Академический Документы
Профессиональный Документы
Культура Документы
Cuprins A. Analiza cheltuieli bugetare COFOG B. Analiza venituri bugetare C. Analiza comparativa TOTAL venituri si cheltuieli D. Analiza cheltuieli si venituri/ PNB E. Analiza Danemarca/EU27/PNB F. Concluzii finale Bibliografie
Totalul cheltuielile bugetare ale statului Danemarca au crescut simtitor din anul 2000, cand nivelul acestora se situa la
93002,2 milioane euro, ajungand in 2007 la sume de 115593,4 milioane de euro, cea mai mare parte a cheltuielilor alocandu-se protectiei sociale si anume aproximativ 40 000 de milioane euro. Astfel putem afirma ca statul Danemarca prin politica bugetara acorda sprijin cu precadere pensionarilor, somerilor, personelor cu dizabilitati, familiile si copii!.
Totalul cheltuielilor bugetare au crescut in 2007 fata de 2000 cu 24,29%. Cresterea cea mai mare a inregistrat-o cheltuielile alocate sanatatii , crescand in 2007 cu mai mult de 40% fata de anul 2000.O crestere de 39% a inregistrat si cheltuielile atribuite protectiei si ordinii publice , pe cand cheltuielile cu apararea au scazut fata de 2000 cu aproximativ 5%. Mai mult se vede ca statul a inceput sa sprijine educatia, cultura, religia, si protectia sociala crescand cheltuielile bugetare referitoare la aceste sectoare cu aproximativ 30% fata de anul 2000.
2000
2001 1,043884 1,019779 1,054069 1,079654 0,987938 1,051705 0,973563 1,063357 1,068413 1,048892
total gf01 gf02 gf03 gf04 gf05 gf06 gf07 gf08 gf09
2002 1,03868 3 0,99032 7 1,02556 1 1,04095 6 1,04318 2 1,08225 1 1,04378 6 1,05410 3 1,00888 7 1,04675
2003 1,02929 2 0,96476 6 1,02105 1 1,03690 2 0,99953 8 0,93859 6 1,02124 4 1,02045 1,03595 1 1,02105
2004 1,03601 5 0,99508 9 1,04990 9 1,05563 4 1,06790 1 0,93200 2 0,96480 3 1,05523 2 1,15499 5 1,03652
2005 1,0181 0,96290 7 0,97470 8 1,04933 1 1,04475 1 1,11857 0,96820 6 1,05423 6 0,95391 8 1,02525
2006 1,02960 1 1,01235 6 1,14009 1,03458 5 1,02830 7 1,04165 9 0,86025 5 1,05983 7 1,03960 4 1,02243
2007 1,025538 1,025353 1,008765 1,046353 0,998663 1,093205 1,459951 1,055485 1,02509 0,996018
gf10
Social protection
1,05277
1,04924 2
9 1,06411 3
9 1,03259 4
3 1,02246 4
1 1,02361 7
1,019616
Componentele cheltuielile bugetare ale statului Danemarca au crescut de la un an la altul, insa in anul 2005 se observa o usoara scadere a tuturor cheltuielilor bugetare.In anul 2007 se observa faptul ca statul isi concentreaza atentia pe dezvoltarea comunitatii, crescand cheltuielile alocate acestui sector cu mai mult de 40% fata de 2006.
D. PONDERI
Government expenditure by function (COFOG)
Public order and safety Economic affairs Environment protection Housing , community amenities Health Recreation, culture and religion Education Social protection
Ponderea cea mai mare din totalul cheltuielilor bugetare sunt ocupate de cheltuielile privind protectiei sociale, ele ocupant peste 40% din total in totii anii luati in vedere.Locul al doilea in ierahie o ocupa cheltuielile cu educatia de aproximativ 15% din total, urmata de cheltuielile privind seviciile publice. Se observa de asemenea ca o mica parte din cheltuieli este alocata protectiei mediului aproximativ 1%.
E. GRAFICE
Cheltuielile alocate protectiei sociale detin cea mai mare parte din totalul cheltuielilor bugetare, adica un procent de peste 40% din total, urmate de cheltuielile privitoare la serviciile Dupa cum se observa din graficul alaturat, totalul cheltuielilor bugetare a statului Danemarca au crescut ajungand in anul 2007 la peste 100 000 de milioane de euro
Se observa ,din graficul cu baza fixa 2000, ca cresterea totalului cheltuielilor bugetare a fost cauzata in cea mai mare parte de cresterea cheltuielilor alocate sanatatii si a protectiei sociale., ele crescand fata de anul 2000 cam in acelasi ritm.
Chiar daca privind in ansamblu totalul cheltuielilor bugetare au crescut de la un an la altul, unele componete au inregistrat si scaderi in uniiani fata de anii precendeti.
In anul 2007 se observa faptul ca statul isi concentreaza atentia pe dezvoltarea comunitatii, crescand cheltuielile alocate acestui sector cu mai mult de 40% fata de 2006.
F. COMENTARIU
Totalul cheltuielile bugetare ale statului Danemarca au crescut simtitor din anul 2000, cand nivelul acestora se situa la 93002,2 milioane euro, ajungand in 2007 la sume de 115593,4 milioane de euro, cea mai mare parte a cheltuielilor alocandu-se protectiei sociale si anume aproximativ 40 000 de milioane euro. Astfel putem afirma ca statul Danemarca prin politica bugetara acorda sprijin cu precadere pensionarilor, somerilor, personelor cu dizabilitati, familiilor si copiilor. In valori relative totalul cheltuielilor bugetare au crescut in 2007 fata de 2000 cu 24,29%. Cresterea cea mai mare a inregistrat-o cheltuielile alocate sanatatii , crescand in 2007 cu mai mult de 40% fata de anul 2000.O crestere de 39% a inregistrat si cheltuielile atribuite protectiei si ordinii publice , pe cand cheltuielile cu apararea au scazut fata de 2000 cu aproximativ 5%. Mai mult se vede ca statul a inceput sa sprijine educatia, cultura, religia, si protectia sociala crescand cheltuielile bugetare referitoare la aceste sectoare cu aproximativ 30% fata de anul 2000. Componentele cheltuielile bugetare ale statului Danemarca au crescut de la un an la altul, insa in anul 2005 se observa o usoara scadere a tuturor cheltuielilor bugetare.In anul 2007 se observa faptul ca statul isi concentreaza atentia pe dezvoltarea comunitatii, crescand cheltuielile alocate acestui sector cu mai mult de 40% fata de 2006. Ponderea cea mai mare din totalul cheltuielilor bugetare sunt ocupate de cheltuielile privind protectiei sociale, ele ocupant peste 40% din total in totii anii luati in vedere.Locul al doilea in ierahie o ocupa cheltuielile cu educatia de aproximativ 15% din total, urmata de cheltuielile privind seviciile publice. Se observa de asemenea ca o mica parte din cheltuieli este alocata protectiei mediului aproximativ 1%. Se observa ,din graficul cu baza fixa 2000, ca cresterea totalului cheltuielilor bugetare a fost cauzata in cea mai mare parte de cresterea cheltuielilor alocate sanatatii si a protectiei sociale., ele crescand fata de anul 2000 cam in acelasi ritm . Chiar daca privind in ansamblu totalul cheltuielilor bugetare au crescut de la un an la altul, unele componete au inregistrat si scaderi in uniiani fata de anii precendeti. In anul 2007 se observa faptul ca statul isi concentreaza atentia pe dezvoltarea comunitatii, crescand cheltuielile alocate acestui sector cu mai mult de 40% fata de 2006.
32478,5 34315 36771 39053 40316 29060,1 30759 33182 35255 36278 18179,7 19258 20863 22560 23642 10880,5 11501 12319 12695 3418,4 3555,8 3589,2 3797,8 55322,1 59421 65765 66438 53670,9 55411 59837 63754 1651,3 4010,4 5928,1 2684,1 377,2 447,6 429,7 466,3 2356,4 2383,4 2387,9 2360,9 1657,9 1741 1818,2 1869,4 2003 2004 2005 2006 103602 111204 119856 123680 55699,3 59869 66195 66904 32478,5 34315 36771 39053 4014,3 4124,4 4206,1 4230,3 11410,1 12896 12685 13492 12636 4038,2 66953 65295 1657,6 523,9 2343,7 1889,8 2007 125573 67477 40316 4233,5 13546
Taxes on production and imports Taxes on products Value added type taxes (VAT) Taxes and duties on imports excluding VAT Taxes on products, except VAT and import taxes Other taxes on production Current taxes on income, wealth, etc. Taxes on income Other current taxes Capital taxes Actual social contributions Imputed social contributions
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
200
1,0445 5 1,0341 1,0388 1,0263 8 1,1423 2 0,9982 5 1,0278 1 0,3798 7 0,9329 2 0,9959 4 1,0703 5
2001
1,08648 6 1,07677 8 1,07296 8 1,08305 7 1,17731 3 1,02202 5 1,05144 5 0,40652 4 0,87826 1 0,71886 1 1,13338 1
2002
1,10033 6 1,08971 2 1,09477 4 1,08136 7 1,19977 5 1,05274 8 1,07014 8 0,68878 8 0,93714 3 0,73632 9 1,19016 5
2003
1,16254 8 1,15341 8 1,15970 2 1,14304 6 1,24799 9 1,13074 9 1,10483 8 1,67281 2 1,11205 0,74476 6 1,24982 1
2004
1,2457 5 1,2442 7 1,2563 3 1,2243 5 1,2597 2 1,2514 7 1,1930 9 2,4727 2 1,0675 8 0,7461 7 1,3052 4
2005
1,3230 7 1,3220 2 1,3585 4 1,2617 2 1,3329 4 1,2642 7 1,2711 9 1,1195 9 1,1585 1 0,7377 4 1,342
2006
1,36587 1,36037 1,42372 1,25583 1,41731 1,27408 1,30193 0,69142 1,30161 0,73236 1,35664
2007
total venituri impozite directe impozite indirecte contributii sociale alte venituri
1 1 1 1 1
Taxes on production and imports Taxes on products Value added type taxes (VAT) Taxes and duties on imports excluding VAT Taxes on products, except VAT and import taxes Other taxes on production Current taxes on income, wealth, etc. Taxes on income Other current taxes Capital taxes
200 0
1,00 1,07
0,72 1,06
1,02 1,05
1,01 1,05
1,00 1,04
0,99 1,03
0,99 1,01
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
total venituri impozite directe impozite indirecte contributii sociale alte venituri
Veniturile au crescut de la un an la altul in medie cu 5%, fiind influentata in mare parte de impozitele directe si cele indirect. Contributiile sociale au avut o scadere in 2002 cu aproape 20% fata de 2001.
D. PONDERI
Main national accounts tax aggregates unit ponderi geo Denmark sector general government
time total venituri impozite directe impozite indirecte contributii sociale alte venituri 2000 2001 100,00% 100,00% 54,62% 53,26% 30,45% 31,08% 4,74% 4,72% 10,19% 10,94% 2002 2003 2004 2005 2006 100,00% 100,00% 100,00% 100,00% 100,00% 53,38% 53,76% 53,84% 55,23% 54,09% 31,67% 31,35% 30,86% 30,68% 31,58% 3,83% 3,87% 3,71% 3,51% 3,42% 11,12% 11,01% 11,60% 10,58% 10,91% 2007 100,00% 53,74% 32,11% 3,37% 10,79%
E. GRAFICE
Cea mai mare pondere in totalul veniturilor statului Danemarca o reprezinta impozitele indirect si anume un procentaj de aproximativ 54% ,fiind urmate de impozitele indirecte in proportie de 30%, contributiie sociale 3.5%, respective alte venituri in proportie de 10%.
Dupa cum era de asteptat cresterea cheltuielilor bugetare a dus la cresterea implicita a veniturilor bugetare, care se observa ca au crescut fata de 2000 de la 96941 milioane euro la 125 573 milioane euro in 2007.
Cele mai mari sume care intra in component veniturilor sunt incasate prin intermediul impozitelor pe profit, impozit pe productie, TVA si contributii sociale actuale.
Nivelul realizat al veniturilor bugetului general consolidat in 2007 a crescut cu 29,53% fata de anul 2000. Performanta nivelului veniturilor bugetare este explicata atat de evolutiile macroeconomice ( cresterea salariului mediu), imbunatatirea colectarii dar si de recuperarea incasarilor din TVA odata cu ajungerea bunurilor importate la consumatorii finali.. Nivelul contributiilor la asigurarile sociale (sanatate, pensii si somaj) au scazut in 2007 fata de anul 2000 cu aproape 8%, aceasta scadere putandu-se datora scaderii numarului de angajati.
Se poate observa trendul ascendent al impozitelor directe pana in anul 2005, dupe care scade cu aproape 10% in 2006 fata de 2005, nivelul acestora mentinadu-se in 2007.
Bugetul de stat al Danemarcii este caracterizat de excedent in aprope toti anii luati in evidentacu exceptia unuia.Se observa ca singurul an in care bugetul de stat al Danemarcii a avut deficit a fost 2003, insa si atunci deficitul a fost unul nesimnificativ , valoarea lui fiind de 190,7 milioane euro.
tr-te
1,0000
0,5371
0,1102
-0,0484
0,9326
2,6278
2,7729
2,5607
Comparativ cu anul 2000, excedentul bugetar aproape ca s-a triplet in anii 2006 si 2007, datorita cresterii veniturilor in mai mare masura decat cresterea cresterea cheltuielilor.
tr te tr-te
D. GRAFICE
Bugetul de stat al Danemarcii este caracterizat de excedent in aprope toti anii luati in evident cu exceptia unuia.Se observa ca singurul an in care bugetul de stat al Danemarcii a avut deficit a fost 2003, insa si atunci deficitul a fost unul nesimnificativ , valoarea lui fiind de 190,7 milioane euro.
Se observa trendul descendent al excedentului bugetar pana in anul 2003 cand apare chiar deficit, dupa care excedentul are un trend crescator atingand maximul in anul 2006 avand valoarea de 10 921 milioane euro, dupa care in 2007 ajunge la aproximativ 10 000 milioane euro.
Se observa ca in anul 2002 excedentul bugetar se apropie de valoarea 0, ceea ce inseamna ca in acest an bugetul de stat al Danemarcii se afla aproape in echilibru.
Se observa ca veniturile cresc de la un an la altul cu aproximativ 6%, pe cand cheltuielile cresc in medie de la un an la atul cu 4 %
E. COMENTARI
Bugetul de stat al Danemarcii este caracterizat de excedent in aprope toti anii luati in evident cu exceptia unuia. Se observa ca singurul an in care bugetul de stat al Danemarcii a avut deficit a fost 2003, insa si atunci deficitul a fost unul nesimnificativ , valoarea lui fiind de 190,7 milioane euro. Se observa trendul descendent al excedentului bugetar pana in anul 2003 cand apare chiar deficit, dupa care excedentul are un trend crescator atingand maximul in anul 2006 avand valoarea de 10 921 milioane euro, dupa care in 2007 ajunge la aproximativ 10 000 milioane euro. Comparativ cu anul 2000, excedentul bugetar aproape ca s-a triplet in anii 2006 si 2007, datorita cresterii veniturilor in mai mare masura decat cresterea cresterea cheltuielilor. Se observa ca in anul 2002 excedentul bugetar se apropie de valoarea 0, ceea ce inseamna ca in acest an bugetul de stat al Danemarcii se afla aproape in echilibru. Totodata, se observa ca veniturile cresc de la un an la altul cu aproximativ 6%, pe cand cheltuielile cresc in medie de la un an la atul cu 4 %.
Cheltuielile ca pondere din GDP au scazut fata de anul 2000 in anul 2007 cu sproximativ 6%, iar in cazul veniturilor ca pondere din GDP, ele au scazut cu aproximativ 2% in anul 2007 fata de anul 2000.
D. PONDERI
Government revenue, expenditure and country GDP unit Percentage of GDP geo Denmark sector General government time te tr Total government expenditure Total general government revenue 2000 53,6 55,8 2001 54,2 55,3 2002 54,6 54,8 2003 55,1 55 2004 54,6 56,4 2005 52,7 57,7 2006 51,2 56,2 2007 50,7 55,2
Dupa cum observam, totalul cheltuielilor ca ponderi din GDP cresc incepand cu anul 2000 ajungand in 2003 la 55,1% din GDP, dupa care incep sa scada ajungand in 2007 la 50,7% din GDP.
E. GRAFICE
Cheltuielile ca pondere din GDP au scazut fata de anul 2000 in anul 2007 cu sproximativ 6%, iar in cazul veniturilor ca pondere din GDP, ele au scazut cu aproximativ 2% in anul 2007 fata de anul 2000.
F. COMENTARIU
Cheltuielile ca pondere din GDP au scazut fata de anul 2000 in anul 2007 cu sproximativ 6%, iar in cazul veniturilor ca pondere din GDP, ele au scazut cu aproximativ 2% in anul 2007 fata de anul 2000. Dupa cum observam, totalul cheltuielilor ca ponderi din GDP cresc incepand cu anul 2000 ajungand in 2003 la 55,1% din GDP, dupa care incep sa scada ajungand in 2007 la 50,7% din GDP.
Unit Sector
time
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
eu27 Dk
: 55,8
: 55,3
44,2 54,8
44,2 55
44 56,4
44,4 57,7
44,9 56,2
45 55,2
: 1 0,991039
Dupa cum se observa, veniturile Uniunii europene ca pondere din GDP au ramas constante in anii 2002 si 2003 , iar apoi in 2004 ele scad cu 1% ajungand sa creasca in 2007 cu 1% fata de nivelul acestora in 2002. In timp ce veniturile din Danemarca ca pondere in GDP au avut un trend descendent pana in 2003 dupa care cresc in 2005 cu 3 %, insa in 2007 scad din nou cu 1% fata de nivelul lor in anul 2000. Unit Geo Sector Total general government expenditure indice cu baza fixa 2000 Danemarca/EU 27 General government
time 2000 2001 2002 2003 1,01284 8 1,02798 5 2004 1,00428 3 1,01865 7 2005 1,00428 3 0,98320 9 2006 0,99143 5 0,95522 4 2007
EU27 DK
: 1
: 1,01119 4
1 1,01865 7
0,980728 0,945896
Cheltuielile ca pondere din GDP ale Uniunii Europene au avut o evolutie ascendenta pana in anul 2006, dupa care in 2007 scad cu 1% fata de nivelul lor din 2000. La fel se poate spune si despre cheltuielile ca pondere din GDP ale Danemarcii.
DK
Denmark
1,01119 4
1,00738
8 1,00915 8
3 0,99092 6
0,96520 1
7 0,97153 7
0,990234
In anul 2005 nivelul cheltuielilor bugetare ale Uniunii europene se mentin la acelasi nivel ca in 2004, pe cand cheltuielile Danemarcii scad incepand cu anul 2004 cu aproximativ 1% in fiecare an.
geo unit sector Total general government revenue Danemarca/EU27 indice cu baza lant General government time 2000 2001 2002 2003 2004 0,99547 5 1,02545 5 2005 1,00909 1 1,02305 2006 1,01126 1 0,97400 3 2007
EU 27 DK
: -
: 0,99103 9
0,99095 8
1 1,00365
1,002227 0,982206
D. GRAFICE
Din aceste grafice putem sesiza trendul ascendant al cheltuielilor ca pondere din GDP al Danemarcii, pana in anul 2003, dupa care acestea urmeaza un trend descendent. De asemenea veniturile Danemrcii au un trend descendent din anul 2000-2003, dupa care acesta creste pana in 2005, dupa care scade din nou in 2007 ajungand la 55, 2%.
E. COMENTARIU
Analizand Danemarca in comparatie cu Uniunea Europeana putem trage urmatoarele concluzii: Cheltuielile ca pondere din GDP ale Uniunii Europene au avut o evolutie ascendenta pana in anul 2006, dupa care in 2007 scad cu 1% fata de nivelul lor din 2000. La fel se poate spune si despre cheltuielile ca pondere din GDP ale Danemarcii. Dupa cum se observa, veniturile Uniunii europene ca pondere din GDP au ramas constante in anii 2002 si 2003 , iar apoi in 2004 ele scad cu 1% ajungand sa creasca in 2007 cu 1% fata de nivelul acestora in 2002. In timp ce veniturile din Danemarca ca pondere in GDP au avut un trend descendent pana in 2003 dupa care cresc in 2005 cu 3 %, insa in 2007 scad din nou cu 1% fata de nivelul lor in anul 2000. Din aceste grafice putem sesiza trendul ascendant al cheltuielilor ca pondere din GDP al Danemarcii, pana in anul 2003, dupa care acestea urmeaza un trend descendent. De asemenea veniturile Danemrcii au un trend descendent din anul 2000-2003, dupa care acesta creste pana in 2005, dupa care scade din nou in 2007 ajungand la 55, 2%. In anul 2005 nivelul cheltuielilor bugetare ale Uniunii europene se mentin la acelasi nivel ca in 2004, pe cand cheltuielile Danemarcii scad incepand cu anul 2004 cu aproximativ 1% in fiecare an
6. CONCLUZII FINALE
Cu toate ca in cadrul Uniunii Europene tarilor member li se permite un deficit bugetar de maxim 3% din PIB, Danemarca este una din putinele tari ale carei buget nu a fost caracterizat de deficit bugetar pe perioada a 6 ani 2000,2001,2002 ,2004, 2005, 2006, 2007, singurul an in care a avut defict bugetar este anul 2003 insa si in acest caz acesta a fost nesimnificativ. Conform statisticilor Comisiei Europene publicate in toamna 2005, Danemarca detine cea mai buna pozitie intre tarile UE 15, in privinta finantelor publice : excedentul reprezinta 3,8% din PIB Acest lucru este un aspect pozitiv pe de-o parte intrucat cresterea excedentului bugetar si preponderenta lui pe termen lung favorizeaza nerecurgerea la imprumuturi sau diminuarea datoriei publice, iar pe de alta parte acesta este un aspect negativ deoarece unele resurse financiare sunt neutilizate sau incomplet utilizate. Dintre toate tarile menbre ale Uniunii Europene, Damenarca are cel mai mare nivel al Taxei pe Valoare Adaugata de 24%, si este singura tara care nu practica cote reduse pentru anumite produse. Tocmai datorita faptului ca Danemarca practica cota ridicata la TVA, sumele incasate la buget prin acest fel sunt destul de mari comparativ cu alte venituri din alte taxe si impozite., Cu privire la cheltuielile bugetare, dupa cum am putut vedea in analiza lor, Danemarca acorda o importanta sporita cheltuielilor cu protectia sociala. Pe ansamblu, cheltuielile cu protectia sociala in UE au reprezentat 27,2% din PIB in 2005, insa in Danemarca acestea au depasit pragul de 30%. Astfel putem afirma ca statul Danemarca prin politica bugetara acorda sprijin cu precadere pensionarilor, somerilor, personelor cu dizabilitati, familiile si copiilor. Rata somajului este in continua scadere, de la aproape 6% in 2003, la putin peste 5% preconizata in 2006. In acelasi timp, incadrarea pe piata muncii, in aceeasi perioada, se estimeaza sa creasca cu circa 1,3%. Conform acelorasi statistici ale Comisiei, intre tarile UE 15 cu cea mai
scazuta rata a somajului, Danemarca se afla pe locul 2, dupa Irlanda, cu 4,2% (definitia armonizata, ca procent din forta de munca). In fine, aceleasi statistici plaseaza Danemarca pe primul loc intre tarile UE 15, ca procent de atragere a fortei de munca din randul populatiei active (grupa de varsta intre 15-64 ani).
In concluzie, Danemarca are o economie de pia modern, ce cuprinde agricultur de nalt performan, industrie pe scar larg i redus modern, un sistem social bine pus la punct, un nivel de trai ridicat, o moned naional stabil i o dependen ridicat de comerul extern. Danemarca este un exportator net de alimente i energie i are un excedent extern confortabil.Danemarca face parte din grupul de tari cele mai dezvoltate membre ale OCDE, ceea ce se reflecta si in distributia productiei intre diferitele sectoare economice.
Bibliografie
ec.europa.eu/eurostat