Curs de Programare Liniara

Matematici aplicate in economie
Cercetari operationale
lect. dr. Rodica Ioana LUNG
www.econ.ubbcluj.ro/rodica.lung/co
March 1, 2013
Rodica Ioana LUNG () Cercetari operationale March 1, 2013 1 / 52
Matematici aplicate in economie. Cercetari operationale Elemente de algebra liniara
Elemente de algebra liniara.
Multe din problemele economice, respectiv din aplicat iile matematicii
n alte domenii se reprezinta prin intermediul unor sisteme de ecuat ii
liniare.
O ecuat ie liniara este aceea care cont ine una sau mai multe
necunoscute toate ind la puterea I.
Forma generala a unui sistem de ecuat ii liniare este:
_
_
a
11
x
1
+ a
12
x
2
+ ... + a
1n
x
n
= b
1
a
21
x
1
+ a
22
x
2
+ ... + a
2n
x
n
= b
2
.................................................
a
m1
x
1
+ a
m2
x
2
+ ... + a
mn
x
n
= b
m
,
unde a
i j
sunt coecient i reali, a
ij
R, i = 1, m, j = 1, n; b
i
R,
i = 1, m sunt termeni liberi iar x
j
sunt necunoscutele, j = 1, n.
Problema este de a determina x
j
astfel ncat sa e vericate toate
ecuat iile sistemului.
liniare.
_
_
a
11
x
1
+ a
12
x
2
+ ... + a
1n
x
n
= b
1
a
21
x
1
+ a
22
x
2
+ ... + a
2n
x
n
= b
2
.................................................
a
m1
x
1
+ a
m2
x
2
+ ... + a
mn
x
n
= b
m
,
unde a
i j
ij
R, i = 1, m, j = 1, n; b
i
R,
j
j
liniare.
_
_
a
11
x
1
+ a
12
x
2
+ ... + a
1n
x
n
= b
1
a
21
x
1
+ a
22
x
2
+ ... + a
2n
x
n
= b
2
.................................................
a
m1
x
1
+ a
m2
x
2
+ ... + a
mn
x
n
= b
m
,
unde a
i j
ij
R, i = 1, m, j = 1, n; b
i
R,
j
j
liniare.
_
_
a
11
x
1
+ a
12
x
2
+ ... + a
1n
x
n
= b
1
a
21
x
1
+ a
22
x
2
+ ... + a
2n
x
n
= b
2
.................................................
a
m1
x
1
+ a
m2
x
2
+ ... + a
mn
x
n
= b
m
,
unde a
i j
ij
R, i = 1, m, j = 1, n; b
i
R,
j
j
liniare.
_
_
a
11
x
1
+ a
12
x
2
+ ... + a
1n
x
n
= b
1
a
21
x
1
+ a
22
x
2
+ ... + a
2n
x
n
= b
2
.................................................
a
m1
x
1
+ a
m2
x
2
+ ... + a
mn
x
n
= b
m
,
unde a
i j
ij
R, i = 1, m, j = 1, n; b
i
R,
j
j
Transformari elementare n matrici
Daca A este matricea coecient ilor, b coloana termenilor liberi si x
coloana necunoscutelor atunci sistemul se poate scrie sub forma unei
ecuat ii matriceale
A x = b
Pentru a introduce transformarea vom considera matricea A
reprezentata ntr-o forma n care se evident iaza liniile sale
A =
_
_
_
_
_
L
1
L
2
.
.
.
L
m
_
_
_
_
_
L
i
= (a
i 1
, a
i 2
, ..., a
in
)
Principalele doua tipuri de transformari elementare sunt:
t
1
) nmult irea unei linii cu o constanta diferita de 0 : , L
i
, L
i
L
i
t
2
) adunarea la elementele unei linii a elementelor corespunzatoare
unei alte linii: L
i
, L
k
: L
i
+ L
k
L
i
Regula dreptunghiului
Regula dreptunghiului reprezinta un algoritm de reducere a coloanelor unei
matrici pentru a obt ine o forma simplicata, echivalenta a acesteia. O
coloana este redusa daca are toate elementele egale cu 0, mai put in unul
egal cu 1. Elementul pe a carui pozit ie va ramane valoarea 1 se numeste
element pivot. Regula dreptunghiului implementeaza o succesiune de
transformari liniare pe linii.
Regula dreptunghiului:
1
Se alege un element pivot diferit de zero. Acesta se marcheaza prin
ncercuire. Fie (i , j ) pozit ia acestuia.
2
Elementele de pe coloana pivotului vor deveni 0.
3
Elementele de pe linia pivotului se mpart la elementul pivot.
4
Restul elementelor matricii se calculeaza dupa regula dreptunghiului,
adica:
a
lk

a
ij
a
lk
a
lj
a
ik
a
ij
unde a
lj
si a
ik
reprezinta colt urile dreptunghiului format din
elementul pivot a
ij
si elementul de calculat a
lk
dupa cum se vede n
gura de mai jos.
Daca pe linia pivotului avem elemente egale cu 0 atunci coloana
respectiva se poate copia; Daca pe coloana pivotului avem elemente
de 0 atunci putem copia linia respectiva.
1
2
3
4
adica:
a
lk

a
ij
a
lk
a
lj
a
ik
a
ij
unde a
lj
si a
ik
elementul pivot a
ij
lk
dupa cum se vede n
gura de mai jos.
1
2
3
4
adica:
a
lk

a
ij
a
lk
a
lj
a
ik
a
ij
unde a
lj
si a
ik
elementul pivot a
ij
lk
dupa cum se vede n
gura de mai jos.
1
2
3
4
adica:
a
lk

a
ij
a
lk
a
lj
a
ik
a
ij
unde a
lj
si a
ik
elementul pivot a
ij
lk
dupa cum se vede n
gura de mai jos.
1
2
3
4
adica:
a
lk

a
ij
a
lk
a
lj
a
ik
a
ij
unde a
lj
si a
ik
elementul pivot a
ij
lk
dupa cum se vede n
gura de mai jos.
Metoda eliminarii complete pentru rezolvarea sistemelor de
ecuatii
se scrie matricea extinsa a sistemului sub forma de tabel
se reduc coloanele matricii asociate sistemului alegand element pivot
de pe o linie de pe care nu a mai fost ales pana cand nu se mai poate
alege pivot;
se scrie sistemul de ecuatii echivalent (corespunzator matricii reduse)
si se citeste solutia dupa caz:
sistem compatibil determinat;
sistem compatibil nedeterminat;
sistem incompatibil.
Exemplu
ecuatii
alege pivot;
Exemplu
ecuatii
alege pivot;
Exemplu
ecuatii
alege pivot;
Exemplu
ecuatii
alege pivot;
Exemplu
ecuatii
alege pivot;
Exemplu
ecuatii
alege pivot;
Exemplu
Solutii admisibile de baza
Din mult imea tuturor solut iilor unui sistem de ecuat ii liniare se poate
extrage o submult ime de solut ii care are o calitate speciala, si anume
ecare solut ie are necunoscutele secundare toate cu valoarea egala cu
0, iar necunoscutele principale cu valorile mai mari sau egale cu 0.
Aceste solut ii se numesc solut ii admisibile de baza.
La o astfel de solut ie admisibila de baza se poate ajunge utilizand
metoda eliminarii complete la care alegerea pivotului se face cu
respectarea unor condit ii.
Sa presupunem ca sistemul considerat are m necunoscute principale,
iar restul n m sunt necunoscutele secundare. Presupunem si ca
primele m necunoscute sunt cele principale. Asta revine la a spune ca
trebuie asociat sistemului un tabel care, dupa utilizarea
transformarilor elementare, are urmatoarea forma, unde coloanele au
o structura speciala:
Solut ii admisibile de baza
Figure:
Din tabel se observa ca prima solut ie admisibila de baza este:
X
1
=
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
2
...
m
0
...
0
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
,
i
0, i = 1, m
In continuare cu ajutorul regulii dreptunghiului vrem sa trecem de la

aceasta solut ie admisibila de baza la o alta solut ie admisibila de baza.
Consideram ca elementul pivot este
1
,
m+1
si efectuam transformarea
elementelor care ne conduc la partea a doua a tabelului de mai sus.
Prima condit ie asupra pivotului este:
1
,
m+1
= 0 .
X
1
=
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
2
...
m
0
...
0
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
,
i
0, i = 1, m

1
,
m+1
1
,
m+1
= 0 .
X
1
=
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
2
...
m
0
...
0
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
,
i
0, i = 1, m

1
,
m+1
1
,
m+1
= 0 .
Necunoscutele principale sunt cele care au coloanele cu 0 si anume
x
2
, x
3
..., x
m+1
, celelalte ind necunoscute secundare.
Noua solut ie admisibila de baza este:
X
2
=
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
0
1,m+1
2,
m+1
.
.
.
1,m+1

m,m+1
1,m+1
0
...
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
Solut ia X
2
este solut ie admisibila de baza daca au loc relat iile:
1
,
m+1
0,
2
1,m+1
2,
m+1
0, . . . ,
m
1,m+1

m,m+1
0
Din prima inegalitate rezulta ca obligatoriu
1
,
m+1
> 0, deci pivotul
trebuie sa e pozitiv.
Daca
2
,
m+1
0 a doua condit ie este automat ndeplinita iar daca
2
,
m+1
> 0 trebuie ca

2
2
,
m+1
1
,
m+1
.
In mod analog tragem concluzia ca daca

m
,
m+1
> 0 trebuie ca
m
,
m+1
1
,
m+1
.
Din inegalitat ile de mai sus deducem cea de a doua condit ie esent iala
pentru pivot: raportul dintre termenul liber
1
si pivotul
1,m+1
este cel mai mic dintre toate rapoartele care se obt in mpart ind
termenii liberi la elementele pozitive corespunzatoare din
coloana pivotului, adica

1
1
,
m+1
este cel mai mic dintre rapoartele
i
,
m+1
,cu
i
,
m+1
> 0.
1
,
m+1
> 0, deci pivotul
Daca
2
,
m+1
2
,
m+1
> 0 trebuie ca

2
2
,
m+1
1
,
m+1
.

m
,
m+1
> 0 trebuie ca
m
,
m+1
1
,
m+1
.
1
si pivotul
1,m+1

1
1
,
m+1
i
,
m+1
,cu
i
,
m+1
> 0.
1
,
m+1
> 0, deci pivotul
Daca
2
,
m+1
2
,
m+1
> 0 trebuie ca

2
2
,
m+1
1
,
m+1
.

m
,
m+1
> 0 trebuie ca
m
,
m+1
1
,
m+1
.
1
si pivotul
1,m+1

1
1
,
m+1
i
,
m+1
,cu
i
,
m+1
> 0.
1
,
m+1
> 0, deci pivotul
Daca
2
,
m+1
2
,
m+1
> 0 trebuie ca

2
2
,
m+1
1
,
m+1
.

m
,
m+1
> 0 trebuie ca
m
,
m+1
1
,
m+1
.
1
si pivotul
1,m+1

1
1
,
m+1
i
,
m+1
,cu
i
,
m+1
> 0.
Matematici aplicate in economie. Cercetari operationale Programare liniara
Programare liniara. Formularea problemei canonice.
O rma intent ioneaza sa produca n tipuri de produse stiind ca poate
sa utilizeze m tipuri de resurse. Se cunosc elementele: cantitat ile
disponibile din ecare resursa pe o perioada precizata (b
i
cantitatea
din resursa R
i
, i = 1, m), beneciile unitare nete pentru ecare
produs (c
j
pentru valoricarea unei bucat i din P
j
, j = 1, n),
coecient ii tehnologici a
ij
- care reprezinta cantitatea din resursa R
i
ce se foloseste pentru o unitate din produsul P
j
, i = 1, m, j = 1, n.
Se cere sa se determine cantitat ile ce urmeaza a realizate din ecare
produs x
j
=?, j = 1, n, astfel ncat sa se obt ina beneciul total
maxim.
O rma intent ioneaza sa produca n tipuri de produse stiind ca poate
sa utilizeze m tipuri de resurse. Se cunosc elementele: cantitat ile
disponibile din ecare resursa pe o perioada precizata (b
i
cantitatea
din resursa R
i
, i = 1, m), beneciile unitare nete pentru ecare
produs (c
j
pentru valoricarea unei bucat i din P
j
, j = 1, n),
coecient ii tehnologici a
ij
- care reprezinta cantitatea din resursa R
i
ce se foloseste pentru o unitate din produsul P
j
, i = 1, m, j = 1, n.
Se cere sa se determine cantitat ile ce urmeaza a realizate din ecare
produs x
j
=?, j = 1, n, astfel ncat sa se obt ina beneciul total
maxim.
Modelul matematic al acestei probleme este
x
j
=?, j = 1, n astfel ncat
_
_
_
_
_
a
11
x
1
+ ...a
1n
x
n
= b
1
..............................
a
m
1
x
1
+ ... + a
mn
x
n
= b
m
_
_
_
sistem de restrict ii
x
j
0, j = 1, n condit ii de nenegativitate
_
_
solut ie admisibila
de baza.
f = c
1
x
1
+ ... + c
n
x
n
maxima (funct ia scop, de ecient a).
Programare liniara
Se cauta coloana necunoscutelor X astfel ncat
_
_
_
AX = b,
X 0,
f = C X max
unde
A =
_
_
_
_
a
11
a
12
... a
1n
a
21
a
22
... a
2n
... ... ... ...
a
m1
a
m2
... a
mn
_
_
_
_
, X = (x
1
, x
2
, ..., x
n
)
si C = (c
1
, c
2
, ..., c
n
).
Problema generala
In sistemul de restrict ii apar ecuat ii si inecuat ii

Algoritmul simplex NU se poate aplica direct
Se transforma inecuat iile n ecuat ii folosind variabile de compensare
Numarul variabilelor de compensare este egal cu numarul inecuat iilor
Cand adunam si cand scadem?
La ecare inegalitate se aduna o variabila de compensare pozitiva
La ecare inegalitate se scade o variabila de compensare pozitiva
Problema generala

Problema generala

Problema generala

Problema generala

Problema generala

Problema generala
Exemplu. Sa se rezolve urmatoarea problema de programare liniara
generala:
_
_
2x
1
+ x
2
+ x
3
50
x
1
+ 4x
2
+ x
4
30
x
1
+ x
4
= 15
x
3
+ x
4
= 20
x
j
0, j = 1, 4
f = 2x
3
5x
4
maxima
.
Algoritmul simplex
Pentru rezolvarea problemei de programare liniara vom folosi
algoritmul simplex (G.B.Dantzig 1947)
Solutiile problemei de programare liniara se aa ntre solutiile
admisibile de baza ale sistemului de restrict ii.
Se trece de la o solutie admisibila de baza la alta asigurandu-se
imbunatatirea solutiei.
Algoritmul simplex
Algoritmul simplex
Algoritmul simplex
Consideram cele doua solut ii admisibile de baza:
X
1
=
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
2
.
m
0
.
0
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
si X
2
=
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
0
1,m+1
2,
m+1
.
.
.
1,m+1

m,m+1
1,m+1
0
.
.
.
0
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
Algoritmul simplex
unde
1
,
m+1
> 0,
1
,
m+1
= min
_

i
i
,
m+1
_
,
cu
i
,
m+1
> 0.
Algoritmul simplex
Care sunt valorile funct iei obiectiv pentru cele doua solut ii admisibile de
baza?
f (X
1
)
f (X
2
)
adica:
Algoritmul simplex
f (X
1
) = C
1
1
+ C
2
2
+ ... + C
m
m
.
f (X
2
) = C
2
_
1
,
m+1
2
,
m+1
_
+ ...
... + C
m
_
1
,
m+1
m
,
m+1
_
+ ...
... + C
m+1
1
,
m+1
.
Algoritmul simplex
Rearanjam expresia lui f (X
2
) asfel:
f (X
2
) = C
2
2
+ ... + C
m
m
+ C
m+1
1
,
m+1
1
,
m+1
(C
2
2
,
m+1
+... + C
m
m
,
m+1
).
Algoritmul simplex
Tinem cont de expresia lui f (X
1
) si avem:
f (X
2
) = f (X
1
) C
1
1
+
+

1
1
,
m+1
[C
m+1
(C
2

2
,
m+1
+...
... + C
m

m
,
m+1
)]
Algoritmul simplex
Mai departe:
f (X
2
) = f (X
1
) +

1
1
,
m+1
_
_
C
m+1
_
_
not. f
m+1
..
C
1
1
,
m+1
+C
2

2
,
m+1
+... + C
m

m
,
m+1
_
_
_
_
Algoritmul simplex
Asadar
f (X
2
) = f (X
1
) +

1
1
,
m+1
(C
m+1
f
m+1
) .
Cand e X
2
solut ie mai buna decat X
1
? Atunci cand
1
,
m+1
(C
m+1
f
m+1
) > 0
Algoritmul simplex
Dar
1
,
m+1
0
asa ca trebuie sa avem:
(C
m+1
f
m+1
) > 0
adica
C
m+1
> f
m+1
.
Algoritmul simplex
In concluzie putem mbunatat ii solut ia daca avem diferent e

(C
m+1
f
m+1
) > 0.
NU mai putem mbunatat ii solut ia daca
C
j
f
j
0, j = 1, n
(condit iile de optimalitate)
Algoritmul simplex
Pas1 Se determina o solut ie admisibila de baza;
Pas2 Se verica daca sunt ndeplinite condit iile de optimalitate
1 Daca DA atunci se trece la pasul 3;
2 Daca NU atunci se trece la o alta solut ie admisibila de baza alegand
element pivot de pe coloana pe care diferent a C
j
f
j
este maxima. Se
reia la pasul 2.
Pas3 Se citeste solut ia optima si valoarea optima a funct iei.
Algoritmul simplex
Exemplu Sa se rezolve urmatoarea problema de programare liniara:
_
_
x
1
+ 2x
2
+ 2x
3
x
4
= 6
x
1
+ x
2
+ 2x
4
= 5
2x
1
x
2
+ x
3
+ x
4
= 8
x
j
0, j = 1, 4
f = 2x
1
+ x
2
+ 5x
3
+ 3x
4
max
Situatii speciale 1
Maxim :
Daca exista o singura coloana pentru care diferent a c
j
f
j
e pozitiva iar
elementele coloanei sunt negative nseamna ca maximul funct iei e innit.
Situat ii speciale 2
Solutii degenerate
Daca avem de ales ntre doua rapoarte minime egale se aplica ordonarea
lexicograca:
se compara elmentele celor 2 linii pentru care rapoartele sunt egale,
ecare mpart it la potent ialul pivot
comparat ia se face luand n considerare ordonarea lexicograca, adica
se compara componentele celor 2 linii doua cate 2 ncepand de la
stanga spre dreapta
se alege pivotul de pe linia pe care apare primul element mai mic
decat corespondentul sau de pe cealalta linie.
solut ia obt inuta este degenerata
Solutii degenerate
lexicograca:
stanga spre dreapta
Solutii degenerate
lexicograca:
stanga spre dreapta
Solutii degenerate
lexicograca:
stanga spre dreapta
Solut ii multiple
Atunci cand numarul zerourilor de pe linia c
j
f
j
n cazul unei solut ii
optime este mai mare decat numarul necunoscutelor principale
nseamna ca problema poate avea mai multe solut ii optime care se
determina alegand element pivot pe rand de pe coloanele respective.
Solut ia generala a problemei se scrie ca si combinat ie liniara convexa
a solut iilor determinate.
Solut ii multiple
Atunci cand numarul zerourilor de pe linia c
j
f
j
n cazul unei solut ii
optime este mai mare decat numarul necunoscutelor principale
nseamna ca problema poate avea mai multe solut ii optime care se
determina alegand element pivot pe rand de pe coloanele respective.
Solut ia generala a problemei se scrie ca si combinat ie liniara convexa
a solut iilor determinate.
Problema de minim
Daca se cere minimizarea funct iei scop singura modicare apare la
condit ia de optimalitate: c
j
f
j
0, j = 1, 2, ..., n
Se alege pivot de pe coloana pe care diferent a c
j
f
j
este cea mai
mare in modul.
Problema de transport
Problema de repartit ie (de transport)
O problema de programare liniara de o structura speciala este problema de
repartit ie. La o astfel de problema se evident iaza:
grupul de restrict ii care se mparte n doua
condit iile de negativitate
funct ia scop de obicei trebuie minimizata
Formularea economica
La m furnizori (producatori) se aa un tip de produs care va solicitat de
catre n beneciari (consumatori).
Se cunosc:
cantitat ile a
i
, i = 1, m disponibile existente la ecare furnizor
F
i
, i = 1, m,
cantitatea b
j
solicitata de ecare beneciar B
j
costurile unitare de transport de la ecare furnizor la ecare beneciar
c
ij
de la F
i
la B
j
.
Formularea economica
Se cer: cantitat ile (x
ij
) ce urmeaza a transportate de la ecare furnizor
la ecare beneciar astfel ncat:
toata cantitatea disponibila sa e transportata;
toata cantitatea solicitata de ecare beneciar sa e primita;
costul total al transportului sa e minim.
Formularea matematica
Cautam necunoscutele x
ij
=? i = 1, m, j = 1, n astfel ncat:
n
j =1
x
ij
= a
i
i = 1, m - toata cantitatea de la F
i
sa e transportata;
m
i =1
x
ij
= b
j
j = 1, n - toata cantitatea solicitata de B
j
sa e primita;
x
ij
0 i = 1, m, j = 1, n - condit ii de nenegativitate;
f =
m
i =1
n
j =1
c
ij
x
ij
sa e minima.
Conditia de echilibru
m
i =1
a
i
=
n
j =1
b
j
care arata ca totalul cantitat ilor disponibile coincide cu totalul cantitat ilor
necesare solicitate.
Daca problema nu este echilibrata atunci ea se poate echilibra prin
considerarea unui furnizor ctiv n primul caz sau a unui beneciar ctiv n
al doilea caz astfel ncat problema sa devina echilibrata.
In continuare ne vom ocupa doar de cazul problemei echilibrate.

Conditia de echilibru
m
i =1
a
i
=
n
j =1
b
j
care arata ca totalul cantitat ilor disponibile coincide cu totalul cantitat ilor
necesare solicitate.
Daca problema nu este echilibrata atunci ea se poate echilibra prin
considerarea unui furnizor ctiv n primul caz sau a unui beneciar ctiv n
al doilea caz astfel ncat problema sa devina echilibrata.
In continuare ne vom ocupa doar de cazul problemei echilibrate.

Rezolvarea problemei
Algoritmul distributiv
Pentru rezolvarea problemei enunt ate se va formula un algoritm numit
algoritmul distributiv, etapele caruia se parcurg comod prin considerarea
unui tabel asociat problemei de transport.

In tabelul cu doua intrari se
evident iaza pe linii datele referitoare la furnizori si pe coloane se
evident iaza datele referitoare la beneciari.
La intersect ia unei linii F
i
cu coloana B
j
apare n tabel ceea ce se numeste
,,casut a cu 4 camere n ecare camera urmand a nregistrat un anumit
element.
B
j
F
i
c
ij
u
i
+ v
j
x
ij
Algoritmul distributiv
Pentru rezolvarea problemei enunt ate se va formula un algoritm numit
algoritmul distributiv, etapele caruia se parcurg comod prin considerarea
unui tabel asociat problemei de transport.

In tabelul cu doua intrari se
evident iaza pe linii datele referitoare la furnizori si pe coloane se
evident iaza datele referitoare la beneciari.
La intersect ia unei linii F
i
cu coloana B
j
apare n tabel ceea ce se numeste
,,casut a cu 4 camere n ecare camera urmand a nregistrat un anumit
element.
B
j
F
i
c
ij
u
i
+ v
j
x
ij
Modelul matematic al problemei de transport x
ij
=? i = 1, m, j = 1, n
(m - furnizori, n - beneciari) astfel ncat:
_
_
n
j =1
x
ij
= a
i
i = 1, m
m
i =1
x
ij
= b
j
j = 1, n
x
ij
0 i = 1, m, j = 1, n
f =
m
i =1
n
j =1
c
ij
x
ij
min.
cu condit ia de echilibru:
m
i =1
a
i
=
n
j =1
b
j
Modelul matematic al problemei de transport x
ij
=? i = 1, m, j = 1, n
(m - furnizori, n - beneciari) astfel ncat:
_
_
n
j =1
x
ij
= a
i
i = 1, m
m
i =1
x
ij
= b
j
j = 1, n
x
ij
0 i = 1, m, j = 1, n
f =
m
i =1
n
j =1
c
ij
x
ij
min.
cu condit ia de echilibru:
m
i =1
a
i
=
n
j =1
b
j
Examinand modelul matematic rezulta ca avem mn necunoscute si m + n
ecuat ii. Vom avea m + n 1 ecuat ii principale (din cauza condit iei de
echilibru rezulta ca o ecuat ie e secundara)
Din cele mn necunoscute numai m + n 1 vor necunoscute principale,
toate celelalte ind necunoscute secundare.
Rezolvarea problemei.
Determinarea unei solutii admisibile de baza:
Metoda coltului NV
Exemplu
La doi furnizori se aa acelasi tip de produs n cantitat ile: 80 buc. la primul (F
1
)
si 140 buc. la al doilea (F
2
). Trei beneciari solicita acest produs n cantitat ile
60, 90, 70. Costurile unitare de transport sunt prezentate n matricea:
C =
_
2 3 5
4 1 2
_
Sa se determine cantitat ile ce vor transportate de la ecare furnizor catre
ecare beneciar astfel ncat cerint ele sa e ndeplinite.
x
ij
=? i = 1, 2, j = 1, 3 astfel ncat
_
x
11
+x
12
+x
13
= 80
x
21
+x
22
+x
23
= 140
_
_
_
x
11
+x
21
= 60
x
12
+x
22
= 90
x
13
+x
23
= 70
x
ij
0 i = 1, 2, j = 1, 3
f = 2 x
11
+ 3 x
12
+ 5x
13
+ 4x
21
+ x
22
+ 2x
23
min
Tabelul asociat acestei probleme va :
BF B
1
B
2
B
3
Cant
F
i
2
x
11
3
x
12
5
x
13
80
F
2
4
x
21
1
x
22
2
x
23
140
Cant 60 90 70 230230
Avem 2 3 = 6 - necunoscute; 2 + 3 = 5 - restrict ii; 2 + 3 1 = 4 -
necunoscute principale
Determinarea unei solutii adimisibile de baza:
Metoda coltului NV
Intr-o casuta:
necunoscutele secundare se nscriu cu punct
Casut ele ocupate sunt casut ele ce corespund necunoscutelor principale
(acelea la care am nscris valorile).
Casut ele care corespund necunoscutelor secundare (cu ) se numesc
casut e libere.
Metoda coltului NV
Intr-o casuta:
casut e libere.
Metoda coltului NV
Intr-o casuta:
casut e libere.
Metoda coltului NV
Intr-o casuta:
casut e libere.
Metoda coltului NV
Intr-o casuta:
casut e libere.
Algoritmul distributiv pentru rezolvarea problemelor de transport:
similar cu algoritmul simplex
Algoritmul distributiv:
Etapa 1. Se determina o solut ie init iala de baza.
Etapa 2. Se verica optimalitatea solut iei.
Etapa 3. Se mbunatat este solut ia.
Etapa 4. Se repeta etapele 2,3 pana cand toate condit iile de optimalitate
vor ndeplinite.
Etapa 5. Se scrie solut ia optima si se calculeaza valoarea minima a lui f .
vor ndeplinite.
vor ndeplinite.
vor ndeplinite.
vor ndeplinite.
Vericarea optimalitatii
vericarea optimalitat ii se face cu ajutorul unor necunoscute ,,duale:
u
i
care corespund furnizorilor
v
j
care corespund beneciarilor
solut ii ale sistemului de ecuat ii
u
i
+ v
j
= c
ij
, x
ij
nec. principale (casut e ocupate).
Condit ia de optimalitate:
dupa rezolvarea sistemului trebuie sa aiba loc inegalitat ile:
c
ij
u
i
+ v
j
, x
ij
nec. secundare (casut ele libere).
Exemplu
u
i
v
j
u
i
+ v
j
= c
ij
, x
ij
c
ij
u
i
+ v
j
, x
ij
Exemplu
u
i
v
j
u
i
+ v
j
= c
ij
, x
ij
c
ij
u
i
+ v
j
, x
ij
Exemplu
Etapa 3.
Daca cel put in o condit ie de optimalitate nu este ndeplinita
c
i
0
j
0
< u
i
0
+ v
j
0
nseamna ca solut ia nu este optima si ea trebuie
mbunatat ita n sensul ca necunocuta secundara x
i
0
j
0
care e zero, trebuie
sa devina necunoscuta principala. Aceasta se realizeaza prin adunarea la
zero a unei cantitat i unde se determina astfel ncat toate ecuat iile care
au necunoscuta x
i
0
j
0
sa ramana satisfacute, x
i
0
j
0
= 0 + .
Daca se aduna ntr-un loc atunci trebuie sa se scada din alt loc.
Scaderile se vor putea face doar de la necunoscutele care au valori
pozitive (sunt necunoscute principale).
operat iile de adunare / scadere se vor face ntr-un asa zis ,,ciclu de
casut e format dintr-o succesiune de casut e, prima de la care se
pleaca ind casut a libera, toate celelalte ind casut e ocupate.
In acest mod se obt ine o noua solut ie care este mai buna decat
vechea solut ie, adica valoarea funct iei pentru noua solut ie este mai
mica decat valoarea funct iei pentru solut ia anterioara.
Exemplu
Sa se rezolve problema de transport data prin tabelul:
v
1
= 1 v
2
= 5 v
3
= 10
u
1
= 3
4 4
100
2 8
3 13
100
u
2
= 0
1 1
50
5 5
250
2 10
+
300 250
u
3
= 3
3 2
2 2
+ 0
7 7
200
200
150 250 200
50
Cazuri speciale
Solutii degenerate
Daca la calculearea solutiei initiale, la un furnizor si la un beneciar se
epuizeaza, respectiv se completeaza cantitatile in acelasi timp pentru
a se evita pierderea unei necunoscute principale, una din casutele de
pe coloana sau linia respectiva se va completa cu 0 si va
considerata casuta ocupata;
Daca in cadrul unui ciclu de casute avem mai multe valori minime
egale in casutele cu semn negativ, doar una din ele va deveni casuta
libera, restul ind completate cu zerouri si considerate casute
principale.
Daca unul din cazurile de mai sus apare, solutia obtinuta va
degenerata (vom avea necunoscute principale cu valoarea 0).
Observatie
Numarul necunoscutelor principale trebuie sa e constant (m + n 1).
Cazuri speciale
Solutii degenerate
principale.
Observatie
Cazuri speciale
Solutii degenerate
principale.
Observatie
Cazuri speciale
Solutii degenerate
principale.
Observatie
Cazuri speciale
Solutii degenerate
principale.
Observatie

Curs de Programare Liniara

Загружено:

Сведения о документе

Оригинальное название

Авторское право

Доступные форматы

Поделиться этим документом

Поделиться или встроить документ

Параметры публикации

Этот документ был вам полезен?

Это неприемлемый материал?

Авторское право:

Доступные форматы

Curs de Programare Liniara

Загружено:

Авторское право:

Доступные форматы

Matematici aplicate in economie

In continuare cu ajutorul regulii dreptunghiului vrem sa trecem de la

In continuare cu ajutorul regulii dreptunghiului vrem sa trecem de la

In continuare cu ajutorul regulii dreptunghiului vrem sa trecem de la

In mod analog tragem concluzia ca daca

In mod analog tragem concluzia ca daca

In mod analog tragem concluzia ca daca

In mod analog tragem concluzia ca daca

In sistemul de restrict ii apar ecuat ii si inecuat ii

In sistemul de restrict ii apar ecuat ii si inecuat ii

In sistemul de restrict ii apar ecuat ii si inecuat ii

In sistemul de restrict ii apar ecuat ii si inecuat ii

In sistemul de restrict ii apar ecuat ii si inecuat ii

In sistemul de restrict ii apar ecuat ii si inecuat ii

In concluzie putem mbunatat ii solut ia daca avem diferent e

In continuare ne vom ocupa doar de cazul problemei echilibrate.

In continuare ne vom ocupa doar de cazul problemei echilibrate.

Вам также может понравиться