ANAMNEZA Termen de origine filosofic, apoi medical, care desemneaz ansamblul informaiilor asupra trecutului pacientului, necesare practicianului

pentru a-i stabili evoluia. Anamneza (gr. anamnesis amintire) reprezint o metod de a ordona istoria unui caz, pentru depistarea condiiilor ce au dus la apariia unei dezordini psihice, n vederea organizrii unui sistem educativ adecvat sau pentru elaborarea unor corectri i tratamente psihice. Iniial, metoda a fost folosit doar de medici cu scopul obinerii de date privitoare la evoluia unei boli prin interogarea bolnavului. Prin extensia n psihologie, anamneza reprezint o secven a biografiei psihologice din care se desprind originile i condiiile dezvoltrii unor particulariti individuale (trsturi de caracter, sentimente, capaciti de relaie etc.). Anamneza orienteaz diagnosticul i urmrete gsirea atitudinilor terapeutice potrivite. De asemenea, organizarea cronologic a elementelor furnizate prin aceast metod permite evidenierea relaiilor cauzale dintre fapte, situaii, episoade de via mai deosebite ce au lsat urme asupra dezvoltrii psihice. n general, anamneza cuprinde evenimentele dezvoltrii psihice, evenimentele educative, evenimentele privind mediul familial i social, boli i fenomene de stres. Interviul anamnestic la aduli Interviul se va desfura fr ntreruperi, ntr-o camer suficient izolat fonic. Psihologul va explica n ce calitate se afl acolo i care este motivul pentru care dorete s examineze pacientul. Exist anumite cerine de aezare spaial a pacientului, n sensul c acesta nu va fi aezat fa n fa cu psihologul, ci pe una din laturile biroului (n stnga, dac psihologul este dreptaci); astfel, atmosfera va fi ndeajuns de degajat, iar psihologul va putea scrie i urmri pacientul. Pentru a hotr modalitatea interviului, psihologul observ dac pacientul pare sau nu cooperant, relaxat sau capabil s-i exprime corect ideile. Anxietatea exagerat a pacientului este cea mai frecvent dificultate. Psihologul trebuie s disting dac aceast anxietate este parte a tabloului clinic sau numai expresia temerii de a se adresa unui psiholog. Schema anamnezei

Este dat o schem standard de alctuire a istoricului relatat de pacient sub forma unei liste ce trebuie parcurse de psiholog mpreun cu pacientul. Oricum, nu este nici necesar, i nici posibil ca toate aceste ntrebri s fie puse fiecrui pacient. Bunul sim va hotr, n funcie de pacient, ct de departe trebuie explorat fiecare punct. nceptorul va nva din experien cum s-i adapteze ntrebrile la problemele care se ivesc n cursul interviului. Aparintorii n cazul n care rudele sunt prezente, trebuie ntrebate iniial dac exist elemente importante pe care ar trebui s le aflai nainte de a vedea pacientul i s le explicai apoi c vor avea ocazia de a discuta cu dumneavoastr dup interviu. n general, este bine s se examineze pacienii aduli singuri, nensoii de rude sau prieteni. La investigarea aparintorilor, se vor pune ntrebri asupra numelui, relaiei cu pacientul, gradului de intimitate, de cnd l cunoate pe acesta. Cine i de ce trimite pacientul la examinare (motivul trimiterii) Afeciunea actual Se investigheaz

simptomele cu durata i modul de debut al fiecruia; legtura n timp ntre simptome, afeciuni somatice i factori psihologici sau sociali; consecinele asupra muncii, funcionrii i relaiilor n societate; tulburri asociate ale somnului, apetitului i instinctelor sexuale; la pacienii externi, de obicei, este mai bine ca acest punct s fie avut n vedere naintea celorlalte, deoarece pacientul ncepe de obicei prin a vorbi despre suferina lui.

Anamneza familial

Tatl: - vrsta n prezent sau n momentul decesului; starea sntii, ocupaia, personalitatea, calitatea relaiilor cu pacientul; Mama: aceleai puncte; Fraii: nume, vrst, stare civil, ocupaie, personalitate, afeciuni psihice, calitatea relaiilor cu pacientul. Poziia social a familiei atmosfera n cas; Afeciuni mintale n familie tulburri psihice, tulburri de personalitate, epilepsie, alcoolism. Prezena afeciunii psihice la prini sau frai sugereaz c afeciunea pacientului poate fi, n parte, ereditar. Personalitatea i atitudinile prinilor sunt importante pentru c familia este mediul n care pacientul a crescut. La fel, separarea de prini, oricare ar fi

motivul. ntrebai despre relaiile dintre prini, de exemplu dac au existat certuri frecvente. ntrebai despre separri, divor i recstoriri. Rivalitatea dintre frai poate fi important, ca i favorizarea unuia dintre frai de ctre prini. Ocupaia i rangul social al prinilor reflect circumstanele materiale ale copilriei pacientului. Este posibil ca evenimente recente din familie s fi reprezentat factori de stres pentru pacieni. O boal sever a unuia dintre prini, divorul unuia dintre frai pot constitui probleme importante pentru ceilali membrii ai familiei. Datele personale Sarcin i nateri: evenimentele din timpul vieii intrauterine sunt uneori importante, mai ales n cazul pacienilor cu handicap mintal. O sarcin nedorit poate fi urmat de o relaie insuficient ntre mam i copil. Probleme serioase aprute n timpul naterii pot fi uneori cauza deficitului intelectual. Primele faze ale dezvoltrii: dificulti n dobndirea primelor deprinderi i ntrzieri n nvarea mersului, vorbirii, controlului sfincterian etc. Puini pacieni tiu dac trecerea lor prin aceste stadii a fost normal. Datele respective sunt mai importante dac pacientul este copil sau adolescent, caz n care informaiile sunt obinute de obicei de la prini. Va fi notat orice perioad prelungit n care pacientul a fost desprit de mama sa. Efectele unei asemenea separri sunt foarte variate i este important s se ia legtura cu cineva n msur s spun dac n acea perioad pacientul a fost afectat i ct a durat starea respectiv. Starea sntii n copilrie: afeciuni grave, n special cele cu atingere a sistemului nervos central, inclusiv convulsiile febrile. Probleme nervoase n copilrie: spaime, accese de furie, timiditate, balbism, nroirea feei, capricii alimentare, somnambulism, enurezis, comaruri frecvente. colarizare: vrsta nceperii i terminrii fiecrei coli, colile urmate, rezultate, sport i alte realizri, relaii cu profesorii i colegii. Informaiile din acest domeniu dau indicaii nu numai asupra inteligenei, cunotinelor, ci i asupra nivelului de inserie social. Trebuie notate att tipul de coal, ct i rezultatele obinute la examene. De asemenea, dac n acest timp, pacientul a avut prieteni i dac a fost simpatizat, dac a participat la jocuri sportive i cu ce rezultate, n ce relaii a fost cu profesorii. Se pun ntrebri similare i cu privire la studiile superioare.

Istoricul ocupaional: lista cronologic a slujbelor, motivaia schimbrilor acestora, situaia financiar actual, satisfacia n munc. Informaiile despre ocupaia actual ajut la nelegerea condiiilor n care triete pacientul, inclusiv factorii de stres la locul de munc. Lista ocupaiilor anterioare are importan n primul rnd pentru evaluarea personalitii. Dac pacientul a fost angajat n mai multe locuri, trebuie aflate motivele fiecrei schimbri. Concedierile repetate pot reflecta o personalitate dificil, agresiv sau alte trsturi anormale (dei exist, bineneles, multe alte motive de concedieri repetate). Relaiile cu colegii, superiorii sau subalternii ajut la evaluarea personalitii. Serviciul militar i participarea la rzboi: avansri i distincii, probleme de disciplin, serviciul militar n strintate. Istoricul menstruaiei: vrsta menarhei, atitudinea fa de menstruaie, dismenoree, tensiune premenstrual, vrsta menopauzei cu orice simptom nsoitor. De obicei, se pun ntrebri despre vrsta primei menstruaii i despre primele noiuni pe care pacientul le-a primit despre menstruaie. Istoricul cuplului: vrsta n momentul cstoriei; ct timp i-a cunoscut partenerul (sau partenera) nainte de cstorie i durata logodnei. Relaii i logodne anterioare. Vrsta actual, ocupaia, starea de sntate i personalitatea soului/soiei. Calitatea vieii maritale. Aici intereseaz aspectele legate de personalitate. Ruperea frecvent a legturilor nainte de cstorie poate reflecta o tulburare de personalitate. Atitudinea pacientului fa de cstoria actual poate fi determinat de o relaie anterioar. Problemele actuale pot fi adesea nelese mai bine dac ncercm s aflm ceea ce fiecare dintre parteneri a ateptat iniial de la cstorie. Sunt, de asemenea, utile informaii despre mprirea responsabilitilor i a deciziilor ntre soi. Istoricul activitii sexuale: atitudinea fa de sex, experiene hetero/homosexuale, practici sexuale actuale, contracepie. n mod obinuit, se ncepe cu ntrebri despre felul n care pacientul a aflat primele lucruri legate de sex. n acest paragraf, bunul sim va hotr ct de multe ntrebri trebuiepuse fiecrui pacient. De exemplu, informaiile amnunite cu privire la tehnicile sexuale i la masturbaie pot fi eseniale n anamneza persoanelor care sufer de tulburri de dinamic sexual, dar pentru restul pacienilor rmne important de aflat doar dac viaa lor sexual este satisfctoare sau nu. trebuie judecate bine momentul optim i gradul de detaliere al ntrebrilor despre

homosexualitate. n final, se vor pune ntrebri despre metodele de contracepie i, dac este cazul, despre dorina pacientului de a avea copii. Copiii: nume, sex, vrst, temperament, dezvoltare afectiv, sntate fizic i mintal a copiilor. Sarcinile, naterile, avorturile (provocate/spontane) sunt evenimente importante asociate uneori cu reacii psihologice adverse ale mamei. Informaiile despre copiii pacientului sunt relevante pentru problemele actuale i pentru tipul de via familial. Cum muli copii pot fi afectai indirect de bolile prinilor, trebuie aflat dac o femeie sever deprimat crete copii sau dac un brbat alcoolic i violent triete mpreun cu copiii si. Probleme medicale anterioare: afeciuni, operaii, accidente. Afeciuni psihice anterioare: natura i durata afeciunilor; evoluie. Condiii de via actuale: ntrebrile despre locuin, gospodrie, situaia financiar ajut la nelegerea circumstanelor n care triete pacientul, a aspectelor din viaa sa care pot reprezenta factori de stres i a modului n care afeciunea actual se poate repercuta asupra acestora. Nu se poate formula o regul general despre cantitatea de informaie care trebuie obinut, aceasta rmnnd o problem de bun sim. Personalitatea premorbid Relaii: prietenii puine sau multe, superficiale/strnse. Folosirea timpului liber: pasiuni, curioziti. Dispoziia predominant: anxios, ngrijorat, vesel, dezndjduit, optimist, pesimist, dispreuitor/prea ncreztor n sine, stpnit/demonstrativ, stabil/instabil. Caracter: sensibil, rezervat, timid, sperios, suspicios, gelos, certre, iritabil, impulsiv, egoist, timid, stngaci, dependent. Atitudini i norme: moral i religios, atitudine fa de sntate i fa de propriul corp. Obiceiuri: mncare, alcool, tutun, medicamente. TESTARE PSIHOLOGIC I(NOTE DE CURS PENTRU UZ INTERN)C U P R I N S CUPRINS - 1INTRODUCERE - 3TESTELE PSIHOLOGICE - 4Definirea testelor psihologice 4Scurt istoric al testelor psihologice - 5Scopul testelor psihologice - 6Funciile testului psihologic - 6 a. Testul ca instrument de msurare / evaluare - 6 b. Testul ca eantion de comportament - 7 c. Testul ca procedur standard de administrare, cotare i interpretare a rezultatelor -7

d. Testul ca rezultat al unei colecii de itemi -7 Clasificarea testelor psihologice - 8Particulariti ale principatelor categorii de teste psihologice 11 Prile componente ale testelor psihologice - 12 Constucia testelor psihologice - 13 Redactarea raportului psihologic -14CRITERII PRINCIPALE DE APRECIERE A TESTELOR PSIHOLOGICE - 14Obiectivitatea - 14Fidelitatea - 15A. Consistena intern - 16 B. Stabilitatea - 16C. Metoda formelor paralele - 17D. Fidelitatea interevaluatori - 17Validitatea - 17 A. Validitatea de coninut - 18 B. Validitatea de construct - 19 C. Validitatea de criteriu - 20 validitatea predictiv - 21 validitate concurent - 21CRITERII SECUNDARE DE APRECIERE A TESTELOR PSIHOLOGICE - 22Utilitatea testelor psihologice - 22Durata prognosticului psihologic - 22 valuarea rspunsurilor - 23 Surse de eroare n evaluare - 27CRITICI ADUSE TESTELOR PSIHOLOGICE - 28TESTAREA COMPUTERIZAT - 29DOMENII DE APLICARE ALE TESTELOR PSIHOLOGICE 30PSIHOMETRIA I DIAGNOZA PSIHOLHOGIC - 36 ASPECTE ETICE LEGATE DE UTILIZAREA TESTELOR PSIHOLOGICE 38T E S T A R E A I N T E L I G E N E I - 4 3 Generaliti - 43 Scala de inteligen Stanford Binet 44 Scala Wechsler de Inteligen pentru Aduli (W.A.I.S.) 51 Matricele Progresive Standard MP(s) - 58Matricele Progresive Colorate MP (c) ( seriile A, Ab i B )-

71Matricele Progresive Avansate MP (a) - 80Bateria de Teste pentru Aptitudini Cognitive (BTPAC) 82Testul Verbal de Inteligen (T.v.i.) - 90 TESTAREA ATENIEI - 91 Testul de atenie concentrat TOULOUSE PIERON - 92 Testul de atenie distributiv PRAGA - 93TESTAREA MEMORIEI - 97Testul REY (auditiv i vizual) - 97 Figura Complex REY 105TESTUL DE APTITUDINI MECANICE MAC-QUARRIE 112TESTE NEUROPSIHOLOGICE - 116 Nepsy - 116GLOSAR - 125ANEXA 1 - TESTUL STANFORD BINET (SELECIUNI) - 126 ANEXA 2 - TESTUL VERBAL DE INTELIGEN (SELECIUNI) 128 ANEXA 3: W.A.I.S. (SELEC IUNI) - 129 ANEXA 4: TESTUL PRAGA (a) - 131ANEXA 4: TESTUL PRAGA (b) - 131ANEXA 5: PROBA REY (15 CUVINTE) - VARIANTA AUDITIV - 132ANEXA 5: PROBA REY (15 CUVINTE) - VARIANTA VIZUAL- 134ANEXA 6: FIGURA COMPLEX REY136ANEXA 7: IMAGINI MATRICI PROGRESIVE RAVEN - 137

A B

BIBLIOGRAFIE 1.GRAHAM , J.R., NAGLIERI, J.A. (2003): Handbook of Psychology, vol10:Assessment Psychology. John Wiley & Sons. 2. GROTH-MARNAT, G. (2003): The Handbook of Psychological Assessment(4th Edition). John Wiley and Sons3 . R O C A , M . ( 1 9 7 2 ) : M e t o d e d e p s i h o d i a g n o s t i c . Ed.Didactic i Pedagogic, Bucureti 4.SMITH, E.E., NOLEN-HOEKSEMA, S. (2005): Introducere n psihologie.Ed.a XIV- a. Ed.Tehnic, Bucureti 5.

STRICKLAND, B.R. (2001): Gale Encyclopedya of Psychology. 2nd ed.6 . C H I O P U , U. (2002): Introducere n psihodiagnostic. Ed.Fundaiei Humanitas, Bucureti 7.***Marele Dicionar al Psihologiei Larousse (2006), Ed.Trei, Bucureti

enzime metabolizatoare. Alcoolul este metabolizat la nivel hepatic prinoxidare la acetilaldehida cu ajutorul alcool-dehidrogenazei. Aldehid-dehidrogenaza transforma in continuare acetaldehida in acetat. 50% din populatia orientala de exemplu si aproximativ 20-30% dintre caucazieni prezinta un deficit mostenit al uneia sau ambelor dintre izoenzimelealdehiddehidrogenazei. Acumularea acetaldehidei la acesti pacienti esteresponsabila de aparitia flushing-ului si tahicardiei. Flushing-ul indus dealcool poate fi limitat de administrarea de aspirina si antihistaminice( 11). 7. Telangiectazia nevoida unilateralaTelangiectazia nevoida unilaterala (TNU) reprezinta un sindrom proliferativvascular asociat cu consumul excesiv de alcool in special la barbati. Lafemei, TNU este asociata cu prezenta unui exces de estrogeni, ca de exempluin sarcina. S-au raportat si cazuri de TNU congenitala sau idiopatica,considerate cazuri de nevi vasculari unilaterali latenti, care devin evidenti insarcina, in timpul terapiei de substitutie cu estrogeni sau in cazuri de scaderea catabolismului estrogenilor, cum ar fi in afectarea hepatica cronicaalcoolica. Un factor provocator ar putea fi alterarea hemodinamica din cirozahepatica( 7). Clinic, leziunile constau in arii localizate de telangiectazii fine,distribuite in special in partea superioara a corpului, pe aria trigeminala saucorespunzatoare C3, C4 si dermatoamelor adiacente. Unii autori consideradistributia non-dermatomala mai curand pe liniile Blaschko(6).Tratamentul modificarilor cutanate vasculare din cadrul abuzului sidependentei de alcool consta, in primul rand, in interzicerea consumului dealcool si tratarea eventualei afectari hepatice. Se vor evita expunerile lasoare, frig si vant, diferente la mari de temperatura, mesele rapide sicopioase, precum si consumul condimentelor, conservelor, sosurilor,ciocolatei, cafelei etc. Se recomanda, de asemenea, evitarea stresului,emotiilor puternice, enervarii.BIBLIOGRAFIE1. Bean W.B. The arterial spider and similar lesions of the skin and mucousmembrane. Circulation. 1953; 8:117129. Despre aparitia si evolutia dependentei de alcool avem astazi mult mai multecunostinte decat in prima jumatate a secolului trecut.De-a lungul ultimelor decenii, o serie de specialisti cu pregatire stiintifica sinestiintifica in problemele toxicomaniei nu s-au mai putut multumi cucunostintele invechite despre urmarile intoxicatiei fizice si s-au straduit sadobandeasca mai multe cunostinte referitoare la ceea ce se intampla cu psihicul bolnavilor inaintea si in timpul producerii evolutiei dependentei dealcool.O contributie notabila in acest domeniu o are profesorul american E. M.Jellinek care a stabilit o tipologie a consumatorilor de alcool, el propunandimpartirea acestora in cinci categorii.Formele alcoolismului(dupa prof. E. M. Jellinek)Bautorii de tip ALFAAcestia consuma alcool pentru a se usura, incercand sa-si rezolve prinaceasta deferite probleme. In

aceasta forma inca exista control asupraconsumului de alcool dar progresiv se poate instala dependenta.Bautorii de tip BETAAcestia consuma frecvent alcool, cu diferite ocazii, fara a fi inca instalatadependenta. Totusi pot aparea anumite acuze legate de complicatii organicedatorate abuzului de alcool (boli de ficat, de stomac, etc.)Bautorii de tip GAMAAcestia sunt dependenti de alcool in primul rand psihic, dar si fizic. Nu mai pot controla cantitatea de alcool consumata (dupa primele pahare nu se potopri pana la inbatare).Bautorii de tip DELTA Acestia sunt dependenti de alcool in primul rand fizic. Pot pastra o perioadamai lunga conprolul asupra cantitatii de alcool cansumata (nu se imbata tare,dar nici nu pot renunta).Bautorii de tip EPSILON (periodici)Acestia sunt dependenti de alcool consumand necontrolat timp de catevazile, avand, insa si perioade mai lungi fara consum abuziv.Se poate sustine ca biografiile persoanelor dependente de alcool sunt la felde diferite sau de asemanatoare ca si biografiile oamenilor in general.Pornind de la acesta profesorul E.M.Jellinek a elaborat o descriere sintetica aevolutiei dependentei de alcool care se potriveste unei mari parti aalcoolicilor, oferind prin aceasta descriere un ajutor important in sensul caceea ce fusese pana atunci vazut ca un destin tragic si aleator, devineevolutia naturala a unei boli - alcoolismulProfesorul Jellinek stabileste patru faze de evolutie a dependentei de alcool prezentand si o suita de simtome caracteristice acestora. Simtomele descrisenu trebuie sa apara in mod obligatoriu la fiecare caz in parte in ordineaenuntata si nici nu trebuie sa fie prezente toate simtomele unei faze. Prezentacatorva simtome ale fazei respective arata ca ea a fost atinsa.Fazele evolutiei dependentei de alcool(dupa prof. E. M. Jellinek)Faza prealcoolicaFaza de debutFaza criticaFaza cronica va treziti odihnit ?..cum adormiti ?..care este pozitia preferata in timpul somnului? Vise : ce teme preponderente au ? Mental : cum va simtiti/va-ti simtit ?..ce fel de ganduri predomina... daca ati avut ganduri de sinucidere, in ce fel si in ce context ce frici/temeri aveti. Ce iluzii aveti.Ce ganduri ciudate/trasnite va trec sau v-au trecut vreodata prin minte?. Emotional/Temperamental : Ce fel de fire sunteti ?.Va enervati usor? Daca da, cum va manifestati si care sunt motivele enervarii? Va ofensati usor? Cum va manifestati ? Va place sa va luati

revansa?.. Sunteti gelos? .Sunteti suspicios? ..

ANAMNEZA.- 35637ojn49opu5n prinaceasta se pot obtine informatii cu privire lasubiectul intrat in procesul de diagnosticarein scopul reconstituirii biografiei celui testatsi analizei conditionarii social-educative a personalitatii.Analiza modului concret deviata,a conditiilor de lucru si a situatiei familiale ,a modalitatii de debut si evolutieiin timp a tulburarilor psihice,aprofundarea problematicei cauza-efect arata importantaanamnezei in psihodiagnoza etiologica. Chestionarele : a)cu raspuns inchis b)cu raspuns inchisc) cu raspuns la alegere din cateva posibilitatiRaspunsurile inchise sunt usor de codificat ,cele deschise prezinta avantajulelaborarii unor aprecieri mai larga asupra psihologiei subiectului,pe candchestionarele cu raspunsuri la alegere trebuie mai intai realizata o scara deevaluare gradata a raspunsurilor pe baza schemei de raspunsuri posibile .35637ojn49opu5n Cele mai importante pentru psihodiagnostic suntchestionarele de personalitate care investigheaza capacitatea de adaptibilitate,atitudinile,temperamentul si caracterul alaturi de chestionarele deinvestigare asociabiliatii.35637ojn49opu5n Chestionarul trebuie sa indeplineasca anumite conditii :-trebuie pretestat inainte de a fi aplicat pe scara larga-sa fie scurt ,sa nu ceara informatii ce pot fi obtinute si pe alte cai-intrebarile chestionarului sa fie clare-sa existe veridicitatea raspunsurilor -sa tina cont de nivelul de informatii al subiectului asupra caruia este aplicat-sa se evite termenii ambigu -intrebarea sa contina un singur aspect-sa se evite intrebarile fara sens-sa se evite dubla negatiesa se evite intrebarile cu caracter personal si intim35637ojn49opu5n Testele au fost elaborate tocmai cu scopul de a masuradiferentele individuale iar cele dintai cercetari privitoare la variatiileindividuale sub aspectul proceselor psihologice se leaga de numele lui Cattelcare a introdus si termenul de test.Cuvasntul test desemneaza ansamblulexperientelor efectuate asupra unui individ supus unor probe in prealabiletalonate pentru a obtine o masura .35637ojn49opu5n Scopul folosirii testelor este obtinerea intimp scurt a unor date informative cuantificabile despre trasaturile psihologice ale subiectuluitestat .Domeniul de aplicabilitate a testelor este foarte mare,ele solicitand anumiteaspecte ale vietii psihice dar psihologia moderna are tendinta de a renunta lainvestigarea fiecarui proces psihic:senzatii,perceptii,reprezentari,memorie,gandire,imaginatie,afectivitate,vointa si in acelasi timp de a le grupa intr-o sferacognitiva si una volitional afectivea,care permite o clasificare a testelor in :teste cognitive cu estimari cantitative-tehnici proiective cu estimari calitative Tehnici proiective :-tehnici asociative(Rorschach)-tehnici constructive(Testul aperceptiei tematice)-tehnici de completare(Testul Rosenzweig) tehnici de ordonare(Testul Szodi)-tehnic expresive(Testul arborelui) 35637ojn49opu5n35637ojn49opu5n Testul Rorschach care fundamentat pe conceptia psihanalitica conteaza pe eliberarea preferintelor,inclinatiilor, dorintelor caredesi neconstientizate influenteaza totusi asupracomportamentului.Caracteristica stimului in acest caz este tocmaiambiguitatea consta in a interpreta 10 planse prezentate intr-o anumitaordine s pozitie,reprezentand imagini simwtrice si nedefinite realizate incontrast alb-negru sau color.35637ojn49opu5n Formele trebuie sa fie destul de vagi pentru a propunesemnificatii fara importanta anume si a caror solutie variaza in functie demobilul celui ce rezolva testul.Fiecare raspuns este notat in raport cu trei criterii principale :1.aprehensiunea2.deterninantul reprezentat de forma petei, culoarea ,textura

,miscareacontururilor In cadrul testului Rorscach mai importante sunt caracteristicile formale decatcontinutul interpretarilor.Astfel,perceperea amanuntului formei,a detaliuluiconstituie martorul unei activitati intelectuale pozitive iar asocierea formeicu culoarea sugereaza un temperament sociabil .Folosirea spatiilor albedenota ostilitate,incapatanre ,perseverenta .Emotiile interiorizate sunt exprimate in raspunsuri de miscare.Cand raspunsurile de culoare sunt mai putine decat cele de miscare,seconsidera ca simptomele sunt pe plan ideativ iar cand raspunsurile deculoare sun t mai numeroasr decat cele de miscare,manifestarile sunt predominant somatice si motorii. Testul T.A.T se bazeaza pe faptul ca tot ce vede pacientul intr-o imagine esteinfluentat de antecedentele lui .Testul se bazeaza pe prezentarea a 30 de imagini executate in alb sinegru,ambigu ,reprezentand una sau mai multe persoane intr-o situatieincerta .Sarcina subiectului consta pentru plansele prezentate in negru sainventeze cate o povestire in legatura cu imaginea prezentate,referindu-seatat la antecedentele evenimentului cat si la prezentul scenei.,inclusivfinalitatea ei.Acest lucru este redat de subiect in functie de ceea ce gandesresi simte.O plansa alba ,pentru care subiectul trebuie sa inventeze atatimaginea cat si povestirea .Plansele sunt suferite pentrufemei,barbati,adolescenti.Se urmareste maximum de spontaneitate din parteasubiectilor,iar dim,ensiunile povestirii trebuie sa aiba in jur de 300 decuvinte.Analiza datelor obtinute nu se opreste numai la bogatia deidei,structura frazelor,continutul povestiruu,amploarea detaliilor ,plasticitatea limbajului,ci se tine cont ca subiectul ca subiectul are tendintade identificare cu eroul povestirii,cu atitudinile sale preferentiale ,cumotivatia actiunilor efectuate de eroul povestirii,acestea din urma reflectandtendintele si conflictele interne ale subiectului.35637ojn49opu5n In ansamblul ambelor teste Roscach si T.A.T.,trebuie satinem cont ca interpretarea imaginilor oferite subiectului,nu reprezinta numaio proiectie a eului latent,afectiv,o imbinare intre stimul si atitudinea fata destimul ci si de faptul ca ceea ce se pertrece in lumea nterna a subiectului estede fapt o proiectie a lumii exterioare .35637ojn49opu5n Testul Rosenzweig,toleranta si modul de reactie la stress-urile zilnice prin situarea individului in fata unor situatii in care satisfaceratrebuintelor si aspoiratiilor intampina diverse obstacole.Testul este formatdin 24 de desene ,pune in fata subiectului prin intermediul fiecarei imagini ,2 personaje ,in primele 16 desene un obstacol produce situatia frustranta ,iar subiectul trebuie sa raspunda spontan ca si cum el subiectul se va identific acu persoana frustranta ,proiectand asupra ei modul de a simti si agandi.,Raspunsurile se vor raporta la ;directia agresiunii la tipul de reactie.In general bolnavii cronici au tendinte revendicative iar pe baza notei de ostilitate a lor se pot stabili si selectiona cazurile cu indicatii pt. Pshoterapie.Tehnica arborelui imaginata de Koch evidentiaza stadiile de evolutie a personalitatii si distorsiunile produse prin imbolnavire.Szoldi imaginat de autor in 1939 sub numele de analiza destinuluisubiectului ii sunt prezentate o serie de fotografii grupate in 6 serii de cate 8 poze,reprezentand figuri caracteristce unor psihopati ,subiectul trebuind saaleaga din fiecare serie 2 fotografii care-i plac mai mult si 2 care-i displac,alegerea bazandu-se pe simpatie sau antipatie ,indicand in cea mai maremasura tendintele sale profunde..Proba se repeta pt.asonda gradul destabilitate a alegerii.Se constata ca subiectul alege fotografiile in functie detrebuintele pulsionale,trebuitele nesatisfacute fiid active.Se disting 4 pulsiuni;p.sexuala.p.paroxistica .p. eului.p.de contact,sarcina examinatorului constain analiza datelor si sesizarea trebuintelor refulateChestionarul multifazical

lui Woodworth constituie materialul cu care s-alucrat in prezenta lucrare pt.investigarea unor aspecte Al personalitatiisubiectilor testati.Pentru veridicitate testelor trebuie sa inlaturam unele erori:-erori datorate conditiilor experimentarii-factori care tin de conditiile ecologice-erori datorate insasi organizarii experimentarii-erori datorate modificarilor de atitudini afective si de confort psihic intimpul experientei.Asigurarea validitatii ,fidelitatii si sensibilitatii testelor sunt modalitati de inducere a unei cercetari eficiente si corecte .Investigarea capacitatilor cognitive

MATRICELE PROGRESIVE RAVENTestul standard consta din 5 serii (A-E)de cate 12 matrice ,fiecare dinacestea fiind formata dintr-o figura sau o succesiune de figuri abstractetrasate in culore neagra pe fond alb .In coltul din dreapta jos lipseste unfragment sauunul din elementele componente ale matricei.Segmentul carelipseste este dat intre alte 6-8 desene mai mult sau mai putin asemanatoare in partea de jos a foii ,subiectul trebuind sa-l indice .Autorul cosidera camatricele progresive servesc la aprecierea abilitatii educative innasuteacapacitatii persoanei examinate de a reliza comparari ,rationamente prinanalogie ,de a si dezvolta o metoda logica de ganfire independenta deinformatia anterior castigata..TESTUL PRAGACapacitatea subiectului de a-si distribui atentia pusa in evidenta prininaltimea curbei (distanta dintre difgeritele puncte si abcisa)Caracterul stabil sau fluctuant de manifestare a atentiei distributiveRezistenta la oboseala si capacitatea de adaptare la sarcina (atunci candaspectul general al curbei este ascendent)sau fatigabilitatea (tendinta de aobosi usor,caracterizata unor subiecti cand aspectul general al curbei estedescedent)I.Q. CLASIFICARE130-SI PESTE 130 INTELIGENTA F.INALTA120 129 INTELECT SUPERIOR 110 119 INTELECT PESTE MEDIE90 109 INTELECT NORMAL80 89 INTELECT SUB MEDIE70 79 INTELECT DE LIMITA 69 SI SUB 69 DEFICIT MINTALModificari cutanate vasculare indicatoare ale abuzului si dependentei dealcool Cutaneous vascular lesions in alcoholic patients are easy to observe anddiagnose. Their pathogenic mechanism is not totally understood. Manytheories are proposed: dilatation of dermic vassels induced by alcohol,alteration of central vascular control, deacresed metabolism of estrogens.Dr. Dana Dragan Medic specialist dermatovenerologTermenul de alcoolism a fost utilizat prima data in 1949 de medicul suedezMagnus Huss. In 1979, termenul 'alcoolism' a fost eliminat din clasificareainternationala a bolilor si inlocuit cu sindromul de dependenta alcoolica'.Alcoolul este cea mai raspandita substanta utilizata in scop adictiv.Abuzul de alcool genereaza consecinte organice si psihice cu care medicii deorice specialitate se confrunta zilnic, in acelasi timp fiind cauza a peste 50%dintre accidentele rutiere mortale(8). Din punct de vedere psihiatric, conformManualului de Diagnostic si Statistica al Afectiunilor Mintale (Diagnosticand Statistical Manual of Mental Disorders DSM-IV)(4), afectiunile legatede consumul de alcool includ abuzul de alcool si dependenta de alcool.Abuzul de alcool este caracterizat de cortegiul de manifestari datorateefectului consumului de alcool: incapacitatea de indeplinire a obligatiilor sociale, comportament haotic si hazardat, probleme legale si interpersonalelegate de acest consum.Dependenta de alcool este o afectiune cronica in relatie cu factori genetici, psihosociali si de mediu, caracterizata de preocuparea permanenta de aconsuma alcool, continuarea consumului in ciuda unor efecte

negative simodificari compulsive legate de consumul de alcool.Consumul abuziv de alcool poate avea si o serie de manifestari cutanate.Este vorba atat de stigmatele cutanate ale alcoolismului cronic, cat si demanifestari ale abuzului de alcool recent. Manifestarile cutanate pot fi specifice, pot aparea in cadrul afectarilor clinice ale altor organe si sistemesau pot fi exacerbari ale unor afectiuni cutanate preexistente.Anamneza atenta si istoricul real al ingestiei de alcool sunt primul pas inrecunoasterea si tratarea acestor afectiuni. Familiarizarea medicului cuspectrul de manifestari cutanate ale abuzului de alcool si ale bolii hepaticede etiologie toxic-alcoolica este importanta pentru depistarea precoce sitratamentul eficient, in vederea scaderii riscului de morbiditate.MODIFICARI CUTANATE VASCULARE LA PACIENTUL ALCOOLICFigura 1. Telangiectaziila nivelul feteiModificarile vasculare secundare consumului daunator de alcool sunt dintrecele mai usor recunoscute si facil observabile manifestari dermatologice la pacientul alcoolic. Mecanismul prin care apar este inca necunoscut, fiind propuse mai multe teorii. Sunt incriminate vasodilatatia indusa de alcool lanivelul vaselor dermice, alterarea mecanismelor de control vasomotor central, scaderea metabolismului estrogenilor(7). Pe langa efectele datoratevasodilatatiei, pot aparea de asemenea sindroame vasculare proliferative( 3).Multe din modificarile vasculare apar secundar afectarii hepatice si esteimportant de precizat daca afectarea hepatica este intr-adevar datorataalcoolului sau nu.1. TelangiectaziilePe primul loc in ordinea frecventei intre modificarile vasculare sunttelangiectaziile sau stelutele vasculare(12). Clinic, se prezinta sub formaunor macule eritematoase in varf de ac, reprezentand o arteriola centralainconjurata de arteriole eferente radiale. La diascopie pot fi observate pulsatiile arteriolei centrale. Distributia este caracteristica la nivelul fetei,decolteului, toracelui superior, bratelor, mainilor, rar la nivelul mucoaselor,abdomenului si membrelor inferioare. In etiopatogenia lor se pare ca suntimplicati estrogenii; astfel de leziuni apar si in sarcina. Totusi, aparitia sievolutia lor sunt fluctuante, independent de nivelul de estradiol, intalnindu-se si la 10% din populatia sanatoasa( 9). Exista o asociere clinica intrenumarul lor si varicele esofagiene, un studiu aratand aparitia hemoragiilor esofagiene la 50% dintre pacientii cu mai mult de 20 de stelute vasculare(5)

enzime metabolizatoare. Alcoolul este metabolizat la nivel hepatic prinoxidare la acetilaldehida cu ajutorul alcool-dehidrogenazei. Aldehid-dehidrogenaza transforma in continuare acetaldehida in acetat. 50% din populatia orientala de exemplu si aproximativ 20-30% dintre caucazieni prezinta un deficit mostenit al uneia sau ambelor dintre izoenzimelealdehiddehidrogenazei. Acumularea acetaldehidei la acesti pacienti esteresponsabila de aparitia flushing-ului si tahicardiei. Flushing-ul indus dealcool poate fi limitat de administrarea de aspirina si antihistaminice( 11). 7. Telangiectazia nevoida unilateralaTelangiectazia nevoida unilaterala (TNU) reprezinta un sindrom proliferativvascular asociat cu consumul excesiv de alcool in special la barbati. Lafemei, TNU este asociata cu prezenta unui exces de estrogeni, ca de exempluin sarcina. S-au raportat si cazuri de TNU congenitala sau idiopatica,considerate cazuri de nevi vasculari unilaterali latenti, care devin evidenti insarcina, in timpul terapiei de substitutie cu estrogeni sau in cazuri de scaderea catabolismului estrogenilor, cum ar fi in afectarea hepatica cronicaalcoolica. Un factor provocator ar putea fi alterarea hemodinamica din cirozahepatica( 7). Clinic, leziunile constau in arii localizate de telangiectazii fine,distribuite in special in partea superioara a corpului, pe aria

trigeminala saucorespunzatoare C3, C4 si dermatoamelor adiacente. Unii autori consideradistributia non-dermatomala mai curand pe liniile Blaschko(6).Tratamentul modificarilor cutanate vasculare din cadrul abuzului sidependentei de alcool consta, in primul rand, in interzicerea consumului dealcool si tratarea eventualei afectari hepatice. Se vor evita expunerile lasoare, frig si vant, diferente la mari de temperatura, mesele rapide sicopioase, precum si consumul condimentelor, conservelor, sosurilor,ciocolatei, cafelei etc. Se recomanda, de asemenea, evitarea stresului,emotiilor puternice, enervarii.BIBLIOGRAFIE1. Bean W.B. The arterial spider and similar lesions of the skin and mucousmembrane. Circulation. 1953; 8:117129. Despre aparitia si evolutia dependentei de alcool avem astazi mult mai multecunostinte decat in prima jumatate a secolului trecut.De-a lungul ultimelor decenii, o serie de specialisti cu pregatire stiintifica sinestiintifica in problemele toxicomaniei nu s-au mai putut multumi cucunostintele invechite despre urmarile intoxicatiei fizice si s-au straduit sadobandeasca mai multe cunostinte referitoare la ceea ce se intampla cu psihicul bolnavilor inaintea si in timpul producerii evolutiei dependentei dealcool.O contributie notabila in acest domeniu o are profesorul american E. M.Jellinek care a stabilit o tipologie a consumatorilor de alcool, el propunandimpartirea acestora in cinci categorii.Formele alcoolismului(dupa prof. E. M. Jellinek)Bautorii de tip ALFAAcestia consuma alcool pentru a se usura, incercand sa-si rezolve prinaceasta deferite probleme. In aceasta forma inca exista control asupraconsumului de alcool dar progresiv se poate instala dependenta.Bautorii de tip BETAAcestia consuma frecvent alcool, cu diferite ocazii, fara a fi inca instalatadependenta. Totusi pot aparea anumite acuze legate de complicatii organicedatorate abuzului de alcool (boli de ficat, de stomac, etc.)Bautorii de tip GAMAAcestia sunt dependenti de alcool in primul rand psihic, dar si fizic. Nu mai pot controla cantitatea de alcool consumata (dupa primele pahare nu se potopri pana la inbatare).Bautorii de tip DELTA Acestia sunt dependenti de alcool in primul rand fizic. Pot pastra o perioadamai lunga conprolul asupra cantitatii de alcool cansumata (nu se imbata tare,dar nici nu pot renunta).Bautorii de tip EPSILON (periodici)Acestia sunt dependenti de alcool consumand necontrolat timp de catevazile, avand, insa si perioade mai lungi fara consum abuziv.Se poate sustine ca biografiile persoanelor dependente de alcool sunt la felde diferite sau de asemanatoare ca si biografiile oamenilor in general.Pornind de la acesta profesorul E.M.Jellinek a elaborat o descriere sintetica aevolutiei dependentei de alcool care se potriveste unei mari parti aalcoolicilor, oferind prin aceasta descriere un ajutor important in sensul caceea ce fusese pana atunci vazut ca un destin tragic si aleator, devineevolutia naturala a unei boli - alcoolismulProfesorul Jellinek stabileste patru faze de evolutie a dependentei de alcool prezentand si o suita de simtome caracteristice acestora. Simtomele descrisenu trebuie sa apara in mod obligatoriu la fiecare caz in parte in ordineaenuntata si nici nu trebuie sa fie prezente toate simtomele unei faze. Prezentacatorva simtome ale fazei respective arata ca ea a fost atinsa.Fazele evolutiei dependentei de alcool(dupa prof. E. M. Jellinek)Faza prealcoolicaFaza de debutFaza criticaFaza cronica