Art medieval

Arta medieval se ntinde de-a lungul a peste 1000 de ani de istorie a artei n Europa, Orientul Mijlociui nordul Africii. Ea include importante curente artistice i perioade, arte naionale i regionale, genuri, renateri, lucrri ale artitilor i artitii nii. Istoricii artei clasific arta medieval n: arta paleocretin, arta popoarelor migratoare, arta celtic, arta preromanic i arta romanic, arta gotic, arta bizantin i arta islamic. n plus, fiecare naiune i cultur a Evului Mediu are stiluri artistice distincte care sunt studiate individual (spre exemplu arta anglo-saxon, arta viking). Arta medieval include multe domenii artistice, dar a fost n special axat pesculptur, decorarea manuscriselor i arta mozaicului; mai mult, existau mai multe stiluri artistice, cum ar fi stilul cruciat sau stilul zoomorf. Arta medieval european s-a dezvoltat pe baza motenirii artistice a Imperiului Roman i a influenei Bisericii cretine timpurii. Aceste surse, alturi de viguroasa cultur artistic barbar a Europei de Nord au condus nspre o remarcabil cultur artistic. ntr-adevr, istoria artei Evului Mediu poate fi privit ca o istorie a mixturii dintre elementele artei clasice, a artei paleocretine i a artei pgne. Principalele micri artistice Arta paleocretin este cuprins cu aproximaie ntre anul 200 (nainte de care nu se cunoate nici o form de manifestare artistic acretinismului) i anul 500, la inaugurarea unui stil pur bizantin. De-a lungul acestei perioade, artitii au adoptat subiecte i metode specifice artei romane n pictur, mozaic i sculptur. Arta bizantin se nate din ceea ce numim arta paleocretin n jurul anului 500. n timpul crizei iconoclaste (730-843) marea majoritate a icoanelor au fost distruse, astfel nct, pentru un studiu efectiv al acestei arte n zilele noastre orice nou descoperire ascunde o mai bun n elegere a acesteia. Dup reluarea produciei de icoane, din 843 i pn n 1453, arta bizantin a suferit foarte puine adugiri, n ciuda sau poate tocmai din cauza declinului lent al Imperiului. Cu centrul artistic n Constantinopol, arta bizantin este deseori identificat dup calitatea materialului folosit i a miestriei artistului. Aceast art a atins apogeul prin monumentalele fresce i mozaicuri realizate n biserici sub form de dom, (marea majoritate a acestora fiind pierdut, fie din cauza dezastrelor naturale, fie din cauza transformrii bisericilor n moschee). Arta celtic a Evului Mediu descrie arta popoarelor celtice din Irlanda i Marea Britanie din secolul al V-lea, odat cu retragerea administraiei romane i pn n secolul al XII-lea la instaurarea artei romanice. Secolul al V-lea i secolul al VII-lea au fost n principal o continuarea a artei culturii La Tne cu cteva adugiri romane, n timp ce secolul al VIII-lea a marcat fuziunea tradiiilor germanice cu cultura anglo-saxon, nscndu-se astfel ceea ce se numete stilul hiberno-saxon sau arta insular. Mult mai trziu, n Irlanda pot fi observate i anumite influene vikinge. Arta popoarelor migratoare descrie arta populaiilor migratoare de neam germanic i a celor din estul Europei ntre anii 300-900, n aceast perioad fiind inclus i arta hiberno-saxon. Acest stil artistic a interacionat att cu arta cretin, ct i cu stilul zoomorf i cu cel policromatic. Arta preromanic definete arta dezvoltat de la ncoronarea lui Carol cel Mare n anul 800 i pn la nceputurile artei romanice nsecolul al XI-lea. Ea cuprinde arta carolingian, arta ottonian, arta anglo-saxon,

precum i arta Franei, Italiei i Spaniei. De-a lungul acestei perioade, i fac simit prezena influenele artei romane clasice, iar arta carolingian devine smna din care mai trziu se vor dezvolta arta romanic i arta gotic. Arta romanic se refer la perioada dintre anul 1000 i naterea artei gotice n secolul al XII-lea. Acest art s-a dezvoltat odat cu naterea monarhiilor Europei de vest (Frana mai ales), dar a cuprins i Spania cretin, Anglia, Flandra, Germania, Italia i alte regiuni.Arhitectura ei este dominat de perei groi, structuri joase i ndesate i arcuri i ferestre cu capt rotunjit. Denumirea acestui curent a fost dat de istoricii artei din secolul al XIX-lea i este influenat de faptul c doar n aceast perioad mai sunt folosite formele arhitecturale motenite din Roma antic. Arta gotic este un termen variabil n funcie de opera de art, loc i timp. El i are originea odat cu naterea arhitecturii gotice n anul 1140, dei pictura de stil gotic nu a aprut dect n jurul anului 1200, cnd sa desprins total de stilul romanic. Sculptura gotic s-a nscut n Fran a n 1144 odat cu renovarea abaiei Saint-Denis i s-a rspndit n Europa devenind, n secolul al XIII-lea un stil internaional care nlocuia stilul romanic. Goticul internaional descrie arta gotic dintre anii 1360 i 1430, dup care aceasta se va transforma, n momente diferite i n timpuri diferite n art renascentist. Arta islamic a Evului Mediu este reprezentat de o varietate de lucrri precum manuscrise ilustrate, textile, ceramic i sticl. Ea se refer la arta popoarelor musulmane din Orientul Apropiat, a Spaniei islamice i a celor din nordul Africii. Arta islamic a trecut printr-o perioad iniial de formare ntre anii 600-900 i s-a dezvoltat n diverse regiuni dup anul 900.

Arhitectura medieval (500-1500)

Stilurile de constructie erau diferite in diverse parti ale lumii.In zonele cu clima calda si umeda,cladirile erau construite astfel incat sa ofere racoare si umbra,pe cand in zonele cu clima rece,ele constituiau un adapost impotriva vanturilor,ploilor,ninsorilor si gerului.Acolo unde se gaseau copaci din abundenta,constructiile erau in intregime din lemn.Acesta era in cazul Europei de nord si Japoniei.La inceput,castelele erau construite din lemn,insa deteriorarea rapida si riscul incendiilor au cauzat inlocuirea acestora cu castele din piatra,care erau mult mai durabile.In regiunile aride se utilizau caramizi uscate la soare,sau chirpici.Cu piatra si caramida se lucra mai greu,insa constructorii de biserici,temple si palate sperau ca vor lasa posteritatii un reper durabil.Pe masura ce tehnicile de constructie au progresat,stilurile arhitectonice au devenit mai complexe,incluzand arcade,acoperisuri maiestuoase si cupole.Minaretele,pagodele si turlele bisericilor au devenit mai inalte si cu forme mai gratioase. Fortificatiile erau mai inalte si masive.Zidurile exterioare ale castelelor erau construite in asa fel incat sa inchida o asezare,uneori un oras intreg.Normanzii erau maestrii in construirea castelelor,dar si japonezii,arabii si mayasii erau priceputi in acest domeniu.In toata Europa de Vest se puteau intalni castele construite pe inaltimi si imprejmuite cu un zid de aparare din lemn sau din piatra, situat la mare distanta.In cazul unui atac,satenii se adaposteau la castel.Satul si imprejumuirea puteau fi jefuite si incendiate,dar oamenii erau salvati.Prin anul 1000 au inceput sa se construiasca cladiri elegante pentru negustori,pravalii si ghilde comerciale.Orase ca

Hangzhou,Teotihuacan,Cordoba si Kanauj aveau proportii impresionante.Treptat aparea un stil laic,nereligios,stabilind concepte ce vor fi adoptate de arhitectii de mai tarziu. Marea majoritatea oamenilor tot locuiau in constructii simple.Corturile americanilor,facute din piei,cabanele din busteni europeni,corturile arabe si casele lungi ale indonezienilor,ridicate rapid,din materiale simple,satisfaceau cu prisosinta cerintele celor care le locuiau.Erau mai confortabile decat castele reci din piatra. In Europa,majoritatea oamenilor isi construiau case din lemn,deoarece acesta era ieftin si din abundenta.Lemnul lua foc din nefericire sau putrezea.De aceea,pentru cladirile importante se folosea piatra.Castelele si zidurile oraselor erau construite din blocuri mari de piatra,bine imbinate.Catedralele erau concepute intr-un stil gotic nou.Arcadelor rotunjite si pilonilor masivi din vechiul stil romantic le-au luat locul arcadelor cu varf ascutit,piloni mai zvelti si ferestre inalte,cu vitralii.Pretutindeni in lume,cladirile au capatat o forma mai eleganta,mai putin greoaie.Ornamentele sculptate din templele khmere,acoperisurile palatelor si templelor Ming din China si remarcabila lemnarie japoneza sunt repere ale unei perioade fecunde din punct de vedere arhitectonic. Pentru construirea unui castel era nevoie de o echipa numeroasa de lucratori,consuda de un zidar (mason) cu experienta.Materialele erau aduse in pozitia necesara folosindu-se franghii,scripeti,schele de lemn si cai.Cioplirea pietrei era o serie importanta,al carei practicantiFreemason- erau iscusiti si apreciati,taiau si fasonau cu precizie blocurile de piatra.Constructorii (roughmasin) cladeau zidul de piatra conform indicatiilor primite de la superiori-freemason. Sosirea turcilor otomani in lumea musulmana au adus un suflu nou arhitecturii islamice cu influente selgiucide si persane si au fost create arcade,domuri,piloni si mozaicuri. In America de Sud,pe inaltimile Anzilor,incasii construiau cetatea remarcabila, Machu Picchu.In Orientul Extrem,tibetanii construiau manastiri lipite de versantii abrupti din Himalaya.In Africa,etiopenii sculptau biserici crestine direct in stanca.
Arhitectura bizantin

De la tradiia roman sunt preluate cu precdere construciile religioase: mnstiri, biserici, baptisterii i biserici-necropol.n perioada bizantin timpurie (n special sub conducerea lui Iustinian), arta cunoate o perioad de nflorire, reprezentat n arhitectur prin construciile monumentale dinConstantinopol (biserica "Sf. Sofia") i din Ravenna (Bazilica San Vitale).

Bisericile, mai ales cele mari, impresionau prin dimensiuni, mreia cupolei, bogia ornamentelor.Astfel, arta mozaicului atinge la bizantini o splendoare fr precedent, fiind utilizate materiale ca: marmur, sidef, aur, argint, pietre preioase. Specifice perioadei bizantine

mijlocii sunt: bazilica San Marco din Veneia, biserica Sf. Sofia din Kiev, Sf. Sofia din Novgorod, biserica mnstirii Hosios Lukas din Focida. n perioada bizantin trzie, sub dinastia Paleolog, s-au construit: palatul Paleologilor dinConstantinopol, mnstirile din Salonic, Muntele Athos, Trapezunt, biserica mnstirii Chora din Constantinopol, biserica Pantanassa din Mistra. n Italia, stilul bizantin pote fi exemplificat prin bazilicile Bazilica San Marco din Veneia, San Paolo fuori le muri, Santa Maria Maggiore. n ara noastr, influene bizantine putem gsi la Mnstirea Curtea de Arge. Arhitectura bizantina ortodoxa va fi raspandita si in Rusia Tarista,careia ii vor fi adaugate elemente stilului rusesc. (vezi Catedrala Sfantului Vasile din Piata Rosie,Moscova).
Arhitectura romanic

Arhitectura romanica,primul stil arhitectural uniformizat din vestul Europei,care a precedat prabusirea Romei,a fost una predominant ecleziastica,reflectand dominatia bisericii medievale.Bisericile timpurii din vest pornesc de la modelul bazilicii romane,a carei schita a fost modificata pentru a corespunde noii sale utilitati.Pronaosul a fost mutat in partea de vest a cladirii,iar sectorul estic a fost inlocuit cu altarul si absida,locul in care preotii savarseau liturghia.In aceasta perioada s-a adaugat capela de vest,iar cel mai important element al bisericii cuprindea nava,in vest,rezervata enoriasilor,si altarul,in est,unde oficia clerul.Capelele de vest ale bisericilor au devenit cu timpul mai incapatoare,cu turnuri si chiar cu o galerie pentru conducatorul laic.Aceasta tendinta exprima,din punct de vedere fizic,cresterea puterii regilor franci.In timp,structura constructiilor a devenit mai usoara,iar bolta sustinuta de pilastri a inlocuit boltile in cruce timpurii,ai caror pereti masivi exercitau o presiune laterala puternica asupra constructiilor. Expresie artistic a societii feudale, stilul romanic s-a dezvoltat n secolele X - XIII, pornind de la trsturile specifice artei carolingiene, ale artei antice romane i de la unele influene bizantine. n aceast perioad de instabilitate, un accent deosebit cade pe edificarea cetilor, simbol al puterii nobililor, dar i necesitate (aprarea mpotriva invaziilor). O data cu creterea rolului monahismului, se construiesc multe mnstiri, exemple: mnstirea Cluny din Frana, Santiago de Compostella din Spania i Monreale din Italia. Bisericile romanice au un aspect sever i auster. Zidurile groase, cu ferestre mici, dau impresia de masivitate i robustee. Ca plan de construcie este utilizat frecvent cel n form de cruce. Exemplificri: capela din Aachen, bisericile Saint Benot-sur-Loire, Saint Trophime, Sainte Madeleine, Catedrala din Worms, Catedrala din Mainz, Catedrala din Speyer, Bazilica Sant'Ambrogio din Milano, Bazilica San Marco din Veneia, Domul din Pisa, Turnul Londrei, catedrala Santiago de Compostela n Romnia avem ca exemplu Catedrala Sfntul Mihail din Alba Iulia

Arhitectura gotic Goticul poate fi considerat cea mai ndrznea invenie n domeniul arhitecturii occidentale.Spre deosebire de romanic, goticul este un stil predominant urban.Construc iile gotice devin astfel un simbol al puterii i autonomiei oraelor. Arhitectura gotica avea la baza preocuparea arhitectilor pentru distributia fortelor care actioneaza in interiorul structurii cladirii,pe care acestia le-au directionat de-a lungul coloanelor,grinzilor si contraforturilor exterioare. Arhitectura din aceasta perioada era in continuare centrata pe stilul ecleziastic,noul sistem fiind determinat de tendinta de a proiecta catedrale impunatoare,cu ziduri si bolti foarte inalteavantate la cer.Sistemul redus de stalpi,contraforti si arce permitea umplerea spatiilor dintre stalpi si ferestre,lucru imposibil de realizat in cazul bisericilor construite in vechiul stil romanic. Arhitectii romani au decorat ocazional marginile boltilor in cruce cu nervuri.Arhitectii gotici au transformat nervurile in elemente structurale principale ale acoperisului,carora le-a dat o forma de arce usor semicirculare,umpland apoi spatiile dintre striuri cu bolti gotice frante.Au rezultat astfel de constructii mai rezistente si mai usoare.La intalnirea cu o coloana sau zid,arcele frante si boltile au avantajul de-a transfera forta in jos,,producand mai putina presiune laterala decat un arc sau o bolta semicirculara.Ridicarea unor ziduri masive care sa amortizeze presiunea laterala contravenea tendintei gotice de a proiecta cladiri inalte,usoare si aerisite. Arhitectii gotici au propus o serie de strategii care sa facitiliteze ameortizarea presiunii.Una dintre aceste inovatii consta in suplimentarea stalpilor structurali cu colonete,coloane mici si subtiri care urcau pana la grinzi,sustinand presiunea boltii.Fortificarea exterioara a peretilor cu ajutorul stalpilor,la care se adaugau arcele brutante,curbate peste stalpi,si distantele mari dintre stalpi,constituiau elemente menite sa preia presiunea laterala.Toate aceste caracteristici diminuau presiunea masei structurale in interior,permitand patrunderea luminii prin pereti gauriti.

Instabilitatea politica in Europa Evului Mediu a determinat construirea a unui numar mare de castele si fortificatii,care serveau drept resedinte pentru nobili,seniori si regi,dar si ca fortarete.Arhitectura europeana militara a adoptat o serie de elemente aduse de cruciati din Bizant si din Tara Sfanta,insa castelele gotice includeau si elemente specifice,arcele frante,boltile si ornamentele in stil gotic. Raspandirea arhitecturii gotice in Europa se realizeaza gratie politicii franceze,adoptata cu inflacarare in Anglia postnormanda.Europa germanica din est insa a opus rezistenta,din cauza apartenentei la arhitectura romanica a imperiului franc.Italia a resimtit si ea impactul stilului gotic,insa a adopta doar cateva elemente,evitand stalpul exterior si pastrand traditiile arhitecturii romanice. Perioada gotica din Italia este cunoscuta si ca Protorenastere.

Aplicarea pe scar larg a arcelor ogivale, precum i arcului butant a fcut ca zidurile portante s fie nlocuite printr-un schelet de rezisten. Prin folosirea de turnuri, flee, arcuri i arcade frnte (n ogiv), edificile cresc foarte mult pe vertical. Utilizarea stlpilor nali i a ferestrelor ample dau construcilor un aspect mai zvelt. Exemple:

Frana (considerata patria goticului): Notre-Dame de Paris, catedralele din Chartres, Reims, Amiens Anglia: catedralele din Canterbury, Catedrala de la Salisbury, Catedrala Westminster

Germania: catedrala din Freiburg, Domul din Kln Spania: catedralele din Burgos, Len, Sevilia Italia: domurile din Siena, Milano, Florena, Veneia