunt:
Codul Muncii Legea 53/2003, cu modificarile si completarile utlerioare Contractul colectiv de munc unic la nivel naional Legea nr 130/1996 privind contractul colectiv de munc, modificat de Codul muncii n
2003, completat de OGU nr. 9/2004 Legea nr. 168/ 1999 privind conflictele colective de munc Legea Patronatelor nr.356/2001 Legea nr 76/2002 privind sistemul asigurrilor pentru omaj i stimularea ocuprii forei
de munc Legea sindicatelor nr. 54/24.01.2003 Legea nr. 132/1999 republicat, privind nfiinarea, organizarea i funcionarea
Consiliului Naional de Formare Profesional a Adulilor Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de anse ntre femei i brbai Legislatie in domeniul securitstii si sanatatii in munca in vigoare Ledislatie in domeniul situatiilor de urgenta si apararii impotriva incendiilor in vigoare
INFORMATII PRIVIND PIATA MUNCII Caracteristicile pieei muncii: Este multidimensional, fiind influenat de factori de natur economic, social, cultural, demografic, educaional, politic etc.; Este reglementat prin legi, regulamente, acorduri etc. (legislaia muncii, acorduri intre partenerii sociali, acorduri internaionale .a.); Este structurat/segmentat dup diferite criterii: demografice (sex, varst, zon geografic), economice (sectoare de activitate economic), privind forma de proprietate (sectorul public sau privat), gradul de organizare/sindicalizare a forei de munc, domeniile ocupaionale,
22
UNIUNEA EUROPEAN
nivelul educaional-profesional etc. Pe piaa muncii se petrec, in mod continuu, o serie de transformri: Piaa muncii este un mediu dinamic, supus schimbrilor.
CARACTERISICILE PIETEI MUNCII LA NIVEL LOCAL Populaia activ, populaia ocupat: Iniial tendin de scdere (2002-2006) la nivel regional a populaiei active i mai ales a populaiei ocupate, urmat de o cretere in perioada 2005-2007, pan la nivelul din 2002, cu diferene majore pe sexe i medii rezideniale,: Reducerea populaiei active i a populaiei ocupate: mult mai mare n cazul femeilor dect n cazul brbailor. Populaia activ i populaia ocupat au crescut n mediul urban, dar au sczut n rural.
Rata de activitate i rata de ocupare: Iniiala tendin de scdere din perioada 2002-2005 este depit de de o cretere cu aproape un procent a ratei de activitate i cu peste 2 procente a ratei de ocupare la nivel regional , comparand anul 2007 cu anul 2002. Exista insa dispariti majore pe sexe i medii rezideniale. Destul de grav pare faptul ca rata de ocupare este mult mai redus pentru populaia feminin. Se remarc un fenomen al subocuprii care afecteaz n mod deosebit populaia feminin din mediul rural, combinat cu o calitate redus a ocuprii n mediul rural (n condiiile unei ocupri de subzisten, n agricultur). Rata de ocupare n Regiunea Sud Muntenia n 2007 este cu 1,7 puncte procentuale peste media naional i cu 5 puncte procentuale sub media european (UE-27), respectiv la 9,5 procente distan fa de obiectivul UE pt. 2010. Acest decalaj este i mai accentuat n cazul femeilor, al vrstnicilor (55-64 ani) i n mediul rural.
23
UNIUNEA EUROPEAN
Ocuparea i omajul pe niveluri de educaie
Riscul de omaj crete i ansele de ocupare se reduc cu ct nivelul de educaie este mai sczut. Rata omajului regional pentru persoanele cu nivel sczut de educaie (cu cel mult nvmnt gimnazial) este mai mare dect la nivel naional. In Regiunea Sud Muntenia ansele de ocupare sunt mult mai reduse dect la nivel naional pentru persoanele cu nivel sczut de pregtire (cu cel mult gimnazial). nvmnt
La nivel regional rata de ocupare a femeilor cu nivel sczut de educaie este de sensibil mai mic dect cea a brbailor.
Principalii indicatori din Balana Forei de Munc (BFM) la nivelul judetului : Rata de ocupare a resurselor de munc (conf. BFM) Tendina de scdere a ratelor de activitate i de ocupare a populaiei civile n perioada 20022006, inversat n anul 2007, cnd se nregistreaz o cretere . Ratele de activitate i de ocupare a populaiei civile sunt mai mici n judeul Ialomita dect la nivel regional si la nivel naional. omerii nregistrai n evidenele AJOFM: Dei n scdere, rata omajului nregistrat n judeul Ialomita se situeaz peste media naional si dect cea regional n perioada 2002-2007.In anul 2008, rata somajului este mai mare decat cea la nivel national, dar mai mica decat cea la nivel regional.In perioada 20022008, rata omajului nregistrat n jud. Ialomita - mai mica n cazul femeilor decat al barbatilor. omajul tinerilor n perioada 2006-2007, numrul omerilor tineri n judeul Ialomita (15-24 ani) este mai mare ca pondere fata de anul 2008. Ponderea acestora n totalul omerilor ( 14.4 % la 31 decembrie 2008 ) este mai mic dect cea la nivel regional, cat si national.
UNIUNEA EUROPEAN
Analiza structurii populaiei ocupate civile la nivelul judeului:
Ierarhizarea sectoarelor economice din punct de vedere al ocuprii forei de munc civile n 2007: serviciile 33,6%, agricultura 45,1%, industria 16,2%, construciile 5,1%. Serviciile Dintre judeele regiunii, Ialomita se situeaz pe locul 4, avnd o medie inferioara Regiunii ca pondere a populaiei ocupate n servicii. Agricultura: ponderea populaiei ocupate n agricultur n jud. Ialomia peste media naional , dar si cea regional . Este sectorul cel mai bine reprezentat n total economie, din acest punct de vedere. Industria: Judeul Ialomia este sub nivelul Regiunii i nivelul naional, plasndu-se pe locul 5 n Regiune. Cu ponderea cea mai mare este industria prelucrtoare. Construciile: Judeul Ialomita se afl pe locul 4 din regiune (5,1), avnd Regionala(5,4%). Analiza comparativ pe ocupaii a omajului i locurilor de munc vacante nregistrate la AJOFM nvmntul profesional i cel liceal tehnologic: Profilul dominant la nivel regional al cererii de for de munc dat de urmtoarele domenii : mecanic; comer; construcii si lucrari publice; industrie textil i pielrie; electric; turism si alimentaie public. Domenii cu dinamic pozitiv i potenial mare de absorbie pe piaa muncii: construcii si lucrri publice ,industria textila si pielarie, turism si alimentatie publica - balan locuri de muncomeri pozitiv la nivel judetean. Se observa tendinta de crestere a locurilor de munca vacante, si o scadere a numarului de someri . o pondere apropiata de cea
25
UNIUNEA EUROPEAN
Diferente negative locuri de munca-someri intalnim in domeniile:industrie alimentara, mecanica, fabricarea produselor din lemn, electric, electromecanic unde numarul locurilor de munca este in scadere; de asemenea si numarul de someri. Anchete implementate de ctre Agentia pentru Ocuparea Forei de Munc a judeului Ialomita , la agenii economici din jude 2009 La inceputul anului 2009 au fost intervievai 1538 agenti economici, ce ofereau 478 locuri de munc, in domenii de activitate: mecanica; construciile si lucrrile publice; agricultura. Ocupaiile cel mai des solicitate n rspunsuri - confectioner asamblor articole din textile, agent vanzari, mecanic agricol, sofer autocamion, zidar. Pentru ocupatii cu studii superioare, la chestionrile din 2009 s-au nregistrat foarte puine solicitri.
Evoluia omajului i a locurilor de munc vacante nregistrate la AJOFM n perioada octombrie 2008-martie 2009, n contextul crizei economice i financiare
Creterea numrului omerilor nregistrai, n paralel cu scderea stocurilor de locuri de munc vacante. Ocupaiile mai des ntlnite n ofertele de locuri de munc vacante disponibile la sfritul lunilor analizate: sudor, vnztor, confecioner asamblor articole textile, lctu mecanic, mecanic agricol, paznic. Cel mai mare numr de omeri este ntlnit la cei care provin din rndul muncitorilor necalificai, dup care se ntlnesc urmtoarele ocupaii : mecanic agricol, mecanic auto, electrician ntreinere i reparaii, confecioner articole din textile, paznic, sofer de autoturisme si camionete. Din prisma analizei ocupaiilor cel mai des ntlnite att la stocul de omeri nregistrai, ct i la stocul lunar locurilor de munc vacante, desprindem concluzia c, aceea c multe dintre ele se regsesc n valori semnificative att la locurile vacante, ct i la omajul nregistrat. Acest lucru este explicabil prin aceea c muli omeri au suferit o deprofesionalizare i n paralel cu aceasta, la locul de munc nu se poate realize o negociere echilibrat a acesteia care s fie acceptat de ambele pri.
26
UNIUNEA EUROPEAN
Ocupaiile cele mai vizate de fenomenul disponibilizrilor au fost in domeniile: industria alimentara, fabricarea substantelor si produselor chimice, industria constructiilor metalice si a produselor din metal, comertul cu amanuntul si cresterea animalelor. Unele dintre concluziile pariale au redat faptul c la multe dintre ocupaii se regsesc un numr mare de omeri nregistrai n evidenele ageniilor de ocupare, deci un potenial de for de munc, echilibrat n mic msur de locurile de munc vacante. Tot pentru acestea, se fac solicitri de for de munc. Pe de alt parte un numr mare de intrri n omaj, mai ales prin disponibilizare, afecteaz n proporie destul de mare, tot astfel de ocupaii. Pentru astfel de posturi la angajatori e posibil s existe un flux destul de mare, dat de neconcordana dintre ateptrile angajailor, competenele i abilitile lor i preteniile angajatorilor ( lipsind o negociere clar i flexibil a locului de munc), un nivel de salarizare perceput diferit de ctre cele dou pri i condiii de munc ce pot menine aceast situaie. Este foarte posibil ca politicile de dezvoltare i de investiii ale agenilor economici s nu poat fi meninute la nivelul obiectivelor propuse iniial, datorit i unor factori externi angajatorilor, ceea ce poate aduce mutaii serioase n ce privete politica de personal. Analiza evoluiei la nivelul ocupaiilor relevante pentru nvmntul profesional i liceal tehnologic Profilul dominant la nivel regional al cererii de for de munc pare s fie dat de urmtoarele domenii (n ordinea descrescatoare a numrului de locuri de munc vacante la nivel regional): mecanic; comer ; construcii si lucrari publice; industrie textil i pielrie; turism si alimentatie publica; electric; electromecanic. Domenii cu dinamic pozitiv i potenial de absorie pe piaa muncii : comer, construcii si lucrari publice , turism i alimentaie publica, estetica si igiena corpului omenesc caracterizate printr-o balan locuri de munc-omeri pozitiv sau cu tendin de echilibrare, locuri de munc n cretere pentru comert si constructii;, omaj n crestere si locuri de munca in scadere,dar catre un punct de echilibru pentru celelalte doua domenii - att pe ansamblul regiunii ct i n majoritatea judeelor.
27
UNIUNEA EUROPEAN
Industrie alimentar: locurile de munc se mentin la un nivel inferior numrului de omeri care cunoaste o descrestere intre 2004 si 2007 si o crestere usoara la nivel regional i n majoritatea judeelor, rezultand o balanta negativa . n Arges se semnaleaz un deficit de for de munc, n special pentru ocupaiile din domeniul procesarii crnii, al prelucrarii produselor lactate si in cel al panificatiei. Mecanica este domeniul care nregistreaz o balanta negativa, cu un numr semnificativ de locuri de munc vacante dar i de omeri intrati in evidente (cel mai mare numr de locuri de munc vacante n 2008 la nivel regional i n judeele Arges, Prahova, Dambovita; cel mai mare numr de omeri n toate judeele) . Din evoluia 2004-2008 se desprinde tendina de cretere a locurilor de munc vacante si o alternanta descrestere-crestere a numrului de omeri n mecanic - la nivel regional i n majoritatea judeelor. Raportul locuri de munc-omeri rmne puternic deficitar , tendina de usoar ameliorare sesizata anul trecut fiind insa anulata in momentul acestei analize. Electronica si automatizarile, cunosc o balanta locuri de munca-somaj negativa, cresterea moderata a numarului de locuri vacante fiind depasita de cresterea numarului de someri, decalajul numeric fiind foarte mare. Domeniul materialelor de constructii , cunoaste o evolutie fluctuanta, reusindu-se la momentul anului 2007 o echilibrare aproape perfecta a balantei locuri de munca-someri, urmata insa in anul 2008 de o descrestere a numarului de locuri vacante si de o crestere deosebita a somajului, rezultand o balanta negativa, cu un excedent foarte mare de forta de munca. Sesizam totusi faptul ca numarul de inregistrari in somaj al absolventilor din aceste categorii este nc mic. Nr. locuri de munc vacante, nr. omeri: cretere, scdere, aprox. constant Diferen locuri vacante-omeri: (+) surplus comparativ; (-) deficit comparativ; tendin de echilibrare Profilul tehnic a nregistrat evoluii la nivel regional, prin creterea dar si prin plafonarea numrului de locuri de munc n paralel cu creterea ceva mai accentuat a omajului - pe ansamblul regiunii i n majoritatea judeelor (excepie Arges si Teleorman unde omajul a sczut,
28
UNIUNEA EUROPEAN
respectiv Dambovita si Arges unde cresc si numarul locurilor vacante n cadrul profilului). Balana locuri de munc-omeri este deficitar n toate judeele.
CORELATIE PROFESII GRUP TINTA- PROFESII ASIMILATE PE PIATA MUNCII Nr.crt. Denumire profesie conform activitatii 1 studii absolvite Tehnician in activitati economice 214108 1.consilier/expert/inspector/referent/economist in management; 2.conslier/expert/inspector/referent/economist in economie generala; 3.conslier/expert/inspector/referent/economist in economia mediului; 4.conslier/expert/inspector/referent/economist in relatii economice internationale; 5.conslier/expert/inspector/referent/economist in gestiunea economica; 6.consultant in management; 2 Tehnician in instalatiii 311306 inginer economist 1. dispecer gestiune uraniu; 2. maistru electromecanic;
29
Denumire profesie conform COR
Profesie conform grupa COR
UNIUNEA EUROPEAN
electrice
3. maistru energetician/electrician; 4. tehnician electro-energetician, termo-energetician; 5. tehnician electromecanic; 6.tehnician proiectant energetician/electrician; 7. maistru electrician in constructii 1. maistru aviatie; 2. maistru electronica, transporturi, posta si telecomunicatii; 3.Sef formatie sisteme radiante (antene); 4. tehnician aviatie; 5. tehnician constructii telefonice; 6. tehnician radiolocatii; 7. tehnician turn parasutism; 8. tehnician proiectant electronica/transporturi/comunicatii; 9. inspector exploatare postala 1. dispecer gestiune uraniu; 2. maistru electromecanic; 3. maistru energetician/electrician; 4. tehnician electro-energetician, termo-energetician; 5. tehnician electromecanic; 6.tehnician proiectant energetician/electrician; 7. maistru electrician in constructii
Tehnician electronist
311406
Tehnician mecatronist
31130
Tehnician in transporturi
311407
1. maistru aviatie; 2. maistru electronica, transporturi, posta si telecomunicatii; 3.Sef formatie sisteme radiante (antene);
30
UNIUNEA EUROPEAN
4. tehnician aviatie; 5. tehnician constructii telefonice; 6. tehnician radiolocatii; 7. tehnician turn parasutism; 8. tehnician proiectant electronica/transporturi/comunicatii; 6 Tehnician in gastronomie 316203 9. inspector exploatare postala 1. tehnician frigotehnist; 2. tehnician laborant analize produse alimentare; 3. tehnician in industria alimentara extractiva; 4. tehnician in industria alimentara fermentativa; 5. tehnician in industria carnii, laptelui si conservelor; 6. tehnician in morarit si panificatie; 7. tehnician proiectant in industria alimentara; 7 Tehnician operator tehnica 8 de calcul Tehnician ecolog si protectia calitatii mediului 3 Tehnician mec. intretinere si rep. 311519 321106 312203 8. maistru industria alimentara 1. operator calculator electronic si retele; 2. sef tura exploatare in centre sau oficii de calcul 1. tehnician in bacteriologie; 2. tehnician in biochimie; 3. tehnician in hematologie; 4. tehnician in serologie; 5. tehnician in bilogie; 6. evaluator si auditor de mediu 1.maistru cazangerie; 2. maistru instalatii navale; 3. maistru intretinere si reparatii masini unelte, utilitati, service, prototipuri; 4. maistru lacatus, constructii metalice;
UNIUNEA EUROPEAN
5.maistru lacatus mecanic; 6. tehnician proiectant mecanic; 7. mecanic pentru intretinerea aparatelor de lansare la zbor; 8. maistru mecanic; 9. maistru mecanic auto; 10. maistru mecanica agricola; 11. maistru mecanica fina; 12. maistru montaj; 13. maistru prelucrari mecanice; 14. maistru sculer matriter; 15. maistru sudura; 16. tehnician constructii navale; 17. tehnician instalatii bord (avion); 18. tehnician masini si utilahe; 19. tehnician prelucrari mecanice; 20. tehnician sudura; 21. tehnician tehnolog mecanic; 22. maistru mecanic masini si utilaje pentru constructii
CONTRACT INDIVIDUAL DE MUNCA

UNIUNEA EUROPEAN
incheiat si inregistrat sub nr. ..... /la registrul general de evidenta a salariatilor*) A. Partile contractului Angajator persoana juridica/fizica ................................................., cu sediul/domiciliul in , inregistrata la registrul comertului/autoritatile administratiei publice din .. sub nr. .., cod fiscal., telefon , reprezentata legal prin ., in calitate de . si salariatul/salariata domnul/doamna......................................................................, domiciliat/domiciliata in localitatea ............................, str. ................................................. nr. .........., judetul .................................., posesor/posesoare al/a buletinului/cartii de identitate/pasaprotului seria ......, nr. ......................, eliberat/eliberata de ................................. la data de ..................................., CNP... , permis de munca seria nr, din data , am incheiat prezentul contract individual de munca in urmatoarele conditii asupra carora am convenit: B. Obiectul contractului: . C. Durata contractului: a) nedeterminata, salariatul/salariata ..................................................... urmand sa inceapa activitatea la data de .......................; b) determinata, de .................., pe perioada cuprinsa intre data de ............, si data de .................... /pe perioada suspendarii contractului individual de munca al titularului de post. D. Locul de munca 1. Activitatea se desfasoara la .. 2. In lipsa unui loc de munca fix salariatul va desfasura activitatea astfel: .
UNIUNEA EUROPEAN
E. Felul muncii
Functia/meseria .............................................................. conform Clasificarii ocupatiilor din Romania. ............................................................................................................................................. F. Atributiile postului Atributiile postului sunt prevazute in fisa postului, anexa la contractul individual de munca*). G. Conditii de munca 1. Activitatea se desfasoara in conformitate cu prevederile Legii nr. 31/1991 privind stabilirea duratei timpului de munca sub 8 ore pe zi pentru salariatii care lucreaza in conditii deosebite vatamatoare, grele sau periculoase. 2. Activitatea prestata se desfasoara in conditii normale/deosebite/speciale de munca, potrivit Legii nr 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, cu modificarile si completarile ulterioare. H. Durata muncii 1. O norma intreaga, durata timpului de lucru fiind de .. ore/zi, .. ore/saptamana. a) Repartizarea programului de lucru se face dupa cum urmeaza: ... (ore zi/ore noapte/inegal). b) Programul de lucru se poate modifica in conditiile regulamentului intern/contractului colectiv de munca aplicabil. 2. O fractiune de norma de ore/luna. a) Repartizarea programului de lucru se face dupa cum urmeaza: (ore zi/ore noapte/inegal). b) Programul de lucru se poate modifica in conditiile regulamentului intern/contractului colectiv de munca aplicabil. c) Nu se vor efectua ore suplimentare, cu exceptia cazurilor de forta majora sau pentru alte lucrari urgente destinate prevenirii unor accidente sau inlaturarii consecintelor acestora. I. Concediul Durata concediului anual de odihna este de zile lucratoare, in raport cu durata muncii (norma intreaga, fractiune de norma).
UNIUNEA EUROPEAN
De asemenea, beneficiaza de un concediu suplimentar de J. Salariul 1. Salariul de baza lunar este : ........ lei 2. Alte elemente constitutive: a) sporuri: ; b) indemnizatii ; c) alte adaosuri
3. Orele suplimentare prestate in afara programului normal de lucru sau in zilele in care nu se lucreaza ori in zilele de sarbatori legale se compenseaza cu ore libere platite sau se platesc cu un spor la salariu, conform contractului colectiv de munca aplicabil sau Legii nr. 53/2003 Codul muncii. 4. Data/datele la care se plateste salariul este/sunt:.. K. Drepturi si obligatii ale partilor privind securitatea si sanatatea in munca: a) echipament de protectie ....................................... b) echipament de lucru ........................................... c) materiale igienico-sanitare........................................ d) alimentatie de protectie ...................................... e) alte drepturi si obligatii privind sanatatea si securitatea in munca .............................. L. Alte clauze a) perioada de proba este de ..; b) perioada de preaviz in cazul concedierii este de .. zile lucratoare, conform Legii nr. 53/2003 Codul muncii sau contractul colectiv de munca; c) perioada de preaviz in cazul demisiei este de .. zile calendaristice, conform Legii 53/2003 Codul muncii sau contractului colectiv de munca. d) in cazul in care salariatul urmeaza sa-si desfasoare activitatea in strainatate, informatiile prevazute la art. 18 alin (1) din legea nr. 53/2003 Codul muncii se vor regasi si in contractul individual de munca; e) alte clauze.
UNIUNEA EUROPEAN
M. Drepturi si obligatii generale ale partilor a) dreptul la salarizare pentru munca depusa; b) dreptul la repaus zilnic si saptamanal; c) dreptul la concediul de odihna annual; d) dreptul la egalitate de sanse si tratament; e) dreptul la securitate si sanatate in munca;
1. Salariatul are, in principal, urmatoarele drepturi:
f) dreptul la formare profesionala in conditiile actelor aditionale. 2. Salariatului ii revin, in principal, urmatoarele obligatii: a) obligatia de a realiza norma de munca sau, dupa caz, de a indeplini atributiile ce ii revin conform fisei postului; b) obligatia de a respecta disciplina muncii; c) obligatia de fidelitate fata de angajator in executarea atributiilor de serviciu; d) obligatia de a respecta masurile de securitate si sanatate a muncii in unitate; e) obligatia de a respecta secretul de serviciu. 3. Angajatorul are, in principal, urmatoarele drepturi: a) sa dea dispozitii cu caracter obligatoiu pentru salariat, sub rezerva legalitatii lor; b)sa exercite contralul asupra modului de indeplinire a sarcinilor de serviciu; c) sa constate savarsirea abaterilor disciplinare sis a aplice sanctiunile corespunzatoare, potrivit legii, contractului colectiv de munca aplicabil si regulamentului intern. 4. Angajatorului ii revin, in principal, urmatoarele obligatii: a) sa acorde salariatului toate drepturile ce decurg din contractele individuale de munca, din contractul colectiv de munca aplicabil si din lege; b) sa asigure permanent conditiile tehnice si organizatorice avute in vedere la elaborarea normelor de munca si conditiile corespunzatoare de munca; c) sa informeze salariatul asupra conditiilor de munca si asupra elementelor care privesc desfasurarea relatiilor de munca; d) sa elibereze, la cerere, toate documentele care atesta calitatea de salariat a solicitantului;
UNIUNEA EUROPEAN
e)sa asigure confidentialitatea datelor cu caracter personal ale salariatului. N. Dipozitii finale
Prevederile prezentului contract individual de munca se completeaza ci dispozitiiloe Legii nr. 53 Codul muncii si ale contractului colectiv de munca aplicabil incheiat la nuvelul angajatorului/grupului de angajatori/ramurii/national, inregistrat sub nr. ./.la Directia General de munca si solidaritate sociala a judetului/municipiului /Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale. Orice modificare privind clauzele contractuale in timpul executarii contractului individual de munca impune incheierea unui act aditional la contract, conform dispozitiilor legale. Prezentul contract individual de munca s-a incheiat in doua exemplare, cate unul pentru fiecare parte. O. Conflictele in legatura cu incheierea, executarea, modificarea, suspendarea sau incetarea prezentului contract individual de munca sunt solutionate de instanta judecatoreasca competenta material si teritorial, potrivit legii. Angajator, Salariat, ....................................... ......................... Reprezentant legal, ...................................... Pe data de .. prezentul contract inceteaza in temeiul art. . din Legea nr. 53/2002 Codul muncii, in urma indeplinirii procedurii legale. Angajator,
Model fisa post(Anexa la contractul individual de munca)
Lacatus mecanic de Intretinere si reparatii iniversale I.Identificarea postului 1. Numele si prenumele titularului__________________________________________ 2. Denumirea postului: Lacatus mecanic
UNIUNEA EUROPEAN
[Daca in organigrama dumneavoastra denumirea postului difera de cea din COR, va trebui sa mentionati in fisa si denumirea din COR]. 3.Pozitia in COR.Cod:721424 [In cazul in care denumirea postului din firma dvs. nu se regaseste in COR, va trebui sa treceti codul din COR pentru denumirea cea mai apropiata din punctul de vedere al sarcinilor si responsabiliotatilor]. 4. Departamentul/Locatia: [Repartizarea se va face conform marimii, specificului si organigramei firmei]. 5. Nivelul postului a) Conducere/coordonare: Nu este cazul b) Executie: specialist 6. Relatiile: a) Ierarhice (control, indrumare, posturi supervizate):

Se subordoneaza: Sefului atelierului mecanic Are in subordine: Nu este cazul
b) Functionale (colaborare, pe orizontala): Cu toti colegii din Sectiile de Productie, Atelier Electric c) Reprezentare (colaborare, consultanta): Nu este cazul II. Descrierea postului 1. Scopul general al postului Realizarea lucrarilor de intretinere si reparatii in vederea mentinerii instalatiilor si utilajelor firmei la parametri optimi de functionare [ In functie de marimea, specificul si organigrama firmei, scopul poate diferi. Scopul postului se va regasi detaliat in obiectul contractului definit CIM semnat de parti]. 2. Obiectivele postului
Realizarea de lucrari de remediere a defectiunilor de la instalatii si utilaje astfel incat procesul de productie sa se desfasoare in conditii normale.
38
UNIUNEA EUROPEAN
Executarea de subansamble, lucrari de montaj/demontaj utilaje si instalatii. Executarea lucrarilor de reparatii capitale a utilajelor si a instalatiilor
[ In functie de marimea, specificul si organigrama firmei, obiectivele pot diferi.]. 3. Descrierea sarcinilor/atributiilor/activitatilor postului
Verifica starea de functionare a utilajelor si a instalatiilor cu scopul de a depista eventualele defectiuni Identifica si analizeaza natura defectiunilor aparute si cauzele care le-au generat. Efectueaza lucrari de reparatii , la timp si de calitate, la utilajele care se defecteaza. Efectueaza interventii in vederea restabilirii functionarii in parametrii stabiliti ai instalatiilor si utilajelor in cazul unor defectiuni accidentale.] Consemneaza in fisele de mentenanta masurile de intretinere si control aplicate conform graficelor, defectiunile constatate, tipul utilajului, cauzele defectiunii, modul si timpul de remediere.
Efectueaza lucrari de reparatii si intretinere in perioada reparatiilor capitale. Verifica piesele de schimb si asigura necesarul pentru fiecare tura de lucru. Realizeaza executia confectiilor metalice, pieselor si semifabricatelor, conform cerintelor tehnologice. Participa la executarea lucrarilor de modernizare a liniilor tehnologice; Executa orice alte dispozitii date de superiorul ierarhic direct sau de supraordonatii acestuia in realizarea strategiilor pe termen scurt ale companiei in limitele respectarii temeiului legal.
[ In functie de marimea, specificul si organigrama firmei, sarcinile/atributiile/activitatile pot diferi]. 4. Descrierea responsabilitatilor postului a. Privind relatiile interpersonale/comunicarea Raspunde cu operativitate solicitarilor Sectiilor de Productie, atunci cand apar defectiuni ale utilajelor sau ale instalatiilor.
39
UNIUNEA EUROPEAN
Raspunde de corectitudinea si promptitudinea cu care furnizeaza informatiile din domeniul sau de activitate. Sesizeaza superiorului ierarhic ori de cate ori apar probleme ce depasesc competenta personala de rezolvare. b. Fata de echipamentul din dotare Respecta regulile privind exploatarea si intretinerea trusei de instrumente si a echipamentelor din dotare. Raspunde de exploatarea si intretinerea corespunzatoare a aparaturii din dotarea sectiei in care lucreaza. Raspunde de informarea imediata a persoanelor responsabile privind orice defectiune in functionare a echipamentului cu care isi desfasoara activitatea. c. In raport cu obiectivele postulu Respecta tehnologiile de demontare, montare si reparatie pentru piesele defecte. Raspunde de buna functionare a utilajelor in vederea asigurarii continuitatii fluxului de productie. Raspunde de calitatea lucrarilor de intretinere si reparatii efectuate. Raspunde de mentinerea in permanenta a curateniei la locul de munca in timpul si dupa efectuarea reparatiilor d. Privind securitatea si sanatatea muncii Respecta normele de Securitate si Sanatate in Munca, Situatii de Urgenta, precum si prescriptiile ISCIR. Este obligat sa poarte echipamentul de protectie a muncii din dotare si sa il mentina in conditii corespunzatoare. Participa la instructajele privind Securitatea si Sanatatea Muncii, Situatii de Urgenta si acordarea de prim ajutor. e. Privind regulamentele/procedurile de lucru
UNIUNEA EUROPEAN
Respecta Regulamentul Intern si Regulamentul de Organizare si Functionare ale firmei. Respecta procedurile de lucru generale specifice firmei (de exemplu, programul de lucru). [In functie de marimea, specificul si organigrama firmei, responsabilitatile postului potdiferi.] 5. Conditiile de lucru ale postului a. Programul de lucru 8 ore si suplimentar cand este nevoie [Se va asigura corelarea acestor dispozitii cu acelea ale clauzei specifice din CIM, precum si cu prevederile din anexele la Regulamentul Intern/CCM la nivel de unitate referitoare la alternanta turelor, daca este cazul, respectiv la programul de lucru inegal]. b. Conditiile materiale ambietate Lucreaza in conditii de sectie de productie si in exterior: zgomot, umiditate, alternanta temperaturi scazute/ridicate. deplasari Se deplaseaza frecvent in interiorul firmei. spatiu Are sediul in Atelierul Mecanic, sta destul de mult in spatii deschise. conditii suplimentare (fac parte din categoria de beneficii) Trusa de instrumente, telefon mobil c. Conditii de formare profesionala Participa la diverse cursuri de instruire pe linie profesionala. d. Buget Nu este cazul [Conditiile de la punctele a,b,c, si d decid la nivelul fiecarei firmein functiile de conditiile specifice si de posibilitati, precum si de nevoile pentru postul respectiv in firma. 6. Gradul de autonomie a. Autoritate asupra altor posturi............ [Se refera la alte posturi decat cele aflate in subordinea directa. Autoritatea se stabileste in fiecare firma de catre conducere, pentru fiecare post in parte in functie de marimea, specificul si organigrama firmei] b. Delegare (inlocuitori, sarcini delegate) inlocuieste pe: alt Mecanic sau pe Maistru, in acest ultim caz cu responsabilitati limitate.
UNIUNEA EUROPEAN
este inlocuit de: Maistru sau alt Mecanic
[De obicei, fiecare firma stabileste si mentioneaza numele persoanei inlocuitoare, cu precizarea responsabilitatilor si a sarcinilor pe perioada delegarii]. 7. Indicatori de performanta Reducerea numarului de cazuri de nefunctionare a echipamentelor de care raspunde cu ....% pe durata unui an. [In functie de specificul firmei, pot fi utilizati indicatori diferiti, cu valori diferite, in limitele responsabilitatilor si performantelor cerute de post]. 8. Perioada de evaluare a performantelor Anual [se stabileste in functie de sistemul de evaluare din fiecare firma] 9. Evolutii posibile Poate evolua pe postul de maistru. [se stabileste in functie de planificarea carierei din fiecare firma]. III. Specificatiile postului 1. Nivelul de studii Studii medii sau scoala profesionala cu profil mecanic. [Nivelul de studii pentru fiecare post difera in functie de specificul si marimea firmei, precum si de nevoile pentru postul respectiv in firma] 2. Calificari/specializari necesare Cursuri de calificare in domeniul de specialitate. [In functie de specificul si marimea firmei, precum si de nevoile pentru postul respectiv in firma, se pot solicita si alte calificari/specializari]. 3. Competentele postului (pachet de competente) abilitati de a lucra in echipa; corectitudine; obiectivitate;
42
UNIUNEA EUROPEAN
energie; rezistenta la stres; capacitate de prevedere a situatiilor deosebite; echilibru emotional; viteza de reactie si capacitatea de a lua decizii.
4. Experienta de lucru necesara (vechimea in specialitatea ceruta de post) Minimum 2 ani experienta [Experienta solicitata depinde de specificul si marimea firmei, precum si de nevoile pentru postul respectiv in firma] Data, Numele si semnatura titularului postului, APROBAT Director General Numele si semnatura superiorului ierarhic,
MARKETING / PROMOVARE PERSONAL
Informeaza-te!
Managementul carierei presupune i dezvoltarea capacitii de promovare personal.
Promovarea personal cuprinde modalitile prin care o persoan i sistematizeaz i prezint informaiile despre abilitile, interesele , experienele educaionale i profesionale proprii n vederea atingerii unor scopuri de carier.
Promovarea personal
UNIUNEA EUROPEAN
Componenta instrumental Curriculum Vitae Scrisoare de intenie Scrisoare de mulumire Componenta atitudinal - abilitati de comunicare - dezvoltarea reelei de contacte - pregtirea pentru interviul de angajare
INSTRUMENTE DE MARKETING PERSONAL Curriculum Vitae un instrument de marketing personal, o modalitate de reclam personal prin intermediul creia ( dar nu numai) persoana convinge angajatorul c este un candidat important i care va contribui la atingerea intereselor organizaiei. o prezentare detaliat i structurat a experienei educaionale i profesionale a persoanei, precum i a competenelor, deprinderilor i calificrilor dobndite. Reguli de baz privind ntocmirea unui CV: s nu conin greeli gramaticale sau de exprimare; fontul ales s fie unul sobru, paragrafele s nu fie prea lungi, titlurile importante s fie marcate n bold , informaia s fie aezat ntr-o ordine logic, urmnd un criteriu cronologic, funcional, orientat; s includ neaprat datele generale, de tip : nume, adres, telefonul i adresa de e-mail; s conin cuvinte cheie adecvate pentru postul vizat; s nu conin repetiii deranjante, fiind de dorit s fie folosite verbe care indic aciunea, precum a dezvolta, a conduce, a destina pentru a sublinia realizrile tale i nu propoziii declarative precum am participat , am asistat la , iar pe ct se poate , s fie evitate construciile pasive precum eram responsabil cu . Structura unui CV/ componentele unui CV: fotografie
44
UNIUNEA EUROPEAN
informaii personale ( nume i prenume, adres, nr. telefon, adres de e-mail, naionalitate, data naterii) educaie i formare/ studii ( formele de educaie absolvite sau n curs de absolvire, precizndu-se: perioada ( de la pna la ), numele i tipul instituiei de nvmnt i al organizaiei profesionale prin care s-a realizat formarea profesional, domeniul studiat/ aptitudini ocupaionale, tipul calificrii/ diploma obinut, nivelul de clasificare al formei de instruire, programe speciale din care elevul a fcut parte ( ex. burse n strintate), concursuri academice ( olimpiade, concursuri intercolare) la care a participat; experiena profesional : perioada n care a desfurat o anumit activitate profesional, instituia/ numele i adresa angajatorului, tipul activitii/ sectorul de activitate, funcia/ postul ocupat, principalele activiti i responsabiliti;* activitile de voluntariat pot fi trecute n CV n msura n care sunt relevante pentru un post sau o poziie vizat; aptitudini i competene personale: sunt incluse acele aptitudini i competene personale care nu sunt recunoscute neaprat printr-un certificat sau diplom, dar sunt reprezentative i relevante pentru atingerea scopurilor de carier; limbi strine cunoscute: se precizeaz nivelul de competen ( scris, citit, vorbit), se enumer atestatele de competen lingvistic obinute; alte aptitudini i competene: ex. artistice, sociale, organizatorice,tehnice ; informaii suplimentare: alte informaii utile care nu au fost menionate anterior: ex. persoane de contact, referine etc; anexe: sunt enumerate documentele ataate CV-ului, dac este cazul.
Aplica! JOB-UL MEU IDEAL In constructia carierei un lucru foarte important este sa te proiectezi in viitor. Gandeste-te cum arata locul tau de munca ideal si descrie : Atributiile pe care le vei avea :
UNIUNEA EUROPEAN
Programul :_____________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ Stilul de lucru :___________________________________________________________________________ Mediul in care vei lucra : ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ __ Stilul de viata pe care il permite: ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ __ Recompensarea : ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________
Curriculum vitae Europass

Informaii personale
Nume / Prenume
Adres(e) Telefon(oane)
Inserai fotografia. (rubric facultativ, vezi instruciunile)
Nume, Prenume (rubric facultativ, vezi instruciunile)

Numr imobil, nume strad, cod potal, localitate, ar (rubric facultativ, vezi instruciunile) (rubric facultativ, vezi instruciunile) Mobil: (rubric facultativ, vezi instruciunile)
46
UNIUNEA EUROPEAN
Fax(uri) E-mail(uri) (rubric facultativ, vezi instruciunile) (rubric facultativ, vezi instruciunile)
Naionalitate(-ti)
(rubric facultativ, vezi instruciunile)
Data naterii
Sex
Locul de munc vizat / Domeniul (rubric facultativ, vezi instruciunile) ocupaional
Experiena profesional
Perioada Funcia sau postul ocupat Activiti i responsabiliti principale Numele i adresa angajatorului Tipul activitii sau sectorul de activitate
Menionai separat fiecare experien profesional relevant, ncepnd cu cea mai recent dintre acestea. (rubric facultativ, vezi instruciunile)
Educaie i formare
47
UNIUNEA EUROPEAN
Perioada Calificarea / diploma obinut Disciplinele principale studiate / competene profesionale dobndite Numele i tipul instituiei de nvmnt / furnizorului de formare Nivelul n clasificarea naional sau internaional (rubric facultativ, vezi instruciunile) Menionai separat fiecare forma de nvmnt i program de formare profesional absolvite, ncepnd cu cel mai recent. (vezi instruciunile)
Aptitudini i competene personale
Limba(i) matern(e)
Precizai limba(ile) matern(e) (dac este cazul specificai a doua limb matern, vezi instruciunile)
Limba(i) strin(e) cunoscut(e) Autoevaluare nelegere Vorbire Scriere
Nivel european (*)
Ascultare
Citire
Participare la conversaie
Discurs oral
Exprimare scris
Limba Limba
(*) Nivelul Cadrului European Comun de Referin Pentru Limbi Strine
Competene i abiliti sociale
Descriei aceste competene i indicai contextul n care au fost dobndite. (Rubric facultativ, vezi instruciunile)
Competene i aptitudini organizatorice
Competene i aptitudini tehnice
48
UNIUNEA EUROPEAN
Competene i aptitudini de utilizare a calculatorului
Competene i aptitudini artistice
Alte competene i aptitudini
Permis(e) de conducere
Menionai dac deinei un permis de conducere i categoria. (Rubric facultativ, vezi instruciunile)
Informaii suplimentare Includei aici orice alte informaii utile, care nu au fost menionate anterior, de
exemplu: persoane de contact, referine etc. (Rubric facultativ, vezi instruciunile)
Anexe Enumerai documentele anexate CV-ului. (Rubric facultativ, vezi instruciunile) Scrisoarea de intenie/ prezentare: este un instrument de promovare personal n care candidatul i argumenteaz interesul i i justific candidatura pentru un post/ funcie. Structura unei scrisori de intenie: numele candidatului pentru post i informaii de contact : adres, nr. telefon, e-mail (dreapta sus); numele persoanei care realizeaz procedura de selecie , numele instituie/companiei, adresa instituiei/ companiei (scrise pe linii diferite, unele sub altele ); formula de salut ( Stimate/ Domn/ Doamn); n fraza de introducere/ primul paragraf se precizeaz: postul vizat i sursa de la care a fost obinut informaia (ex. anun pubilicitar ); n paragraful urmtor / dou sau trei fraze se descrie pe scurt experiena profesional, domeniile de expertiz, nivelul de competen atins ( se axeaz pe abilitile i cunotinele
UNIUNEA EUROPEAN
cerute pentru acel post i modul n care candidatul ndeplinete aceste cerine / se realizeaz o sumarizare a calitilor personale, deprinderi, abiliti); n paragraful de ncheiere : o solicitare politicoas a unui rspuns privind acordarea unui interviu de angajare; Model semntura de mn a candidatului i data ntocmirii scrisorii de intenie. SCRISOARE DE INTENIE
Departamentul Resurse Umane S.C __________________SRL STR.____________________ Mun.____________Data_____________ Stimata dna/dr,: Doresc a va prezenta candidatura pentru pozitia de _________________ in cadrul companiei dumneavostra, ca urmare a publicarii anuntului de recrutare in ziar , site , AJOFM . In sprijinul candidaturii mele, pe langa aptitudinile si experienta listata in cv-ul atasat, doresc a mentiona interesul permanent si pasiunea pe care o manifest fata de acest domeniu al ____________. In ceea ce priveste oferta mea de colaborare, aceasta vizeaza aptitudinile si performantele meleprofesionale, accumulate pana in present: putere de munca, rapiditate de integrare intr-un mediu profesional organizat. Va rog a nu ezita sa ma contactati pentru orice informatii legate de cv-ul atasat. Cu respect, Nume Pregtirea pentru interviul de selecie Interviul reprezint o conversaie focalizat , ntre un potenial angajator i unul sau mai muli candidai pentru un anumit post, ce are ca scop identificarea candidatului care corespunde cel mai bine cerinelor angajatorului. Pregtirea pentru interviu implic :
50
UNIUNEA EUROPEAN
a)
colectarea informaiilor necesare susinerii inerviului ( informaii despre organizaie- structur, domeniile de activitate, atmosfera de lucru, planuri de viitor, informaii despre postul vizat- atribuiile, responsabiliti, competene cerute, nivel educaional cerut, posibiliti de promovare );
b) pregtirea psihologic ( nonverbale etc ). Structura unui interviu
motivaia, controlul emoiilor, optimizarea comunicrii
momentul introductiv, cnd se stabilete contactul vizual cu intervievatorul, se exprim un zmbet cald, se adopt o postur adecvat; ntrebrile preliminare, cnd intervievatorul ncepe discuia, dar trebuie s fii pregtit i dumneavoastr cu cteva fraze / formule de genul neleg c acest post implic..< ntrebrile eseniale/ centrale, care vizeaz identificarea la candidat a competenelor necesare ocuprii postului : ntrebri de specialitate - pentru evaluarea cunotinelor; ntrebri legate de firm specificul ei, obiective, strategii ; ntrebri situaionale ex. Descrie o situaie anume / conflictual a echipei din care ai fcut parte . Ce rol ai avut n cadrul echipei? ntrebri de tip brainteasers - la care rspunsul evident nu e neaprat cel corect ; ntrebri cu caracter mai general: care sunt realizrile dvs pe plan profesional ? care sunt punctele tari / slabe ?Ce ai vrea s se tie despre dvs i nu este precizat n CV? De ce credei c suntei calificat pe acest post?
Exemple de ntrebri tipice utilizate n cadrul interviului: De ce dorii s fii angajat la noi? Ce experien n acest domeniu de activitate avei? De ce dorii s prestai meseria de .?
51
UNIUNEA EUROPEAN
Ce tii despre meseria de ..? Care este cea mai importan experien profesional pentru tine? Care este cea mai mare realizare a ta? Ce caliti personale v fac s considerai c ai fi potrivit pentru acest loc de munc? Suntei capabil s lucrai n condiii de stres? De ce ai prsit ultimul loc de munc? Ce planuri avei de viitor? Suntei capabil s v perfecionai continuu n meseria de ? Cum v-ai gndit s facei acest lucru?
Greeli de evitat la interviu: aspectul vestimentar neadecvat; ntrzierea / lipsa punctualitii; atitudinea pasiv, indiferent sau dimpotriv vorbeti prea mult, gesticulaii exagerate, suprtoare; lipsa tactului , a diplomaiei; incapacitatea de a face fa unei critici; tendina de a prelua conducerea interviului( angajatorii doresc oameni care pot lucra eficient ntr-o echip) ; accentuarea deosebit a salarizrii; nu mestecai gum i nu fumai; nu vorbii la telefonul mobil nchidei telefonul; nu v jucai cu diverse obiecte personale n timpul interviului; nu criticai pe nimeni, n special alt angajator
Posibile capcane ale unui interviu:
52
UNIUNEA EUROPEAN
ntrebrile referitoare la
aprecierea personal de fapt
ascund politica intervievatorului ce vizeaz cunoaterea ct mai exact de ctre candidat a meseriei n care se presupune c va lucra; ntrebrile legate de planurile de viitor/ dorina / disponibilitatea de dezvoltare profesional indic dorina angajatorului de a se lmuri asupra nivelului de implicare/ ataament fa de organizaie al candidatului, precum i asupra capacitii sale de formare continu; curiozitatea intervievatorului legat de ceea ce v intereseaz despre postul respectiv sau activitatea firmei/ organizaiei de fapt indic scopul de a afla ct de mult suntei motivat pentru a obine postul respectiv sau n general un loc de munc sau unul temporar; dac vi se sugereaz s adresai ntrebri , nu ezitai , ns trebuie s alegei ceva relevant care s v lrgeasc orizontul de cunoatere / prezentare a locului de munc respectiv : ex. Care va fi eful meu direct? De la cine pot nva mai multe despre? Ce va trebui s fac ca.?; dac vi se solicit descrierea unor eecuri, insuccese, slbiciuni, evitai descrierile negative, ci menionai lecii nvate din greeli
SERVICII DE PLASARE
CLIENII/ BENEFICIARII UNUI CENTRU DE SERVICII PE PIAA MUNCII CSPM
53
UNIUNEA EUROPEAN
Persoane care nu au inca Persoane care cauta un loc Persoane ce au un loc de munca: o meserie: Elevi de liceu Studenti Lucratori necalificati Liber profesionisti de - someri -beneficiari de ajutor social -persoane iesite la pensie - contract de munca desfacut munca imediat: -Necalificate -Calificate care vor perfectionare -Persoane disponibilizate restructurarii care vor fi datorita
Orice alta persoana care au nevoie de servicii in sprijinul activitatii sale
Un rol important pe care il joac aceste organisme const in anticiparea evoluiei profesiilor/meseriilor din sector i in evaluarea necesarului de competene pe termen mediu i lung. Aceast anticipare se face, in primul rand, pe baza planurilor de dezvoltare naionale i sectoriale, dar i a tendinelor care se manifest pe plan internaional. Iat cateva pagini web ale unor instituii reprezentative pe piaa muncii, la nivel internaional, european i naional: www.ilo.org www.mmss.ro, www.europa.eu.int www.anofm.ro, www.cedefop.gr www.meta.fgov.be, www.trainingvillage.gr www.minszw.nl
TIPURI DE INTERVIURI n selecia personalului pot fi utilizate dou tipuri principale de interviuri: interviul iniial de triere i interviul de profunzime. Interviul iniial de triere selecia candidailor trebuie s in seama de vrst, condiie fizic, nivelul educaiei, experiena specific. Cand idaii care nu ndeplinesc condiiile de baz sunt exclui rapid, iar ceilali intr n fazele urmtoare ale seleciei.
54
UNIUNEA EUROPEAN
Dac numrul candidailor este foarte mare, se recomand o preselecie. n cadrul acesteia se apeleaz la un interviu pe baza unui chestionar scurt, de circa 10 minute, n care sunt cerute anumite informaii despre candidat. La sfritul interviului se acord un punctaj, iar cei care acumuleaz un anumit scor sunt invitai la un nou interviu. Metoda d rezultate numai n condiiile utilizrii ei corecte, conducnd i la economisirea timpului celui care realizeaz selecia. Interviul de profunzime intervievatori sunt trei variante: Interviul individual d posibilitatea dezvoltrii unei relaii intre intervievat i intervievator. Deficiena cea mai mare a acestui tip de interviu const in posibilitatea apariiei lipsei de obiectivitate, datorate tocmai existenei unui singur intervievator, care nu poate fi controlat. Interviul colectiv mai muli intervievatori vor intervieva candidaii. Dintre intervievatori fac parte managerul de linie al postului vacant, un reprezentant din departamentul de resurse umane precum i alte persoane ce au o legtur direct cu acel post i care pot pune candidatului intrebri de specialitate asupra formrii profesionale. Consiliul de intervievare este o variant a interviului colectiv. Acesta este constituit dintrun numr mare de intervievatori, ceea ce sporete gradul de dificultate pentru candidat. Intervievatorii vor pune, fiecare, cate una, maximum dou intrebri. Pe baza rspunsului candidatului, membrii consiliului de interviu ii vor face o prere despre aptitudinile i calitile candidatului, prere ce va conta la luarea deciziei finale. Interviul colectiv i consiliul de intervievare sunt eficiente datorit numrului de intervievatori i calificrilor diferite ale acestora. Clasificate din perspectiva structurrii lor, interviurile se impart in: 1. interviuri structurate 2. interviuri nedirective 3. interviuri stresante Pentru selecie se folosesc trei tipuri de interviuri:
interviurile se clasific atat din punct de vedere al structurii,
cat i din punct de vedere al numrului de intervievatori. Din punct de vedere al numrului de
UNIUNEA EUROPEAN
Interviu structurat
Folosete ntrebri standard: cine suntei dvs. d-le X ?;care v sunt punctele forte ? etc. ntrebrile pot fi stabilite anticipat; Se aseamn cu un chestionar oral; Este foarte utilizat n selecia iniial, cnd exist un numr mare de solicitani; ntrebrile nu sunt rigide; se pot pune ntrebri suplimentare pn se obine informaia dorit; Este mai exact i mai valid dect alte interviuri; Permite obinerea unor informaii similare despre fiecare candidat, ceea ce
uureaz selecia. Interviu fara Este folosit n consultaiile psihologice i n selecie; instructiuni Se pun ntrebri generale care s-l determine pe solicitant svorbeasc despre sine; Este mai dificil ca ntrebrile adresate s aib legtur cu serviciul; ntrebrile sunt o combinaie de ntrebri generale i specifice, neadresate ntr-o anumit ordine; Are o i mai mare tent subiectiv. Are drept scop cercetarea reaciilor n condiiile exercitrii unei presiuni Interviu sub psihice; presiune Cel care conduce interviul adopt o atitudine foarte agresiv pentru a urmri reacia candidatului; Se recomand pentru posturi n care solicitantul lucreaz sub stres; Poate genera o impresie foarte proast despre cel care conduce interviul i despre organizaie. INTREBARI DE EVITAT! Intrebrile ce rar dau un rspuns adevrat: Cum te-ai neles cu superiorii sau colegii? - rspuns aproape intotdeauna foarte bine. Intrebri ce sugereaz rspunsul: .., nu-i aa?
56
UNIUNEA EUROPEAN
Intrebri ce implic rasa, credina, starea civil, sexul, naionalitatea, etc. Intrebri cu rspuns clar, acele intrebri pentru care intervievatorul are deja rspuns. Intrebri ce nu sunt in legtur cu funcia, de exemplu: sport, politic, etc.
Este important ca persoana ce conduce discuia s aib competen de specialitate (s cunoasc bine specificul postului, problematica organizaiei), psihologic (s poat sesiza elemente de atitudine, comportament, adaptabilitate, etc) i de comunicare (s tie s asculte, s fie obiectiv, s sesizeze posibilele contradicii din afirmaiile candidatului, s rein esenialul). STRUCTURA INTERVIULUI Interviul va fi astfel structurat incat s acopere toate aspectele importante legate de candidat. Dac vei cunoate structura interviului, atunci vei putea anticipa intrebrile care v vor fi puse. De asemenea, dac in timpul interviului v vor fi puse anumite intrebri, v vei putea da seama ce structur de interviu folosete intervievatorul. Exist dou tipuri de structur a interviului. Varianta A: planul in apte puncte (Alec Rodger, apud M. Eggert, 1998, p.30-31) 1. Aspecte fizice Are aceast persoan constituia fizic, sntatea, farmecul i impactul necesare slujbei solicitate? 2. Cunotine Are aceast persoan calificrile academice i profesionale corespunztoare postului solicitat? Are el experiena necesar pentru a face fa cerinelor? (60% din interviu va aborda aceast problem)? 3. Nivelul de inteligen Cat de inteligent este aceast persoan i cum voi putea utiliza aceast calitate in postul pe care i-l ofer. 4. Aptitudini speciale Are aceast persoane aptitudini speciale pe care le-a putea valorifica? (lingvistice, matematice, etc). 5. Interese Cum ii petrece candidatul timpul liber, cum ii cheltuiete banii i care este motivaia sa pentru noul loc de munc? 6. Dispoziia Care este personalitatea candidatului i care sunt implicaiile acesteia la locul de munc?
57
UNIUNEA EUROPEAN
7. Circumstanele Care au fost efectele evenimentelor intervenite in viaa solicitantului asupra carierei sale de pan in momentul respectiv i cum ar putea influena ele performana sa la noul loc de munc. Varianta B: planul in cinci puncte (John Munro Fraser, apud M. Eggert, 1998, p. 32) 1. Impactul asupra celorlali Ce fel de reacii genereaz apariia candidatului, modul de vorbire i comportament. 2. Calificare i experien Are aceast persoan cunotinele i abilitile necesare in viitoarea slujb? 3. Abiliti innscute Cat de corect i rapid gandete candidatul i care sunt implicaiile acestei trsturi asupra obinerii locului de munc? 4. MotivareCe fel de munc se potrivete candidatului i cat efort este acesta dispus s depun? 5. Adaptabilitate emoional Cat de repede se adapteaz aceast persoan la noua situaie, noii colegi i care sunt implicaiile asupra slujbei? Declaraia de 30 de cuvinte (M. Eggert, 1998, p. 23-25) este prezentarea pe care trebuie s o pregteti inainte de interviu i in care s te autocaracterizezi intrebandu-te: ce am eu de oferit acestui manager? Ce dein eu, astfel incat el s aib nevoie de mine i s-i doreasc s m angajeze? O astfel de declaraie te va ajuta s te gandeti care ar putea fi motivul pentru care un manager te-ar angaja. In plus, ea ii va oferi un mecanism de control al calitii discuiei tale in momentul interviului. Toat structura interviului poate fi redat i pregtit in aceast declaraie. Exemplu: Sunt un profesionist tnr i motivat, dein cunotine n domeniul asigurrilor i experien att n vnzri ct i n marketingul noilor afaceri, avnd abiliti deosebite i n management. PLANIFICAREA INTERVIULUI DE CTRE CANDIDAT Inainte de prezentarea la un interviu de angajare, este bine s reflectai asupra urmtoarelor aspecte : 1. Ce tii despre compania/firma respectiv ?
UNIUNEA EUROPEAN
2. Ce tii despre slujba pentru care candidai ?
3. Ce tii despre interviul de angajare i procesul de selectare ? 4. Care este rspunsul la invitaia: Vorbii-mi despre dumneavoastr ! (vezi Scrisoarea de 30 de cuvinte). 5. Care sunt atuurile proprii in faa celorlali candidai care v sprijin in solicitarea postului? 6. Care ar fi realizrile care i-ar interesa pe intervievatori? 7. Care sunt problemele posibile care pot aprea in aplicaia dumneavoastr i cum vei reui s le depii ? 8. Care sunt intrebrile posibile pe care putei s le punei intervievatorului? 9. Ce impresie dorii s lasai celui/celor care v intervieveaz? Mapa pentru interviu trebuie s conin: anunul scris, C.V.-ul, recomandrile (dac exist). ndrumari pentru negocierea salariului. V oferim cateva sugestii de rspunsuri la intrebrile cele mai dificile referitoare la cererile salariale: Spunei-mi la ce salariu v ateptai?
- Ei bine, avand in vedere c avei imaginea unei firme in plin expansiune, care are grij de angajaii si, sunt convins() c imi vei oferi un salariu mulumitor, la nivelul celor de pe piata forei de munc. Da, dar va trebui s-mi oferii o baz de nceput, deci la ce salariu v ateptai?
- Poate sunt cumva tentat s m supraevaluez, de aceea v-a ruga s-mi spunei care este nivelul aproximativ al salariului pe care mi l-ai putea oferi? Pentru aceast pozitie,nivelul salariului se ncadreaz n limita...
- Ineleg. Dar avand in vedere c am o experient de x ani i sunt calificat in...... imi putei mri nivelul salariului, gandindu-v c il oferii unei persoane cu specializarea mea.
Aplica!
EXERCITIU DE INTERVIU
UNIUNEA EUROPEAN
De ce i doreti aceast slujb?
________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ __ Vorbete-ne despre tine! ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ __ Cum ai caracteriza fostul tu loc de munc? ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ __ Care este cea mai important problem pe care ai reuit s-o depesti la fostul tu loc de munc? ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ __ Spre ce direcie crezi c se ndreapt cariera ta? ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ __ Unde crezi c vei ajunge peste cinci ani? ________________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ De ce ai plecat de la ultimul loc de munc? ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ __ Deci nu avei nici un fel de experien n.?
UNIUNEA EUROPEAN
________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ __ Ne-ai spus totul despre punctele dvs. forte. Aveti i slbiciuni? ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ __Aveti vreo ntrebare pe care s mi-o adresai? ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ __ Ca salariu i-ai dori s ai/ La ce salariu v ateptai? ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ __
NORME DE COMPORTARE LA LOCUL DE MUNC La inceputul activitii intr-un nou loc de munc este bine ca noul angajat s-i impun ca in primele zile s nu aib prea mult initiativ, fiind mai important s observe activitatea i relaiile din colectiv, la randul su fiind obiect al observaiei celorlali. Acum se formeaz primele impresii, foarte importante pentru tipul de relaii ce se vor dezvolta ulterior i acceptarea noului venit in colectiv. Noul venit ii va aranja locul de munc cat mai plcut i ordonat, personalizandu-l prin mici detalii care il reprezint i va incerca s se
61
UNIUNEA EUROPEAN
fac util. O dat introdus, cand ajunge s-i cunoasc eful i colegii, va judeca singur ce este permis sau interzis (de exemplu pauza de cafea sau posibilitatea de a aduce ceva de mancare de acas). Trebuie precizat faptul c locul de munc nu este cel mai indicat pentru a da telefoane particulare, chiar dac ceilali se comport cu discreia necesar. In relaiile cu colegii este bine s nu participm la intrigi i comploturi". Un nou loc de munc inseamn crearea unor noi relaii, unor simpatii sau antipatii, dar nu trebuie s se confunde relaiile de serviciu cu cele de prietenie. Indiferent de sentimentele care ne anim, relaiile de serviciu trebuie s rman civilizate i in limitele respectului reciproc. Nu facei i nu cerei s vi se fac confidene in legatur cu viaa particular . Asta nu inseamn a fi insensibil la problemele sau suferinele unui coleg i a nu v manifesta compasiunea i solidaritatea uman. O inut sobr, fr a fi rigid, este cea mai indicat, mai ales intr-un colectiv nou. Trebuie s fim buni colegi cu toi cei cu care lucrm. Nici un fel de discriminare nu este permis in mediul profesional. Atenie la glumele pe care le facei, nu tii pe cine ar putea jigni. De aceea, dac suntei o persoan vesel, alegei-v cu mare grij subiectele cu care dorii s destindei atmosfera. Camaraderia nu v impiedic in nici un fel s avei idei i s le propunei colegilor i superiorilor, dac acestea dovedesc profesionalism, iniiativ i creativitate. Primul lucru pe care trebuie s-l faca fiecare om care vine la serviciu este s salute toate persoanele intalnite la intrare, pe coridoare, in birou, indiferent de statutul lor in firm . La serviciu ne trim partea social a existenei, drept urmare, un chip luminos, o frunte descreit, un zambet prietenos ajut pentru a crea o atmosfer plcut. Este indicat s folosii o voce sczut in discuiile pe care le avei cu colegii . Nu v lungii" in comentarea meciurilor de fotbal sau a filmelor vzute in ajun. V diminuai timpul de lucru i ii deranjai i pe cei care vor s lucreze i se jeneaz s v atenioneze. Gustarea nu se transform in mas, pauzele de cafea (i/sau de igar) nu sunt fr limit.
UNIUNEA EUROPEAN
Cei care lucreaz impreun formeaz o mic familie: se ajut reciproc, ii vorbesc reciproc frumos, nu se insult, nu fac diferenieri de nici o natur, nu se enerveaz sau cel puin nu se manifest. Dai respectul cuvenit celor mai mari" (efi, directori), dar i celor mici (subalterni). Adevrata politee se vede cel mai bine in raporturile cu cei mici" nu cu cei mari". Corectitudinea intre colegi este foarte important in distribuirea sarcinilor, atribuiilor i in evaluarea rezultatelor i, eventual, rsplata lor. Nimeni nu trebuie s neglijeze gesturile mrunte necompatibile in prezena colegilor: cscatul, trosnitul degetelor, repararea machiajului, aranjarea imbrcminii, umezirea degetului pentru a rsfoi o carte, la numrarea banilor, in schimb, orice gest ce exprim atenie i solicitudine fa de colegi va fi bine primit: oferirea unui obiect de birou, inchiderea ferestrei dac este curent, vorbitul cu voce sczut pentru a nu deranja. De asemenea, trebuie s se acorde atenie factorului timp: telefoane concise, audiene scurte i bine planificate; in edine, cuvantul scurt, concret, eficient. Atenia trebuie indreptat i spre oaspeii instituiei (firmei), din alte instituii sau parteneri strini: politee, decen, discreie, curtoazie. A ti s te compori corect, la fel ca i a ti s comunici adecvat i eficient reprezint alturi de profesionalism - factori de reuit profesional.
63
UNIUNEA EUROPEAN
Titlul programului: Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 2013 Axa prioritar 2 Corelarea nvrii pe tot parcursul vieii cu piaa muncii Domeniul major de intervenie: 2.1 Tranziia de la coala la piaa activ Titlul proiectului: Pregtirea Practica i Consilierea Profesionala, Oportuniti pentru Reuita in Cariera Editorul materialului: Inspectoratul Scolar al Judetului Ialomita Continutul acestrui material nu reprezinta in mod obligatoriu pozitia oficiala a Uniunii Europene sau a Guvernului Romaniei.
64

Caiet de Orientare Si Consiliere

Загружено:

Сведения о документе

Авторское право

Доступные форматы

Поделиться этим документом

Поделиться или встроить документ

Параметры публикации

Этот документ был вам полезен?

Это неприемлемый материал?

Авторское право:

Доступные форматы

Caiet de Orientare Si Consiliere

Загружено:

Авторское право:

Доступные форматы

UNIUNEA EUROPEAN

GUVERNUL ROMNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI I PROTECIEI SOCIALE AMPOSDRU

Fondul Social European POSDRU 2007 2013

Instrumente Structurale 2007 2013

INSPECTORATUL SCOLAR AL JUDETULUI IALOMITA SC SERVEL SRL