Comunicare pe tema: Problema demografica

Cuprins:
1.Evolutia demografica: analiza istorica, tendinte viitoare.2 2.Malthusianism si neomalthusianism.....3 3.Repartitia geografica a populatiei.4 3.1.Densitatea populatieie....5 3.2 Urbanizarea....7 4.Situatia demografica in Republica Moldova........8 5.Problema alimentara. Malnutritia...10 6.Oceanul Planetar- sursa de existenta pentru populatia Terrei.11 7.Repere!...................................................................................................13 8.Termeni- cheie.......14 9.Concluzie...15 10.Bibliografie......17

1. EVOLUTIA DEMOGRAFICA: ANALIZA ISTORICA, TENDINTE VIITOARE

La mijlocul secolului al XIX-lea pe Pamint exista ceva mai mult de un milliard de locuitori. Sute de mii de ani i-au trebuit omenirii pentru a atinge primul milliard si numai un secol si jumatate pentru a adauga circa cinci miliarde, trecind sase miliarde in prezent. Explozia demografica s-a manifestatmai intii pe continentul european. In decursul secolului al XIX-lea populatia acestui continent a crescut de trei ori. Acest fenomen s-a produs datorita unui complex de factori: progresul in domeniul ocrotirii sanatatii, ridicarea nivelului de trai, dezvoltarea economica accelerata, combaterea unor boli epidemice s.a. In continuare procesul de crestere a populatiei s-a extins pe intrega planeta. Cresterea numerica se explica si prin faptul ca in tarile in curs de dezvoltare a avut loc scaderea vertiginoasa a mortalitatii si mentinerea natalitatii la un nivel destul de ridicat, generind procesul de explozie demografica mondiala. Dupa al doilea razboi mondial sporirea populatiei la scara mondiala a fost caracterizata drept exploziva, iar dublarea ei s-a produs in cea mai scurta perioada, in numai 35 de ani(1950-1985). Explozia demografica a populatiei in secolul al XX-lea a avut loc in baza sporului natural ridicat. Cea mai mare parte a cresterii populatiei mondiale a revenit urmatoarelor state: China, India, Indonezia si altor tari in curs dedezvoltare(circa 95%).In anii 70 ai secolului trecut s-au evidentiat unele tendinte de reproducere a sporului natural al populatiei, in special in China, ca rezultat al angajarii tot mai accentuate a populatiei feminine in toate sferele de activitati umane, cresterii numerice a populatiei in orase, cresterii nivelului cultural, realizarilor in medicina contemporana si a altor factori. Tratarea corecta si minutioasa a tuturor factorilor decisive ce stau la baza sporului natural,masurile educative etc., vor determina posibilitatea de ameliorare a problemei in regiunile mentionte. Se apreciaza ca dupa aceasta crestere sustinuta pina in 2000, populatia globului va creste din ce in ce mai incet si in anul 2100 va atinge 10-11miliarde de locuitori. Ca urmare, perioada de dublare a populatiei va cunoaste o noua tendinta, opusa celei anterioare, si anume dublarea populatiei va avea loc la un interval de peste 100 de ani, de trei ori mai mare decit intervalul de35 de ani inregistrat in perioada 1950-1985. Pe parcursul ultimilor 50 de ani n toat lumea au avut loc schimbri profunde i multilaterale. Una din particularitile specifice ale acestei epoci reprezint creterea rapid a numrului populaiei n rile slab dezvoltate i reducerea lui esenial n rile economic avansate. Europa ocup un loc deosebit din punctul de vedere al dinamicii populaiei. Ea este unicul continent, unde n timp de cinci ani (1999-2004) numrul populaiei s-a micorat aproximativ cu 0,5 mln de oameni anual. Comparativ cu America de Nord, unde, conform prognozelor existente, n prima jumtate a acestui secol va continua creterea numrului populaiei, n Europa n perioada anilor 2000-2050 numrul populaiei poate s se micoreze cu 13% i, ca rezultat, ponderea populaiei europene n numrul total de oameni pe Glob se va reduce de la 12% pn la 7%. 2.Malthuism si neomalthuism Preocuparea pentru limitarea nasterilor a aparut cu un faimos eseu publicat n anul 1798 de catre pastorul anglicean, Thomas Robert Malthus. Acesta era impresionat de mizeria n care traia o mare parte din populaia Angliei, n acea perioad de mari transformari sociale. Analizind cauzele saraciei, el a ajuns la concluzia ca aceasta se datoreaza unei legi a naturii, potrivit careia ritmul cresterii populatiei este mult mai rapid decit ritmul cresterii mijloacelor de intretinere: populatia ar creste n progresie geometrica, pe cind mijloacele de intretinere ar creste n progresie aritmetica.De aici, alarma unei suprapopulatii pe care planeta n-ar mai fi n stare sa o hraneasca. Pentru a face fata unui asemenea pericol nu exista decit o singura cale: reducerea ritmului cresterii populatiei, prin foamete, razboaie si maladii. Lucrarea lui Malthus se bazeaza pe urmatoarele principii: 1. Populatia este in mod necesar limitata de mijloacele de subzistenta; 2. Populatia creste invariabil acolo unde mijloacele de subzistenta cresc daca nu e impiedicata de unele obstacole foarte puternice si evidente; 3. Aceste obstacole se reduc toate la abstinenta morala, viciul si mizeria.Ulterior a aparut neomalthusianismul. Numele este impropriu deoarece neomalhusianistii propun mijloace contrare celor propuse de Malthus pentru limitarea nasterilor, i anume: anticonceptionalele. Neomalthusianismul a fost lansat n 1823 de Francisc Place dar a explodat abia n secolul nostru, luind dupa razboi proportii impresionante.In legea lui Malthus nu mai crede nimeni. Statistici recente furnizate de FAO arata tocmai contrariul: cresterea anuala a populatiei este de 1,60 % in timp ce cresterea anuala a produselor agricole este de 4 %. Este adevarat ca n ultimele decenii populatia globului a cunoscut o cretere extraordinara.Aceasta se datoreaza progreselor medicinei, care a redus mortalitatea infantila si a prelungit virsta medie de viata. Cit priveste posibilitatile de alimentare pe care le detine planeta, ea poate hrani 8 miliarde de oameni, dupa Penck, 13 dupa Hollstein, 22 dupa Ballod si peste 100 de miliarde dupa Clark. 3. REPARTITIA GEOGRAFICA A POPULATIEI Repartitia geografica a populatiei pe suprafata planetei este conditionata de mai multi factori:- conditiile fizicogeografice (relief, clima, hidrografie, resurse naturaleetc.);- nivelul de dezvoltare socialeconomica;- conditiile istorice;-caracteristicile demografice etc. In functie de modul in care acesti factori au influentat si influenteaza pe intreaga planeta raspandirea populatiei, s-au conturat zone avind o concentrare puternica si zone slab populate.Diferentieri exista atat pe mari regiuni geografice (continente), cat si in cadrul acestora. Astfel, Asia, care ocupa mai putin de o cincime din suprafata uscatului planetar (fara partea asiatica aComunitatii Statelor Independente), detine aproape trei cincimi din populatia planetei,

in timp ce Africa, a carei intindere reprezinta aproape o patrime dinsuprafata uscatului, concentreaza doar 1/7 din populatia Terrei. In prezentambele continente se inscriu in randul regiunilor geografice cu o rata ridicatade crestere a populatiei, dar, in trecut, au cunoscut conditii social-istorice in buna masura diferite care, in cazul Africii, au determinat stagnarea sau chiar scaderea cresterii demografice (in primul rand datorita sclavilor negri trimisiin America). Un caz aparte este Antarctica, continent care detine aproape ozecime din suprafata uscatului planetar dar este, practic, nelocuit (exceptand personalul statiunilor de cercetari stiintifice), factorul restrictiv determinantfiind reprezentat de conditiile naturale vitrege. Numai cele zece state cele mai populate ale planetei concentreaza treicincimi din populatia Terrei, celorlalte peste 180 de tari, plus teritoriiledependente si neautonome, revenindu-le doar doua cincimi. Ca o expresie aconcentrarii populatiei este si mai semnificativ faptul ca numai doua tari, Chinasi India, concentreaza aproape doua cincimi din intreaga populatie a globului pamantesc.Se poate constata ca dintre cele 10 tari cu o populatie de peste 100milioane de locuitori, doar trei (S.U.A., Japonia, Federatia Rusa) nu fac parte dincategoria tarilor in dezvoltare. De altfel si din cel de al doilea grup de tari populate (intre 50 si 100 milioane de locuitori), cu exceptia Germaniei (80 mil.),Italiei, Regatului Unit, Frantei (fiecare avand aproape 60 mil.) si Ucrainei (peste50 mil.loc.), celelalte sunt tari in dezvoltare: Mexic (circa 95 mil.loc.), Vietnam,Filipine (peste 70 mil.loc.), Iran, Turcia, Egipt, Thailanda (peste 60 mil.loc.),Ethiopia (peste 50 mil.loc.). 3.1. DENSITATEA POPULATIEI Acest indicator exprima raportul dintre numarul locuitorilor la un moment dat si suprafata teritoriului pe care il ocupa. La nivelul uscatului planetar este, in prezent, cu ceva peste 44 locuitori /km2, dar exista diferentieri teritoriale foarte mari, atat pe regiuni geografice, cat si pe tari si in cadrul tarilor.Pe continente, valori peste media mondiala inregistreaza doar Asia (127loc./km2) si Europa (103 loc./km2). Celelalte continente au urmatoarele valori: Africa (29 loc./km2), America (18 loc./km2) si Oceania (3 loc./km2);in ceea ce priveste C.S.I., densitatea populatiei este de 13 loc./km2.Pe tari, cu exceptia unor ministate (Monaco - peste 15 000 loc./km2,Singapore circa 5 000 loc./km2 s.a.) si teritorii dependente (Macao - peste 30000 loc./km2), reduse ca intindere, cele mai mari densitati se inregistreazaintr-o serie de tari asiatice (Bangladesh peste 800 loc./km2), Coreea de Sud(410 loc./km2), Japonia (330 loc./km2), India, Sri Lanka (aproape 300loc./km2), Filipine, Vietnam (peste 200 loc./km2) s.a. Pe alte continente,densitati de peste 200 loc./km2 se inregistreaza in putine tari: in Europa(Olanda - aproape 400 loc./km2, Belgia - peste 300 loc./km2, Regatul Unit,Germania, Italia - toate peste 200 loc./km2), Africa (Rwanda, Burundi),America (El Salvador, Haiti). Cele mai reduse densitati se inregistreaza in tari,de regula intinse, care dispun de conditii naturale mai putin propice locuirii,fie deserturi si semideserturi (Australia si Namibia - fiecare cu cate 2loc./km2, Algeria si Sudan cu cate 10 loc./km2 ), fie paduri ecuatoriale (Zair -16 loc./km2, Brazilia - 18 loc./km2). 3.2. URBANIZAREA O problema acuta este si explozia urbana. Spre deosebire de explozia demografica, cea urbana exprima cresterea mult mai rapida a populatiei orasenesti fata de populatia rurala. Procesul de urbanizare nu s-a produs in acelasi ritm pe tot globul pamantesc si nu a atins aceeasi amploare in diferite regiuni ale planetei. Pe mari regiuni ale planetei, se remarca diferente considerabile: regiuni puternic urbanizate, in care populatia urbana depaseste doua treimi din totalul populatiei (Europa, inclusiv C.S.I., America Latina,America de Nord si Oceania - in ultimele doua apropiindu-se de 80%) si, la polul opus, regiuni cu o pondere redusa, respectiv mai putin de o treime din populatie (Africa, Asia de Sud, Asia de Est).In aceasta a doua jumatate a secolului nostru s-a manifestat, pe cuprinsul planetei, o adevarata explozie urbana, care este rezultatul unei multitudini de factori, intre care dezvoltarea demografica accelerata, puternica industrializare, mecanizarea agriculturii (care elibereaza o insemnata cantitate de forta de munca) si, nu in ultima instanta, mirajul pe care-l reprezinta orasul in general ca simbol al civilizatiei. Drept urmare, orasele existente cresc -oraselele se transforma in adevarate orase, orasele in metropole si acestea, la randul lor, in aglomeratii urbane.Una din trasaturile actuale ale fenomenului urban o constituie proliferarea oraselor mari (tot mai multe fiind milionare sau multimilionare) sia aglomeratiilor urbane. Numarul oraselor de peste un milion de locuitori depaseste in prezent 300, din care jumatate au cel putin doua milioane delocuitori.Un alt fenomen caracteristic epocii actuale il reprezinta formareamegalopolisurilor, respectiv imense concentrari urbane cu cativa mari poli deatractie si numeroase centre urbane, mai mari sau mai mici, care graviteaza in jurul acestora. 4. SITUATIA DEMOGRAFICA INREPUBLICA MOLDOVA n ultimele decenii Republica Moldova se confrunt cu un ir de probleme demografice ca reducerea natalitii, mbtrnirea populaiei, migraia, care au o multitudine de consecine sociale, economice, politice,culturale nefavorabile i necesit elaborarea unor msuri eficiente pentru stabilizarea situatiei. Actualmente, situatia demografica n Republica Moldova se caracterizeaza prin tendinte negative n miscarea naturala a populatiei. Procesul depopularii este conditionat atit de scaderea naturala a efectivului populatiei, cit si de emigrarea ei. n ultimul deceniu, evolutia populatiei in Republica Moldova se caracterizeaza prin urmatoarele particularitati: 1.Scaderea lenta a efectivului populatiei, de la 4361,6mii persoane n 1990 la 4218 mii persoane n 2003. In total,numarul populatiei s-a redus cu circa 150 mii persoane sau, inmedie, cu 10 mii pe an. Au aparut, evident, diferentieri si pe cele doua medii, in mediul urban numarul populatiei s-a redus in aceasta perioada de timp cu peste 171 miipersoane, iar in cel rural a crescut cu 23 mii persoane. Concomitent, ponderea populatiei urbane in totalul

populatiei a scazut de la 47,4 lasuta in 1990, la 45 la suta n 2003 sau cu 2,4 puncte procentuale. Scaderea efectivului populatiei a fost conditionata de natalitate, mortalitate si emigratie. 2.Scaderea brusca, fara precedent, a natalitatii, de la77,1 mii n 1990 la 36,5 mii de nascuti-vii n 2003. Rata natalitatii s-a redus de la 17,7 la suta pina la 10,l la suta,respectiv, sau cu 7,6 puncte procentuale. Destul de intens ascazut natalitatea n perioada 1995-2000, dupa ce se inregistreaza o stabilizare lenta in evolutia acestui fenomen. Odata cu scaderea natalitatii a crescut ponderea copiilor nascuti in familiile incomplete, de la 11 la suta din totalul nascutilor-vii n 1990, la 23 la suta in 2003. Semnificativ estefaptul ca cota copiilor nascuti in afara casatoriilor in mediul rural, comparativ cu cel urban,este mai mare si constituia n 2003 - 25 la suta din numrul total al nou-nascutilor. Trezeste ingrijorare tendinta continua de reducere a fertilitatii feminine in toate grupele de virstafertila. Daca in 1990 rata fertilitatii constituia 2,39 copii la ofemeie de virsta fertila, apoi n 2003 doar 1,4. Astfel, rata fertilitatii coboara sub limita de schimb a generatiilor (ceconstituie2,1), avnd ca baza declinul in realizarea functiei reproductive la femei. Diminuarea natalitatii si fertilitatii sunt o consecinta a inrautatirii situatiei social economice a populatiei. Astfel, Republica Moldova se apropie rapid la indicatorii demografici respectivi de nivelul statelor europene. 3.Cresterea mortalitatii de la 9,1 la suta, n 1990 la11,9 la suta n 2003 sau cu circa 15 la suta (indice inregistrat in anii 50 ai secolului al XX-lea), avind un maximum in anul1995 de 12,2 la suta. Mortalitatea generala difera pe medii,sexe si grupe de virsta. Rata mortalitatii in mediul rural intotdeauna a fost mai ridicata decit in cel urban. Ritmurile de crestere a ratei mortalitatii la orase sunt mult mai lente decitcele de la sate. De exemplu, n anul 2003 mortalitatea populatiei rurale a depasit-o pe cea urbana cu 154 la suta. In perioada studiata numarul deceselor s-a marit atit n rindurile pensionarilor, cit si in cele ale populatiei apte de munca. Inanul 2003 - 20 la suta din numarul total de decedati (43,1 miipersoane) au murit in virsta de 40-60 de ani. Dupa sexe,mortalitatea masculina a fost si continua sa fie superioara mortalitatii feminine cu circa l la suta. Cresterea continua a mortalitatii se datoreaza inrautatirii bunastarii materiale a populatiei, cresterii morbiditatii populatiei, nivelului scazut al asistentei medicale, stresului psihologic etc. Cresterea mortalitatii a conditionat si scaderea sperantei deviata la nastere. Conform datelor din 2003, durata medie a vietii populatiei era de 68 ani, inclusiv la barbate 64,5 ani, iar la femei - 71,6 ani. 4.Reducerea spectaculoasa a sporului natural, dezorganizarea social-economica in perioada de tranzitie, somajul, nivelul scazut de viata al populatiei au contribuit la reducerea rapida a sporului natural, care a atins valori surprinzatoare pentru Republica Moldova. 5.Scaderea numarului de casatorii si cresterea numarului de divorturi.Aceste doua fenomene demografice influenteaza negativ asupra functiei de reproducere a familiei. Cel mai mare numar de divorturi se inregistreaza la barbatii si femeile in virsta de 25-29 ani, adica divorturile revin celei mai reproductive virste a ambelor sexe, ceea ce se reflecta extrem de negative asupra natalitatii generale a populatiei. 6.Migratia intensa a populatiei.O problema importanta pentru Republica Moldova o constituie migratia ilegala a populatiei, migratie care nu este controlata nici de sursele de informare statistica de stat, nici de organizatiile neguvernamentale internationale, dar cu urmari greu de prognozat asupra sanatatii si viitorului tarii noastre. Conform statisticii oficiale curente, n perioada 1997-2003 numarul de emigranti a oscilat inlimitele de 4,7-9,1 mii persoane anual. In realitate, numarul de emigranti este cu mult mai mare. Astfel, conform datelor SIS, inafara tarii, ilegal muncesc peste 600 mii de persoane. Peste hotare pleaca, de regula, cei mai buni muncitori, ingineri, savanti, medici, specialisti de calificare inalta. Provoaca ingrijorare emigrarea in masa a populatiei tinere. Astfel, 70 la suta din persoanele care au plecat la munca peste hotarele republicii sunt in virsta de16-29 ani, iar circa 60-70 la suta din ele sunt femei. Majoritatea femeilor sunt de virsta reproductiva, fapt ce va avea consecinte negative asupra stabilitatii familiei si reproducerii populatiei. Ca urmare a migratiei, se deformeaza inevitabil si structura, pe virste si sexe, a populatiei, in special, a populatiei rurale.

5. PROBLEMA ALIMENTARA. MALNUTRITIA- UNA DIN CONSECINTELE PROBLEMEI DEMOGRAFICE Insuficienta produselor alimentare si calitatea acestora sint cele mai raspindite calamitati sociale ale civilizatiei contemporane. Problema, de fapt,are un caracter regional caracteristic, in special, tarilor in curs de dezvoltare.Statistica pusa in evidenta in publicatiile ONU demonstreaza ca spre sfirsitul anilor 80, sufereau de malnutritie peste 500 milioane de locuitori ai Pamintului, din care circa 50% erau copii.Unul din indicatorii de baza ai subnutritiei este numarul de copii care primesc o cantitate prea mica de hrana pentru o dezvoltare normala.Esenta problemei alimentare nu tine de insuficienta de alimente produse pe intrega planeta. Anual sint inregistrate surplusuri de produse alimentare pe glob. Cauza consta in faptul ca geografia(repartitia) produselor alimentare nucoincide cu geografia consumului lor. Astfel, tarile puternic dezvoltate obtinmari surplusuri de produse alimentare, insa tarile slab dezvoltate nu dispun deresurse financiare necesare pentru a le procura in cantitati suficiente.Malnutritia este caracterizata chiar si in tarile cu nivel de dezvoltare avansat. Astfel, in SUA 30mln. (10%) din numarul populatiei este afectata deaceasta problema, datorita decalajului mare de salarii. Aproximativ 76% dinacest numar sint americani de culoare, problema avind si un character rasial.Prin urmare, problema alimentara este una social-economica si politica.

Cauzele aparitiei problemei alimentare sunt: -specializarea ingusta in cultura plantelor a tarilor slab dezvoltare; -reducerea suprafetelor de terenuri agricole, cauzata de presiunea demografica; -caracterul extensiv al agriculturii in tarile slab dezvoltate, productivitatea eifiind mai scazuta decit in tarile puternic dezvoltate. Totusi, pe parcursul anilor90 ai secolului trecut, in plan mondial s-au evidentiat unele tendinte pozitive in rezolvarea problemei alimentare. Revolutia verde in tarile asiatice a favorizat solutionarea problemei, mai ales in cele mai populate state, precum India, Bangladesh. In schimb, in tarile dinAfrica aceasta nu s-a reusit din cauza secetelor prelungite.Modificarile pe plan mondial in structura suprafetelor cultivate exprima o tendinta de crestere a suprafetelor ocupate cu culture intensive. Astfel, s-audublat suprafetele cultivate de soia, floarea soarelui, cu orez si porumb. Sunt relevante modificarile survenite in suprafetele cultivate cu cereale, culturi ce reprezinta baza alimentatiei mondiale si a dezvoltarii sectotului zootehnic.Tendinta de utilizare intensive a fondului funciar mondial a devenit tt mai pregnanta. Tarile dezvoltate detin cele mai ridicate ponderi in structuraurmatoarelor culture: griu, cartofi, struguri, iar in tarile in curs de dezvoltare in suprafetele cultivate cu orez, porumb, soia, iuta, cafea, ceai, cacao.Concentrarea suprafetelor cu cereale si oleaginoase in tarile dezvoltate face caaceasta sa dispuna de alimente de baza ale omenirii, cantitatile obtinutedepasindu-le substantial nevoile.In ultimele decenii cantitatea de hrana produsa a crescut foarte mult,astfel incit populatia afectata de foamete s-a redus la mai putin de 800milioane. Dar, sa nu uitam ca odata cu cresterea numarului populatieinecesarul de hrana va fi mai mare. o uriasasursa de materie prima (deuteriu). 7. TERMENI-CHEIE Explozie demografica process specific tarilor in curs de dezvoltare,care se refera la cresterea numerica accentuata a populatiei, ca urmare ascaderii bruste a mortalitatii si a mentinerea natalitatii in limite ridicate. Explozie urbana cresterea mult mai rapida a populatiei urbane fata de populatia totala a planetei, care se manifesta prin formarea sau multiplicarea aglomeratiilor urbane si cresterea necontrolata a acestora, ca urmare aexodului rural si a unui bilant natural ridicat. Politica demografica ansamblul de masuri legislative, administrative,economice, sanitare, culturale si educationale adoptate de un stat cu scopul dea retine sau a stimula cresterea numarului populatiei. Malnutritie process characteristic tarlor subdezvoltate si unor paturisarace din diferite tari; 800 milioane locuitori sint subnutriti(insuficienta a proteinelor de origine animale, a vitaminelor si a unor saruri minerale). Urbanizare falsa imigrarea populatiei rurale spre periferiile oraselor mari, a metropolelor, confruntindu-se cu llipsa locurilor de munca si alocuintelor. Criza demografica(deficit natural) natalitatea redusa, mortalitatea redusa, imbatrinirea accentuata a populatiei. 8. CONCLUZIE Dezvoltarea socio-economic durabil n orice ar depinde, n mare msur, de eficacitatea formrii i utilizrii potenialului uman. Mediatizarea situaiei demografice actuale, tendinelor ei de dezvoltare i argumentarea deciziilor care ar putea ameliora aceast situaie snt sarcini primordiale pentru specialitii din diferite domenii: politic, economic, sociologic, demografic,medical, psihologic etc. Astzi putem afirma c viitorul rii, dezvoltarea eidurabil depinde, n msur decisiv, de faptul cum vor fi soluionate problemele demografice, de politicile care vor fi elaborate pentru stabilizarea numrului de populaie, de aciunile ce vor fi ntreprinse n vederea atenuriiconsecinelor mbtrnirii populaiei.Pe parcursul ultimilor 50 de ani n toat lumea au avut loc schimbri profunde i multilaterale. Una din particularitile specifice ale acestei epoci reprezint creterea rapid a numrului populaiei n rile slab dezvoltate i reducerea lui esenial n rile economic avansate. Reducerea numrului populaiei n majoritatea rilor se explic prin scderea continu a natalitii.Indicii sczui ai natalitii duc nu numai la reducerea continu anumrului populaiei, ci i la micorarea numrului i mbtrnirea forei demunc n cea mai apropiat perspectiv, ceea ce este foarte important. Acesteschimbri structurale provoac creterea considerabil a sarcinii demografice,majoreaz cheltuielile statelor pentru asigurarea populaiei cu pensii,dezvoltarea sistemului de protecie social, ocrotirea sntii.Problema demografica este una vitala, atit pe plan regional cit si pe plan mondial. Perspectiva dezvoltarii tarii depinde de promovarea unei politici demografice intelepte, politica care atinge interesele cetateanului, familiei,statului, Bisericii si ale oricarei comunitati, ale generatiilor de azi, si in egala masura, ale generatiilor de mine. Sa fim onesti si marinimosi, sa nu punem pe spatele acestora din urma greul solutionarii marilor provocari! 9. BIBLIOGRAFIE 1.Transformari demografice, viata familiala si sanatatea populatiei, G. Paladi, C. Matei, O. Gagauz, I. Gaunenco, 8 noiembrie 2007, Chisinau; 2.Vocea Poporului, 3.Geografia mediului, manual clasa XII, I. Corduneanu, S. Roscovan, 2008, editura Cu drag;

4.Istorie, manual clasa XII, S. Nazaria, A. Roman, M. Sprinceana, S. Albu-Machedon, A. Dumbrava, L. Barbus,Chisinau 2006; 5.http://social.moldova.org/news/onu-este-preocupata-de-situaia-demografica-din-r-moldova-111323-rom.html;

In present, pe glob, sint aproximativ sase miliarde de locuitori. Progresulin domeniul ocrotirii sanatatii, ridicarea nivelului de trai, dezvoltareaeconomica accelerata a dus la aparitia exploziei demografice din secolul XX.In acest secol int-o perioada foarte mica, de 35 de ani, a avut loc dublarea populatiei. Conform studiilor, in 2100 numarul locuitorilor va atinge cifra de10-11 miliarde. Unii savanti teoriticieni considera ca sporirea populatiei vaduce l asuprapopularea planetei, respectiv nu vor fi posibilitatea deasigurare cu hrana, energie, apa potabile etc.In 1708, Thomas Robert Malthus a publicat un eseu in care raspundeanelinistilor sociale rezultate din cresterea rapida a populatiei. Analizindcauzele saraciei el a ajuns la concluzia ca populatia creste in progresiegeometrica, pe cind mijloacele de intretinere cresc in progresie aritmetica.Mijloace contrare de solutionare le-au avut neomalthuistii, care duc ocompanie bazata pe educatia sexuala(invatarea metodelor de contraceptie).Dupa modul de repartitie geografica a populatiei s-au format zone avindo concentrare puternica si zone slab populate. In present, numai cele 10 statecele mai populate ale planetei concentreaza 3/5 din populatia Terrei.Densitatea populatiei exprima raportul dintre numarul de locuitori la unmoment dat si suprafata teritoriului pe care il ocupa. Cresterea numerica a populatiei este rezultatul spoului natural, care reprezinta diferenta dintrenatalitate si mortalitate. Populatia urbana creste cu ritmuri de 4 ori mai rapidedecit cea rurala. Drept urmare orasele existente cresc, se transforma in orasemai mari,orasele in metropole si acestea, la rindul lor, in aglomeratii urbane.n ultimele decenii Republica Moldova se confrunt cu un ir de probleme demografice ca reducerea natalitii, mbtrnirea populaiei,migraia, care au o multitudine de consecine sociale, economice, politice,culturale nefavorabile i necesit elaborarea unor msuri eficiente pentrustabilizarea situaiei. Actualmente, situatia demografica n Republica Moldovase caracterizeaza prin tendinte negative n miscarea naturala a populatiei.Procesul depopularii este conditionat atit de scaderea naturala a efectivului populatiei, cit si de emigrarea ei. Odata cu cresterea populatiei se micsoreaza capacitatea pamintului de ahrani locuitorii ei. Esenta problemei alimentare tine de repartitia produselor alimentare care nu coincide cu geografia consumului lor. Malnutritia estecaracterizata chiar si in tarile cu nivel de dezvoltare avansat. In ultimeledecenii cantitatea de hrana produsa a crescut foarte mult, astfel incit populatiaafectata de foamete s-a redus la mai putin de 800 milioane. Dar, sa nu uitamca odata cu cresterea numarului populatiei necesarul de hrana va fi mai mare.Un rol important in solutionarea problemei alimentare il are OceanulPlanetar care annual furnizeaza circa 100 milioane de tone de peste si de alte produse de mare, insa aceasta directie impune o valorificare rationala,activitati de conservare a biodiversitatii marine. Dintre categoriile sistematicede pesti, valoare economica deosebita au scombroidel (scrumbia albasta,tonul, palamida), gadinele(codul, merluciul), salmonidele(mai ales in nordulOceanului Pacific) si clupeidele(heringi, sardelele, hamsiile). Pe langa pescuitul propriu-zis, in apele marilor si oceanelor se vaneaza o serie demamifere acvatice sau semiacvatice, pentru grasime, carne, piei si chiar blanuri, ca foca, morsa, balena(ultima prezenta azi intr-un numar de numaicca. 1.000.000 exemplare, doar in nordul Pacificului si in marilecircumantarctice, deoarece vanatul abuziv a depasit ritmul de reproducere; decativa ani, balena este protejata prin conventii internationale limitatice).

2.1 Problema demografic

Suprapopularea, explozia demografic Problema demografica este una din principalele probleme actuale ale umanitii. Ea rezult din suprapopularea planetei i va avea consecine grave n caz c numrul de populaie nu va fi controlat n scurt timp. Exist ipoteze c n anul 2025 populaia va fi ajuns cifra de 11 miliarde, n acest caz este evident c Terra nu va avea sursele necesare de ntreinere a populaiei umane i atunci se vor vedea consecinele nerezolvrii la timp a acestui dezastru social. Suprapopularea constituie o condiie cnd numrul de organisme depete condiia de ntreinere a habitatului. ns suprapopularea nu depinde doar de mrimea sau densitatea populaiei ci i de un ir de ali factori ca : populaia asigurat cu resurse alimentare, materiale sau energetice; bilanul natural i repartizarea neuniform a populaiei. Soluii: politici demografice

omajul-problema global a economiei mondiale contemporane (Principalele cauze ale apariiei omajului, unele ci i msuri de combatere a omajului contemporan) omajul este termenul folosit n cazul lipsei ocupaiei pltite (locurilor de munc) pentru forele apte i calificate corespunztor pentru munc. Acest fenomen este caracterizat prin faptul c o parte din populaie este n cutare a unui loc de munc. Cnd aceast situaie ia proporii apar probleme economice serioase n cadrul regiunii sau statului respectiv, prin creterea cheltuielilor sociale de ntreinere a omerilor. omajul determinat de conjunctura economic n perioadele de recesiune (depresiune economic) care dureaz de obicei 2 - 3 ani urmat de o perioad de avnt economic cu reducerea omajului.'omajul sezonier de obicei care crete n lunile cnd munca sezonier nu e solicitat (de exemplu n gastronomie, sau personalul de deservire a turitilor). omajul cronic este o form grav a omajului cnd nici n perioadele de avnt economic relativ nu se reduce marcant numrul omerilor.>Aceasta poate s fie structurat pe cauze i anume: datorit unei calificri necorespuztoare cerinelor, vrstei, sntii sau lipsa dorinei de a lucra cauzat de aplasarea n alte regiuni a locurilor de munc, sau o retribuie (salar) mic. O alt cauz a omajului cronic este schimbarea structurii economiei prin apariia unor tehnologii noi, prin care reduce necesarul forei de munc sau cea existent nefiind calificat corespunztor. Aici se poate aminti automatizarea, n istorie sunt cunoscute aciunile estorilor care distrugeau mainile din manufacturi, dei pe termen lung , automatizarea are drept consecin creterea puterii de cumprare a populaiei, reflectndu-se n creterea cantitii i a diversitaii bunurilor i serviciilor cumparate, ceea ce nseamn creterea cererii pe piaa muncii (mai multe locuri de munc). Literatura economic prezint dou categorii de omaj: omajul voluntar este acel tip de omaj care descrie situaia n care oameni api de munc nu doresc s lucreze, in majoritatea covritoare a situaiilor, deoarece dein suficiente resurse materiale; omajul involuntar (forat) descrie situaia n care oameni api de munc doresc s se angajeze, dar nu gasesc locuri de munc disponibile. Aceast tip de omaj este cel care ridic probleme sociale, fiind singura form acceptat pentru plata indemnizaiei de omaj n conformitate cu Legea 76/2002 privind sistemul asigurrilor pentru omaj i stimularea ocuprii forei de munc. omajul involuntar reprezint un efect secundar negativ al legislaiei muncii, care creeaz bariere la intrarea pe piaa muncii a cererii de for de munc (a locurilor de munc), ce are drept consecin apariia unui excedent de oferta de for de munc (omajul involuntar). Bariere care mpiedic ntlnirea dintre cererea i oferta de pe piata muncii: Salariul minim impus reprezint o limit inferioar a salariului impus prin legislaie. mpiedic intrarea pe pia a locurilor de munc pentru oamenii care sunt dispui s lucreze sub aceasta

limit, obligndu-i s rmn omeri. Creterea salariului real minim impus peste cel mai mic pre al ofertei, are ca efect creterea omajului: Limitarea numarului de angajatori.Cu cteva excepii, legislaia muncii nu permite persoanelor fizice s devin angajatori ,fiind o barier pe piaa muncii prin faptul ca sunt blocate o multitudine de locuri de munc, ce ar fi intrat n competiie direct cu cele oferite de societile comerciale, cu efecte pozitive asupra omerilor i salariailor. Obligativitatea contribuiilor la asigurrile sociale. Accesul pe piaa muncii (dreptul la munc) al oricrui cetean este condiionat de cumprarea asigurarilor sociale prin intermediul contribuiilor obligatorii pltite din salariu. Refuzul unui salariat de a cumpara asigurarile sociale este sancionat cu eliminarea sa de pe piaa muncii. Certificarea profesional. Condiia deinerii unei diplome corespunzatoare meseriei n care urmeaz s acioneze un cetean, impus prin intermediul legislaiei muncii, este o barier la intrarea pe piaa muncii pentru persoanele autodidacte care dein cunotinele, deprinderile i aptitudinile necesare pentru a se angaja n acea ramur economic. Msuri de combatere 1. omajul determinat de conjunctur economic, cnd cererea se reduce pe piaa economic, se poate printr-o politic fiscal flexibil de a echilibra pierderile provocate prin reducea vnzrilor. In SUA aceast politic este mai flexibil n comparaie cu Europa, dac aceast politic este aplicat raional va exclude posibilitatea repetrii zilei de vinerea neagr pe Wall Street SUA la data de 25 octombrie 1929, cnd a izbucnit o criz economic mondial ce a dus la falimentarea bncilor, devalorizarea valutei. Acest fenomen bineneles nu aa de intens a fost observat ncepnd din anul 1970 i n Germania cnd impozitele mari, omajul care crete i salariile mari, ce determin ca preurile ridicate a produselor germane nu puteau concura cu cele produse mai ieftin n alte ri. 2. O msur pentru combaterea omajul structural, este stabilirea unor tarife flexibile de salarizare, prin colaborare mai bun dintre sindicate i conducerea firmelor, ca tarifele s fie reglate n funcie de gradul ratei de inflaie. Metoda prelungirii colarizrii elevilor i pensionarea timpurie a angajailor s-a dovedit pe o perioad mai lung de timp ca o msur costisitoare i neeficace. O alt msur de reducere a omajului a fost crearea serviciilor mai scurte de 8 ore cu scopul ca un post s fie ocupat de doi angajai. 3. Msuri politice active pentru reducerea omajului sunt: la noii angajai este un timp de prob, timp n care primesc o retribuie mai mic, flexibilitate a timpului de lucru, uurarea desfacerii contractului de munc i tarife de salarizare flexibile dup conjunctura economic instruirea i trenarea omerilor n felul n care trebuie s-i caute un loc de munc integrarea n acest proces a celor care triesc n ar i au o cetenie strin ridicarea nivelului de calificare i pregtire a colilor n multe situaii, msurile active au ca efect sporirea numarului i a intensitii barierelor de pe piaa muncii, accentund omajul. Eliminarea tuturor barierelor de pe piaa muncii (normele specifice legislaiei muncii), ar avea drept consecin eliminarea oricarei forme de omaj involuntar, sporirea competiiei dintre salariai pentru cele mai bune locuri de munc (salarii i condiii de munc superioare), sporirea competiiei dintre angajatori pentru cei mai buni salariai, efectele fiind creterea productivitii muncii, reducerea birocraiei, creterea generalizat a veniturilor reale ale populaiei i va fi stimulat dorina oamenilor de a se instrui.

Analfabetizmul

n prezent, majoritatea statelor slab dezvoltate sufer de aceast problem, i state n curs de dezvoltare. Aceasta prezint statele Africii, Amerecii Latine, Asia. Consecine -Din cauza suprapopulrii se poate reduce biodiversitatea florei i faunei, se mresc cantitile de deuri eliminate n atmosfer, apar numeroase probleme sociale, analfabetizmul tot este o consecin

Soluionare: -Pentru soluionarea problemei demografice este necesitate de a duce o politic demografic mai aspr pentru a pstra numrul stabil al populaiei

Srcia ca Problem Social: Srcia ca problem social este o rana cu rdcini adnci care afecteaz fiecare dimesiune a culturii i a societii. Pe lang meninerea unui nivel sczut de venituri printre membrii unei comuniti, srcia inlcude limitarea accesului la servicii ca educaia, sntatea, luarea deciziilor precum i lipsa facilitilor comunale ca apa, sanitaia, drumurile, transportul i comunicaiile. Mai mult, "spiritul srciei" permite membrilor aceleiai comuniti s cread i s imparteasc sentimente ca disperarea, lipsa de speran, apatia i timiditatea. Srcia, la fel ca i factorii care contribuie la apariia i meninerea ei, reprezint o problem social i, de aceea, soluia trebuie s fie una social. Cei "Cinci Mari" factori contribuie la problema sociala a saraciei. Srcia este o problema social i cere o soluie social. Aceast soluie reprezint clara, contienta i intenionata eliminare a celor cinci mari factori ai saraciei. Factori, Cauze i Istorie: Un "factor" sau o "cauza" nu nseamn chiar acelai lucru. O "cauz" este ceva care contribuie la originea unei probleme ca srcia, n timp ce un "factor" este ceva care contribuie la meninerea ei dupa ce a aprut deja. La scar global, srcia are multe cauze isorice: colonialismul, sclavagismul, razboaiele sau alte conflicte militare ,Structura politic (de exemplu dictatura), Structura economic (o repartiie inegal a venitului naional, corupia, datoriile mari ale statului), Greeli a regimului de conducere (incompeten, instabilitate, lipsa reformelor necesare avntului economic) care pot provoca ridicarea ratei omajului, Catastrofe naturale (cutremure, secet), Epidemii,O cretere intens a numrului populaiei In urma celor doua razboaie mondiale multe naiuni europene au fost aruncate n srcie; din aceasta cauza oamenii au supravietuit cu greu i au fost nevoii s triasc de pe urma pomenilor i caritii. n cteva decade, ns, aceast situaie s-a schimbat: venitul domestic real al naiunilor europene a crescut att de mult nct multe dintre ele au ajuns s fie printre cele mai prospere i influente naiuni din timpurile moderne. De asemenea, multe alte naiuni au rmas n urma la nivel global chiar dac au beneficiat de aa numitele "ajutoare" de bilioane de dolari.. Factorii srciei (ca problem social) sunt urmtorii: ignorana, boala , apatia , lipsa de onestitate i dependena . Ei sunt considerai doar ca simple condiii fara nici o evaluare moral: aceti factori nu sunt considerai ca fiind ri sau buni, ei doar exist. Dac decizia unui grup de oameni ntr-o societate sau comunitate este de a reduce sau a elimina srcia, acel grup va trebui s-i realizeze obiectivul fr a judeca ci doar prin a observa i identifica factorii care duc la srcie pentru a-i putea elimina . Acest lucru este cu att mai important cu ct cei cinci mari contribuie la apariia factorilor secundari ai srciei ca: lipsa de piee, lipsa infrastructurii, slbirea conducerii, proasta

guvernare, lipsa de locuri de munca, lipsa de pregatire, absenteism, lipsa de capital i altele. Aa cum am accentuat deja, fiecare dintre acetia are la origini unul dintre cei cinci mari, reprezint o problem social i contribuie la perpetuarea srciei; prin urmare, eradicarea lor este necesar pentru eliminarea srciei. Scurt privire asupra fiecarui factor. Ignorana: Ignorana nseamn lipsa de informaie sau lipsa de cunotiine. Ea este diferita de stupiditate care nseamn lipsa de inteligen sau prostie care nseamn lipsa de nelepciune. Potrivit unui vechi proverb "Cunoaterea nseamn putere." Din nefericire, unii oameni care tiu acest lucru ncearc s pstreze informaia doar pentru ei (ca strategie de a obine avantaje nedrepte) i i mpiedic pe ceilali de a o obine. Din acest motiv, nu te atepta ca de fiecare data atunci cnd vei transmite o informaie sau aptitudine unei persoane, ea/el sa o mpart i cu ceilali membrii ai comunitii. La fel de important este s determinm care este informaia necesar care lipsete ntr-o comunitate. Muli proiectani i oameni de bun credin care doresc s ajute comunitatea s devin mai puternic consider c singura soluie este educaia. Dar educaia nseamn multe lucruri i unele informaii nu sunt neaprat importante. De exemplu, pentru agricultori faptul c Romeo i Julieta au murit n piesa lui Shakespeare este puin folositor; n schimb, ei trebuie s tie tipurile de semine care pot fi plantate n solul local. i asta pentru c informaia inclusa aici, spre deosebire de educaia de tip general (care-i are cauzele istorice pentru ceea ce include n programul su), este destinat consolidrii capacitii i nu "iluminarii" generale. Boala: Atunci cnd o comunitate are o rata nalta de mbolnviri crete absenteismul, scade productivitatea i bogia este creata n cantiti mai mici. Prin urmare, dincolo de mizerie, discomfort i moarte, mbolnvirile constituie o cauza a srciei. A fi sntoi (a se simi bine) nu numai c i ajut pe indivizi s fie bogai dar contribuie la eradicarea srciei n comunitate. Aici, ca i n alt parte, prevenirea este mai indicata dect vindecarea. Aceasta este una dintre ideile de baza ale PHC (ale sistemului de sntate primar). Dac populaia este sntoasa economia merge ntotdeauna mai bine i asta cu att mai mult cu ct dac oamenii sunt bolnavi ei trebuie tratai. Sntatea contribuie la eradicarea srciei mai mult prin accesul la apa curata i sntoas, prin izolarea sanitaiei de sursele de ap, cunotine despre igien i prevenirea mbolnvirilor - mai mult dect clinicile, doctorii sau medicamentele care n comparaie cu prevenirea mbolnvirilor sunt soluii curative mult mai costisitoare. Trebuie s reamintim c ne preocup factorii i nu cauzele srciei. Nu ne intereseaz faptul c tuberculoza a fost introdus de primii comerciani care au venit n teriroriu sau este de provenien autohton i HIV care cauzeaza AIDS a fost un lot al CIA pentru a crea o arm de razboi biologica sau dac s-a transmis de la maimuele verzi folosite la prepararea supei. Acelea sunt doar nite cauze probabile. A cunoate factorii mbolnvirii poate duce la o igiena mai bun i la comportamentul preventiv, far a mai meniona eradicarea lor. Muli oameni consider accesul la sistemul de sntate ca fiind legat de drepturile oamenilor, reducerea mizeriei i creterea calitii vieii. Toate acestea sunt motive serioase pentru a contribui la meninerea unei populaii sntoase. Pe lng faptul c o populaie sntoas contribuie la eradicarea srciei, dorim s susinem c cea din urma nu se msoar doar ntr-o rat nalt de morbiditate i mortalitate ci c mbolnvirile contribuie i la alte forme i aspecte legate de srcie (nu numai la srcia insai). Apatia: Apatia este prezent atunci cnd oamenilor nu le pas sau atunci cnd ei se simt att de slbii nct nu ncearc s schimbe lucrurile, s corecteze nedreptile, s repare greelile sau s-i mbunteasc condiiile de via.

Uneori oamenii sunt att de neputincioi s fac ceva nct devin invidioi nu numai pe membrii comunittii ci chiar i pe cei din familiei. Mai mult, ei ncerc chiar s-i aduc i pe ceilalti care ncearc s fac mai mult la nivel de srcie. Apatia nate apatie. Uneori apatia este justificat de percepte religioase, " Dumnezeu i-a decis soarta deci, accept ceea ce este dat." Aceasta forma de fatalism poate fi folosit n mod greit ca scuz. Este normal s credem c destinul oamenilor se afl n miinile lui Dumnezeu dac acceptm idea ca el ar putea decide c ar trebui s devenim mai buni. Pe aceeai linie, proverbul rusesc "Roag-te lui Dumnezeu dar, de asemenea, plimb-te pe mal" demonstreaz ideia c chiar dac suntem n miinile lui Dumnezeu avem i responsabilitatea de a ne ajuta pe noi nine. Ne-am nscut cu multe abiliti: de a alege, de a coopera, de a ne organiza pentru a ne mbunti calitatea vieii; ceea ce trebuie s evitam este de a- l folosi pe Dumnezeu sau Allah ca scuz pentru a nu face nimic. Aceea este la fel de ru ca i un blestem asupra lui Dumnezeu. n schimb, trebuie s-i mulumim lui Dumnezeu i s folosim talentele date de el. n lupta mpotriva srciei, mobilizatorul folosete lauda i incurajarea aa nct oamenii (1) vor dori s i (2) vor nvaa cum s ia controlul asupra vieii lor. Lipsa de onestitate (laitatea): Atunci cnd resursele destinate unei comuniti sunt deturnate n scopuri personale de ctre o persoana la putere, aveam de a face cu mult mai mult dect moralitatea. n acest set de training, nu facem judeci de valoare a ceea ce este bun sau rau. Totui, trebuie s scoatem n eviden ca un factor major care duce la srcie este lipsa de onestitate a unor persoane care se afl la putere. Suma sustras de la public i care este folosit de o persoana individual este mult mai mic dect scderea bunstrii publice. Suma de bani care este stoars sau deturnat nu este egal cu valoarea scderii bunstrii unei comuniti. Economitii vorbesc de efectul multiplu. Acolo unde se nvrtesc resurse noi, efectul pozitiv asupra economiei este mai mare dect suma creat. Atunci cnd banii de investiie sunt scoi din circulaie valoarea bogiei de care comunitatea este depravat este mai mare dect valoarea sustras de fraudator. Atunci cnd un oficial guvernamental primete 100 de dolari ca mit, investiia social este redus cu aproape 400 de dolari, care nseamn o scdere n bunstarea ntregii societi. Este ntr-un fel paradoxal c ne suprm atunci cnd un ho mrunt fur ceva care costa doar 10 dolari, dar nu i pedepsim pe cei care ocup poziii nalte chiar dac ei fur 1000 de dolari din banii publici ceea ce nseamn 4000 de dolari pagub din venitul societii ca ntreg. Deoarece, din cauza bogiei aparente, alegem s l respectam pe cel de-al doilea ho i chiar s l ludm pentru ca acea persoan i-a ajutat rudele i vecinii. n contrast, avem nevoie de poliie pentru a-l proteja pe primul ho (cel "marunt") de a nu fi btut de oamenii de pe strad. Cel de-al doilea ho reprezint cauza major a srciei i nu primul care poate fi, de fapt, o victim a srciei care a fost cauzat de cel de-al doilea. Aa cum este descris n paragraful din stnga, atitudinea noastr este mai mult dect ironic i reprezint un factor care perpetueaz srcia. Dac l premiem pe cel care cauzeaz paguba major i i pedepsim numai pe cei care sunt de fapt victimele reale, atunci atitudinea noastra greit contribuie, de asemenea, la perpetuarea srciei. Atunci cnd banii fraudai sunt scoi din ar i depui n bnci strine (ca de exemplu cele Elveiene), atunci acea persoan nu contribuie cu nimic la dezvoltarea economiei naionale ci mai degraba ajut numai banca sau ara strin. Dependena: Dependena rezulta din poziia de primitor al caritii. Dup un dezastru, pe termen scurt, caritatea poate fi esenial pentru a putea supravieui. Caritate pe termen lung, ns, poate contribui la moartea celui care o primete i, cu siguran, la continuarea srciei. Dependena nseamn atitudinea i credina c cineva este att de srac nct nu se poate ajuta pe sine, c un grup nu se poate ajuta pe el nsui i c depinde total de asistena din exterior. Atitudinea i credina mprit reprezint, n sine, cel mai important factor care justific perpetuarea condiiilor n care o persoan sau un grup devine dependent/a de ajutorul din exterior.

Pe acest web site mai sunt i alte documente care se refer la dependen. Vezi de exemplu: Dependena, i Descoperirea Resurselor Ascunse . Atunci cnd dorim s scoatem n eviden importana povetilor n comunicarea principiilor eseniale de dezvoltare, povestea Mohammed i Franghia este folosit ca model de ilustrare a principiului ca asisten i nu ar trebui sa fie de tipul celei care creaz slabiciune prin incurajarea dependenei, ci ar trebui s mputerniceasc. Metodologia de mputernicire a comunitii este o alternativ la oferirea de caritate (care slabete); ea furnizeaz asistena, capital i pregtire comunitilor cu venituri reduse prin identificarea resurselor proprii i asumarea controlului dezvoltrii proprii - adic prin mputernicire. Mult prea des, atunci cnd un proiect are ca scop promovarea confidenei de sine, cei care primesc - ateapta, cred i sper (pn n momentul contientizrii) c un proiect va oferi doar resurse pentru instalarea unei faciliti sau serviciu n comunitate. Deoarece sindromul dependenei este unul din cei cinci factori majori ai srciei, el ocupa i un loc central n preocuparile mobilizatorului comunitar. Concluzie: Cei cinci factori nu sunt independenti unul de altul: imbolnavirile contribuie la ignoranta si apatie; lipsa de onestitate contribuie la imbolnaviri si dependenta, si asa mai departe. Cu alte cuvinte, ei se influenteaza reciproc. Zicala "gndete global i actioneaz local " este de folos n orice proces de schimbare social. Cei cinci factori ai srciei nu par s fie numai rspndii dar i nrdcinai n practicile i valorile culturale. n viaa noastra de zi cu zi putem crede ca nu putem face nimic. Realitatea este alta: dac fiecare dintre noi se angajeaza s lupte mpotriva factorilor care duc la srcie, efortul personal va avea un efect multiplu asupra altora i, n felul acesta, vom contribui la eliminarea "celor cinci" i n cele din urma la victoria asupra srciei. Materialul de training de pe acest web site are ca scop reducerea srciei (1) la nivel comunal prin mobilizarea grupurilor comunitare pentru a se uni, organiza i a aciona, i (2) la nivel personal prin crearea de bogie prin dezvoltarea micii intreprinderi. n calitate de mobilizator, v aflai ntr-o poziie cheie de a avea influen asupra celor cinci factori ai srciei. Prin dirijarea pregtirii i mobilizrii pentru reducerea srciei, putei s v asigurai integritatea personal, s i mpiedicai pe cei care doresc s corup sistemul i s i incurajai pe toi participanii s-i fac obicei n a ataca factorii srciei aa dupa cum i-ai ndrumat i i-ai pregtit. Cei cinci factori ai srciei (ca problema social) includ: ignorana, boala, apatia, lipsa de onestitate i dependena. Acetia contribuie la apariia factorilor secundari ai saraciei ca de exemplu: lipsa pieelor, lipsa infrastructurii, slbirea conducereii, proasta guvernare, lipsa locurilor de munca, a aptitudinilor, capitalului i a alii. Soluia pentru problema social a srciei este soluia social de eliminare a factorilor srciei.
Cauzele srciei sunt:

Rzboaiele, sau alte conflicte militare Structura politic (de exemplu dictatura) Structura economic (o repartiie inegal a venitului naional, corupia, datoriile mari ale statului) Greeli a regimului de conducere (incompeten, instabilitate, lipsa reformelor necesare avntului economic) care pot provoca ridicarea ratei omajului Catastrofe naturale (cutremure, secet) Epidemii O cretere intens a numrului populaiei