RM Lucrare Rev.1

Client: Compartiment Procese / Instalaii de Mediu Lucrare:
Consiliul Judeean Olt
Proiect Nr. MD.1001.02 Rev.1
RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului Judeean Olt
CUPRINS
1. Introducere .......................................................................................................................................................... 3
1.1 Aspecte privind desfurarea procedurii de evaluare strategic de mediu pentru PATJ Olt ...........................5 1.2 Planul de Amenajare a Teritoriului Judeean Olt aspecte generale ...................................................................8 1.2.1. Relaia cu planuri i programe relevante .............................................................................................................11 1.2.2. Obiectivele PATJ Olt .............................................................................................................................................15 1.2.3. Programul de msuri pentru PATJ Olt .................................................................................................................15
2. ASPECTE RELEVANTE PRIVIND STAREA ACTUAL A MEDIULUI N JUDEUL OLT .......................... 16

2.1 Localizare i organizarea administrativ, date demografice ................................................................................16 2.1.1. Localizare i organizare administrativ ................................................................................................................16 2.1.2. Date demografice ..................................................................................................................................................17 2.2. Cadrul natural ..............................................................................................................................................................21 2.2.1. Relieful ...................................................................................................................................................................21 2.2.2. Resursele de sol ..................................................................................................................................................25 2.2.3. Hidrologie i hidrogeologie ...................................................................................................................................30 2.2.4. Condiii climatice ...................................................................................................................................................36 2.2.5. Biodiversitatea .......................................................................................................................................................37 2.2.6. Resursele naturale ................................................................................................................................................38 2.3 Condiii sociale i economice, dotri i utiliti ......................................................................................................39 2.3.1. Fondul locativ ........................................................................................................................................................39 2.3.2. Servicii de sntate ...............................................................................................................................................40 2.3.3. nvmnt .............................................................................................................................................................40 2.3.4. Transporturile ........................................................................................................................................................41 2.3.5. Producerea energiei electrice i termice ............................................................................................................47 2.3.6. Echiparea hidroedilitar ........................................................................................................................................50 2.3.7. Industria .................................................................................................................................................................56 2.3.8. Agricultura..............................................................................................................................................................64 2.3.9. Asigurarea gestionrii deeurilor..........................................................................................................................74 2.3.10. Turismul ...............................................................................................................................................................92 2.4 Patrimoniul cultural construit ...................................................................................................................................94
2.4.1. Patrimoniul construit................................................................................................................................................. 94
2.5 Calitatea factorilor de mediu ......................................................................................................................................99 2.5.1. AER ........................................................................................................................................................................99 2.5.2 APE de suprafa i subterane........................................................................................................................... 105 2.5.3. SOLUL ................................................................................................................................................................ 131 2.5.4. Starea florei i faunei ......................................................................................................................................... 137 2.5.5. Arii naturale protejate. Starea patrimoniului natural ......................................................................................... 141 2.5.6 Factorii de risc natural......................................................................................................................................... 152 2.5.7 Managementul deeurilor ................................................................................................................................... 161 2.5.8 Starea patrimoniului cultural .............................................................................................................................. 166 2.5.9 Mediul urban ........................................................................................................................................................ 169 2.5.10. Aspecte privind utilizarea substanelor i preparatelor chimice periculoase ................................................ 173
3. PROBLEME DE MEDIU RELEVANTE PENTRU PATJ, INCLUSIV ZONE POSIBIL A FI AFECTATE SEMNIFICATIV PRIN IMPLEMENTAREA ACESTUIA ..................................................................................... 177 4. OBIECTIVE DE PROTECIA MEDIULUI RELEVANTE PENTRU PATJ Olt .............................................. 182 1
5. POTENIALE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI .................................................................. 223 6. POSIBILE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI N CONTEXT TRANSFRONTIER ............. 251
6.1. Situaia existenta...................................................................................................................................................... 251 6.2. Situaia de perspectiv ............................................................................................................................................ 251
7. MSURI PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE I COMPENSA EFECTELE ADVERSE ASUPRA MEDIULUI ............................................................................................................................................................. 253 8. EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA VARIANTELOR ALESE ................ 256 9. MASURI PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTRII PATJ .... 257 10. REZUMAT FR CARACTER TEHNIC ...................................................................................................... 261
ANEXE
Anexa 1 Plan de msuri (din PATJ Olt) Revizia 1; Anexa 2 Deeuri primite la depozitul ecologic Blteni i n Staiile de transfer
1. INTRODUCERE
Raportul de Mediu pentru Planul de Amenajare a Teritoriului Judeean Olt (PATJ Olt) a fost realizat n vederea emiterii Avizului de mediu, n conformitate cu Hotrrea Guver nului nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evalurii de mediu pentru Planuri i Programe i cu Ordinul ministrului nr. 995/2006 pentru aprobarea listei planurilor i programelor care intr sub incidena Hotrrii Guvernului nr. 1.076/ 2004. Proiectul se nscrie n Anexa la Ordinul nr. 995/2006 pentru aprobarea listei planurilor i programelor care intr sub incidena Hotrrii Guvernului nr. 1.076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evalurii de mediu pentru planuri i pro grame, la capitolul 12. Amenajarea teritoriului i urbanism sau utilizarea terenurilor , litera h) Planurile de amenajare a teritoriului judeean. Raportul de Mediu a fost elaborat in conformitate cu prevederile urmtoarelor acte normative:
H.G. nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evalurii de mediu pentru planuri i programe; Ghidul privind Evaluarea de mediu pentru planuri i programe de amenajare a teritoriului i urbanism i Ghidul generic privind Evaluarea de mediu pentru planuri i programe elaborate in cadrul proiectului EuropeAid/121491/D/SER/RO (PHARE 2004/016 772.03.03) ntrirea capacitii instituionale pentru implementarea i punerea in aplicare a Directivei SEA i a Directivei de Raportare; Manualul pentru aplicarea procedurii de realizare a evalurii de mediu pentru planuri i programe elaborat de Ministerul Mediului i Gospodririi Apelor, mpreuna cu Agenia Naional de Protecia Mediului; Ordonana de Urgen a Guvernului nr. 195/2005 privind protecia mediului, cu modificrile i completrile ulterioare; H.G. nr. 1460/2008 pentru aprobarea Strategiei Naionale pentru Dezvoltare Durabil a Romniei Orizonturi 2013 2020 2030; Legislaia in vigoare privind: calitatea aerului, apei i solului, biodiversitatea, managementul deeurilor, controlul polurii industriale i managementul riscului.
Raportul de mediu a fost elaborat de ctre S.C. IPROCHIM S.A., in calitate de expert de mediu i persoana juridic atestat de Ministerul Mediului i Pdurilor in vederea elaborrii studiilor de protecia mediului (poziia 102 in cadrul Registrului National al elaboratorilor de studii pentru protecia mediului). Coninutul Raportului de Mediu pentru PATJ a fost stabilit in conformitate cu cerinele Anexei 2 la HG nr. 1076/2004. n tabelul urmtor este prezentat coninutul Raportului de mediu n comparaie cu coninutul cadru menionat. Tabel 1/1.Coninutul Raportului de mediu pentru PATJ OLT Coninutul Raportului de mediu Coninutul cadru al Raportului de me diu pentru PATJ Olt conform HG nr. 1076/2004, Anexa nr. 2 Capitolul 1 Introducere 1. Expunerea coninutului i a obiectivelor principale ale planului sau programului, precum i a relaiei cu alte planuri i programe relevante
Capitolul 2 Aspecte relevante 2. Aspectele relevante ale strii actuale a privind starea actual a mediului n mediului i ale evoluiei sale probabile in situaia judeul Olt neimplementrii planului sau programului 3
Coninutul Raportului de mediu Coninutul cadru al Raportului de me diu pentru PATJ Olt conform HG nr. 1076/2004, Anexa nr. 2 propus Capitolul 31 Probleme de mediu 3. Caracteristicile de mediu ale zonei posibil a fi relevante pentru PATJ, inclusiv zone afectata semnificativ posibil a fi afectate semnificativ prin 4. Orice problema de mediu existenta, care este implementarea acestuia relevanta pentru plan sau program, inclusiv, in particular, cele legate de orice zona care prezint o importan special pentru mediu, cum ar fi ariile de protecie special avifaunistic sau ariile speciale de conservare reglementate conform Ordonanei de urgen a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei i faunei slbatice, aprobat cu modificri prin Legea nr. 49/2011 Capitolul 4 Obiective de protecia 5. Obiectivele de protecie a mediului, stabilite la mediului relevante pentru PATJ nivel naional, comunitar sau internaional, care sunt relevante pentru plan sau program i modul in care s-a inut cont de aceste obiective i de orice alte consideraii de mediu in timpul pregtirii planului sau programului Capitolul 5 Poteniale efecte 6. Potenialele efecte2) semnificative asupra semnificative asupra mediului mediului, inclusiv asupra aspectelor ca: biodiversitatea, populaia, sntatea uman, fauna, flora, solul, apa, aerul, factorii climatici, valorile materiale, patrimoniul cultural, inclusiv cel arhitectonic i arheologic, peisajul i asupra relaiilor dintre aceti factori Capitolul 6 Posibile efecte 7. Posibilele efecte semnificative asupra semnificative asupra mediului in mediului, inclusiv asupra sntii, in context context transfrontiera transfrontier Capitolul 7 Msuri propuse pentru 8. Msurile propuse pentru a preveni, reduce i a preveni, reduce i compensa compensa ct de complet posibil orice efect efectele adverse asupra mediului advers asupra mediului al implementrii pla nului sau programului Capitolul 8 Expunerea motivelor 9. Expunerea motivelor care au condus la care au condus la selectarea selectarea variantelor alese i o descriere a variantelor alese modului in care s-a efectuat evaluarea, inclusiv orice dificulti (cum sunt deficientele tehnice
1
Cerinele de la punctele 3 si 4 ar putea fi potrivit, in multe caz uri, sa fie tratate mpreuna, cu condiia ca toate informaiile necesare sa fie furnizate conform Manualului privind aplicarea procedurii de realizare a evalurii de mediu pentru planuri si programe aprobat prin Ordinul nr. 117/2006, cap.10, pct. 10.4: 2 Aceste efecte trebuie sa includ efectele secundare, cumulative, sinergice, pe termen scurt, mediu si lung, permanente si temporare, pozitive si negative.
Coninutul Raportului de mediu Coninutul cadru al Raportului de me diu pentru PATJ Olt conform HG nr. 1076/2004, Anexa nr. 2 sau lipsa de know-how) ntmpinate in prelucrarea informaiilor cerute Capitolul 9 Msuri pentru 10. Descrierea msurilor avute in vedere pentru monitorizarea efectelor semnificative monitorizarea efectelor semnificative ale ale implementrii PATJ implementrii planului sau programului, in concordan cu art. 27 Capitolul 10 Rezumat fr caracter 11. Un rezumat fr caracter tehnic al tehnic informaiei furnizate conform prevederilor prezentei anexe
1.1 Aspecte privind desfurarea procedurii de evaluare strategic de mediu pentru PATJ Olt
Evaluarea de mediu pentru planuri i programe poate fi definita ca un proces oficial, sistematic i cuprinztor de evaluare a efectelor unei strategii, ale unui plan sau program si/sau ale alternativelor acestora, incluznd raportul scris privind rezultatele acestei evaluri i utilizarea acestor rezultate in luarea deciziilor. Evaluarea de mediu pentru planuri i programe reprezint un proces de evaluare a calitii mediului i a consecinelor implementrii acestora aplicat la un stadiu raional de timpuriu al elaborrii strategiilor, planurilor sau programelor, astfel nct sa se asigure ca orice consecin este evaluata in timpul elaborrii i naintea aprobrii oficiale a strate giilor, planurilor sau programelor. Procesul de evaluare a planurilor i programelor ofer publicului i altor factori interesai oportunitatea de a participa i de a fi informai cu privire la deciziile care pot avea un impact asupra mediului i a modului in care au fost luate. Directiva Uniunii Europene privind Evaluarea Strategica de Mediu nr. 2001/42/CE a fost adoptata in legislaia naionala prin Hotrrea Guvernului nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evalurii de mediu pentru planuri i programe. Conform prevederilor acesteia, trebuie identificate, descrise i evaluate potenialele efecte semnificative asupra mediului care pot aprea prin implementarea planului sau programului. In acest scop, procedura evalurii de mediu cuprind e trei etape:
Etapa de ncadrare a planului/programului n procedura evalurii de mediu; Etapa de definitivare a proiectului de plan/program i de realizare a raportului de mediu; Etapa de analiz a calitii raportului de mediu.
Aceste etape prevd parcurgerea mai multor pai printre care se numra i consultarea publicului i a autoritilor interesate de efectele implementrii planurilor/programelor, luarea in considerare a raportului de mediu i a rezultatelor acestor consultri in procesul decizional i asigurarea informrii asupra deciziei luate, consultarea publicului constituind o parte inseparabila a evalurii. In conformitate cu cerinele HG nr. 1076/2004, procedura de realizare a evalurii de mediu pentru PATJ Olt a cuprins urmtoarele etape: Pregtirea primei versiuni a planului de ctre titular. Notificarea de ctre titular a Ageniei Regionale pentru Protecia Mediului Craiova asupra iniierii procesului de elaborare a planului i realizrii primei versiuni a planului 5
i solicitarea declanrii etapei de ncadrare (Adresa nr. 8349/19.05.2011). Titularul a informat de asemenea publicul asupra depunerii solicitrii prin anunuri in mass -media (ediiile ziarului Olteanul din 08.06.2011, respectiv 14.06.2011). In conformitate cu art. 9 alin. 2 din HG 1076/2004, odat cu notificarea, Consiliul Judeean Olt a pus la dispoziia A.R.P.M. Craiova i a publicului, spre consultare, prima versiune a planului. Etapa de constituire a Comitetului Special Constitui t: A.R.P.M. Craiova a convocat Comitetul Special in data de 14.10.2011 prin Adresa nr. 8217/12.10.2011; Comitetul Special Constituit a avut componenta din tabelul 1.1/1.
Tabel 1.1/1. Componenta Comitetului Special Constituit pentru analizarea PATJ Olt Nr. Persoana nominalizat Instituia crt. Ovidiu Marian Davidescu - reprezentant Consiliul Judeean Olt 1. Teodora Ciugulea - reprezentant Consiliul Judeean Olt 2. Mihaela Drgnescu - reprezentant Consiliul Judeean Olt 3. Costinel Netcu - reprezentant Consiliul Judeean Olt 4. Daniela Lungu - reprezentant Consiliul Judeean Olt 5. Teodor Rdoi - reprezentant Instituia Prefectului Judeul Olt 6. Adrian Ciprian Birin - reprezentant Primria Municipiului Slatina 7. Mocanu Ion - reprezentant Primria Municipiului Caracal 8. Toma Gheorghe - reprezentant Primria oraului Corabia 9. - reprezentant Primria oraului Drgneti Olt 10. Mihai Mutulescu - reprezentant Primria oraului Scorniceti 11. Lucia Sanda Bnic - reprezentant Primria oraului Piatra Olt 12. Alexandru Lazr - reprezentant Primria oraului Potcoava 13. Daniel Noaja - reprezentant Agenia pentru Protecia Mediului Olt 14. Ilie Ghi - reprezentant Garda de Mediu Olt 15. Marin tefana
16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26. 27. 28. 29. 30. 31.
Ramona Cazan Gheorghe Iorga Livia Ghioca Sorin Ilinca Ovidiu Ciobanu Oprea Ru Maria Rodica Tudose Victoria Mitrache Ion Mutu Eugenia Marinescu Adriel Cote Smaranda Crstea Nicolai Ptuleanu Otilia Stoica Gina Otilia Nstase Alexandrina Retegan - reprezentant Agenia Regional pentru Protecia Mediului Craiova - reprezentant Direcia pentru Cultur i Patrimoniu Cultural Naional - reprezentant Direcia pentru Agricultur Judeean Olt - reprezentant Direcia de Sntate Public Olt - reprezentant Inspectoratul pentru Situaii de Urgen - reprezentant Inspectoratul Teritorial de Munc Olt - reprezentant Direcia Regional n Construcii Sud Vest Oltenia - reprezentant Direcia de Drumuri i Poduri Craiova - reprezentant Sistemul Hidrotehnic Independent Olt - reprezentant Sistemul de Gospodrire a Apelor Olt - reprezentant Direcia Silvic Judeean Olt - reprezentant Oficiul de Cadastru i Publicitate Imobiliar - reprezentant Direcia Sanitar Veterinar - reprezentant CEZ Distribuie S.A. - reprezentant S.C. ROMTELECOM S.A. INCD URBAN INCERC sucursala URBANPROIECT Bucureti, Proiectan t PATJ Olt
Etapa de ncadrare: realizata de Comitetul Special Constituit in cadrul edinei din 14.10.2011; titularul PATJ (Consiliul Judeean Olt) a fost anunat prin Decizia nr. 8217/01.11.2011, emisa de A.R.P.M Craiova, asupra faptului ca PATJ Olt necesita evaluare de mediu i implicit elaborarea raportului de mediu i nu necesita parcurgerea procedurii de evaluare adecvat. Etapa de constituire a Grupului de Lucru: conform solicitrilor A.R.P.M. Craiova din adresa nr. 8217/01.11.2011, Consiliul Jud eean Olt a convocat Grupul de Lucru in data de 25.11.2011, prin adresa nr. 18244/16.11.2011, acesta avnd componenta din tabelul 1.1/2. Tabel 1.1/2. Componenta Grupului de Lucru pentru analizarea PATJ Olt
Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26. 27. 28. Persoana nominalizat Ovidiu Marian Davidescu Teodora Ciugulea Mihaela Drgnescu Costinel Netcu Daniela Lungu Teodor Rdoi Adrian Ciprian Birin Mocanu Ion Toma Gheorghe Mihai Mutulescu Lucia Sanda Bnic Alexandru Lazr Daniel Noaja Ilie Ghi Marin tefana Ramona Cazan Gheorghe Iorga Livia Ghioca Sorin Ilinca Ovidiu Ciobanu Oprea Ru Maria Rodica Tudose Victoria Mitrache Ion Mutu Eugenia Marinescu Adriel Cote Smaranda Crstea Nicolai Ptuleanu Instituia - reprezentant Consiliul Judeean Olt - reprezentant Consiliul Judeean Olt - reprezentant Consiliul Judeean Olt - reprezentant Consiliul Judeean Olt - reprezentant Consiliul Judeean Olt - reprezentant Instituia Prefectului Judeul Olt - reprezentant Primria Municipiului Slatina - reprezentant Primria Municipiului Caracal - reprezentant Primria oraului Corabia - reprezentant Primria oraului Drgneti Olt - reprezentant Primria oraului Scorniceti - reprezentant Primria oraului Piatra Olt - reprezentant Primria oraului Potcoava - reprezentant Agenia pentru Protecia Mediului Olt - reprezentant Garda de Mediu Olt - reprezentant Agenia Regional pentru Protecia Mediului Craiova - reprezentant Direcia pentru Cultur i Patrimoniu Cultural Naional - reprezentant Direcia pentru Agricultur Judeean Olt - reprezentant Direcia de Sntate Public Olt - reprezentant Inspectoratul pentru Situaii de Urgen - reprezentant Inspectoratul Teritorial de Munc Olt - reprezentant Direcia Regional n Construcii Sud -Vest Oltenia - reprezentant Direcia de Drumuri i Poduri Craiova - reprezentant Sistemul Hidrotehnic Independent Olt - reprezentant Sistemul de Gospodrire a Apelor Olt - reprezentant Direcia Silvic Judeean Olt - reprezentant Oficiul de Cadastru i Publicitate Imobiliar - reprezentant Direcia Sanitar Veterinar
Nr. crt. 29. 30. 31. 32.
Persoana nominalizat Otilia Stoica Gina Otilia Nstase Alexandrina Retegan Florentina tefnoiu
Instituia - reprezentant CEZ Distribuie S.A. - reprezentant S.C. ROMTELECOM S.A. - INCD URBAN INCERC sucursala URBANPROIECT Bucureti Proiectant PATJ Olt - IPROCHIM Bucureti elaborator Raport de Mediu Pentru PATJ
Etapa de definitivare a planului i de realizare a raportului de mediu s-a

concretizat in ntlnirea Grupului de lucru in care s-a analizat i evaluat PATJ Olt.
Etapa de consultare a publicului. Etapa de elaborare a raportului final.
1.2 Planul de Amenajare a Teritoriului Judeean Olt aspecte generale

Obiectivul principal, comun tuturor strategiilor de amenajare a teritoriului, este realizarea unei dezvoltri economice i sociale durabile a teritoriului studiat, care s in cont de urmtoarele principii: - creterea competitivitii judeului n cadrul economiei naionale; - stoparea declinului demografic, asigurarea unei creteri a populaiei, a stabilitii i integrrii prii active a acesteia n structurile economice locale; - valorificarea superioar a potenialului natural, n special a celui majoritar prezent pe teritoriul judeului; - protejarea terenurilor agricole cu valoare economic ridicat, prin promovarea unor msuri restrictive n procesul de scoatere a acestora din circuitul agricol n favoarea zonelor construite ale localitilor; - ameliorarea i mbuntirea calitii fondului funciar, prin constatarea fenomenelor de degradare a terenurilor; - ameliorarea unor dezechilibre constatate la nivel zonal n dezvoltarea economicosocial determinate att de condiiile geografice, ct i de particularitile dezvoltrii specifice a teritoriului, care au condus la concentrri de populaie i activiti economice n principal n jurul municipiilor i oraelor importante. Lucrarea PATJ Olt const intr-un ansamblu de piese scrise i desenate, ntocmite conform Metodologiei de elaborare a documentaiilor de amenajare a teritoriului" vol. I., Cap. IX seciunea 2 i a fost elaborata in concordanta cu prevederile Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului i urbanism, cu modificrile i completrile ulterioare. Scopurile planului de amenajare sunt: furnizarea unor direcii strategice (caracter directiv) care s ghideze aciunile administraiilor i sectorului privat pentru dezvoltarea teritoriului pe o perioad determinat;
stabilirea msurilor ce vor fi aplicate n procesul de autorizare i de funcionare a construciilor (utilizarea solului i a locaiilor); furnizarea unui cadru strategic care s stea la baza planurilor subordonate i studiilor necesare procesului de planificare: o identificarea i promovarea de noi oportuniti de dezvoltare; o coordonarea resurselor sectorului privat pentru realizarea unei dezvoltri optime. Planul va asigura un cadru global i unitar privind posibilitile de dezvoltare in context regional, naional i european. Prevederile Planului de Amenajare a Teritoriului Judeean vor deveni obligatorii pentru celelalte planuri de amenajare a teritoriului de nivel teritorial inferior i a celor de urbanism. PATJ Olt a urmrit optimizarea utilizrii resurselor naturale ale solului i subsolului, a resurselor de munca i a modului de repartiie a populaiei in vederea crerii unui echilibru permanent intre modul de valorificare a potenialului natural i economic, pe de o parte, i protecia mediului, pe de alta parte, printr-un management responsabil al teritoriului in acord cu principiul dezvoltrii durabile. La elaborarea PATJ Olt s-a inut cont de urmtoarele principii europene de dezvoltare spaial: dezvoltarea durabil; dezvoltarea unui sistem urban policentric i o nou relaie urban rural; asigurarea accesului la informaie i cunoatere; gestionarea prudent a resurselor, protecia naturii i a motenirii culturale.
PATJ Olt a fost etapizat n 5 faze de proiectare, dup cum urmeaz: Faza I Documentare i studii de fundamentare; Faza II Elemente care condiioneaz dezvoltarea, probleme i disfuncionaliti; Faza III Diagnostic, prioriti; Faza IV Strategia de dezvoltare spaial i programul de msuri; Faza V Documentaii pentru obinerea avizelor i introducerea observaiilor. n Faza I s-a fcut o analiz a situaiei existente studii de fundamentare i identificarea elementelor care condiioneaz dezvoltarea teritoriului. S -au analizat caracteristicile economico-sociale i de mediu ale domeniilor int i s-au evideniat disfuncionalitile i problemele specifice. S-au elaborat urmtoarele documentaii: Studiu documentare; Studiu istoric; Studiu economie; Studiu de mediu; Studiu reele energetice; Studiu transport. n Faza a IIa au fost identificate elementele care condiioneaz dezvoltarea, prin analiza componentelor cantitative i calitative ale caracteristicilor economico-sociale i de mediu, grupate pe patru domenii int: contextul suprateritorial, structura teritoriului, structura socio-demografic i fora de munc, structura activitilor. n Faza a IIIa, Diagnostic i prioriti 9
Scopul fazei a III-a este realizarea diagnosticului prospectiv i general al dezvoltrii teritoriale a judeului pe domeniile int i componentele acestora, pe baza problemelor, disfuncionalitilor identificate i a tendinelor majore care au fost id entificate. Aceast faz este constituit din: Diagnostic pe domenii, va determina starea actual a factorilor de dezvoltare din jude, care vor constitui elementele de comparaie pentru stabilirea obiectivelor de dezvoltare n raport cu situaia dorit, care rezult din documente strategice sectoriale referitoare la teritoriul judeean. Diagnosticul pe domenii va integra rezultatele fazei II n vederea evidenierii, pe domenii i componentele analizate, a urmtoarelor aspecte: puncte tari; puncte slabe; oportuniti; riscuri (analiza SWOT). Diagnosticul general evalueaz decalajul dintre situaia actual (probleme i prioriti) i situaia dorit i nscrierea acesteia din urm n obiectivele stabilite la diverse nivele i pentru diferite sectoare, privitoare la teritoriul judeean. Aceste documente sunt emise de diverse foruri UE i din ar pentru direcionarea strategic a unor sectoare de activitate pe termen lung. Diagnosticul prospectiv investigheaz scenariile de dezvoltare ale judeului pe termen lung. Diagnosticul prospectiv se ntemeiaz pe analiza situaiei existente i a tendinelor majore de dezvoltare a domeniilor planului, realiznd prognoze ale evoluiilor viitoare, posibile, ale acestor sectoare. Prognozele necesar a fi realizate vizeaz procesele cu impactul teritorial cel mai mare (ocuparea terenurilor, concentrarea activitilor, infrastructura), stabilind de fapt, limitele variaiei n timp a acestor procese prin intermediul unor scenarii de dezvoltare ce in cont de tendinele i factorii analizai n primele faze ale studiului. Scenariile propuse desemneaz limitele superioare, inferioare i liniile mediane de dezvoltare ale proceselor, stabilind totodat modificrile teritoriale ce pot fi prevzute ca urmare a acestor evoluii. Prioritile de intervenie se stabilesc n cadrul domeniilor analizate pe baza problemelor identificate de diferite grade de complexitate i de amploare teritorial. Structurarea problemelor identificate (prezentate n Anexa 9 a PATJ Olt) s-a realizat prin ordonarea acestora dup cauzele care le-au generat i dup nivelul de importan al acestora (prioritate) n vederea formulrii obiectivelor strategiei de amenajarea teritoriului. Gruparea problemelor pe orizontal (linii) se constituie n direcii de aciune n diferite domenii ale planului, n timp ce gruparea pe vertical indic gradul de prioritate al aciunilor ce trebuie ntreprinse pentru rezolvarea problemelor. Faza a IV-a Strategia de dezvoltare spaial i programul de msuri Strategia cuprinde obiectivele generale i specifice care vizeaz dezvoltarea teritoriului pe termen lung. Acestea au un caracter principial i asigur orientarea spre dezvoltare a teritoriului judeean asigurnd coerena strategiilor sectoriale i teritoriale de nivel inferio r, prin nsuirea i coroborarea acestora. Strategia are caracter sintetic i democratic n vederea utilizrii ct mai eficiente a potenialului teritoriului judeean i a iniiativelor locale. Obiectul acestei faze l constituie elaborarea Strategiei de amenajare a teritoriului judeean i cuprinde un set de obiective strategice generale care vizeaz dezvoltarea judeului n plan teritorial pe termen lung, respectiv anul 2025. Strategia are ca repere n timp o perioada scurt, care urmrete corelarea pn n anul 2015 cu programele naionale finanate prin fonduri comunitare, o perioada medie i lung, pn n anul 2020 i de perspectiv, pentru care s -au realizat i prognozele de populaie, respectiv 2025. Faza V Documentaii pentru obinerea avizelor i introducerea observaiilor. 10
1.2.1. Relaia cu planuri i programe relevante

La elaborarea PATJ Olt s-a avut in vedere corelarea cu planuri, programe i strategii, care au fost studiate i prezentate n Studiul de documentare. Acestea au fost grupate pe arii de influen, dup cum urmeaz: I. CONTEXTUL SUPRATERITORIAL 1. Contextul european: Carta European a Amenajrii Teritoriului; Schema de Dezvoltare a Spaiului Comunitar (ESDP); Principii Directoare pentru Dezvoltarea Teritorial Durabil a Contin entului European; Agenda Teritorial a Uniunii Europene; 2. Nivelul transnaional / transfrontalier Programul de Cooperare Transnaional Sud-Estul Europei; Programul de Cooperare Transfrontalier Romnia -Bulgaria 2007-2013; Strategia UE pentru regiunea Dunrii; Colocviul Fluvial European de Sud; 3. Nivelul naional Planul Naional de Dezvoltare a Romniei (PND), 2007-2013; Conceptul Strategic de Dezvoltare Teritorial-Romnia 2030 (CSDTR); Cadrul Strategic Naional de Referin 2007-2013; Planul Naional Strategic pentru Pescuit 2007-2013; Planul Naional pentru Dezvoltare Rural 2007 -2013; Planul de Amenajare a Teritoriului Naional (PATN). 4. Nivelul Regional Strategia de Dezvoltare a Regiunii Sud-Vest 2007-2013 5. Nivel Zonal Plan de amenajare a teritoriului zonal interjudeean aferent investiiei A.H.E. a rului Olt pe sectorul Izbiceni Dunre C.H.E. ISLAZ 6. Nivelul Judeean Planul de Aprare mpotriva Inundaiilor, Fenomenelor Meteorologice Periculoase, Accidentelor la Construcii Hidrotehnice i Poluri Accidentale al Judeului Olt Planul judeean de gestionare al deeurilor judeul Olt Master plan de gestionare a deeurilor pentru judeul Olt 2007 -2037 II. PROIECTE FINANATE DIN FONDURI STRUCTURALE A. n cadrul Programului Operaional Regional 2007 -2013 pentru Consiliul Judeean Olt, n calitate de beneficiar, au fost identificate urmtoarele proiecte pe axele prioritare: Axa 2 mbuntirea infrastructurii regionale i locale de transport - Reabilitare i modernizare drum judeean DJ 677, limit jude Vlcea -Piatra Olt. - Reabilitare i modernizare drum judeean DJ 648 Vlcea -Vitomireti. - Reabilitare i modernizare drum judeean DJ 641, Caracal limita judeul Olt km 10+045 15+000. - Reabilitare i modernizare drum judeean DJ 643A, Bal limita jude Olt. 11
Reabilitare i modernizare drum judeean DJ 604, km 36+717 -74+749. Reabilitare i modernizare drum judeean DJ 648, limit jude Vlcea Vitomireti.
Axa 3 mbuntirea infrastructurii sociale, domeniu major de intervenie 3.1. Reabilitarea/modernizarea/dezvoltarea i echiparea infrastructurii serviciilor de sntate - Modernizarea, dezvoltarea i echiparea ambulatoriului din cadrul Spitalului Judeean de Urgen Slatina valoare aprox. 4.000.000 Euro Axa 3 mbuntirea infrastructurii sociale, domeniu major de intervenie 3.2. Reabilitarea/modernizarea/dezvoltarea i echiparea infrastructurii serviciilor sociale - Modernizare centru de recuperare persoane cu handicap Cezieni - Reabilitare Centrul de ngrijire i Asisten oprlia - Modernizare Centrul de ngrijire i Asisten Slatina B. Axa 3 mbuntirea infrastructurii sociale, domeniu major de intervenie 3.4. Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea i echiparea infrastructurii educaionale preuniversitare, universitare i a infrastructurii pent ru formare profesional continu - Reabilitarea i dotarea colii Profesionale Speciale Bal - Reabilitarea i dotarea colii Ajuttoare Bal C. Programul Operaional Sectorial Mediu POS Mediu Axa prioritar 1 Extinderea i modernizarea sistemelor de ap i ap uzat - Modernizarea infrastructurii de ap/ap uzat in judeul Olt. Axa prioritar 2 Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deeurilor i reabilitarea siturilor contaminate istoric; - Sistem de Management Integrat al Deeurilor n Judeu l Olt D. Programul Naional de Dezvoltare Rural Msura 322 Renovarea, dezvoltarea satelor, mbuntirea serviciilor de baz pentru economia i populaia rural i punerea n valoare a motenirii rurale - nfiinare reea public de ape n satele Cuza Vod, Davideti i Profa, comuna Spineni, judeul Olt i nfiinare reea public de ap uzat (canalizare i staie de epurare) n satele Cuza Vod, Davideti i Profa, comuna Spineni, judeul Olt beneficiar consiliul local Spineni - Modernizare DC 6 Dobreu Ioneti-Ntri km.0+000-4+460 i canalizare sat Dobreu, com. Dobreu, judeul Olt beneficiar Consiliul Local E. Proiecte finanate din fonduri de pre -aderare Prin Programul GRASP la nivelul judeului Olt au fost finalizate proiectele: - Elaborarea, adoptarea i implementarea Planului de Aciune pentru Mediu in judeul Olt, beneficiar Centrul Regional pentru Protecia Mediului pentru Europa Centrala i de Est
12
mbuntirea reelei de drumuri a comunei Gostavatu, beneficiar Camera de Comer, Industrie i Agricultura Olt Realizarea documentaiei necesare finanrii unui drum i pod comunal, beneficiar Fundaia ECOHAR Dezvoltarea locala prin participare ceteneasca i transparenta instituionala, beneficiar Asociaia Tinerilor Europeni
Fonduri PHARE PHARE 2002 1. mbuntirea gestionarii fondurilor la nivel local prin achiziionarea echipamentelor IT i software necesare la nivelul Consiliului Local Barasti 2. Organizarea cursurilor intensive de instruire informatica a funcionarilor publici in vederea obinerii certificatului ECDL 3. mbuntirea serviciilor publice la nivelul Consiliului Local erbanesti 4. mbuntirea serviciilor publice la nivelul Consiliului Local Poboru 5. Accelerarea procesului de descentralizare i a serviciilor publice in Consiliul Local 6. mbuntirea serviciilor publice la nivelul Consiliului Local Pleoiu 7. Accelerarea procesului de descentralizare a serviciilor publice in Consiliul Local Valea Mare 8. Sistem informatic pentru informare i plata electronic a taxelor i impozitelor locale 9. Consultarea i antrenarea cetenilor in procesul de elaborare i gestionare a bugetelor locale - valoarea grantului: 17.000 Euro, beneficiar Consiliul Local Vlcele 10. Accelerarea procesului de descentralizare a serviciilor publice in cadrul Consiliului Local Grdinari 11. mbuntirea gestionarii fondurilor la nivel local la nivelul Consiliului Local Brza 12. mbuntirea gestionarii fondurilor la nivelul Consiliului Local Curtioara 13. Consiliul Local Crlogani 14. Consiliul Local Vdastra 15. Consiliul Local Scrioara 16. Consiliul Local Cezieni 17. Consiliul Local Bal 18. Consiliul Local Strejeti PHARE 2003 Reabilitarea unitilor de nvmnt din comunele afectate de inundaii din judeul Olt in concordanta cu HG nr. 295/2006. Proiectul propune executarea lucrrilor de reabilitare a urmtoarelor uniti colare: Grdinia din comuna Iancu Jianu, Grdinia sat Brcneti, comuna Vlcele, coala cu clasele I -VIII comuna Schitu, coala cu clasele I-IV Bechet i grdinia sat Bechet, comuna Bobiceti.
13
PHARE 2004 1. Organizare sistem de colectare selectiv a deeurilor la nivelul Municipiului Caracal 2. Sistem de colectare selectiva a deeurilor pe teritoriul localitilor urbane Scorniceti, Potcoava i Comunelor Ttuleti, Optai i Coloneti, Jud. Olt 3. Sistem de colectare selectiva n oraul Corabia
Proiecte implementate de Consiliul Judeean Olt in cadrul Programului PHARE CBC 2005 Romnia Bulgaria - Realizarea studiilor locale necesare in procesul de absorbie a fondurilor comunitare cu impact transfrontalier n judeul Olt - ntocmirea documentaiei tehnice pentru construirea unei burse de cereale in oraul Corabia, judeul Olt - Prevenirea producerii unor calamiti naturale n judeul Olt prin realizarea unor hri de risc la alunecri de teren i a unui plan integrat de management pentru prevenirea riscului Programul RICOP - Ranforsare sistem rutier comuna Vulpeni. - Ranforsare sistem rutier comuna Morunglav. - Pod din beton armat peste prul Plapcea Mare - Mrgineni, Scorniceti. - Ranforsare sistem rutier pe DC 98, comuna Potcoava. SAPARD Modernizare DC 89 i DC 92, comuna Milcov. Alimentare cu ap comuna Vitomireti. Modernizare DC 135 Urzica - Obria Noua. Modernizare drum comunal Izbiceni. Modernizare DC 155 Tei - Brza. Modernizare DC 154 A i DC 154 B, comuna Voineasa. Modernizare DC 161, comuna Prcoveni. Modernizare DC 120, Sprncenata. Modernizare drum comunal, comuna Grdinari. Ranforsare DC 104, comuna N. Titulescu. Modernizare DC 26, comuna Curtioara. Modernizare drumuri comunale, Dobrun. Modernizare DC 2, Baldovineti. Alimentare cu ap in comuna Crlogani. Canalizare in comuna Osica de Sus. Modernizare drumuri locale, Vlcele. Modernizare drumuri comunale, Vulpeni. Modernizare drumuri locale, erbneti. Modernizare Drum comunal, Pietri-Oboga, comuna Oboga. Modernizare Drum comunal, comuna Baldovineti.
La ntocmirea strategiei s-au avut in vedere o serie de documente cu relevanta in plan spaial. Strategia se ncadreaz in seciunile Planului de Amenajare a Teritoriului National 14
aprobate pana in prezent (Seciunea I Reele de transport, aprobata prin Legea nr. 363/2006; Seciunea a II-a Apa, aprobata prin Legea nr. 171/1997 cu modificrile i completrile ulterioare; Seciunea a III-a Zone protejate naturale i construite, aprobat prin Legea nr. 5/2000; Seciunea a IV-a Reeaua de localiti, aprobat prin Legea nr. 351/2001, cu modificrile i completrile ulterioare; Seciunea a VI II-a Zone turistice O.U.G. nr. 142/2008 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naional Seciunea a VIII-a - zone cu resurse turistice, dar are in vedere i concluziile studiilor realizate pentru seciunile in procedura de aprobare (seciunile Educaie, Dezvoltare rural) i Conceptul Strategic de Dezvoltare Teritoriala Romania 2030. De asemenea, la elaborarea strategiei s-au preluat toate strategiile sectoriale din domeniile cu impact asupra dezvoltrii teritoriale in msura in care au fost puse la dispoziie de instituiile solicitate. Se menioneaz de asemenea, c elaborarea PATJ s -a bazat pe prevederile legislative in vigoare, care transpun directivele europene conform angajamentelor asumate de Romnia n Capitolul 22 al Documentului de poziie, privind protecia mediului nconjurtor.
1.2.2. Obiectivele PATJ Olt

Strategia are ca repere n timp o perioada scurt, care urmrete corelarea pn n anul 2015 cu programele naionale finanate prin fonduri comunitare, o perioada medie i lung, pn n anul 2020 i de perspectiv, pentru care s -au realizat i prognozele de populaie, respectiv 2025. Obiectivele generale au fost detaliate prin obiective specifice pe domeniile int specifice amenajrii teritoriului i pentru care s-au efectuat analizele de si tuaie existenta. Obiectivul strategic al PATJ Olt l reprezint dezvoltarea echilibrata a teritoriului judeean, prin optimizarea utilizrii resurselor i valorificarea anselor de dezvoltare, in vederea crerii premizelor de dezvoltare economica i sociala eficienta i durabila, a creterii calitii vieii locuitorilor i in condiiile protejrii mediului natural. Obiectivele pentru domeniile-inta i pentru componentele acestora urmresc sa soluioneze problemele i disfuncionalitile identificate in faza II i sa se ncadreze in obiectivele strategice generale, precum i in obiectivele de protecie a mediului stabilite in legislaia privind protecia mediului i in documentele programatice i de aciune elaborate de autoritile pentru protecia mediu lui. Obiectivele generale i specifice de amenajare a teritoriului judeean sunt determinate i trebuiesc puse in practica in raport cu structura specifica a teritoriului judeean. Structura teritoriului reprezint dispunerea spaiala generala a elementelor cadrului fizic, natural i construit, in raport cu sistemele spaiale de referina: local, zonal, regional, naional.
1.2.3. Programul de msuri pentru PATJ Olt

Programul de masuri a fost ntocmit sub forma unui set coerent i corelat de propuneri de dezvoltare structurate pe domeniile inta ale amenajrii teritoriului: structura teritoriului, structura socio-demografica, structura activitilor economice, contextul suprateritorial. Masurile au fost subsumate obiectivelor specifice amenajrii teritoriului , avnd dimensiune spaiala i caracter director, din acestea decurgnd implicaii cu caracter economic, social i de protecie a mediului. Planul de msuri al PATJ Olt, ce include i lista obiectivelor specifice este prezentat n Anexa 1, rev. 1 15
2. ASPECTE RELEVANTE PRIVIND STARE A ACTUAL A MEDIULUI N JUDEUL OLT

Caracterizarea strii actuale a mediului a fost realizat pe baza datelor i informaiilor referitoare la Judeul Olt disponibile la momentul elaborrii Raportului de mediu. n vederea identificrii aspectelor relevante pentru starea actual a mediului n judeul Olt, a fost utilizat ca surs principal de informare raportul Starea factorilor de mediu pentru anul 2011 (Capitolele 2, 3, 4, 7 i 8) i Starea factorilor de mediu pentru anul 2010, elaborate de ctre Agenia pentru Protecia Mediului Olt. Datele preluate din aceste rapoarte au fost corelate i cu cele utilizate la elaborarea PATJ Olt.
2.1 Localizare i organizarea administrativ, date demografice

2.1.1. Localizare i organizare administrativ
Din punct de vedere geografic, judeul Olt este situat n partea de sud a rii, fiind axat pe cursul inferior al rului Olt, fa de care are o aezare simetric. Judeul Olt este traversat de meridianul 24 grade longitudine estic pe linia localitilor Iancu Jianu Baldovineti i de paralela 44 grade latitudine nordic n partea de sud pe linia Vldila Scrioara, msurnd 138 Km pe direcia nord-sud i 78 km pe direcia est-vest. Suprafaa ocupat este de 5.498 km2, ceea ce reprezint 2,3% din teritoriul rii. Este al 24-lea ca mrime, fa de celelalte judee ale Romniei. Teritorial, judeul Olt se nvecineaz la nord cu judeele Vlcea i Arge, la est cu judeul Teleorman iar la vest cu judeul Dolj. n partea de sud, Dunrea reprezint att limita judeului, ct i o poriune din hotarul cu Bulgaria, pe o lungime de 47 km. n judeul Olt sunt cuprinse 112 uniti administrativ teritoriale (UAT), n componena crora intr 2 municipii, 6 orae, 104 comune cu 377 de sate aparintoare ( Direcia Judeean de Statistic Olt DJS Olt, Organizarea administrativ teritorial, 20113). Reeaua de localiti a judeului Olt este format din: 2 municipii: - municipiul Slatina, reedin de jude 63.524 locuitori - municipiul Caracal cu o populaie de 28.673 locuitori 6 orae: - Bal - cu o populaie total de 16.840 locuitori - Corabia - cu o populaie total de 14.770 locuitori - Drgneti-Olt - cu o populaie total de 10.033 locuitori - Piatra-Olt - cu o populaie total de 5.932 locuitori - Potcoava - cu o populaie total de 5.534 locuitori
3
Datele privind populaia municipiilor i oraelor judeului Olt sunt cele nregistrate la recensmn tul din anul 2011 populaia stabil preliminar, conform Comunicatului de pres din 24 august 2012 privind rezultatele preliminare ale Recensmntului Populaiei i al Locuinelor 2011 n judeul Olt, publicat pe siteul Direciei Judeene de Statistic Olt (http://www.olt.insse.ro/main.php?id=467)
16
- Scorniceti - cu o populaie total de 10.991 locuitori 104 comune: Baldovineti, Bbiciu, Blteni, Brti, Brza, Bobiceti, Brastavu, Brncoveni, Brebeni, Buciniu, Clui, Crlogani, Cezieni, Cilieni, Coloneti, Corbu, Coteana, Crmpoia, Cungrea, Curtioara, Dneasa, Deveselu, Dobreu, Dobrosloveni, Dobroteasa, Dobrun, Drghiceni, Fgeelu, Flcoiu, Frcaele, Gneasa, Gvneti, Grcov, Ghimpeeni, Giuvrti, Gostavu, Grdinari, Grdinile , Grojdibodu, Gura Padinii, Ianca, Iancu Jianu, Icoana, Ipoteti, Izbiceni, Izvoarele, Leleasca, Mrunei, Miheti, Milcov, Morunglav, Movileni, Nicolae Titulescu, Obria, Oboga, Oporelu, Optai-Mgura, Orlea, Osica de Jos, Osica de Sus, Prcoveni, Periei, Pleoiu, Poboru, Priseaca, Radomireti, Redea, Rotunda, Rusneti, Smbureti, Srbii -Mgura, Scrioara, Schitu, Seaca, Sltioara, Spineni, Sprncenata, Stoeneti, Stoicneti, Strejeti, Studina, erbneti, oprlia, tefan cel Mare, Ttuleti, Te slui, Tia Mare, Topana, Traian, Tufeni, Urzica, Valea Mare, Vdastra, Vdstria, Vleni, Vlcele, Verguleasa, Viina, Viina Nou, Vitomireti, Vldila, Voineasa, Vulpeni, Vultureti. Ca urmare a elaborrii P.U.G.-urilor la nivelul fiecrui ora, s-au stabilit suprafeele intravilane i extravilane, de regul incluzndu -se suprafee mult mai mari comparativ cu cele stabilite n anul 1989 prin planurile de sistematizare a localitilor. Necesitatea includerii altor suprafee a fost dictat de dezvoltarea locuinelor, a obiectivelor socioeconomice, de amenajare a spaiilor verzi, parcuri, grdini, terenuri de agrement i sport precum i de extindere a drumurilor i oselelor .
2.1.2. Date demografice

Conform Legii nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naional Seciunea a IV-a Reeaua de localiti, judeul Olt posed 2 localiti urbane de rangul II, Municipiile Slatina i Caracal, 6 localiti de rangul III, oraele Bal, Corabia, Drgneti-Olt, Piatra-Olt, Potcoava i Scorniceti, 104 localiti de gradul IV, sate reedine de comune i 377 sate componente, localiti de rangul V. Potcoava a fost declarat ora n anul 2004, prin Legea nr. 83/2004, ce modific Legea nr. 351/2001.
(Observaie: numrul comunelor i satelor nu este specificat ca atare n Legea 351/2001. Situaia acestora este valabil, conform DJS Olt, ncepnd cu anul 2004 i pn n prezent ).
Conform rezultatelor preliminare ale Recensmntului Populaiei i al Locuinelor din anul 2011 n judeul Olt, populaia judeului Olt nsumeaz un total de 415.530 locuitori (cu 47.204 persoane mai puin fa de anul 2010).
(Observaie: Conform Anuarului Statistic Romn 2011, populaia judeului Olt la 01.07.2010 era de 462.734 locuitori).
Pe medii de locuit structura populaiei se prezenta astfel: mediul urban 156.297 locuitori (37,61%); mediul rural 259.233 locuitori (62,39%). Populaia feminin este majoritar, reprezentnd 50,69% din populaia stabil preliminar. Ca mrime demografic se constat diferene destul de mari ntre oraele judeului. Raportul dintre primul ora n ierarhie, Slatina (63.524 loc.) i ultimul ora, Potcoava (5.534 loc.) este de 11,47/1. Densitatea medie a localitilor este de 89/ 1000 km2, iar cea a satelor de 69 sate/1000 km2, peste media pe ar de 55 sate/1000 km2.
17
Mrimea medie a unei comune este de 2.493 locuitori, mai mic dect media pe ar, de 3.875 loc./comun. Densitatea medie a populaiei la nivelul judeului Olt este de 75,6 loc./km2. n profil teritorial, densitatea prezint diferenieri marcante, de la 18,8 loc./km2 n comuna Oporelu pn la 1176,4 loc./km2 n municipiul Slatina. Mrimea demografic a aezrilor din mediul urban i rural n anul 2011 este exprimat n tabelul de mai jos: Tabelul 2.1.2.1 Populaia la nivelul judeului Olt n anul 2011
Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 Denumire UAT Municipiul Slatina Municipiul Caracal Ora Bal Ora Corabia Ora Drgneti-Olt Ora Piatra-Olt Ora Potcoava Ora Scorniceti Total mediu urban Baldovineti Bbiciu Blteni Brti Brza Bobiceti Brastavu Brncoveni Brebeni Buciniu Clui Crlogani Cezieni Cilieni Coloneti Corbu Coteana Crmpoia Cungrea Curtioara Dneasa Deveselu Dobreu Dobrosloveni Dobroteasa Populaie 2011 63.524 28.673 16.840 14.770 10.033 5.932 5.534 10.991 156.297 1087 1994 1669 1782 2478 3243 4786 2662 3080 2087 1488 2283 1793 3170 2060 2408 2437 3519 2131 4111 3789 3050 1160 3711 1782 Nr. crt. 57 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 76 77 78 79 80 81 82 83 84 85 86 87 88 89 90 Denumire UAT Miheti Milcov Morunglav Movileni Nicolae Titulescu Obria Oboga Oporelu Optai-Mgura Orlea Osica de Jos Osica de Sus Prcoveni Periei Pleoiu Poboru Priseaca Radomireti Redea Rotunda Rusneti Smbureti Srbii-Mgura Scrioara Schitu Seaca Sltioara Spineni Sprncenata Stoeneti Stoicneti Strejeti Studina erbneti Populaie 2011 1629 1493 2473 3287 1230 2855 1723 1259 1230 2292 1558 5113 3047 2206 3035 1976 1459 3232 2946 2791 4207 1167 2005 2920 2519 2021 2477 2033 2607 2358 2548 3318 3014 2884
18
Nr. crt. 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56
Denumire UAT Dobrun Drghiceni Fgeelu Flcoiu Frcaele Gneasa Gvneti Grcov Ghimpeeni Giuvrti Gostavu Grdinari Grdinile Grojdibodu Gura Padinii Ianca Iancu Jianu Icoana Ipoteti Izbiceni Izvoarele Leleasca Mrunei
Populaie 2011 1516 1767 1218 3855 4614 3686 2027 2238 1506 2361 2837 2133 1471 2804 1634 3505 3947 1832 1428 4663 3380 1597 4089
Nr. crt. 91 92 93 94 95 96 97 98 99 100 101 102 103 104 105 106 107 108 109 110 111 112
Denumire UAT oprlia tefan cel Mare Ttuleti Teslui Tia Mare Topana Traian Tufeni Urzica Valea Mare Vdastra Vdstria Vleni Vlcele Verguleasa Viina Viina Nou Vitomireti Vldila Voineasa Vulpeni Vultureti Total mediu rural
Populaie 2011 1268 1753 1072 2629 4430 961 3162 2963 2236 3524 1413 3361 2684 2460 3004 2940 1739 2212 1918 2119 2162 2443 259.233
(Sursa: Recensmntul Populaiei i al Locuinelor 2011 n judeul Olt, rezultate preliminare)
Nr. Locuitori
Anul 1992 Anul 2002 Anul 2011
523291
489274
415530
Anul 1992
Anul 2002
Anul 2011
Figura 2.1.1.1 Evoluia populaiei n judeul Olt Harta localitilor din judeul Olt este prezentat n Figura 2.1.1.2
19
Figura 2.1.1.2 Harta localitilor din judeul Olt
20
Se observ c mrimea populaiei nregistreaz de la an la an o tendin descresctoare, att n municipii i orae, ct i n comune. Valoarea natalitii n judeul Olt este apropiat de cea care caracterizeaz ansamblul naional (8), fiind de 7,81 n anul 2010, cu 3615 nscui vii. Potrivit liberei declaraii a persoanelor recenzate, structura populaiei stabile preliminare dup limba matern n judeul Olt se prezint astfel: Tabelul 2.1.2.2 Populaia stabil preliminar dup limba matern, la recensmntul din anul 2011, n judeul Olt
LIMBA MATERN POPULAIE STABIL preliminar Romn Maghiar Romani Ucrainean German Turc Ttar Rus Alt limb matern Limb matern nedeclarat Persoane, [numr] 415530 411450 56 3795 4 16 30 0 6 69 104 [%] 100,0 99,04 0,01 0,91 0 0 0,01 0 0 0,01 0,02
Structura populaiei stabile preliminare dup religia declarat la recensmnt arat c 99,32% dintre persoanele din judeul Olt sunt de religie ortodox (412.691 persoane); 0,25% s-au declarat de religie adventist de ziua a aptea (1.026 persoane). Ponderi ntre 0,1% - 0,8% au nregistrat urmtoarele religii: penticostal (418 persoane), baptist (357 persoane). Persoanele de alt religie dect cele prezentate mai sus reprezint 0,19%.
2.2. Cadrul natural

2.2.1. Relieful
Judeul Olt face parte din seria judeelor cu altitudine mica i care nu depete nicieri 450 m, chiar n punctele cele mai nalte din nordul lui, unde se afla curba de 400 m. Analiza curbelor hipsometrice principale (300 m, 200 m i 100 m) indica panta lina a reliefului n aceeai direcie, iar extinderea lor diferita n suprafaa ne arata ca cea mai mare parte a judeului aparine Cmpiei Romne, cu altitudine sub 200 m. Curba hipsometrica de 200 m, constituie limita geografica ntre Podiul Getic i Cmpia Romn pe direcia Bal - Piatra Olt, Slatina-Corbu. Sub aspect tectono-structural, teritoriul judeului Olt se suprapune pe cele dou mari uniti situate la exteriorul Carpailor, Depresiunea Getic n nord i Platforma Moesic n sud. 21
Din punct de vedere geomorfologic, judeul Olt aparine celor dou mari uniti: Podiului Getic, care ocup o treime din ntinderea acestuia n partea nordic i Cmpiei Romne n sud, creia i revin dou treimi din suprafa. n cadrul acestor dou uniti, se gsete o gam bogat de forme de relief, grupate n dou categorii mai importante:
mezorelief reprezentat printr-un sistem de vi (Valea Dunrii, Valea Oltului, Valea Olteului, Valea Vedei vile principale cu lunci i terase bine conturate, ctre care se dirijeaz vi secundare mai puin evoluate sub raport geomorfologic) i interfluvii (de cmpie 100-180 m i de podi 180-400 m), rezultate din aciunea reelei hidrografice asupra reliefului iniial, fluvio-lacustru de acumulare piemontan i eolian; microrelief destul de variat i extins (dune de nisip, crovuri, grinduri, microdepresiuni lacustro-mltinoase, microrelief de versani - surpri, alunecri de teren, toreni, ogae).
Unitile de relief din judeul Olt se grupeaz astfel: cmpii, dealuri subcarpatice i culoa re de vale, care se disting prin morfometrie, morfologie i morfodinamic. Unitatea de cmpie: De la aliniamentul Bal - Slatina pn la Dunre se desfoar o parte a Cmpiei Romne, care pe teritoriul judeului Olt se divizeaz n cteva zone cu caracteristici specifice i cu o altitudine de 70 - 100 m. Acestea sunt Cmpia Burnasului, Cmpia Caracalului, Cmpia Boianului. Cmpia Burnasului este mai nalt dect unitile de relief din jur; Cmpia Caracalului cu aspect vlurit i prezena gorganelor i a i azurilor; Cmpia Boianului se prezint ca o prelungire a platformei Cotmeana i se caracterizeaz prin interfluvii cu crovuri.

caracteristicile morfometrice ale unitii de cmpie reflect scderea n altitudine de la nord la sud; valorile altitudinale sunt de 70-100 m; caracteristicile morfologice cuprind aspecte ale malurilor i versanilor, precum i profilul longitudinal i transversal specific spaiului i proceselor de modelare actuale; morfodinamica actual cuprinde cu precdere procesele geomorfolo gice de acumulare, dar i alunecrile, tasri, sufoziuni, etc. Deosebit de active sunt procesele de torenialitate cu realizarea formelor de tip oga, raven, torent i a bazinelor toreniale. Morfodinamica suprafeelor plane i cvasiorizontale se manifest n special n zona interfluviilor i teraselor; relieful petrografic este specific depozitelor de roci cu puternic caracter modelator, care se evideniaz bine n peisaj, cum ar fi cel de dune de nisip n zona Obria Potelu sau de crovuri n Cmpia Boianului; relieful antropic reflect aciunea omului asupra mediului i este corelat cu exploatarea zcmintelor i a altor elemente naturale. n judeul Olt formele reliefului antropic cele mai rspndite sunt: forme de acumulare (movile, depozite de materiale), de excavare i de nivelare, etc.
Cmpia Burnasului, dei are o suprafaa restrnsa n teritoriul judeului, la sud de comuna Radomireti pn la grania sud -estica a judeului, se individualizeaz prin nlime ceva mai pronunata fa de zonele nconjurtoare. Microrelieful, variat i extins, este format din dune de nisip n zona Obria Potelu, crovuri n Cmpul Boianului, grinduri i microdepresiuni n special n lunci, surpri i
22
alunecri de teren, ogae i bazine de recepie toreniale, conuri de dejecie, iar n sudul judeului numeroase forme antropice de tipul gorganelor. Cmpia Caracalului, situata n dreapta Oltului, se ntinde de la limita de vest a judeului pn la Dunre i se caracterizeaz printr -o fragmentare mai accentuata n nord, creata de vile Tesluiului i Olteului, i prin o serie de vai seci i paralele n sud, care imprima reliefului un aspect larg vlurit n care se ntlnesc frecvent gorgane i mici ochiuri de apa ale iazurilor. Cmpia Boianului este limitat la vest de rul Olt, iar la est de Vedea, n sud nvecinndu-se cu Cmpia Burnasului, reprezentnd astfel o prelungire spre sud a platformei Cotmeana. Acest interfluviu se remarca prin numrul mare de crovuri, n care se formeaz lacuri, cum sunt: Bujorul, Cerda, Sp eteaza, Telegari din apropierea localitii Alimneti, precum i numeroase gorgane.
Unitatea culoarelor de vale: este reprezentat de culoarele de vale cu lunci i terase specifice marilor artere hidrografice.
Valea Dunrii este orientat vest-est i n profil transversal are un caracter asimetric, cu versantul drept al Podiului Prebalcanic nalt i abrupt, care domina esul cobort al Dunrii cu terase ntinse, de pe malul romnesc. Limea albiei este de 1-1,5 km, iar n dreptul localitii Potelu lunca are 8-9 km; caracteristicile morfologice se reflect n formele de relief fluviatil reprezentat de terase, cea mai dezvoltat fiind terasa de 15-20 m numit Corabia. Albia Dunrii se bifurc n numeroase brae care nchid ostroave cu dimensiuni diferite, cum sunt: Ppdia, Grditea, Dragaveiul, Baloiu, Calnovat, iar lunca atinge o lime de 8-9 km, n dreptul localitii Potelu, i se ngusteaz la Corabia, unde este mai extins pe malul bulgresc. Terasele se desfoar ca trepte bine delimitate, ncepnd de la linia Ianca- OrleaCorabia-Grcov i pn la linia Obrsia-Crusov, mai dezvoltata fiind cea de 15-20 m nlime, denumita terasa Corabia. Valea Oltului reprezint o adevrat ax orohidrografica i economic a judeului, cu terase neinundabile i terenuri bune pentru aezri omeneti i agricultur. Prezint o asimetrie morfologic, versantul stng fiind abrupt iar cel drept fiind prelung; specifice acestui culoar de vale sunt meandrrile puternice, despletirea n brae, formele de relief fluvial de cmpie, ostroave, albii prsite, belciuge; terasele sunt bine dezvoltate. Albia Oltului reprezint elementul cel mai dinamic al vii i n special al luncii, caracterizndu-se printr-o meandrare puternica i despletire n brae care nchid ostroave de dimensiuni variate. Lunca are o lime de 5 -6 km, este dominata de fruntea teraselor sau chiar a Cmpului Boianului, la sud de Drgneti -Olt i se caracterizeaz printr-un pienjeni de cursuri afluente paralele, albii i meandre prsite, care de la Drgneti-Olt rmn mai mult pe dreapta Oltului, iar n aval de Drgneti -Olt pe stnga rului. Terasele Oltului se remarca prin ntinderea mai mare pe partea dreapta a vii, din nordul judeului pn la valea Dunrii, ca i prin limitarea lor, numai pn la Drgneti Olt, pe partea stng. Valea Olteului este a doua ca mrime din bazinul hidrografic al Oltului; se dezvolt att n zona colinar din partea de nord a judeului Olt ct i n cuprinsul Cmpiei Romne. Lunca este destul de extins, atingnd 3-4 km, n care Olteul meandreaz puternic, iar terasele bine dezvoltate pe partea stng sunt prielnice aezrilor
23
omeneti - terasa Leoteti-Brnet, terasa Tei - Brza, terasa Prcoveni, terasa Voineasa - Mrgriteti. Valea Vedei se gsete pe teritoriul judeului cu un segment mic, n care ns fenomenele de modelare fluviatil sunt intense, prezint o lunca destul de larga i o albie meandrat, intens aluvionat, dominat de dou terase joase mai evidente la Potcoava i Sineti. Valea Tesluiului se desfoar paralel cu cea a Olteului i se caracterizeaz printr -o albie minor meandrat i terase joase bine dezvoltate la Hotrani. Unitatea dealurilor subcarpatice: este reprezentat de partea sudic a piemontului Cotmeana.
aceast unitate de relief este dezvoltat pe formaiuni mio -pliocene monoclinale,
acoperite local de formaiuni piemontane;

sub aspect petrografic depozitele sedimentare din alctuirea acestei uniti de relief
sunt marnele, nisipurile, pietriurile;

subunitile de relief individualizate sunt: dealurile scunde, ce au poduri interfluviale
extinse i se afl la 150-200 m;

sub aspect morfologic, specifice sunt versanii de diferite forme, interfluvii largi sau
rotunjite, luncile i terasele slab dezvoltate. Fragmentar apar suprafeele de nivelare i fruni de cueste;
morfodinamica actual este legat de procesele de versant cu predominarea
alunecrilor, splrilor n suprafa, dezvoltarea bazinelor toreniale, conuri de dejecie. n Figura 2.2.1. se prezint harta unitilor de relief din judeul Olt.
24
Figura 2.2.1 Harta unitilor de relief din judeul Olt
25
2.2.2. Resursele de sol

Solul este definit drept un corp natural, modificat sau nu prin activitatea omului format la suprafaa scoarei terestre ca urmare a aciunii interdependente a factorilor bioclimatici asupra materialul ui sau rocii parentale. n general, solul este caracterizat prin dou straturi de baz: sol i subsol. Primul corespunde aproximativ stratului de dezvoltare maxim a rdcinilor (gros de 60 80 cm). Al doilea corespunde adncimii cuprinse ntre 80 140 cm i n care se execut lucrri pedoameliorative durabile (desecarea, splarea srurilor etc.). Calitatea solurilor este determinat n principal de proprietile acestora. Textura determin sau influeneaz alte proprieti ale solului, condiiile de cretere a plantelor, determin stabilirea difereniat a msurilor agrotehnice, agrochimice i ameliorative ce urmeaz s fie aplicate solului. n ceea ce privete solurile din judeul Olt situaia terenurilor agricole este urmtoarea: - soluri cu textur fin (grele) 3.300 ha - soluri cu textur grosier (uoar) 11.600 ha Solurile grele cu textur fin se ntlnesc n Cmpia Boianului i n partea de N a judeului Olt (Podiul Getic). Solurile cu textur grosier se ntlnesc pe suprafee apreciabi le n partea de S-V a judeului Olt (zona localitii Ianca), iar pe suprafee mai restrnse n luncile principalelor cursuri de ap. Coninutul solului n humus determina gradul de fertilitate al acestuia. n ceea ce privete aprovizionarea cu humus a solurilor din jude, acestea se prezint astfel: - soluri srace i foarte srace (sub 2%) cca. 39. 362 ha = 9% - soluri mediu aprovizionate (2 3 %) cca. 387.844 ha = 88,8% - soluri bine aprovizionate (peste 3%) cca. 9 300 ha = 2,2% Scderile coninutului de humus se explica prin faptul ca, fertilizrile organice (gunoi de grajd) se realizeaz pe suprafee din ce n ce mai mici, n timp ce s -a folosit foarte mult practica arderii miritilor cerealelor pioase fr motiv, lipsind astfel solul de materi a organica necesara formarii humusului. O cauz colateral scderii cantitii de humus din sol o constituie i faptul ca s-au redus foarte mult dozele de ngrminte chimice aplicate la plantele de cultur datorit scderii puterii economico - financiare a agricultorilor ct i folosirii unilaterale a anumitor ngrminte chimice i n special cele pe baz de azot. Reacia solului este determinat de raportul dintre concentraia de ioni H + i OH- . Pe teritoriul judeului Olt, n general, reacie acida au argiluvisolurile, rspndite n partea de Nord a judeului, reacie alcalina au solurile halomorfe din Lunca Oltului i a Dunrii, reacie slab-acid i neutr au molisolurile, cambisolurile, solurile aluviale i verisolurile. Geografic, solurile judeului Olt se mpart n mai multe uniti zonale i intrazonale, care constituie potenialul pedologic, valorificat ca baz de dezvoltare a biocenozelor i culturilor de tot felul, n raport cu condiiile mediului nconjurtor. Categoriile de folosin sunt prezentate n figura 2.2.1.1 i tabelul 2.2.1.1.
26
Figura 2.2.1.1 Categorii de soluri
27
Tabelul 2.2.1.1 Folosina agricol a diferitelor tipuri de soluri, [ha]

Nr. crt. Suprafaa total Regosol 2736 Psamosol 3864 Aluviosol 39487 Cernoziom 80435 Faeoziom 91471 Eutricambosol 11443 Preluvosol 57150 Luvosol 54506 Planosol 6172 Vertosol 76551 Gleiosol 2932 Stagnosol 919 Solone 307 Erodosol 6861 Total 434834 Tipul de sol Arabil Puni Fnee Vii Livezi
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15.
0 2986 34999 78582 88041 4267 48192 50968 4936 72928 932 12 0 6411 393254
2500 265 3855 881 2064 5798 3114 1305 986 3567 1978 857 307 0 27477
0 0 215 0 0 0 0 0 0 56 22 50 0 0 343
0 213 0 972 1350 875 3491 243 0 0 0 0 0 200 7344
236 400 418 0 16 503 2352 1990 250 0 0 0 0 250 6416
Formarea i evoluia numeroaselor tipuri de soluri dezvoltate pe teritoriul judeului Olt se datoreaz variabilitii spaiale i temporale a factorilor pedogenetici naturali. Aciunea fiecrui factor pedogenetic nu este izolat, ci se combin cu a celorlali, iar modul diferit de asociere local sau regional explic diversitatea solurilor formate. Geografic, solurile din judeul Olt se mpart n mai multe uniti zonale i intrazonale, care constituie potenialul pedologic, valorificat ca baza de dezvoltare a biocenozelor i a culturilor de tot felul, n raport cu condiiile mediului nconjurtor (geografic). Principalele clase de soluri Principalele clase de soluri ntlnite sunt: argiluvisoluri, cambisoluri, molisoluri, soluri hidromorfe, soluri neevoluate trunchiate sau desfundate, vertisoluri . Dintre toate clasele de soluri enumerate mai sus, cea mai mare pondere o ocup argiluvisolurile (clasa de sol la care procesul pedogenetic principal este iluvierea argilei i formarea orizontului B argiloiluvial) i solurile neevoluate trunchiate sau desfundate ( n cadrul acestor soluri lipsesc orizonturile diagnostice, cel mult un orizont A, urmat de material parental, sau profil trunchiat sau desfundat att de intens, nct solul nu poate fi ncadrat ntr-o unitate de sol definita mai sus). Primele se gsesc n partea de est a Oltului pe terasele acestuia care se ncadreaz n piemontul Cotmeana, iar cele din urma se gsesc n albia majora a rului n special la vest de Olt i n albiile rurilor afluente. Tipuri de soluri Cambisolurile reprezint clasa de sol ce include soluri cu orizont cambic; sunt ntlnite n petice n partea de nord-vest i vest. Molisolurile - clasa de soluri care include solurile cu orizont Amolic i orizont subiacent, de asemenea de culoare nchisa, cel puin n partea superioara, datorita bioacumulrii intense. Sunt ntlnite n areale restrnse n cadrul albiei majore a Oltului, n special n partea de sud.
28
Solurile hidromorfe sunt solurile care prezint orizont gleic sau pseudogleic; acest lucru este datorat pantelor reduse i faptului ca apa nu are unde sa se scurg. Se localizeaz n nord-estul municipiului Slatina, dar mai apar i mici petece la vest de Olt. Vertisolurile - clasa de soluri sau tip de sol format pe argile predominant gonflate care i mresc mult volumul prin umezire. Specificul solificrii este dat de manifestarea proceselor vertice, ce duc la formarea n masa solului a unor fete de alunecare oblice i /sau agregate structurale mari, oblice, cu colturi i muchii ascuite; aceste elemente apar n perioadele umede, cnd are loc gonflarea care determina presarea agregatelor structurale. Acestea au o pondere redusa n cadrul arealului, se ntlnesc pe terasele Oltului n partea de est i de sud-est a zonei. SOLURILE ZONALE Acestea cuprind: cernoziomurile, cernoziomurile levigate, solurile brun-rocate i solurile argilo - iluviale brune i brune podzolite. Cernoziomurile sunt specifice prii sudice a Vii Oltului, mai precis n sud -vest. Acestea reprezint cele mai fertile soluri ale regiunii, mai ales ca sunt formate pe loess i pe depozite loesside, care le mresc i mai mult fertilitatea. Mai precis n cadrul Vii Oltului se ntlnesc cernoziomurile levigate (slab, mediu i puternic), cernoziomul ciocolatiu (doar n sudul judeului i foarte mult pe terasele Oltului, orientate pe direcia nord - sud). Local, cernoziomurile levigate au caracter nisipos sau argilos. Solurile brun - rocate reprezint solurile dominante din cadrul vii Oltului, dei n cadrul judeului sunt solurile cu cea mai mica rspndire, deoarece se ntlnesc doar de o parte i de alta a luncilor Oltului i Olteului. Ca o fie ngust, apar totui, dar numai pe terasele nalte ale Oltului. Dezvoltate pe loessuri i pe depozite loessoide, ele se disting prin culoarea ruginie - rocata, datorita hidroxizilor de fier. Local, aceste soluri prezint procese de podzolire. Ca i cernoziomurile, solurile brun - rocate sunt prielnice tuturor culturilor, dar cantitatea mai mare de precipitaii (550 - 580 mm) nu impune n aceeai msura lucrri de irigaie n lunile de vara. Solurile argilo - iluviale brune i brune podzolite (local pseudogleizate ) sunt prezente n partea de nord i mai ales la est de Olt n Piemontul Cotmenei, unde umiditatea este mai bogat. Local apar soluri brun nchise. Coninutul n argila variaz ntre 30 i 60%, iar cel de humus este de 2 - 5%. SOLURILE INTRAZONALE. Acestea se remarc prin prezena lor att la nivelul interfluviilor din partea de est, din cuprinsul Piemontului Cotmenei, ct i n zona oraului Slatina i mai la sud de ora n Cmpia Boianului, dar mai ales pe fundul vilor i pe versani. Solurile litomorfe sunt reprezentate prin soluri de culoare nchis (neagr) argiloase, compacte (smolnite), cu dezvoltare la est de Olt. Datorita cantitii mari de argila, n anii ploioi ele rein apa din precipitaii, genernd un exces temporar de umiditate, iar n timp ul verilor uscate crap. Cantitatea redusa de humus (2,6 - 4,5%) i de azot le clasifica n categoria solurilor care impun fertilizarea lor prin ngrminte.
29
Solurile slab dezvoltate i de lunc cuprind regosolurile i solurile aluviale. Regosolurile nisipoase (psamoregosolurile) - se gsesc pe versani, suprapunndu-se n cele mai multe cazuri cu solurile erodate. n lunci ntlnim aluviuni i soluri aluviale, la care se adaug pe mici poriuni solurile hidromorfe i halomorfe. Aluviunile i solurile aluviale au o fertilitate ridicata, datorit coninutului ridicat n substane nutritive, regimului hidric, texturii depozitelor i drenajului natural. Folosirea lor n condiii optime impune efectuarea unor lucrri de mbuntiri funciare (ndiguirea sectoa relor inundabile, desecarea celor cu exces de umiditate, irigarea, ngrminte etc.). n lunca Oltului au cea mai mare extindere i tot aici mai apar i solurile aluviale brune mai mult n partea de nord, iar la sud de ele apar i cernoziomurile de lunc, n sudul acesteia. Nu lipsesc i unele sectoare reduse ca ntindere cu soluri hidromorfe (lacustro - mltinoase) i halomorfe (la sud de localitatea Sltioara - care se afl la sud - vest de Slatina). Solurile aluviale nu se ntlnesc numai n lunca Oltului ci i n luncile afluenilor acestuia. EROZIUNEA SOLURILOR n legtur cu eroziunea solurilor, se ridic probleme importante mai mult n partea de nord, unde, n bazinele de recepie ale diferitelor praie i n lungul versanilor laterali, au loc procese gravitaionale, eroziuni n suprafa care duc la degradarea terenurilor agricole, fapt ce impune amenajarea lor. n partea din sud, din perimetrul oraului Slatina, unde se face trecerea spre zona de cmpie, eroziunea se resimte numai pe fundul vilor i pe versanii abrupi, unde sunt prezente sufoziunea, eroziunea torenial i procese gravitaionale . Eroziunea eolian este foarte slab, ca i restul proceselor naturale i antropice. Nu e de neglijat nici influenta negativ pe care o au unele animale asupra degradrii solurilor, cum ar fi popndul, hrciogul i mistreul. Dar cel mai puternic impact negativ l are activitatea antropic, prin tierea pdurilor i extinderea terenurilor agricole. n istoria judeului Olt, nainte de realizarea lucrrilor de ndiguire, sunt evideniate numeroase inundaii i exces de umiditate n perioadele ploioase. Constituia petrografic a teritoriului judeului Olt a determinat varietatea zcmintelor de substane minerale utile, care se regsesc ca zcminte de combustibili fosili i sub form de roci utile. Dintre rocile utile, numite roci de construcie, se exploateaz nisipurile i pietriurile, cu precdere din albia rurilor Olt, Olte i Vedea. Arealele cu zcminte de combustibil, petrolifere i gazeifere, lo calizate pe teritoriul judeului Olt sunt cele de la Bal, Oteti, Ciureti, Spineni. (PATJ, Faza II, pag. 26)
2.2.3. Hidrologie i hidrogeologie

Sub raport hidrogeologic4, judeul Olt dispune de importante rezerve ce apar sub form de izvoare la baza versanilor de pe fruntea cmpurilor nalte, a teraselor, sau se gsesc la adncimi mai mari n depozitele fluvio-lacustre (orizonturi de adncime), uneori chiar cu caracter artezian. Adncimea orizonturilor acvifere i dinamica lor depinde de poziia i grosimea rocilor magazin, predominant fiind direcia de scurgere de la NNV spre SSE,
(http://www.primariaslatina.ro/dezvoltare_durabila.php?vezi=2)
30
conform pantei morfologice i umplerii lacului vilafranchian de la exteriorul Carpailor cu depozite fluvio-lacustre. n Figura 2.2.3.1 se prezint reeaua hidrografic a judeului Olt5.
Figura 2.2.3.1 Reeaua hidrografic a judeului Olt Din punct de vedere hidrografic, judeul Olt este brzdat de la nord la sud de rurile Olt i Vedea cu afluenii lor (Olte i Teslui), iar la sud de fluviul Dunrea. La acestea se mai adaug cursul superior al rului Clmui. Toate acestea asigur drenajul ntregului teritoriu al judeului Olt.
5
PATJ, Faza I, Studiu de fundamentare Mediu
31
Scurgerea apelor de suprafa este de tip continental pentru rurile cu obriile n zone geografice diferite, cu alimentare pluvio-nival, i pluvial specific rurilor autohtone. Densitatea reelei hidrografice variaz ntre 0,6 i 0,8 km/km2. Regimul pluviometric influeneaz debitele i variaz de la un anotimp la altul; astfel, un minim se nregistreaz iarna, iar maxim la sfritul primverii i nceputul verii. Regimul scurgerii este difereniat, n funcie de importana cursului de ap i tipul su, autohton sau alohton. Regiunile colinare au ape mici n sezonul de var i n cel de toamn. Resursele de ap, cantiti i fluxuri n bazinul hidrografic Olt, pe teritoriul judeului Olt resursele de ap de suprafa i subterane sunt generate n reeaua hidrografic aferent de fluxurile de debit propagate pe Olt i Olte dinspre amonte, de contribuia mai mare sau mai mic a factorilor hidrogeologici locali i mai ales de factorii climatici specifici zonei de sud a Podiului Getic sau Cmpiei Romne. Rul Olt, cu salba de acumulri complexe, este controlat sub aspectul scurgerii prin programele specifice de exploatare. Volumele de ap nmagazinat sunt redistribuite n timp, astfel nct scurgerea natural a fost modificat complet, evitndu -se efectele distructive ale viiturilor ct i lipsa de ap n perioade secetoase. Bazinul Hidrografic OLT-VEDEA6 Bazinul hidrografic Olt cuprinde parial mai multe judee: Harghita 40%, Covasna 90%, Braov 95%, Sibiu 60%, Vlcea 100%, Arge 10%, Dolj - 10% i Olt 60%. Bazinul hidrografic Olt este brzdat de numeroi aflueni, dar pe teritoriul judeului Olt mai important este Olteul, care are suprafaa bazinului de 2.460 km2. Climatic, bazinul hidrografic Olt de pe teritoriul judeului Olt se afl ntr -un climat continental cu o medie a temperaturii de 10,9C i cca. 500 mm la Slatina i Caracal. Debitul mediu multianual n seciunea de vrsare a Oltului n Dunre este de 5.491 mil. mc (174 mc/s), sitund Oltul pe locul 2 (dup Siret) n rndul celor mai importante ruri din ar. 2.2.3.1 Ape de suprafa Reeaua hidrografic interioar7 a judeului Olt msoar 1650.1 km cursuri de ap codificate, la care se adaug 166.0 km fl. Dunrea. Din punct de vedere al curgerii pe ansamblu, reeaua hidrografic din BH Olt se caracterizeaz printr-un regim de curgere permanent la rurile principale (Olt i Olte) i printr-un regim nepermanent n regiunile deluroase i de cmpie. Principalele cursuri de ap din jude sunt: rul Olt cu o lungime de 113 km, ce traverseaza judeul Olt si Teleorman de la nord la sud, fiind principalul curs de ap n care se vars rurile interioare ale judeului rul Olte afluent de dreapta al rului Olt, cu o lungime de 70 km pe raza judetului Olt
6 7
http://www.scribd.com/doc/54731344/51/IV-6-BAZINUL-HIDROGRAFIC-OLT-VEDEA http://www.rowater.ro/daolt/sgaolt/default.aspx
32
prul Teslui are o lungime de 23 km prul Beica - cu o lungime de 26 km, pe raza judetului Olt. prul Drjov - cu o lungime de 35 km prul Iminog - cu o lungime de 50 km prul Redea - cu o lungime de 36 km prul Crusov - cu o lungime de 36 km
2.2.3.2 Lacuri Lacurile de pe cursul Oltului sunt lacuri antropice, amenajate n scopul producerii de energie electric, pentru irigaii i pentru regularizarea rului. Acumulrile de pe Olt sunt exploatate de S.C. Hidroelectrica S.A.: 1. Lacul Strejeti este o folosin de ap pentru producerea de energie electric (C.H.E. are o putere instalat de 50 MW) i asigurarea apei pentru irigaii, cu priza de ap pe malul drept. 2. Lacul Arceti este o folosin de ap pentru producerea de energie electric (C.H.E are o putere instalat de 38 MW) i asigurarea apei pentru irigaii cu priza de ap pe malul drept. 3. Lacul Slatina este o folosin de ap pentru producerea de energie electric (C.H.E. cu putere instalat de 26 MW) i asigur volumele de ap pentru irigatii prin priza de ap de pe malul stng al Oltului. 4. Lacul Ipoteti este o folosin de ap pentru producerea de energie electric (C.H.E. are o putere instalata de 53 MW) si asigura volumele de ap pentru irigaii prin priza de ap de pe malul stng. 5. Lacul Drgneti este o folosin de ap pentru producerea de energie electric (C.H.E. are o putere instalata de 53 MW) i asigurarea volumelor de ap pentru irigaii prin priza de ap de pe malul stng. 6. Lacul Frunzaru este o folosin de ap pentru producerea de energie electric (C.H.E. are o putere instalata de 53 MW) i asigurarea apei pentru irigaii prin priza de ap de pe malul stng. 7. Lacul Rusneti folosin de ap pentru producerea de energie electric (C.H.E. cu putere instalata de 53 MW) i asigur apa pentru irigaii preluat din priza de ap de pe malul stng. 8. Lacul Izbiceni folosin de ap pentru producerea de energie electric (C.H.E. cu putere instalata de 53 MW) si va asigura apa pentru irigaii preluat din priza de ap mal stng, la aceast dat nc nepus n funciune. Caracteristicile lacurilor enumerate mai sus sunt prezentate n tabelul 2.2.3.2
33
Tabelul 2.2.3.2 Lacuri antropice pe Olt

Denumirea lacului antropic Corpul de ap 1: Strejeti Acreti Slatina Ipoteti Drgneti Frunzaru Corpul de ap 2: Rusneti Izbiceni Suprafaa la nivel normal de retenie (ha) 2072,76 795,46 562,58 2200,00 1095,00 1280,00 1100,00 978,60 Adncime (m) 33,5 30,5 30,5 30,5 30,5 30,5 28,5 31,5
2.2.3.3 Ape subterane Rezervele de ap subteran din bazinul inferior al Oltului sunt localizate n depozitele aluvionare din lunci i terase i ale afluenilor si de dreapta. Acviferele de medie i mare adncime sunt Stratele de Cndeti i Stratele de Freti. Apele din lunca i terasele Oltului inferior 8 Corpul este de tip poros permeabil, dezvoltat in depozitele de lunca si terasa ale Oltului si ale afluenilor si, avnd vrsta cuaternara. Acviferul freatic este constituit din pietriuri, nisipuri si bolovniuri, se dezvolta sub adncimi de 15 -20 m (in zona teraselor nalte), 515 m (in zona terasei superioare) si sub adncimi de pana la 5 m (in zona de lunc). Depozite de teras mai bine dezvoltate sunt pe dreapta Oltului terasa joasa si terasa inferioara. Aici, nivelul piezometric este situat, in general, intre 5 m si 15 m in treapta inferioara si 5-10 m in treapta joasa. La contactul celor doua terase apar o serie de izvoare. In zona cmpului nalt se dezvolta un strat acvifer cantonat in Stratele de Freti, care este acoperit de depozite de nisipuri, nisipuri argiloase sau silturi nisipoase. Stratul acoperitor este alctuit din silturi argiloase sau nisipo ase, nisipuri fine sau depozite loessoide cu grosimi de 2-10 m. Frontul de captare din localitatea Curtioara -Teslui, proprietatea SC CAO Slatina, este constituit din 69 foraje si furnizeaz un volum de 2.449 mii m3/an. Captarea din localitatea Redea-Deveselu, proprietatea SC IGO SA Caracal, este constituita din 29 foraje dispuse intr-un front de captare cu o lungime de 3.625 m. Sunt exploatate orizonturile acvifere freatice si de medie adncime situate intre 20-55 m, adncime ce furnizeaz un volum de 2. 192 mii m3/an. Alt front de captare din localitatea Redea Celaru cu o lungime de 4.750 m este format din 34 foraje ce debiteaz un volum de 2.490 mii m 3/an din acviferul freatic si de medie adncime dezvoltat in intervalul 20 55 m. Apele din lunca Dunrii sectorul Bechet -Turnu Mgurele Corpul de apa subterana de tip poros permeabil de vrsta cuaternara se dezvolta in lunca Dunrii. Limea luncii din acest sector este variabila. Pornind de la Bechet unde are o
8
http://www.scribd.com/doc/36498874/Cap-4-Ape-Subterane
34
latime de 3 km, ea se lrgete la circa 10 km in dreptul comunei Ianca, de unde se ngusteaz treptat si dispare la Corabia, deoarece terasa se apropie de Dunre. In aval de Corabia, intre Grcov si Izlaz, apare o zona de lunca de lime redusa, de circa 1,5 km, iar in zona Izlaz se creeaz o lunca a Oltului, de circa 3 km lime. In zona centrala a sectorului se afla lacul Potelu cu o lungime de circa 22 km, in jurul cruia in perioadele de precipitaii se creeaz o serie de zone mltinoase. La contactul intre lunca si terasa s-au identificat linii de izvoare: Clrai Q = 0,6 l/s; Srata Q = 0,4 l/s; Dbuleni Q =1,2 l/s; Ianca Q = 0,2 0,6 l/s; Orlea Q = 0,5 l/s i Corabia Q = 1,0 l/s. Orizontul acvifer freatic este cantonat in bolovniuri si pietriuri in masa de nisip la partea inferioara, groase de 3-8 m si in nisipuri prfoase si nisipuri la partea superioara. Debitele obinute variaz intre 2-3 l/s/foraj pentru denivelri de 0,5 -1,5 m. O alta captare situata pe raza localitii Corabia aparine tot societii AQUACOR. Frontul de captare, de 2.250 m lungime, este alctuit din 16 foraje, care exploateaz stratul acvifer situat intre adncimile de 25-33 m, iar volumul de apa captat autorizat este de 9.600 mii m3/an. Majoritatea apelor din lunca acestui sector sunt potabile, cu excepia ctorva subzone, care au un coninut ridicat de fier care depete limitele admise (mai mare de 0,2 mg/l) la Srata, Corabia si Celei. Volumele resurselor de ap utilizabile potrivit gradului de amenajare a bazinului hidrografic Olt, sunt prezentate n tabelul 2.2.3.3.1. Tabelul 2.2.3.3.1 Volumele resurselor de ap
Felul sursei B.H. OLT Ape de suprafata asigurate n regim natural Ape de suprafata asigurate suplimentar prin lacuri de acumulare Ape subterane Total B.H. VEDEA Ape de suprafata Ape subterane Total Resursa utilizabil de ap ( mii mc/an ) 992 690 400 2.082 40,5 150,0 190,5
Situaia privind cererea si prelevarea de ap pe surse i utilizri n 2011 n bazinul hidrografic Olt i bazinul hidrografic Dunrea pentru judeul Olt, este prezentat n tabelul 2.2.3.3.2. Tabelul 2.2.3.3.2 Cererea i prelevarea de ap n anul 2011, [mii mc] S.G.A. OLT Populaie Industrie Agricultur B.H. OLT judeul OLT Cerere de ap 10980,500 3268,050 123,400 Subteran Prelevri de ap 10724,379 2869,147 109,608 Cerere de ap 9654,700 41282,000 Suprafa Prelevri de ap 4184,395 16704,000 B.H. DUNREA judeul OLT Cerere de ap 537,200 Subteran Prelevri de ap 420,138 Cerere de ap Apa din 2725 14048 Total 14371,950 13703,134 50936,700 20888,395 537,200 420,138 16773 35
S.G.A. OLT Populaie Industrie Dunre Prelevri de ap B.H. Vedea judeul OLT Cerere de ap 889,581 71,280 Subteran Prelevri de ap 685,148 47,920 Cerere de ap Suprafa Prelevri de ap Sursa Raport privind starea factorilor de mediu APM Olt 2011
Agricultur 295,686 171,597 -
Total 1256,547 904,665 -
2.2.4. Condiii climatice9

Clima judeului Olt este temperat continental cu nuane mediteraneene, generate de masele de aer tropicale n sezonul cald, de origine african. Circulaia maselor de aer predominant vestic determin parametri climatici reprezentai de temperatur, precipitaii, insolaie etc. Valorile temperaturii nregistreaz fluctuaii lunare, sezoniere i anuale. Mediile multianuale sunt de 11,2 C n zona sudic i scad pn la 9,8C n zona dealurilor joase. n anul 2011, la staiile meteorologice au fost nregistrate temperaturi medii anuale de 10,88C la Slatina i 11,20C la Caracal. Fenomenul de nghe se manifest n sezonul de iarn, dar cca. 200 -210 zile/an nu se produce nghe. Nebulozitatea i durata de strlucire a soarelui, dependente direct de circulaia local a atmosferei i de configuraia reliefului, variaz diurn i sezonier. Precipitaiile atmosferice pe teritoriul judeului Olt variaz de la nord la sud, datorit configuraiei reliefului, precum i lunar i sezonier. Astfel, n partea nordic a judeului clima are o nuan mai umed, iar n partea sudic este mai arid. Cantitatea medie de precipitaii este de cca. 500 mm/an, cu minime la Oporelu 60 mm i maxime la Vdastra 453 mm. Caracterul torenial este reflectat de cantitatea de precipitaii n 24 de ore (de exemplu n anul 2005 au fost 298 l/mp la Vleni n 51 ore, 199,5 l/mp la Potcoava n 52 ore). n anul 2011 precipitaiile nregi strate au fost: Tabel 2.2.4.1 Precipitaii atmosferice nregistrate la staia meteorologic Caracal 2011
Luna Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie
9
Precipitaii cantiti lunare, [mm] Staia Slobozia Staia Caracal 38,8 42,0 45,1 37,9 28,1 38,2 13,0 24,6 40,6 91,8 94,0 48,0 106,4 95,0 9,4 6,4 -
Precipitaii maxime n 24h, [mm] Staia Slobozia Staia Caracal 15,2 18,9 14,0 9,7 6,0 11,5 9,8 16,2 9,8 17,8 35,6 13,6 35,8 27,8 4,6 5,4 -
PATJ, Faza II, pag. 25 i Raport stare factori mediu 2011 /APM
36
Luna Octombrie Noiembrie Decembrie Media anual
Precipitaii cantiti lunare, [mm] Staia Slobozia Staia Caracal 35,0 50,7 22,7 22,1 43,31 45,67
Precipitaii maxime n 24h, [mm] Staia Slobozia Staia Caracal 24,8 37,6 8,6 7,9
Vnturile, influenate de factorul orografic, au direcie predominant vestic i nord vestic, iar n anotimpul de primvar i toamn se manifest i circulaie sudic. Configuraia reliefului, dispunerea reelei hidrografice pe direcia NV-SE, altitudinea reliefului, determin caracteristici locale i diferenierea unor topoclimate: de dealuri subcarpatice, de cmpie i de lunc.
2.2.5. Biodiversitatea
n conformitate cu regionarea biogeografic a rii, pe teritoriul judeului Olt se regsete una dintre cele cinci regiuni biogeografice, i anume cea continental. n cadrul acesteia, habitatele naturale cu regim de protecie identificate la nivelul judeului Olt, sunt urmtoarele: pduri aluviale din Cnidion dubii; pduri aluviale cu Alnus glutinosa i Fraxinus excelsor; pduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsor sau Fraxinus angustifolia; pduri dacice de stejar i carpen; zvoaie cu Salix alba i Populus alba; vegetaie de silvostep eurosiberian cu Quercus spp.; tufriuri de foioase ponto-sarmatice; vegetaie forestier ponto-sarmatic cu stejar pufos; pduri balcano-pontice de cer i gorun; pajiti i mlatini srturate panonice i ponto -sarmatice; ape stttoare oligotrofe pn la mezomorfe cu vegetaie din Littorelletea uniflorae. Speciile de psri strict protejate sunt: Ardea purpurea, Ardeola ralloides, Aythya nyorca, Botaurus stellaris, Charadrius alexandrinus, Chlidonias hybridus, Chlidonias niger, Ciconia ciconia, Circus aeruginosus, Cygnus cygnus, Egretta alba, Egretta garzetta, Himantopus himantopus, Ixobrychus minutus, Mergus albellus, Milvus migrans, Nycticorax nycticorax, Pelecanus crispus, Phalacrocorax pygmeus, Philomachus pugnax, Platalea leucordia, Plegadis falcinellus, Porzana porzana, Recurvirostra avosetta, Sterna albifrons, Sterna hirundo, Tringa glareola. Habitatele agricole ocup o pondere mare la nivelul judeului, iar cele mpdurite sunt deficitare datorit defririlor din ultimele decenii. Habitatele deschise sunt constituite din elemente specifice silvostepei. Habitatele neafectate antropic sunt reprezentate de ostroavele dunrene n formare, greu accesibile datorit inundrii n cea mai mare parte a anului. Inventariate i declarate monumente ale naturii pe teritoriul judeului Olt sunt cteva specii de plante (bujorul romnesc, laleaua pestri, brndua galben, stnjenelul de step, stejarul brumriu, etc.) i animale (pelicanul comun, egreta mare, egreta mic, corbul etc.).
37
Zonele cu deficit de vegetaie forestier sunt n arealul Corabia, unde exist pericolul deertificrii. La nivelul anului 2006 s-au fcut mpduriri pe cca. 448 ha, din care 198 mpduriri integrale i 190 regenerri naturale. Presiunile antropice exercitate asupra elementelor de biodiversitate constau n: - extinderea suprafeelor destinate construciilor - exploatarea necorespunztoare a sistemelor de desecare umectare - depozitarea ilegal a deeurilor i polurile accidentale - incendierea vegetaiei uscate (PATJ, Faza I, Studiu de fundamentare Mediu, pag. 23-24)
2.2.6. Resursele naturale

Situat n zona european de interferen a ecosistemelor complexe carpato -danubian i danubiano-pontic, Romnia are o zestre natural i peisagistic de o deosebit varietate i frumusee. Prin resurse naturale se nelege totalitatea elementelor naturale ale mediului nconjurtor ce pot fi folosite n activitatea uman: resurse neregenerabile minerale i combustibili fosili; resurse regenerabile ap, aer, sol, flor, faun slbatic; resurse permanente energie solar, eolian, geotermal i a valurilor. Judeul Olt prezint ca resurse naturale neregenerabile zcminte de petrol i gaze naturale. Forajele din ultimele dou decenii au stabilit c pe teritoriul judeului Olt, n diferite perioade geologice, s-au realizat condiii de formare i acumulare a petrolului. Structura tectonic de ansamblu, n blocuri delimitate de falii, a favorizat fenomenul de migrare a petrolului, acumulrile formndu -se la diferite nivele, respectiv Triasic i Cretacic. n prezent se poate aprecia c subsolul judeului Olt ofer mari posibiliti petrolifere i gazeifere, acestea fiind conturate n zonele Bal, Oteti, Ciureti i Spineni. Resursele minerale de roci de construcie ntreaga Platform Valah este acoperit de depozite recente, neoferind cariere pentru piatr de construcie, ci numai pentru nisipuri i prundiuri. Acestea se exploateaz, de obicei, din albiile i din luncile rurilor. Cariere de nisipuri i prundiuri sunt frecvente n luncile i albiile minore ale rurilor Olt, Olte i Vedea.
38
2.3 Condiii sociale i economice, dotri i utiliti

2.3.1. Fondul locativ10
Gospodrii i locuine La recensmntul din anul 2011, n judeul Olt au fost nregistrate 151.321 gospodrii ale populaiei, constituite din 414.763 de persoane. Astfel, 99,81% din populaia stabil preliminar a judeului se regsete n gospodriile populaiei, restul gsindu -se n gospodrii instituionale (cmine studeneti, cmine de btrni, instituii de protecie a copilului etc.) sau reprezentnd persoane fr adpost. Numrul mediu de persoane ce revin pe o gospodrie la nivelul ntregului jude este de 2,74. n mediul urban exist un numr de 57.666 gospodrii, numrul mediu de persoane ce revin pe o gospodrie fiind de 2,7, iar n mediul rural 93.655 gospodrii, cu un numr mediu de 2,76 persoane pe gospodrie. Tabelul 2.3.1.1 Structura fondului de locuine pe categorii de localiti, n judeul Olt Indicator
Numrul cldirilor cu locuine*) Numrul locuinelor convenionale Numrul camerelor de locuit
*)
Municipii i orae
27365 70591 186784
Comune
113436 113685 360850
TOTAL
140801 184276 547634
cldiri rezideniale, cldiri destinate spaiului colectiv de locuit n care se afl locuine convenionale i cldiri nerezideniale n care se afl locuine convenionale.
Chiar dac numrul cldirilor cu locuine din mediul urban reprezint numai 19,43% din totalul nregistrat la nivelul judeului, acestea sunt formate dintr-un numr mai mare de locuine, astfel nct ponderea locuinelor convenionale din mediul urban este de 38,3%, ambele situndu-se mult sub ponderea deinut n jude de mediul rural. Majoritatea locuinelor sunt n proprietate privat (99,4%), suprafaa medie a unei locuine fiind de 41,5 mp; unei persoane revenindu-i o suprafa medie de 15,7 mp; suprafaa medie pe camer fiind 17,0 mp. Peste 17 mii de locuine sunt nepermanente, sezonier sau locuine de vacan. De asemenea, la recensmnt au fost nregistrate 140.801 cldiri, n care se afl 184.276 locuine convenionale, avnd 547.634 camere de locuit. Numrul mediu de camere pentr u o locuin convenional revine la 2,97. 58 de localiti aveau instalaii de alimentare cu ap potabil (numr la sfritul anului 2010), din care 8 municipii i orae. Lungimea total simpl a reelei de distribuie a apei potabile era de 1130 km. Gradul de dotare a locuinelor la data recensmntului era urmtorul: Tabelul 2.3.1.2 - Dotarea locuinelor, n judeul Olt Dotri locuine Alimentate cu ap Instalaie de canalizare nclzire central Numrul total 68503 56199 39022 Mediul urban 57337 54283 37375 Mediul rural 11166 1916 1647
10
http://www.olt.insse.ro/main.php?id=467 Datele preliminare ale recensmntului din anul 2011
39
2.3.2. Servicii de sntate11

Un sistem integrat de servicii medicale ofer asistena medical primar, ambulatorie de specialitate 5 spitale generale, unul de psihiatrie cronici i unul de pneumo -ftiziologie, nsumnd un numr de 2.775 paturi, asigur servicii medicale de specialitate preventive, curative, de urgent, de recuperare i paliative, precum i pre, intra i postnatale. ncepnd cu anul 2002, pe teritoriul judeului Olt au funcionat 6 centre de permanent n asistenta medical primar, dar conform HG nr. 212/2011 pentru aprobarea Programului de interes national Dezvoltarea reelei naionale de cmine pentru persoanele vrstnice, Centrul de Sntate Drgneti -Olt a fost propus spre a deveni cmin pentru persoane vrstnice. Reeaua medical este completat de 6 Ambulatorii de spital i de specialitate, 1 Policlinic, 6 Dispensare medicale, 1 Centru de sntate, 2 Uniti medico -sociale, 349 Cabinete medicale, 113 Cabinete stomatologice, 98 Farmacii i pun cte farmaceutice, 41 Laboratoare medicale i 10 Laboratoare de tehnic dentar. Numrul micilor uniti sanitare din jude cabinete, farmacii, laboratoare a crescut fa de anul 2000 cu cca. 40 pn la 2500%, odat cu privatizarea din domeniu.
2.3.3. nvmnt
Infrastructura n care se realizeaz procesul de nvmnt din jude este format din 709 uniti de nvmnt, respectiv: - 354 grdinie, - 65 coli generale cu clasele I-IV, - 211 coli generale cu clasele I-VIII, - 26 uniti de nvmnt liceal, - 53 scoli profesionale, de ucenici i postliceale. Funcionarea unitilor de nvmnt este asigurat de 6.017 cadre didactice. Populaia colar este structurat astfel: - numr precolari: 15.139 - numr elevi cls. I-IV: 22.725 - numr elevi cls. I-VIII: 26.781 - numr elevi cls. IX-XIII: 16.950 - numr elevi nvmnt profesional i complementar: 5.194 - numr elevi nvmnt postliceal: 1.110 n judeul Olt exist 557 cldiri colare, din care 64 au o stare fizic foarte bun, 358 bun i 135 precar. n perioada 2000-2002, cu fonduri de la Banca Mondial i Fondul European de Dezvoltare Social au fost reabilitate 7 uniti de nvmnt. Pentru anul 2003 au fost cuprinse n proiect nc 12 uniti. Prin Programul PHARE TVET au fost finanate lucrri de reabilitare i dotri pentru dou uniti colare, respectiv Grupul colar de Construcii Maini Slatina i Grupul colar Construcii Montaj Bal. n ultimii ani, judeul Olt a obinut rezultate deosebite la concursurile i olimpiadele colare, etapele naional i internaional. Muli elevi din judeul Olt au obinut burse de studiu la universiti din strintate: Frana, Germania, Belgia, Olanda, SUA.
11
http://www.cjolt.ro i date de la Directia Judeteana de statistica Olt http://www.olt.insse.ro/main.php?id=457
40
n cadrul nvmntului universitar, n judeul Olt funcioneaz: Colegiul Naional Agricol "Carol I" Slatina, n cadrul cruia funcioneaz: Facultatea de management al dezvoltrii rurale i inginerie economic n agricultur; Facultatea de medicin veterinar. Ambele faculti sunt coordonate de Universitatea de Agronomie i Medicin Veterinar Bucureti. n cadrul Scolii Romne de Afaceri funcioneaz urmtoarele faculti: Finane - bnci; Contabilitate informatic i de gestiune; Managementul firmei. Toate trei sunt coordonate de Academia de Studii Economice Bucureti. tiine juridice, anul I, coordonat de Universitatea din Piteti; tiine juridice, anii II, III, IV, coordonate de Universitatea "Constantin Brncui", Trgu Jiu. n cadrul Colegiului Naional "Ion Minulescu" Slatina funcioneaz urmtoarele colegii: Colegiul de informatic; Colegiul de limba englez. Ambele colegii sunt coordonate de Universitatea din Piteti.
2.3.4. Transporturile
Reeaua de ci rutiere
Reeaua de drumuri din judeul Olt cuprinde: 6 trasee de drumuri naionale, din care : 2 trasee de drumuri europene, E70 (DN 6) i E574 (DN 65) 1 traseu de drum naional principal DN 64 3 trasee de drumuri naionale secundare DN 54, DN 54A, DN 67B 40 trasee de drumuri judeene; 143 trasee de drumuri comunale. Reeaua de ci rutiere este prezentat n figura 2.3.4
41
Figura 2.3.4 Reeaua de ci rutiere
Lungimea drumurilor publice din judeul Olt este de 2.095 km, reprezentnd 2,57% din totalul drumurilor publice din Romnia, aceasta fiind de 81693 km. Densitatea drumurilor publice n judeul Olt este de 39,5 km/100 km2, sitund judeul printre primele locuri din ar, fiind peste densitatea pe ar care este de 34,2 km/100 km2 i peste densitatea Regiunii SudVest Oltenia (36,6 km/ 100 km2). 42
Tabelul 2.3.4.1 Situaia drumurilor publice

Total drumuri publice 2095 din care: Modernizate 430 din care: I.A.U 884 DN 301 Modernizate 265 I.A.U 36 Pietruite 0 DJ/DC 1794 Modernizate 165 Total drumuri publice din care: I.A.U 848 Pietruite 672
Disfuncionaliti la nivelul reelei de ci rutiere Pondere mic a drumurilor naionale i europene; Lipsa autostrzilor, avnd ca efect intensificarea nejustificat a traficului rutier pe drumurile naionale; Drumuri naionale care nu corespund cerinelor traficului actual (exemplu DN 6) ; Lipsa inelelor de centura; Drumuri judeene i comunale neadecvate unui trafic rutier n condiii normale de siguran i confort: starea avansat de degradare a drumurilor judeene care leag centrele comunale; reeaua de drumuri comunale degradat; drumuri comunale de pmnt in procent de 11,43%. Majoritatea sectoarelor de drumuri naionale care traverseaz judeul Olt prezint, la nivelul anului 2007, valori de trafic sub 10.000 veh./24 ore, exprimate ca total vehicule fizice, medii zilnice anuale, situndu-se sub nivelul debitului admisibil pentru drumurile cu 2 benzi de circulaie. Cel mai aglomerat sector este drumul european E574 - DN65, care leag municipiul Slatina de municipiile Craiova i Piteti. Din Studiul de trafic reiese c la nivelul anului 2025, relaiile de trafic, pentru care cererea de transport (traficul) va depi oferta de transport (infrastructura existenta), vor fi: relaia Craiova - Slatina - Piteti, desfurata in prezent pe drumul European E574 DN65; relaia Craiova - Caracal Roiori de Vede, desfurata in prezent pe drumul European E70- DN6; relaia Drgani - Caracal - Corabia, desfurata in prezent pe drumurile naionale DN64 i DN54. Drumurile judeene i comunale, n mare parte nu asigur o suprafa de rulare corespunztoare pentru desfurarea unui trafic de cltori i de marf n condiii de siguran i confort ct mai optime. Astfel, legtura ct mai direct ntre drumurile judeene existente, cu cele naionale, ntre centrele de comun, sau ntre satele aparin nd unor comune nvecinate, trebuie mbuntit. Msurile de modernizare a reelei rutiere prevzute n PATJ sunt urmtoarele: Dezvoltarea infrastructurii reelei de interes naional prin: construcia de autostrad i drum expres (sau cu 4 benzi de circulaie) pe urmtoarele trasee indicative (conf. axa prioritar 2.1 din POST) Autostrada Sudului: Bucureti Alexandria Craiova 220 km proiecte in pregtire Drum expres sau cu 4 benzi pe direciile: - Bacau-Targu Secuiesc-Brasov-Pitesti-Slatina-Craiova; - CraiovaCaracalRoiori de Vede 43
Modernizarea infrastructurii rutiere pe reeaua major: construcia / reabilitarea / modernizarea reelelor de drumuri naionale - DN 67B Scoara Piteti, in lungime de 188 kmetapa a VI-a - DN 64 Caracal Olneti, in lungime de 105 km etapa a IX-a - DN 6 CraiovaCaracalRoiori de VedeAlexandria, in lungime de 140 km amenajare variante ocolitoare: - n municipiile Slatina, Caracal i oraul Bal La varianta ocolitoare a municipiului Caracal lucrarile au inceput in octombrie 2011. Susinerea infrastructurilor rutiere de interes local - drumuri judeene i comunale, prin lucrri de ntreinere i reparaii la drumurile judeene. Modernizarea/reabilitarea drumurilor judeene : - reabilitarea si modernizarea drumurilor judeene DJ 677 Piatra Olt-limita jude Vlcea, DJ 641 Caracal Cezieni, DJ 648 lim. jude Vlcea-Vitomireti si DJ 604 Cilieni Buciuin axa prioritara 2 din Programul Operaional Regional 2007 2013 si, de asemenea, reabilitarea lui DJ 643A Bal - lim. jude Dolj si DJ 644 Ghipsari reabilitarea DJ 543 pe 12,9 km pe sectorul Corabia-Izbiceni si DJ 544 UrzicaStefan cel Mare, DJ 546 DN6-Draganesti Olt, DJ546A Crimpoia, DJ653 Slatina Clineti, DJ657D Chiteasca-Negreni, DJ657E Spineni, DJ703 Corbu, DJ703C Albesti-Spataru, in lungime totala de 51.42 km. reabilitarea a 471,486 km de drumuri judeene propuse de Consiliul Judeean Olt a fi cuprinse in Programul Naional de Dezvoltare a Infrastructurii -proiectul 10.000 km drumuri judeene si de interes local, al Ministerului Dezvoltrii Regionale si Turismului - Anexa nr. 1 reabilitare si modernizarea drumurilor judeene cu mbrcmini din piatra sau pmnt in lungime de 218,510 km, conform Anexei nr. 2
Modernizarea / reabilitarea drumurilor comunale : - modernizarea DC6 Dobreu-Ioneti Ntri km 0+000-4+460 i modernizarea drumurilor de exploatare agricola si forestiera din comunele Gvnesti, Traian, Vulpeni, Ghimpeeni, Gostvu si Scrisoara prin Programul National de Dezvoltare. in 33 de localiti urmeaz a se reabilita 250,194 km de drumuri comunale, strzi si drumuri steti - prin Programul Naional de Dezvoltare a Infrastructurii proiectul 10.000 km drumuri judeene si de interes local, al Ministerului Dezvoltrii Regionale si Turismului - Anexa nr. 3.
Finalizarea lucrrilor din programul Consiliului Judeean Olt: - mbrcmini bituminoase pe DJ 657D Negreni, DJ 653 Clineti, DJ 643C Gavanesti, Vulpeni, Dobretu, DJ 642 Tia Mare, - asfaltarea urmtoarelor reabilitare/modernizare : drumuri de interes local prin programul de
DJ 657B, DJ 657D, DJ 642A, DJ 703, DJ 677C, DJ 651B, DJ 703B, DJ 653, DJ 679 Ghimpeeni, DC 58 Ttuleti, DC 90 Milcov, DC 4 Gvneti, DC 13 Piatra Olt, DC 21 Strejeti, DC 95 Blteni, DC 7 Coloneti, DC 2A Oboga, DC 38 Vitomireti, DC 68 Coloneti, DC 9B Clui, DC 10 oprlia, DC 129 Viina, DC 3 Gvneti, DC 44
192 Scorniceti, DC 40 Stefan cel Mare, DC 10 Dobrun, DC 189 Icoana-Tureni, erbneti, DC 136 Obria, DC 129 Viina Noua, DC 39 Izvoarele, DC 74 Potcoava, DC 84A Mruntei, DC 93 Schitu, DC 129B Viina, DC 121 DaneasaSprincenata, DC 24 Teslui, DC 194 Cungrea, DC 1A Bal , DC 85 Flcoiu, DC 22 Crlogani, DC 139 Gradinile-Studina-Rotunda, DC 31 Optai, DC 34 Dobroteasa, DC 30 Oporelu, DC 139A Studina, DC 133 Ianca, DC 57 Scorniceti. Modernizarea/reabilitarea podurilor de pe drumurile judeene : DJ 546A km 9+740, DJ 643 km 15+755, DJ 643A km 19+120 i km 20+887, DJ 644 km 12+867, 32+952, km 33+007 i km 33+164,DJ 657A km 23+600, DJ 657C km 3+359, DJ 657E km 2+200, DJ 678F km 8+040. Reeaua de ci feroviare Judeul dispune de o reea feroviar n lungime de 237 km, din care 179 km (74,9 %) linie cu o cale i 58 km (25,1 %) linie cu dou ci. Densitatea cilor ferate pe jude este de 43,1 km/1000km2, fiind foarte aproape de densitatea pe ar de 45,3 km/1000km2 i peste densitatea din Regiunea Sud - Vest Oltenia (33,9 km/1000 km2). Dei regiunea din care face parte judeul Olt are o densitate redus a cilor ferate, densitatea cilor ferate din jude este foarte bun, judeul fiind deservit de magistrala 900 Bucureti Roiori Caracal Craiova Timioara - cu un total de 533 km. Teritoriul judeului este deservit, n prezent, de: magistrala 900: Drgneti Olt - Caracal - Leu cale ferat dubl electrificat pe sectorul Drgneti Olt Caracal Leu; linia 901: Recea - Slatina Bal cale ferat simpl neelectrificat pe sectorul Recea Slatina Bal; linia 201: Piatra Olt Drgneti cale ferat simpl neelectrificat pe sectorul Piatra Olt Drgani; linia 910: Piatra Olt Caracal Corabia cale ferat simpl neelectrificat - este Conform Hotrrii Guvernului nr. 27 din 2004, cale neinteroperabil. Starea tehnic a reelei de cale ferat din judeul Olt este n general bun. Nivelul dotrilor i starea tehnic a liniilor nu permit viteze mai mari de 60 - 80 km/h. Staiile care deservesc traficul de marf i cltori au o stare tehnic nesatisfctoare, neasigurnd condiii corespunztoare transportului pe calea ferat. Disfuncionaliti la nivelul reelei de cai feroviare: Treceri la nivel ale reelei rutiere cu calea ferat neamenajate Viteza de circulaie pe calea ferat este mult mai sczut dect standardele europene, datorit strii avansate de uzur a reelei feroviare Transportul feroviar nregistreaz un declin, n favoarea transportului rutier Slaba dezvoltare i ntreinere a infrastructurii de protecie a reelelor de transport fa de riscurile naturale inundaii Staii CF cu o stare tehnic nesatisfctoare. Msuri de modernizare a reelei feroviare cuprinse n PATJ Modernizarea liniilor de cale ferat existente prin: 45
- Linia de cale ferat convenional, cu viteza pn la 160 km/h pe traseu existent reabilitat: Craiova-Rosiori-Videle-Bucuresti/Giurgiu - Reabilitarea i modernizarea reelei energetice feroviare: modernizarea instalaiilor energo-alimentare i conducere prin dispecer pe tronsonul CraiovaVidele Bucureti Proiecte din cadrul programelor prioritare ale CNCF cuprinse n Programul operaional sectorial n transporturi 20072013 1. Axa prioritar 2 2. Lucrri de reabilitare pentru tuneluri i poduri de cale ferat 3. Modernizarea staiei CF Slatina
Reeaua de ci navigabile
Judeul Olt este racordat la reeaua de ci navigabile naional i european datorit amplasrii sale pe cursul navigabil al Dunrii. Infrastructura portuar este asigurat doar n oraul Corabia, care deine un port amenajat. Portul Corabia dispune de un front de acostare la Dunre de 1126 m i de 15 dane de acostare i operare. In urma refacerii digului s-a oprit erodarea malului stng al Dunrii. Funcionarea acestui port este sensibil redusa datorita strii precare a fronturilor de acostare a navelor fluviale, precum i a platformelor portuare adiacente existente de -a lungul acestor fronturi. Disfuncionaliti la nivelul reelei de cai navigabile Lipsa legturii rutiere i feroviare de la oraul -port Corabia spre Bulgaria O capacitate diminuata a transportului de pasageri i marfa Necesitatea unor lucrri pentru reabilitarea infrastructurii portuare. Pe teritoriul judeului funcioneaz un punct portuar de trecere a frontierei la Corabia, care, prin HG nr. 445/2002 este deschis traficului international.
46
Msuri de modernizare a cilor navigabile cuprinse n PATJ Executarea lucrrilor de amenajare a cilor navigabile prin: 1. Lucrri de amenajare a cilor navigabile: - pe Dunre ntre Porile de Fier II i Clrai; - pe raul Olt intre Dunare-Slatina 2. Puncte de traversare cu bacul si de acostare pentru nave de pasageri, la care se vor executa lucrri de modernizare: portul Corabia 3. Puncte de trafic RO - RO noi: portul Corabia 4. Porturi noi: pe rul Olt la Izlaz (confluena cu Dunrea) i la Slatina
2.3.5. Producerea energiei electrice i termice

Surse de producere a energiei electrice12
Potenialul rului Olt a fost pus n valoare prin construirea unei salbe de hidrocentrale. Primele trei hidrocentrale (Strejeti, Arceti i Slatina) sunt amplasate pe cursul mijlociu al rului Olt, iar urmtoarele cinci hidrocentrale (Ipoteti, Drgneti, Frunzaru, Rusneti i Izbiceni) sunt amplasate pe Oltul Inferior. Cele opt hidrocentrale nsumeaz o putere instalata de 383 MW, respectiv o producie medie de energie de 920.85 GWh/an. Energia electrica obinuta in hidrocentrale este o energie curat, regenerativa i este produs cu un pre de cost foarte mic, costul combustibilului fiind practic nul. Acumulrile de apa servesc i altor scopuri: irigaii, apa industriala, potabila, turism.
Consumul de energie electrica n anul 2008 cantitatea de energie electric distribuit n judeul Olt de S.C. CEZ VNZARE S.A. Craiova a fost de 942.929, 855 MWh, din care: - pentru consumatori non-casnici: 747 091, 379 MWh - pentru consumatori casnici: 195 838, 476 MWh, din care: n mediul rural: 99 135, 640 MWh n mediul urban: 96 702, 836 MWh
n anul 2009 cantitatea de energie electric distribuit n judeul Olt a fost de 963.657,8 MWh, din care: 88.222,1 MWh n mediul rural i 875.435,7 MWh n mediul urban13. Din totalul locuinelor din jude, 94,7% sunt dotate cu instalaie electric. In mediul urban 97,5 % din locuine sunt electrificate, iar in mediul rural 93,2 % din total. Disfuncionaliti Liniile electrice de transport a energiei electrice, realizate in majoritate nainte de 1990, nu au beneficiat in totalitate de reparaii capitale. n prezent starea lor tehnica nu este satisfctoare. Majoritatea echipamentelor primare i secundare din staiile de transformare prezint uzur fizica i morala. In unele zone ale localitilor urbane reelele edilitare nu sunt sistematizate, ceea ce face ca in cazul u nor lucrri de intervenie la reelele de ap - canal sa se perturbe buna
12 13
PATJ Memoriu 1 apmot.anpm.ro/docfiles/view/4407+
Cap 12 ENERGIE
47
funcionare a celor electrice i invers. Cu toate ca s -au realizat o serie de lucrri pentru modernizarea sistemului de iluminat public, nu se acoper n msur corespunztoare toate zonele construite (in special este deficitara reeaua de iluminat public in parcuri, parcri i pe aleile mai ntunecoase). Reeaua de distribuie a energiei electrice nu are o calitate competitiv i are un grad ridicat de uzur. Pe termen mediu i lung este de dorit o moderni zare in ntregime a infrastructurii reelelor electrice de distribuie, prin promovarea tehnologiilor informaionale. Aceasta operaiune se va desfura etapizat de compania de distribuie S.C. CEZ Distribuie. Alimentare cu energie termica i gaze naturale Alimentarea cu energie termic In prezent, n Romnia, alimentarea cu energie termic este tot mai dependent de alimentarea cu gaze naturale, importate n proporie de aproape 50%, astfel nct acestea trebuie studiate mpreun, att din punct de vedere al situaiei actuale, ct i din punct de vedere al stabilirii unor direcii viitoare de asigurare cu energie termic a consumatorilor rezideniali i ai celor din sectorul teriar. Sistemele de alimentare centralizat cu energie termic din judeul Olt i-au ncetat aproape n totalitate activitatea, din cauza debranrii n mas a consumatorilor. Lipsa izolrii termice a cldirilor constituie un element negativ care conduce la scderea accentuat a confortului locatarilor, a temperaturii exterioare sczute i la creterea costurilor ntreinerii n special la cldirile racordate la sistemele centralizate, dar i a celor cu sisteme individuale de nclzire. Majoritatea cldirilor din sectorul teriar i -au instalat centrale termice proprii, acolo unde a fost posibil a fi alimentate pe gaze naturale. In celelalte localiti, la centralele termice care deservesc cldirile de utilitate public se folosesc combustibilul lichid, combustibilii solizi (lemne, crbuni, pelete) i, ntr -o msur mai mic, gazele petroliere lichefiate (GPL). Alimentarea cu gaze naturale La nivel naional, reeaua de transport prin conducte a gazelor naturale s -a dezvoltat iniial n sistem radial, unind zcmintele de gaz metan din centrul rii i cele de gaze asociate din zona judeelor Olt i Vlcea cu consumatorii de gaze, Municipiul Bucureti fiind cel mai important. Situaia privind localitile unde se distribuie gaze naturale ct i situaia privind consumul de gaze naturale pentru uz casnic i uz noncasnic, n anul 2009 sunt prezentate n tabelul 2.3.5.1. Tabel 2.3.5.1 Alimentarea cu gaze naturale n anul 2009 Total gaze naturale Nr. Localitatea distribuite, crt. (mii mc) din care: 1. Mun. SLATINA 72 278 2. Mun. CARACAL 16 119 3. Ora BAL 5 037 4. Ora DRGNETI-OLT 1 814 5. Ora SCORNICETI 1 568 6. Ora POTCOAVA 1 110 7. Com. COLONETI 68
Casnic 21 455 3047 3 739 1 525 920 802 45
Noncasnic 50 823 13072 1 298 289 648 308 23 48
Nr. crt. 8. 9. 10.
Localitatea Com. CUNGREA Com. IANCU JIANU Com. PLEOIU TOTAL
Total gaze naturale distribuite, (mii mc) din care: 60 360 241 98655
Casnic 55 292 204 32084
Noncasnic 5 68 37 15748
Alimentarea cu energie termic a localitilor din Romnia este din ce n ce mai legat de alimentarea cu gaze naturale, pe de o parte prin nfiinarea continu de noi distribuii de gaze naturale, prin debranarea de la sistemele de alimentare centralizat cu energie termic (SACET) i prin montarea de centrale termice individuale (la nivel de imobil, bloc, scar de bloc sau apartament) alimentate pe gaze naturale. Disponibilul de gaze naturale pentru uz casnic a crescut prin desfiinarea marilor consumatori industriali energofagi, precum i prin montarea de echipamente de producere a energiei termice i electrice cu randament ridicat i funcionare automatizat. Alimentarea cu combustibili fosili Pe raza judeului Olt, PETROM S.A. Membru OMV Group are n exploatare prin unitile de producie zonale: Grup Zcminte Mamu -Oteti, Grup Zcminte Vlcele-Sltioarele, un numr considerabil de sonde de extracie iei i gaze naturale. Grup Zcminte Mamu-Oteti a avut n anul 2008 un numr de 439 sonde de producie, iar Grup Zcminte Vlcele-Sltioarele, a avut n anul 2009 un numr de 152 sonde de producie, pentru extracia de iei i gaze naturale. Situaia privind cantitile de iei extrase, la nivelul unitilor de producie zonale din judeul Olt, n anul 2009 este prezentat n tabelul 2.3.5.2. Tabel 2.3.5.2 Cantitatea de iei extras n anul 2009 Nr. crt. 1. 2. Unitatea de Producie Grup Zcminte Mamu-Oteti Grup Zcminte Vlcele-Sltioarele TOTAL Cantitatea extras ( mii tone / an ) 148,814 130,462 279,276
Eficiena energetic n Romnia Printre direciile de aciune ale strategiei energetice a Romniei pentru perioada 2007 2020, convergente cu cele ale politicii energetice a Uniunii Europene, n condiiile n care Romnia trebuie s recupereze decalajul de performan economic fa de rile dezvoltate, se regsesc: creterea siguranei n alimentarea cu energie att din punct de vedere al mixului de combustibili ct i al infrastructurii de reea; dezvoltare durabil, prin: creterea eficienei energetice pe tot lanul - resurse, producere, transport, distribuie, consum; promovarea utilizrii resurselor energetice regenerabile, n conformitate cu practicile din Uniunea European 49
creterea competitivitii economice reducerea impactului asupra mediului
O contribuie major la realizarea obiectivului strategiei o reprezint, dup cum se observ, creterea eficienei energetice, unul dintre elementele prioritare ale politicii energetice romneti, n concordan cu politica UE. O eficien energetic sporit poate aduce contribuia decisiv pentru obinerea durabilitii, competitivitii i a securitii aprovizionrii. Politica de eficien energetic este, prin excelen, o politic ale crei e fecte sunt sesizabile pe termen lung. Obinerea unor rezultate relevante este condiionat de continuitatea i coerena msurilor luate n diferite perioade de dezvoltare. Economia de energie obinut prin eficiena energetic este resursa cea mai ieftin de energie i cea mai avantajoas pentru mediul nconjurtor, comparativ cu resursele de energie regenerabil sau de combustibili fosili. Prin aciunile ntreprinse n domeniul eficienei energetice Romnia va contribui la limitarea creterii previzionate a temperaturii globale, respectiv a emisiilor de gaze cu efect de ser. Aceste aciuni vor contribui att la reducerea impactului negativ asupra mediului, ct i la creterea securitii n alimentare, diminund gradul de dependen a Romniei de importurile de energie.
2.3.6. Echiparea hidroedilitar
2.3.6.1 Amenajri hidrografice

Lacuri de acumulare Lacurile de acumulare existente pe rul Olt, pe teritoriul judeului au fost prezentate n capitolul 2.2.3. Acestea sunt destinate producerii energiei electrice dar asigur i furnizarea de ap pentru irigare. Amenajarea hidroenergetic de pe Olt funcioneaz integrat astfel nct s asigure nu numai eficiena produciei de energie, ci i protecia zonei mpotriva inundaiilor i distribuia volumelor de ap destinate irigrilor sau alimentrii cu ap a obiectivelor locale sau industriale.
Hidrocentralele existente pe cursul rului Olt sunt: Strejeti; Arceti; Slatina; Ipoteti; Drgani; Frunzaru; Rusneti i Izbiceni. Apa pentru irigarea terenurilor agricole din bazinul Vedea i Clmui se preia din lacurile de acumulare Rusciori, pe Plapcea Mic (volum util de 1 milion mc) i Crngeni pe Clmui (volum util de 7,8 milioane mc).
Derivaii i aduciuni
50
Pentru irigarea unor suprafee de teren din sistemul de irigaii Ipoteti I s-a realizat o derivaie de 13,5 km care aduce un debit de 21 mc/s. Derivaia de la Drgneti tronsonul Olt Clmui n lungime de 11,8 km va permite irigarea a cca. 14000 ha. ndiguiri n afar de sistemul integrat Olt inferior, n jude s-au realizat lucrri de ndiguiri pe rul Vedea: Dig I Tufeni n lungime de 8,7 km, i Dig II Ghimpeeni, n lungime de 8,2 km, ambele asigur un debit de ap de 670 mc/s. Regularizri Lucrrile de regularizare a rurilor sunt prezentate n Tabelul 2.3.6.1. Tabelul 2.3.6.1 Lucrrile de regularizare a rurilor
Regularizare pr. Clmuiul Sec la Seaca Miheti Regularizare pr. Doroftei la Movileni Regularizare pr. Plapcea Mica la Scorniceti Regularizare pr. Plapcea Mica la Scorniceti Regularizare Valea Teiu la Scorniceti 5 Regularizare pr. Plapcea Mica la Scorniceti Regularizare Valea Suica la Scorniceti TOTAL JUD. OLT Nr. crt. 1 2 3 4 Denumire Curs de ap Calmatuiul Sec Doroftei Plapcea Mica Plapcea Mica Valea Teiu pr. Plapcea Mica Valea Suica 5 Lungime (km) 14,9 5,7 4,00 7,1 4,1 0,4 2,8 39,0
Centrale hidroelectrice Pe teritoriul judeului sunt in exploatare:
centralele hidroelectrice: Strejeti (capacitate 50 MW, an punere n funciune 1979); Arceti (38 MW, 11 noiembrie 1980); Slatina (26 MW, 1981); Ipoteti (53 MW, 1986); Drgneti (53 MW, 1981 i cu toat capacitatea n 1989); Frunzaru (53 MW, 1989); Rusneti (53 MW, 1989 i al patrulea grup energetic la 20 martie 1992); Izbiceni (53 MW, 1989) i n cadrul proiectelor de dezvoltare a potenialului hidroenergetic, a fost construit hidrocentrala Islaz, in aval de acumularea Izbiceni, pe teritoriul judeelor Olt si Teleorman. 2 staii de pompare (Olte si Teslui Farcaele).
2.3.6.2 Echiparea hidro-edilitar a localitilor

Judeul Olt are 112 de uniti administrative-teritoriale (UAT), din care 8 sunt n mediul urban, (municipiile Slatina i Caracal i oraele Bal, Corabia, Drgneti Olt, Piatra Olt, Potcoava, Scorniceti) i 104 n mediul rural. Situaia alimentrii cu ap potabil i a canalizrii apelor uzate, la nivel judeean este urmtoarea: sisteme centralizate de alimentare cu ap exist n toate localitile urbane i n 53 comune; sistem de canalizare al apelor uzate (reea de canale i staie de epurare) exist n 5 localiti urbane, i anume mun. Slatina i Caracal i oraele Bal, Corabia, Scorniceti. Reea de canalizare a apelor uzate exist n oraele Drgneti Olt, Piatra Olt, Potcoava i n comunele Dobrun, Radomireti, Osica de Sus, Valea Mare, Vitomireti; 51
fr sistem de alimentare cu ap sunt 51 de comune, iar fr sistem de canalizare sunt 98 comune. Dintre acestea, 31 de comune au planificate investiii pentru alimentare cu ap pentru perioada 2010 2013, iar 18 comune investiii pentru sistem de canalizare a apelor uzate. La nivel judeean situaia alimentrii cu ap i a canalizrii apelor uzate este (sursa datelor Consiliul Judeean, Direcia Tehnic, anul 2011):

Lungimea simpl a reelei de distribuie a apei (31.12.2010): 1186,57 km; Numr staii de pompare: 81 buc.; Debitul staiilor de pompare: 1.651,92 l/sec; Staii de tratare a apei: 31 buc.; Numrul de gospodrii branate la reeaua de ap: 68.503 buc.; Numrul de cimele stradale existente: 548 buc.; Capacitatea de nmagazinare a rezervoarelor de ap: 53.824 m 3; Lungimea simpl a reelei de canalizare: 331 km; Numr staii de epurare a apei (treapta mecanic): 9 buc.; Numr staii de epurare a apei (treapta biologic): 6 buc.; Numr staii de pompare ap uzat: 11; Numr de gospodrii branate la reeaua de canalizare: 56.199.
Din datele provizorii comunicate de Institutul National de Statistic pentru judeul Olt, referitoare la recensmntul din anul 2011, dotarea hidroedilitar a locuinelor convenionale, este urmtoarea: Tabelul 2.3.6.2.1 Locuine convenionale
Denumire Total locuine din judeul Olt, din care: n zona urban n zona rural Instalaii de alimentare cu ap, total jude Instalaii de alimentare cu ap, urban Instalaii de alimentare cu ap, rural Instalaii de canalizare, total jude Instalaii de canalizare, urban Instalaii de canalizare, rural
Sursa INS Olt -2012 Rezultate provizorii Recensmnt 2011.
Locuine convenionale Numr % 184 276 100 70 951 38,5 113 685 61,5 68 503 100 57 337 37,2 11 166 62,8 56 199 100 54283 96,6 1916 3,4
52
Tabelul 2.3.6.2.2 Dotarea locuinelor

Localitate Municipiul Slatina Municipiul Caracal Ora Bal Ora Corabia Ora Draganeti-Olt Ora Patra-Olt Ora Potcoava Ora Scorniceti Total locuine 29822 12244 7700 6668 4220 2386 2196 5355 Instalaii de alimentare cu ap % fa de Numr total 28844 96,7 10915 89,1 6228 80,9 4589 68,8 2427 57,5 1100 46,1 835 38,0 2399 44,8 Instalaii de canalizare Numr 28296 10315 5953 4211 2204 438 506 2360 % fa de total 94,9 84,2 77,3 63,0 52,2 18,4 23,0 44,1
Alimentare cu ap Capacitatea total a instalaiilor de prod ucere a apei potabile este de 127.352 m3/zi, din care 104.754 m3/zi revin localitilor din mediul urban i restul de 22.598 m3/zi localitilor din mediul rural. Cantitatea de ap potabil total distribuit consumatorilor este de 13.101 mii m 3, din care 10.877 mii m3 pentru uz casnic. n localitile din mediul urban se distribuie 9.622 mii m 3 (7.510 mii m3 pentru uz casnic) i 3.479 mii m3 n localitile din mediul rural (3.367 mii m3 pentru uz casnic). Sursele de alimentare cu ap Tabelul 2.3.6.2.3 Surse de alimentare cu ap
Nr. crt. 1. Localitate Slatina Bal 2. 3. 4. Corabia Caracal 13150 Drgneti Scorniceti 4,4 7. Piatra Olt 5,5 42,6 13,769 87.448 2226 64 Vmzilnic autorizat, [l/s] 18100 Lungime reea [km] 135 Compania de ap S.C. CAO S.A. Slatina Sursa
1350
36,9
5. 6.
1100
12,5
Olt / 153 foraje grupate n 4 fronturi de captare 1- subteran, valea rului Olte/ 8 S.C. foraje frontul Balaura; AQUATRANS 2- subteran valea Gemrtlui / 6 S.A. Bal foraje frontul Pietri-Baldovineti S.P.A.A.C. Subteran, fl.Dunrea / 8 foraje Corabia grupate n frontul Vrtop prul Gologan/ 63 foraje: grupate n dou fronturi: S.C. IGO - Redea-Celaru; S.A.Caracal - Redea - Deveselu i un pu n Colonie Subteran, 24 puuri din care 10 S.C.CAO S.A. folosite foraj
S.C. CAO S.A. - Slatina S.C. CAO S.A. Slatina-filiala Piatra -Olt
prul Oltior, 3 foraje
53
Nr. crt. 8. 9.
Localitate Potcoava
Vmzilnic autorizat, [l/s] 12
Lungime reea [km] 3,2
Compania de ap S.C. GCL Potcoava S.C. CAO S.A. - Slatina Consiliul Local Grdinari Consiliul Local Vitomireti Consiliul Local Smbureti Consiliul Local Vultureti Consiliul Local Teslui Consiliul Local Leleasca Consiliul Local Cungrea Consiliul Local Coteana Consiliul Local Iancu Jianu Consiliul Local Osica de Sus Consiliul Local Redea Consiliul Local Strejeti Consiliul Local Dobrun Consiliul Local Gvneti Consiliul Local Baldovineti Consiliul Local Bobiceti Consiliul Local Dobreu Consiliul Local Viina Nou Consiliul Local Vlcele Comunitatea Rural Saraca foraj
Sursa
Curtioara 2,5 26 10,8
10. 11.
Grdinari Vitomireti
3,76
5,1 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. Smbureti Vultureti Teslui Leleasca Cungrea Coteana Iancu Jianu 7,17 19. 20. 21. Osica de Sus Redea Strejeti 5,2 1001 7 6,2 4,5 2430 7,5 0,5 4,3 29. Valea Mare 2,4 Total
44,3
1.7 6,2 1,55 2,01 1,6 4,5
16,6 15,2 21 42 7,9 15,2 30,6 40 2,5 28 15,535 13,4 17,58 25,263 1 28 12,465 14 823
4 foraje de mare adncime (105-130m) i izvoare de coast la Curtioara 1 foraj de mare adncime (160m) 4 foraje de adncime: 3 n Dejeti (300m), 1 n Doneti (250m) +izvoare de coast 4 foraje de mare adncime (175m) 2 foraje de mare adncime (170m) 5 foraje de mare adncime (150-300m) 3 foraje de mare adncime (250m) 3 foraje de mare adncime (150m) 3 foraj de mare adncime (150m) 3 foraj de mare adncime (200m) 7 foraje de medie adncime (100m) 3 foraje de medie adncime (40m) 3foraje de mare adncime (200250m) 2 foraje de medie adncime (85100m) 1 foraj de mare adncime (215m) 2 foraje de mare adncime (215m) 2 foraje de mare adncime (150m) 1 foraj de mare adncime (220m) 2 foraje de mare adncime (100m) 3 foraj de mare adncime (100m) 4 foraj de mare adncime (150m)
22. Dobrun 23. Gvneti 24. Baldovineti 25. Bobiceti 26. Dobreu 27. Viina Nou 28. Vlcele
54
Surs date: CJ Olt date culese de la primrii n Octombrie 2012
Sistemele existente de alimentare cu ap nu asigur n totalitate cerina de ap a locuitorilor judeului. Pentru mbuntirea situaiei, la nivel judeean, sunt planificate, pentru perioada 2011 2013, investiii de reabilitare i extindere a sistemelor existente, precum i de realizare a acestora n localitile care nc nu au alimentare cu ap n sistem centralizat.
Canalizare ape uzate Situaia canalizrii apelor uzate este total nesatisfctoare. n localitile urbane epurarea apelor uzate se face n 5 orae din cele 8 existente n jude. Sistemele de canalizare existente necesit extinderea reelelor colectoare i modernizarea procedeelor aplicate la epurarea apelor uzate pentru conformarea normelor actuale referitoare la calitatea efluentului din staiile de epurare. n mediul rural, ponderea localitilor cu reea de canalizare este de 6,7%, instalaii de epurare apelor uzate existnd numai n dou sate reedin de comun Brti i Pleoiu. Pentru perioada 2010-2013 sunt planificate investiii n comune, i anume: Brebeni, Cilieni, Coteana, Dobreu, Grdinari, Grdinile, Oboga, Osica de Sus, Sltioara, Spineni, Strejeti, Studina, erbneti, Teslui, Vitomireti, Vlcele, Voineasa, Vulpeni. Tabelul 2.3.6.2.4 Colectarea apelor uzate
Nr. crt. 1. Localitate Slatina 20000 2. 3. Bal Corabia 700 4. 5. 6. Caracal Drgneti Scorniceti 10300 5,8 4,2 7. 8. 9. 10. Piatra Olt Potcoava Teslui Osica de Sus Strejeti 7 12. Dobrun 2 9,3 6,65 2,5 0,89 2,53 2,5 23,8 58.775 12,5 10,65 3,3 0,9 6 15,2 1232 108 38,5 Efluent Vm zilnic autorizat, [l/s] Lungime reea [km] Staia de epurare S.C. CAO S.A. Slatina: 500 l/s,treapt mecanic i biologic S.C.AQUATRANS S.A.Bal: 80 l/s S.C. AQUACOR S.A. Corabia: treapt mecanic S.C.IGO S.A.Caracal: 410 l/s treapt mecanic i biologic evacuare cu tratare ABA Vedea Staie de epurare (in constructie) S.C. GCL Potcoava: decantor IMHOFF Treapta mecanica si biologica SAT Peretu 2 STATII Strejesti Colibai Strejestii de sus Statie epurare Ulmet Emisar lacul Ipoteti rul Olte fluviul Dunrea prul Caracal (Gologan) prul Si prul Plapcea Mic prul Juglia prul Plapcea prul Teslui rul Olte, Canal de captare pluvial prul Cernior Canal de desecare prul Rou
11.
55
Nr. crt. 13. 14. 15. 16.
Localitate Gvneti Bobiceti Dobreu Vlcele
Efluent Vm zilnic autorizat, [l/s] 7,5 0,92
Lungime reea [km] 1,2 9,397 2,6 7,12 206
Staia de epurare 2 statii Bobicesti,Leoteti 3 statii de epurare mecanica,biologica si chimica
Emisar raul Olte prul Dobreu vaile adiacente paraului Iminog
TOTAL
Surs date: CJ Olt date culese de la primrii n Octombrie 2012
Lungimea reelei de canalizare reprezint 25,02% din totalul reelei de distribuie a apei. Astfel, se poate spune ca numeroase localiti care dein reele de distribuie a apei nu au reele de canalizare, apele uzate menajere fiind dever sate direct pe sol. Conform Planului de implementare a Directivei 91//271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane, transpusa in legislaia romneasca prin Hotrrea de Guvern nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiiile de descrcare in med iul acvatic a apelor uzate, modificat i completat de HG nr. 352/2005 sunt prevzute lucrri de extindere, modernizare si reabilitare a reelelor existente, respectiv construirea de noi reele, in vederea colectrii apelor uzate. Perioadele de tranziie obinute pentru ndeplinirea cerinelor impuse sunt: 31.12.2015 pentru aglomerri cu mai mult de 10 mii locuitori echivaleni; 31.12.2018 pentru aglomerri cu mai puin de 10 mii locuitori echivaleni.
Gradul de asigurare a colectrii i epurrii apelor uzate fiind foarte redus, rmne de realizat un mare volum de lucrri pn n anul 2015, respectiv 2018.
2.3.7. Industria
Potenialul economic natural al judeului Olt este dat de bogatele sale resurse agricole. Condiiile naturale, relieful, clima i solul au asigurat condiiile optime pentru dezvoltarea n jude a tuturor ramurilor agriculturii: cultura mare, horticultura, creterea animalelor. Agricultura reprezint tradiional una din ocupaiile de baz ale locuitorilor din mediul rural al judeului Olt. O alt resurs important a judeului o reprezint apa ca resurs hidroenergetic. Acest tip de resurs este foarte important i la nivel de regiune, aici producndu -se circa 70% din totalul produciei hidroelectrice din ar. n jude se exploateaz de asemenea resurse minerale reprezentate de pietri, nisip i argil, precum i iei i gaze. Evoluia numrului de ntreprinderi active pe clase de mrime i pe activiti naionale prezint n perioada 2004-2008 urmtoarele modificri structurale: contracia activitilor din agricultur, vntoare i pescuit cu cca. 13 procente per total, cea mai important scdere nregistrndu -se pentru ntreprinderile mari. ntreprinderile din agricultur reprezint doar 4,42% din totalul ntreprinderilor la nivelul a nului 2008; creterea constant a numrului microntreprinderilor cu activitate de pescuit i piscicultur, dei ponderea n total este insignifiant; creterea numrului microntreprinderilor cu activiti extractive; 56
creterea cu 35,53% a numrului de ntreprinderi din industria prelucrtoare datorat creterii numrului microntreprinderilor cu 46,56% i a ntreprinderilor mijlocii cu 24,35%. Totodat numrul ntreprinderilor mari i foarte mari scad cu cca. 17 i, respectiv 18 procente. Numrul ntreprinderilor din industria prelucrtoare reprezint 13,5% din totalul ntreprinderilor. Ponderea microntreprinderilor din industria prelucrtoare reprezint 76,68% din totalul acestei activiti n 2008; industria energetic nregistreaz fluctuaii la nivel de microntreprinderi, scderi de aproximativ 27% pe total i de cca. 76% la ntreprinderile mari. Ponderea ntreprinderilor din industria energetic n total se situeaz la nivelul de sub un procent;
Sursa: PATJ Olt
O mare parte din principalele produs e industriale ale judeului se regsesc in domeniul de activitate al ntreprinderilor cheie din jude: aluminiu si aliaje primare (Alro SA), producia de piese si accesorii pentru autovehicule: Pirelli (Italia), (Altur SA), fabricarea de produse din minerale nemetalice (Electrocarbon SA), table si benzi din aliaje de aluminiu, cabluri izolate din aluminiu (ALRO Sediu secundar SA), evi din otel (TMK ARTROM SA), osii montate pentru vagoane (Romvag SA, SMR SA), pantaloni pentru brbai (Romania SA). De asemenea, se observa prezenta investiiilor strine la cteva firme cheie din jude: ALRO SA (Olanda), Altur SA, TMK ARTROM SA (Germania), Spar SRL (Frana).
Sursa: Strategia de Dezvoltare Regionala 2007-201314
n cadrul economiei de pia a judeului Olt, principalele ramuri industriale sunt:

metalurgie; construcii de maini; construcii civile i industriale; industria energetic; industria petrolier; industria alimentar; industria textil.
Sectorul primar este reprezentat de industria extractiv - Schela Ciureti. Sectorul secundar este reprezentat de: SC ALRO SA Slatina si SC ELECTROCARBON SA Slatina. Sectorul teriar este reprezentat de : SC ALRO Sediu secundar SA SLATINA, SC TMK ARTROM SA SLATINA, PIRELLI SLATINA, SC ALTUR SA SLATINA, SMR BALS, ROMVAG CARACAL, TERMEX BAL, SC CORD ROMNIA. Industria judeului Olt reprezint principalul sector de activitate, n care 20,9% din populaia judeului realizeaz peste 65% din volumul activitilor productive. Este reprezentat de toate ramurile industriale, ns ponderea este deinut de industria metalurgic, respectiv producerea si prelucrarea aluminiului. ntreprinderile reprezentative din fiecare ramur industrial sunt prezentate n continuare. INDUSTRIA PRELUCRTOARE A ALUMINIULUI S.C. ALRO S.A., posesoare a Autorizaiei integrate de mediu nr. 1 din 30.01.02006, revizuit n 24.11.2008, valabil pn n 29.01.2016, are ca obiect de activitate: producia i comercializarea aluminiului pe piaa intern si extern, know -how, consulting, expertize, asistenta tehnic, proiectare; producerea i comercializarea de blocuri de aluminiu primar si aluminiu rafinat, bare, placi si srma de aluminiu si aliaje de
14
http://www.mdrl.ro/_documente/scheme_grant/doc_referinta/bio_RMDB_8.pdf
57
aluminiu; activiti de ambalare, transporturi si prestri servicii; colectarea, prelucrarea i livrarea deeurilor refolosibile. Pe plan intern, principalii parteneri ai ALRO sunt: SC ALRO Sediu secundar SA SLATINA (fost SC ALPROM SA), IPROEB Bistria, Sidex Galai. S.C. ALTUR S.A., posesoare a Autorizaiei integrate de mediu nr. 3/27.03.2007 , societate nfiinat n anul 1979, a fost transformat n anul 1991 n societate pe aciuni. n prezent ALTUR este o societate cu capital integral privat. Prin produsele pe care le realizeaz: produse turnate din aliaje de aluminiu pentru producia de pistoane auto i de piese turnate din astfel de aliaje pentru industria constructoare de maini din Romnia, ALTUR SA Slatina este un furnizor important pentru multe sectoare industriale din care putem aminti: - industria de autoturisme de ora i de teren; - industria de tractoare i maini agricole; - industria de autovehicule pentru transport marf i pasageri; - industria electrotehnic i a sistemelor de nclzire cu gaze. n anul 2000, ALTUR avea o cifr de afaceri de 13,6 milioane de EURO, iar n anul 2005 cifra de afaceri realizat a ajuns la valoarea de 19,4 milioane de EURO. Datorit varietii i calitii produselor fabricate, firma este un furnizor important pentru industria european a sistemelor de frn i pentru industria centralelor termice producnd sisteme de evacuare gaze arse. ncepnd cu anul 1998, ALTUR este certificat ISO 9001 i recertificat n 2001 cu ISO 9001/2000. INDUSTRIA ENERGETIC SUCURSALA HIDROCENTRALE SLATINA Potenialul rului Olt a fost pus n valoare prin construirea unei salbe de hidrocentrale care contribuie la producerea unei cantiti nsemnate de energie electric. Sucursala Hidrocentrale Slatina, una dintre cele 12 sucursale ale Societii Hidroelectrica, are in administrare opt hidrocentrale, nsumnd o putere instalata de 379 MW, respectiv o producie medie de energie de 890 GWh/an. Lungimea sectorului amenajat este de 116,7 km, iar cderea brut ntre prima si ultima centrala a cascadei este de 114 m. Volumul de apa total al celor opt lacuri de acumulare este de 692,6 milioane de metri cubi, acoperind o suprafaa de 10.236 ha, la nivelul reteniei normale. Cel mai mare lac de acumulare al cascadei este lacul Strejeti, cu un volum de 225 milioane de metri cubi si o suprafa a luciului de apa de 2.378 ha. Primele trei hidrocentrale (Strejeti, Arceti si Slatina) din sectorul aferent Sucursalei Hidrocentrale Slatina sunt amplasate pe cursul mijlociu al rului Olt, iar urmtoarele cinci hidrocentrale (Ipoteti, Drgneti, Frunzaru, Rusneti si Izbiceni) sunt amplasate pe Oltul Inferior. INDUSTRIA CONSTRUCTOARE DE MAINI I.A.C. Bal, Fabrica inaugurat n anul 2012 este a 27-a unitate de producie pe care a dezvoltat-o IAC Group n Europa. Cu o investiie de 40 de milioane de euro, IAC Group a construit la Bal, una dintre c ele mai moderne fabrici de componente auto din 58
zon. IAC Bal este un furnizor important pentru Ford , fiind furnizor pentru modelul Ford B-Max de plane de bord, console centrale, panouri pentru portierele din fa i spate i plafonul noii maini fabricate la Craiova. INDUSTRIA TEXTIL (reprezint industria mic si medie a judeului) S.C. MINATEX S.R.L., firm cu capital integral privat, este reprezentativ n industria confeciilor textile la nivelul judeului Olt. Cei 320 de angajai confecioneaz cu ajutorul mainilor de ultim or n cele dou hale industriale, mbrcminte dame i echipament militar, producnd lunar 50.000 articole. S.C. MINATEX SRL este certificat ISO 9001 SRAC/IQ NET. INDUSTRIA ALIMENTAR n domeniul industriei alimentare activ eaz firme care produc si comercializeaz produse specifice, dintre acestea remarcndu-se: S.C. LEADER INTERNATIONAL S.A., firm recunoscut ca fiind parte a unuia dintre cele mai puternice holding-uri din Romnia, cu o larg arie de activitate: producere a fructelor, strugurilor i vinului, producerea legumelor de ser, a legumelor de cmp, conservarea legumelor i fructelor i activitate de import -export. S.C. MONTE VERDE Caracal, firma specializata in producia de conserve de fructe si legume prezenta pe piata romaneasca din anul 2001. Monte Verde Group produce conserve de legume si fructe sub denumirea ELIO. S.C. MALINA Caracal, este nfiinat n anul 2003 i livreaz carne si preparate din carne, mezeluri si specialitati. SPAR GROUPE SRL Valea Mare, este o firm specializat pe fabricarea produselor din carne, inclusiv din carne de pasre, nfiinat n anul 2003. CONSTRUCII Construciile reprezint 7,22% din cifra de afaceri a judeului Olt la nivelul anului 2009 i atrage 9,75% din fora de munc salariat din mediul privat. Exist 802 firme cu activitate n domeniul construciilor, incluznd aici toate tipurile de lucrri de construcii civile i industriale. n domeniul construciilor activeaz firme, familiale si persoane fizice independente, pr intre care: S.C. SCADT S.A. Slatina, S.C. OLTDRUM S.A. Slatina, S.C. GRUPPRIMACONS S.R.L. Slatina, S.C. CONDOR PDURARU S.R.L. Slatina, S.C. VLAD CONSTRUCT S.A. Slatina. O important companie oltean n domeniul construciilor este S.C. RASUB SRL, firm care execut o ntreag gam de operaiuni n domeniul construciilor civile (clasice i uoare) i industriale (hale i drumuri), finisaje i amenajri interioare/exterioare, consolidri. SERVICIILE I COMERUL Servicii - n anul 2009 existau n judeul O lt 5199 de firme cu obiect de activitate n domeniul serviciilor i al comerului, adic nu mai puin de 71,80% din totalul firmelor din jude. Dintre acestea, doar 155 reprezint firme cu capital strin, ceea ce nsemn cca. 3% din totalul firmelor din sectorul teriar. Aceast valoare reprezint cea mai mare valoare a firmelor cu capital strin n comparaie cu celelalte domenii analizate mpreun aceste 59
dou activiti, ce reprezint n spe sectorul teriar, dein o pondere de 27,91 din totalul cifrei de afaceri produs la nivel de jude i atrage aproape 30% din fora de munc salariat. Serviciile reprezint obiectul de activitate a 1914 firme din jude, dintre care 67 cu capital strin. Activitile de servicii genereaz 13,05% din totalul cifrei de afaceri a judeului i atrag 5,28% din fora de munc salariat. Cele mai profitabile firme din domeniul serviciilor sunt: CAZ TRANSPORT SRL, MARCHIN TRANS SRL, POPESCU HAUS SRL, ALEX CEDECOM SRL, OLTWAM SRL, TRANS MINERAL SRL, INDSERV SRL, ROMBULGAZ SA,TRANSBUZ SA, PRIMUL MERIDIAN SRL. Aceste firme atrag 10,22% din totalul salariailor din servicii i 21,38% din totalul cifrei de afaceri a domeniului. Majoritatea firmelor mai sus menionate se ocup cu transportul rutier de mrfuri i sunt nregistrate n municipiul Slatina cele mai multe, dar i n municipiul Caracal i n localitatea Crmpoia. Activitile comerciale reprezint obiectul de activitate cel mai des ntlnit la firmele din judeul Olt (3285, anul 2009). Ponderea numrului de firme comerciale n total firme este de mai mult de 45%. 88 dintre aceste firme sunt firme constituite cu capital strin. Comerul atrage 16,89% din fora de munc salariat i genereaz 22,62% din cifra de afaceri total a judeului. Cele mai performante firme ce preste az servicii comerciale sunt: MALYCRON GRUP SRL, TOPMOD SRL, GRONY SRL, DECORA STIL SRL, EUROGENETIC SRL, SPAK DISTRIBUTION SRL, VILCEA M.G. SRL, Q STEEL SRL, CAROCAZ TRAFIC EXPEDIIE SRL, BENTELER DISTRIBUTION ROMNIA. Aceste firme practic n principal comerul cu ridicata i sunt localizate n municipiul Slatina, municipiul Caracal, n oraul Bal, oraul Scorniceti i localitatea Teslui. Tabelul 2.3.7.1 Cifra de afaceri, investiiile brute i personalul unitilor locale active din industrie, construcii, comer i alte servicii, pe activiti ale economiei naionale CAEN rev.2
DENUMIRE Anul Cifra de afaceri mil RON
2008 2009 2010
Investiii brute mil RON

2008 2009 2010
Personal numr persoane

2008 2009 2010
TOTAL 10298 8456 9553 1482 1316 27 20 26 12 1 Industria extractiva 5718 4508 5739 738 325 Industria prelucrtoare Prod si furniz. energie electric si 1 73 1 232 748 termic, gaze, ap cald, aer cond. Distr. ap, salubr., gest. deeuri, 108 77 120 12 4 activ. de decontaminare 934 695 687 140 51 Construcii Comer cu ridicata si amnuntul, repar. autovehicule 2912 2523 2442 206 109 si motociclete 265 233 214 82 47 Transport si depozitare 61 57 47 13 7 Hoteluri si restaurante 78 56 47 7 2 Informaii si comunicaii 143 144 172 29 16 Tranzacii imobiliare 3 5 4 3 1 nvmnt
800
3 523 49 34 57 71 11 5 2 37 2
55176 46380 43018

111 96 87 26435 21253 19547 673 1193 7806 639 1103 5625 472 1213 4591 9818 1931 916 357 2818 261
11400 10012 2827 843 407 2456 164 2662 907 376 2504 254
60
DENUMIRE Anul Sntate si asistenta sociala Alte activiti de servicii colective, sociale si personale
Cifra de afaceri mil RON

2008 21 27 2009 19 46 2010 21 33
Investiii brute mil RON

2008 5 3 2009 4 1 2010 4 2
Personal numr persoane

2008 428 433 2009 482 467 2010 499 508
Judeul Olt se plaseaz pe locul 20 in ierarhia judeelor, in funcie de capitalul social total in echivalent valuta, realizat de ONRC n anul 2010. Figura 2.3.7.1 Cifra de afaceri in principalele ramuri industriale din Judeul Olt, in anul 2010, mil. RON
Instalaii IPPC Instalaiile IPPC reprezint instalaiile de capacitai mari in care se desfoar activiti ce intra sub incidenta Ordonanei de Urgenta nr. 152/2005 privind prevenirea si controlul integrat al polurii, aprobata prin Legea 84/2006, care transpune prevederile legislaiei europene (Directiva 96/61/CE) , cu modificrile si completrile ulterioare. Tabelul 2.3.7.2 Instalaiile IPPC din judeul Olt
Nr crt. 1. Denumirea si adresa sediului Adresa instalaiei Denumirea/ Categoria activitii Nr. autorizaiei integrate de mediu 1/30.01.2006 revizuit n 24.11.2008 Valabilitate 29.01.2016
SC ALRO SA Slatina - Str. Piteti, sediu social nr.116, Slatina, Judeul Olt
2.
3.
2.5 a) producerea de medtale neferoase brutedin minereuri concentrate sau materii prime secundare, prin procedeee electrolitice SC ALRO SA Slatina - Str. Milcov, 2.5 b) instalaii pentru sediu secundar nr.1, Slatina, topirea metalelor Judeul Olt neferoase, inclusiv a aliajelor i a produselor recuperate cu o capacitate de topire mai mare de 4 t/zi pentru plumb sau de 20 t/zi pentru celelalte metale. SC ALTUR SA Slatina Slatina, Str. 2.5 b) instalaii pentru Piteti, nr.114 topirea metalelor
7/08.05.2006 revizuit n 24.11.2008
07.05.2016
3/27.03.2006
31.12.2012
61
Nr crt.
Denumirea si adresa sediului
Adresa instalaiei
Denumirea/ Categoria activitii neferoase, inclusiv a aliajelor i a produselor recuperate cu o capacitate de topire mai mare de 4 t/zi pentru plumb sau de 20 t/zi pentru celelalte metale. 6.8. Instalaii pentru ptoducerea de carbon (crbune srac n gaze) sau de electrografit prin incinerare sau grafitizare 4.2. Instalaii chimice pentru producera de substane chimice de baz 6.6.a) Instalaii pentru creterea intensiv a psrilor, avnd o capacitate mai mare de 40.000 de locuri 2.3.a) Instalae pentru prelucrarea metalelor feroase laminare la cald i rece cu o capacitate mai mare de 20 t oel brut/h; 2.6. Instalaie pentru tratarea suprafeelor metalice prin procedeu chimic, la care volumul total al cuvelor de tratare depete 30 mc. 6.6. instalaii pentru creterea intensiv a porcilor avnd o capacitate mai mare de: b)2.000 locuri pentru porci producie (cu greutate4 mce depete 30kg); c) 750 locuri pentru scroafe. Instalaii pentru producerea oelului cu o capacitate maxim de producie ce depete 2,5 t/h. 6.6. instalaii pentru creterea intensiv a porcilor avnd o capacitate mai mare de: b)2.000 locuri pentru
Nr. autorizaiei integrate de mediu
Valabilitate
4.
SC ELECTROCARBON SA Slatina
Str. Silozului, Nr. 9, Slatina, Judeul Olt
9/03.04.2009; revizuit
01.04.2019
5.
SC ELECTROCARBON SA Slatina SC AT GRUP PROD IMPEX SRL
Str. Silozului, Nr. 9, Slatina, Judeul Olt PiscaniScorniceti, judeul Olt
10/31.10.2007
30.10.2017
6.
61/17.06.2011
17.06.2021
7.
SC TMK ARTROM SA Str. Drgneti, Slatina, Judeul Olt
26/10.11.2006 revizuit n 01.02.2008
13.12.2013
8.
SC EUROSPAIAL SRL
Comuna Tufeni, judeul Olt
28/11.12.2006
10.12.2016
9.
SC SMR Bal SA
Str. N. Blcescu, Nr. 208, Bal, Judeul Olt. Scorniceti, Satul Negreni, Judeul Olt.
.38/31.10.2007 actualizat
30.10.2017
10. SC EUROPARTENERS SA
43/10.10.2007
19.10.2017
62
Nr crt.
Denumirea si adresa sediului
Adresa instalaiei
Denumirea/ Categoria activitii
Nr. autorizaiei integrate de mediu
Valabilitate
11. SC BIOMOTOR PROD Comuna SRL Deveselu, Judeul Olt.
porci producie (cu greutate ce depete 30kg); c) 750 locuri pentru scroafe. 4.1.b.Instalaii chimice 49/04.03.2008 pentru producerea de substane chimice organice de baz hidrocarburi ce conin oxigen. Instalaie de producere combustibil tip Biodiesel.
03.03.2018
Registrul EPER este un instrument de monitorizare a polurii industriale si de ncurajare a agenilor economici pentru aplicarea masurilor de protecie a mediului si cuprinde datele de emisie raportate pe instalaii individuale, centralizate pentru fiecare categorie de sursa ale principalelor activiti ce se regsesc listate in legislaia transpusa a Directivei IPPC, dar si dup codurile NOSE P aa cum se specifica in OM nr. 1144/2002. Organizaia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OECD) a introdus Registrul Poluanilor Emii si Transferai (PRTR), care constituie att un mijloc de monitorizare, cat si un instrument pentru transmiterea ctre public a datelor privind emisiile. E -PRTR - ul in sine nu este un instrument de reducere a emisiilor, dar prin informaiile furnizate de acesta, industria este ncurajata sa-si mbunteasc performantele si sa acioneze responsabil. Masuri si aciuni ntreprinse in scopul prevenirii, ameliorrii si reducerii polurii industriale Instalaiile supuse prevederilor Directivei privind prevenirea si controlul integrat al polurii sunt autorizate de autoritile regionale de protecia mediului, impunndu -se odat cu emiterea actelor de reglementare si condiiile pe care acestea trebuie sa le ndeplineasc. Astfel, instalaiile neconforme pentru care s -a obinut perioada de tranziie, si anume S.C. ELECTROCARBON S.A.; S.C. AT GRUP Prod Impex SRL, SC ALTUR SA Slatina, SC ZAHAR Corabia, SC TMK ARTROM SA. sunt autorizate cu Plan de masuri si aciuni. Termenele si modalitile de realizare a masurilor din Planul de aciuni, precum si realizarea condiiilor din Autorizaia Integrata de Mediu sunt verificate periodic prin controlul conformrii de ctre ARPM, APM si GNM. In acest sens sunt verificate urmtoarele aspecte: aplicarea msurilor care asigura conformarea condiiilor de operare cu cerinele autorizaiilor integrate de mediu emise, inclusiv a masurilor de minimizare a producerii de deeuri si de utilizare eficienta a energiei; stadiul realizrii la termenele prevzute a masurilor de conformare, respectiv realizarea masurilor de retehnologizare conform cerinelor domeniului controlului polurii industriale; modul de implementare a sistemului de management al deeurilor; 63
modul de funcionare a sistemului de automonitorizare a emisiilor de poluani in mediu; masurile care au fost luate pentru prevenirea accidentelor majore cu impact asupra a mediului si limitarea consecinelor acestora.
2.3.8. Agricultura
2.3.8.1 Fondul funciar

Fondul funciar al judeului Olt a cunoscut schimbri profunde dup intrarea n vigoare a Legii din 1991, care a adus schimbarea proprietarilor, fragmentarea terenurilor agricole, lipsa strategiei pe termen lung si neadaptarea practicilor la condiiile fizico -geografice existente. Tabelul 2.3.8.1.1 Evoluia suprafeei fondului funciar dup modul de folosin
Categoria de folosin Total Agricol Pduri i alt vegetaie forestier Ape i bli Construcii Ci de comunicaie i ci ferate Terenuri degradate i neproductive
Sursa: INS Olt
UM % ha % ha % ha % ha % ha % ha % ha %
2000 549828 100,00 440016 80,03 58301 10,60 17891 3,25 19191 3,49 9935 1,81 4494 0,82
Judeul Olt 2009 549828 100,00 434808 79,08 59902 10,89 18390 3,34 19875 3,61 11209 2,04 5644 1,03
2010 549828 100,00 434834 79,08 -
n Judeul Olt ponderea terenurilor agricole este peste media naional de 61,60%, la sfritul anului 2010 fiind de 79,08%. Aceast structur a fondului funciar este favorabil dezvoltrii preponderente a sectorul ui agricol. Terenurile forestiere ocup 10,89% din suprafaa total (59.902 hectare), fiind situate mult sub media naional (28,33%). Ponderea suprafeei ocupat de ape i bli a fost la sfritul anului 2009 de 3,34%, ponderea apropiat de media nregistrat la nivel naional (3,50%). n perioada 20002010, structura fondului funciar nu a nregistrat schimbri semnificative: se poate remarca o uoar scdere a suprafeelor ocupate de categoria agricol (0,0095%), nsoit de o cretere a suprafeelor ocupate de terenurile forestiere (1,02%) i de cele ocupate de ape i bli (1,02%). Suprafaa agricol a judeului Olt repartizata pe categorii de folosin este prezentat n tabelul 2.3.8.1.2, astfel: Tabelul 2.3.8.1.2 Fondul funciar, dup modul de folosin, [ha] Anul din care, pe categorii de folosin: Suprafaa Suprafaa
64
total
2008 2009 2010 549828 549828 549828
agricol
434834 434808 434442
Arabil
388471 388471 388445
Puni
31784 31784 31784
Fnee
529 529 529
Vii
7634 7634 7634
Livezi
6416 6416 6416
Sursa: INS Olt
Prin reforma funciar, iniiat la nceputul anilor nouzeci i finalizat dup anul 2000, majoritatea categoriilor fondului funciar au fost privatizate ntr-o proporie considerabil: 84,98% din suprafaa judeului. La sfritul anului 2009, ponderea sectorului privat era dominant n cazul terenurilor agricole (95,91%), a terenurilor degradate i a construciilor, iar n cazul celorlalte categorii de folosin predomina proprietatea public: apele i blile aparineau n tr-o proporie de 88,94% sectorului public, iar pdurile n proporie de 58,07%. Analiza componentelor fondului funciar prezint importan deoarece acesta exercit un rol considerabil n dezvoltarea economiei rurale, fiind unul din cele mai importante mi jloace de producie. Distribuia comunelor din judeul Olt dup ponderea suprafeei agricole n suprafaa total este prezentat n figura 2.3.8.1.1.
Figura 2.3.8.1.1 Ponderea suprafeelor agricole din suprafaa total a comunelor

Sursa: PATJ Olt (prelucrare dup INS, Baza de date pe localiti, 2008)
65
Densitatea agricol Dac analizm densitatea agricol constatm c exist valori reduse ale presiunii populaiei rurale asupra spaiului agricol: valorile au un interval de fluctuaie moderat: de la 0,34 hectare agricol/ locuitor n comuna Sltioara pn la maxim 6,79 hectare agricol/ locuitor n comuna Radomireti. Densitatea agricol a spaiului rural este prezentat n figura 2.3.8.1.2.
Figura 2.3.8.1.2 Densitatea agricol a spaiului rural

Sursa: PATJ Olt (prelucrare dup INS, Baza de date pe localiti, 2008)
Modalitatea de distribuire a valorilor acestui indicator este definit de procesele funciare care au avut loc i de structurile socio-ocupaionale care au avut evoluii specifice. n tabelul 2.3.8.1.3 este prezentat valoric producia agricol obinut, iar n tabelul 2.3.8.1.4 sunt prezentate produciile medii la hectar cu care s -au obinut veniturile respective. Tabel 2.3.8.1.3 Producia agricol de bunuri i servicii agricole , [mii RON] Anul 2008 2009 2010
Sursa: INS Olt
Total 1931732 1779899 1875620
Vegetal 1322404 1174546 1348345
Animal 600902 593920 523449
Servicii agricole 8426 11433 3826
Tabel 2.3.8.1.4 Producia medie la hectar la principalele culturi [kg] Anul 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 66
Gru Orz i orzoaic Ovz Porumb boabe
3300 3413 2274 3640
2564 2192 1762 2482
2531 2259 1878 3203
723 730 809 531
3113 3026 1777 2105
2556 2451 1209 3768
2840 2297 1778 4384
Creterea animalelor
Patrimoniul zootehnic al judeului este constituit din principalele ramuri: creterea bovinelor, porcinelor, ovicultura (ovine), avicultura (psri domestice), creterea cabalinelor si cunicultura (creterea iepurilor de ras). Din tabelul de mai jos rezult variaia efectivelor de animale i psri din ultimii ani, comparativ cu efectivele care existau n anul 1989. Tabel 2.3.8.1.5 Numrul animalelor, [capete]
Anul Bovine din care vaci, Total bivolie, juninci 176.000 55266 45482 32981 36.650 38060 33343 24351 Porcine Total 317.000 201525 188267 183570 141.040 din care: scroafe de prsil 7640 8327 11532 136102 131269 87002 Ovine Total din care: Caprine oi i mioare 484.000 124496 119898 84213 190.115 34856 40025 60370 Psri
1989* 2008 2009 2010 2012*
3.258.000 2.050.100
Sursa: INS Olt ; *statisticile realizate de Direcia Agricola (19 Septembrie 2012)
Producia obinut de le efectivele de animale a fost cea prezentat n tabelul 2.3.8.1.6 Tabel 2.3.8.1.6 Producia animal
DENUMIRE Total producie de carne (greutate vie sacrificat) Carne de bovine Carne de porcine Carne de ovine i caprine Carne de ovine Carne de pasre Lapte de vac i bivoli Lapte de oaie i capr Ln Ou Miere extras
Sursa: INS Olt
U.M. T. viu T. viu T. viu T. viu T. viu T. viu Mii hl. Mii hl. Tone Mil. buc. Tone
2008 30332 4648 16677 2115 1631 6877 1510 238 268 322 541
2009 28065 4349 15730 1950 1438 6030 1286 231 266 208 518
2010 26579 3578 14678 2514 1530 5795 1013 271 230 233 729
Dei pentru zootehnie exist o seam de aspecte favorizante, cum sunt disponibilitatea mare a suprafeelor agricole, tradiia creterii animalelor, o reea generoas de ape de suprafa, totui sunt o serie de factori care defavorizeaz acest sector, cum ar fi: lipsa de interes a stenilor n informare asupra implementrii unor metode moderne aplicabile n zootehnie i cultivarea furajelor; uzura fizic i moral ridicat a dotrilor zootehnice i a utilajelor agricole; 67
lipsa unui sistem de colectare i valorificare a produselor zoot ehnice (lipsa centrelor de colectare a laptelui, slaba dezvoltare a prelucrrii primare a produselor, etc.); lipsa de bani n gospodriile rneti din cauza nivelului sczut al ctigului din agricultur i zootehnie; lipsa unor asociaii care s poat folosi eficient fondurile ce pot fi obinute din surse guvernamentale sau fonduri structurale; depopularea satelor i mbtrnirea populaiei; legislaie instabil ce dezarmeaz iniiativele private; migrarea tineretului cu studii superioare i lipsa de interes pentru agricultur i zootehnie; preuri ridicate pentru achiziionarea de echipamente specifice necesare; lipsa unor faciliti privind acordarea de credite cu dobnd redus, garaniilor i a perioadelor de graie. Secetele repetate din ultimii ani, dar si lipsa subveniilor sunt impedimente care fac s scad numrul cresctorilor de animale in fiecare an. Dei unii dintre ei s-au orientat ctre rase profitabile si au reuit sa i salveze micile afaceri, cei mai muli au renunat la zootehnie. Din 1989 si pana acum, numrul animalelor din jude a sczut dramatic, ajungnd la 20,8% la bovine, 44,5% la porcine, 39% la ovine i la 63% la psri. Agricultura ecologic Producia ecologica, conform O.U.G. nr. 34/2000 privind produsele agroalimentare ecologice, nseamn obinerea de produse agroalimentare fr utilizarea produselor chimice de sinteza. Producia agroalimentara ecologica are ca scop realizarea unor sisteme agricole durabile, diversificate si echilibrate care asigura protejarea resurselor naturale si sntatea consumatorilor. Principiile de baza ale produciei agroalimentare ecologice sunt:

eliminarea oricror tehnologii poluante; realizarea structurilor de producie si a asolamentelor, in cadrul crora rolul principal l dein rasele, speciile si soiurile de nalt adaptabilitate; susinerea continua si ameliorarea fertilitii naturale a solului; integrarea creterii animalelor in sistemul de producie a plantelor si produselor din plante; utilizarea economica a resurselor energetice convenio nale si nlocuirea acestora in mai mare msur prin utilizarea raional a produselor secundare refolosibile; aplicarea unor tehnologii att pentru cultura plantelor cat si pentru creterea animalelor care sa satisfac cerinele speciilor, soiurilor si ras elor; conversia produciei convenionale la cea ecologica va avea in vedere realizarea unui agrosistem viabil si durabil. Autoritatea Naionala a Produselor Ecologice (ANPE) asigura respectarea prevederilor legale specifice si controlul privind metodele de producie ecologica a produselor agroalimentare ecologice.
Msurile care ar putea s contracareze aceste deficiene ar putea fi: nfiinarea unor ferme zootehnice pe bazele tradiiei zootehnice din zon i a existenei unor suprafee mari de pune; ncurajarea asocierii i sprijinirea de culturi alternative i ecologice avnd n vedere cerinele Uniunii Europene n ceea ce privete ecologizarea culturilor agricole; crearea unui sistem integrat de colectare i valorificare a produselor agricole, zootehnice i apicole. 68
2.3.8.2 mbuntiri funciare

Importante suprafee din judeul Olt sunt afectate de o serie de factori de risc (secet, exces de ap, eroziunea solului, inundaii etc.). Lucrrile de mbuntiri funciare privesc conservarea i ameliorarea durabil a calitii terenurilor agricole. Acestea au o durabilitate ndelungat, solicit fonduri de investiii importante i personal calificat pentru executare i ntreinere. Domeniul cuprinde dou categorii importante de lucrri: lucrri de stabilizare a produciei agricole i de cretere a fertilitii solurilor. Din aceast grup fac parte amenajrile pentru irigaii, lucrrile agro -pedo-ameliorative etc.; lucrri de stopare a proceselor de degradare a solului i de recuperare a unor terenuri neproductive. n aceast grup sunt incluse: combaterea eroziunii i a alunecrilor de teren, desecrile, ndiguirile, combaterea aciditii solurilor etc. Pentru nlturarea efectelor negative ale fenomenelor climatice extreme (alternarea pe o lung perioad de timp a perioadelor de secet cu cele de exces de umiditate pe aceleai terenuri) i pentru prevenirea degradrii terenurilor prin alunecri de teren i eroziuni ale solurilor n zona judeului Olt au fost executate, n majoritate nainte de 1990, urmtoar ele tipuri de lucrri de mbuntiri funciare: Tabelul 2.3.8.2.1 Lucrri de mbuntiri funciare
TIP AMENAJARE Irigaii Desecare-drenaj Combatere a eroziunii solului Total 193.160 78.276 25.664 Sisteme peste 1000 ha 176.854 70.080 22.030 din care [ha] Sisteme sub 1000 ha 12.069 1.968 3.634 Amenajri locale 4.237 6.228 -
Irigaiile Pentru eliminarea efectelor perioadelor secetoase, n jude au fost executate lucrri de irigaii in majoritate nainte de 1990, pe o suprafaa de aproape 7.247 ha.
Amenajri pentru irigaii

n judeul Olt, suprafeele amenajate cu lucrri de mbuntiri funciare sunt semnificative. Amenajrile pentru irigaii dein o pondere de 35,13% din suprafaa agricol a judeului (549.828 ha) i sunt localizate, n principal, n zonele de cmpie. Utilizarea acestor amenajri este in general redus. Reducerea suprafeelor efectiv irigate reprezint rezultatul unui cumul de factori dintre care cei mai importani sunt: scderea interesului micilor productori agricoli care sunt lipsii de mijloace materiale; reforma funciar care a pulverizat terenurile agricole n mici proprieti i numeroase parcele; costurile mari pentru irigarea culturilor, constituirea cu dificultate a asociaiilor utilizatorilor de ap (AUAI) etc. Amenajri cu irigaii au fost executate n majoritate nainte de 1990 in urmtoarele sisteme: Tabelul 2.3.8.2.2 Sisteme de irigaie
1. 2. 3. 4. Denumire amenajare Bucani-Cioroiu Terasa Caracal-Znoaga Sadova-Corabia Dbuleni-Potelu-Corabia Suprafaa total (ha) 29.058 32.582 20.198 11.433
69
5. 6. 7. 8.
Denumire amenajare Terasa Corabia Stoeneti-Viina Ipoteti I Nord Frunzaru-Boianu Sud
Suprafaa total (ha) 35.727 25.094 10.869 11.893
Situaia actual a suprafeelor pe care au fost executate lucrri de extindere a sistemelor de irigaii n amenajri mai mari de 1.000 ha este urmtoarea: Tabelul 2.3.8.2.3 Suprafee pe care au fost executate lucrri de irigaii
Denumire amenajare 1. Dbuleni Potelu - Corabia 2. Terasa Corabia 3. Stoeneti - Viina Irigaii (ha) 10.928 31.304 4.965
Sursa: HG 1582/noiembrie 2006 (MO 953/ XI 2006) privind sistemele de mbuntiri funciare de utilitate publica
Amenajri pentru desecare-drenaj Suprafee agricole importante sunt amenajate cu lucrri hidroameliorative de prevenire i combatere a excesului de umiditate (14,23% din suprafaa agricol). Adesea, acest tip de lucrri se realizeaz ca sisteme reversibile (funcioneaz alternativ) n zonele cu amenajri pentru irigaii. Amenajri cu lucrri de desecare -drenaj au fost executate n majoritate nainte de 1990 in urmtoarele sisteme: 1 2 3 4 5 6 7 Dbuleni-Poelu-Corabia Terasa Corabia Nisipuri-Tia Mare Znoaga-Apele Vii-Scrioara Bucani-Cioroiu Drgneti-Beciu Ghimpeeni-Tufeni 14.450 ha; 1.648 ha; 6.791 ha; 11.963 ha; 19.308 ha; 11.074 ha; 4.846 ha;
Situaia actual a suprafeelor pe care au fost executate lucrri de desecare ( conform HG 1582/noiembrie 2006 privind sistemele de mbuntiri funciare de utilitate publica ) este urmtoarea: 1. 2. 3. 4. 5. 6. Dbuleni Potelu Draganesti Beciu Nisipuri Tia Mare Ghimpeeni - Tufeni Znoaga Apele Vii Aei Verguleasa 15.212 11.126 6.791 4.846 13.121 596 ha; ha; ha; ha; ha; ha;
Suprafaa terenurilor amenajate cu lucrri de desecare, pe categorii de folosina a terenurilor, conform Bazei statistice de date Tempo on-line 2011, a rmas constanta fata de anul de referin 1997. Tabelul 2.3.8.2.4 Suprafee de teren pe care s-au executat lucrri de desecare-drenaj Suprafaa 1997 2009 Suprafaa totala amenajat 81524 81524 Suprafaa agricola amenajat 74950 74950 Teren arabil 69312 69312 Puni naturale 3614 3614 Vii, pepiniere viticole i hmeiti 196 196 70
Livezi de pomi, pepiniere, arbuti fructiferi
1828
1828
71
Amenajri pentru Combaterea Eroziunii Solului Dintre toate fenomenele de degradare a terenurilor agricole, conform estimrilor, eroziunea produce cele mai mari pierderi sectorului agricol, produce efecte ireversibile, astfel c elementele fertile ale solului se pierd pentru totdeauna. Suprafaa amenajat cu lucrri pentru combaterea eroziunii solului executate n majoritate nainte de 1990 n sisteme mai mari de 1.000 ha nsumeaz n judeul Olt 25.664 hectare (4,7% din totalul agricol), dei se estimeaz c suprafaa afectat de eroziune este mult mai mare. Amenajri cu lucrri de combaterea eroziunii solului au fost executate n majoritate nainte de 1990 in urmtoarele sisteme: Doba Pleoiu 2.743 ha; Plapcea Mic 4.342 ha; Gemrtlui 4.959 ha; Strehare 4.542 ha; Teslui 1.501 ha; Bucani Cioroiu 2.395 ha; Olte - Horezu 1.549 ha. Situaia actual a suprafeelor pe care au fost executate lucrri de combatere a eroziunii solului n amenajri mai mari de 1.000 ha conform H.G. nr. 1582/noiembrie 2006 (MO 953/ XI 2006) privind sistemele de mbuntiri funciare de utilitate publica, este urmtoarea: Capaciti CES (ha): Denumire amenajare Doba Pleoiu Plapcea Mic Gemartalui Strehre Teslui Horezu Olte Total amenajat
2.743 ha; 3.854 ha; 4.958 ha; 2.900 ha; 1.511 ha; 3.058 ha; 19.024 ha
Situaia actual a suprafeelor pe care au fost executate lucrri de combatere a eroziunii solului n amenajri mai mici de 1000 ha este urmtoarea: Slatina - Dunre 878 ha; Trepteanca Cungrea 485 ha; Total amenajat 1363 ha Suprafaa terenurilor amenajate cu lucrri de ameliorare i combaterea eroziunii solului, pe categorii de folosina a terenurilor, conform Bazei statistice de date Tempo online 2011, a avut urmtoarea evoluie ncepnd cu 1997: Tabelul 2.3.8.2.5 Suprafaa terenurilor amenajate cu lucrri de ameliorare i combaterea eroziunii solului
Anul 1997 2000 2009 Lucrri de combaterea eroziunii i de ameliorare a terenurilor - total 25965 25965 25965 Suprafaa totala amenajata Suprafaa agricola amenajata 24968 24968 24958 Teren arabil 16581 18779 18779 Puni naturale 3627 3644 3644 Fnee naturale 79 1428 1428 Vii, pepiniere viticole i hameiti 1584 572 572 Livezi de pomi, pepiniere, arbuti fructiferi 3097 545 535
72
1997 Lucrri de drenaj - total 494 Suprafaa totala amenajata Suprafaa agricola amenajata 494 Teren arabil 24
Anul
2000 494 494 24
2009 494 494 24
Amenajri complexe de irigaii, desecare i combaterea eroziunii solului n jude mai exist o categorie de amenajri complexe de irigaii, desecare i combaterea eroziunii solului care funcioneaz simultan sau alternativ primvara, vara sau toamna n funcie de necesitile zonei. Amenajrile de mbuntiri funciare declarate de utilitate public (conf. H.G. nr. 1582/noiembrie 2006 privind sistemele de mbuntiri funciare de utilitate publica), care se administreaz de Administraia Naional a mbuntirilor Funciare aflate pe teritoriul judeului Olt i funcioneaz in sistem complex, sunt urmtoarele: Tabelul 2.3.8.2.6 Amenajri complexe de irigaii, desecare, combaterea eroziunii solului
Capaciti, (ha) Denumire amenajare TERASA CARACAL FRUNZARU BOIANU BUCANI CIOROIU BUCANI - CIOROIU BUCANI - CIOROIU SADOVA CORABIA IPOTETI Irigaii 22.942 10.631 0 4.099 5.562 66.635 0 Desecare Total 15.804 5.802 28.367 0 0 24.492 604 din care: GravitaioPrin nal pompare 15.804 0 5.802 0 28.367 0 0 0 0 0 23.508 984 604 0 CES (ha) 1.501 1.503 2.414 0 0
HG 1582/noiembrie 2006 (MO 953/ XI 2006) privind sistemele de mbuntiri funciare de utilitate publica
Probleme i disfuncionaliti legate de funcionarea amenajrilor de mbuntiri funciare

-
Lucrrile mbuntiri funciare sunt executate n majoritate nainte de 1990 i necesit msuri de reabilitare i modernizare, unele din acestea fiind nefuncionale din cauza lipsei echipamentelor de exploatare, a neasigurrii fondurilor pentru realizarea lucrrilor de ntreinere i exploatare conform planurilor tehnice i regulamentelor de exploatare. Utilizarea foarte limitat a irigaiilor: suprafaa agricola amenajata pentru irigaii la nivelul anului 2009 a fost de 184.312 ha (33,5% din totalul terenului agricol), dar suprafaa efectiv irigata in 2009 a fost de numai 8.991 ha (4,65% din suprafaa amenajata). Procesele de degradare i distrugere petrecute dup 1990 au avut drept consecin imposibilitatea de exploatare, n condiii de eficien economic, a suprafeelor amenajate cu lucrri de desecare. Proiectele de extindere a suprafeelor irigate sunt limitate. Cau zele acestui regres sunt multiple: epuizarea suprafeelor favorabile construirii acestor amenajri, costul ridicat al acestor proiecte, opoziia cetenilor pentru astfel de lucrri, concurena puternic a altor sectoare economice pentru resursele de ap, interesul sporit acordat refacerii i modernizrii sistemelor existente etc. Agricultorii risca pierderea subveniilor pentru irigaii, problema fiind legat de cota din tariful anual care trebuie pltita ctre ANIF, condiie fr de care agricultorii nu vor 73
primi subvenii din partea statului atunci cnd solicita irigarea suprafeelor agricole.
-
La nivelul Organizaiei Utilizatorilor de Ap pentru Irigaii se observa un nivel ridicat de frmiare - Conform MADR, Direcia mbuntiri funciare, Oficiul de reglementare a organizaiilor de mbuntiri funciare, 1 august 2007 - Situaia asociaiilor utilizatorilor de apa pentru irigaii nscrise in Registrul Naional al asociaiilor la data de 31.12.2004
2.3.9. Asigurarea gestionrii deeurilor

Activitile umane, de la cele casnice la cele industriale, sunt generatoare ale unei mari varieti de deeuri. Volumul i toxicitatea acestor deeuri pentru factorii de mediu ridic importante probleme, care trebuie rezolvate printr-un management complex, coordonat de la nivel naional pn la cel local. Principiile de baz ale politicii de mediu a Romniei sunt stabilite n conformitate cu prevederile europene i internaionale, asigurnd protecia i conservarea naturii, a diversitii biologice i utilizarea durabil a componentelor acesteia. Principiile care stau la baza activitilor de gestionare a deeurilor sunt: Principiul proteciei resurselor primare, component al conceptului de dezvoltare durabil, stabilete necesitatea de a minimiza i eficientiza uti lizarea resurselor primare, n special a celor neregenerabile, punnd accentul pe utilizarea materiilor prime secundare.
Principiul msurilor preliminare, corelat cu principiul utilizrii BATNEEC (Cele mai bune tehnici disponibile care nu presupun costuri excesive), stabilete c, pentru orice activitate (inclusiv pentru gestionarea deeurilor), trebuie s se in cont de urmtoarele aspecte principale: stadiul curent al dezvoltrii tehnologiilor, cerinele pentru protecia mediului, alegerea i aplicarea acelor msuri fezabile din punct de vedere economic. Principiul prevenirii stabilete ierarhizarea activitilor de gestionare a deeurilor, n ordinea descresctoare a importanei care trebuie acordat: evitarea apariiei, minimizarea cantitilor, tratarea n scopul recuperrii, tratarea i eliminarea n condiii de siguran pentru mediu. Principiul poluatorul pltete, corelat cu principiul responsabilitii productorului i cel al responsabilitii utilizatorului, stabilete necesitatea crerii unui cadru legislativ i economic corespunztor, astfel nct costurile pentru gestionarea deeurilor s fie suportate de generatorul acestora. Principiul substituiei stabilete necesitatea nlocuirii materiilor prime periculoase cu materii prime nepericuloase, evitndu-se astfel apariia deeurilor periculoase. Principiul proximitii, corelat cu principiul autonomiei stabilete c deeurile trebuie s fie tratate i eliminate pe ct posibil pe teritoriul naional i ct mai aproape de sursa de generare; n plus, exportul deeurilor periculoase este acceptat numai ctre acele ri care dispun de tehnologii adecvate de eliminare i numai n condiiile respectrii cerinelor privind comerul internaional cu deeuri. Principiul subsidiaritii (corelat i cu principiul proximitii i cu principiul autonomiei) stabilete acordarea competenelor astfel nct deciziile n domeniul gestionrii deeurilor s fie luate la cel mai sczut nivel administrativ fa de sursa de generare, dar pe baza unor criterii uniforme la nivel regional i naional.
74
Principiul integrrii stabilete c activitile de gestionare a deeurilor fac parte integrant din activitile social -economice care le genereaz.
Cadrul legislativ n domeniul gestionrii deeurilor Cadrul legislativ pentru protecia mediului n domeniul gestionrii deeurilor este reprezentat prin: Legea nr. 265/2006 pentru aprobarea Ordonanei de urgen a guvernului nr. 195/2005 privind protecia mediului; Legea nr. 211/2011 privind regimul deeurilor ( care transpune n legislaia naional Directiva european 2008/98/CE); Hotrrea Guvernului nr. 856/2002 privind evidena gestiunii deeurilor i pentru aprobarea listei cuprinznd deeurile, inclusiv deeurile periculoase . Legislaia europeana transpusa prin actele normative naionale a impus o noua abordare a problematicii deeurilor, plecnd de la necesitatea de a economisi resursele naturale, de a reduce costurile de gestionare si de a gsi soluii eficiente n procesul de diminuare a impactului asupra mediului produs de deeuri. Documentele strategice naionale care reglementeaz gestionarea deeurilor cuprind doua componente principale: Strategia Naionala si Planul National de Gestionare Deeurilor, care constituie instrumentele de baza prin care se asigura implementarea n Romnia a politicii Uniunii Europene n domeniul deeurilor. Planul Judeean de Gestionare a Deeurilor al judeului Olt ofer o privire de ansamblu asupra legislaiei de mediu, subliniaz sarcinile si mijloacele care pot fi folosite pentr u atingerea obiectivelor si ofer detalii cu privire la aciunile pe care factorii implicai trebuie sa le promoveze pentru a atinge intele propuse. PJGD prezint o evaluare a alternativelor tehnice poteniale, calculul capacitailor necesare si estimarea costurilor aferente implementrii unui sistem integrat de management al deeurilor la nivelul judeului Olt. n luna noiembrie 2007, Consiliul Judeean a demarat pregtirea proiectului Sistem de management integrat al deeurilor n judeul Olt, care va fi finanat prin Programul Operaional Sectorial de Mediu din Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR). Valoarea proiectului cca. 30 milioane Euro. Beneficiarul final al proiectului va fi Consiliul Judeean Olt, dar beneficiarii locali vor fi cele 112 Consilii Locale ce fac parte din Asociaia de Dezvoltare Intercomunitar. A. Situaia actual a gestionrii deeurilor Principalele tipuri de deeuri generate i cuprinse tratare/valorificare i eliminare din judeul Olt sunt: n sistemul de colectare,
deeuri municipale si asimilabile: din comer, industrie, instituii publice, deeuri din construcii si demolri, deeuri din piee, grdini, parcuri, stradale, deeuri de ambalaje, nmoluri de la staiile de epurare. Acestea se pot clasifica n fluxuri d e deeuri, fiecare cu un regim specific de colectare, valorificare sau eliminare: deeurile menajere i deeurile asimilabile celor menajere din comer, industrie, instituii publice, deeuri din piee, grdini, parcuri, stradale; deeuri reciclabile de ambalaje: hrtie i carton, plastic, metal i sticl; fluxuri speciale de deeuri, cum sunt: deeuri periculoase din gospodriile populaiei; deeuri voluminoase, deeuri din construcii i demolri (din gospodrii 75
particulare cele produse de firmele de construcii au regim separat de eliminare i/sau valorificare, ce cade n sarcina firmei generatoare, nu a operatorilor de salubrizare), nmolul de la staiile de epurare ( acceptat la depozitele ecologice doar n limita a 10% din totalul deeurilor depozitat e); Alte tipuri de deeuri deeuri generate din activiti medicale; deeuri de echipamente electrice si electronice - DEEE (valorificatorul final este productorul de echipamente); vehicule scoase din uz VSU - (colectate, dezmembrate i valorificate de firme specializate); uleiuri uzate.
2.3.9.1 Gestionarea deeurilor menajere si asimilabile

Serviciile de gestionare a deeurilor municipale si asimilabile revin administraiei publice locale, conform Legii nr. 101/2006 a serviciului de salubrizare a local itilor. Serviciul de salubrizare a localitilor include activiti de precolectare, colectare, transport si depozitare a deeurilor municipale, se desfoar sub controlul, conducerea sau coordonarea autoritatilor administraiei publice locale. Categoria deeurilor municipale si asimilabile include: deeuri menajere generate in gospodriile populaiei; deeuri de tip menajer generate in unitile economico sociale; deeuri din comer; deeuri stradale; deeuri din parcuri si grdini; nmoluri de la epurarea apelor uzate; deeuri din construcii si demolri. Compoziia estimata a deeurilor menajere este:
Sursa: PRGD
76
Organizarea colectrii si transportul deeurilor la nivel de jude n mediul urban, activitile de colectare si transport a deeur ilor menajere sunt organizate diferit, n funcie de mrimea localitii, numrul populaiei deservite, dotarea, forma de proprietate. La nivelul judeului Olt i desfoar activitatea urmtorii ageni de salubrizare: Slatina SC Salubris SA Slatina Bal SC Salubris SA Slatina Caracal SC IGO SA Caracal Scorniceti Serviciul de salubrizare din cadrul primriei * Drgneti Olt SC Salubris SA Slatina Corabia Serviciul de salubrizare din cadrul primriei * Piatra Olt SC Salubris SA Slatina Potcoava Serviciul de salubrizare din cadrul primriei Scorniceti * * nfiinate conform cerinelor PHARE CES Gradul de acoperire cu servicii de salubrizare n prezent, localitile urbane ale judeului beneficiaz preponderent de servicii de colectare, n timp ce multe zone rurale nu beneficiaz nc de asemenea servicii. Procentul de populaie care este deservit n mod regulat de servicii de colectare a deeurilor este planificat sa creasc pn la 84% din totalul cantitii de deeuri generate n 2013. Tabel 2.3.9.1.1 Populaia cu servicii de salubritate
Total Populaie Urbana - deservita - nedeservita Rurala - deservita - nedeservita
Sursa: DJS
2008 478250 208383 183377 25006 269866 202401 67467
2009 475290 208690 187821 20869 266601 239941 26660
2010 472330 208953 196416 12537 263378 237040 26338
2011 469370 209260 200890 8370 260111 234100 26011
2012 466622 209567 205376 4191 257055 231349 25705
2013 463662 209830 209830 0 253832 228449 25383
Gradul de acoperire cu servicii de salubrizare este, la nivelul ntregului an 2012, de 98% pentru localitile urbane i de 90% pentru cele rurale, urmnd ca n 2013 anul de finalizare a implementrii sistemului integrat de management al deeurilor n judeul Olt s ajung la 100% pentru zona urban i 90 % pentru cea rural. Prognoza de generare a deeurilor municipale s-a realizat pornind de la cantitatea generata in anul 2003 si innd seama de: evoluia populaiei; evoluia gradului de acoperire cu servicii de salubrizare; evoluia indicatorului de generare a deeurilor municipale. Conform acestei prognoze, valoarea i tendina indicatorilor de baz sunt cele indicate n tabelul urmtor. Tabelul 2.3.9.1.2 Valoarea i tendina indicatorilor de baz Tipuri principale de deeuri U.M. Cantitatea totala de deeuri municipale generate t/an Cantitatea totala de deeuri menajere generate t/an Cantitatea totala de deeuri menajere colectate t/an din mediul urban
2010 94728,5 57715,8 43212,4
2011 75984,8 52974,7 39875
77
Tipuri principale de deeuri Cantitatea totala de deeuri menajere colectate din mediul rural Cantitatea totala de deeuri asimilabile din comer, industrie si instituii generata in jude Indicator de generare a deeurilor municipale (cantitate de deeuri municipale generata in jude/populaia jud.) Indicator de generare a deeurilor menajere (cantitate de deeuri menajere generata in jude/populaia jud.)
U.M. t/an t/an kg/locuitor x an kg/locuitor x an
2010 1973 4332,21 204,7
2011 2357 4058 196,5
124,7
123,5
Dotarea operatorilor de salubrizare Operatorii de salubritate pentru deeuri menajere mixte au n dotare:
Containere de colectare deeuri: 822 containere resturi de 0,1 - 0,2 mc, din plastic i metal; 350 containere de 4 - 5 mc, 243 Eurocontainere de 1,1 1,2 mc 180 de altfel de containere. Vehicule de transport pentru deeurile menajere: 10 camioane compactoare; 8 autotransportoare pentru containere; 20 tractoare; 6 camioane basculante; 4 alte mijloace de transport.
n total, 48 de mijloace de transport cu o capacitate de 300 mc. Deeurile colectate de ctre operatorii de salubritate sunt transportate direct la depozitele municipale menajere cu perioada de tranziie de pe raza judeului. Depozitarea deeurilor municipale n prezent, depozitarea deeurilor se face n depozitele: - Depozitul de deeuri municipale Slatina, depozit neconform cu termen de finalizare a lucrrilor de nchidere 2015; - Depozitul de deeuri municipale Drgneti-Olt, depozit neconform cu termen de finalizare a lucrrilor de nchidere 2014; - Depozitul de deeuri municipale Scorniceti, depozit neconform cu termen de finalizare a lucrrilor de nchidere 2014; - Depozitul de deeuri oreneti Bal, depozit neconform cu termen de finalizare a lucrrilor de nchidere 2014; - Depozitul de deeuri oreneti Corabia , depozit neconform cu termen de finalizare a lucrrilor de nchidere 2014; - Depozitul de deeuri municipale Caracal, depozit neconform cu termen de finalizare a lucrrilor de nchidere 2015. Termenele de nchidere ale depozitelor sunt specificate n Acordul de Mediu nr. 01/08.03.2010, revizuit n 25.01.2011 emis de Agenia Regional pentru Protecia Mediului Craiova pentru proiectul Sistem Integrat de Management al Deeurilor n judeul Olt. Depozitele Slatina i Caracal se nchid complet, n conformitate cu Ord. nr . 757/2004, n dou faze, iar depozitele Bal, Corabia, Drgneti -Olt i Scorniceti se nchid complet ntr-o singur faz. Toate aceste depozite vor sista acceptarea deeurilor imediat ce va fi finalizat i dat n funciune depozitul ecologic judeean de la Blteni. 78
Deeuri reciclabile de ambalaje Sisteme de colectare selectiva a deeurilor Colectarea selectiv a deeurilor se face n prezent prin urmtoarele sisteme, realizate cu fonduri europene: Sistem de colectare selectiva a deeurilor la nivelul Mu nicipiului Caracal, implementat n anul 2008, prin care s-au realizat 39 puncte de colectare; Sistem de colectare selectiva n oraul Corabia si comuna Izbiceni, cu 130 puncte de colectare, realizat n anul 2008; Sistem de colectare selectiva a deeurilor pe teritoriul localitilor urbane Scorniceti, Potcoava si comunelor Ttuleti, Optai si Coloneti, cu 186 puncte de colectare, realizat n anul 2008; Sistem de colectare selectiv a deeurilor la nivelul Municipiului Slatina, cu 68 de puncte de colectare selectiva a deeurilor, realizat n anul 2006. Operatori specializai i cantitile de deeuri reciclabile colectate si valorificate Societile specializate n colectarea i valorificarea deeurilor reciclabile care funcioneaz pe teritoriul judeul ui Olt sunt: SC REMAT Olt colecteaz metale feroase i neferoase, hrtie/carton i mase plastice din localitile Slatina, Bal, Corabia i Iancu Jianu; SC SALUBRIS SA Slatina colecteaz hrtie/carton i mase plastice din Slatina; SC ANAPET SA Caracal colecteaz hrtie/carton i mase plastice din Caracal; SC METAROVI SRL Slatina colecteaz hrtie/carton i mase plastice din Slatina; SC IETA Slatina colecteaz mase plastice din Slatina; SC ELMAR POPESCU Slatina colecteaz hrtie/carton i mase plastice din Slatina. Fluxuri speciale de deeuri Deeuri periculoase din gospodrii Exist un numr mare de diferite materiale periculoase utilizate n gospodrii sau n ntreprinderile mici. Fiind foarte toxice, deeurile menajere periculoase care ajun g n depozite neconforme pot contamina solurile, apele freatice i apele de suprafa. De aceea este necesar ca aceste deeuri s fie sortate i colectate selectiv pentru a fi tratate. Sunt necesare o colectare special, tratare si ci de eliminare diferi te de cele utilizate n general pentru deeurile solide municipale. Tipuri de deeuri periculoase generate de gospodrii includ substane sau amestecuri oxidante, cu un grad mare de inflamabilitate, explozive, corozive, infecioase, iritante, cancerigene, mutagene, reactive, ecotoxice. Deeurile menajere periculoase sunt compuse din multe substane care posed aceste proprieti. Cele mai comune sunt chimicalele utilizate n gospodrie, detergeni, lichide de curare, medicamente, pesticide, vopsele, uleiuri i alte lichide. O list simplificat cuprinznd cel mai des ntlnite deeuri menajere periculoase cuprinse n Catalogul European de Deeuri este urmtoarea: 20 01 13* Solveni 20 01 14* Acizi 20 01 15* Baze 20 01 17* Substante chimice fotografice 79
20 01 19* Pesticide 20 01 21* Tuburi fluorescente i alte deeuri cu coninut de mercur 20 01 23* Echipamente scoase din funciune, care conin clorofluorocarburi 20 01 26* Uleiuri i grsimi, altele dect cele specificate la 20 01 25 20 01 27* Vopseluri, cerneluri, adezivi i rini coninnd substane periculoase 20 01 29* Detergeni cu coninut de substane periculoase 20 01 31* Medicamente citotoxice i citostatice 20 01 33* Baterii i acumulatori inclui n 16 06 01, 16 06 02 sau 16 06 03 i baterii si acumulatori nesortai coninnd aceste baterii 20 01 35* Echipamente electrice i electronice casate, altele dect cele specificate la 20 01 21 i 20 01 23 cu coninut de componeni periculoi 20 01 37* Lemn cu coninut de substane periculoase n prezent nu este implementat un sistem organizat de colectare separat a deeurilor periculoase din deeurile municipale; doar cantiti mici de deeuri menajere periculoase sunt colectate, respectiv uleiurile folosite la staiile service i acumulatorii uzai provenii de la magazine i din centrele de reparare a automobilelor. Cantitatea de deeuri periculoase generat nu se cunoate exact. Estimarea cantitii se realizeaz pe baza indicatorilor statistici de generare din alte ri europene, respectiv: 2,5 kg/ persoan x an - n mediul urban i 1,5 kg/persoan x an - n mediul rural. Deeuri voluminoase n categoria deeurilor voluminoase generate de gospodriile populaiei intr obiecte de tip mobilier vechi, aparatura casnica veche, etc. n Catalogul European de Deeuri transpus n legislaia romneasc de H.G. nr. 856 din 16 august 2002 privind evidenta gestiunii deeurilor si pentru aprobarea listei cuprinznd deeurile, inclusiv deeurile periculoase, se regsesc cu codul 20 03 07. n prezent acest tip de deeuri nu se colecteaz. Colectarea separat a acestui tip de deeuri va ncepe odat cu implementarea sistemului integrat de management al deeurilor. Vor fi organizate puncte de colectare la date i locuri anunate de autoritile locale, sau vor putea fi aduse la Staiile de transfer, unde se vor gsi containere speciale amplasate pe platforma public de colectare.
Deeuri din construcii i demolri Deeurile din construcii i demolri provin din: infrastructura construciilor i cldirilor, to tal sau parial demolate, din reparaia drumurilor, etc. Conform HG nr. 856/2002, deeurile din construcii i demolri sunt urmtoarele: 17 01 01 Beton 17 01 02 Crmizi 17 01 03 igle i materiale ceramice 17 01 06* Amestecuri sau fracii separate de beton, crmizi, igle, sau materiale ceramice cu coninut de substane periculoase 17 01 07 Amestecuri sau fracii separate de beton, crmizi, igle, sau materiale ceramice altele dect cele specificate la 17 01 06 17 02 01 Lemn 17 02 02 Sticl 80
17 02 03 17 02 04* 17 04 01 17 04 02 17 04 03 17 04 04 17 04 05 17 04 06 17 04 07 17 04 09* 17 04 10* 17 04 11
Materiale plastice Sticl, materiale plastice sau lemn cu coninut de/sau contaminate cu substane periculoase Cupru, bronz, alam Aluminiu Plumb Zinc Fier i oel Staniu Amestecuri metalice Deeuri metalice contaminate cu substane periculoase Cabluri cu coninut de ulei, gudron sau alte substane periculoase Cabluri, altele dect cele specificate la 17 04 10
Principala metod ce va fi utilizat pentru tratarea i eliminarea deeurilor provenite din construcii i demolri este reciclarea, fiind posibil de atins o rat de reciclare de peste 80%. Datorit volumului mare de deeuri CD este necesar un spaiu mare de depozitare. Aceste deeuri necesit resurse i tehnologii pentru separare i recuperare, accesibile i n general puin costisitoare. n prezent, doar o parte din deeurile CD este raportat. Multe din deeurile CD sunt reciclabile i pot fi reutilizate n producerea de balast pentru drumuri, sau refolosite n producerea de ciment, dac exist faciliti adecvate. Cantitile pot fi reduse semnificativ prin folosirea unei simple mruniri i a unei faciliti de sorta re care poate recupera de la 60 la 70% din deeurile provenite din construcii i demolri. Obiectivele propuse pentru gestionarea deeurilor CD sunt: Tratarea deeurilor contaminate din construcii i demolri pentru a putea fi valorificate (material sau energetic) sau/i eliminarea final n siguran; Tratarea deeurilor contaminate provenite din drumuri, cldiri i spturi pentru valorificare sau/i eliminare final n siguran; Refolosirea i reciclarea deeurilor din construcii i demolri dac nu au fost contaminate; Refolosirea i reciclarea deeurilor provenite din spturi, dac acestea nu au fost contaminate; Implementarea tehnologiei de reciclare i valorificare material pentru 50% din deeurile rezultate n urma construciei de drumuri; Dezvoltarea unei tehnologii de depozitare pentru deeurile din construcii i demolri ce nu pot fi valorificate; Deeurile CD, ce cuprind n mare parte material inert pot fi depuse pe un depozit controlat dar nu neaprat conform. Se recomand ca o parte din deeurile CD, sau o parte din materialul provenit din excavare s fie folosit ca material pentru straturile interne ale drumurilor n construcie. Acelai lucru poate duce la o cooperare ntre operatorii de depozite, firmele de construcie i Consiliile Locale, n ndeplinirea obligaiei de a elimina adecvat deeurile provenite din construcii i demolri.
81
Nmolul de la staiile de epurare Nmoluri provenite de la epurarea apelor uzate oreneti i industriale n prezent aceste deeuri provenite de la cele 5 staii de epurare a apelor uzate oreneti se stocheaz la depozitele menajere, iar nmolul de la staiile de epurare industriale sunt stocate n depozite proprii. Nmolurile provenite de la staiile de epurare a apelor uzate din localiti i din alte staii de epurare a apelor uzate cu o compoziie asemntoare apelor uzate oreneti pot fi utilizate n agricultur numai dac sunt n conformitate cu Ordinul nr. 344/708 din 16 august 2004. n prezent, nmolurile nu sunt utilizate in nici un fel pentru agricultur, energie, etc. n perspectiv, dup realizarea i darea n funciune a depozitului ecologic judeean de la Blteni, o cantitate redus de nmoluri (10% din cantitatea de deeuri depozitat) stabilizate i uscate vor putea fi depozitate. Programele naional i regional de gestionare a nmolurilor provenite din staiile de epurare ape uzate menajere prevd ca in viitor acestea s fie folosite preponderent n agricultur. Pentru perioada de tranziie este prevzut o soluie mixt de depunere n depozite, incinerare i o cretere treptat a cantitii folosite n agricultur.
2.3.9.2 Gestionarea deeurilor de producie

n judeul Olt, depozitarea deeurilor industriale se face n depozite proprii fiecrui generator al deeurilor. Marii ageni economici generatori de deeuri industriale n judeul Olt sunt: S.C. ALRO S.A. Slatina S.C. ALRO Sediu secundar S.A. Slatina S.C. ELECTROCARBON S.A. Slatina S.C. TMK ARTROM S.A. Slatina S.C. SMR S.A. Bal S.C. TERMEX S.A. Bal Depozitele de deeuri industriale sunt: S.C. ALRO S.A. Slatina - depozit ecologic 6,6 ha (Aluminiu Primar) care a intrat n funciune n anul 2003 i Halda ecologica industriala 0,6 ha (Aluminiu Prelucrat) care a intrat n funciune n anul 2002. S.C. ALRO SEDIU SECUNDAR S.A. Slatina - depozit amenajat ecologic; S.C. TMK ARTROM SA - iaz de decantare bicompartimentat, 21.000 mp, care a intrat n funciune n anul 1988. Depozitul industrial S.C. SMR S.A. Bal a sistat depozitarea deeurilor, conform HG nr. 349/2005, anexa 5, iar pe amplasament se va deschide un nou depozit ecologic de 5 ha pentru deeuri nepericuloase. Depozit de deeuri industriale S.C. EKOMIN S.R.L. Slatina, la care se realizeaz lucrrile de nchidere conform Programului pentru conformare al Autorizaiei de mediu nr. 115/15.05.2009; Depozit de deeuri industriale S.C. SMR S.A. Bal, la care se realizeaz lucrrile de nchidere conform Acordului de mediu nr. 1/14.08.2007. 82
Gestionarea Deeurilor de producie periculoase Deeurile periculoase reprezint orice tip de deeu care, tratat sau eliminat, datorit caracteristicilor lor specifice, au un risc pentru om sau mediul nconjurtor. Datorit multor tipuri, diferite, de deeuri periculoase acestea trebuie separate la surs, pe tipuri. In aceast categorie intr : deeuri de pesticide i ambalaje de pesticide; deeuri din industria aluminiului; lamuri din procesele de tratare de suprafa a metalelor; lamuri de la rezervoarele de iei.
2.3.9.3 Alte tipuri de deeuri

Deeuri generate din activiti medicale n vederea continurii implementrii prevederilor Directivei nr. 2000/76/CE privind incinerarea deeurilor si a realizrii obiectivelor prevzute n HG nr. 128/2002 privind incinerarea deeurilor, modificata si completata prin HG nr. 268/2005 i prin HG nr. 427/2010, s-a urmrit respectarea realizrii termenelor prevzute n calendarul de nchidere. Crematoriul de la Spitalul de Pneumoftiziologie Scorniceti a fost dezafectat si s -a obinut aviz de mediu pentru ncetarea activitii nr. 7/12.06.2007. Crematoriile celorlalte spitale din jude s-au nchis n anul 2008 si au obinut avize de mediu pentru ncetarea activitii si anume:

Centrul de Sntate Draganesti -aviz nr. 68/13.10.2008 Spitalul Orenesc Corabia -aviz nr. 72/09.12.2008 Spitalul Orenesc Bal -aviz nr. 70/11.11.2008 Spitalul Judeean Slatina -aviz nr. 56/14.07.2008 Spitalul Municipal Caracal -aviz nr. 67/3.10.2008 DSP Olt -aviz nr. 73/23.12.2008 Spitalul de Psihologie Cronici Schitu-Greci -aviz nr. 71/17.11.2008
Deeurile medicale periculoase sunt transportate la incineratorul pentru deeuri medicale si periculoase din Craiova, care i extinde capacitatea de la 1600 t/an la 6.000 t/an.
Deeuri de baterii i acumulatori

Agenii economici care deineau n proprietate echipamente ce conin PCB aveau termen 2010 s elimine toi condensatorii. n tabelele urmtoare sunt prezentate cantitile de condensatori i de ulei coninut de acetia care au fost eliminate pn n anul 2010 i cei rmai n funciune. Tabelul 2.3.9.3.1 Condensatori i cantiti de ulei eliminate pn n anul 2010
Nr. crt. 1 2 Societi generatoare S.C. ALRO S.A. sediul principal S.C. ALRO S.A. sediul secundar Nr. buc. 1110 128 Cantitate ulei, [litri] 11420 640 Planificat pentru eliminare, [buc.] 2008 2009 2010 369* 6* 0 0* 0 0
83
Nr. crt. 3 4 5 6 7 8 9 10
Societi generatoare S.C. TMK ARTROM S.A. SC DFEE Electrica Oltenia SA DFEE Slatina SC ELECTROCARBON Slatina SC RULMENI SA Slatina SC ALTUR SA Slatina SC ROMVAG Caracal SC UTALIM SA Slatina SC PULSOR Scornicesti
Nr. buc. 571 193 287 141 313 260 96 55
Cantitate ulei, [litri] 2170 nespecificat 1230 2679 1565 520 288 156
Planificat pentru eliminare, [buc.] 2008 2009 2010 0 571 0 0 0* 0* 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 25 98* 0 0 0 260 0 30
* restul cantitii de condensatori eliminai n perioada 2003 2007
Tabelul 2.3.9.3.2 Condensatori aflai n funciune la nivelul judeului Olt

Nr. crt. 1 Societi generatoare S.C. ALRO S.A. S.C. ALRO S.A. sediul principal S.C. ALRO S.A. sediul secundar S.C. TMK ARTROM S.A. SC DFEE Electrica Oltenia SA - DFEE Slatina SC ALTUR SA Slatina TERMEX S.A. Bals SC MOBICOR SA Corabia SC ZAHAR SA Corabia SC SMR SA Bal SC INTIRIG SA Bal Nr. buc. 720 2677 977 500 259 3314 22 16 10 756 35 Cantitate ulei, [litri] 4146 13385 4885 1900 nespecificat 19884 59 192 150 5200 105 Planificat pentru eliminare, [buc.] 2008 2009 2010 **) 0 0 0 720 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 977 0 259 110 0 16 10 0 0 2677 0 500 0 3204 22 0 0 756 35
2 3 4 5 6 7 8 9 10
**) Planificat pentru eliminare la sfritul perioadei de existen util
Colectarea i valorificarea deeurilor de baterii i acumulatori Componentele principale ale bateriilor sunt alcalinii de magneziu si zinc-carbon. Aceste baterii conin o cantitate mare de mercur, care este extrem de toxic. Fiind reciclate n instalaiile de topire a metalelor neferoase, implica costuri ridicate. Din aces t motiv, n 1998, UE a elaborat un ghid, care solicita o reducere drastica a coninutului de mercur din baterii, cu mai mult de 100 ppm pn la 0, pentru a nlesni procesul de reciclare. Se recomanda organizarea activitii de returnare a bateriilor de c tre sectorul comercial. Bateriile folosite n gospodarii pot fi returnate ctre ntreprinderile sau firmele specializate de reciclare. Directiva nr. 66/2006/CEE privind gestionarea bateriilor si acumulatorilor a fost transpus n legislaia romneasc de HG nr. 1132/2008 privind regimul bateriilor si acumulatorilor si al deeurilor de baterii si acumulatori. Prin aceast hotrre de guvern se stabilesc: normele aplicabile introducerii pe piaa a bateriilor si a acumulatorilor (n special o interdicie de introducere pe piaa a bateriilor si a acumulatorilor care conin substane periculoase) i normele speciale pentru colectarea, tratarea, reciclarea si eliminarea deeurilor de baterii si acumulatori (cu scopul de a promova un nivel ridicat de colectare si reciclare a deeurilor de baterii si de acumulatori). 84
Deeuri de echipamente electrice si electronice DEEE Deeurile de echipamente electrice i electronice sunt cele specificate n Catalogul european al deeurilor n grupa 16 02, respectiv: 16 02 09* transformatori si condensatori coninnd PCB 16 02 10* echipamente casate cu coninut de PCB sau contaminate cu PCB, altele dect cele specificate la 16 01 09 16 02 11* echipamente casate cu coninut de clorofluorcarburi, HCFC, HFC 16 02 12* echipamente casate cu coninut de azbest liber 16 02 13* echipamente casate cu coninut de componente periculoase 2) altele dect cele specificate de la 16 02 09 la 16 02 12 2) ( Componentele periculoase de la echipamentele electrice si electronice pot include acumulatorii si bateriile menionate la 16 06 si marcate ca periculoase; comutatori cu mercur, sticle de la tuburile catodice si alte tipuri de sticle activate.) 16 02 14 echipamente casate, altele dect cele specificate de la 16 02 09 la 16 02 13 16 02 15* componente periculoase demontate din echipamente casate 16 02 16 componente demontate din echipamente casate, altele dect cele specificate la 16 02 15 Romnia a transpus Directiva UE nr. 2002/96/EC privind deeurile din echipamente electrice si electronice n legislaia naionala:
o o
H.G. nr. 1.037/2010 privind deeurile de echipamente electrice i electronice; Ordinul nr. 1223/715/29.11.2005 privind procedura de nregistrare a productorilor, modul de evidenta si raportare a datelor privind echipamentele electrice si electronice si deeurile de echipamente electrice si electronice, modificat prin Ordinul nr. 706/2007. Ordinul nr. 901/30.09.2005 privind aprobarea masurilor specifice pentru colectarea deeurilor de echipamente electrice si electronice care prezint riscuri prin contaminare pentru securitatea si sntatea personalului din punctele de colectare.
Directiva european privind DEEE prevede:
prevenirea apariiei deeurilor provenite din echipamentele electrice si electronice si promovarea reutilizrii, reciclrii si a altor forme de recuperare pentru reducerea marii majoriti a cantitii de deeuri; mbuntirea performantelor de mediu ale operatorilor implicai n ciclul de viaa al echipamentului electric si electronic (productori, distribuitori si consumatori si ageni economici direct implicai n tratarea deeurilor provenite din echipament electric si electronic).
Politica naional privind DEEE prevede obiective generale i obiective referitoare la recuperarea DEEE. Obiective generale privind DEEE sunt: - crearea unui sistem care sa permit gospodriilor si distribuitorilor sa depun DEEE la punctele de colectare; - colectarea DEEE n momentul livrrii de noi DEEE; - capacitatea de a colecta cel puin 4 kg / loc. / an de DEEE pn la 31 Dec . 2008; - sisteme de colectare la nivel judeean n special pentru ariile intens populate.
85
Obiective privind recuperarea DEEE sunt: ndeplinirea ctorva dintre obiectivele de recuperare de 80% din greutatea medie pe echipament si 75% material recuperat pentru: echipament electric menajer de dimensiuni mari; distribuitori automai
ndeplinirea ctorva dintre obiectivele de recuperare de 75% din greutatea medie pe echipament si 65% material recuperat pentru: echipament informatic si de telecomunicaii; echipamente de larg consum; ndeplinirea ctorva dintre obiectivele de recuperare de 70% din greutatea medie pe echipament si 50% material recuperat pentru: echipamente menajere de dimensiuni mici.
Perioade de implementare

pn la 31 Decembrie 2006 cel puin 50% din cantitile reutilizate /reciclate si recuperate, obiective stipulate n Art. 7.2 al Directivei 2002 / 96 / CE; pn la 31 Decembrie 2007 cel puin 75% din cantitile reutilizate /reciclate si recuperate, obiective stipulate n Art. 7.2 al Directivei 2002 / 96 / CE; Colectarea DEEE n judeul Olt
n judeul Olt au fost stabilite locaiile care pot fi utilizate pentru colectarea DEEE si pentru distribuirea ulterioara ctre reciclatori si productori. Aceste locaii sunt urmtoarele: Slatina: str. Cazrmii nr. 42 Caracal: str. Infririi nr. 1A Corabia: SC Termocor, str. C.A.Rosetti nr. 42; DGCDPP, str. Cezar Boliac nr. 31 Bal: str. Fraii Buzeti nr. 5 DEEE colectate urmeaz a fi transferate ctre operatorii gestiunii de DEEE sau ctre productorii indicai de ctre Ministerul Mediului. Vehicule scoase din uz VSU Vehiculele sunt unul dintre cei mai importani poluatori ai factorilor de mediu. Impactul noxelor emise odat cu gazele de eapament este cel mai important, dar la el se adaug impactul fluidelor pierdute din motoare, consumul imens de resurse energetice (produsele petroliere din care se extrag combustibilii: benzin, motorin i GPL) i impactul, deloc de neglijat al zgomotului. O alt problem o ridic deeurile ce rezult din vehiculele scoase din uz. Acestea trebuie dezmembrate i deeurile rezultate trebuie valorificate n ct mai mare msur. Din activitatea de dezmembrare a vehiculelor rezult:
deeuri in stare lichida: uleiurile uzate de diferite tipuri (de motor, de tra nsmisie, uleiul hidraulic), resturi de combustibili utilizai (benzina si motorina), lichidul de rcire, lichidul de frna, lichidul de splare a parbrizului, precum si eventuale slamuri ale acestor lichide. 86
deeurile solide: bateriile si acumulatorii uzai, anvelopele, componente si deeuri metalice feroase si neferoase, precum si deeuri din plastic, carton i hrtie.
De asemenea din procesul de dezmembrare pot rezulta piese specifice: filtrele auto, pernele de protecie air bags, plcue de frna cu componente de azbest. Unele piese si componente si/sau subansamble pot fi refolosite in cazul in care corespund condiiilor de calitate, n activitile de reparaii. La nivelul Uniunii Europene activitatea de dezmembrare a vehiculelor este reglementat prin Directiva nr. 2000/53/CE despre vehiculele scoase din uz (VSU), care a fost transpus n legislaia naional de HG nr. 2406/2004 privind gestionarea vehiculelor scoase din uz, cu modificarile si completarile ulterioare. Principalele cerine ale Directivei sunt: 1) Colectarea libera a deeurilor provenite din vehicule de la fostul proprietar. 2) Certificat de distrugere a vehiculelor scoase din uz. 3) Limitarea folosirii substanelor periculoase pentru construcia vehiculelor si scderea numrului celor care folosesc acest concept. 4) Integrarea unei cantiti ridicate de materiale reciclate care provin din deeurile vehiculelor scoase din uz, n noile vehicule si alte produse, pentru dezvoltarea pieelor de materiale provenite din deeuri. 5) Dezvoltarea de sisteme de colectare de ctre operatorii economici de reciclare a deeurilor provenite de la vehicule, componentele fiind necesare reparrii altor vehicule n cazul n care acestea sunt tehnic fezabile. La nivelul anului 2010 n judeul Olt sunt autorizai trei ageni economici care colecteaz vehicule scoase din uz:

SC REMAT OLT SA, care dezmembreaz VSU colectate la punctul de lucru de la Slatina jud. Olt SC OLT METAL SA, care dezmembreaz la punctul de lucru de la Podari jud. Dolj SC REMAT SCHOLZ FILIALA OLTENIA SRL, unde dezmembrarea se realizeaz la punctul de lucru din Drobeta Turnu Severin, jud. Mehedini.
Uleiuri uzate Directiva nr. 75/439/CEE HG nr. 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate Obiective: Vor fi luate masurile necesare pent ru a asigura colectarea si eliminarea uleiurilor uzate fr a cauza daune care pot fi evitate, omului si mediului. Valorificarea uleiurilor uzate se va face cu prioritate prin regenerare, n cazul n care acestea se preteaz acestei operaii. Interzicerea oricrei deversri n apele de suprafaa si freatice, orice prelucrare de uleiuri care provoac poluarea aerului. Uleiurile uzate colectate pot fi redistilate pentru reciclare si amestecare n instalaii de uleiuri lubrifiante, sau pot fi recuperate pentru obinerea de energie, aa cum este menionat n Directiva UE privind incinerarea. Pentru ca sistemul sa fie complet operaional, sistemul de colectare trebuie sa se extind la toate staiile service si la toate magazinele unde se comercializeaz ulei de motor. Mai mult, consumatorii care i 87
schimba singuri uleiul de motor trebuie sa fie instruii cu privire la depozitarea corespunztoare a uleiului de motor uzat. Principalii factori implicai n colectarea, recuperarea si reciclarea deeurilor uleioas e si deeurilor de combustibili lichizi sunt:

staiile de distribuie a produselor petroliere si persoanele juridice care comercializeaz uleiuri; productorii si importatorii de uleiuri; valorificatorii de uleiuri; generatorii de deeuri uleioase.
Un tip special de uleiuri uzate sunt cele care conin bifenili policlorurai (PCB) uleiuri care se folosesc n principal la transformatoare i condensatori. Gestionarea i controlul bifenililor policlorurai (PCB) i a altor compui similari PCB-ul se prezint ca lichide uleioase (clorizate mai puin) pn la rini de culoare neagr (intens clorizate). n funcie de gradul de clorurare, PCB -ul este utilizat ndeosebi ca dielectric n circuitele de comand pentru alimentarea cu energie electric sau n transformatoare. Studiile au artat ca PCB au efecte cancerigene asupra animalelor de laborator i probabil asupra oamenilor. Efectele negative asupra omului se concretizeaz n: scderea greutii, reducerea funcionrii normale a sistemului imunitar, problemele aparatului reproductiv, afeciuni la nivelul pielii i ficatului. Prin studiu de laborator s -a dovedit ca PCB-ul are rol important n teratogenez (formarea montrilor) i n carcinogenez. PCB se acumuleaz n sedimente apoase i poate fi consumat n cantiti semnificative de organismele acvatice i de larvele diferitelor insecte. Cei care consum speciile afectate pot fi ei nii infectai. Din cauza posibilitii reduse de distrugere a acestor substane, este indicat meninerea strii de funcionare pentru ct mai mult timp a echipamentelor care conin PCB, verificarea periodic a strii fizice i numai apoi recuperarea, tratarea i eliminarea lor. n prezent recuperarea PCB-urilor nu mai este considerat o practic acceptabil pentru mediu. De actualitate sunt metodele care urmresc distrugerea PCB-urilor sau plasarea pe termen lung, izolate ntr-un depozit. Metode de distrugere a PCB: Incinerare la temperaturi ridicate de aproximativ 1200 grade, care necesit o alegere judicioas a sistemului de purificare a gazului. Arderea n cuptoarele rotative de ciment. Diclorurare chimic cu ajutorul unor reductori precum sodiul metalic. Aceste metode sunt foarte scumpe. Directiva 96/59/CEE stipuleaz necesitatea scoaterii treptate din uz si eliminarea PCB-urilor, obligaie care i revine i Romniei n procesul de implementare a acquis-ului comunitar. Agenii economici din judeul Olt care dein echipamente cu PCB sunt: S.C. ALRO S.A. sediul principal SC DFEE Electrica Oltenia SA - SDFEE Slatina SC ALTUR SA Slatina SC PULSOR Scorniceti 88
Situaia condensatorilor n funciune la nivelul judeului Olt, SC ALRO S.A. Slatina sediul principal S.C. ALRO S.A. Slatina sediul secundar S.C. VIMETCO EXTRUZION S.C. TMK-ARTROM S.A. Slatina SC DFEE Electrica Oltenia SA - SDFEE Slatina SC ALTUR SA Slatina SC TERMEX S.A. Bal SC MOBICOR SA Corabia SC ZAHR SA Corabia SC SMR SA Bal SC INTIRIG SA Bal SC PULSOR Scorniceti ncepnd cu data de 1 iulie 2007 a intrat in vigoare Regulamentul nr. 1907/2006 (REACH), conform cruia agenii economici productori i importatori de substane chimice au obligaia s se pre-nregistreze la Agenia Europeana pentru Chimicale. La nivelul judeului Olt, operatorii care gestioneaz substane chimice s -au prenregistrat n termenul legal. De asemenea, anual se colecteaz, prelucreaz i valideaz date i informaii n domeniul substanelor chimice pentru raportare, conform cerinelor legale comunitare. Biroul Deeuri i Arii Protejate din cadrul APM Olt a conlucrat permanent cu responsabilii de protecia mediului din cadrul autoritilor administraiei publice locale, pentru o bun implementare i monitorizare a legislaiei din domeniul gestionrii deeurilor i substanelor chimice periculoase. n acest sens s -a urmrit creterea gradului de implicare a autoritilor, operatorilor economici i publicului pentru a participa n mod activ la atingerea obiectivelor i intelor naionale rezultate din aplicarea legislaiei privind colectarea selectiv. B. Sistemul de management integrat al gestionrii deeurilor Sistemul integrat de management al deeurilor, propus de planul judeean, cel care concentreaz toat activitatea viitoare din jude n acest domeniu a fost centrat in jurul urmtoarelor cerine principale: extinderea ariei de acoperire cu ser vicii de salubritate, att n mediul urban, cat si n cel rural; implementarea si extinderea progresiva a serviciilor de colectare selectiva a deeurilor municipale; asigurarea mijloacelor de transport adecvate pentru fiecare tip de localitate; recuperarea si reciclarea deeurilor cu valoare economica; reducerea cantitii de deeuri biodegradabile depozitate (n conformitate cu intele stabilite n legislaie); depozitare (nchiderea depozitelor neconforme de deeuri n acord cu calendarul publi cat n Anexa 5 a H.G. nr. 349/2005, concomitent cu deschiderea unei capacitai de depozitare echivalente ntr-un depozit judeean conform); amenajarea a patru staii de transfer pentru deeurile menajere si asimilabile. Proiectul Sistem Integrat de Management al Deeurilor n judeul Olt are ca obiective reducerea impactului asupra mediului datorat manipulrii si depozitarii deeurilor; reducerea 89
volumului deeurilor depozitate, prin reciclare/valorificare, optimizarea fluxurilor de deeuri, pentru reducerea costurilor serviciilor de salubritate si nu n ultimul rnd contientizarea populaiei n legtura cu necesitatea respectrii normelor referitoare la calitatea mediului nconjurtor. Proiectul Sistemului integrat de management al deeurilor este n c urs de implementare, urmnd ca infrastructura de management al deeurilor s fie dat n funciune pn la finalul anului 2013. Prin intermediul acestui proiect se realizeaz urmtoarele obiective de investiii: - centrul de depozitare integrat realizat n localitatea Blteni, cu depozitul regional, Staie de sortare i Staie pentru tratare levigat; - 4 staii de transfer; - puncte de colectare selectiva n toate localitile judeului; - nchiderea depozitelor neconforme cu directivele UE. Elementele componente ale sistemului integrat de management al deeurilor dezvoltate n cadrul proiectului: A. Colectarea selectiva a deeurilor si transportul specializat; B. Sortarea deeurilor; C. Depozitarea deeurilor solide, respectiv: - stocare temporara staii de transfer; - depozitare finala depozit de deeuri. D. Compostarea deeurilor biodegradabile; E. nchiderea depozitelor existente.
Descrierea proiectului:
Colectarea selectiva a deeurilor si transportul specializat Investiii privind infrastructura de colectare deeuri menajere, deeuri similare celor menajere din comer, instituii si industrie, deeuri stradale, deeuri din piee, deeuri din parcuri si grdini, deeuri reciclabile de ambalaje (hrtie/carton, sticla, fracia uoara plastic si metale) si fluxuri speciale de deeuri (deeuri periculoase, deeuri voluminoase, deeuri de echipamente electrice si electronice DEEE): construcie platforme de colectare, achiziie containere de colectare, achiziie vehicule de transport. Deeurile vor fi transportate de la punctele de colectare la staiile de transfer si de aici la depozitul Blteni. Excepie face zona de colectare din jurul municipiului Slatina, unde deeurile vor fi transportate direct de la punctele de colectare la depozitul Blteni. Construcia platformelor: numrul de platforme pentru amplasarea containerelor, ce se vor construi pana in anul 2013 sunt prezentate in tabelul 2.3.9.2. Tabelul 2.3.9.2 Platforme de colectare deeuri Nr. platforme de Reziduuri Deeuri reciclabile colectare deeuri n mediul urban 530 717 n mediul rural 3242 1258 Total 3772 1975
Total 1247 4500 5747
90
Platformele pentru reziduuri vor fi betonate sau asfaltate si vor avea suprafee intre 2,3 mp si 7,1 mp. In funcie de suprafaa construita, pe ele se vo r amplasa 1, 2, 3 sau 6 containere de 1,1 mc. Platformele pentru deeuri reciclabile vor fi betonate sau asfaltate si vor avea suprafee intre 7,1 mp si 23,9 mp. Pe ele se vor amplasa 3, 5 sau 6 containere de 1,1 mc. Sistemul de transport: se va organiza un sistem centralizat de transport al deeurilor de la punctele primare de colectare la staiile de transfer si apoi la depozit, staie de sortare sau la reciclatori/valorificatori. Transportul deeurilor colectate va respecta Procedura de reglementare si control al transportului deeurilor pe teritoriul Romniei, aprobata prin HG nr. 1061/2008 privind transportul deeurilor periculoase i nepericuloase pe teritoriul Romniei. Staii de transfer Proiectul prevede construcia a patru staii de transfer n localitile: Bal, Caracal, Corabia si Scorniceti, astfel:

Bal: staie de transfer cu capacitate de transfer de 15.100 t/an; amplasat n partea de nord a localitii Bal; Caracal: staie de transfer cu capacitate de transfer de 33.600 t/an; amplasata n partea de vest a localitii Caracal, la nord de DN 6; Corabia: staie de transfer cu capacitate de transfer de 20.000 t/an; amplasat la sud vest de oraul Corabia, n lunca Dunrii; Scorniceti: staie de transfer cu capacitate de transfer de 7.650 t/an; amplasat n partea de sud a oraului.
Deeurile acceptate n staiile de transfer: deeuri municipale solide; deeuri speciale din categoria deeurilor menajere periculoase, deeuri voluminoase si DEEE. Depozit de deeuri municipale Blteni Este amplasat la 13 km nord-est de municipiul Slatina si are suprafaa total de 250.463 mp. Caracteristici ale depozitului: - conform H.G. nr. 349/2005 privind depozitarea deeurilor , este un depozit de clasa b depozit pentru deeuri nepericuloase; - capacitatea total de depozitare: 3.560.000 mc; - aria de depozitare total: 169.427 mp; - aria de depozitare celula I: 65.946 mp; - durata de funcionare a ntregului depozit: 201 2- 2037; - capacitate celula I: 880.000 mc deeuri; - durata de funcionare celula I: 2012 - 2023; - nlime de depozitare msurat de la nivelul solului: cca. 3 0 m. Lista tipurilor de deeuri acceptate la depozitare este prezentat n Anexa 2. Staia de sortare Proiectul prevede construcia unei staii de sortare n incinta depozitului judee an de la Blteni. Capacitate de sortare va fi: 4.500 tone/an hrtie i carton; 11.600 tone/an plastic i metal. Deeurile sortate vor fi compactate i balotate i vor fi expediate firmelor specializate n reciclarea lor. Lista tipurilor de deeuri ce pot fi stocate n staiile de transfer este prezentat tot n Anexa 2. 91
nchiderea depozitelor neconforme Prin proiect se prevede nchiderea a 6 depozite neconforme din judeul Olt: Slatina, Drgneti-Olt, Scorniceti, Bal, Caracal si Corabia, care au sistat sau i vor sista activitatea de depozitare conform HG nr. 349/2005 si a Ordinului nr. 757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deeurilor . Compostarea deeurilor biodegradabile Reducerea procentului de deeuri biodegradabile din totalul deeurilor care se depun n depozite este inta planurilor naional i regional de gestiune a deeurilor. Soluiile propuse de proiect pentru valorificarea deeurilor biodegradabile sunt: compostarea n gospodrii, n mediul rural i suburban; compostarea in-situ a deeurilor biodegradabile de pe domeniul public parcuri, grdini publice, cimitire. Deeurile biodegradabile generate n zona rural , care vor fi compostate la surs, vor ajunge la o pondere de 80% n anul 2013 i la 86% n anul 201 6. Deeurile biodegradabile din parcuri i grdini publice vor fi compostate n uniti descentralizate de compostare. Proiectul prevede fonduri pentru derularea unei campanii de popularizare i de instruire privind compostarea deeurilor biodegradabile .
2.3.10. Turismul
Prin prisma participanilor la acest fenomen, o definiie simpla i concis este: Turismul este cltoria realizat n scopul recrerii, odihnei sau pentru afaceri. Organizaia Mondial a Turismului (O.M.T.) definete turitii ca fiind persoanele ce cltoresc sau locuiesc n locuri din afara zonei lor de reedin permanent pentru o durat de minimum douzeci i patru (24) de ore, dar nu mai lung de un an consecutiv, n scop de recreere, afaceri sau altele nelegate de exercitarea unei activiti remunerate n localitatea vizitat. Turismul reprezint un fenomen deosebit de complex sub aspect economic, geografic, social, sau chiar psihologic. Din pcate, n toate proiectele publice i legislative locale la nivelul judeului Olt (dar i n general, n Romnia), se observ tendina de a -l considera doar o list de bunuri patrimoniale sau o sum de modaliti de petrecer e a timpului liber, adesea fiind confundat cu recreerea. n fapt, turismul cumuleaz: - totalitatea deplasrilor persoanelor pe o perioad de minim 24h n afara localitii de reedin; - suma activitilor (voluntare, nelucrative) realizate de acetia pe durata sejurului i infrastructurile care sprijin n mod direct aceste activiti; - produsele i serviciile comercializate care graviteaz n jurul activitilor i deplasrilor turistice; - totalitatea relaiilor i practicilor spaiale generate de aceste deplasri i activiti specifice. O inventariere a diferenelor se dovedete necesar pentru a sublinia beneficiile economice ale turismului fa de cele sociale ale fenomenului recreativ: 92
Turismul de recreere - dominat de sectorul privat (iniiative spontane) prin servicii i infrastructuri (structuri de cazare, restaurante, agenii de voiaj etc.) - dominat de sectorul public (programe instituionale) la nivel de infrastructuri (parcuri, piscine, zone de agrement, etc.) - activitile se propun mai ales turitilor (externi zonei) - activitile sunt oferite mai ales populaiei locale - ctigurile rezultate intr n visteria promotorilor turistici - ctigurile rezultate intr n mare parte n visteria public - crete renumele, imaginea locuitoril or, produselor (capital zonal) - crete renumele promotorilor publici (capital electoral) - reprezint un export de produse i servicii (cretere) - banii locali sunt cheltuii local (conservare) - presupune deplasri pe distane i perioade considerabile - simple pendulri pe durata unei zile Unele amenajri urbane recreative sunt date exemplu de msuri de cretere a atractivitii turistice. n plus, strategiile, programele i planurile de dezvoltare actuale existente la nivelul judeului nu reuesc s depeasc stadiul de inventariere a resurselor turistice naturale i antropice (bunuri patrimoniale). Turismul nu reprezint un inventar de monumente i biserici ci o reea economic n care anumite amenajri, construcii, servicii i produse specifice pot fi legate ntr-un sistem coerent, funcional i pot fi propuse spre comercializare consumatorilor din afara arealului de referin. n acelai timp, turismul trebuie s genereze mecanisme durabile, prin care o parte din venituri s contribuie la ameliorarea i perpetuarea circuitului de valori existent i a bunstrii locale. Turismul sustenabil Turismul sustenabil a fost conceput pentru a administra toate resursele, astfel nct necesitile economice, sociale i estetice s fie satisfcute, meninndu-se n acelai timp integritatea cultural, procesele ecologice eseniale, diversitatea biologic i sistemele de susinere a vieii (Organizaia Mondial a Turismului). Dezvoltarea sustenabil implic satisfacerea necesitilor prezente fr a compromite abilitatea generaiilor viitoare de a -i mplini propriile nevoi (Comisia Mondial pentru Mediu i Dezvoltare). Ecoturismul Ecoturismul, cunoscut i sub denumirea de turism ecologic, se refer la turismul n zone fragile, slbatice, de obicei protejate, care ncearc s aib un impact minor i s se menin la o scar redus. Acest tip de turism este util n educarea turitilor i n gsirea fondurilor pentru conservare, aduce avantaje economiei i politicii locale i ncurajeaz respectul pentru alte culturi i pentru drepturile omului. Probleme i disfuncionaliti La sfritul anului 2010 capacitatea de cazare din jude era de 7 Hoteluri i moteluri i de 4 Pensiuni turistice, care asigurau 547 locuri de cazare. Indicele de utilizare a capacitilor de cazare existente este ns, foarte sczut, de numai 11,6%. Problemele majore ntlnite la nivelul judeului Olt s-ar putea sintetiza astfel:
93
1. Actorii publici i decidenii din jude ntlnesc dificulti majore n a nelege mecanismele prin care turismul poate pune n circuit economic valorile locale. Turismul este nc vzut ca un element decorativ, impus chiar, alteori ca o sum de valori patrimoniale prezentate cu mndrie. Meninerea unei asemenea viziuni va face i n continuare ca fondurile destinate turismului s fie utilizate n scopuri recreative, socia le, locale i nu pentru atragerea de turiti (din afara judeului) care s produc o infuzie de capitaluri. 2. Activitile specific turistice existente se rezum la chestiuni de baz, cum ar fi cazarea i restauraia sau la simpla vizitare a unor locuri simbolice. Lipsa diversitii acestora ct i a unor infrastructuri moderne care s le sprijine determin o edere foarte scurt a turitilor n jude. 3. Produsele turistice existente sunt disparate, nenchegate. Slaba valorizare i comercializare a lor perpetueaz att preconcepia idilic, patrimonial a turismului ct i lipsa unor beneficii importante. 4. Este salutar nfiinarea unui Centru de Informare Turistic judeean. 5. Controlul calitii n turism se rezum n a da amenzi sau n a nchide temporar anumite uniti de turism. Necunoaterea avantajelor reale ale turismului face ca deresponsabilizarea s fie mai important dect sprijinirea iniiativelor n turism, prin formare, instituirea unor standarde uor de atins, promovarea elementelor t ipice, autentice, cu costuri moderate mai mult dect a celor moderne, uniformizante. Ageniile de turism locale nu sunt sprijinite s promoveze oferte locale, acestea avnd doar oferte externe, pguboase n general economiei. 6. Lipsa unei platforme informatice comune a tuturor mijloacelor de transport face ca deplasrile n jude s fie defectuoase, ceea ce sprijin doar utilizatorii reelelor care dein un automobil personal. Automobilul creeaz de regul efecte de tunel (teritoriile sunt tranzitate i nu consumate) i externalizeaz costurile cltoriei.
2.4 Patrimoniul cultural construit

2.4.1. Patrimoniul construit
Judeul Olt este un teritoriu cu o veche civilizaie, care a creat, de -a lungul timpului, numeroase valori intrate n patrimoniul cultural i istoric. Ordinul nr. 2.361/2010 pentru modificarea anexei nr. 1 la Ordinul ministrului culturii i cultelor nr. 2.314/2004 privind aprobarea Listei monumentelor istorice, actualizat, i a Listei monumentelor istorice disprute (publicat n MO al Romniei, partea I, Nr. 670 Bis/1.X.2010 privind lista patrimoniului cultural construit) prezint situaia patrimoniului construit clasificat n patru grupe: monumente i situri arheologice ( I), monumente i ansambluri de arhitectur (II), cldiri memoriale (III) i monumente de art plastic i cu valoare memorial (IV). Mrimea i densitatea patrimoniului cultural din judeul Olt este impresionant; aici existnd conform Listei MCPN 758 de obiective, din care 130 de monumente i situri arheologice, 595 monumente i ansambluri de arhitectur, 13 cldiri memoriale i 20 de monumente de art plastic i cu valoare memorial. Ponderea cea mai mare a monumentelor i siturilor cu valoare de patrimoniu este n rural, unde exist 416 obiective, fa de 342 obiective n urban. 94
Situaia patrimoniului construit n Judeul Olt conform ,,Listei monumentelor istorice (actualizat 2010) este prezentat n tabelul 2.4.1.1.
95
Tabelul 2.4.1.1 Situaia patrimoniului construit n Judeul Olt Categorii monumente din care de interes naional Medii I II III IV I II III IV Urban 30 292 13 7 7 6 0 0 Rural 100 303 0 13 26 19 0 1 Total 130 595 13 20 33 25 0 1
Sursa datelor: MCPN ,,Lista monumentelor istorice, actualizat 2010
Dintre unitile administrative teritoriale urbane cu un patrimoniu construit numeros se pot aminti: mun. Slatina cu 113 poziii, mun. Caracal cu 122 poziii, oraele Corabia i Drgneti-Olt cu 30 i respectiv 35 de obiective. n rural, cele mai importante concentrri ale patrimoniului construit sunt n comunele Brncoveni, Baldovineti, Crmpoaia, Dneasa, Gneasa, Radomireti, Stoicneti i Teslui, unde exist ntre 10 20 obiective de patrimoniu construit. Obiectivele de patrimoniu de interes naional se afl n majoritate n rural; 46 din cel e 59 de obiective se afl pe teritoriul comunelor din jude. Dintre comunele cu un patrimoniu de interes naional mai bogat se pot aminti: Brncoveni (12 ob.), Clui (7 ob.), Dobrosloveni (6 ob.), Ipoteti (8 ob.), Poboru (4 ob.). Din punct de vedere constructiv, monumentele din jude sunt n diverse stadii de conservare, multe din acestea fiind ntr-un stadiu avansat de degradare sau n ruin. Un numr de 22 de monumente din patrimoniul construit al judeului au disprut, fiind nregistrate n lista MCPN. Tabelul 2.4.1.2 Lista monumentelor istorice - Monumente disprute
Cod 1991 / 1992 29B0098 29B0158 29B0193 29B0196 29B0211 29B0196 29B0214 29B0215 29B0220 29B0244 29B0246 29B0252 29B0337 29B0292 29B0292 29B0292 29B0368 29B0292 29B0480 29B0292 29B0566 Denumire Conacul Alimniteanu Ruinele Bisericii "Sf. Apostoli Turn de ap Cas Cas Cas Cas Cas Casa Jianu Cas Cas Cas Conac Conacul Leontopol Conacul Nou Conacul boierilor Comneanu Castel de ap Anexe Cas Conac Moara Enchescu Localitate sat ALIMNETI comuna IZVOARELE municipiul CARACAL municipiul CARACAL municipiul CARACAL municipiul CARACAL municipiul CARACAL municipiul CARACAL municipiul CARACAL municipiul CARACAL municipiul CARACAL municipiul CARACAL municipiul CARACAL sat DEVESELU comuna DEVESELU ora DRGNETI-OLT ora DRGNETI-OLT ora DRGNETI-OLT ora DRGNETI-OLT ora DRGNETI-OLT sat POIANA; comuna RADOMIRETI sat VLCELE; comuna VLCELE sat VLCELE; comuna VLCELE Datare 1910 1708 1930 - 1940 1889 ultimul sfert al sec. XIX 1896 nc. sec. XVIII al treilea sfert al sec. XIX sec. XVIII al treilea sfert al sec. XIX prima jum. a sec. XX 1892 ultimul sfert al sec. XIX 1900 1900 1900 1914 sec. XIX - XX nc. sec. XX 1895 1938
96
Cod 1991 / 1992 29B0562
Denumire Ansamblul Momiceanu
Localitate sat VLCELE; comuna VLCELE
Datare 1895
Sursa datelor: MCPN ,,Lista monumentelor istorice, actualizat 2010
Din punct de vedere istoric, monumentele i ansamblurile construite din jude aparin tuturor epocilor i perioadelor civilizaiei umane. Monumente i situri arheologice Poziia geografic, varietatea formelor de relief, clima favorabil, resursele naturale, au oferit condiii prielnice dezvoltrii comunitilor nc din primele perioade ale istoriei. Descoperirile arheologice efectuate pe Vile Olteului, Oltului i Drjovului (neolitic) evideniaz primele forme de vieuire ale oamenilor pe teritoriul Romniei de astzi. Epocile ulterioare sunt mai bine reprezentate. Vestigii neolitice au fost identificate n zonele Vdastra, Frcaele, Brebeni, Slatina, Oboga , Coteana, Orlea, Gura Padinii, Drgneti, Optai, Mogoeti. Cea mai important mrturie a preistoriei o constituie cultura Vdastra, caracterizat printr-o ceramic decorat, apreciat drept cea mai nalt expresie de reprezentativitate a neoliticului european. n epoca bronzului aezrile umane se nmulesc. Perioada de trecere la epoca bronzului e reprezentat prin numeroase vestigii la Celei, Slatina, Curtioara, Gneasa. Procesul a fost complex i ndelungat, avnd ca rezultat cristalizarea marelu i areal tracic, din care, peste milenii se va fi desprins neamul geto-dacilor. n judeul Olt sunt cunoscute peste 60 de aezri geto-dace, dava de la Sprncenata constituind un exemplu tipic pentru perioada reprezentativ a acelei etape istorice, un impor tant centru economic, comercial, politic i religios al triburilor de pe valea Oltului Inferior. Dup cucerirea roman au fost construite castrele de la Slveni i Enoeti, iar apoi aezrile urbane (ex.: Romula i Sucidava) i cele rurale de la Orlea, Dobrun, Frcaele, unele dintre ele legate prin drumuri de piatr folosite n scopuri, deopotriv militare i comerciale. Epoca de dup retragerea aurelian i a marilor migraii din sec. IV VIII, se face cunoscut n istoria noastr prin cultura Ipoteti - Ciurel - Cndeti, rspndit n toat Muntenia, zona fiind inserat n vatra etno-genezei romneti (mrturii preioase fiind descoperirile arheologice de la: Grojdibodu, Orlea, Redea, Caracal, etc.). Monumente i ansambluri de arhitectur Din perioada evului mediu timpuriu se pstreaz urme materiale n aezrile de la: Cotmeana, Ipoteti, Slatina, Gneasa, Caracal. La mijlocul secolului 13, o parte a teritoriului era cuprins n cnezatul lui Ioan, unde existau vestitele pescrii de la Celeiu (intrat n componena or. Corabia), amintite la 1247. Aezrile de la Slatina i Caracal au devenit, temporar, reedine domneti n timpul lui Vlad Vintil i n timpul lui Mihai Viteazul. Pe aceste meleaguri au fost nlate i importante lcae de cult precum ar fi mnstirile Clocociov (ctitorit n sec. XVI i refcut sub Mihai Viteazul i Matei Basarab), Brncoveni (ctitorit sub Matei Basarab i Constantin Brncoveanu), Cluiu (ntemeiat ntre anii 1516 -1521, n timpul lui Neagoe 97
Basarab, refcut de boierii Craioveti i finalizat n 1588 de fraii Buzeti), sau schitul Strehare (ctitorit n sec. XVII). Epoca modern este perioada din care provine o mare parte a monumentelor i ansamblurilor de pe teritoriul judeului. Numeroase reedine burgheze i boiereti, cldiri utilitare, administrative i de cult, obiective de art i cu valoare memorial provin din aceast perioad. Aceste obiective sunt amplasate n principal n urban sub form de monumente izolate sau ansambluri, ca de exemplu ansamblurile urbane din mun. Slatina i Caracal i or. Corabia, Drgneti Olt, sau ansamblul rural din com. Oporelu. Construirea unei reele de drumuri sistematice n ara Romneasc ntre anii 1844 1847, ntre care i oseaua Slatina-Craiova, aflat pe marea arter de circulaie Vrciorova Turnu Severin Craiova Bal Dealul arului Slatina Piteti Bucureti i inaugurarea n anul 1847 a primului pod fix peste rul Olt, n dreptul capitalei judeului, au contribuit ntr-o msur important la dezvoltarea economic i social a judeului, numeroase obiective fiind construite n perioada de dup unirea principatelor i ctigarea independenei rii, cnd s-au realizat cele mai multe construcii clasificate, cu funcii administrative, de nvmnt, financiare, de cult i economice. Arhitectura judeului tezaurizeaz mrturii de o excepional valoare artistic a culturii materiale i spirituale a locuitorilor acestui inut. Mnstirile i bisericile din Olt constituie o parte important a inventarului al patrimoniului arhitectural, n jude existnd un numr de 222 biserici nscrise n lista patrimoniului, 6 mnstiri ( Brncoveni, Clocociov, Clui, Hotrani Mueteti i Strehare) i un schit. Acestea se remarc prin originalitatea organizrii spaiului i bogia decoraiei. O alt categorie care se remarc prin numrul mare de monumente este cea a cldirilor rezideniale, n patrimoniul judeean existnd 216 locuine, situate n principal n urban, 26 conace i dou cule. Viaa cultural a judeului Olt s-a dezvoltat n ultimii ani antrennd i valorificnd talentele locuitorilor n diferite domenii: art plastic, muzic, teatru, pictur, literatur, poezie . Aceste activiti s-au bazat n principal pe existena unor instituii i a unor colecii ce alctuiesc patrimoniul mobil al judeului. Muzeul Judeean Olt, fondat n 1952, prezint un patrimoniu bogat n colecii, cele peste 25.000 piese fiind specifice pentru cultura i civilizaia Oltului, multe din acestea unicate, aparinnd patrimoniului naional cultural. Muzeul Judeean Olt funcioneaz n cldirea fostului Palat Administrativ (monument istoric), construit n 1887. Muzeul dispune de colecii de picturi, desene i ilustraii aparinnd unor artiti romni reprezentativi, cum ar fi: Octav Bncil, A lexandru Ciucurencu, Dumitru Ghiat, Henri Catargi, Ion Popescu -Negreni, Spiru Vergulescu, Nicolae Trut. Secia de etnografie a muzeului deine colecii structurate pe domenii: obiceiuri, ceramic, textile, esturi, metale, lemn, port popular. Sunt de menionat i alte instituii care contribuie la viaa cultural a judeului, cum sunt muzeul Judeean de Etnografie, muzeul Romanaiului, muzeul de Arheologie i Etnografie, muzeul Cmpiei Boianului, muzeul stesc Orlea i casele memoriale "Iancu Jianu i ,,Nicolae Titulescu. Biblioteca Judeean Ion Minulescu dispune de un fond de peste 22.000 uniti de bibliotec (volume, cri, cotidiane, sptmnale, discuri, CD -ROM-uri, filme artistice i documentare, manuale pentru nvarea limbilor strine).
98
Centrul Cultural OLTUL i propune conservarea tradiiilor folclorice i a artei populare n judeul Olt, deinnd ansamblul profesionist Plaiurile Oltului, ansamblu recunoscut n mediul artistic, laureat a numeroase premii naionale i cu participri nu meroase la festivaluri folclorice internaionale. Patrimoniul imaterial este reprezentat de activitile care pun n lumin preocuprile cu caracter cultural sau datini i obiceiuri populare, precum i de perpetuare a unor ocupaii tradiionale din jude. Festivalurile naionale ale datinilor i obiceiurilor, srbtorile populare, evenimentele locale care se desfoar n judeul Olt sunt: Festivalul Naional Cluul Romnesc - Slatina, Caracal, Vlcele, Dobrun; Srbtoarea Pinii - Scorniceti; Pomul Vieii , festival concurs adresat ceramitilor populari; Festivalul Concurs de Doine i Balade De la Drgneti la Vale ; Festivalul Concurs de Umor Oltenii iRestul Lumii ; Festivalul National de Muzic Folk i Poezie Ion Minulescu ; Festivalul Concurs de Muzic Uoar i Popular Corabia de Aur . Dintre ocupaiile tradiionale ale populaiei rurale din Olt se pot meniona: cojocritul de la Vdastra, olritul din zona Balului, cioplitul n lemn i os n zona de nord a judeului; vetrele de tradiie folcloric din jude, mpreun cu renumitul dans popular Cluul intrat n patrimoniul UNESCO.
2.5 Calitatea factorilor de mediu

2.5.1. AER
Emisii de poluani atmosferici
n scopul evalurii calitii aerului, APM Olt a realizat anual inventarierea i evaluarea emisiilor de poluani atmosferici la nivelul judeului Olt. ncepnd din anul 2000, inventarul emisiilor poluante s-a realizat cu ajutorul metodologilor CORINAIR i AP42, acesta fiind tot mai complet pe msur ce au fost ob inute datele necesare evalurii emisiilor de la o serie de autoriti/instituii locale implicate. ncepnd cu anul 2011, metodologia privind inventarul de emisii a fost modificat, avndu -se la baz ndrumarul privind modul de realizare a inventarelor loc ale de emisii i a inventarelor naionale, n conformitate cu cerinele Ghidului EMEP/EEA 2009. n municipiul Slatina monitorizarea se face cu ajutorul unei staii automate amplasat n zona industrial, pe Dealul Grdite, i prin prelevare de probe din trei puncte fixe: APM Olt, Artileriei i Cireaov. Staia de monitorizare automat furnizeaz date privind calitatea aerului n Zona reprezentativ15. Staia face parte dintr-o reea de monitorizare constituit la nivel naional. Datele despre calitatea aerului, provenite de la staie sunt prezentate publicului prin intermediul unui panou exterior care este amplasat pe b-dul A.I. Cuza la intersecia cu str. Libertii (zona Pot) i a unui panou interior (amplasat n holul Primriei Slatina) i sunt accesibile pe site-ul creat de ANPM: www.calitateaer.ro.
15
Zona reprezentativ = Aria n care concentraia nu difer de concentraia msurat la staie mai mult dect cu o "cantitate specific" (+/- 20%). n cazul staiilor de tip industrial aceasta este de la 100 m pn la 1 km.
99
Se efectueaz determinri ale emisiilor la courile din instalaiile tehnologice ale operatorilor economici din jude cu aparatura de pe autolaborat or. Surse de poluare din care se emit poluani atmosferici sunt urmtoarele grupe de activiti: - arderi n surse staionare de mic putere - exploatarea, producia, transportul ieiului - exploatarea, producia, transportul gazelor naturale - distribuia produselor petroliere - fabricare font i oel - fabricare aluminiu - produse chimice - creterea animalelor Principalii poluani analizai Oxizi de sulf i azot Sursele antropice cele mai importante de producere a oxizilor de sulf i azot sunt toate instalaiile fixe sau mobile n care au loc procese de ardere a combustibililor fosili (din activiti industriale, transporturi, etc.). Dioxidul de sulf si oxizii de azot sunt gazele cu efect acidifiant asupra atmosferei. Ele pot persista de la cteva ore pn la cteva zile n atmosfer i pot fi transportate de curenii atmosferici la distane mari de sursa de emisie. Oxizii de sulf i de azot rezulta din procese de ardere. Fiind gaze cu mare solubilitate n ap sunt oxidai n atmosfer i produc aciditatea precipitaiilor prin formarea acizilor de sulf i de azot. ntr-o atmosfer ncrcat cu oxizi de sulf i azot la suprafaa de contact aer -ap se produce transformarea gazelor n acizi tari, care conduc la creterea aciditii apei i la ncrcarea acesteia cu compui ai azotului, respectiv ai sulfului. Scderea pH-ului conduce la accelerarea disocierii compuilor metalelor grele, la solubilizarea i la creterea mobilitii ionilor acestor metale. Scderile accentuate ale pH ului (sub valori de 4 uniti pH) duc la ncetarea aproape total a activitii biologice a microorganismelor responsabile de autoepurarea natural. Cantitile ridicate azot/sulf modific regimul nutrienilor, favoriznd eutrofizarea apei (nflorirea). Dioxid de sulf - SO2 Dioxidul de sulf este un gaz incolor, cu miros nbuitor i ptrunztor. Prezena dioxidului de sulf n atmosfer peste anumite limite are efecte negative asupra plantelor, animalelor i omului. La plante, dioxidul de sulf induce leziuni locale n sistemul foliar, care reduc fotosinteza. La om i animale, n concentraii reduse produce iritarea aparatului respirator, iar n concentraii mai mari provoac spasm bronic. Efectul toxic al dioxidului de sulf este accentuat de prezena pulberilor. Oxizi de azot - NOx n concentraii mai mici dect pragurile toxice, oxizii de azot contribuie la creterea plantelor, dei produc i o cretere a sensibilitii la atacul insectelor i la geruri.
100
Dintre oxizii azotului rezult n cantiti mai mari monoxidul de azot ( gaz incolor, rezultat din combinarea direct a azotului cu oxigenul, la temperaturi nalte ) i dioxidul de azot (gaz de culoare brun, rezultat din oxidarea monoxidului de azot cu aerul ). n atmosfer, n reacie cu vaporii de ap se formeaz acid azotic sau azotos, care confer ploilor caracterul acid. Oxizii de azot provoac oamenilor, animalelor i plantelor, diverse afeciuni n funcie de concentraie. La om i animale, n concentraii mici provoac iritarea sever a aparatului respirator, cu arsuri i sufocri, tuse violent nsoit de expectoraie de culoare galben. La concentraii mari apar simptome severe de asfixiere, convulsii i blocarea respiraiei. Amoniac NH3 Sursele emisiilor de amoniac sunt: zootehnia intensiv, instalaiile de producere a amoniacului (extragerea din apele amoniacale sau sinteza catalitic ), a acidului azotic, azotatului de amoniu i ureei. Amoniacul este un gaz incolor, cu miros caracteristic, care se percepe la o concentraie de 20 ppm, mai uor dect aerul i foarte solubil n ap. Are efect paralizant asupra receptorilor olfactivi (depistarea organoleptic este valabil numai pentru o perioad scurt de la intrarea n contact cu amoniacul), emisiile de amoniac avnd aciune local i / sau general. Aciunea local se manifest la nivelul mucoaselor respiratorii i oculare prin lcrimri intense, conjunctivite, cheratite, traheobronite, bronhopneumonii i reducerea schimbului gazos pulmonar. Aciunea general se manifest prin interferarea sintezei hemoglobinei i reducerea reaciilor de oxido-reducere la nivel pulmonar.
Compui organici volatili nemetanici

Compuii organici volatili rezult din: prelucrarea, depozitarea sau transportul ieiului i a produselor petroliere; traficul rutier; compostarea reziduurilor menajere , industriale i agricole; activiti industriale care folosesc solveni organici, etc. Cei mai reprezentativi compui organici volatili sunt: benzenul, toluenul, xilenii, metanul, butanul, izopentanul, hexanul, cloroformul, acetona, esterii, fenolii, sulfura de carbon etc. Deoarece compuii organici volatili stau la baza formrii ozonului, impactul lor asupra mediului este similar cu impactul negativ al ozonului troposferic. Hidrocarburi aromatice policiclice Emisiile de hidrocarburi aromatice policiclice (PAH) provin n principal din procese de producie. Hexaclorbenzen Emisiile de hexaclorbenzen (HCB) provin n principal de la arderi n industria de prelucrare. Metale grele Metalele grele pot proveni de la surse staionare i mobile: procese de ardere a combustibililor i deeurilor, procese tehnologice din metalurgia metalelor neferoase grele i traficul rutier.
101
Metalele grele cupru, crom, mercur, cadmiu, nichel, zinc sunt compui care nu pot fi degradai pe cale natural, avnd timp ndelungat de remanen n mediu, iar pe termen lung sunt periculoi deoarece se pot acumula n lanul trofic. Metalele grele sunt cunoscute i sub denumirea de poluani sistemici datorit faptului c nu au o funcie biologic, dar dup ptrunderea n organism determin leziuni specifice la nivelul anumitor organe i sisteme, chiar n concentraii foarte mici; pot provoca afeciuni musculare, nervoase, digestive, stri generale de apatie; pot afecta procesul de dezvoltare a plantelor, mpiedicnd desfurarea normal a fotosintezei, respiraiei sau transpiraiei. Ca surse de poluare pentru cadmiu, nichel, plumb pot fi considerate sursele staionare care cuprind procese de combustie pe baz de crbuni, petrol, gaze naturale, surse mobile trafic pe baz de motorin, benzin i chiar procese industriale ca turntorii font, metale feroase i neferoase. Din procesele tehnologice, ct i din traficul rutier se degaj n atmosfer pulberi ncrcate cu metale grele, dar care n valori absolute nu ridic probleme de mediu. Monoxid de carbon Monoxidul de carbon este un gaz asfixiant, toxic, incolor i inodor, care ia natere printr-o ardere (oxidare) incomplet a substanelor care conin carbon. Acest proces are loc n cazul arderii la temperaturi nalte ntr-un loc srac n oxigen, formndu -se monoxidul n locul bioxidului de carbon. Monoxidul este un gaz inflamabil, care arde cu o flacr albastr. Ozon Ozonul nu este un poluant emis ca atare din activiti antropice. El se formeaz din oxizii de azot (in special dioxidul de azot), compuii organici volatili COV, monoxidul de carbon n prezena razelor solare, ca surs de energie a reaciilor chimice. Ozonul format n partea inferioar a troposferei este principalul poluant n oraele industrializate. Ozonul este un puternic oxidant cu miros caracteristic, de c uloare albstruie i foarte toxic. n atmosfera, se poate forma pe cale natural n urma descrcrilor electrice i sub aciunea razelor solare, iar artificial ca urmare a reaciilor unor substane nocive, provenite din sursele de poluare terestr. Ozonul st la baza formrii smogului (pe cale fotochimic) i are implicaii grave asupra strii de sntate a oamenilor, fiind apreciat ca unul dintre cei mai agresivi poluani afecteaz aparatul respirator (dificultate respiratorie, reducerea funciilor plmnilor i astm), irit ochii, provoac congestii nazale, reduce rezistena la infecii etc.; duneaz sntii i productivitii plantelor prin: afectarea mecanismului de fotosintez, de formare a frunzelor i de dezvoltare a plantelor. Distrugerea ozonul ui atmosferic, cu efectele sale poteniale asupra creterii radiaiei UV la nivelul solului, constituie o caracteristic atmosferic la scar global.
2.5.1.1 Impactul asupra factorului de mediu AER

n judeul Olt, msurtorile sistematice ale concentraiilor de poluani din atmosfer se efectueaz la nivelul platformei industriale Slatina. Msurtorile se fac pe 24 ore. Indicatorii urmrii sunt amoniac, dioxid de azot i fluor. n anul 2011, n cele trei puncte fixe de prelevare s-au efectuat un numr de 1966 de analize. Rezultatele analizelor au fost interpretate conform Legii nr. 104/2011- Calitatea aerului i STAS 12574/87 privind condiii 102
de calitate a aerului n zone protejate. n anul 2011 i n primul semestru al anului 2012 s-a constatat c nu s-au nregistrat depiri ale limitelor maxime admise. n zona industrial a municipiul Slatina la staia automat de monitorizare a calitii aerului, msoar automat parametrii: dioxid de sulf, oxizi de azot, monoxid de carbon, ozon, pulberi n suspensie (PM10), dar i o serie de parametri meteo, cum sunt: precipitaii, vitez vnt, direcie vnt, presiune, umiditate, temperatur.
Dioxidul de azot
Pentru indicatorul dioxid de azot, concentraiile msurtorilor zilnice nu au depit concentraiile maxime ad misibile pe 24 ore, stipulate prin STAS 12574/87, respectiv Legea nr. 104/2011, n perioada analizat. Valoarea medie anual n anul 2011 a fost de 10,82 g/mc, sub valoarea limit anual pentru protecia sntii umane (40 g/mc). Poluarea cu oxizi de azot este nesemnificativ. Cantitatea emisiilor de oxizi de azot la nivelul judeului Olt a fost de 174,29 tone. Dioxidul de sulf Pentru indicatorul dioxid de sulf, trei din probele zilnice au depit concentraiile maxime admisibile pe 24 ore (125 g/mc), stipulate n Legea nr. 104/2011 n perioada analizat. Este respectat condiia de a nu depi valoarea limit de mai mult de 3 ori ntr -un an calendaristic. Valoarea medie anual n anul 2011 a fost de 20,34 g/mc, nregistrndu -se valori sczute n perioada aprilie - septembrie i valori mai ridicate n perioada de iarn. Legea 104/2011 nu prevede valoare limit pentru protecia sntii, ci doar valoare limit pentru protecia vegetaiei - 20 g/mc comparativ cu aceasta, valoarea medie anual este cu foarte mult sub limita normat. Atmosfera judeului este poluat nesemnificativ cu dioxid de sulf. Cantitatea de SO2 emis n atmosfer la nivelul judeului Olt a fost de 3,4 tone. Amoniac Pentru indicatorul amoniac, concentraiile probelor zilnice nu au depit concentraiile maxime admisibile pe 24 ore, stipulate prin STAS 12574/87, n perioada analizat. Metale grele Concentraiile medii anuale determinate n 2011 prezentate comparativ cu valorile limit pentru protecia sntii umane sunt cu mult sub limitele admise conform Legii 104/2011, respectiv: plumb 0,01 g/mc (VL = 0,5 g/mc); cadmiu 1,51 ng/mc (VL = 5 ng/mc); nichel 2,98 ng/mc (VL = 20 ng/mc). n anul 2011, valorile calculate de emisii de metale grele, la nivelul ntregului jude a u fost: Cupru Crom Mercur Cadmiu Nichel Zinc Metal t/an2011 0,008 0,043 0,017 0,061 0,210 1,120
103
Pulberi n suspensie Impurificarea atmosferei cu pulberi poate avea cauze naturale, ca de exemplu antrenarea particulelor de la suprafaa solului de ctre vnt, sau antropice: procesele de producie, arderile din sectorul energetic, transportul rutier, sistemele de nclzire individuale, ndeosebi cele care utilizeaz combustibili solizi. Natura acestor pulberi este foarte divers, astfel: ele pot conine par ticule de carbon (funingine), metale grele (plumb, cadmiu, crom, mangan etc.), oxizi de fier, sulfai, dar i alte noxe toxice, unele dintre acestea avnd efecte cancerigene (cum este cazul poluanilor organici persisteni PAH i PCB, absorbite pe suprafa a particulelor de aerosoli solizi). Valoarea concentraiei medii anuale a pulberilor (PM10) sub 10 m determinate nefelometric este n anul 2011 de 31,69 g/mc. Valoarea limit admis de Legea nr. 104/2011 este de 40 g/mc. Astfel i poluarea cu pulberi este nesemnificativ. Monoxidul de carbon Concentraia medie anual msurat n anul 2011 a fost de 0,50 mg/mc, valoare obinut la staia automat de monitorizare a calitii aerului. Valoarea limit pentru protecia sntii umane este de 10 mg/mc. Se poate afirma c poluarea cu monoxid de carbon este nesemnificativ. Ozonul Concentraia medie anual de ozon n 2011 a fost de 45,25 g/mc, conform analizorului automat din dotarea staiei automate de monitorizare a calitii aerului de la Slatina. Valoarea limit pentru protecia sntii umane este de 120 g/mc. Se poate afirma c poluarea cu ozon este nesemnificativ . Sinteza rezultatelor analizelor efectuate cu Staia automat AT1 i numrul de determinri orare, concentraiile anuale, frecvena dep irilor VL sau CMA (%) este prezentat n tabelul 2.5.1.1. Tabelul 2.5.1.1 Concentraiile de poluani determinate de staia automat industrial OT1
Nr. crt. 1 2 3 4 5 Tip poluant SO2 NO2 CO O3 PM10 gravimetric Numr determinri orare 7965 7588 7853 7683 7824 Concentraia anual 20,34 10,82 0,50 45,25 29,77 VL* 46,7 10,0 40 UM g/mc g/mc mg/mc g/mc g/mc Frecvena depirii VL sau CMA (%) 0 0 0 0 0,48
*) Valori limit prevzute de Legea 104/2011 privind calitatea aerului nconjurtor
Singurele depiri ale valorii limit s-au nregistrat la pulberile n suspensie, dar procentul de depiri este foarte mic, respectiv de 0,48%.
Poluri accidentale. Accidente majore de mediu n anul 2011 la nivelul judeului Olt nu au fost nregistrate poluri accidentale asupra factorului de mediu aer. 104
Zone critice pentru poluarea atmosferei Zone critice sub aspectul polurii atmosferice nu exist pe teritoriul judeului Olt, dar unitile ce emit cantiti importante de poluani de sunt: Unitile de pe platforma industrial Slatina care evacueaz pulberi de cocs, gudroane, hidrocarburi, fluor, dioxid de sulf, dioxid de azot, monoxid de carbon; aceste surse de poluare sunt: S.C. ALRO S.A. fluor, pulberi de cocs, dioxid de carbon, monoxid de carbon i hidrocarburi; S.C. ELECTROCARBON S.A. pulberi de grafit, pulberi de cocs metalurgic i de petrol, gudroane, monoxid de carbon i bioxid de sulf; S.C. ALRO Sediu secundar S.A. dioxid de carbon, monoxid de carbon i pulberi; S.C. TMK ARTROM S.A. pulberi, dioxid de carbon i dioxid de sulf.
Unitile economice din Caracal: S.C. ROMVAG S.A. pulberi sedimentabile, dioxid de sulf, dioxid de carbon, solveni organici. Unitile economice din Bal: S.C. SMR S.A., Termex - dioxid de sulf, monoxid i dioxid de carbon, pulberi n suspensie i sedimentabile. Unitile economice din Corabia: S.C. ZAHAR S.A. dioxid de sulf, monoxid i dioxid de carbon, pulberi n suspensie.
2.5.2 Ape de suprafa i subterane

Resursele de ap de suprafa i subterane de pe teritoriul judeului Olt sunt generate de Olt i Olte, de contribuia factorilor hidrogeologici locali i mai ales de factorii climatici specifici zonei de sud a Podiului Getic i Cmpiei Romne. Corpurile de ape de suprafa sunt: rurile din Bazinele Hidrografice Olt, Vedea: rurile Olt i Olte, prurile Teslui, Beica, Dirjov, Iminog, Redea i Crusov i B.H. Dunre - fluviul Dunrea, tronsonul de 42 km care limiteaz la sud teritoriul judeului; lacurile amenajate de pe cursul Oltului, corpul de ape format din Lacurile de acumulare Strejeti, Arceti, Slatina, Ipoteti, Drgneti -Olt si aval Frunzaru (lacurile Zvideni i Drgani fac parte din acelai corp de ap dar sunt pe teritoriul judeului Rmnicu Vlcea) i corpul de ap format din lacurile Rusneti i Izbiceni Corpurile de ape subterane din teritoriul judeului Olt sunt: Apele subterane din Lunca si terasele Oltului inferior, care se desfoar pe teritoriul judeului Vlcea si al judeului Olt. Apele subterane din Vestul Depresiunii Valahe. Apele subterane din Lunca Dunrii sectorul Bechet Turnu Mgurele. Pe o mic suprafa din NE judeului se mai gsesc apele subterane ce aparin corpului de ap Arge Vedea. Artera hidrografic principal a judeului, rul Olt, este controlat prin programele specifice de exploatare a salbei sale de acumulri complexe. Volumele de ap nmagazinat sunt 105
redistribuite n timp, astfel nct scurgerea natural a fost modificat complet, astfel evitndu-se efectele distructive ale viiturilor i lipsa de ap n perioade secetoase. Calitatea apelor de pe cursurile de ap din jude este supravegheat de SGA Olt prin monitorizarea unei reele de seciuni de control, desfurat pe 638,3 km astfel: 17 seciuni de supraveghere: 14 n judeul Olt (si 3 in judeul Teleorman); 3 seciuni de referin ( cea mai bun seciune de monitorizare de pe Olt este la Izlaz, n judeul Teleorman, la vrsarea Oltului n Dunre); 4 seciuni n zone vulnerabile: Iminog la Mrunei, Clui la Oboga, Beica la Pleoiu si Juglia la Piatra Olt. Laboratorul acreditat RENAR din cadrul S.G.A. analizeaz urmtoarele tipuri de ape: ape de suprafa - lacuri i ruri; ape uzate; ape subterane. Reeaua de supraveghere hidrologic cuprinde: 1 staie hidrologic - la Slatina; 11 staii hidrometrice; 12 posturi pluviometrice. n cadrul subsistemului Ape de suprafa, principalul curs de ap analizat este rul Olt cu 3 seciuni de ord.I: aval Slatina, pentru a urmri impactul pe care l are asupra calitii apei platforma industrial a oraului Slatina, Stoeneti, seciune n care se afl postul hidrometric, Izbiceni, ultima seciune naintea confluenei cu Dunrea, seciune de ordinul II. Celelalte cursuri de ap sunt monitorizate astfel: Cungrea amonte de confluena cu Oltul (la Czneti); Olteul cu 2 seciuni, una la Flcoiu i alta la Bal; Teslui cu dou seciuni la Pieleti i la Reca; Gologan la Stoeneti; Gemrtlui la Bal; Milcov amonte de confluena cu Oltul; Brlui la Butoi. 2.5.2.1 Calitatea apelor de suprafa Starea ecologic/potenialul ecologic caracterizate pe baza principiului celei mai defavorabile situaii, au fost evaluate prin utilizarea sistemelor de clasificare conforme cu prevederile Directivei Cadru Apa ( Metodologiei preliminare de evaluare global a strii/potenialului ecologic al apelor de suprafa ), lund in considerare: Elementele biologice: fitoplancton fitobentos macronevertebrate bentice fauna piscicol Elementele fizico-chimice generale suport:
Condiii termice (temperatura apei) Condiii de oxigenare (oxigen dizolvat) Starea acidifierii (pH) 106
Condiiile nutrienilor (N-NH4, N-NO2, N-NO3, P-PO4, Ptotal) Condiii de salinitate
Poluanii specifici alte substane identificate ca fiind evacuate n cantiti importante n corpurile de ap (Zn, Cu, As, Cr, toluen, acenaften, xilen, fenoli, PCB). Evaluarea calitii apelor de suprafaa consta in monitorizarea parametrilor biologici, hidromorfologici, fizico-chimici ai poluanilor prioritari sau a altor poluani evacuai in cantiti importante. Potrivit reglementarilor din Legea nr. 310/2004, anexa 11 se disting 5 clase de calitate, definite astfel: - clasa de calitate I - stare foarte buna - nu exista alterri (sau sunt foarte mici) ale valorilor elementelor fizico-chimice si hidromorfologice de calitate pentru tipul de corpuri de apa de suprafaa fata de acele asociate in mod normal cu acel tip in condiii nemodificate; - clasa de calitate II - stare buna - valorile elementelor biologice de calitate pentru tipul de corp de apa de suprafaa prezint nivele sczute de schimbare datorita activitilor umane, dar deviaz uor fata de acele valori normale asociate cu tipul de corpuri de apa de suprafaa in condiii nemodificate; - clasa de calitate III - stare moderata - valorile elementelor biologice de calitate pentru tipul de corp de apa de suprafaa deviaz moderat fata de acelea care sunt in mod normal asociate cu tipul de corp de apa de suprafaa in condiii nemodificate. Valorile prezint semne moderate de perturbare ca urmare a activitilor umane si sunt esenial perturbate fata de valorile din condiiile de stare buna; - clasa de calitate IV - slaba - prezint dovezi de alterri majore ale valorilor elementelor biologice de calitate pentru tipul de corpuri de ape de suprafaa si in care comunitile biologice importante deviaz semnificativ de la valorile normale asociate cu tipul de corpuri de apa de suprafaa in condiii nemodificate; - clasa de calitate V - proasta - prezint dovezi de alterri majore ale valorilor elementelor biologice de calitate pentru tipul de corpuri de ape de suprafaa si in care sunt absente pri mari din comunitile biologice importante, care sunt in mod normal asociate cu tipul de corp de apa de suprafaa in condiii nemodificate. Calitatea corpurilor de ap de suprafa ruri, monitorizate n anul 2011, este prezentat n tabelul 2.5.2.1.1.
107
Tabelul 2.5.2.1.1 Starea ecologic a corpurilor de ap de suprafa/ruri, monitorizate n anul 2011 - B.H. Olt i B.H. Dunre
Nutrieni (Ntotal,NNO3, N-NO2, NNH4, P-PO4, Ptotal) Evaluare elemente fizico-chimice generale Evaluare elemente biologice Condiii termice (temperatura) Condiii de oxigenare (oxigen dizolvat, CBO5, CCO-Cr) Salinitate (conductivitate) Poluanti specifici (pentru starea/ potential ecologic) Clasa confiden M M M M M M M M M M M M M M Elemente biologice Fitobentos si Macrofite Nevertebrate bentice Fitoplancton Condiii fizico-chimice generale Starea acidifierii (pH) Poluarea specific Stare ecologica
B.H. Olt Olt-Aval ac.Izbiceni-confl. Dunare Olte Olte -Am. ev. Bal -confl. Olt Cungrisoara si afluenti Albesti, Cungrioara Cungrea, Valea Cerbului Milcov Milcov Izv - confl. Olt Drjov Drjov - Drjov si aflueni Geamrtlui Gemartalui ( izv confl. Olte) Brlui Brlui si afluentul Gengea Teslui-confl Langa-confl Olt si Teslui afluentii Scheaua,Vlasca,Potopin Caracal Caracal izv - confl. Olt Clui Clui- Clui i afluentul Cluie Iminog Iminog - izvoare - confluena Olt Balta Dascalului-Balta Jugalia Dascalului si afluentii Oltisor,etc BEICA- Beica i afluenii Beica Bioara, Bloara, Grla Mare B.H. Dunre Siu SIU si afluenii Olt B M M M M M M B M M B B B B B B M M M M M M B M M FB FB FB FB FB FB FB FB FB FB FB FB FB FB M B M M M M M M M M M M M M B B B B B B B B B M B B B B FB FB FB FB FB FB FB FB PEM FB FB FB FB FB M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M M B B M M M M M M M M M M M M M M
Peti
Cursul de apa
Denumire corp de apa
108
Client: Compartiment Procese / Instalaii de Mediu
Lucrare: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului Judeean Olt
Tabelul 2.5.2.1.2 Starea ecologica a corpurilor de apa de suprafa /rauri, monitorizate in anul 2011 - B.H. VEDEA
Cursul de apa Denumire corp de apa Denumire seciune Total km monitorizati Elemente biologice Evaluare elemente biologice Buna Buna Condiii fizicochimice generale Evaluare elemente fizicochimice generale Moderata Moderata Poluani specifici Poluanti specifici (pentru starea/ potential ecologic) Foarte Buna Foarte Buna Stare ecologica Stare chimica (substane prioritare)
Plapcea Vedea
PLAPCEA: cf Plapcea Mica - cu Vedea VEDEA: confluenta Cotmeana amonte evacuare Rosiori de Vede VEDEA:confluenta Vedita amonte confluenta Cotmeana
Sineti Vleni
21,22 56,04
Moderata Moderata
B -
Vedea
Buzeti
20,95
Buna
Moderata
Foarte Buna
Moderata
Corpurile de ap nemonitorizate n anul 2011 se apreciaz c au pstrat toate starea ecologic M medie.
109
Evaluarea strii ecologice i strii chimice din anul 2011 pe lungimi de ru din B.H. Olt este prezentat n tabelul 2.5.2.1.3 Tabelul 2.5.2.1.3 Clasa de calitate a apelor /Lungimi de ruri din B.H. Olt
Repartiia lungimilor conform evalurii strii ecologice Clasa de calitate III Moderat km % 18 100 35 100 32 100 17 100 35 100 63 100 54 100 72 100 31 100 24 100 50 100 26 100 19 100 16 100 11 100 25 100 20 100 11 100 7 100 20 100 16 100 12 100 9 100 12 100 12 100 7 100 11 100 14 100 8 100 9 100 9 100 8 100 24 100 16 100 37 100 33 100 36 100 481 63,21 280 36,79 761 100 Repartiia lungimilor conform evalurii strii chimice Clasa de calitate II Bun km 18 35 17 70 70 % 100 100 100
Nr crt.
Denumire
Lungimea total
1 Olt 2 Olte 3 Cungrioara 4 Milcov 5 Drjov 6 Geamrtlui 7 Brlui 8 Teslui 9 Caracal 10 Clui 11 Iminog 12 Beica 13 Nisipoasa 14 Cungra 15 Cepturaru 16 Canalul Oporelu 17 Mamu 18 Streharei 19 Cinculeasa 20 Oboga 21 Pr.Mijlociu 22 Horezu 23 Blia 24 Bobu 25 Balta Dasclului 26 Valea Hotarului 27 Cleja(Balomir) 28 Miloveanu 29 Ciocrlia 30 Valea Viilor 31 Brncoveanca 32 Lacurile nirate 33 Frsinet 34 Valea Lungenilor 35 Vldila 36 Suhat 37 Cruov Lungime monitorizat Lungime nemonitorizat Total
18 35 32 17 35 63 54 72 31 24 50 50 19 16 11 25 20 11 7 20 16 12 9 12 12 7 11 14 8 9 9 8 24 16 37 33 36
110
Tabelul 2.5.2.1.4 Clasa de calitate a apelor /Lungimi de ruri din B.H. Vedea
Repartiia lungimilor corpurilor de apa (ruri) Lungime investi- conform evalurii strii ecologice gata Clasa de (km) calitate III Moderata km % 21,22 21.22 100
Nr crt.
Cursul de apa
Denumire seciune
Observaii (indicatori care conduc la ncadrare nefavorabil)
Plapcea
Vedea
Vedea
PLAPCEA:cf Plapcea Mica - confl. Vedea Vedea:confluenta Cotmeana amonte evacuare Rosiori de Vede Vedea: confl. Vedita amonte confluenta Cotmeana
Sineti Vleni
N-NO3, P-PO4 ,N total N-NO3
56,04
56.04
100
Buzeti
20,95
20.95
100
N-NO3
Pentru tronsonul Dunrea aferent B.H. Olt, se preleveaz probe n seciunea Port Corabia. Din analiza valorilor de sintez, la indicatorii de calitate urmrii con form Normativului aprobat prin Ordinul 377/2001, rezult c grupa de indicatori RO ( regim de oxigen) se afl n clasa a II-a, grupa GM (grad de mineralizare) n clasa I, grupa Nutrieni n clasa a III-a, iar indicatorii generali n clasa a III-a de calitate. n seciunea port Corabia Dunrea se nscrie, global, n clasa a III -a de calitate conform Ordinului Ministerial Nr. 377/2001.
Sursa: http://www.primariaslatina.ro/dezvoltare_durabila.
Concluzii: Apele de suprafa din cuprinsul judeului Olt ce aparin Bazinului Hidrografic Olt au clasa a III-a de calitate Moderat din punct de vedere al strii ecologice i a strii chimice. Excepie fac rurile Olt Olte i Milco v, care din punct de vedere al strii chimice se ncadreaz n clasa de calitate II Bun; Apele din Bazinul Hidrografic Vedea au clasa a III-a de calitate Moderat din punct de vedere al strii ecologice; Fluviul Dunrea pe tronsonul de grani sudic a judeului Olt are clasa de calitate III. Detaliind: grupa de indicatori RO ( regim de oxigen) se afl n clasa a II-a, grupa GM (grad de mineralizare) n clasa I, dar grupa Nutrieni i indicatorii generali plaseaz apele Dunrii n clasa a III-a de calitate.
2.5.2.2 Lacuri de acumulare I. Aspecte generale privind lacurile existente pe teritoriul judeului Olt: Pe teritoriul judeului se gsesc 8 lacuri antropice i toate se afl pe cursul rului Olt. Ele sunt grupate n dou corpuri de ap astfel :
111
Corpul de ap I: acumularea Strejeti, Arceti, Slatina, Ipoteti, Drgneti -Olt si aval Frunzaru (din acelai corp de ap fac parte i lacurile Zvideni i Drgani, care sunt n judeul Vlcea) Corpul de ap II: acumularea Rusneti si Izbiceni Ambele corpuri de ap sunt monitorizate pentru determinarea strii chimice i ecologice. Lacurile de acumulare din corpul de ap I
Lacul Strejeti
Lacul Strejeti are o suprafa de 2072,76 ha, o adncime medie 33,5 m, lungimea barajului este de 94 m. Tipologie ROLA02; Tipul de folosin - hidroenergetic i irigaii; Seciunile de monitorizare sunt mijlocul lacului si barajul lacului.
Lacul Arceti
Lacul Arcesti are suprafaa de 795,46 ha, adncime medie 30,5 m, lungime baraj 74,5 m, tip folosin hidroenergetic, irigaii i ca surs de alimentare cu ap pentru uniti industriale (SC ALRO SA Slatina).
Lacul Slatina
Are o suprafaa de 562,58 ha, adncime medie de 24,0 m i lungimea barajului de 148 m, tip folosina-hidroenergetic i irigaii;
Lacul Ipoteti
Are o suprafaa de 2.200 ha, adncime medie 30,5 m, lungime baraj 396,7 m, tip folosina hidroenergetic i irigaii. Seciuni de monitorizare mijlocul lacului si de la baraj.
Lacul Drgneti-Olt
Are suprafaa de 1.095 ha, adncime medie 30,5 m, lungime baraj 391,5 m, tip folosina hidroenergetic i irigaii.
Lacul Frunzaru
Are suprafaa de 1.280 ha, adncime medie de 30,5 m, lungime baraj 391,5 m, tip folosina hidroenergetic. Lacurile de acumulare din corpul de ap II
Lac Rusneti
Are suprafaa de 1.100 ha, o adncime medie de 28,5 m, lungime baraj 391,5 m, tip folosina hidroenergetic.
Lac Izbiceni
Suprafaa lacului este de 978,6 ha, adncime medie 31,5 m, lungime baraj 99 m, tip folosina hidroenergetic; seciuni de monitorizare mijloc lac si baraj lac.
112
Calitatea apei lacurilor Tabelul 2.5.2.2.1 Potenialul ecologic al corpurilor de ap de suprafa lacuri de acumulare monitorizate in anul 2011
Evaluare elemente fizicochimice generale Poluanti specifici (pentru starea/potential ecologic) Nutrieni (Ntotal, N-NO3, N-NO2, N-NH4, P-PO4, Ptotal) Fitobentos si Macrofite Evaluare Stare chimica (substante prioritare) B Elemente biologice Evaluare elemente biologice Cursul de apa Condiii termice (temperatura) Condiii fizico-chimice generale Clasa de confidenta (potenial ecologic Condiii de oxigenare (oxigen dizolvat, CBO5, CCO-Cr) Starea acidifierii (pH) Potenial ecologic Clasa de confidenta (stare chimica) B B
I. Olt-ac. Ionesti, Dragasani, Strejesti, Arcesti, Slatina, Draganesti-Olt si aval Frunzaru II. Olt-ac. Rusneti si Izbiceni
Strejeti, Ipoteti
Ol t
Salinitate -
Denumire lac de acumular e
Fitoplancton
Peti
FB
PEM
PE M
Izbiceni
Ol t
FB
PE M
M-moderat, FB- foarte bun, B bun, PEM potential ecologic maxim
113
Calitatea corpului de apa I. n anul 2011: Evaluarea potenialului ecologic al corpului de apa I: - Moderat /M - din punct de vedere al elementelor biologice - Bun/ B- din punct de vedere al elementelor fizico-chimice - din punct de vedere al poluanilor specifici: nu s -au analizat Evaluarea strii chimice a corpului de apa: buna B Rezultatul ncadrrii corpului de apa n categoriile de potenial ecologic si starea chimica: potenial ecologic moderat/M Calitatea corpului de apa II. n anul 2011: Evaluarea potenialului ecologic al corpului de apa II: - Moderat /M - din punct de vedere al elementelor biologice - Bun/ B - din punct de vedere al elementelor fizico-chimice - din punct de vedere al poluanilor specifici: nu s-au analizat Evaluarea strii chimice a corpului de apa: buna B Rezultatul ncadrrii corpului de apa n categoriile de potenial ecologic si starea chimica : potenial ecologic moderat/M Cele dou corpuri de ap se ncadreaz, ca potenial ecologic, n clasa a III-a de calitate Moderat, dei starea chimic este Bun . Diferena dintre cele dou corpuri de ap o face indicatorul coninut de oxigen: corpul de ap I are Potenial ecologic maxim iar corpul de ap II are doar o concentraie de oxigen bun.
2.5.2.3 Calitate ape dulci

Apa dulce este apa cu un procentaj nul sau aproape nul de sare NaCl * . Este apa din care se obine apa potabil cu efort tehnico-financiar redus/rezonabil i care trebuie s permit existena natural a biotopului acvatic. Poluanii care produc principalul mod de poluare a apelor dulci sunt nutrienii i substanele organice, care au efect direct asupra cantitii de oxigen dizolvat element esenial pentru biotopul acvatic.
*) http://ro.wikipedia.org/wiki/Ap%C4%83_dulce
ncrcarea cu nutrieni Prezenta nutrienilor n ap, sol i subsol este normal. Poluarea reprezint o ncrcare cu substane nutritive a factorilor de mediu peste concentraiile determinate de mecanismele de funcionare a ecosistemelor . Din punctul de vedere al polurii, nutrienii care prezint interes sunt diversele forme ale azotului si fosforului (nitraii, nitriii, amoniul, azotul organic din resturile vegetale sau ali compui organici si fosfaii). Sursele nutrienilor din sol sunt att nitraii si fosforul din surse naturale, ct si ngrmintele chimice (anorganice) sau cele organice (u reea), organice naturale (provenite din sectorul zootehnic) sau organice vegetale (provin de la plante verzi). Aplicarea ngrmintelor pe terenurile agricole este indispensabila pentru completarea rezervelor de nutrieni din sol si asigurarea suplimentul ui necesar unor recolte mari, dar aplicarea incorecta sau excesiva conduce la poluarea mediului. Excesul de nutrieni, indiferent de sursa din care provin, ajunge prin splare sau infiltraie n ape subterane, ruri, lacuri si mari. Prin fierbere, concentr aia de nitrai din apa creste, iar filtrele de purificare nu absorb nitraii. 114
n vederea reducerii potenialului de poluare cu nitrai n zonele vulnerabile se impun urmtoarele masuri: utilizarea metodelor specifice sistemelor de agricultura durabil si biologic: rotaia culturilor. Culturile de leguminoase perene (dar si anuale) sunt preferate pentru mbuntirea bilanului azotului n sol, utilizarea de materiale organice reziduale provenite de regula din sectorul zootehnic (de preferina a celor soli de compostate), n combinaie cu ngrmintele minerale se folosesc pentru asigurarea cu nutrieni a culturilor dar si pentru conservarea strii de fertilitate a solului. Dozele de ngrminte, ce urmeaz a fi aplicate, sunt stabilite pe baza calculelor de bilan a elementelor nutritive din sol n scopul evitrii supradozrii, mai ales n cazul azotului, att pentru reducerea cheltuielilor de producie ct si a polurii mediului; depozitarea reziduurilor zootehnice trebuie sa respecte anumite reguli, n scopul minimizrii polurii; utilizarea de tehnici de irigare care sa nu duca la infiltrarea fertilizanilor in subsol; protecia solului mpotriva eroziunii; amplasarea n afara zonelor sensibile si departe de sursele de apa. Oxigenul dizolvat, materiile o rganice i amoniu n apele rurilor Substanele poluante introduse n ape din surse naturale si artificiale sunt numeroase, producnd un impact important asupra apelor de suprafaa si subterane. Prejudiciile aduse mediului de substanele poluante pot fi gr upate n doua mari categorii: prejudicii asupra sntii publice si prejudicii aduse unor folosine (industriale, piscicole, navigaie, etc.). Cantitatea de oxigen dizolvat n apa depinde de temperatura apei, presiunea aerului si de coninutul n substane oxidabile si microorganisme. Scderea cantitii de oxigen din apa duce la pierderea caracterului de prospeime al acesteia, dndu -i un gust fad si fcnd-o nepotabila. De asemenea, scderea oxigenului reduce capacitatea de autopurificare a apelor natur ale favoriznd persistenta polurii cu toate consecinele nedorite. Oxigenul mai este necesar si proceselor aerobe de autoepurare, respectiv bacteriilor aerobe care oxideaz substanele organice si care, n final, conduc la autoepurarea apei. Concentraia de oxigen dizolvat normata, variaz ntre 4 - 6 mg/dm3, n funcie de categoria de folosina, coborrea sub aceasta limita avnd ca efect oprirea proceselor aerobe, cu consecine foarte grave. Substanele organice. Organismele vegetale i animale acvatice reprezint o surs de substane organice, att n timpul dezvoltrii lor, ct i dup moarte, aceste substane consumnd oxigenul din ap . Materiile organice consuma oxigenul din apa, n timpul descompunerii lor, ntr-o msur mai mare sau mai mica, provoc nd distrugerea fondului piscicol si n general a tuturor organismelor acvatice. Cele mai importante substane organice de origine naturala sunt ieiul, taninul, lignina, hidraii de carbon, biotoxinele marine s.a. Substanele organice poluani artificiali, provin din prelucrarea diferitelor substane n cadrul rafinriilor (benzina, motorina, uleiuri, solveni organici), industriei chimice organice si industriei petrochimice (hidrocarburi, hidrocarburi halogenate, detergeni). 115
Sistemul de monitorizare a nregistrat urmtorii indicatori: nitraii, fosfaii, oxigenul dizolvat, materiile organice i amoniu n rurile i lacurile din bazinul hidrografic Olt i BH Vedea. Rezultatele monitorizrii din anul 2011 sunt prezentate n tabelul 2.5.2.3.1. Din analiza datelor prezentate n tabelul 2.5.2.3.1 se constat c toate apele din BH Olt i BH Vedea au o ncrcare moderat cu amoniu NH4+ i majoritatea lor au ncrcare moderat cu azotai NO32+ i fosfai PO43+. n toate rurile din BH Olt, cu excepia Olteului pe tronsonul Bal pn la vrsarea n Olt, este preponderent ncrcarea cu substane organice greu biodegradabile, n timp ce substanele organice biodegradabile definesc o calitate bun i foarte bun a rurilor. Chiar cu ncrcrile amintite de nutrieni i substane organice, regimul oxigenului este bun, cu excepia rurilor Drjov, Brlui i Caracal, n care concentraia de oxigen definete o calitate moderat. n bazinul hidrografic Vedea ncrcarea cu nutrieni este moderat, dar materiile organice i oxigenul dizolvat definesc o calitate bun i foarte bun a rurilor Plapcea i Vedea.
116
Tabelul 2.5.2.3.1 Calitatea apei dulci

Cursul de ap Denumire corp de ap Seciune Lungime investigat (km) NO3 mg/l Starea calitii apei (conc. medie anuala) Materii organice PO4 NH4 CBO CCOCr 5 mg/l mg/l mgO2/l mgO2/l Oxigen dizolvat mgO2/l
B.H. OLT Olt Olte Cungrioara Milcov Drjov Geamrtlui Brlui Teslui Caracal Clui Iminog Jugalia Beica Olt-Aval ac.Izbiceni-confl Dunare Olte - Am. ev. Bal - confl. Olt Cungrisoara si afluenti Albesti, Cungrea, Valea Cerbului Milcov - Izv - confl. Olt Darjov - Darjov si aflueni Gemartalui izv - confl. Olte Brlui si afluentul Gengea Teslui-confl Langa-confl Olt si afluentii Scheaua,Vlasca,Potopin Caracal izv - confl. Olt Clui - Clui i afluentul Cluie Iminog - izvoare - confluen Olt Balta Dascalului - Balta Dascalului si afluenii Oltior,etc Beica - Beica i afluenii Bioara, Bloara, Grla Mare RORW8.1_B12 RORW8.1. 173_B3 RORW8.1. 162_B1 RORW8.1. 169_B1 RORW8.1. 171_B1 RORW8.1. 173.13_B1 RORW8.1. 173.13.14_B1 RORW8.1. 175_B2 RORW8.1. 176_B1 RORW8.1.173.12_B1 RORW8.1.174_B1 RORW8.1.173.13.16_B1 RORW8.1.165a.3_B1 18 35 32 17 35 63 54 72 31 24 50 12 50 0,0491 FB 1,121 FB 3,3035 M 3,3568 M 9,9105 M 2,633 B 3,854 M 11,1285 M 0,6784 FB 1,979 B 7,5046 M 11,512 M 1,97 B 1,1493 FB 0,084 B 0,1675 M 0,4228 M 0,365 M 0,0696 FB 0,0995 B 0,1879 M 1,957 M 0,1491 M 0,1828 M 0,1779 M 0,1779 M 0,8558 M 1,161 M 0,5706 M 1,9768 M 0,8775 M 1,2986 M 1,3825 M 2,0037 M 16,23 M 1,1115 M 1,343 M 0,9426 M 1,2179 M 1,71 FB 1,884 FB 1,26 FB 5,293 B 4,81 B 2,325 FB 4,905 B 2,003 FB 6,93 M 57,12 M 15,0 B 44,17 M 87,094 M 75,07 M 46,30 M 78,55 M 43,868 M 102,96 M 7,22 B 7,092 B 8,0 B 6,243 B 6,42 M 6,86 B 6,005 M 6,732 B 3,172 M -
117
Tabelul 2.5.2.3.1 Calitatea apei dulci (continuare)

Cursul de ap B.H.Vedea Plapcea Vedea Vedea PLAPCEA: cf Plapcea Mica- cf Vedea Vedea: confluenta Cotmeana Amonte Evacuare Roiori de Vede Vedea: confluenta Vedia amonte confluenta Cotmeana Sinesti Valeni Buzesti 21,22 56,04 20,95 12,164 M 15,868 M 14,542 M 0,444 M 0,162 M 0,092 M 0,064 M 0,051 M 0,038 M 1,445 B 1,15 B 0,86 FB 10,25 B 9,75 B 7,5 FB 10,23 B 12,82 B 12,57 FB Denumire corp de ap Seciune Lungime investigat (km) NO3 mg/l Starea calitii apei (conc. medie anuala) Materii organice PO4 NH4 CBO CCOCr 5 mg/l mg/l mgO2/l mgO2/l Oxigen dizolvat mgO2/l
Sursa Raport privind starea factorilor de mediu n judeul Olt 2011
118
2.5.2.4 Apele subterane calitatea apelor freatice

Poluarea freaticului este un fenomen aproape irev ersibil i, ca atare, depoluarea acestui tip de ap este extrem de anevoioas, cu consecine grave asupra folosirii la alimentarea cu ap n scopuri potabile. Apele subterane din judeul Olt prezint variaii ale nivelului piezometric de scurt durat influenat de regimul apelor de suprafa, irigaii, canale etc. i se constat o depire a indicatorilor monitorizai. Corpurile de ape subterane din teritoriul judeului Olt sunt: Corpurile de ape subterane din teritoriul judeului Olt sunt: 1. ROOT08 Lunca si terasele Oltului inferior se desfoar pe teritoriul judeului Vlcea si al judeului Olt; 2. ROOT13 Vestul Depresiunii Valahe; 3. ROOT09 Lunca Dunrii, sector Bechet Turnu Mgurele; 4. n partea de nord-vest a judeului Pe o mic suprafa se afl apele subterane ce aparin corpurilor de ap din Bazinul Arge Vedea: ROAG09 - Luncile rurilor Vedea, Teleorman si Clmui; ROAG12 - Estul Depresiunii Valahe (Formaiunile de Cndeti si Frteti). ROOT08 Lunca si terasele Oltului inferior - Este corpul n care au fost luate n considerare urmtoarele foraje pe teritoriul Judeului Olt :: Cezieni F6, Viina Veche Ord II F1, Oboga F3, Brncoveni Vest Ord II F1, Izbiceni Pleaov F4R, Sineti F4, Strejeti F4, Caracal ord II F1, Osica de jos F 5, Doanca ord II F1, Coteana ord II F1, Piatra Sat Sltioara F2, Corabia F1N. ROOT13 Vestul Depresiunii Valahe se ncadreaz forajele: Bbeni F1A, Draganesti Olt F1A, Ipoteti F1MA, Aceti Slatina zona B P4, Aceti Slatina zona Teslui P53, Aceti Slatina zona B P11, Aceti Slatina front Curtisoara P24, i P3 FA, Aceti Slatina front Salcia 3 P14. ROOT09 Lunca Dunrii sector Bechet Turnu Mgurele este monitorizat prin forajul AquaCor Corabia F1. Corpurile de ap Arge Vedea: ROAG09 - cu foraj de monitorizare la Stoicneti Est ROAG12 - cu foraj de monitorizare la Jitaru.
Conform Ordinului nr. 137/2009, s-au stabilit valorile de prag pentru NH4, Cl, SO4, Cd, Pb, Hg, NO2, PO4 specifice corpului de ap ROOT08. Valoarea de prag pentru azotai* a fost stabilit la 50 mg/l prin HG nr. 53/2009, pentru toate corpurile de ap subteran. S-au observat valori mai mari doar la forajele de pe teritoriul judeului Olt. 119
Rezultatele monitorizrii din anul 2011 a corpului de ap ROOT08 sunt prezentate n tabelul 2.5.2.4.1 Tabelul 2.5.2.4.1 Foraje n care s-au nregistrat concentraii ce depesc valorile admise n corpul de ap ROOT08 Lunca si terasele Oltului inferior
Concentraie poluant, mg/l Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 Localitatea Stoeneti Dneasa Cezieni Strejeti Oboga Sineti Caracal, ord. II Coteana, ord II Reca Forajul NO2 0,5 0,575 0,885 0,517 1,65 NO3* NH4 PO4 SO4 Valoare de prag pentru ROOT08 50* 2,6 0,5 250 157,625 155,125 2,577 1,98 67,15 447,5 87,87 Cl 250 261,13 824,81 -
F5 F6 F6 F4 F3 F4 F1 F1
Conform Ordinului Ministerului Mediului nr. 137/2009, privind aprobarea valorilor de prag pentru corpurile de ape subterane din Romnia, n corpul ROOT08 s-au stabilit valorile prag la NH4, Cl, SO4, Cd, Pb, Hg, NO2, PO4 1. ROOT08 - In privina azotailor interpretai conform HG nr. 53/2009, din cele 35 de foraje analizate, 9 sunt poluate i 28 nepoluate, deci 25,71% dintre foraje sunt poluate, starea chimic a corpului de apa ROOT08 este slab. 2. Corpul de ap ROOT13 Vestul Depresiunii Valahe. In corpul de ap ROOT13 niciunul dintre foraje nu se afl pe teritoriul judeului Olt, ele se afl pe teritoriul judeelor Vlcea i Gorj. Corpul de ap desfurndu-se i pe teritoriul Judeului Olt, este de interes s se cuantifice starea apei freatice. Rezultatele monitorizrii acestui corp de ap n anul 2011 nu sunt disponibile nc, dar n anul 2010, depiri fa de valorile de prag din Ordinul 137/2 009 pentru indicatorul fosfat PO4 s-au constatat la forajul F1 din Gherceti: 1,739 mg/l, si la forajul Negruleti F1A: 1,08 mg/l . In anul 2010, la forajul F2 Gherceti se constat c nu exist o diminuare a polurii cu azotai NO3, nregistrndu-se o valoare medie de 428,125 mg/l, valoare ce depete de 8,56 ori limita admisa conform HG nr. 53/2009. O explicaie ar putea fi faptul ca n zona exista amplasata o miniferm, ns, se consider c infiltrarea azotailor n subteran este mai veche, acest fapt fiind observat imediat datorita pomprii forajului respectiv. Prin urmare, n corpul de apa ROOT13, dintr-un numr de 12 foraje monitorizate n 2010, 3 (25%) sunt poluate, deci corpul este n stare chimic slab. 3. Corpul de ap ROOT09 este monitorizat printr-un singur foraj, si anume Aquacor Corabia P2, foraj la care nu s-au constatat depiri la nici unul dintre indicatorii normai, prin urmare corpul ROOT09 se afl n stare chimic bun. Rezultatele monitorizrii din anul 2011 a corpului de ap Arge Vedea: ROAG09 Luncile rurilor Vedea, Teleorman si Clmui i ROAG12 Estul Depresiunii Valahe (Formaiunile de Cndeti si Frteti) sunt prezentate n tabelul 2.5.2.4.2. Din analiza datelor prezentate n tabelul 2.5.2.4.2 rezult c nu se depe sc valorile de prag la niciun indicator. Rezult c n corpurile de ap subteran Arge Vedea ROAG12 i ROAG09 starea chimic a apelor este foarte bun. 120
Tabelul 2.5.2.4.2 Rezultatele monitorizrii corpului de ap Arge Vedea n anul 2011

Cod corp Corp Apa Temp. pH, apei [unit. [C] pH] Oxigen dizolvat, [ mgO2/l ] NH4 1,4 NO2 0,5 Pesticide TOT [g/]l 0,5
0
Foraj
Indicativ
Concentraii [ mg/l ] Sulfai 250
Concentraii metale dizolvate [g/]l Cd 5 Pb 10 Hg 1 As -
NO3 50
PO4 2,7
Cloruri 250
Limite Ord.137/2009 si H.G. 53/2009 Luncile rurilor Vedea, Teleorman si Calmatui STOICNETI EST ORD,II
ROAG09
F1
17
6,95
4,505
0,02
0,0034
27,727
0,152
27,968
126,582
1095,5
Limite Ord.137/2009 si H.G. 53/2009 Estul Depresiunii Valahe (Formaiunile de Cndeti si Frteti)
1,7
0,5
50
0,9
250
250
10
10
0,5
JITARU SH
ROAG12
F1A
7,45
5,87
0,013
0,01
7,47
0,153
6,017
2,5
0,1
0,639
2,407
0,0159
390
121
Conductivitate S/cm
n concluzie, starea chimic a apelor din corpurile de ap subteran se prezint astfel: ROOT08 (Lunca si terasele Oltului inferior): stare chimic slab; ROOT13 (Vestul Depresiunii Valahe): stare chimic slab; ROOT09 (Lunca Dunrii sector Bechet Turnu Mgurele): stare chimic bun; ROAG09 - Luncile rurilor Vedea, Teleorman si Clmui: stare chimic foarte bun; ROAG12 - Estul Depresiunii Valahe (Formaiunile de Cndeti si Frteti): stare chimic foarte bun.
2.5.2.5 Apa potabil i apa de mbiere
Apa potabil
Calitatea apei potabile distribuit la nivel urban i rural n judeul Olt * n conformitate cu Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, modificat i completat cu Legea nr. 311/2004, s -a efectuat monitorizarea de audit a calitii apei potabile n municipiile Slatina i Caracal, oraele Corabia, Drgneti -Olt, Bal, Scorniceti, Potcoava i Piatra-Olt, precum si n localiti din mediul rural din judeul Olt. n acest sens s-au derulat: activiti de monitorizare a calitii apei de but distribuit prin sisteme publice , concretizate prin recoltarea a 783 probe de ap pentru examen fizico-chimic i bacteriologic; activiti de monitorizare a calitii apei de but distribuit prin sisteme publice rurale (instalaiile de aprovizionare cu ap construite prin Programul de aprovizionare cu ap al satelor conform H.G. nr. 687/1997). Din aceste instalaii au fost recoltate 188 probe de apa pentru examen fizico-chimic i bacteriologic; activiti de monitorizare a calitii apei de but distribuit prin sisteme locale (fntni publice, izvoare captate, microcentrale), concretizate prin recoltarea a 140 probe ap pentru examen fizico-chimic i bacteriologic. Activitile desfurate au ca obiectiv protecia sntii populaiei mpotriva efectelor oricrui tip de contaminare a apei potabile prin asigurarea calitii ei de ap curat i sanogen, lipsit de microorganisme, parazii sau substane care prin numr sau concentraie pot constitui un potenial pericol. n anul 2011 s-au prelevat pentru examene fizico chimice i bacteriologice i s-au analizat 783 probe din instalaiile centrale de aprovizionare cu ap, n mediul urban i 188 probe din instalaiile de alimentare cu ap din mediul rural. Raportul dintre numrul de probe prelevate i numrul de probe conforme este prezent at n tabelul 2.5.2.5.1.
Surs date: Direcia de Sntate Public Olt
122
Tabelul 2.5.2.5.1 Numrul de probe prelevate i analizate / Numr de probe conforme n anul 2011
Nr. Parametrii crt. analizai Nr. de probe prelevate i analizate /Numr de probe c onforme/an Slatina Scorniceti Drgneti Piatra-Olt Prelev. Conf. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 Clor rezidual liber si total Amoniu Nitrii Oxidabilitate Turbiditate Duritate totala pH Culoare Gust Miros Cloruri Bacterii coliforme Enterococi (Streptococi fecali) Numr de colonii la 22C si 37C 365 52 624 52 52 52 52 52 52 52 52 52 365 200 38 553 52 52 52 52 52 52 52 52 52 365 Prelev. Conf. 52 8 8 8 52 52 8 8 8 8 8 52 52 40 8 8 8 52 52 8 8 8 8 8 52 52 Prelev. Conf. 52 12 12 12 52 52 12 12 12 12 12 52 52 52 12 12 12 52 52 12 12 12 12 12 52 52 Prelev. Conf. 52 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 52 52 40 0 4 2 4 4 4 4 4 4 4 52 52 Potcoava Prelev. Conf. 4 4 4 52 52 4 4 4 4 4 52 52 4 4 4 52 52 4 4 4 4 4 52 52 Vitomiresti Prelev. Conf. 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 Slatioara Prelev. Conf. 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4
14
52
52
52
52
52
123
Se constat din tabel c marea majoritate a probelor analizate au fost conforme, cu urmtoarele excepii:

n municipiul Slatina s-au depit concentraiile de clor rezidual i liber n 45% din probe, amoniu n 27%, i azotii n 11% din probe; n Scorniceti s-au depit concentraiile de clor rezidual i liber n 23% din probe; n Piatra-Olt s-au depit concentraiile de clor rezidual i liber n 23% din probe, amoniu n 100%, i oxidabilitatea n 50% din probe.
Dac depirile concentraiilor de clor se pot explica prin nesupravegherea corect a procesului de dezinfecie a apei, mai ngrijortoare sunt depirile la amoniu, azotii (Slatina) - poluani foarte nocivi pentru sntatea uman i oxidabilitate/consumul de oxigen, care indic prezena substanelor organice n apa de but. Depirile simultane ale concentraiei de clor i a concentraiei de substane organice, la Piatra - Olt pun problema verificrii sursei de ap pentru potabilizare (foarte ncrcat cu substane organice) i a procesului de tratare a apei. Apa de mbiere * Zonele de mbiere pentru locuitorii judeului sunt n special locurile amenajate de pe cursul Oltului. n zona natural de mbiere amenajat Plaja Olt pentru municipiul Slatina, programul de monitorizare a calitii apei de mbiere a nceput cu dou sptmni naintea debutului sezonului de mbiere, respectiv 15 mai 2011 i a continuat periodic pe parcursul sezonului de var. Probele prelevate supuse examinrii fizico-chimice i bacteriologice, conform H.G. nr. 459/2002, au fost neconforme, s-au constatat depiri ale parametrilor bacteriologici (coliformi totali, coliformi fecali, streptococi fecali) i, ca urmare, a fost interzis scldatul n rul Olt . n cursul trimestrului III 2011 a fost continuat procesul de verificare a calitii apei de mbiere, prin recoltarea unei probe de ap din piscina aparinnd obiectivului Plaja Olt Slatina, la solicitarea Primriei Municipiului Slatina. Rezultatul analizelor microbiologice pentru parametrii microbiologici analizai au indicat conformitate cu VMA prevzute de normele sanitare n vigoare.
CTSP Caracal raporteaz recoltarea i analizarea a 3 probe de ap de mbiere (2 probe neconforme clor sub limit) i 1 prob de ap de piscin, conform. Pe parcursul sezonului s-au mai analizat 8 probe de ap de mbiere (3 probe neconforme clor sub limit). CTSP Corabia raporteaz recoltarea i analizarea a 3 probe de ap de mbiere, toate 3 probele fiind conforme.
Programul de monitorizare a calitii apei de mbiere s -a ncheiat la data de 15 septembrie 2011, cnd a luat sfrit sezonul de mbiere pe anul n curs.
* Surs date: Direcia de Sntate Public Olt
124
2.5.2.6 Apele uzate i reelele de canalizare. Tratarea apelor uzate Prezentarea surselor de poluare Principalele surse de ape uzate sunt: S.C. ALRO S.A. Slatina, S.C. ELECTROCARBON S.A. Slatina, S.C. TMK ARTROM S.A. Slatina, S.C. CAO S.A. Sediu secundar Slatina, S.C. AQUATRANS S.A. Bal, S.C. IGO S.A. Caracal, S.C. TERMEX S.A. Bal, S.C. S.M.R. S.A. Bal, Remiza CFR Piatra Olt. S.C. ALRO S.A. Slatina, unitate economic de metalurgie neferoas - evacueaz poluanii specifici: Al 3+, F-, Cl-, suspensii, substane organice, substane extractibile. Are staie de epurare care funcioneaz cu randament corespunztor i evacueaz efluentul n prul Milcov (Urltoarea). S.C. ELECTROCARBON S.A. Slatina are ca profil de activitate fabricarea produselor carbonice i evacueaz suspensii, sulfuri i hidrogen sulfurat, substane organice, substane extractibile. Deversarea apelor uzate menajere se face n canalizarea oreneasca, iar a apelor uzate tehnologice n prul Milcov (Valea Urltoarea). S.C. TMK ARTROM S.A. Slatina are ca obiect de activitate fabricarea de evi din oel. Evacueaz fier total, nichel, zinc, sulfai, mangan, cadmiu, molibden, suspensii, materii organice, substane extractibile, etc.; efluentul staiei de epurare finale (cu randament sczut) este evacuat n prul Milcov. S.C. CAO S.A. Sediu secundar Slatina are ca obiect de activitate alimentarea cu apa si canalizarea oraului Slatina. Poluanii specifici sunt: suspensii, substane organice, cloruri, azot total, fosfor total, detergeni, fluoruri, etc.; staia de epurare este n curs de re abilitare. S.C. AQUATRANS S.A. Bal are ca obiect de activitate alimentarea, canalizarea si termoficarea oraului Bal. Poluanii specifici sunt: suspensii, substane organice, cloruri, azot total, fosfor total, detergeni. Staia de epurare este compusa d intr-o singura treapta mecanica iar apele uzate sunt evacuate n Olte. nregistreaz depiri la valoarea medie autorizata la fosfor total si la azot total, staia de epurare avnd o funcionare necorespunztoare. S.C. IGO S.A. Caracal are ca obiect de activitate alimentarea cu apa, canalizarea si termoficarea oraului Caracal. Poluanii specifici sunt: suspensii, substane organice, cloruri, azot total, fosfor total, detergeni, fluoruri, substane extractibile, etc. Evacuarea apelor uzate se face n prul Caracal (Gologan). A nregistrat depiri la valorile medii autorizate de fosfor total si detergeni, staia de epurare avnd o funcionare necorespunztoare. S.C. TERMEX S.A. Bal este societate de producere a bunurilor de larg consum - maini de gtit de diferite tipuri, piese turnate din font, confecii metalice, mobilier ornamental din fonta si aluminiu pentru parcuri si grdini, etc. Poluanii specifici sunt: suspensii, substane extractibile, azot, fosfor, nichel. Apele uzate menajere sunt epurate ntr-un decantor Imhoff si vidanjate, iar apele uzate tehnologice sunt epurate ntr-o staie mecano-chimica (bazin de neutralizare, decantor vertical) si sunt deversate periodic, prin pompare, printr-un colector n Olte. S-au nregistrat depiri la valorile medii autorizate de azot total si fosfor total, staia de epurare avnd o funcionare necorespunztoare. S.C. S.M.R. S.A. Bal are ca profil de activitate producerea si comercializarea de osii montate, boghiuri pentru vagoane de marfa si calatori, lingouri de otel format, oxigen 125
industrial, piese forjate si matriate. Poluanii specifici sunt: suspensii, substane organice, substane extractibile, produse petroliere, fluoruri, cloruri i metale grele: Cr, Ni, Cd, Zn, Pb. Apele uzate menajere si tehnologice sunt evacuate n reeaua S.C.AQUATRANS S.A. Bal, dup o prealabil preepurare; apele pluviale si cele uzate provenite de la staiile de dedurizare sunt evacuate n Gengea prin doua guri de evacuare. Nu s-au nregistrat depiri ale parametrilor normai. Remiza CFR Marf Piatra Olt are ca profil de activitate exploatarea, ntreinerea si repararea locomotivelor. Poluanii specifici sunt: suspensii, azot, fosfor, substane extractibile, detergeni, substane organice. Evacuarea apelor menajere se fa ce prin reeaua de canalizare a oraului Piatra Olt n prul Juglia. Evacuarea apelor tehnologice se face n prul Oltior (prin Valea Jiru), dup o prealabil epurare ntr -un decantor-separator primar de produse petroliere si un decantor final. S-au nregistrat depiri la valorile medii admise de substane organice (CCOCr, CBO 5) i azot i fosfor. Tratarea apelor uzate Volumul de ape uzate evacuat n anul 2011 din activitile unitilor economice din jude, n bazinele hidrografice, detalierea strii lor de tratare i proveniena pe ramuri economice sunt prezentate n tabelul 2.5.2.6.1. Volumul total de ap evacuat este de 14.034 mil. mc; din care: 110 mil. mc nu necesit epurare; 13.924 mil. mc trebuie epurat: 299 mil. mc nu se epureaz, 13.625 mil. mc se epureaz: 1.123 mil. mc nu se epureaz corespunztor; 12.502 mil. mc se epureaz corespunztor. n concluzie, doar 90% din apa evacuat n rurile judeului se epureaz corespunztor cerinelor legale. Captare si prelucrare apa pt. alimentare Comer si servicii pentru populaie Industrie alimentara Industrie extractiva Industrie metalurgica Industrie metalurgica i construcii de maini nvmnt si sntate Piscicultura Transporturi 9.577 mil. mc. 3 mil. mc. 12 mil. mc. 372 mil. mc. 3.952 mil. mc. 20 mil. mc. 10 mil. mc. 73 mil. mc. 15 mil. mc.
126
Tabelul 2.5.2.6.1 Centralizatorul volumelor de ape uzate evacuate, pe activiti economice i b azine hidrografice 2011
Volume evacuate (mii mc/an) Necesita epurare Activitate economica NU necesita epurare TOTAL Captare si prelucrare apa pt. alimentare Comer si servicii pentru populaie Industrie alimentara Industrie extractiva Industrie metalurgica Industrie metalurgica i construcii de maini nvmnt si sntate Piscicultura Transporturi TOTAL Captare si prelucrare apa pt. alimentare TOTAL Captare si prelucrare ap pentru alimentare TOTAL TOTAL General 110 173 89,96 20,09 110 % 2,28 100 0,8 NU se epureaz TOTAL 45,973 1,200 47 % 0,51 0,03 0,2 Se epureaz NU se epureaz Se epureaz corespunztor corespunztor TOTAL % TOTAL % BH Olt 413,555 9,645 237,328 4,827 73,000 15,363 754 BH Dunre 223 222,714 BH Vedea* 146,623 146,623 1123 97,1 4,300 4,3 12627 90 2,9 4,56 82,80 63,82 0,12 100 100 6 8617,530 2,54 2,004 134,540 3855,901 10,484 12.623 94,94 100 17,20 36,18 99,84 100 93 Total volume ce necesita epurare TOTAL 9077,058 2,544 11,649 371,868 3861,928 10,484 73,000 15,363 13.424 % 100 100 100 100 97,72 100 100 100 99 9077 3 12 372 3952 20 10 73 15 13.534 Total volume evacuate
126 126
36
64
349 349
100
349 349
150,923 151 13924
100
151 151
99
14034
127
Din analiza volumelor de ap rezult c doar 90% din apa evacuat se epureaz corespunztor cerinelor legale. Impactul evacurii de ape uzate asupra apelor de suprafa
Surse punctiforme de poluare semnificative
Impactul asupra resurselor de suprafa este produs de evacurile punctiforme de ape uzate care provin de la: aglomerrile umane ( identificate in conformitate cu cerinele Hotrrii Guvernului nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiiile de descrcare in mediul acvatic a apelor uzate, modificat i completat de HG nr. 352/2005, care transpun n legislaia romneasc Directiva 91/271/EEC ); industrie i agricultur (n special instalaiile care intr sub incidena OUG nr. 152/2005 privind prevenirea si controlul integrat al polurii, care transpune Directiva 96/61/EC), inclusiv unitile care sunt inventariate in Registrul Poluanilor Emii (EPER) sau n Registrul Poluanilor Emii si Transferai (E-PRTR) care sunt relevante pentru factorul de mediu ap; unitile care evacueaz substane periculoase (lista I si II) i/sau substane prioritare peste limitele legislaiei n vigoare (n conformitate cu cerinele Directivei 2006/11/EC care nlocuiete Directiva 76/464/EEC privind poluarea cauzat de substanele periculoase evacuate in mediul acvatic); alte uniti cu evacuare punctiform i care nu se conformeaz legislaiei n vigoare privind factorul de mediu ap. n bazinul hidrografic Olt sunt inventariate un numr de 186 folosine de ap care folosesc resursele de ap de suprafa ca receptor al apelor evacuate. In urma analizrii surselor de poluare punctiforma, innd seama de criteriile menionate mai sus, au rezultat un numr de 91 surse punctiforme semnificative (64 urbane, 15 in dustriale si 12 agricole).
Surse de poluare urbane/aglomerri umane
n conformitate cu cerinele Directivei privind epurarea apelor uzate urbane (Directiva 91/271/EEC), apele uzate urbane (menajere sau amestecuri de menajere, industriale i ape meteorice) trebuie s fie colectate de ctre sistemele de colectare/canalizare, conduse la staia de epurare i apoi evacuate n resursele de ap, cu condiia respectrii concentraiilor maxime admise. Romnia trebuie s realizeze pn la 31 decembrie 2018 pentru toate aglomerrile umane cu 2.000 pn la 10.000 l.e. sisteme de colectare, staii de epurare cu dotare i funcionare corespunztoare (cel puin cu epurare mecanic i biologic) i inclusiv cu treapt teriar pentru ndeprtarea nutrienilor pentru aglomerrile cu peste 10.000 l.e. In conformitate cu Planul de implementare al Directivei 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane, n bazinul hidrografic Olt exista un numr de 296 aglomerri umane cu >2.000 l.e., cu o ncrcare organic total de 3.003. 172 l.e.
Surse de poluare industriale si agricole
n apele de suprafa se evacueaz substane organice, nutrieni ( industria alimentar, industria chimic, industria fertilizanilor, celulozei i hrtiei, fermele zootehnice, etc .), metale grele (industria extractiv i prelucrtoare, industria chimic, etc .) i micropoluani organici periculoi (industria chimic organic, industria petrolier, etc.). Sursele de poluare industriale i agricole contribuie cu cantiti importante de poluani: - substane organice (CCOCr - cca. 37 kt/an i CBO5 cca. 7 kt/an), - nutrieni (azot total cca. 0,1 kt/an i fosfor total cca. 40 t/an); - metale grele Cu cca. 0,24 t/an, Zn cca. 5,52 t/an, 128
Cd cca. 0,24 t/an, Ni cca. 0,23 t/an, Pb cca. 0,39 t/an, Cr cca. 5,43 t/an, Hg cca. 115 kg/an.
Presiuni hidromorfologice semnificative
Dintre activitile desfurate pe ape sau care au legtura cu apele, numai unele dintre ele exercit o presiune semnificativ, determinat pe baza unor criterii ce in cont de t ipurile de lucrri hidrotehnice, magnitudinea presiunii si efectele acestora asupra ecosistemelor. Presiunile hidromorfologice afecteaz o mare parte din cursurile de ap din bazinul hidrografic, ns cele mai importante presiuni hidromorfologice sunt cau zate de: lacurile de acumulare, regularizri i ndiguiri, prelevri/restituii semnificative de ap. Barajele produc, n principal, ntreruperea continuitii longitudinale Regularizrile si ndiguirile produc modificri ale morfologiei cursurilor de ap, alterri ale caracteristicilor hidraulice i ntreruperi ale conectivitii laterale. La nivelul bazinului hidrografic Olt, regularizrile ce produc o presiune semnificativa au o lungime de cca. 265,3 km dintr-o lungime total de cca. 625,3 km, iar ndiguirile ce afecteaz semnificativ corpurile de ap au o lungime de cca. 543,8 km, avnd n vedere o lungime total de cca. 951 km. Derivaiile sunt obiectivele hidrotehnice aferente corpurilor de ap, care au drept scop suplimentarea debitului afluent pentru anumite acumulri, precum i asigurarea cerinei de ap pentru localitile aferente producnd modificri semnificative ale debitelor cursurilor de ap pe care funcioneaz. Sunt n numr de 8 i au o lungime de cca. 57,2 km. Ca presiuni hidromorfologice, derivaiile produc n principal efecte asupra curgerii minime, asupra stabilitii albiei si biotei. Prelevrile de ap i restituiile produc alterri hidromorfologice semnificative care se materializeaz prin modificarea caracteristicilor cursului de ap pe care sunt poziionate prizele de apa i evacurile de ap ale cror debite prelevate/restituite, sunt semnificative din punct de vedere cantitativ.
Alte tipuri de presiuni antropice:
Din aceast categorie fac parte: polurile accidentale, activitile de piscicultur i acvacultur atunci cnd se fac fr asigurarea unor msuri de purificare specifice a apei i nu este asigurat o structur adecvat pe specii n bazinele acvatice natural/antropice, extragerea balastului si nisipului din albiile minore ale cursurilor de apa n cazul n care apar efecte negative sau nu sunt respectate condiiile specifice impuse prin autorizaia de gospodrire a apelor i exploatrile forestiere, in cazul in care acestea se fac haotic, nerespectnd prevederile legale, efectul lor materializndu-se asupra stabilitii terenului (prin apariia eroziunii, formarea de toreni, alunecri de maluri, amplificarea viiturilor, scderea ratei de realimentare a straturilor acvifere etc.).
Msurile necesare dezvoltrii durabile a gospodririi apelor
Msurile necesare dezvoltrii durabile a gospodririi apelor din teritoriul judeului rspund obiectivelor stabilite n Schema Directoare de Amenajare i Management a Bazinului Hidrografic Olt. Pentru judeul Olt, administratorul bazinului hidrografic, prin reprezentantul su la nivel judeean, Sistemul de Gospodrire al Apelor Olt are ca principale lucrri hidrotehnice propuse (adresa nr. 2.111/07.04.2011): lucrri n curs de promovare (au aviz ABA Olt): regularizarea r. Olte la Barza; 129
regularizarea pr. Oltior la Gneasa; regularizarea r. Olte la Prcoveni.
lucrri noi: regularizare pr. Dejeasca la Vitomireti; regularizare pr. Trepteanca la Vitomireti; regularizare Cungrea, sector Dobroteasa-Smbureti; regularizare pr. Milcov la Milcov; ndiguire mal drept r. Olte la Flcoiu. finalizarea lucrrilor n curs de execuie: regularizare r. Olte la Bal, stadiu de realizare 9%; regularizare r. Olte la Iancu Jianu, stadiu de realizare 6,8%. Lucrri pentru infrastructura Ap / ap uzat Reducerea impactului apelor uzate asupra corpurilor de ap de suprafa se va realiza cu aportul important al implementrii proiectului Extinderea i reabilitarea sistemelor de ap i ap uzat n judeul Olt. S.C. COMPANIA DE AP OLT S.A. beneficiaz de asisten financiar nerambursabil, acordat prin POS Mediu 2007 2013 pentru implementarea acestui proiect. Proiectul, n valoare de 292.621.027 lei presupune investiii pentru mbuntirea proceselor de captare, tratare i distribuie a apei potabile i pentru colectarea i epurarea apelor uzate n zonele acoperite de operatorul regional SC Compania de Ap Olt SA, n conformitate cu Directivele Uniunii Europene n sectorul de ap i ap uzat. Obiectivul general al Proiectului l constituie mbuntirea calitii mediului i a standardelor de via ale locuitorilor din zona de dezvoltare a Proiectului, care include oraele Slatina, Scorniceti, Drgneti-Olt, Piatra-Olt i Potcoava. Investiiile care se vor realiza sunt: Construcia/modernizarea surselor de ap captat; Construcia/reabilitarea staiilor de tratare ap potabil; Extinderea/reabilitarea reelelor de ap potabil; Extinderea /reabilitarea reelelor de colectare a apei uzate; Construcia /reabilitarea staiilor de epurare; Construcia/reabilitarea instalaiilor de tratare a nmolului; Achiziionarea de debitmetre de zon i echipamente mobile pentru detectarea pierderilor din reea, software i echipamente pentru GIS (sistem informatic geografic) i modelare hidraulic, echipament de in spectare a conductelor de canalizare, sistem SCADA (dispozitiv computerizat de monitorizare i gestionare a situaiilor din teren) etc.
130
2.5.3. SOLUL
Solul este izvorul de hran al plantelor, care transform, cu ajutorul energiei solare, substanele minerale din sol n materie organic. De acest proces este legat existena milenar a omenirii, de el fiind legat procurarea hranei i a materiilor prime pentru industria prelucrtoare. Repartiia solurilor pe clase de folosin n conformitate cu legislaia Fondului funciar, clasificarea terenurilor se face dup destinaia acestora n urmtoarele categorii: a. terenuri cu destinaie agricol; b. terenuri cu destinaie forestier; c. terenuri aflate permanent sub ape; d. terenuri din intravilan; e. terenuri cu destinaii speciale. Suprafaa agricol la nivelul judeului Olt n 2011 a fost de 434.442 ha, repartizat astfel: - arabil 388.079 ha - puni naturale 31.784 ha - fnee 529 ha - patrimoniu viticol 7.634 ha - patrimoniu pomicol 6.416 ha n funcie de categoriile de folosin a terenurilor, acestea au fost repartizate pe clase de calitate. Suprafeele de sol din judeul Olt, funcie de cla sa lor de calitate din anul 2011 sunt prezentate n Tabelul 2.5.3.1. Tabelul 2.5.3.1 Repartizarea terenurilor agricole pe clase de calitate i folosine
Nr. crt. 1 2 3 4 5 Categoria de folosin Arabil Puni Fanete Vii Livezi Total I 1031 0 0 0 0 1031 Clasa de calitate, [ha] II III IV 127527 223043 26962 553 7541 5241 100 58 117 1553 2458 2848 340 2658 1774 130073 235758 36942 V 14300 14142 68 485 1643 30638 Sup. total agricola ha Clasa 392863 III 27477 IV 343 IV 7344 III 6415 IV 434442 III
Repartiia spaial a claselor de fertilitate pe teritoriul judeului Olt se prezint astfel: - terenurile aparinnd clasei I, pentru categoria de folosin arabil se ntlnesc pe suprafee mici, dispersate la nivelul fiecrui teritoriu comunal, cu precdere n jumtatea sudic a judeului Olt i n special comuna Izbiceni. - terenurile aparinnd clasei a II a pentru categoria de folosin arabil ocup majoritatea teritoriilor comunale, ncepnd aproximativ de pe aliniamentul Dobrun Coteana Vlcele N.Titulescu i pn n Lunca Dunrii (DN Corabia Bechet), excepie fcnd teritoriul comunei Ianca, precum i localitile Drgneti, Dneasa, Sprncenata. - terenurile aparinnd clasei a III a pentru categoria arabil se ntlnesc n zona central a judeului, fiind aproximativ delimitate la S de aliniamentul Voineasa Brncoveni Schitu Tufeni, iar n partea de N de oseaua naional (DN Piteti Drgani). 131
- terenurile aparinnd clasei a IV a pentru arabil se gsesc n partea de N a judeului, pe arii mai restrnse se ntlnesc i n zona ocupat cu soluri de clasa a III a, precum i n zona joas a Luncii Dunrii. - terenurile aparinnd clasei a V a pentru arabil se ntlnesc pe suprafee dispersate, cu precdere n zona de N a judeului, n perimetrul ocupat de zona a IV a dar i n cel al zonei a III a. Starea calitii solurilor n judeul Olt aproximativ 105.427 ha teren agricol sunt afectate negativ de fenomene nefavorabile cum sunt: eroziune, srturare, alunecri de teren, exces de umiditate, eflaie. Soloneurile salinizate se afl situate n arealul comunelor din zona de lunc Olte Olt cum sunt: Osica de Sus, Frcaele, pe partea dreapt a rului Teslui, dup intra rea acestuia n Lunca Oltului, precum i la Sud de Drgneti Olt spre Dneasa i Sprncenata n lunca de subteras i de tranziie corespunztoare perimetrului n care ncepe s se evidenieze prul Si. Vertisolurile alcalinizate i / sau salinizate , au fost identificate n zona Drgneti Olt - Dneasa precum i Flcoiu, n zona de confluen Olte Olt i la Osica de Sus. Solurile aluviale, inclusiv vertice, gleizate, alcalinizate i/sau salinizate se afl situate n Lunca Oltului la Drgneti Olt, Dneasa, Sprncenata i Gostavu. Lcovitile alcalinizate i/sau salinizate au fost delimitate la Dneasa, Frcaele, Flcoiu precum i Grojdibodu i Ianca n Lunca Dunrii. Valorificarea terenurilor ocupate cu aceste soluri reclam efectuarea unor lucrri de desecare i drenaj, nsoite de afnarea adnc i amendarea corespunztoare combaterii alcalinitii i tendinei de intensificare a acesteia. Psamosolurile salinizate i/sau alcalinizate au fost semnalate la Potelu n Lunca Dunrii, n cadrul unui relief specific de dune joase. Pentru valorificarea acestora sunt necesare lucrri de nivelare, apoi de desecare i amendare precum i fertilizare cu caracter ameliorativ. Nisipuri i soluri afectate de deflaie , care necesit msuri speciale de ameliorare , printre care se pot aminti: perdele de protecie, asolamente speciale, irigaii, fertilizri specifice se ntlnesc n zona de SV a judeului Olt n zona Ianca, Potelu, tefan cel Mare. Soluri podzolice ct i alte soluri acide ocup o suprafa nsemnat. Remedierea deficienelor acestor soluri se face prin aplicarea amendamentelor calcaroase, afnri adnci, fertilizri organice, asolamente specifice. Suprafeele afectate de alunecri de teren, n cea mai mare parte stabilizate, se ntlnesc n nordul judeului n zona localitilor Vitomireti, Dejeti, Smbureti, Leleasca, Vultureti, Verguleasa, dar i n partea de vest a judeului n zona localitilor Dobrun, Voineasa, Iancu Jianu. Ca msuri speciale de combatere a acestui fenomen deosebit de duntor privind calitatea solurilor menionm: lucrri speciale de amenajare a versanilor, mpduriri cu rol de protecie, captarea izvoarelor de coast. Suprafeele de teren afectate de eroziunea de suprafa ocup aproape 31.123 ha, iar cele afectate de eroziunea de adncime prin deflaie ocupa o suprafa de 6.200 ha. Aceste terenuri se afl situate n zona nisipurilor mobile Ianca, Potelu, tefan cel Mare. 132
Terenurile afectate de eroziunea de suprafa provocat de ap se gsesc rspndite n partea nordic a judeului Olt, n special pe versanii care mrginesc vile principalelor cursuri de ap. Suprafeele afectate de exces de umiditate sunt rspndite sporadic pe aproximativ tot cuprinsul judeului, nsumnd cca. 66.116 ha. Combaterea excesului de u miditate stagnant se poate realiza prin: amenajarea de anuri i rigole de scurgere a apei n exces, drenaj crti, modelarea terenului n benzi cu coame (artur n spinri), afnare adnc. Poluarea solurilor include nu numai totalitatea fenomenelor i proceselor determinate de ptrunderea din afar a unor substane sau elemente nocive, ci i toate dereglrile ce intervin n echilibrul complex, de natur fizic, chimic i biologic realizat i ajuns la un anumit grad ntr-o perioad ndelungat de timp. Ca urmare a activitii antropice are loc poluarea mediului nconjurtor cu diverse produse chimice folosite n procesul produciei agricole, cu reziduuri industriale solide, lichide i gazoase, cu reziduuri organice de la complexe i ferme de animale, de la staiile de epurare ale oraelor mari, cu detergeni, cu produse de la arderea combustibilului etc. Poluarea cu produse fitosanitare Conform datelor obinute de la Direcia Fitosanitar Olt, n anul 2011 s -au utilizat pe teritoriul judeului Olt pesticide omologate conform Codexului produselor de uz fitosanitar. Toate produsele de uz fitosanitar folosite n concentraii i doze optime recomandate conform certificatelor de omologare nu sunt fitotoxice i nu las reziduuri n sol. Produsele de degradare ale erbicidelor i insectofungicidelor sunt solubile n ap i sunt compui netoxici care nu prezint pericole pentru om, animale sau mediul nconjurtor. Nu se acumuleaz n sol, organisme vii, mediul nconjurtor i nici n produsele alimentare. Aceste produse nu particip la schimbarea structurii solului i nici nu influeneaz complexul coloidal al acestuia, cu condiia folosirii n doze i concentraii optime a tuturor pesticidelor. Soluri afectate de reziduuri zootehnice n judeul Olt exist cteva complexe pentru creterea psrilor i a suinelor. Acestea stocheaz dejeciile n bazine, iar dup fermentare le vidanjeaz i le mprtie pe terenurile agricole pe care le dein n proprietate, arendate sau pentru care au contracte cu deintorii de terenuri. Principala problem n cazul impactului activitilor din sectorul agricol asupra mediului const n, poluarea organic cu deeuri zootehnice folosite ca ngrmnt sau depozitate necorespunztor n apropierea unor surse de ap potabil, precum i folosirea necontrolat a ngrmintelor azotate sau substanelor fitosanitare, care cresc nivelurile acestora n sursele de ap folosite (azotai, pesticide). Depozitarea necorespunztoare a dejeciilor animaliere a condus de asemenea la impurificarea apelor cu nitrai. Dejeciile animale aplicate excesiv ca ngrminte afecteaz proprietile solurilor. Acestea pot conine biostimulatori, uree, medicamente, ageni patogeni, care produc poluarea chimic i biologic solului, scad permeabilitatea i pot difuza pn la pnzele de ape freatice, transformndu-le n focare de substane chimice. Tot din zootehnie pot rezulta substane de igienizare a grajdurilor (sod, detergeni) care contribuie la poluarea solurilor i apelor. 133
Situaia amenajrilor de mbuntiri funciare SNIF SA Sucursala Olt are n administrare suprafaa de 75.296 ha amenajat cu lucrri de desecare, din care pe suprafaa de 14.445 ha eliminarea excesului de umiditate se asigur prin pompare. Aceast suprafa se afl n incinta ndiguit Dbuleni-Potelu-Corabia. Aceast zon a fost n ntregime afectat de inundaiile produse n anul 2006. Pe restul suprafeei amenajate cu lucrri de desecare, eliminarea excesului de umiditate, n special al aportului pluviometric deosebit, se face prin canalele principale din cadrul sistemelor de irigaii, care unesc firul natural al vilor i sunt n administrarea SNIF SA, i acolo unde a fost cazul au fost executate canale secundare cu descrcare n canalele principale. Aceste canale secundare, acolo unde au fost proiectate de stat, sunt n inventarul societii respective, iar unde este proprietate privat sunt in administraia SNIF. n anul 2011 SNIF SA a avut n administrare 180.145 ha amenajate cu lucrri de irigaii, din care a repus in funciune 46.292 ha, prezentate sintetic n tabelul 2.5.3.2. Tabelul 2.5.3.2 Sisteme de irigaii
Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. Denumirea amenajrii Terasa Caracal Terasa Corabia Sadova Corabia Dbuleni-Potelu- Corabia Bucani-Cioroiu Ipoteti Stoeneti- Viina Drgneti Frunzaru- Boianu Total suprafee Suprafaa amenajat [ha] 35365 33129 19099 10928 27717 13703 25814 6233 8157 180145 Suprafaa pus n funciune [ha] 7325 9964 11236 7507 4 827 0 5433 0 0 46292
Judeul Olt este predispus efectelor nefaste ale secetei pe majoritatea teritoriului, dar lipsa de umiditate se resimte deosebit de puternic n zona de sud unde predomin solurile nisipoase i n Cmpia Caracalului i Cmpia Boianului. Poluarea solurilor n urma activitii din sectorul industrial O suprafa de 37,4 ha este destinat depozitelor industriale (halde) de pe lng societile cu profil metalurgic, SC SMR SA Bal, SC ALRO SA Slatina, SC ALRO SEDIU SECUNDAR SA Slatina i SC ECOMIN S.R.L. Cmpina, punct de lucru - Slatina Activitatea de extracie a petrolului a poluat i polueaz solul n perimetrele petrolifere Iancu Jianu, Ciureti NordBrla, CiuretiTufeni Surduleti, Negreni i OtetiDeleni Poboru cu produse petroliere i ape de zcmnt pe o suprafa de aproximativ 48,13 ha. Situaia terenurilor poluate ca urmare a activitilor din sectorul industrial sunt redate n tabelul 2.5.3.3.
134
Tabelul 2.5.3.3 Suprafee de teren poluate din cauza activitilor industriale, [ ha]
Substana poluant Cenu Deeuri menajere Nmoluri Dejecii lamuri Nmoluri de la staii de epurare Noroaie miniere Steril Zgur Total Total jude 26 15,7 0,3 2,7 106,56 1,4 2,5 10,7 165,86 Industria extractiv 105,36 105,36 Industria metalurgic feroas 14,6 0,3 1,2 10,7 26,8 Agricultura 2,7 2,7 Gospodria Alte comunal ramuri 15,7 1,4 17,1 11,4 2.5 13,9
Zone critice sub aspectul deteriorrii solurilor n judeul Olt o suprafa de cca. 47.899 ha teren agricol este afectat negativ de degradarea solului prin: eroziune de suprafa, de adncime i eolian, alunecri de teren, inundabilitate, compactare, reducerea coninutului de materie organic, salinizare, seceta pedologic i atmosferic, scoaterea din circuitul agricol. 1. Terenurile afectate de eroziunea eolian ocup o suprafa de 1.055 ha, cele afectate de eroziunea de suprafa ocup 31.123 ha, iar cele afectate de eroziunea de adncime ocup 3.183 ha. - Terenurile afectate de eroziunea eolian se afl n zona urmtoarelor localiti: Corabia 10 ha, Orlea 258 ha, Grojdibod 196 ha, Potelu 7 ha, Ianca 611 ha. - Terenurile afectate de eroziunea de suprafa provocat de ap se gsesc n jumtatea nordic a judeului Olt, n special pe versanii care mrginesc vile principalelor cursuri de ap. - Terenurile afectate de eroziune de adncime se gsesc n teritoriile comunelor din nordul judeului care s-au degradat din cauza ploilor toreniale, care prin scurgerea pe terenurile lipsite de vegetaie ierboas si pomicol distrug orizontul superior, solul fiind depus la baza versanilor. 2. Alunecrile de teren ocup n jude o suprafa de 789 ha i se gsesc pe teritoriile urmtoarelor comune: Cezieni 5 ha, Coteana 17 ha, Grdinari 9 ha, Leleasca 14 ha, Optai 208 ha, Osica de Sus 29 ha, Sprncenata 29 ha, Smbureti 164 ha, Vitomireti 4 ha, Valea Mare 52 ha, Voineasa 25 ha, Dobrun 17 ha, Priseaca 42 ha, Slatina 32 ha, Milcov 10 ha, Potcoava 50 ha, Mruntei 10 ha. 3. Inundabilitatea terenurilor n jude ocup o suprafa de 6.729 ha n zona luncilor nendiguite, a albiilor neregularizate: n Lunca Dunrii, Tesluiului, Oltului, Plapcei, Vediei, Olteului etc. 4. Compactarea solului ocup o suprafa de cca. 120.951 ha i ca facto ri care au dus la aceast compactare sunt: nerespectarea unei agrotehnici adecvate, arderea miritilor, rotaia culturilor, arturi la aceeai adncime, neefectuarea lucrrilor de afnare etc. 5. Reducerea materiei organice, se manifest pe o suprafa de 159.545 ha i este urmarea arderii miritilor, exploatrii neraionale a terenului, nencorporarea resturilor vegetale n sol, dispariia microflorei, mineralizarea materiei organice. 135
6. Salinizarea ocup o suprafa de 1.000 ha n zona localitilor: Drgneti, Dneasa, Sprncenata. Aceasta s-a produs din cauza folosirii neraionale a apei de irigat mai ales n zona fostelor orezarii. 7. Seceta pedologic i atmosferic este una din cauzele cele mai importante care influeneaz degradarea solurilor n zonele sudice. Aceasta duce la dispariia vegetaiei, nisipurile sunt spulberate, apare deertificarea pe terenurile argiloase, se compacteaz, se modific structura, apar crpturi pe profilul solului, se pierde capacitatea de reinerea apei. Tabelul 2.5.3.3 bis Zone critice sub aspectul degradrii solului sunt urmtoarele situri contaminate:
Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. Obiectiv Schela Piteti secia 8 Schela Piteti secia 7 ALRO SA ALRO SA Schela Ciureti Secia II Schela Ciureti Secia II Schela Ciureti Secia Deleni SC IGO SA Sucursala PETROM CRAIOVA sector Iancu Jianu CL Cozieni Activiti Extracie petrol Extracie petrol Ind. Al. Ind. Al. Extr. petrol Extr. petrol Extr. petrol Depozitare prod. petroliere Extr. petrol S, mp 9400 2915 54000 24000 4400 2200 950 1250 3100 Localitate Brti Spineni Brti de Vede Slatina Slatina Icoana (parc 5-12 Icoana) Parc 10 Potcoava Deleni Caracal Iancu Jianu Poluant Prod. petroliere Prod. petroliere Deeuri ind. Satul Nou Deeuri ind. Milcov Deal Prod petroliere Prod petroliere Prod petroliere Prod petroliere Prod petroliere
10.
11.
CL Corabia
12.
CL Dobrosloveni
Utilizarea ngrminte naturale i chimice Utilizarea ngrminte naturale i chimice Utilizarea ngrminte naturale i chimice Utilizarea ngrminte naturale i chimice Utilizarea ngrminte naturale i chimice Utilizarea ngrminte naturale i chimice
2661
Cezieni
nitrai nitrai nitrai
9732
Corabia
3542
Dobrosloveni
13.
CL Frcaele
2571
Frcaele
nitrai nitrai nitrai
14.
CL Traian
2318
Traian
15.
CL Vladila
1900
Vladila
136
Nr. crt. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24.
Obiectiv CL Caracal CL Corabia CL Drgneti Olt CL Bal CL Slatina CL Scorniceti SC ASSANI SRL SNP PETROM OMV SNP PETROM OMV
Activiti Depozitare deeuri menajere Depozitare deeuri menajere Depozitare deeuri menajere Depozitare deeuri menajere Depozitare deeuri menajere Depozitare deeuri menajere Creterea pasrilor Depozitarea lamului Depozitarea lamului
S, mp 33000 11815 20000 32000 40000 20000 15000 12000 5100
Localitate Caracal Corabia Drgneti Olt Bal Slatina Scorniceti Stoicneti Icoana Otesti
Poluant deeuri menajere deeuri menajere deeuri menajere deeuri menajere deeuri menajere deeuri menajere Dejecii de psri Produse petroliere Produse petroliere
Alta cauz n degradarea solului este deertificarea, fenomenul de cretere a suprafeelor ocupate de erodisoluri. 8. Scoaterea din circuitul agricol reprezint o cauza important de degradare a terenurilor agricole prin lucrrile neraionale care se execut n acest scop. Inventarul terenurilor afectate de diferite procese de degradare este prezentat n tabelul urmtor: Tabelul 2.5.3.4 Suprafee de teren afectate de procese de degradare a solului Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 Natura factorului restrictiv Eroziune total Aciditatea solului Salinizare Alunecri de teren Inundabilitate Compactare Suprafaa ( ha) 30.124 152.593 1.000 613 2.249 120.000
Utilizarea durabil a solului n utilizarea durabil a solului se impune respectarea urmtoarelor msuri: extinderea, promovarea i generalizarea cultivrii unor soiuri i hibrizi rezisteni la atacul duntorilor i bolilor, respectarea rotaiei culturilor, administrarea uniform i n raport echilibrat a ngrmintelor naturale i chimice, limitarea utilizrii produselor chimice i excluderea celor duntoare pentru om sau care au efecte negative asupra mediului nconjurtor.
2.5.4. Starea florei i faunei

Flora i fauna respect zonalitatea geografic impus de latitudine. Vegetaia natural este fragmentat de vegetaia de cultura i pajiti stepizate. 137
Flora Vegetaia judeului Olt se ncadreaz n dou mari uniti vegetale: zona forestier situat n nord i zona de step i de puni n sud, limita lor putndu-se urmri n general pe meridianul oraului Caracal. Prima fie este reprezentat de subzona pdurilor de stejar i mixte de tip sud-european (stejar cu alte foioase: paltin, carpen, tei, ulm), iar a doua de pajiti de silvostep cu graminee i diverse ierburi care alterneaz cu pduri de stejar. Subzona pdurilor de stejar i mixte de tip sud -european (cerete i grniete) iese n eviden prin diferite plcuri de pduri, cu cea mai mare rspndire n Piemontul Cotmenei. Starea de sntate a pdurilor - Pdurile din cadrul Direciei Silvice Olt n anul 2011 au avut o stare de sntate bun. Sistemul de monitoring forestier se realizeaz n 32 puncte de observaie, rspndite n tot judeul, n care se apreciaz vizual starea de sntate (1.466 ha au fost afectate de duntori - clasele 2-4 de defoliere). Subzona silvostepei reprezint trecerea de la subzona pdurilor la zona de step. Terenurile defriate sunt ocupate de pajiti stepizate, secundare i terenuri agricole. Vegetaia intrazonal apare n luncile rurilor, n apropierea lacurilor, pe terenuri mltinoase i este reprezentat de plop, salcie, stuf, papur, ro goz, specii higrofile. La acestea se adaug plantele ruderale. n Judeul Olt au fost identificate 2.700 de specii de plante, dintre care, 3 sunt declarate monumente ale naturii, 9 sunt periclitate, 17 vulnerabile si 35 rare. Ecosistemele naturale si semi-naturale acoper 17% din teritoriul judeului. Au fost identificate si caracterizate 13 tipuri de habitate, 6 habitate specifice zonelor umede, 1 habitat specific punilor si fneelor, 6 habitate forestiere.
Fauna
Judeul Olt se ncadreaz din punct de vedere faunistic zonei joase de cmpie i podiuri cu biotopuri de pduri, de pajiti i acvatice. Fauna cuprinde elemente caracteristice zonei de vegetaie. Zona forestier este populat cu: cprioara, mistreul, vulpea dintre mamifere; acestora li se altur veveria. Psrile semnificative sunt fazan, potrniche, prepelia, grlia, rae, gte, becaina, sitar de pdure, liia, sturz, porumbel slbatic, turturica, nag, ciocrlie, cormoran mare etc. Arealele puternic antropizate i nlocuite cu culturi agricole sunt populate cu roztoare, insecte, numeroase specii de psri. Apele curgtoare reprezint habitatul pentru cteva specii comune de peti. Cteva dintre cele mai rspndite specii inventariate de AJVPS Olt i Direcia silvic Olt sunt: Cerb (Cervus elaphus), Cerb loptar (Dama dama), Cprior (Capreolus capreolus), Mistre (Sus scrofa), Iepure (Lepus europaeus), Vulpe (Vulpes vulpes), Viezure (Meles meles), Jder de copac (Martes martes), Dihor (Putoris putoris), Nevstuic (Mustela nivalis), Bizam (Ondrata zibethica), acal (Canis aureus). Dintre psri: Fazan (Phasianus colchicus), Potrniche (Perdix perdix), Prepeli (Coturnix coturnix), Gsca de var (Anser anser rubrirostris), Grlia mare (Anser albifrons), Ra mic (Anas crecca), Ra mare (Anas plathyrhynchos), Ra fluiertoare (Anas penelope), Ra critoare (Anas querquedula), Ra cu cap castaniu (Aythyia ferina), Becain (Gallinago gallinago), Sitar de pdure (Scolopax rusticola), Lii (Fulica atra), Sturz (Turdus iliacus), Porumbel slbatic (Columba palumbus), Turturic (Streptopelia turtur), 138
Gugutiuc (Streptopelia decaocto), Graur (Sturnus vulgaris), Ciocrlie (Alauda arvensis), Cioar griv (Corvus corone cornix), Cioara de semntur (Cornus frugilegus), Cocoar (Turdus pilaris), Coofan (Pica pica), Cormoran mare (Phalacrocorax carbo). Impactul asupra florei i faunei Impactul asupra florei i faunei este un rezultat al presiunii antropice i const din: - extinderea suprafeelor destinate construciilor; - exploatarea necorespunztoare a sistemelor de desecare umectare; - depozitarea ilegal a deeurilor i polurile accidentale; - incendierea vegetaiei uscate. Starea pdurilor Pdurea reprezint cel mai complet si complex ecosistem terestru, care a realizat un perfect echilibru natural al elementelor componente si o influenta favorabila asupra mediului nconjurtor, n ansamblul sau. Sistemul pdurii are dimensiuni mari si este alctuit din arbori si arbuti, n care echilibrul biologic existent ntre vegetaie, fauna si celelalte componente ale mediului natural este bine reglat. Fondul forestier Fondul forestier al judeului Olt include o suprafaa de 54.769 ha, respectiv 10% din suprafaa total a judeului. Raportnd suprafaa de pdure la numrul de locuitori, rezult o medie de 0,11 ha/locuitor, fa de 0,26 ha/locuitor ct este la nivel naional, respectiv 0,33 ha/locuitor, la nivel european. Din suprafaa total de pdure de 54.769 ha, 31.152 ha sunt pduri proprietate public a statului, iar 23.617 ha pduri proprietate particular (43%). Suprafaa de pdure administrat este de 43.931 ha, din care 31.152 ha pduri proprietate public a statului, iar 12.779 ha pduri proprietate particular. Rolul major al pdurii este bine evideniat de funciile acesteia. Funcia economica a pdurilor: este data de rolul de furnizare de masa lemnoasa utilizata ca materie prima n industrie, construcii sau lemne de foc; pdurea ofer si surse de hrana prin fructele arborilor si arbutilor, ciupercilor, plante erbacee consumate direct ca produse alimentare, altele fiind plante medicinale. Funcia climatica si antipoluanta a pdurii - se exprim prin fenomenul de reglementare a coninutului de oxigen n atmosfera prin procesul de fotosinteza (vegetaia consuma dioxidul de carbon si eli bereaz cantitile de oxigen care menin proporia cunoscuta de 20,94%), fapt pentru care pdurile au mai fost denumite si plmnul Terrei. Literatura de specialitate arat c 1 km2 de pdure ecuatorial produce zilnic 11 tone de oxigen. Astfel, pentru fiecare hectar de pdure, se fixeaz anual prin fotosintez cte 250 de tone de carbon; pe un hectar cultivat agricol cte 149 tone iar pe un hectar de pajite cte 43 de tone. Un important efect climatic al pdurii l reprezint reducerea vitezei vntului, adpostind suprafeele solului de cldur i chiar aezrile omeneti din vecintatea pdurii. Pdurea atenueaz zgomotul, reducnd astfel poluarea fonic. Funcia hidrologic si antierozional: a rborii pdurii rein circa 40-50% din cantitatea de precipitaii czute, fapt ce reduce mult puterea de eroziune directa a precipitaiilor, iar rdcinile arborilor diminueaz n plus puterea de eroziune a apelor i protejeaz solul 139
pe relieful n panta si pe terenurile nisipoase. Ca exemplu: pe terenurile nisipoase din sudul Olteniei unde perdelele de pdure de salcm au fost tiate, s -au reactivat micrile de teren. Zvoaiele aflate dea lungul apelor curgtoare apr malurile acestora la viiturile puternice. Funcia antiaridizant: pdurea stocheaz o mare cantitate de apa n frunze, tulpini, rdcini si n sol, care se elibereaz succesiv n caz de secet. Funcia de adpost si mediu de via a pdurii pentru biodiversitatea care se dezvolta la protecia si sursa de hran pe care o ofer pdurea apare dezvo ltarea numeroaselor lanuri trofice: insecte, psri, reptile, mamifere, erbivore, carnivore etc. la care se adaug sistemul de intercondiionri complexe. Funcia edafica a pdurii, contribuie prin materia organica depusa la formarea solurilor. Sunt cunoscute solurile fertile care au evoluat n aria pdurilor datorita frunziului, scoarei czute a ramurilor uscate etc. si care au intrat n descompunere formnd humusul din orizontul de suprafa al solului. Funciile sociale ale pdurii le completeaz pe cele menionate mai sus: funcia recreativa si turistica; funcia estetica; funcia tiinifica a unor rezervaii naturale cu arbori seculari si alte specii din biocenoza respectiva. Distribuia pdurilor dup principalele forme de relief Partea de nord a judeului, care se afla pe ultimele prelungiri ale Podiului Getic se remarca prin zone cu pduri intense, cu trupuri de pdure ce depesc de 1.000 ha, care ocupa aproximativ 23% din suprafaa totala, fa de zona de sud unde sunt numai plcuri izolate, a cror suprafaa se ncadreaz ntre 100 400 ha, care ocupa aproximativ 2-3% din suprafaa totala. Distribuia pdurilor din judeul Olt, administrate de Direcia Silvica Olt, pe formele de relief: - pdure de cmpie 27.507 ha; - pdure de deal 4.369 ha. Astfel, se poate concluziona ca n zona de sud a judeului, n urma defririlor anterioare prin nesocotirea legislaiei si a recomandrilor silvicultorilor s -au produs pagube incalculabile patrimoniului forestier si au dezechilibrat balana naturala a pdurilor. Unele specii se plante si animale caracteristice au disprut, s -au produs dereglri ale climatului local. A fost dereglat regimul hidrologic, climateric etc. Suprafee din fondul forestier naional, parcurse cu tieri Suprafaa parcurs cu tieri a fost de 908 ha, din care: Tieri de regenerare 803 ha Tieri regenerare codru 99 ha Tieri de substituiri refaceri 6 ha Zone cu deficit de vegetaie forestier i disponibiliti de mpdurire Judeul Olt, care prin poziia sa biogeografic, aflat n partea de S a Romniei, i n care o pondere ridicat o are folosirea intensiv a terenurilor pentru agricultur n detrimentul terenurilor ocupate cu vegetaie forestier se afl ntr -un deficit de terenuri ocupate cu pduri cu precdere n zona Corabia, unde perdelele forestiere au fost defriate, existnd pericolul deertificrii. 140
In anul 2009 au fost ntocmite mai multe proiecte de mpdurire din partea cetenilor din localitile Corabia, Orlea, Stefan cel Mare, Buciniu, Redea. Suprafee de pduri regenerate n anul 2011 n sens larg regenerarea se refer la procesul de rennoire sau de refacere a unei pduri mbtrnite, exploatat sau distrus din vreo cauz oarecare. Prin regenerare, n locul fiecrei generaii vechi de pdure se instaleaz mereu alta tnr i astfel, cu toate c indivizii constitueni au o durat de via limitat, pdurea i conserv diversitatea i funciile sale productive i protectoare. Regenerarea se impune deci ca o verig de legtur ntre generaii i mijlocul permanent i eficient de selecie i evoluie, asigurnd astfel continuitatea pdurii n timp i spaiu. Direcia Silvic Olt a realizat la sfritul anului 2011 plantri pe 295 ha, din care 55 ha regenerri naturale i 207 ha mpduriri integrale - 33 ha n terenuri degradate n ceea ce privete refacerea culturilor calamitate, fa de programul de 811 ha, din care 695 ha n terenuri degradate, DS Olt a realizat 792 ha, din care 704 ha n terenuri degradate. Starea de sntate a pdurilor Principala ameninare pentru sntatea pdurilor sunt artropodele (insecte, acarieni, pianjeni), care cuprind cel mai mare numr de specii. Insectele (defoliatoare de scoar, de lemn, rdcin, flori, fructe) sunt n special numeric i structural legate de vegetaia arborescent. Ele pot influena uneori profund existena arboretului i a pdurii, producnd vtmri importante, ceea ce face necesar cunoaterea biologiei lor, a naturii vtmrilor produse i a mijloacelor de prevenire i combatere. Sistemul de monitoring forestier se realizeaz n 30 de puncte de observaie, rspndite n tot judeul, n care se apreciaz vizual starea de sntate cu ajutorul celor doi indicatori care au avut urmtoarele valori: 1.466 ha afectate de duntori (clasele 2 -4 de defoliere) - 1.275 ha pduri aparinnd DS Olt - 191 ha pduri private Cele 30 de puncte de observaie reprezint zonele de proba care sunt alctuite din doua cercuri, unul cu diametrul de 7,93 m i cel de al doilea cu diametrul de 12,62 m. In cercul cu diametrul de 7,93 m se inventariaz arborii cu diametrul trunchiului mai mic de 8 cm, iar n cercul cu diametrul de 12,62 m se inventariaz arborii cu diametrul mai mare de 28 cm i se apreciaz care este gradul de defoliere i decolorare. Datele sunt trimise i centralizate la ICAS Timioara unde sunt interpretate i comunicate sub forma unei aprecieri de sntate. Pdurile din cadrul Direciei Silvice Olt au avut n anul 2011 o stare de sntate bun.
2.5.5. Arii naturale protejate. Starea patrimoniului natural

Ariile naturale protejate sunt zone n care s-au pus la punct o serie de instrumente de gestionare care s rspund cerinelor de supraveghere, protecie i asigurare a valorii ecologice a spaiului natural, sau cum definete Uniunea Mondial pentru Conservare a Naturii (IUCN7): o arie terestr/marin dedicat special proteciei si meninerii diversitii biologice si a resurselor naturale si culturale asociate si gospodrit 141
legal sau prin alte mijloace eficiente. O arie protejat este un spaiu geografic clar delimitat, recunoscut, desemnat i administrat n baza unor acte legale sau prin alte mijloace eficiente, cu scopul de a se realiza conservarea pe termen lung a naturii precum i a serviciilor de mediu i a valorilor culturale asociate. In 1978, IUCN-ul a publicat raportul CNPPA "Categorii, Obiective si Criterii pentru Ariile Protejate". Acest raport a propus urmtoarele 10 categorii de arii protejate: I. Rezervaie tiinifica/Rezervaie Naturala Stricta II. Parc National III. Monument Natural IV. Rezervaie de Conservare a Naturii/ Rezervaie Naturala Gospodrita V. Peisaj Protejat VI. Rezervaie de Resurse VII. Arie Naturala Biotica/Rezervaie Antropologica VIII. Arie Gestionata pentru Utilizri Multiple/Arie cu Resurse Gospodrite IX. Rezervaie a Biosferei X. Sit al Patrimoniului Mondial Natural Biodiversitatea reprezint variabilitatea organismelor din cadrul ecosistemelor terestre, marine, acvatice continentale i complexele ecologice; aceasta include diversitatea intraspecific, interspecific i diversitatea ecosistemelor. Judeul Olt este caracterizat de un nivel moderat de biodiversitate din punct de vedere al numrului de specii, al habitatelor si al ecosistemelor pe care le formeaz si din punct de vedere al suprafeelor deinute de acestea, ns modificrile actuale de peisaj p un n evidenta ameninri cum sunt: intensificarea activitilor agricole ce afecteaz cu precdere zonele mai productive si abandonarea activitilor agricole ce se manifesta mai ales n zonele slab productive. Dintre categoriile de arii protejate de int eres naional pe teritoriul judeului Olt se gsesc urmtoarele rezervaii naturale (categoria IV IUCN): 1. Pdurea Seaca Optani 135 ha; 2. Pdurea Branitea Catrilor 301,3 ha; 3. Pdurea Clugreasc 40 ha; 4. Casa Pdurii din Pdurea Potelu 1,5 ha; 5. Rezervaia de bujori a Academiei 54,9 ha; 6. Rezervaia de arborete de grni 121 ha; 7. Rezervaia Valea Olteului - 900 ha; 8. Pdurea Reca 50 ha; 9. Iris-Malu Rou 1380 ha; 10. Lacul Stejeti 2378 ha; 11. Lacul Izbiceni 1095 ha; 12. Lacul Slatina 645 ha. Ariile naturale protejate de interes local declarate la nivelul judeului Olt sunt: 1. Pdurea Topana 120 ha; 2. Stejarul din Verguleasa; 3. Cei 19 stejari seculari din Topana; 4. Pdurea Frunzaru comuna Sprncenata. La cele de mai sus se adaug rezervaia declarat Dunrea inferioar pe sectorul Corabia Turnu Mgurele, arie care depete limita judeului Olt. 142
Dintre categoriile de arii naturale protejate, cele de interes internaional stabilite la nivelul judeului Olt sunt: arii de protecie speciala (SAC), ariile de protecie avifaunistic (SPA) i siturile de interes comunitar (SCI). Ariile de protecie avifaunistic SPA definite ca situri pentru conservarea speciilor de psri slbatice, situate pe teritoriul judeului Olt sunt localizate n spaiul culoarului de vale al Oltului i al Dunrii: 1. Confluena Olt - Dunre (26000 ha n judeul Olt); 2. Valea Oltului inferior (17000 ha); 3. Dbuleni Grinduri (6400 ha); 4. Pdurea Radomir (400 ha); 5. SPA Strejeti; 6. SPA Slatina; 7. SPA Izbiceni. Siturile de interes comunitar SCI aflate pe teritoriul judeului Olt sunt urmtoarele: 1. Seaca Optani - ROSCI0225; 2. Reca - Pdurea Hotrani - ROSCI0166; 3. Pdurea Topana - ROSCI0177; 4. Branitea Catarilor - ROSCI0011; 5. Coridorul Jiului - ROSCI0045; 6. Pdurea Clugreasca - ROSCI0140; 7. Pdurea arului - ROSCI0168; 8. Pdurea Studinia - ROSCI0174; 9. Pdurea Vldila - ROSCI0183; 10. Valea Olteului - ROSCI0266, 11. Corabia - Turnu Mgurele - ROSCI0044. Celor de mai sus li se altur aria de protecie special (SAC) pentru ocrotirea psrilor Iris-Malu Rou aflat pe teritoriul comunei Mrunei. Siturile nou propuse sunt: 1. Dealurile Drganiului / ROSCI0279 2. Pdurea Radomir / RO9598724 3. Rul Olt, Turnu Mgurele Mrunei / RO3257690 4. Rul Vedea / RO9795379 5. Nisipurile de la Dbuleni (Grojdibodu, Ianca, Gura padinii) / ROSPA0135 Starea ariilor protejate este n general de bun conservare la majoritatea siturilor i nu au fost identificate defriri sau tieri ilegale. Sub aspectul managementului ariilor protejate la nivelul judeului Olt acestea se afl n custodie la direcii silvice, ageni economici sau asociaii, iar pentru unele dintre ele s-au realizat planuri de management. Ariile protejate, caracteristicile lor, localizarea i modul de suprapunere parial a unora dintre ele sunt prezentate n tabelul 2.5.5.1. Tabelul 2.5.5.1 Ariile protejate din judeul Olt
COD DENUMIRE 1. 2. 3. Pdurea Seaca - Optani Rezervaia de Arborete de Grnia Branitea Catrilor Natura 2000 ROSCI0225 ROSCI0011 Nivel naional 2.664 2.669 2.665 Suprafaa ha 135,00 121,00 301,30 Arii naturale suprapus e x Tip Forest. Mixt Forest. Localizare Optani Poboru Obria,
143
COD DENUMIRE Natura 2000 Nivel naional 2.668 2.668 Suprafaa ha
Arii naturale suprapus e
Tip
Localizare
4. 5.
Pdurea Clugreasc Rezervaia De Bujori a Academiei Pdurea arului
ROSCI0140 ROSCI0168
705,20 54,90 7006,10
tefan cel Mare Botanic Crciunei x Mixt Forest. Forest. Mixt Forest. Forest. Stoicneti Bobiceti, Gneasa, Morunclav, Ianca Optani Studinia Vldila Bal Brza Voineasa, Prscoveni, Osica de Sus, Dobrun, Flcoiu Dobrosloveni, Frcaele Dobrosloveni, Frcaele Strejeti Slatina Izbiceni Mrunei Flcoiu, Dobrun, Prcoveni, Brza, Voineasa, oprlia Corabia, Grcov
6. 7.
ROSCI0177 ROSCI0174 ROSCI0183 2.667 1,50 120,00 66,70 414,00 -
Casa Pdurii Din Pdurea Potelu 8. Pdurea Topana 9. Pdurea Studinia 10. Pdurea Vldila
11. Valea Oltului Inferior
ROSPA0106
900
Forest.
12. Pdurea Reca Hotrani 13. Pdurea Reca 14. 15. 16. 17. Lacul Strejeti Lacul Slatina Lacul Izbiceni Iris-Malu Rou
ROSCI0166 -
IV.44. VI.22. VI.23. VI.24. VI.25.
1652,00 50.00 2.378 562,58 1.095 1379,00 x
Forest. Forest. Avifaun Avifaun Avifaun mixt
18. Valea Olteului
ROSCI0266
1588,9
Mixt
19. Confluena Olt-Dunre 20. Corabia Turnu-Mgurele 21. Coridorul Jiului
ROSPA0024 ROSCI0044 ROSCI0045
21 285,40 2259 71394,00
Avifaun. Mixt Mixt
Pstrarea echilibrului ecologic depinde n mod prioritar de protecia ariilor naturale din jude. Ca urmare, procesul de instituire a unui regim de protecie i conservare s -a intensificat n ultimul deceniul i calitatea msurilor de protecie a crescut prin racordarea la reeaua ecologic european NATURA 2000. Analiznd tipologia ariilor naturale protejate se observ predominarea rezervaiilor de tip forestier, urmat de categoria mixt i cea botanic cu rezervaie. Managementul ariilor protejate din judeul Olt se afl n custodia direciilor silvice, agenilor economici sau asociaiilor. Toate sunt date n custodie pe baza unui Plan de management. Principalele reglementri referitoare la ariile naturale protejate sunt cuprins e n urmtoarele acte normative:
Legea nr. 5/2000 privind Planul de Amenajare al Teritoriului Seciunea III a, Zone Naturale Protejate OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei sl batice, modificat de Legea nr. 49/2011 HG nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecie special avifaunistic, ca parte integrant a reelei ecologice europene Natura 2000 n Romnia modificat de HG nr. 971/2011 144
Ordinul MMDD nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie natural protejat a siturilor de importan comunitar, ca parte integrant a reelei ecologice europene Natura 2000 n Romnia, modificat de Ordinul nr. 2387/2011 Ordinul nr. 552/2003, privind aprobarea zonrii interioare a parcurilor naionale i a parcurilor naturale, din punct de vedere al necesitii de conservare a diversitii biologice Ordinul nr. 850/2003, privind procedura de ncredinare a administrrii sau de atribuire a custodiei ariilor naturale protejate.
Caracteristicile principalelor situri protejate sunt prezentate n continuare. SITURI DE IMPORTAN COMUNITAR SCI Branitea Catrilor, Cod ROSCI0011 Pdurea Branitea Catrilor are o suprafa de 304 ha i este aezat n partea de sud vest a Cmpiei Romanaiului, n Cmpul Leu-Rotunda, aproape de limita inferioar a silvostepei, pe teritoriul comunei Obria. Clasele de habitate ntlnite sunt: 100% Pduri de foioase, tufriuri de foioase ponto sarmatice, vegetaie de silvostep eurosiberian cu Quer cus SPP. Aproximativ 5% din suprafaa sitului l reprezint categoria Alte terenuri, unde sunt incluse suprafeele aferente cantoanelor silvice, pepinierelor, terenurilor in curs de mpdurire si terenurilor lipsite de vegetaie forestier folosite pen tru hrana vnatului (ochiuri de pajiti). Habitatul prioritar este bine reprezentat si conservat in special in zona centrala a sitului, speciile arborescente edificatoare fiind stejarul brumriu (majoritar) si cel pufos (acoperirea realizata de coronamentu l lor fiind intre 50% si 80%). Habitatul este mrginit de pduri tinere (in zona limitrof a sitului in vecintatea terenurilor agricole), in majoritate plantaii de salcm. Corabia Turnu Mgurele, Cod ROSCI0044 Are o suprafa de 7.024 ha, 2.259 ha pe teritoriul jud. Olt. Habitate ntlnite n cuprinsul sitului sunt: - pajiti aluviale din Cnidion dubii, - pduri aluviale cu Alnus glutinosa i Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae) - pduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor ruri (Ulmenion minoris) - zvoaie cu Salix alba i Populus alba Sectorul Corabia-Turnu Mgurele se situeaz n Lunca Dunrii Inferioare i prezint o valoare ecologic deosebit, datorit prezenei unor tipuri de habitate de interes comunitar, precum: pduri aluviale cu Alnus glutinosa i Fraxinus excelsior, pduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis i Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, cu mult vi slbatic (Vitis sylvestris), dar i multe zvoaie cu Salix alba i Populus alba. n acest sector inferior al Dunrii, habitatele rmase n stare natural i seminatural n urma transformrilor ce au avut loc n ultimii 20 de ani n lunca Dunrii sunt pduri le de esen moale, zvoaie de salcie i plop, cu o importan ecologic deosebit, 145
reprezentnd totodat habitate de interes comunitar. Acestea sunt interdependente de regimul hidrologic al fluviului i i pstreaz funciile bio -geochimice i ecologice, totodat prezentnd o importan din punct de vedere al biodiversitii, mai ales avifaunistic, fiind zona de cuibrit a multor specii de psri de interes comunitar, ce se regsesc n anexa I a Directivei Psri: ciocntors (Recurvirostra avosetta), pi ciorongul (Himantopus himantopus), chira de balt (Sterna hirundo), chira mic (Sterna albifrons), strcul de noapte (Nycticorax nycticorax), strcul galben (Ardeola ralloides), egreta mic (Egretta garzetta), egreta mare (Egretta alba), loptarul (Platalea leucorodia). Situl este mrginit de Drumul National DN 54. Coridorul Jiului, Cod ROSCI0045 Suprafaa sitului este de 71.394 ha. Clasele de habitate ntlnite: Ape stttoare oligotrofe pn la mezotrofe cu vegetaie din Littorelletea uniflorae i/sau Is oto-Nanojuncetea, ruri cu maluri nmoloase cu vegetaie de Chenopodion rubri i Bidention, pajiti panonice i vest-pontice pe nisipuri, pajiti aluviale din Cnidion dubii, pajiti de altitudine joas (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis), paji ti i mlatini srturate panonice i ponto-sarmatice, pduri de fag de tip Asperulo -Fagetum, pduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum, pduri aluviale cu Alnus glutinosa i Fraxinus excelsior (Alno -Padion, Alnion incanae, Salicion albae), veget aie de silvostep eurosiberian cu Quercus spp., pduri balcano-panonice de cer i gorun, pduri dacice de stejar i carpen, zvoaie cu Salix alba i Populus alba, pduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor ruri (Ulmenion minoris). Situl este strbtut de DN 55A i de DN 56 i este mrginit de DN 55. Pdurea Clugreasc, Cod ROSCI 0140 Pdurea are o suprafa de 705 ha i este o oaz n mijlocul cmpiei Boianu, relicv a fotilor codri. Tipurile de habitate sunt vegetaia de silvostep eurosiberian cu Quercus spp. i vegetaie forestier ponto-sarmatic cu stejar pufos. In aceasta pdure se afla specia Paeonia peregrina pe o suprafa de circa 80 ha n asociaie cu Quercus pubescens i Q. cerris i atipic pentru specie a fost identificat pe mai multe parcele n asociaie cu Robinia pseudacacia. Situl nu este strbtut de drumuri, cu excepia unui drum comunal de acces din localitatea Stoicneti. Pdurea Reca Hotrani, Cod ROSCI 0166 Suprafaa sitului este de 1.652 ha. Pdurea Reca este aezat n lunca Oltului, pe terasa Cmpiei Caracalului, n vecintatea satelor Reca (comuna Dobrosloveni), Chilii (comuna Frcaele) i Hotrani (comuna Frcaele). Terenul este mrginit n partea de sud-est de apa rului Teslui de Romanai i udat de apa rului Potopin. Tipuri de habitate prezente n sit: pduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus; angustifolia, din lungul marilor ruri (Ulmenion minoris); zvoaie cu Salix alba i Populus alba; pduri dacice de stejar i carpen. Situl este strbtut de un drum ce se ramific din DJ 642 i de o cale ferat.
146
Pdurea arului, Cod ROSCI 0168 Suprafaa sitului este de 7.006 ha. Importana sitului este dat de arborete de grni, cer i gorun, pure i n amestec, cu vrsta medie de 60 ani, consisten plin, care creeaz un habitat propice pentru foarte multe specii de animale slbatice i o flor specific. Tipuri de habitate: Pduri balcano-panonice de cer i gorun. Specii de fauna slbatica: Cerambyx cerdo, Lucanus cervus, Morimus funereus. Situl este mrginit de DJ 644A strbtut de DN 65 i de dou drumuri de legtur ntre DJ 644 i DJ 677 i mai multe drumuri comunale. Pdurea Studinia, Cod ROSCI 0174 Suprafaa sitului este de 67 ha. Pdurea Studinia este situat n Cmpul Leu -Rotunda, parte a Cmpiei Romanaiului, la vest de DN 54 Caracal -Corabia. Tipuri de habitate: Tufriuri de foioase ponto -sarmatice, Vegetaie forestier ponto sarmatic cu stejar pufos. Vegetaia lemnoas este dominat de stejar pufos (Quercus pubescens), care formeaz un arboret curat, unic n judeul Olt i probabil n Romnia. Majoritatea arborilor depesc vrsta de 100 de ani, distribuii la distant unii fa de alii, lsnd spatii largi (poieni) acoperite de vegetaia ierboas. DN 54 mrginete situl la est. Pdurea Topana, Cod ROSCI 0177 Suprafaa sitului este de 878 ha. Componentele valoroase ale teritoriului ariei naturale protejate sunt in primul rnd de o rdin tiinific: botanic, zoologic, istoric, dar exista si elemente peisagistice care pot fi valorificate prin activiti de turism. Habitatele existente: pduri balcano-panonice de cer i gorun (i culturi - teren arabil, puni, pduri de foioase). Specii de fauna slbatica: Lucanus cervus. Speciile de arbori din compoziia Pdurii Topana sunt specii valoroase de grni, stejar pedunculat, cer. Prin starea buna de vegetaie si climatul specific pe care il creeaz, aceasta pdure este o raritate pentru judeul Olt, iar din punct de vedere fitoclimatic pdurea aparine etajului deluros de cvercete (de gorun, grni i amestecuri din acestea) i leauri de deal. DJ 703 mrginete situl la vest i mai multe drumuri comunale l strbat. Pdurea Vldila, Cod ROSCI0183 Suprafaa sitului este de 414 ha. Tipurile de habitate sunt: vegetaie de silvostep eurosiberian cu Quercus spp. n jude au fost identificate doua situri cu tipul de habitat pduri panonice cu Quercus pubescens, a cror valoare conservativ este prioritar. n decursul timpului pdurea s-a degradat treptat datorit renunrii la tipul specific de arboret reprezentat de Quercus sp., nlocuit treptat cu Robinia pseudoccacia. Vegetaia forestiera se afl direct sub presiunea factorului antropic prin modificarea compoziiei arboretelor . Situl este strbtut de DJ 642A.
147
Seaca Optani, Cod ROSCI0225 Suprafaa sitului este de 2.146 ha. Tipuri de habitate: puni, pduri de foioase, habitate de pduri (pduri n tranziie). Situl a fost declarat rezervaie forestier a Academiei Romne. In acest sit exista cel mai curat i mai valoros arboret de grni (Quercus frainetto) din Romnia i unul dintre cele mai curate din Europa. Specia ocup 82% din suprafaa pdurii, iar arborii au vrs ta medie de 75 de ani. Multe exemplare depesc 100 de ani. Pdurea etaleaz la dimensiuni reduse vegetaia veche, caracteristic masivului Fgra. Ea este un vestigiu al pdurilor din subboreal (3000 - 1000 de ani .Hr.) care se ntindeau din bazinul Mediteranei pn n nordul Cmpiei Romne, cu un pronunat caracter termofil. Situl este strbtut de DJ 703C i de ramificaii locale ale acestuia sau ale DJ 703D. Valea Olteului, Cod ROSCI0266 Suprafaa sitului este de 1.590 ha. Sectorul propus ca SCI este neafectat antropic, in cea mai mare parte a luncii naturale a Olteului. Olteul se vars n Olt, in lacul de acumulare Drgneti, ntre localitile Flcoiu i Cioroiu. Lunca inferioar pstreaz aspectul natural al rului, cu maluri neconsolida te de beton, abrupte, splate de cureni, mrginite din loc n loc de zvoaie de plopi, slcii sau plcuri de arini, i tot n acest sector se formeaz insule de nisip invadate de vegetaie pioner, iar pe ultimii km, albiile sale au fost ndiguite, n albie formndu-se zone mltinoase ocupate cu vegetaie specific acestui tip de habitat. Transportul aluvionar realizat de ru este in mare msur compus din nisipuri, n albia lui fiind identificat endemismul Sabanejewia romanica. Tipul de habitat este sit de zvoaie cu Salix alba i Populus alba. n Olte se gsesc speciile de peti enumerate n anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE: Misgurnus fossilis i Gobio kessleri. Clasele de habitate sunt: plaje de nisip, ruri, lacuri, culturi (teren arabil), puni, pduri de foioase i pduri n tranziie. Alte specii importante de flor i faun ntlnite: Sabanejewia romanica, Iris pseudacorus, Nuphar lutea, Trifolium michelianum, Dianthus trifasciculatus ssp. Deserti, Medicago arabica, Nymphaea alba, Typha minima. Valea Olteului este mrginit i strbtut de mai multe drumuri: DN 65, DN 64, DJ 643, DJ 644 i 2 linii de cale ferat. ARII DE PROTECIE SPECIAL AVIFAUNISTIC Specii de pasri strict protejate regsite n Ariile Speciale de Protecie Avifaunistic sunt: Ardea purpurea, Ardeola ralloides, Aythya nyroca, Botaurus, stellaris, Charadrius alexandrinus, Chlidonias hybridus, Chlidonias niger, Ciconia ciconia, Circus aeruginosus, Cygnus cygnus, Egretta alba, Egretta garzetta, Himantopus himantopus, Ixobrychus minutus, Mergus albellus, Milvus migrans, Nycticorax nycticorax, Pelecanus crispus, Phalacrocorax pygmeus, Philomachus pugnax, Platalea leucorodia, Sterna albifrons, Plegadis falcinellus, Porzana porzana, Recurvirostra avosetta, Sterna hirundo, Tringa glareola. 148
Confluena Olt Dunre, ROSPA0024 Suprafaa sitului este de 21.285,4 ha. Acest sector este un vestigiu al luncii naturale a Oltului inferior, puin influenat de prezena uman. Oltul se vars n Dunre la km 604 ntre localitile Turnu Mgurele i Islaz pe teritoriul judeului Teleorman. La est de localitatea Islaz, luncile celor dou ape se unesc i formeaz o suprafa mai joas i mai ntins. Ultimii kilometri pe care i parcurge Oltul pn la vrsarea sa n Dunre reprezint singura poriune ce pstreaz aspectul natural al rului, cu maluri neconsolidate de beton, abrupte, splate de cureni, mrginite din loc n loc de plopi, slcii sau plcuri de arini, i tot n acest sector se formeaz insule de nisip. Chiar la confluena cu Dunrea pe malul stng, exist zvoaie iar pe malul drept se extind pajiti, culturi agricole i o perdea forestier de protecie (alctuit din plop). Tipuri de habitate: plaje de nisip, ruri, lacuri, culturi (teren arabil), pduri de foioase, puni, vii i livezi, terenuri artificiale (localiti, mine..), habitate de pduri (pduri n tranziie). Acest sit gzduiete efective importante ale unor specii de psri protejate. Conform datelor exist urmtoarele categorii: - 17 specii din anexa 1 a Directivei Psri; - 66 specii migratoare, listate in anexele conveniei asupra speciilor migratoare (Bonn); - 3 specii periclitate la nivel global. Situl este important pentru populaiile cuibritoare ale speciilor urmtoare: Phalacrocorax pygmaeus, Coracias garrulus. n perioada de migraie situl este important pentru speciile: rae, gte, pelicani, lebede. Situl este important pentru iernat, pentru urmtoarele specii: rae, gte, pelicani, lebede. In perioada de migraie situl gzduiete mai mult de 20.000 de exemplare de psri de balt, fiind posibil candidat ca Sit RAMSAR. Vulnerabilitate: 1. Chiar la confluena rului Olt cu fluviul Dunrea, pe malul drept se extind pajiti i culturi agricole, unde a fost constatat practicarea punatului. 2. Incendierea ilegal a stufriului i n general a vegetaiei uscate, se produce anual pe suprafee variabile, intensitatea actual fiind slab. 3. Pescuitul, braconajul cinegetic, penetrarea vegetaiei i realizarea unor crri n stuf conduc la perturbarea speciilor psrilor protejate i la fragmentarea habitatului acestora. Aria protejat este strbtut de DN 54A, DJ 543 i este mrginit la Est de DJ 642. Confluena Jiu-Dunre ROSPA0023 Suprafaa sitului este de 21999,9 ha. Tipuri de habitate: ruri, l acuri , culturi (teren arabil), puni, alte terenuri arabile, pduri de foioase, habitate de pduri (pduri n tranziie). Lunca Jiului se prezint ca un teritoriu bogat n ce privete habitatele, aici ntlnindu -se pduri de lunc i zvoaie, livezi, pajiti, teren agricol, zone umede - bli i canale i numeroase habitate antropogene, toate concentrate pe aceast suprafa, astfel c se 149
ntreptrund, iar delimitarea lor devine uneori dificil. Se remarc prezena speciilor de psri de ap, care au gsit aici condiii de via i reproducere. Acest sit gzduiete efective importante ale unor specii de psri protejate. Conform datelor avem urmtoarele categorii: 34 specii din anexa 1 a Directivei Pasri 77 specii migratoare, listate in anexele Conveniei asupra speciilor migratoare (Bonn) 5 specii periclitate la nivel global Situl este important pentru populaiile cuibritoare ale speciilor urmtoare: Crex crex Haliaetus albicilla Ciconia ciconia Burhinus oedicnemus Situl este important in perioada de migratie pentru speciile: Tringa glareola Pelecanus crispus Platalea leucorodia Plecadis falcinellus Situl este important pentru iernat pentru specia Phalacrocorax pygmaeus. In perioada de migraie situl gzduiete mai mult de 20.000 de exemplare de psri d e balt, fiind posibil candidat ca sit RAMSAR. Vulnerabilitate: extinderea suprafeelor modificate antropic, poluarea cursurilor de ap au influente negative asupra speciilor de psri din zon. Aria protejat este strbtut de DN 55A i este mrginit la Vest de DN55. Valea Oltului Inferior ROSPA0106 Suprafaa sitului este de 54.074,8 ha. Tipuri de habitate: plaje de nisip, ruri, lacuri, culturi (teren arabil), puni, alte terenuri arabile, pduri de foioase, pduri n tranziie. In sit sunt incluse un numr de 7 lacuri de acumulare de pe rul Olt: Rm. Vlcea, Rureni, Govora, Bbeni, Ioneti, Zvideni, Drgani. Urmare a instalrii in acest bazin hidrografic a unor condiii favorabile cuibritului si hranei multor specii de psri de apa s-a putut observa de la an la an o cretere semnificativa de psri, att ca diversitate cat si ca numr de indivizi in perioada de vara si de iarna. Acest sit gzduiete efective importante ale unor specii de psri protejate. Conform datelor avem urmtoarele categorii: 14 specii din anexa 1 a Directivei Pasri 81 specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor migratoare (Bonn) 2 specii periclitate la nivel global Situl este important in perioada de migraie pentru speciile: Aythya nyroca, Ciconi a ciconia, Ixobrichus minutus, Burhinus oedicnemus, Coracias garrulus, Mergus albellus, Cygnus cygnus, Phalacrocorax pygmeus, Philomachus pugnax. Situl este important pentru iernat pentru speciile: Pelecanus crispus, Mergus albellus, Cygnus cygnus, Phalacrocorax pygmeus, Anser albifrons, toate speciile de rae. 150
Aria protejat este strbtut de DN 64A, DN 67B, DN 6, DN 54A i mrginit de DN64. Lacul Strejeti SPA VI.22. Are suprafaa 2.378 ha, se afl pe cursul Oltului n zona localitilor: Drgani, tefneti (jud. Vlcea), Grdinari, Verguleasa, Curioara (jud. Olt). Aria de protecie speciala avifaunistic Strejeti cuprinde luciul de apa al lacului Strejeti. Factorii perturbatori pentru aceasta zona i constituie depozitarea de deeuri n per imetrul ariei si pe cursul superior al rului Pesceana, antrenate de debitele mari provenite din precipitaii, precum si pescuitul industrial. Lacul Slatina SPA VI.23. Are suprafaa 645 ha, se afl pe cursul Oltului n zona localitilor: Gneasa, Sltioara, Slatina. Aria de protecie speciala avifaunistic Slatina cuprinde luciul de apa al lacului Slatina. Lacul Izbiceni SPA - VI.24. Are suprafaa de 1.095 ha i se afl pe cursul Oltului n zona localitilor: Cilieni, Tia Mare, Izbiceni. Aria de protecie speciala avifaunistic Izbiceni cuprinde luciul de apa al lacului Izbiceni. Pentru SPA Strejeti, Slatina i Izbiceni nu s -au ncheiat contracte de custodie, protecia si conservarea realizndu-se prin masurile de conservare realizate de APM Olt si transmise autoritilor publice locale. Factorii perturbatori pentru cele 3 arii protejate de mai sus i constituie exploatarea agregatelor i pescuitul industrial, desfurat nereglementat, fiind i un factor de stres pentru avifaun. Iris Malu Rou SPA - VI.25. Se ncadreaz n teritoriul administrativ al comunelor Mrunei, sat Malu -Rou si com. Flcoiu, sat Cioroiu, ora Drgneti - Olt, Comani. Suprafaa ariei protejate este de 1.379 ha. Vegetaia este cea caracteristic zonelor de cmpie, mltinoas, iar fauna este asemntoare cu cea existent n ariile SPA. n aceasta zona cei mai importani factori perturbatori i constituie exploatarea agregatelor si pescuitul industrial desfurat nereglementat, fiind un factor de stres pentru a vifaun. Aria protejat are Convenie de custodie ncheiata cu Asociaia pentru Protecia Mediului i Agricultura Comani. * * Din scurta prezentare a ariilor protejate se desprind unele dintre cele mai importante activiti ce produc impact asupra lor. Acestea sunt n primul rnd, activitile antropice i rezultatul lor la nivel local sau global: dezvoltarea rezidenial i comercial; agricultur i acvacultur (intensiv); minerit i activiti de obinerea energiei; transport i servicii de pasaj (infrastructur); 151 *
utilizarea resurselor biologice; intruziunea uman i perturbarea ecosistemelor; modificri aduse sistemelor naturale; specii invazive (aduse de oameni); poluarea; schimbri climatice (ca urmare a activitilor umane la nivel global).
Alte probleme care au consecine asupra ariilor naturale protejate sunt: nefinalizarea ridicrilor topografice i a delimitrilor ariilor protejate; nefinalizarea amplasrii de panouri indicatoare i bornarea limitelor rezervaiilor naturale; in unele arii naturale se desfoar activitile economice, care conduc la degradarea acestora. n cazul n care pentru realizarea unor obiective ale planului de amenajare a teritoriului va fi necesar s se fac lucrri n imediata vecintate sau n interior ul siturilor se va solicita avizul Natura 2000 i se vor respecta msurile de protecie si conservare ce vor fi stabilite prin Planul de Management al siturilor. Msurile vizeaz, n general: amplasarea Organizrii de antier in afara sitului, in zone lipsite de vegetaie. realizarea circulaiei cu mijloace auto numai pe cile de acces existente. beneficiarul va lua masuri de prevenire a polurii zonei cu produse petroliere ca urmare a funcionrii utilajelor tehnologice pe timpul execuiei lucrrilor; pe parcursul implementrii proiectului, titularul proiectului va instrui personalul asupra faptului c sunt interzise: recoltarea, capturarea, uciderea, distrugerea sau vtmarea exemplarelor aflate n mediul lor natural, n oricare dintre stadiile ciclului lor biologic; deteriorarea sau distrugerea locurilor de reproducere ori de odihn a psrilor slbatice; uciderea sau capturarea intenionata a psrilor slbatice, indiferent de metoda utilizata. respectarea de ctre Titular a msurilor de protecie si con servare ce vor fi stabilite prin Planurilor de Management al siturilor Natura 2000, dup elaborarea acestora.
2.5.6 Factorii de risc natural

O schem complex de riscuri naturale i factorii care le produc este prezentat n figura de mai jos.
152
Figura 2.5.6.1 Riscuri naturale
2.5.6.1 Inundaii
n sens larg, inundaia reprezint acoperirea unei poriuni de uscat cu o mare cantitate de ap provenit din revrsarea cursurilor de ap, a ploilor abundente sau topirii brute a zpezii. Inundaiile se manifest n zonele neamenajate ale afluenilor cursurilor de ap i ale torenilor, albiile minore neavnd capacitate pentru debite mari. La acestea se adaug podurile i podeele subdimensionate care determin blocarea cursurilor de ap, depunerile pe maluri a deeurilor etc. Formele de manifestare a inundaiilor sunt: inundaiile produse de revrsrile naturale ale cursurilor de ap, datorate creterii debitelor sau blocajelor produse de gheuri, plutitori, aluviuni; inundaiile produse de scurgerile de pe versani, datorate cderii unor mari cantiti de precipitaii n timp scurt; inundaiile produse de accidentele la construciile hidrotehnice (avarierea sau distrugerea unor lucrri de genul barajelor sau digurilor). Sunt expuse direct, sau indirect efe ctelor inundaiilor: populaia, precum i bunurile sale mobile i imobile; obiectivele sociale; capacitile productive (societi comerciale, platforme industriale, centrale electrice, ferme agrozootehnice, amenajri piscicole, porturi i altele); barajele i alte lucrri hidrotehnice care reprezint surse de risc n aval, n cazul producerii de accidente; cile de comunicaii rutiere, feroviare i navale, reelele de alimentare cu energie electric, gaze, sursele i sistemele de alimentare cu ap i canalizare, staiile de tratare i de epurare, reelele de telecomunicaii i altele; mediul natural (ecosisteme acvatice, pduri, terenuri agricole, intravilanul localitilor i altele). 153
Principala arter hidrografic a judeului, rul Olt, a fost supu s unui proces complex de amenajare hidrografic, unul din scopurile acesteia fiind protecia la inundaii. Salba de lacuri de pe Olt este un atenuator al viiturilor i prin controlul scurgerii, zona adiacent amenajrii este complet ferit de inundaii. Riscul de inundaii exist pe afluenii Oltului. Raul Olt primete ca aflueni principali: pe dreapta rul Olte, iar pe stnga cteva ruri cu debit foarte mic cum sunt: Tesluiul, Darjovul. In partea de nord, judeul Olt este brzdat si de rul Vedea, cu af luentul de pe partea dreapta Plapcea. Pe o distanta de 45 km, partea de sud a judeului este udata de apele Dunrii, care colecteaz ntreaga reea hidrografica a judeului. Situaia localitilor din jude, la nivel de UAT, afectate de fenomenul de inundaii, conform anexelor din Legea nr. 575/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naional - Seciunea a V-a - Zone de risc natural si a datelor furnizate de Ministerul Mediului, Gospodrirea Apelor si de Consiliul judeean -inspectoratul Situaiilor de Urgenta este urmtoarea:
Tabel 2.5.6.1.1. Uniti administrativ teritoriale afectate de inundaii

Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 Unitatea Administrativ Teritorial / curs de ap Slatina / Streharet, Streangu, Milcov, Sopot Bal /Olte Drgneti Olt/ Su Brti /Vedita Coloneti /Vedita Corbu /Teslui; Vedea Cungrea / Cungrea Dobrun / Olte Iancu Jianu / Olte Icoana /Vedea Izvoarele/Iminog Morunglav / Olte Optai-Mgura / Vedea Schitu /Iminog Vitomireti /Valea Trepteanca Lacul Zvideni Tipuri de inundaii Pe cursul de ap Pe toreni x x x x x x x x x x x x x x x x -
Din totalul de 112 uniti administrativ teritoriale ale judeului Olt, 110 pot fi afectate de inundaii, iar cursurile de ap care se revars frecvent sunt: Olte, Vedea, Vedia, Mamu, Dorofei, Beica i unele praie locale. Tabel 2.5.6.1.2 Unitile administrativ teritoriale cu risc de inundaii
Nr. crt. 1. 2. 3. U.A.T. Ianca Grojdibodu Gura Padinii Dunre Dunre Dunre Inundaii din revrsri BH Dunre Inundaii din scurgeri de pe versani
154
Nr. crt. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26. 27. 28. 29. 30. 31. 32. 33. 34. 35. 36. 37. 38. 39. 40. 41. 42. 43. 44. 45. 46. 47. Orlea Corabia Garcov Vadastrita Urzica
U.A.T.
Inundaii din revrsri Dunre Dunre Dunre, Grcov, Ursa pr. local
Inundaii din scurgeri de pe versani
canal desecare
BH Olt Olt, Cungrea, Bolovanu Olt, Sterpu, Cepturaru, V. Cerbului, pr. local Cungrea Mica, Surdui, pr. local Olt, Bazavan, Dilga Olt, Dilga, Mamu, Cernisor, Garla Mare Olt, Beica, Oltisor, Garla Mare Olt, Streharet, Streangu Olt, Oltisor, Voinicesti, Vaslui Olt, Streharet, Streangu, Milcov, Sopot Scurgeri de pe versanti Olt, Beica, Oltisor Olt, Milcov, Cinculeasa, V. Trapila Olt, Oboga, Darjov Olt, Oltisor, Vaslui, Jugalia Olt, Oltisor, Jugalia Olt, Oltet, Oltisor, Bobu Olt, Miloveanu, Ciocarlia, pr. local Olt, Iminog, Miloveanu Olt, Oltet, Potopin, Balta Dascalu Olt, Calmatui, Sohodol, Sai, V. Jugalia Scurgeri de pe versanti Olt, Teslui, pr. local Olt, Teslui, Gologan Olt, Sohodol, Sai Olt, Gologan, V. Parliti Olt, Sohodol, Sai Olt, Vladila, V. Parliti Olt, Vladila, pr. local Olt, Suhuatului Olt, Crusov Olt, Crusov Olt Olt Trepteanca, V. Mare, pr. local Cungrea, Bolovanu, Lungot Cungrea, Cungrea M., Albesti, Plapcea Cungrea, Cungrea M., Albesti, Cepturaru, Teslui Teslui, Darjov, Grota Olt, Teslui, pr. local Darjov, Grota, V. Vizuinei, Streangu Milcov, Oboga, Darjov, Chiara, V. Scurgeri de pe versanti Vizuinei, Turia
Dobroteasa Vulturesti Verguleasa Gradinari Strejesti Plesoiu Curtisoara Ganeasa Slatina Slatioara Milcov Ipotesti Piatra Olt Brancoveni Osica de Sus Coteana Maruntei Falcoiu Draganesti Olt Farcasele Stoenesti Daneasa Gostavatu Sprancenata Babiciu Scarisoara Rusanesti Cilieni Tia Mare Izbiceni Giuvarasti Vitomiresti Samburesti Leleasca Cungrea Oporelu Teslui Priseaca Valea Mare
155
Nr. crt. 48. 49. 50. 51. 52. 53. 54. 55. 56. 57. 58. 59. 60. 61. 62. 63. 64. 65. 66. 67. 68. 69. 70. 71. 72. 73. 74. 75. 76. 77. 78. 79. 80. 81. 82. 83. 84. 85. 86. 87. 88. 89. 90. 91. 92.
U.A.T. Brebeni Balteni Perieti Schitu Valcelele Izvoarele Carlogani Iancu Jianu Morunglav Calui Oboga Bobicesti Bals Voineasa Osica deJos Dobrun Parscoveni Soparlita Dobretu Barza Vulpeni Gavanesti Baldovinesti Cezieni Dobrosloveni Draghiceni Caracal Redea Deveselu Vladila Traian Studina Gradinile Bucinisu Brastavatu Obarsia Vadastra Visina Noua Visina Topana Fagetelu Spineni Tatulesti Optasi-Magura Sarbi Magura
Inundaii din revrsri
Oboga, Darjov, Miloveanu, Ciocarlia, Jid Iminog, Chiara, Hotarului, Balteni Iminog, Balteni, Cleja, Adancata Iminog, Cleja, Adancata, V. Mierlesti Iminog, Calmatui Iminog, Calmatui, Miloveanu Baica, balsoara, pr. local Oltet, Calui, pr. local Oltet, Barlui, Vaslui Oltet, Caluiet, pr. local Oltet, Calui Oltet, Barlui, Gengea, pr. local Oltet, Gemartalui, Balsitam, Gengea Oltet, Voineasa M. Oltet, Bobu Scurgeri de pe versanti Oltet, Rosu, Potopinu, Potopin, pr. local Scurgeri de pe versanti Oltet, Barlui Oltet Horezu, Dobretu, Calui Oltet, Barlui, Gengea Horezu, Germatalui, V. Gamusa Horezu, Germatalui, Gomusa, Caluiet Horezu, Germatalui, V. Gamusa, Caluet Teslui, Frasinet, Lungenilor Teslui, Frasinet, Potopin Gologan, V. Diosti, Frasinet Gologan Vladila, Redisoara, Parliti V. Deveselu, V. Comanca, Comancuta, Parliti Redea Vladila, pr. local Vladila, Parliti V. Gradinilor V. Suhatului Crusov Crusov Obarsia Obarsia Obarsia Obarsia, Crusov BH Vedea Cungrea Mica, Vedea, Cioraca, Plapcea Vedea, Cioraca, Plapcea Mica, Aninoasa, Fagetelului Vedea, Cioraca, Plapcea, Plapcea Mica Vedea, Negrisoara, Suica, Deeuri, pr. local Vedea, Osica, pr. locale Vedea, Vedita, Osica, pr. locale Scurgeri de pe versanti Scurgeri de pe versanti
Inundaii din scurgeri de pe versani Scurgeri de pe versanti Scurgeri de pe versanti Scurgeri de pe versanti
Scurgeri de pe versanti Scurgeri de pe versanti Scurgeri de pe versanti
156
Nr. crt. 93. 94. 95. 96. 97. 98. 99. 100. 101. 102. 103. 104. 105. 106. 107. 108. 109. 110. Corbu
U.A.T.
Icoana Tufeni Ghimpeteni Nicolae Titulescu Valeni Poboru Scornicesti Potcoava Movileni Serbanesti Crampoia Barasti Colonesti Stoicanesti Mihaiesti Seaca Radomiresti
Inundaii din scurgeri de pe versani Vedea, Cupen , Osica, Plapcea, pr. Scurgeri de pe versanti locale Vedea, Plapcea, Florisoru, pr. locale Scurgeri de pe versanti Vedea, canale desecare Scurgeri de pe versanti Vedea, pr. locale Vedea, Dorofei, Stramba, pr. local Scurgeri de pe versanti Vedea, Bratcov, Calmatuiu Sec Plapcea Mare, Plapcea Mica, Gugu, Scurgeri de pe versanti Teius, pr. local Plapcea Mare, Plapcea Mica, Teius, Scurgeri de pe versanti Iminog, Negrisoara, Suica, pr. locale Plapcea, Osica, Negrisoara, Dorofei, Scurgeri de pe versanti Florisoru, pr. locale Dorofei, Ivaneasa, pr. locale Dorofei, Rogojinei, Bungetului, pr. locale Vedea, Dorofei, Braneasa, Bungetului, Scurgeri de pe versanti Stramba, pr. local Vedita, Deeuri, Marghia, Ceptura, pr. Scurgeri de pe versanti local Vedita, Ulmu Mare, pr. local Scurgeri de pe versanti Calmatui, Calmatui Sec Scurgeri de pe versanti Calmatui Sec, pr. local Scurgeri de pe versanti Calmatui Sec, Stiuci Calmatui, Sohodol, Stiuci, pr. local Scurgeri de pe versanti Inundaii din revrsri
La nivelul anului 2010 s-au nregistrat fenomene de nghe pe r urile interioare cu formarea podurilor de ghea pe rul Olt i a zpoarelor pe rurile Olte, Clmui, Iminog i Drjov. n prima parte a anului 2010, datorit suprapunerii fenomenelor de dezghe cu precipitaiile de primvar au fost afectate de inundaii comunele Schitu i Dobrosloveni. Totodat fenomene de versant i eroziuni de mal au fost semnalate n comuna Sprncenata, Iancu Jianu, municipiul Slatina i comuna Priseaca. Inundaii datorate averselor n sezonul cald au fost semnalate n comunele Ghimpeeni, Crmpoia i Corbu i localitile urbane Caracal i Potcoava. Risc la inundaii exist i pentru localitile riverane Dunrii, care pot fi afectate n cazul accidentelor la digurile de aprare de la Potelu -Corabia, cu excepia localitilor Grcov i parial Corabia. Localitile riverane rului Olt pot fi afectate de inundaii datorate avariilor la Centralele Hidroelectrice sau a digurilor de contur ale acumulrilor existente pe ru. 2.5.6.2 Alunecri de teren Alunecrile de teren definesc o deplasare a rocilor i/sau masivelor de pmnt ce formeaz versanii unor muni sau dealuri, pantele unor lucrri de hidroamelioraii sau alte lucrri funciare. Ele pot fi deplasri primare, deplasri reactive, sau primare i reactive. Cauzele alunecrilor de teren pot fi: precipitaii care reactiveaz vechi alunecri sau produc unele noi, eroziunea produs de ape la baza versanilor, aciunea apei subterane, 157
a ngheului i dezgheului, cutremure, spturi pe versani sau la baza lor, defriri abuzive. Alunecrile de teren pot avea ca efect pierderi de viei, afectarea unor obiective cum sunt drumuri, ci ferate, poduri, reele tehnico-edilitare i construcii de orice alte categorii. La nivelul judeului Olt au fost realizate o serie de proiecte pri vind fenomenele de risc, cum ar fi cel prin programul PHARE 2005 CBC Romnia-Bulgaria: Prevenirea producerii unor calamiti naturale n judeul Olt prin realizarea unor hri de risc la alunecri de teren i a unui plan integrat de management pentru prev enirea riscului. Astfel, s-au elaborat hrile de risc natural la alunecri de teren pentru 24 de localiti din judeul Olt: Voineasa, Vulpeni, Morunglav, Verguleasa, Schitu, Scorniceti, Coloneti, Vleni, Izvoarele, Leleasca, Piatra Olt, Fgeelu, Bal, Teslui, Smbureti, Cungrea, Vitomireti, Dobrun, Bbiciu, Potcoava, Ttuleti, Poboru, Srbii Mgura, Movileni si includerea lor in planurile urbanistice generale i planul integrat de management pentru prevenirea riscului in zona de grani cu Bulgaria. Localitile afectate de hazardurile naturale din categoria alunecri de teren cuprinse n Legea nr. 575/2001, sunt: Municipiul Slatina cu risc sczut mediu de alunecare reactiv; Comuna Vleni, cu risc sczut de alunecare reactiv. Figura 2.5.6.2 Zone de risc de alunecri de teren
2.5.6.3 Riscul seismic

Seismele sunt definite ca micri vibratorii ale scoarei terestre, generate de o ruptur brutal n aceasta, ce poate duce la victime umane i distrugeri materiale. Seismele se caracterizeaz prin: adncimea focarului - seisme superficiale, intermediare, de profunzime; magnitudine - msurat pe scara Richter (1-9), care indic mrimea energiei degajate n focar; intensitate seismic pe scara MKS (I -XII), care indic efectele la suprafaa terenului i parametri de zonare a teritoriului: perioada medie de revenire/ recuren a cutremurelor peste o anumit intensitate (MKS).
158
Fig. 2.5.6.3.1 Harta zonelor de risc seismic Conform Legii nr. 575/2001 privind aprobarea Planului de amenajate a t eritoriului naional Seciunea V-a Zone de risc natural / Anexa 3, judeul Olt se afla in zona cu gradul VIII de seismicitate, fr efecte majore ale ultimelor cutremure mari. Parametri caracteristici cutremurelor din judeul Olt sunt: valoarea de vrf a acceleraiei terenului pentru Intervalul Mediu de Referina = 100 ani, Ag = 0,16 g n mare parte a suprafeei judeului i 0,2 g la NE de linia localitilor Vultureti Nicolae Titulescu; perioada de control a spectrului de rspuns Tc (sec) = 1,0 s n mare parte a suprafeei judeului i 0,7 s la nord de linia localitilor Iancu Jianu Coloneti.
Fig. 2.5.6.3.2 Parametri seismici
159
Tabelul 2.5.6.3 Parametri seismici ai principalelor localiti din Judeul Olt Nr. Clasa de risc Denumire localitate Ag [g = 9,81 m/s2] crt. MKS 1 Municipiul Slatina VIII 0,20 g 2 Municipiul Caracal VIII 0,16 g 3 Oraul Bal VIII 0,16 g 4 Oraul Corabia VIII 0,16 g 5 Oraul Draganesti-Olt VIII 0,20 g 6 Oraul Piatra-Olt VIII 0,16 g 7 Oraul Scornicesti VIII 0,20 g
Tc 1,0 1,0 1,0 1,0 1,0 1,0 1,0
2.5.6.4 Riscul climatic

Hazardurile i riscurile climatice din Romnia reprezint o parte din hazarduri i riscurile climatice ale Terrei, generate de dinamica atmo sferei la contactul cu suprafaa terestr, dar factorii geografici locali din ar le imprim un specific aparte. n Romnia se pot distinge urmtoarele tipuri de hazarduri i riscuri climatice: termice, eoliene, pluvio-termice. Pentru regiunea de sud a rii cele mai ngrijortoare riscuri climatice sunt hazarduri/riscuri termice de var (valuri de cldur tropical, nclziri masi ve >30,0C, temperaturile maxime >35, >40C, incendii naturale de pdure); hazarduri/riscuri pluviale (ploi abundente i de durat, ploi toreniale, averse); hazarduri/riscuri eoliene (suhovei, furtuni de praf vntul Negru), vnturi tari cu viteze >11 m/s; hazarduri/riscuri asociate (averse, grindin, vijelii, oraje, tornade). Aflat n partea de sud a rii sub influena climatului mediteranean i a maselor de aer tropicale n sezonul cald, judeul Olt prezint areale n care se manifest fenomene de secet pentru care Inspectoratul pentru Situaii de Urgen Olt a elaborat msuri de combatere a efectelor acestui hazard natural. Arealul identificat cuprinde urmtoarele uniti administrativ teritoriale: Dobreu Barasti Leleasca Fgeelu Iancu Jianu Viina Coteana Crlogani Spineni Topana Vadastrita Caracal Stoeneti Vitomireti Urzica Rotunda Vdastra Smbureti Tia Mare Grojdibodu Obria Gostavu Izbiceni Redea Ianca Se estimeaz c att temperatura, ct i precipitaiile se vor schimba semnificativ n urmtoarele decenii. Temperatura va continua s creasc n toate rile din regiune, schimbrile mai mari avnd loc la latitudinile mai nordice. Se ateapt c la nord temperaturile se vor modifica mai mult iarna, n timp ce n partea de sud a regiunii, cele mai mari schimbri vor avea loc vara. Pentru toat regiunea, se preconizeaz c numrul zilelor cu ngheuri se va micora cu 14 - 30 zile n urmtorii 20-40 ani, iar numrul de zile calde se va majora cu 22 - 37 zile n aceeai perioad. Se preconizeaz c disponibilitatea apei se va micora peste tot deoarece precipitaiile mai mari din multe regiuni, cu excepia Europei de Sud -est, sunt contrabalansate de o evaporare mai mare din cauza temperaturilor mai mari. Cel mai probabil cele mai mari descreteri vor avea loc n Europa de sud-est (25%).
160
Totui, la fel de mult ca riscul secetelor posibile, se preconizeaz c inundaiile vor deveni mai rspndite i mai grave. Asta pentru c intensitatea precipitaiilor se va majora n toat regiunea din cauza furtunilor mai frecvente. Modelele d prognozare nu pot prezice inundaiile n sine deoarece acestea sunt cauzate de muli factori n afar de precipitaii. Seceta, prin cantitatea foarte mic de precipitaii, prin temperaturile ridicate, procesele intense de insolaie i de evaporare, intensitatea fenomenelor de uscciune i durata lor mare, ca i prin diminuarea recoltei pn la compromiterea ei total, este un alt caz de riscuri climatice asociate, cu caracter simultan. O alt caracteristic specific a hazardurilor i riscurilor climatice din Rom nia o constituie trecerea brusc de la un anotimp extrem la altul. Se observ veri i ierni ori foarte timpurii, ori foarte trzii i anotimpuri de tranziie inexistente. Aceste hazarduri/riscuri sunt cu att mai periculoase, cu ct consecinele lor devin cauze pentru alte riscuri naturale, ce se declaneaz n lan i evolueaz n cascad, imprimnd urmri adnci n peisajul natural i, mai ale s, n peisajul agricol.
2.5.7 Managementul deeurilor

Obiectivul general al Strategiei Naionale de Gestionare a Deeurilor este crearea cadrului necesar pentru dezvoltarea si implementarea unui sistem integrat de gestionare a deeurilor, eficient din punct de vedere ecologic si economic si care sa asigure protecia sntii populaiei si mediului. Legislaia europeana transpusa prin actele normative naionale a impus o noua abordare a problematicii deeurilor, plecnd de la necesitatea de a economisi resu rsele naturale, de a reduce costurile de gestionare si de a gsi soluii eficiente n procesul de diminuare a impactului asupra mediului produs de deeuri. Planul Judeean de Gestionare a Deeurilor al judeului Olt ofer o privire de ansamblu asupra legislaiei de mediu, subliniaz sarcinile si mijloacele care pot fi folosite pentru atingerea obiectivelor si ofer detalii cu privire la aciunile pe care factorii implicai trebuie sa le promoveze pentru a atinge intele propuse. PJGD prezint o evaluare a a lternativelor tehnice poteniale, calculul capacitailor necesare si estimarea costurilor aferente implementrii unui sistem integrat de management al deeurilor la nivelul judeului Olt. Sistemul integrat de management al deeurilor propus de planul jude ean, a fost centrat in jurul urmtoarelor cerine principale: extinderea ariei de acoperire cu servicii de salubritate, att n mediul urban, cat si n cel rural; implementarea si extinderea progresiva a serviciilor de colectare selectiva a deeurilor municipale; asigurarea mijloacelor de transport adecvate pentru fiecare tip de localitate recuperarea si reciclarea deeurilor cu valoare economica; reducerea cantitii de deeuri biodegradabile depozitate (n conformitate cu intele stabilite n legislaie); depozitare (nchiderea depozitelor neconforme de deeuri n acord cu calendarul publicat n Anexa 5 a H.G. 349/2005, concomitent cu deschiderea unei capacitai de depozitare echivalente ntr-un depozit judeean conform); 161
amenajarea a patru staii de transfer pentru deeurile menajere si asimilabile. Proiectul Sistem Integrat de Management al Deeurilor n judeul Olt are ca obiective reducerea impactului asupra mediului datorat manipulrii si depozitarii deeurilor; reducerea volumul ui deeurilor depozitate, prin reciclare/valorificare, optimizarea fluxurilor de deeuri, pentru reducerea costurilor serviciilor de salubritate si nu n ultimul rnd contientizarea populaiei n legtura cu necesitatea respectrii normelor referitoare la calitatea mediului nconjurtor. Organizarea colectrii si transportul deeurilor la nivel de jude n mediul urban, activitile de colectare si transport a deeurilor menajere sunt organizate diferit, n funcie de mrimea localitii, numrul populai ei deservite, dotarea, forma de proprietate. La nivelul judeului Olt sunt 4 ageni de salubrizare. Principalele surse de generare a deeurilor: deeuri municipale si asimilabile din comer, industrie, instituii publice, deeuri din construcii si demolri, deeuri din piee, grdini, parcuri, stradale, deeuri de ambalaje, nmoluri de la staiile de epurare.
2.5.7.1 Deeuri menajere si asimilabile

Principalele tipuri de deeuri municipale generate n perioada 2010 -2011 n judeul Olt au fost: Tabelul 2.5.7.1.1 Principalele tipuri de deeuri municipale generate n 2010 -2011
Nr. crt. 1. 1.1 1.2 1.3 Tipuri principale de deeuri 2010 Cantitate [t/an] 2011 2012
1.4 1.5 1.6 1.7 1.8 2. 2.1 2.2
Deeuri municipale si asimilabile din comer, industrie, instituii, din care: - deeuri menajere colectate n amestec de la populaie - deeuri menajere colectate n amestec din comer, industrie i instituii - deeuri municipale i asimilabile colectate separat (exclusiv deeuri din construcii si demolri), din care: - hrtie si carton - sticla - plastic - metale - lemn - biodegradabile - altele - deeuri voluminoase - deeuri din grdini i parcuri - deeuri din piee - deeuri stradale - deeuri generate i necolectate Deeuri din construcii si demolri, din care: - deeuri inerte - deeuri n amestec TOTAL deeuri
32189
17601 4332 1062 334 0 160 0 0 0 600 451 659 760 5199 1031 4461 4381 80
27674 49500
14961 4058 1371 424 0 245 0 0 0 639 463 891 895 2999 728 4460 4460 0 866,4 6,9 5456,0 5662 -
36650
32134
162
Ambalaje si deeuri din ambalaje

Din deeurile municipale, operatorii autorizai din jude colecteaz separat deeurile din ambalaje, care sunt apoi valorificate. Cantitile de deeuri de ambalaje colectate i valorificate n anii 2010 2011 au fost urmtoarele: Anul 2012 2010 2011 Ambalaje colectate 6322 t 4930 t 6897 t Compoziia medie a acestora este urmtoarea: 27% hrtie i carton, 30% plastic, 20% sticl, 12% metal i 11% lemn. inta judeean de reciclare a deeurilor provenit e din ambalaje, pentru anul 2013 este: Hrtie i carton 84,0 % Plastic 23,3 % Sticl 60,2 % Metale 87,0 % Lemn 19,1 % Total reciclat 50,0 % Total recuperat 60,0 %
2.5.7.2 Deeuri de producie

Gestionarea deeurilor de producie nepericuloase se face de ctre agenii economici, care dein depozite proprii: S.C. ALRO S.A. Slatina, depozit ecologic S.C. Electrocarbon S.A. Slatina (EKOMIN), depozit neamenajat S.C. ALRO Sediu secundar S.A. Slatina, depozit ecologic S.C. SMR S.A. Bal, depozit neamenajat
La nivelul judeului exist depozite industriale care intr sub incidena directivei IPPC (controlul integrat al polurii industriale): depozitul industrial ALRO Sediu secundar cu termen de nchidere 2009, ELECTROCARBON (EKOMIN) nchidere 2009, halda industrial SMR Bal nchidere 2009. Deeurile din producie i agricultur generate la nivel de jude au fost urmtoarele: Tabelul 2.5.7.2.1 Deeuri din producie i agricultur Nr. Tipuri deeuri 2007 crt. Deeuri din agricultur, prepararea i 1 14682 procesarea alimentelor Deeuri din prelucrarea lemnului, 2 2985 plcilor i a mobilei 3 Deeuri din industria textil i a pielriei 467,00 4 Deeuri din industria fotografic 7 5 Deeuri din ambalaje 1931 6 Deeuri din construcii i demolri 5700 7 Deeuri metalice feroase 27641 8 Deeuri organice din procese termice 160 9 Deeuri anorganice din procese termice 43
2008 10543 4584 378 4 1950 6800 16231 180 45
2009 11000 4000 302 5 4760 16357 16763 175 49
163
Cantitile de deeuri de producie ne periculoase generate n perioada 2003 2006 au fost: Anii 2003 2004 2005 2006 Total (tone) 53129,32 59074,24 57348 47830,59 Deeurile de producie periculoase Pe teritoriul judeului Olt se gsesc urmtoarele depozite de deeuri periculoase: Tabelul 2.5.7.2.2 Depozite de deeuri periculoase Nr. Agentul economic Tip deeu crt. 1. S.C. ALRO S.A. Slatina Deeuri din ind. aluminiului; Zguri 2. Schela de petrol Drgani lam rezervoare iei 3. Schela de petrol Ciureti lam rezervoare iei 4. S.C. ALTUR S.A. Slatina 5. S.C. Rulmeni S.A. Slatina 6. S.C. Electrica S.A. Slatina S.C. ALRO Sediu secundar S.A. 7. Slatina 8. S.C. Electrocarbon S.A. Slatina 9. S.C. Alro S.A. Slatina Dein echipamente cu coninut PCB 10. S.C. Utalim S.A. Slatina 11. S.C. Romvag S.A. Caracal 12. S.C. Pulsor S.A. Scorniceti 13. S.C. Termex S.A. Bal 14. S.C. Zahar S.A. Corabia 15. S.C. SMR S.A. Bal
2.5.7.3 Alte Fluxuri de Deeuri generate

Deeuri generate de activiti medicale
Aa cum s-a art n capitolul 2.3.9, deeurile medicale sunt trimise la incineratorul de la Craiova lansat la nceputul acestui an, de S.C. Mediline Exim S.R.L., dup o investiie de aproximativ patru milioane de euro, o parte semnificativ fiind atras din Fondul de mediu al ministerului de resort. n noua unitate vor fi incinerate, n mod special, produse periculoase din spitale, deeuri medicale, chimice, medicamente expirate, produse de risc foarte mare, inclusiv produse din zona petrolier. Incineratorul construit la Craiova are patru sisteme de filtrare , o camer de combustie, o a doua camer de postcombustie, unde se ard gazele la 1.200 de grade, dar i un recuperator de cldur care permite recuperarea a 80% din cldura produs n cadrul procesului de incinerare i va deservi cinci judee: Dolj, Gorj, Mehedini, Vlcea i Olt. Conform datelor din Raportul privind starea factorilor de mediu din judeul Olt n anul 2012 cantitatea de deeuri medicale colectate a fost de 84,5 t.
164
Deeuri de baterii si acumulatori Prin aplicarea Directivei nr. 66/2006/CEE privind gestionarea bateriilor si acumulatorilor a fost transpus n legislaia romneasc de HG nr. 1132/2008 privind regimul bateriilor si acumulatorilor si al deeurilor de baterii si acumulatori , n anul 2012, n judeul Olt s-au colectat 293,9 tone si s-au valorificat 343,5 tone de deeuri de acumulatori si baterii.
Uleiuri uzate
Aplicarea msurilor impuse de HG nr. 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate de:
-
asigurare a colectrii si eliminrii uleiurilor uzate fr a cauza daune care pot fi evitate, omului si mediului; valorificare a uleiurilor uzate cu prioritate prin regenerare, n cazul n care acestea se preteaz acestei operaii; interzicere a oricrei deversri n apele de suprafaa si freatice, orice prelucrare de uleiuri care provoac poluarea aerului;
n anul 2012 s-au colectat 1102 t de uleiuri uzate, din care cu PCB 21 t i s -au valorificat 940 t de uleiuri uzate. Deeuri de echipamente electrice si electronice DEEE n perioada 2005-2008, prin PJGD i Master Planul de Gestionare a Deeurilor s-a avut n vedere creterea gradului de colectare de la persoanele fizice i juridice din jude, o cantitate de pn la 1800 tone de deeuri de echipamente electrice i electronice. La nivel judeean sunt urmtorii ageni economici care au responsabiliti privind colectarea DEEE: S.C. SALUBRIS S.A. Slatina, S.C. IGO S.A. Caracal, S.C. TERMOCOR S.A. Corabia, DGCDPP Corabia, amplasate n oraele cu peste 20.000 de locuitori. Agenii economici implicai n reciclare sunt S.C. REMAT Olt S.A., S.C. SALUBRIS S.A. Slatina, S.C. MIRANIC PROD Slatina, S.C. METAROVI S.R.L. Slatina, S.C. IETA S.R.L. Slatina, S.C. SIMCOR EXIM S.R.L. Scorniceti. Evoluia cantitilor de DEEE in judeul Olt n anii 2010 2011 a fost urmtoarea: Anul 2010 2011 DEEE Colectate (tone/an): 7 31 Vehicule scoase din uz (VSU) n judeul Olt, inta de reutilizare i recuperare a VSU stabilit prin Master Planul de Gestionare a Deeurilor pentru anul 2007 era de 85%, iar cea de reutilizare i reciclare de 80%. Singurul punct de colectare pentru VSU se afla n municipiul Slatina. n anul 2006 au fost preluate 279 vehicule, din care 270 au fost tratate. Agentul economic autorizat sa colecteze i trateze VSU este S.C. REMAT Olt S.A. Slatina. Evoluia cantitilor de vehicule scoase din uz (VSU) n judeul Olt: Anul 2010 2011 VSU Colectate (tone/an): 4 009 1962
165
Deeuri din construcii i demolri Deeurile cuprinse n aceast categorie sunt: beton, crmizi, igle i materiale ceramice, lemn, sticl, fier i oel, materiale pl astice, etc. Pentru aceste tipuri de deeuri nu exist date certe, dar inta de colectare pentru anul 2013 este de 90% iar inta de reciclare este de 60%, la o rat de generare de 88 kg/locuitor/an. Astfel, n anul 2013 se estimeaz reciclarea a 45.000 t deeuri din construcii i demolri. Nmoluri de la epurarea apelor uzate menajere Nmolurile provin de la cele 5 staii de epurare a apelor uzate oreneti i se stocheaz la depozitele menajere. Nmolurile nu sunt utilizate in nici un fel pentru agricultur, energie, etc. Anul 2010 2011 Nmoluri colectate (tone/an):: 1425 1962 Concluzia celor prezentate n acest capitol este: Implementarea sistemului de management integrat al deeurilor municipale i respectarea prevederilor Autorizaiilor de mediu de ctre fiecare agent economic va asigura conformarea deplin cu legislaia n vigoare privind protecia factorilor de mediu i a sntii umane, la nivelul ntregului jude Olt.
2.5.8 Starea patrimoniului cultural

Situaia monumentelor istorice i a sit urilor culturale Aa cum s-a prezentat n capitolul 2.4, n judeul Olt exist, conform Listei MCPN, 758 de obiective de patrimoniu, din care 130 de monumente i situri arheologice, 595 monumente i ansambluri de arhitectur, 13 cldiri memoriale i 20 de monumente de art plastic i cu valoare memorial. Ponderea cea mai mare a monumentelor i siturilor cu valoare de patrimoniu este n zona rural, unde exist 416 obiective, fa de 342 obiective n urban. Prioritatea n activitatea Direciei de Cultur i Patrimoniul Naional Olt este protejarea i punerea n valoare a Patrimoniului Cultural Naional i anume: protejarea monumentelor istorice i de for public, a siturilor istorice, urbanistice i arheologice precum i protejarea patrimoniului cultural mobil al judeului Olt. Patrimoniul arhitectural Arhitectura tezaurizeaz mrturii de o excepional valoare artistic a culturii materiale si spirituale a poporului. Mnstirile din judeul Olt constituie o parte important a unui inventar al patrimoniului arhitectural. Acestea se remarc prin originalitatea organizrii spaiului si bogia decoraiei. Printre mnstirile oltene de o deosebit valoare se numr: mnstirea Brncoveni, atestat din 1491 i refcut de Brncoveanu n 1705; mnstirea Clocociov, situat n partea de sud a municipiului Slatina, ntr -o depresiune flancat de doi versani, poziie la al crei pitoresc contribuie si larga privelite, ce se deschide spre rul Olt; mnstirea Clui "cea minunat" nct ar fi dorit s fie nchinat Pa triarhiei din Antiohia; 166
Biserica de lemn Leleasca, din comuna cu acelai nume, amplasata izolat fata de drumul DJ 703 Leleasca-Topana, legtura fiind asigurata de un drum comunal ce traverseaz prul Cungrioara; Fosta Mnstire Hotrani / Turnul clopotnia din comuna Frcaele - Mnstirea Hotrani a fost construita ctre sfri tul secolului al XVI-lea, nsa pe ruinele unui sat roman (vicus), suburbie a oraului antic Romula. mnstirea Strehrei, amplasat n partea de nord a municipiului Slatina, are vedere spre lunca Oltului. Strehreul este menionat pentru prima data ca va tra steasca n documentul intern din anul 1478. Monumente de arhitectur Monumente de arhitectur cu o valoare arhitectural deosebit, reprezentnd patrimoniul istoric al municipiului se afl n centrul vechi al municipiului Slatina. Sunt 81 imobile construite n perioada 1860-1938, n stilurile clasic, romantic cu ecouri neogotice, neoromnesc, modernist, art nouveau; Una dintre cele mai mari aezri romano -bizantine de la nordul Dunrii, important prin bogia materialelor arheologice este castrul Su cidava aflat pe teritoriul actualei comune Celei. n secolul IV, Constantin cel Mare a construit aici si un pod peste Dunre, iar n anii 527-535 mpratul bizantin Iustinian reface cetatea, dup ce a fost distrus de huni. Monumente culturale Muzeul Judeean Olt, fondat n 1952 prezint un patrimoniu bogat n colecii, cele peste 25.000 piese fiind specifice pentru cultura si civilizaia Oltului; Biblioteca Judeean Ion Minulescu dispune de un fond de peste 22.000 uniti de bibliotec. Manifestri culturale: festivalurile naionale ale datinilor si obiceiurilor, srbtorile populare, obiceiurile, evenimentele locale care se desfoar in judeul Olt sunt: Festivalul National Cluul Romnesc - Slatina, Caracal, Vlcele, Dobrun; Srbtoarea Pinii - Scorniceti; Pomul Vieii , festival concurs adresat ceramitilor populari; Festivalul Concurs de Doine si Balade De la Drgneti la Vale ; Festivalul Concurs de Umor Oltenii siRestul Lumii ; Festivalul National de Muzic Folk si Poezie Ion Minulescu ; Festivalul Concurs de Muzic Uoar si Popular Corabia de Aur .
Direcia de Cultur i Patrimoniul Naional Olt controleaz lucrrile avizate att la monumente istorice ct i la cldirile n zona de protecie. n anul 2011, s-au efectuat aciuni: de control al lucrrilor avizate n Drgneti -Olt, Corabia, Caracal, Slatina, Grdinari, Strejeti, erbneti, Coloneti, Grdinari, Cungrea, Drghiceni, Smbureti, Brncoveni; Dobrosloveni; a urmrit elaborarea documentaiei la biserica din Seaca, comuna Poboru, ntruct monumentul istoric se afl ntr-un Program Cultural Pilot de Consolidare Restaurare Monumente Istorice 2011-2012, care au rmas de finalizat n semestrul I 2012 a monitorizat numrul de autorizaii de construcie (certificate de urbanism) eliberate de autoritile locale n zonele cu patrimoniu arheologic i n zonele de protecie a monumentelor istorice din localitile Piatra Olt, Dobrosloveni, Caracal, Drgneti Olt, Corabia, Caracal, Slatina, Grdinari, Strejeti, erbneti, 167
Coloneti, Cungrea, Drghiceni, Smbureti, Brncoveni, Verguleasa, Oporelu, Voineasa, Baldovineti, Dobrun, Mihieti, Radomireti, Ttuleti; a colaborat cu administraiile locale pentru ntocmirea P.U.G. -urilor privind elaborarea Studiilor Istorice i Arheologice, purtndu-se discuii cu primriile din localitile Gneasa, Cezieni, Studina, PiatraOlt, Oboga, Verguleasa, Corabia, Caracal, Grdinile; a urmrit documentaiile depuse pentru finanare la Secretariatul de Stat pentru Culte de ctre Episcopia Slatinei i Romanailor privind finanarea bisericilor din localitile Vdstria, Deveselu, Ttuleti, Coloneti, Obria, Osica de Sus, Slatina, Corabia, Traian, Caracal, Cungrea, Vitomireti, Vultureti, Drgneti -Olt, Poboru, Optai-Mgura; a susinut proiectul Reabilitarea monumentului istoric cetatea Sucidava din oraul Corabia i introducerea acestuia n circuitul turistic, acesta aflndu -se la ADR S-V Oltenia, acordndu-se sprijin metodologic pentru ntocmirea documentaie i n vederea accesrii fondurilor europene, dar care nu a primit finanare pe anul 2011, din cauza lipsei fondurilor pe Axa Prioritar 5 Dezvoltarea Durabil i Promovarea Turismului, avnd promisiuni de finanare pentru anul 2012 n valoare de 3 milioane Euro; a verificat modul de ntocmire a documentaiilor specifice de restaurare a imobilelor din Centrul Vechi al Municipiului Slatina, pentru care exist un proiect aflat n faz de elaborare al Primriei Slatina, DCPN Olt i al Facultii de Arhitectur Ion Mincu Bucureti; a coordonat marcarea monumentelor de importan naional ale judeului Olt, cu indicatoare de semnalizare specifice monumentelor istorice, de ctre Ministerul Dezvoltrii Regionale i Turismului, aciune pentru care DCPN Olt a oferi t consultan de specialitate, etc. Obiective investiionale i proiecte finanate din fonduri bugetare sau alte surse n anul 2011, Ministerul Culturii i Patrimoniului Naional a finanat urmtoarele obiective privind restaurarea de monumente istorice pe teritoriul judeului Olt: - Restaurare pictur la biserica Bolni a Mnstirii Brncoveni, din comuna Brncoveni, n valoare de 249.420 lei, lucrare n derulare ealonat pe parcursul a 3 ani 2010 -2012; - Restaurare i executare tencuieli exterioare i finisaje la cldirile ansamblului mnstiresc de la Mnstirea Brncoveni, n valoare de 199.197 lei, lucrare nceput n anul 2010 i finalizat n anul 2011; - Consolidare i restaurare Biserica Adormirea Maicii Domnului din comuna erbneti, n valoare de 149.659 lei, lucrare n derulare ealonat pe parcursul a 3 ani 2010 -2012; - Restaurarea obiectivului monument istoric Casa Memorial Iancu Jianu din Caracal, n valoare de 88.000 lei, lucrare n derulare ealonat pe parcursul a 3 ani 2010 -2012, dar la care n anul 2011 nu au fost efectuate lucrri din cauza constructorului autorizat pe monumente istorice, care a avut n derulare alte lucrri care necesitau intervenia de urgen, pentru salvarea acestora (n Bucureti i Bile Herculane). n anul 2011 Ministerul Culturii i Patrimoniului Naional, prin Institutul Naional al Patrimoniului a inclus ntr-un Proiect Pilot 2011-2012 Consolidare monumente istorice i Mnstirea Seaca Mueteti, sat Seaca, comuna Poboru. n efortul de renovare, conserva re i valorificare a patrimoniului construit, autoritile judeene vor studia i stabili prioriti ale lucrrilor de restaurare i punere n valoare a obiectivelor patrimoniului construit. Pentru restaurarea, reabilitarea i conservarea monumentelor i patrimoniului cultural specific judeului, se vor efectua studii tehnico 168
economice de valorificare a monumentelor i a atragerii potenialilor administratori sau investitori i planuri integrate de protejare a patrimoniului cultural i natural. O continuare a activitii de ocrotire i refacere a patrimoniului cultural al judeului Olt necesit eforturi concertate ale factorilor responsabili. Sunt necesare att gsirea fondurilor necesare ct si propuneri de adoptare, la nivel central, a unor acte legislative.
2.5.9 Mediul urban

Infrastructura urbana, ca rezultat al unui mediu rezidenial modern si evoluat in raport cu mediul rural, este considerata o urmare fireasca a atingerii unui anumit prag al dezvoltrii si este constituita din dotri urbane speciale de la strzi oreneti, spatii verzi, dotri pentru sport si turism, pana la dotri sociale si culturale specifice. n judeul Olt sunt cuprinse 112 uniti administrativ teritoriale (UAT), n componena crora intr 2 municipii, 6 orae, 104 comune cu 377 de sate aparintoare:

2 municipii: Slatina, cu 63.524 locuitori i Caracal, cu 28.673 locuitori; 6 orae: Bal - 16.840 locuitori; Corabia - 14.770 locuitori; Drgneti -Olt - 10.033 locuitori; Piatra-Olt - 5.932 locuitori; Potcoava - 5.534 locuitori i Scorniceti - 10.991 locuitori; 104 comune
Populaia judeului Olt nsumeaz un total de 415.530 locuitori, 156.297 locuitori (37,61%) n mediul urban i 259.233 locuitori (62,39%) n mediul rural. Principalele probleme cu care se confrunt sunt cele specifice dezvoltrii urbanistice: suprafaa mic, lipsa spatiilor verzi, salubrizare deficitar efectuat, trafic auto intens in toate zonele oraului, poluare atmosferic generat de traficul auto si de centralele termice. In ceea ce privete funcionarea zonelor urbane, un aspect important il constituie asigurarea utilitilor (alimentare cu apa, canalizare, energie electrica si termica, gaze naturale, alei, trotuare, strzi, spatii verzi, parcuri si grdini, stadioane, depozite pentru deeurile menajere si inerte etc.) astfel nct sa se respecte standardele naionale prevzute a reglementa criteriile si parametri minimi de confort si de sntate a populaiei, innd cont si de normele U.E. in domeniu. 2.5.9.1 Situaia spatiilor verzi si a zonelor de agrement Spatiile verzi reprezint o categorie funcionala in cadrul localitilor sau aferent acestora, al crei specific este determinat, in primul rnd, de vegetaie si in al doilea rnd de cadrul construit, cuprinznd dotri si echipri destinate activitii cultural-educative, sportive sau recreative a populaiei. Legea nr. 47 din 19 martie 2012 pentru modificarea i completarea Legii nr. 24/2007 privind reglementarea i administrarea spaiilor verzi din intravilanul localitilor, spaiile verzi se compun din urmtoarele tipuri de terenuri din intravilanul localitilor: a) spaii verzi publice cu acces nelimitat: parcuri, grdini, scuaruri, fii plantate; b) spaii verzi publice de folosin specializat: grdini botanice i zoologice, muzee n aer liber, parcuri expoziionale, zone ambientale i de agrement pentru animalele dresate n spectacolele de circ; cele aferente dotrilor publice: cree, grdinie, 169
coli, uniti sanitare sau de protecie social, instituii, edificii de cult, cimitire; baze sau parcuri sportive pentru practicarea sportului de performan; spaii verzi pentru agrement: baze de agrement, poli de agrement, complexuri i baze sportive; spaii verzi pentru protecia lacurilor i cursurilor de ap; culoare de protecie fa de infrastructura tehnic; pduri de agrement. Pentru viitor, autoritile administraiei publice locale au obligaia de a asigura din terenul intravilan o suprafa de spaiu verde de minimum 26 m2/locuitor, pana la data de 31 decembrie 2013 (sub sanciunea aplicrii de amenzi contravenionale pentru nerespectarea acestei obligaii). Spatiile verzi din zonele urbane din judeul Olt 16 , cu excepia oraelor Corabia, Piatra -Olt i Potcoava, pentru care beneficiarul nu deine date actualizate, sunt urmtoarele: Slatina = 132 ha Caracal = 75,5 ha Bal = 126,91 ha Scorniceti = 9,982 ha Drgneti-Olt = 22,98 ha Spaiile verzi raportate la numrul actual de locuitori indic o repartiie mult sub normele impuse de legislaie: Municipiul Slatina 20,7 mp/locuitor; Municipiul Caracal 26,3 mp/locuitor; Ora Bal 75,3 mp/locuitor; Ora Scorniceti 9,08 mp/locuitor; Ora Drgneti-Olt 22,9 mp/locuitor. Calculul a fost fcut funcie de numrul de locuitori din rezultatele provizorii comunicate de INS, pentru recensmntul din 2011.
75,3
26,3 20,7 9,08
22,9
Municipiul Slatina
Municipiul Caracal
Ora Bal
Ora Scorniceti
Ora Drgneti-Olt
Figura 2.5.9.1 Cota de spaiu verde per locuitor n mediul urban

16
Sursa CJ Olt
170
n oraele judeului Olt exist urmtoarele zone de agrement: Municipiul Slatina: - Plaja Olt - trandul - Parc str. Piteti - Parc Victoria - Parcul Eugen Ionescu - este o grdin public. Aflat n zona "oraului vechi", parcul se afl n imediata apropiere a casei n care s -a nscut Eugen Ionescu. Reabilitat complet n anul 2007, parcul adpostete n prezent o fntn cnttoare, alei pavate i un adpost pentru o formaie de estrad. Municipiul Caracal: Parcul Constantin Poroineanu Oraul Corabia: - Parc Central - Faleza Dunrii Oraul Drgneti-Olt: - Parc orenesc Oraul Bal: - Parc central Importanta spatiilor verzi este multipla, si se poate concretiza in 3 funcii: funcia sanitara influeneaz pozitiv starea generala a organismului; ajuta la reducerea valorilor de temperatura in zilele clduroase de vara; micoreaz viteza de deplasare a aerului (protecie mpotriva vntului); producerea oxigenului si consumarea bioxidului de carbon; mbuntirea evident a compoziiei aerului, ceea ce duce la meninerea vieii in stare optim; funcia recreativa influeneaz pozitiv starea de sntate fizica si psihica a oamenilor; creeaz cadrul adecvat practicrii sportului, turismului si a altor ndeletniciri recreative; funcia decorativ spatiile verzi imprima acestuia o deosebita valoare decorativ, apreciata prin satisfacia ce o realizeaz omul fata de vegetaie; da impresia unui lucru bine organizat si aerisit. In cadrul zonei de locuit, aceste spatii verzi sunt de doua tipuri: de folosina generala (in care sunt cuprinse si amenajrile necesare odihnei, recreerii si sportului) si de folosina limitat (terenurile din interiorul complexului de locuit, neafectat altor destinaii). In momentul de fata in alctuirea unei zone de locuit se pune mai mare accent pe construirea propriu-zisa a locuinelor dect pe existenta spaiului verde. 2.5.9.2 Zgomotul ambiental Hri strategice de zgomot Conform H.G. nr. 321/2005 privind evaluarea i gestionarea zgomotului ambiental modificat i completat prin H.G. nr. 674/2007, pn la data de 18.07.2013, pentru toate aglomerrile, autoritile administraiei publice trebuie s ntocmeasc hrile strategice de zgomot i s le transmit Ageniilor regionale pentru protecia mediului, di n regiunea din care fac parte.
171
n vederea analizrii i evalurii fiecrei hri strategice de zgomot s -a nfiinat la nivel regional o comisie tehnic n cadrul ARPM Craiova, condus de directorul executiv al acesteia i format din reprezentani ai ARPM Craiova i ai ageniilor judeene pentru protecia mediului din judeele: Olt, Vlcea, Mehedini, Dolj i Gorj (Decizia directorului executiv al ARPM Craiova nr. 107 / 11.09.2008). Conform prevederilor H.G. nr. 321/2005, care transpune Directiva nr. 2002/49/CE, autoritilor administraiei publice le revine obligaia de a elabora hri de zgomot pentru aglomerrile aflate n administrare (ncepnd cu 2006, numai pentru aglomerrile cu mai mult de 250.000 locuitori i ncepnd cu 2011, pentru toate aglomer rile). Pe raza judeului Olt nu exist aglomerri urbane cu mai mult de 250.000 locuitori, drumuri principale cu un trafic mai mare de 6.000 de treceri de vehicule/an, sau ci ferate principale cu un trafic mai mare de 60.000 treceri de trenuri/an sau aeroporturi, drept pentru care n acest caz nu se aplic prevederile acestei hotrri. Cu toate acestea, s-a iniiat un studiu privind evoluia n timp a nivelului de zgomot stradal pe principalele artere de circulaie din oraele judeului Olt. Nivelul de zgomot n mediul urban s-a determinat difereniat pe zone urbane funcionale, stabilite n conformitate cu prevederile STAS 10009/88. Zgomotul exterior este dat att de sursele mobile ct i de sursele fixe existente n zona de studiu acustic la timpul respectiv. n anul 2009 s-au prelevat un numr de 166 probe privind zgomotul stradal pe principalele artere de circulaie, nivelul de zgomot la limita unor zone funcionale (piee, parcuri, coli i zone industriale) i nivelul de zgomot n zonele rezideniale din judeul Olt, ce au urmrit nivelul echivalent de zgomot (LEQ). Situaia privind msurtorile de zgomot n anul 2010, este prezentat n tabelul 2.5.9.2.1. Tabelul 2.5.9.2.1 Msurtorile de zgomot
Tip msurtoare zgomot Numr msurtori Maxima msurat (dB) Depiri %
Piee, spaii comerciale, restaurante n aer liber Incinte de coli i cree, grdinie, spaii de joac pentru copii Parcuri, zone de recreere i odihn Incint industrial Trafic Altele zone locuibile Total Jude Olt
5 3 9 45 91 13 166
74,4 87,7 71,6 83,2 94,7 78,7 94,7 (trafic rutier)
4,44 % 27,47% 84,6 % 22,89
S-au efectuat determinri sonometrice n urmtoarele orae, respectiv pe urmtoarele strzi: municipiul Slatina (Str. Libertii, str. Cireaov, str. Ec. Teodoroiu, str. Primverii, B-dul A.I. Cuza, B-dul N. Titulescu, Str. Ionacu, str. Serg. Maj. C-tin Dorobanu, str. Vederii); oraul Bal (str. N. Blcescu); municipiul Caracal (str. Mrului, Antonia Caracalla, Iancu Jianu, str. A. Mureanu, piaa agroalimentara); oraul Scorniceti (b-dul Muncii); oraul Drgneti Olt (str. N. Titulescu); oraul Corabia (str. 1 Mai, str. Carpai). 172
Din datele obinute se poate concluziona c s -a depit limita admis prin STAS 10009/88, privind acustica urban, pentru strzile de categoria tehnic a II-a i a III-a (CMA admis 70 dB(A), respectiv 65 dB(A)) pe arterele des circulate, respectiv: str. Ionacu, str. Cireaov, str. Piteti, str. Artileriei n municipiul Slatina, str. N. Blcescu n oraul Bal i n zonele rezideniale (CMA admis 50 dB) din municipiul Slatina, iar pentru nivelul de zgomot la limita unor zone funcionale (piee, parcuri, coli i zone industriale) depindu-se rareori limitele stabilite de normativele n vigoare.
2.5.10. Aspecte privind utilizarea substanelor i preparatelor chimice periculoase

Substane reglementate de Protocolul de la Montreal (ODS - Ozone Depleting Substances - substane care atac stratul de ozon) Protocolul de la Montreal stipuleaz c producia i consumul de compui care afecteaz ozonul din stratosfer - clorofluorocarburi (CFC-uri), halogeni, tetraclorura de carbon i metilcloroform trebuie eliminate pn n anul 2000 (2005 pentru metilcloroform). Teoriile i mrturiile tiinifice sugereaz c, din momentul emiterii lor n atmosfer, aceti compui pot deteriora considerabil ozonul din stratosfer care apr planeta de radiaii UV -B. Prin Regulamentul 2037/2000/CE, Comunitatea European pune n practic obligaiile sale ca parte a Conveniei de la Viena i din Protocol ul de la Montreal, mai exact: s elimine producia de ODS s interzic plasarea pe pia i utilizarea de ODS s furnizeze un sistem de liceniere pentru importurile i exporturile de ODS Domenii de activitate care intra sub incidenta Regulamentului 2037 / 2000 / CE sunt: sectorul refrigerare sectorul solveni aplicaii n agricultur sectorul stingerea incendiilor Utilizarea azbestului In conformitate cu H.G. nr. 124/2003 privind prevenirea, reducerea i controlul polurii mediului cu azbest, modificat i completat de H.G. nr. 734/2006 i H.G. nr. 210/2007, n scopul proteciei sntii populaiei si a mediului, de la 1.01.2007 au fost interzise toate activitile de comercializare si utilizare a azbestului si a produselor care conin azbest. In judeul Olt au ncetat toate activitile de comercializare si utilizare a azbestului si a produselor cu azbest. Responsabilitatea verificrii agenilor economici in ceea ce privete respectarea legislaiei in domeniul substanelor si preparatelor chimice periculoase revine Ageniei Naionale pentru Substane si Preparate Chimice Periculoase. Productorii si importato rii au obligaia de a furniza Ageniei Naionale pentru Substane si Preparate Chimice Periculoase toate informaiile despre proprietile substanelor si preparatelor care pot pune in pericol sntatea omului sau mediului nconjurtor. In judeul Olt, societile care deineau substane chimice si preparate periculoase sunt reprezentate de: SC Alro SA Slatina SC Electrocarbon SA Slatina 173
SC Prysmian SA Slatina SC Pop Industry SRL Slatina SC Dilmar Invest SRL Slatioara SC TMK ARTROM SA SC Hidroelectrica SA Latina SC Pirelli Tyres Slatina SC Cord Slatina SC Pulsor SA Scornicesti SC SMR SA Bals SC Termex SA Bals SC Altur SA Slatina SC Electrica SA Slatina SC Hidroconstructia SA Slatina SC Romvag SA Caracal Depoul CFR Piatra Olt SC Negorom Verguleasa SC Instirig SA Bals SC Utalim SA SC Zahar Corabia SC Multiprest SRL Bals SC Marconf SRL Piatra-Olt SC Prodchim SRL Bals SC Sovecord SA SC Delta Aluminiu Slatina SC Mobicor SA Corabia SC Oana Tudor Bals SC Energo-montaj Slatina Compania de apa Olt Igo Caracal Aquatrans Bals Benzoil Verguleasa SRL Ramad Trading Bals Metalcas SRL Verguleasa Cromatic SRL Bals RDF Caracal Ana Cris Vimetco Extrusion Inspectoratul Scolar
In ceea ce privete deeurile periculoase, in judeul Olt exista depozite de zguri i alte substane periculoase din industria aluminiului la ALRO SA, lam din industria aluminiului la schela Drgani i Ciureti i echipamente care conin PCB la o serie de societi care au fost enumerate n tabelul 2.5.7.2.1.
174
2.6 Evoluia strii mediului n situaia neimplementrii PATJ Olt

Neimplementarea Planului de Amenajare a Teritoriului Olt, situaie denumit n continuare Alternativa 0, are ca scop evaluarea modului in care planul rspunde nevoilor si cerinelor strii mediului din teritoriul analizat si a tendinelor sale de . Aceast evaluare reprezint o cerina impus prin Hotrrea de Guvern nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evalurii de mediu pentru planuri si programe, ce transpune Directiva Uniunii Europene 2001/42/EC. Alternativa 0 reprezint cadrul de referin pentru evaluarea planului, iar analiza acesteia s-a realizat pe baza gradului actual de cunoatere a strii mediului si a tendinelor evoluiei sale. Tabelul 2.6.1 Evoluia strii mediului in situaia neimplementrii PATJ Factor/Aspect de mediu Aer/Clima Evoluia probabil in cazul neimplementrii PATJ Olt Meninerea activitii industriale fr implementarea de msuri privind modernizarea/retehnologizarea si reducerea polurii, lipsa asigurrii soluiilor alternative pentru nclzirea locuinelor, precum si reducerea suprafeelor mpdurite vor conduce la meninerea emisiilor de gaze cu efect de sera la nivelul actual sau chiar la o cretere a acestora. Calitatea aerului ar suferi deprecieri ca urmare a tendinei cresctoare a traficului rutier si a lipsei investiiilor in infrastructura de transport. Gestionarea necorespunzatoare a deeurilor menajere va fi n continuare o surs de poluare cu gaze rezultate din fermentarea fraciilor biodegradabile. Apa Managementul deficitar al resurselor de apa va continua sa provoace scderea calitii vieii. Gradul de poluare a apelor va creste datorita numrului mic de localiti cu sisteme centralizate de alimentare cu apa, canalizare si epurare a apelor uzate, dar si datorit efluenilor industriali. Sol/utilizare terenuri Calitatea solului va continua sa se deterioreze ca urmare a salinizrii, alcalinizrii sau nmlatinrii, fenomene ce vor continua in lipsa unui sistem adecvat de irigaii. Suprafeele de teren degradate vor avea o tendin de meninere sau cretere datorit fenomenelor de eroziune si alunecrilor de teren. Gradul de poluare a solului se va accentua in urma presiunii exercitate de agricultur si activitile industriale dar si in lipsa realizrii sistemelor de canalizare in localitile n care acestea nu s-au realizat. Vegetaie si faun, biodiversitate Defririle ilegale, braconajul, punatul intensiv, turismul neorganizat sau extinderea necontrolat a activitilor antropice in zone cu valoare naturala mare sau in vecintatea acestora vor 175
Factor/Aspect de mediu
Evoluia probabil in cazul neimplementrii PATJ Olt contribui in continuare la degradarea ecosistemelor, distrugerea habitatelor si chiar dispariia unor specii de flora si fauna.
Patrimoniu natural
Inexistenta unor custozi pentru majoritatea zonelor protejate care sa aplice masuri de protecie si conservare a bunurilor ncredinate va conduce la degradri provocate in cadrul ariilor protejate ca urmare a activitilor antropice insuficient controlate. Deteriorarea monumentelor culturale si de arhitectura se va accentua in cazul in care nu se vor lua masuri de restaurare si conservare a obiectivelor de patrimoniu. Neaplicarea prevederilor din legislaia in vigoare va favoriza continuarea producerii fenomenului de inundaii. De asemenea, in cazul ploilor puternice, exista riscul activrii alunecrilor de teren in condiiile schimbrii folosinelor terenurilor si a nerealizrii unor lucrri de mbuntiri funciare.
Patrimoniu cultural construit Factori de risc natural
Conservarea/utilizar Supraexploatarea resurselor naturale cauzata de nivelul de trai ea resurselor sczut al populaiei din zonele limitrofe fondului forestier va avea naturale o tendin cresctoare. Resursele neregenerabile vor fi utilizate exclusiv in continuare in vederea producerii de energie termic . Sntate uman Meninerea unui nivel sczut al dotrilor utilitare precum si lipsa masurilor implementate pentru reducerea polurii mediului vor conduce la meninerea sau creterea riscurilor asupra sntii umane. Desfiinarea sistemelor de alimentare centralizata cu energie termica si montarea de instalaii de nclzire central sau locale improvizate, necorespunztoare din punct de vedere tehnic, sanitar si al riscului de incendiu, precum si lipsa ntreinerii corecte a lor poate conduce la intoxica ii, incendii sau explozii. Poluarea fonic ar putea nregistra o cretere in lipsa implementrii unor msuri adecvate privind infrastructura de transport si izolarea fonic a incintelor in care sunt prezente surse de zgomot. Dei elaborarea PATJ a avut i n vedere, prin obiectivele si masurile sale, ameliorarea problemelor existente in cazul fiecrei componente de mediu, au fost totui identificate zone de interes pentru mediu ce ar putea fi afectate negativ de unele propuneri de msuri ce vizeaz dezvoltarea infrastructurii de transport, in special a reelei de drumuri.
176
3. PROBLEME DE MEDIU RELEVANTE PENTRU PATJ, INCLUSIV ZONE POSIBIL A FI AFECTATE SEMNIFICATIV PRIN IMPLEMENTAREA ACESTUIA
Implementarea Planului de Amenajare a Teritoriului Judeean Olt trebu ie sa stopeze continuarea procesului de degradare a condiiilor de mediu predominante in jude. Identificarea principalelor componente de mediu ce prezint probleme actuale la nivelul judeului a stat la baza elaborrii PATJ si la stabilirea modului in c are componentele de mediu ar putea fi afectate de aplicarea acestuia. Tabel 3.1 Aspecte caracteristice si probleme de mediu relevante Componenta de Probleme actuale mediu Aer / Clim Deficitul de suprafaa mpdurita raportata la suprafaa judeului; Existenta depunerilor necontrolate de deeuri dei nchiderea rampelor neconforme a avut termen 16 iulie 2009; Vechimea si starea avansata de uzura fizica si morala a instalaiilor si echipamentelor industriale, in special sectorul distributiei de energie; Suprafee reduse de spaii verzi n mediul urban; Creterea numrului de autovehicule si a traficului rutier; Infrastructura de transport existent favorizeaz aglomerrile de trafic rutier; Parc redus de vehicule ecologice pentru transportul public; Apa Exploatarea la capaciti maxime a surselor de ap pentru acoperirea pierderilor mari de apa nregistrate de sistemele de alimentare cu ap; Sistemele rurale de alimentare cu apa, aflate in exploatare, nu beneficiaz de instalaii de tratare sau clorare, chiar daca calitatea apei prelevate de la sursa nu ndeplinete ntotdeauna condiiile de calitate, conform normativelor in vigoare; Lipsa contorizrii consumului de ap n mediul rural; Canalizarea apelor uzate se realizeaz intr-un numr foarte mic de localiti; Reelele de canalizare a apelor uzate prezint un grad avansat de uzura datorita vechimii conductelor. Etanrile conductelor nu sunt bine realizate, ceea ce permite poluarea pnzei freatice; Staiile de tratare existente au tehnologii depite , sunt in stare avansat de uzura, necesita retehnologizri si mrirea capacitailor de tratare. Prin programul POS Mediu sunt n curs de reabilitare si extindere staiile de epurare din localitile Drgneti-Olt, Piatra-Olt i Potcoava si dup finalizarea lucrrilor, acestea nu vor mai fi o sursa de poluare a apelor . 177
Componenta de mediu
Probleme actuale O mare parte din rezervoarele de nmagazinare a apei potabile prezint uzuri mari la instalaiile hidraulice; Existenta unor zone critice sub aspectul polurii, cum sunt cele de pe cursul praielor Gologan aval de Caracal, Teslui la Pieleti i Drjov amonte de confluena cu Oltul; Folosina agricola excesiva a terenului care duce la poluarea apelor subterane cu nitrai provenii din surse agricole; Pericol de colmatare a canalelor si podee lor, de inundare a unor suprafee de teren sau gospodarii si a deteriorrii calitii apei ce se descarc in emisari datorita depozitarii reziduurilor menajere si colmatrii canalelor de desecare;
Sol/utilizare terenuri
Soluri degradate chimic si fizic datorita depozitarii deeurilor menajere si industriale din jurul oraelor sau poluate cu substane chimice folosite in agricultura si cu reziduuri provenite din activitatea zootehnica i poluarea din zonele de extracie si depozitare a produselor petroliere; Situri contaminate i costuri mari pentru decontaminarea lor; Zone critice de degradare a solului prin fenomene de deertificare se afl n areale din sud-estul judeului Ianca-Potelu- tefan cel Mare; Utilizarea redusa a amenajrilor; Disfuncii in lucrrile de ntreinere si reparaii in amenajrile pentru desecri (decolmatri, curire vegetaie) combatere a eroziunii solului cu consecine in diminuarea efectului acestora asupra solului; Un sistem de irigaii limitat si nvechit, inexistenta instalaiilor moderne de irigare si pierderi mari de apa pe reeaua de aduciune; Lucrrile de mbuntiri funciare sunt executate in majoritate nainte de 1990 si sunt nefuncionale din cauza lipsei echipamentelor de exploatare, a neasigurrii fondurilor pentr u realizarea lucrrilor de ntreinere si exploatare conform planurilor tehnice si regulamentelor de exploatare; Eroziunea solului si alunecrile de teren - un important factor limitativ al calitii solului.
Vegetaie si faun, biodiversitate
Degradarea biodiversitii prin exploatarea unor specii prin pescuit si practici agricole inadecvate; Incendierea vegetaiei uscate; Activiti reduse de mpdurire, ntreinere si regenerare a pdurilor; Zone critice forestiere datorate tierilor ilegale, punatului abuziv in regim de slbticie; 178
Componenta de mediu
Probleme actuale Extinderea suprafeelor destinate construciilor; Exploatarea necorespunztoare a sistemelor de desecare umectare; Depozitarea ilegal a deeurilor i polurile accidentale.
Patrimoniu natural
Dezvoltarea insuficienta a managementului zonelor naturale declarate protejate; Nefinalizarea ridicrilor topografice i a delimitrilor ariilor naturale; Nefinalizarea amplasrii de panouri indicatoare i bornarea limitelor rezervaiilor naturale; Activitile economice desfurate in unele arii naturale, care conduc la degradarea acestora.
Patrimoniu cultural construit
Insuficienta protejare a siturilor istorice, cauzata de depunerea gunoaielor, arturi, excavri, traversarea lor de drumuri; Degradarea fizica a unora dintre monumentele de arhitectura: numeroase imobile importante fiind ntr-un stadiu avansat de degradare sau n ruin. Un numr de 22 de monumente din patrimoniul construit al judeului au disprut; Distribuia teritorial a patrimoniului construit este inegal, distingndu-se zone urbane Slatina, municipiul Caracal, oraele Corabia i Drgneti-Olt n care exist majoritatea construciilor cu valoare cultural din jude i comunele cu un patrimoniu de interes naional mai bogat: Brncoveni, Clui, Dobrosloven i, Poboru i Ipoteti. Prezena patrimoniului construit judeean, n aproape toate unitile administrativ-teritoriale, face ca monitorizarea i intervenia asupra acestuia s fie dificil, cel puin cu mijloacele existente la nivel local. Numeroase zone istorice rurale i urbane sunt amplasate n centrele localitilor, punnd probleme de restaurare, conservare i valorificare nedistructiv n cazul interveniilor urbanistice. Un mare numr de monumente cu probleme de structur necesit studii geotehnice i de fezabilitate pentru lucrri de renovare; sunt de asemenea necesare studii de specialitate detaliate i preluarea rezultatelor acestora n documentaiile P.U.G. Slaba implicare a comunitilor n salvarea i conservarea monumentelor istorice. Inexistena unor plcue de semnalare a monumentelor, a unor ghiduri n mai multe limbi. Promovarea unor PUZ-uri cu POT i CUT mari, n detrimentul spaiilor verzi. Lipsa unui personal specializat n renovarea patrimoniului cultural, 179
Componenta de mediu Factori natural de
Probleme actuale
la nivelul administraiil or locale. risc Inundaii: - Vulnerabilitate la inundaii;
Modul defectuos de utilizare a terenurilor din zonele cu risc la inundaii;
Comunicare defectuoasa intre organele responsabile cu managementul riscului la inundaii si populaia din zonele cu risc ridicat la inundaii. Alunecri de teren:
Suprafeele afectate de alunecri de teren, n cea mai mare parte stabilizate, se ntlnesc n nordul judeului, n zona localitilor Vitomireti, Dejeti, Smbureti, Leleasca, Vultureti, Verguleasa, dar i n partea de vest a judeului n zona localitilor Dobrun, Voineasa, Iancu Jianu.
Localitile afectate de hazardurile naturale din categoria alunecri de teren sunt: Municipiul Slatina cu risc sczut mediu de alunecare reactiv; Comuna Vleni cu risc sczut de alunecare reactiv. Cutremure:
Teritoriul de studiu aparine unei zone cu probleme din punct de vedere al expunerii construciilor la riscul seismic. Principalele orae din jude sunt expuse la Clasa de risc VIII MKS.
Conservarea/utilizar Exploatarea necorespunztoare a resurselor solului si subsolului ea resurselor si ecosistemelor; naturale Utilizarea redusa a surselor regenerabile de energie. Sntate uman Insuficienta educaie sistemica pentru prevenirea bolilor; Dotarea insuficient, cantitativ i calitativ, a unitilor sanitare cu echipamente de analiza i diagnostic; Existenta depozitrilor neconforme de deeuri, ce induce un risc asupra sntii populaiei; Existenta unor resurse de ape subterane cu grad sczut de potabilitate; Sistemele rurale de alimentare cu apa, aflate in exploatare, nu beneficiaz de instalaii de tratare sau clorare, chiar daca calitatea apei prelevate de la sursa nu ndeplinete ntotdeauna condiiile de calitate, conform normativelor in vigoare; Staiile de epurare in funciune sunt intr -un grad avansat de uzura, ceea ce duce la scderea calitii resurselor de ap; Existenta incintelor in care se gsesc surse de zgomot si vibraii neizolate fonic; 180
Componenta de mediu
Probleme actuale Existenta unei infrastructuri rutiere care favorizeaz poluarea fonic i cu noxe cu impact major asupra sntii umane (Pb, Cd, pulberi, etc.).
Trebuie menionat c toate investiiile ulterioare care se vor face pentru aplicarea i implementarea msurilor propuse prin PATJ Olt i care presupun activiti cu impact potenial asupra mediului vor trebui supuse procedurii de evaluare a impactului asupra mediului (EIM), acolo unde va fi cazul. Elaborarea PATJ a avut in vedere, prin obiectivele si masurile sale, ameliorarea problemelor existente in cazul fiecrei componente de mediu, au fost totui identificate zone de interes pentru mediu ce ar putea fi afectate negativ de unele propuneri de msuri ce vizeaz dezvoltarea infrastructurii de transport, in special a reelei de drumuri.
181
4. OBIECTIVE DE PROTECIA MEDIULUI RELEVANTE PENTRU PATJ OLT

O strategie de dezvoltare care susine i vizeaz obiectivele relevante de mediu i intele aferente se va dovedi durabil din punct de vedere al mediului, asigurnd att dezvoltarea economic viitoare, ct i pstrarea bunurilor de mediu pentru generaiile viitoare. Stabilirea obiectivelor de protecia mediului relevante se dovedete a fi astfel necesar n vederea evalurii PATJ Olt n raport cu tendinele privind protecia mediului. Obiectivele de mediu cuprinse in politicile si reglementrile elaborate la nivel de Comunitate, naional, regional sau local, descriu starea mediului la care se va ajunge, oferind un cadru coerent pentru elaborarea planului. Ele sunt nsoite in general de inte, prin care se poate stabili performanta de detaliu. Obiectivele relevante de mediu necesare pentru evaluarea PATJ Olt si intele aferente au fost stabilite in urma consultrii urmtoarelor documente, politici si reglementari in vigoare: Strategia Naional de Dezvoltare Durabila 2013 2030, aprobata prin Hotrrea Guvernului nr. 1460/2008; Planul National de Aciune pentru Mediu, 2004; Planul National de Dezvoltare 2007 2013 Prioritatea 3 Protejarea si mbuntirea calitii mediului; Strategia Naional pentru Protecia Atmosferei 2004 2006, 2007- 2013, aprobata prin Hotrrea Guvernului nr. 731/2004; Strategia Naional de Valorificare a Surselor Regenerabile de Energie, aprobata prin Hotrrea Guvernului nr. 1535/2003; Strategia naional de management al riscului la inundaii, aprobata prin Hotrrea Guvernului nr. 1854/2005; Strategia naional de prevenire a situaiilor de urgenta, aprobata prin Hotrrea Guvernului nr. 762/2008; Master Plan privind gestionarea deeurilor in judeul Olt pentru perioa da 2007 - 2037; Broura Obiectivele naionale si regionale de mediu pentru perioada 2007 2013, 2007, publicata pe site-ul Ageniei Naionale de Protecia Mediului (www.anpm.ro). Pe baza obiectivelor relevante de mediu stabilite au fost definite criteriile de evaluare indicatori. Aceti indicatori pot fi calitativi si cantitativi si exprima ori un mijloc de msurare a progreselor in direcia realizrii in timp a obiectivelor de mediu ori modalitatea de atingere a acestora. Stabilirea obiectivelor de mediu relevante, a indicatorilor si intelor a avut in vedere urmtoarele aspecte:
182
Tabelul 4.1 Obiective relevante de mediu, indicatori i inte

Domeniu/ componenta de mediu
Obiectiv relevant de mediu
Indicatori
inte - Emisiile de poluani provenite de la unitile industriale din jude se vor ncadra n prevederile legale. - Concentraiile imisiilor nu trebuie sa depeasc limitele impuse de Legea 104/2011 privind calitatea aerului nconjurtor:
OMR 1:
Protecia atmosferei
mbuntirea calitii aerului prin reducerea impactului negativ generat de activitatea industrial
- Nivelul emisiilor de CO, NOx, SO2, particulelor, plumbului, benzenului si compuilor organici volatili provenind de la toate instalaiile tehnologice, inclusiv instalaiile de ardere - Nivelul altor emisii de poluani de la uniti industriale
OMR 2:
Reducerea polurii generata de activitile de transport
- Nivelul emisiilor poluante generate de traficul rutier
- valoarea limit orar pentru protecia sntii umane de NO2 = 200 g/m3, nu trebuie depit de mai mult de 18 ori/an; - valoarea limit orar pentru protecia sntii umane de SO2 = 350 g/m3, nu trebuie depit de mai mult de 24 ori/an, - valoarea limit de CO pentru protecia sntii umane =10 mg/m3, - valoarea int pentru ozon O3 este 120 g/m3, - valoarea limit pentru benzen, pentru protecia sntii umane = 5 g/m3, - valoarea limit zilnic pentru P10 =50g/m3 i nu trebuie depit mai mult de 35 ori/an - Atingerea plafoanelor de emisie, conform angajamentelor asumate.
183
Indicatori - Nivelul emisiilor de gaze cu efect de sera - Numrul de investiii n vederea creterii ef icientei energetice - Numrul de investiii pentru utilizarea surselor regenerabile de energie - Numrul de beneficiari ai sistemului centralizat de alimentare i distribuie a apei potabile in mediul urban - Ponderea populaiei rurale cu acces la serviciile publice de alimentare cu apa potabila - Parametrii de calitate ai apei potabile
inte - Reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera cu 8%, pana in 20082012, comparativ cu 1990; - Reducerea emisiilor globale cu 20 pn la 40%, pana in 2020, comparativ cu 1990. - Reabilitarea/modernizarea/extinderea sistemelor de alimentare si tratare apa in mediul urban pana in 2015 - Reabilitarea/modernizarea/extinderea sistemelor de alimentare si tratare apa in mediul rural pana in 2018 - ncadrarea parametrilor de calitate ai apei potabile in prevederile legislative in vigoare. Reabilitarea/modernizarea/extinderea sistemelor de colectare ape uzate: - pn in 2013 pentru toate aglomerrile cu mai mult de 10000 l.e. - pn in 2018 pentru toate aglomerrile cu mai puin de 10000 l.e. Reabilitarea/modernizarea si/sau construirea staiilor de epurare: - pn in 2015 pentru toate aglomerrile cu mai mult de 10000 l.e. - pn in 2018 pentru toate aglomerrile cu mai puin de 10000 l.e. Reabilitarea si extinderea staiilor de epurare industriale pana in 2017
Schimbri climatice
OMR 3:
Limitarea/reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser, precum si a efectelor negative ale acestora asupra societii si mediului
OMR 4:
Asigurarea unor sisteme performante de captare, transport, tratare si distribuie a apei potabile in mediul urban si rural
Gospodrirea apelor
OMR 5:
Reducerea impactului produs de evacuarea apelor uzate menajere si industriale asupra apelor de suprafaa
- Numr de locuine racordate la noile canale colectoare - Debitele de ape uzate menajere colectate si debite de ape uzate menajere epurate din zonele nou racordate - Indicatori fizici, chimici si bacteriologici ai apelor uzate menajere si industriale epurate - Valoarea investiiilor
184
Indicatori
inte - Reducerea polurii mediului acvatic prin modernizarea si retehnologizarea proceselor industriale si utilizarea unor substane si materiale noi - Reducerea progresiva a polurii cauzat de substanele prioritar periculoase si ncetarea sau eliminarea treptata a evacurilor si a pierderilor de substane prioritar periculoase. - Atingerea parametrilor calitativi ai corpurilor de apa subterana conform prevederilor legale in vigoare - Realizarea unor habitate necesare dezvoltrii speciilor locale in 50% din cursurile de apa - Asigurarea unor debite ecologice pe cursurile de apa - Reducerea suprafeelor de teren contaminate/degradate cu 30% fata de nivelul actual - Practicarea agriculturii ecologice pe 20% din suprafaa totala a fondului funciar, pana in 2013
OMR 6:
Asigurarea calitii apelor de suprafa ce necesita protecie sau mbuntire pentru a susine biodiversitatea
- Parametrii calitativi biologici si chimici ai apelor de suprafa - Numrul de depozite necontrolate de deeuri eliminate de pe malurile si din albiile rurilor
Gospodrirea apelor
OMR 7: Protecia apelor subterane

mpotriva polurii cu nitrai provenii din surse agricole
- Parametri calitativi biologici si chimici monitorizai - Suprafee de teren pe care s-au administrat ngrminte chimice si/sau pesticide - Lungimea sectoarelor de ru pe care s-au efectuat lucrri de restaurare/ renaturare - Suprafee de teren contaminate/degradate - Suprafee de teren pe care se depoziteaz necontrolat deeuri menajere si industriale - Suprafee de teren afectate - Suprafee de teren pe care se practica agricultura ecologica
OMR 8: Restaurarea ecologica/ renaturarea

rurilor
OMR 9: mbuntirea calitii solurilor prin

reducerea si prevenirea polurii si degradrii acestora Calitatea solului
OMR 10: Remedierea si/sau reconstrucia

ecologica a solurilor degradate
OMR 11: Utilizarea durabila a resurselor de

sol
185
Indicatori
inte
Managementul deeurilor
OMR 12: Implementarea sistemului de

management integrat al deeurilor in judeul Olt
- Aria de acoperire cu servicii de salubrizare in mediul urban de 100%, pana in 2013 - Aria de acoperire cu servicii de salubrizare in mediul rural de 80%, pana in 2013; - Reducerea cantitii de deeuri biodegradabile depozitata fata de anul 1995 cu: - Numr de platforme si containere de 50% pana in 2013 precolectare deeuri menajere, deeuri 35% pana in 2016 reciclabile si fluxuri speciale de deeuri; - Deeuri din ambalaje: - Numr si capaciti maini de Valorificare totala 57% si reciclare transport; totala 50% (15% sticla, 60% hrtie si - Numr staii de transfer; carton, 50% metale, 15% plastic, 15% - Depozit ecologic; lemn) pana la sfritul anului 2012; Valorificare totala 60% si reciclare - Cantiti de deeuri valorificabile totala 55% (60% sticla, 60% hrtie si (hrtie, carton, PET, metalice) carton, 50% metale, 22,5% plastic, 15% colectate selectiv; lemn) pana in 2013; - Nr. puncte de colectare selectiva; - Vehicule scoase din uz (VSU): - Numr de vehicule scoase din uz Reutilizarea si valorificarea a cel prelucrate la nivelul anului 2011; puin 95% din masa medie pe vehicul si - Cantitatea de baterii/acumulatori (fr an pentru toate VSU ncepnd cu 2015; electrolit) reciclate in anul 2011. Reutilizarea si reciclarea a cel puin 85% din greutatea tuturor VSU ncepnd cu 2015; - Recuperarea si reciclarea a 50% din cantitatea de baterii/acumulatori (fr electrolit); - Reducerea cantitii de deeuri industriale eliminate prin depozitare finala
186
Indicatori - Cantitatea de deeuri industriale valorificata in anul 2011; - Nr. depozitelor ecologice pentru deeuri industriale. - Numr depozite neautorizate - Numr depozite neconforme nchise - Suprafaa (ha) de teren ecologizat
inte - Reducerea cantitii de deeuri industriale eliminate prin depozitare finala - Sistarea/ncetarea activitii sau conformarea depozitelor de deeuri existente conform calendarului p revzut in HG nr. 349/2005 privind depozitarea deeurilor (in etape, pana in 2017) - Valorificarea sau incinerarea in instalaii de incinerare cu recuperare de energie a minimum 60% din greutatea deeurilor de ambalaje pana in 2013 - Cantitatea de biogaz (m3) produsa in depozitele ecologice - Elaborarea de proiecte prin care sa se urmreasc creterea biodiversitii in terenurile agricole a cror folosina a fost schimbata - Renaturarea terenurilor agricole care nu mai sunt utilizate - Promovarea tehnologiilor agricole care conserva biodiversitatea specifica a agrosistemelor - Prevenirea sau atenuarea distrugerii habitatelor existente si reducerii diversitatii biologice
OMR 13: Asigurarea gestionarii

corespunztoare a deeurilor industriale
OMR 14: Eliminarea deeurilor fr riscuri

pentru sntatea populaiei si mediu
OMR 15: Valorificarea energetica a deeurilor valorificata energetic
- Cantitatea de deeuri de ambalaje
OMR 16: Conservarea diversitii biologice,

utilizarea durabila a habitatelor naturale, a speciilor de flora si fauna slbatica existente in afara ariilor naturale protejate
- Numar de ecosisteme si habitate deteriorate reconstruite - Suprafata terenurilor agricole neutilizate si care au fost renaturate - Procentul de utilizare a tehnologiilor agricole care conserva biodiversitatea specifica a agrosistemelor si conditioneaza refacerea acesteia
Biodiversitate
OMR 17: Gestionarea durabila a pdurilor si
- Suprafaa rempdurita (ha)
- Creterea suprafeei ocupate de
187
Domeniu/ componenta de mediu si patrimoniu natural
Obiectiv relevant de mediu susinerea rolului socio-economic al acestora
Indicatori - Suprafaa ocupata de pdure (ha) pentru care s-au practicat activiti de reconstrucie ecologica
inte vegetaia forestiera, in scopul restabilirii echilibrului ecologic - Reconstrucia ecologica a ecosistemelor forestiere deteriorate - Creterea ponderii vegetaiei forestiere din afara fondului forestier - Refacerea zonelor naturale degradate, ncepnd cu anul 2007, redarea terenurilor ocupate de foste obiective industriale nchise in momentul de fata - Elaborarea planurilor de management pentru protejarea ariilor naturale incluse in reeaua naional si ariile Natura 2000 pana in 2013; - Asigurarea managementului necesar ocrotirii habitatelor naturale si conservrii diversitii biologice (importanta locala) - Asigurarea masurilor de protecie a faunei inuta in captivitate - Completarea inventarului de patrimoniu imobil prin identificarea valorilor culturale neclasate, corectarea erorilor si includerea de noi categorii de situri protejate - Ponderea energiei electrice produse din surse regenerabile de energie raportate la consumul naional brut
OMR 18: Reducerea impactului presiunii

antropice asupra biodiversitii
- Suprafaa terenurilor pentru care s-au realizat lucrri de reconstrucie ecologica
OMR 19: Asigurarea masurilor de ocrotire,

conservare si utilizare durabila a tuturor bunurilor de patrimoniu natural
- Numrul de arii naturale protejate date in custodie - Suprafaa ariilor naturale protejate
OMR 20: Protecia animalelor crescute in

captivitate Patrimoniul cultural
- Specii de animale inute in captivitate - Numrul de monumente consolidate nscrise in lista patrimoniului mondial
OMR 21: Conservarea, protejarea si

valorificarea patrimoniului cultural construit valoros
Conservarea si OMR 22: mbuntirea gestionarii resurselor gestionarea resurselor
- Procentul de utilizare a surselor regenerabile de energie Numrul construciilor afectate de inundaii
Riscuri
de OMR 23: Reducerea riscului la inundaii
- Aprarea populaiei si bunurilor mpotriva inundaiilor
188
Indicatori - Suprafee de teren afectate de inundaii - Numrul de lucrri executate - Valoarea investiiilor pentru asigurarea proteciei mpotriva inundaiilor
inte - Realizarea unor lacuri de acumulare, poldere, lucrri de ndiguire si regularizarea cursurilor de apa in corelare cu conservarea zonelor umede - Amenajarea torenilor, mpduriri si perdele de protecie - Realizarea unor lucrri de combatere a eroziunii solului (CES) si desecare - Stabilizarea alunecrilor de teren active si realizarea sistemelor hidrotehnice de colectare a apelor pluviale in zonele cu stabilitate redusa a terenului. - Actualizarea inventarului de tip Seveso pentru operatorii economici - Utilizarea celor mai sigure tehnici disponibile si retehnologizare - Implementarea unui sistem de management de sigurana, la nivelul operatorului economic - Elaborare politici eficiente de prevenire a accidentelor majore si aplicarea practica a acestora - Reducerea impactului negativ asupra comunitilor si mediului prin politici coerente de amenajare si utilizare a teritoriului - Creterea nivelului de calitate a vieii in zonele urbane si rurale - Creterea gradului de asigurare a
mediu
OMR 24: Reducerea intensitii fenomenelor

de eroziune a solului
OMR 25: Diminuarea impactului asupra

mediului natural si construit si asupra sntii si integritii umane a alunecrilor de teren
- Suprafee de teren afectate de fenomene de eroziune a solului - Gradul de reducere a suprafeelor de teren afectate de alunecri de teren fata de 2010 - Suprafee de teren de alunecare stabilizat
Managementul substanelor si OMR 26: Limitarea polurilor accidentale industriale preparatelor chimice
- Valoarea investiiilor - Rapoarte de securitate
Sntatea uman
OMR 27: mbuntirea strii de sntate

umana
- Procentul de asigurare a serviciilor medicale (inclusiv infrastructura necesara)
189
Indicatori
inte serviciilor medicale
Zgomot
OMR 28: Reducerea polurii fonice
Transport durabil
OMR 29: Dezvoltarea unei infrastructuri

durabile de transport
- Nivelul zgomotului emis de surse majore (vehicule rutiere, feroviare si de infrastructura acestora, echipamentele industriale si mecanismele mobile) - Numr persoane afectate in mod regulat si pe termen lung de nivelele ridicate ale zgomotului - Valorile concentraiilor NOx, CO, particule in suspensie, Pb in zonele limitrofe principalelor artere rutiere - Frecventa de depire a limitelor pentru calitatea aerului ambiental pentru NOx, CO, particule in suspensie, Pb - Puncte de msura emisii - Numr de indicatori analizai - Numr de analize de emisii - Km de cale ferata realizata - Valoarea imisiilor din centrul oraelor si din zonele locuite
- Identificarea aciunilor care ar putea reduce nivelele de zgomot - 10% pana in 2010 fata de anul 2000 i cu 20% pana in 2020 fata de anul 2000 - Plasarea obiectivelor privind zgomotul in planurile de luare a deciziilor la nivel local
Educaie ecologica
OMR 30: Creterea gradului de contientizare

a problemelor de mediu
- Numr de sesizri
- Asigurarea cunotinelor, deprinderilor, motivaiilor si a valorilor necesare populaiei in scopul asumrii rspunderii de meninere a calitii mediului - Creterea nivelului de reacie comunitar la agresarea factorilor de mediu
190
Pentru simplificarea analizelor din cadrul Raportului de mediu, obiectivele specifice (OS) ale PATJ Olt au fost sintetizate pe domenii de analiz, dup cum urmeaz: Aer OS1. Reducerea emisiilor de poluani provenii de la unitile industriale (Slatina, Caracal, Bal, Corabia) OS2. Reducerea impactului negativ cauzat de arderea combustibililor fosili OS3. Monitorizarea i raportarea emisiilor de gaze cu efect de ser (CO2, CO) OS4. Reducerea emisiilor provenite necorespunzatoare a deeurilor menajere din gestionarea
OS5. Limitarea polurii cu noxe provenite din procese agricole OS6. mbuntirea calitii aerul ui prin reducerea impactului negativ generat de traficul rutier i de starea necorespunztoare a drumurilor Apa OS7. mbuntirea calitii apelor de suprafa prin creterea gradului de conectare la infrastructura de canalizare i epurare n zonele urbane i rurale OS8. mbuntirea calitii apelor prin reducerea impactului produs asupra apelor de suprafa i subterane de activitile economice (zootehnice, industriale, conformarea unitilor industriale cu Planul de implementare a Directivei 76/464/CEE) Sol OS9. Reducerea polurii solului prin infiltraii de substane poluante din activitatea menajer i cea zootehnic OS10. Reducerea suprafeelor terenurilor afectate prin depozitarea deeurilor menajere i industriale OS11. Prevenirea polurii cu metale grele a soluri lor n zona haldelor de deeuri menajere OS12. Prevenirea polurii cu plumb a solurilor din zonele staiilor de alimentare cu carburani OS13. mbuntirea calitii solurilor afectate de acidifiere OS14. Reducerea fenomenelor de eroziune a solurilor la nivelul judeului Olt Risc OS15. Diminuarea riscului la dezastre naturale prin implementarea msurilor preventive n zonele vulnerabile (alunecari de teren, inundaii, risc climatic, risc seismic) OS16. Implementarea Deeurilor Sistemului de Management Integrat al
Deeuri
OS17. Colectarea i eliminarea deeurilor industriale i periculoase provenind de la ageni economici
191
Patrimoniu natural, biodiversitate
OS18. Asigurarea unui management corespunztor al ariilor naturale protejate i siturilor NATURA 2000 OS19. Extinderea suprafeelor protejate prin declararea de noi arii naturale protejate OS20. Meninerea/ creterea efectivelor de specii protejate OS21. Protecia ecosistemelor urbane
OS22. Elaborarea de studii pentru fundamentarea planurilor de valorificare a patrimoniului construit urmrind constituirea resurselor pentru ntreinerea i renovarea acestora creterea independenei fa de subveniile bugetare i renovarea unor obiective ale patrimoniului construit OS23. Revigorarea ocupaiilor tradiionale sau activitilor culturale n localitile cu specific rural OS24. Elaborarea de studii pentru fundamentarea planurilor de dezvoltare i conservare a peisajelor culturale OS25. mbuntirea legturilor localitile arondate ntre centrele administrative i
Patrimoniu etnografic Peisaje culturale Reea localiti
OS26. Organizarea unor centre intercomunale suplimentare cu rol de polarizare a localitilor rurale limitrofe (viitoare orae) n jumtatea de sud a judeului OS27. Distribuirea unor funcii economice neagricole n localiti rurale care s le permit s acioneze ca motoare ale creterii economice Socio economic OS28. Amenajri social-recreative n centrele localitilor cu rol de polarizare OS29. nfiinarea sau privatizarea unor uniti spitaliceti, sau medico sociale n sectorul privat, n partea de nord a judeului OS30. Dotri n nvmntul primar, gimnazial, postliceal i de specializare adaptate ca numr i capacitate efectivelor de elevi, cerinelor absolvenilor i pieei muncii OS31. Dotri n servicii pentru populaie accesibile ntreprinztorilor din acest sector Locuirea OS32. Asigurarea condiiilor de locuire la standarde moderne i difereniat, n conformitate cu ierarhia localitilor OS33. Spaii limitrofe locuinelor amenajate ca zone verzi i alte funciuni auxiliare OS34. Restabilirea i refacerea zonelor de protecie pentru captrile de ap potabil Infra-structuri Tehnice: Transport OS35. Dezvoltarea i modernizarea infrastructurii rutiere OS36. Realizarea de pasaje denivelate la interseciile cu cile ferate OS37. Modernizarea i dezvoltarea reelei feroviare OS38. Reabilitarea funcional i modernizarea Portului Corabia 192
OS39. Amplificarea ca volum i diversitate a transportului naval Amenajare bazine hidrografice Echiparea hidroedilitar Lucrri de mbuntiri funciare Reele energetice OS40. Dezvoltarea durabil a gospodririi apelor pentru asigurarea resurselor de ap i protecia mediului OS41. Echiparea hidroedilitar alimentare cu ap i canalizare ape uzate OS42. Amplificarea activitii n domeniul mbuntirilor funciare (pentru orizontul de timp 2008- 2025) OS43. Dezvoltarea sistemului de alimentare cu energie electric OS44. Extinderea sistemelor de alimentare cu gaze n UAT racordate la reeaua judeului, n cele cu posibiliti de racordare la reeaua de transport a judeului i extinderea sistemulu i major de transport al gazelor naturale spre localitile importante i sisteme centralizate de producere a energiei termice modernizate, la randamente actuale OS45. Creterea ponderii consumul energetic Social: Potenialul demografic Agricultura Silvicultur Industrie i construcii Comert i servicii Turism Suprateritorial surselor regenerabile de energie n
OS46. Extinderea reelei de telefonie OS47. Dezvoltarea potenialului demografic al judeului OS48. Creterea capacitii resurselor umane de a rspunde nevoilor pieei forei de munc OS49. Dezvoltarea unui sector agricol performant care s susin prin rezultatele sale creterea economic a judeului OS50. Dezvoltarea resurselor silvice astfel nct s satisfac cerinele socio - economice ale judeului i s contribuie la protecia mediului OS51. Creterea competitivitii industriei prin valorificarea eficient a resurselor umane i materiale OS52. Dezvoltarea firmelor din construcii ca numr i mrime OS53. Creterea calitii i diversificarea activitilor de comer i servicii private i publice OS54. Dezvoltarea turismului de tranzit i de sejur care s valorifice integral resursele naturale i culturale existente OS55. Integrarea armonioas a judeului n spaiul regional i naional, racordarea la reeaua naional i european a polilor i coridoarelor de dezvoltare spaial
Procesul de evaluare a compatibilitii dintre obiectivele Planului de Amenajare a Teritoriului Judeean Olt si obiectivele de mediu relevante, in scopul identificrii sinergiilor si neconcordantelor existente, a avut in vedere analiza obiectivelor specifice ale PATJ pentru a obine un nivel detaliat de analiza si s-a bazat pe utilizarea unei matrici de compatibilitate. In cadrul matricei, s-a folosit urmtorul sistem de identificare/caracterizare: 193
culoarea verde, in caz de compatibilitate, culoarea rou, in cazul in care implementarea obiectivului specific poate fi parial compatibil cu obiectivul de mediu relevant dar parial incompatibil cu acesta, culoarea albastru, in caz de incompatibilitate/ efecte adverse; culoarea alb, daca intre doua obiective nu a existat nici o legtura. Prin compatibilitate s-a subneles situaia in care obiectivul specific a coincis direct cu obiectivul relevant de mediu sau cea in care, prin implementarea obiectivului specific, s-au vizat aceeai direcie de aciune si aceleai inte ca si in cazul obiectivului relevant de mediu. Orice alta situaie, cu excepia celei in care nu a existat nici o legtura, s -a considerat ca fiind necompatibila. De asemenea, in cazul in care un obiectiv specific s-a regsit in mai multe obiective generale sau domenii, s-a luat in considerare o singura data pentru a se evita redundanta. Fiecare concordanta/neconcordanta constatata a fost justificata si prezentata ulterior pentru fiecare obiectiv specific in parte, in raport cu obiectivele de mediu relevante fata de care s-a stabilit o legtur. Evaluarea fiecrui obiectiv specific s -a fcut utiliznd indicatorii stabilii pentru fiecare obiectiv de mediu in parte.
194
Matricea de evaluare a compatibilitii ntre obiectivele PATJ i obiectivele relevante de mediu

OMR10 OMR11 OMR12 OMR13 OMR14 OMR15 OMR16 OMR17 OMR18 OMR19 OMR20 OMR21 OMR22 OMR23 OMR24 OMR25 OMR26 OMR27 OMR28 OMR29 OMR30 OMR1 OMR2 OMR3 OMR4 OMR5 OMR6 OMR7 OMR8 OMR9
OS1 OS2 OS3 OS4 OS5 OS6 OS7 OS8 OS9 OS10 OS11 OS12 OS13 OS14 OS15 OS16 OS17 OS18 OS19 OS20 OS21 OS22 OS23 OS24 OS25 OS26 OS27 OS28 OS29
Impact indirect asupra creterii economice generale i a atractivitii zonei, a turismului n mod special
195
OMR10
OMR11
OMR12
OMR13
OMR14
OMR15
OMR16
OMR17
OMR18
OMR19
OMR20
OMR21
OMR22
OMR23
OMR24
OMR25
OMR26
OMR27
OMR28
OMR29
OS30 OS31 OS32 OS3 OS34 OS35 OS36 OS37 OS38 OS39 OS40 OS41 OS42 OS43 OS44 OS45 OS46 OS47 OS48 OS49 OS50 OS51 OS52 OS53 OS54 OS55
impact indirect asupra activitilor din jude impact indirect asupra activitilor din jude Nu poate fi evideniat dect un impact indirect, datorat facilitrii comunicaiilor in caz de riscuri naturale si antropice Nu poate fi evideniat dect un impact indirect generat de pregtirea superioara si posibilitatea mbuntirii condiiilor de viaa prin gsirea unor noi posibiliti de munca; indirect poate determina o migraie a populaiei bine pregtite spre zone mai favorabile. Impact indirect asupra activitilor din jude Impact indirect, asigura creterea economic a judeului
Impact indirect, asigura atractivitatea zonei
Obiectivele specifice ale PATJ susin obiectivele relevante de mediu, fiind preponderent n concordan, aa cum reiese din Matricea de evaluare a compatibilitii.
196
OMR30
OMR1
OMR2
OMR3
OMR4
OMR5
OMR6
OMR7
OMR8
OMR9
Justificarea compatibilitilor/incompatibilitilor este prezentata in tabelul 4.2. Tabel 4.2 Analiza compatibilitii ntre obiectivele PATJ si obiectivele de mediu relevante
Indicatori Obiective de mediu Justificare OS1. Reducerea emisiilor de poluani provenii de la unitile industriale (Slatina, Caracal, Bal, Corabia) OMR 1: mbuntirea calitii - Nivelul emisiilor de CO, NOx, SO2, Obiectivul vizeaz direct particule, plumb, benzen si COV aerului prin reducerea mbuntirea calitii aerului provenind de la toate instalaiile impactului negativ generat de tehnologice i din procesele de ardere activitatea industrial - Nivelul emisiilor poluante generate de OMR 2: Reducerea polurii Obiectivul contribuie la traficul rutier generata de activitile de reducerea polurii atmosferice, transport dar nu se refer direct la instalaiile tehnologice - Nivelul emisiilor de gaze cu efect de OMR 3: Limitarea/ reducerea Obiectivul vizeaz direct ser emisiilor de gaze cu efect de limitarea/ reducerea emisiilor de - Numrul de investiii n vederea ser, precum si a efectelor gaze cu efect de ser creterii eficientei energetice; negative ale acestora asupra - Numrul de investiii pentru societii si mediului utilizarea surselor regenerabile de energie - Suprafaa terenurilor pentru care s-au OMR 18: Reducerea Ecologizarea terenurilor realizat lucrri de reconstrucie impactului presiunii antropice contribuie direct la diminuarea ecologica asupra biodiversitii presiunii antropice si indirect la reducerea polurii atmosferice generata de instalaiile tehnologice. OMR 19: Asigurarea masurilor - Numrul de arii naturale protejate date Creterea suprafeelor ocupate in custodie de ocrotire, conservare si de arii naturale protejate - Suprafaa ariilor naturale protejate utilizare durabil a tuturor contribuie indirect la reducerea bunurilor de patrimoniu natural polurii atmosferice. - Valoarea investiiilor OMR 26: Limitarea polurilor Utilizarea celor mai bune tehnici - Rapoarte de securitate accidentale industriale disponibile contribuie la scderea numrului de accidente industriale si indirect la reducerea polurii atmosferice - Procentul de asigurare a serviciilor OMR 27: mbuntirea strii Reducerea polurii atmosferice medicale (inclusiv infrastructura de sntate umana contribuie indirect la necesara) mbuntirea strii de sntate uman. OS2. Reducerea impactului negativ cauzat de arderea combustibililor fosili - Nivelul emisiilor de CO, NOx, SO2, OMR 1: mbuntirea calitii Multe procese industriale particulelor, plumbului, benzenului si aerului prin reducerea presupun arderea compuilor organici volatili provenind de combustibililor fosili i ca impactului negativ generat de la toate instalaiile tehnologice, inclusiv activitatea industrial urmare OS2 vizeaz direct instalaiile de ardere mbuntirea calitii aerului - Nivelul altor emisii de poluani de la uniti industriale - Nivelul emisiilor poluante generate de OMR 2: Reducerea polurii Transportul, ca mare traficul rutier generata de activitile de consumator de combustibili transport fosili, are efect direct asupra polurii atmosferice - Nivelul emisiilor de gaze cu efect de Arderea combustibililor fosili OMR 3: Limitarea/ reducerea sera este una din sursele de emisie emisiilor de gaze cu efect de Numrul de investiii n vederea gaze cu efect de ser. ser, precum si a efectelor creterii eficientei energetice Obiectivul contribuie direct la negative ale acestora asupra - Numrul de investiii pentru mbuntirea calitii societii si mediului utilizarea surselor regenerabile de atmosferei. energie
197
Obiective de mediu OMR 18: Reducerea impactului presiunii antropice asupra biodiversitii OMR 19: Asigurarea masurilor de ocrotire, conservare si utilizare durabil a tuturor bunurilor de patrimoniu natural
Indicatori - Suprafaa terenurilor pentru care s-au realizat lucrri de reconstrucie ecologica - Numrul de arii naturale protejate date in custodie - Suprafaa ariilor naturale protejate
OMR 27: mbuntirea strii de sntate umana
- Valorile concentraiilor NOx, CO, particule in suspensie, Pb in zonele limitrofe principalelor artere rutiere - Frecventa de depire a limitelor pentru calitatea aerului ambiental pentru NOx, CO, particule in suspensie, Pb - Puncte de msura emisii - Numr de indicatori analizai - Numr de analize de emisii - Km de cale ferata realizata - Valoarea imisiilor din centrul oraelor si din zonele locuite OS3. Monitorizarea i raportarea emisiilor de gaze cu efect de ser (CO 2, CO) OMR 29: Dezvoltarea unei infrastructuri durabile de transport OMR 2: Reducerea polurii generata de activitile de transport - Nivelul emisiilor poluante generate de traficul rutier
Justificare Ecologizarea terenurilor contribuie direct la diminuarea presiunii antropice si indirect la reducerea polurii atmosferice. Creterea Suprafeelor ocupate de arii naturale protejate contribuie indirect la mbogirea atmosferei cu oxigen, la reducerea concentraiei de CO2 i respectiv la scderea ponderii poluanilor provenii din arderea combustibililor fosili. Reducerea polurii atmosferice contribuie indirect i la mbuntirea strii de sntate uman. Infrastructura durabil de transport are ca efect reducerea consumului de combustibili i va avea efect direct de reducere a polurii atmosferei
OMR 3: Limitarea/ reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser, precum si a efectelor negative ale acestora asupra societii si mediului OMR 27: mbuntirea strii de sntate uman OMR 29: Dezvoltarea unei infrastructuri durabile de transport
- Nivelul emisiilor de gaze cu efect de sera - Numrul de investiii n vederea creterii eficientei energetice - Numrul de investiii pentru utilizarea surselor regenerabile de energie - Procentul de asigurare a serviciilor medicale (inclusiv infrastructura necesara) - Valorile concentraiilor NOx, CO, particule in suspensie, Pb in zonele limitrofe principalelor artere rutiere - Frecventa de depire a limitelor pentru calitatea aerului ambiental pentru NOx, CO, particule in suspensie, Pb - Puncte de msura emisii - Numr de indicatori analizai - Numr de analize de emisii - Km de cale ferata realizata - Valoarea imisiilor din centrul oraelor si din zonele locuite
Indirect monitorizarea polurii generate de transport va permite luarea unor msuri adecvate pentru reducerea polurii atmosferice Obiectivul contribuie indirect la mbuntirea calitii atmosferei permind luarea unor msuri de reducere a efectelor negative ale gazelor cu efect de ser asupra societii si mediului Reducerea polurii atmosferice contribuie i la mbuntirea strii de sntate uman. Infrastructura durabil de transportul are ca efect reducerea consumului de combustibili i va avea efect direct de reducere a polurii atmosferei
198
Indicatori Obiective de mediu Justificare OS4. Reducerea emisiilor provenite din gestionarea necorespunztoare a deeurilor menajere - Nivelul emisiilor de gaze cu efect de OMR 3: Limitarea/ reducerea Obiectivul contribuie direct la sera emisiilor de gaze cu efect de mbuntirea calitii - Numrul de investiii n vederea ser, precum si a efectelor atmosferei prin reducerea creterii eficientei energetice negative ale acestora asupra emisiilor de gaze cu efect de - Numrul de investiii pentru utilizarea societii si mediului ser surselor regenerabile de energie OMR 12: Implementarea sistemului de management integrat al deeurilor in judeul Olt - Numr de platforme si containere de precolectare deeuri menajere, deeuri reciclabile si fluxuri speciale de deeuri; - Numr si capaciti maini de transport; - Numr staii de transfer; - Depozit ecologic; - Cantiti de deeuri valorificabile (hrtie, carton, PET, metalice) colectate selectiv; - Nr. puncte de colectare selectiva; - Numr de vehicule scoase din uz prelucrate la nivelul anului 2011; - Cantitatea de baterii/acumulatori (fr electrolit) reciclate in anul 2011. - Numr depozite neautorizate - Numr depozite neconforme nchise - Suprafaa (ha) de teren ecologizat Sistemul integrat de management al deeurilor elimin posibilitatea depunerii necontrolate a deeurilor i emisia de gaze poluante din acestea. Depozitarea se va face numai controlat, n depozit ecologic dotat cu sistem de colectare i ardere a gazelor de depozit. Obiectivul are efect benefic direct asupra atmosferei. In mod indirect conduce la mbuntirea calitii atmosferei prin nchiderea depozitelor neconforme si a celor necontrolate. Indirect, gazele de ardere a deeurilor sunt mult mai puin poluante dect gazul de depozit Reducerea polurii atmosferice contribuie indirect la mbuntirea strii de sntate uman.
OMR 14: Eliminarea deeurilor fr riscuri pentru sntatea populaiei si mediu
OMR 15: Valorificarea energetica a deeurilor OMR 27: mbuntirea strii de sntate umana
- Cantitatea de deeuri de ambalaje valorificata energetic - Procentul de asigurare a serviciilor medicale (inclusiv infrastructura necesara)
OS5. Limitarea polurii cu noxe provenite din procese agricole. - Nivelul emisiilor de gaze cu efect de OMR 3: Limitarea/ reducerea sera emisiilor de gaze cu efect de - Numrul de investiii n vederea ser, precum si a efectelor creterii eficientei energetice negative ale acestora asupra - Numrul de investiii pentru utilizarea societii si mediului surselor regenerabile de energie - Procentul de asigurare a serviciilor OMR 27: mbuntirea strii medicale (inclusiv infrastructura de sntate umana necesara)
Obiectivul contribuie direct la mbuntirea calitii atmosferei prin reducerea emisiilor de gaze din procesele agricole Reducerea polurii atmosferice contribuie indirect la mbuntirea strii de sntate uman. OS6. mbuntirea calitii aerului prin reducerea impactului negativ generat de traficul rutier i de starea necorespunztoare a drumurilor - Nivelul emisiilor poluante generate de OMR 2: Reducerea polurii Indirect monitorizarea polurii traficul rutier generata de activitile de generate de transport va transport permite luarea unor msuri adecvate pentru reducerea polurii atmosferice - Nivelul emisiilor de gaze cu efect de OMR 3: Limitarea/ reducerea Obiectivul contribuie indirect la sera emisiilor de gaze cu efect de mbuntirea calitii - Numrul de investiii n vederea ser, precum si a efectelor atmosferei permind luarea creterii eficientei energetice negative ale acestora asupra unor msuri de reducere a - Numrul de investiii pentru utilizarea societii si mediului efectelor negative ale gazelor surselor regenerabile de energie cu efect de ser asupra societii si mediului
199
Obiective de mediu OMR 18: Reducerea impactului presiunii antropice asupra biodiversitii OMR 29: Dezvoltarea unei infrastructuri durabile de transport
Indicatori - Suprafaa terenurilor pentru care s-au realizat lucrri de reconstrucie ecologica
Justificare Ecologizarea terenurilor contribuie direct la diminuarea presiunii antropice si indirect la reducerea polurii atmosferice. Infrastructura durabil de transportul are ca efect reducerea consumului de combustibili i va avea efect direct de reducere a polurii atmosferei
- Valorile concentraiilor NOx, CO, particule in suspensie, Pb in zonele limitrofe principalelor artere rutiere - Frecventa de depire a limitelor pentru calitatea aerului ambiental pentru NOx, CO, particule in suspensie, Pb - Puncte de msura emisii - Numr de indicatori analizai - Numr de analize de emisii - Km de cale ferata realizata - Valoarea imisiilor din centrul oraelor si din zonele locuite OS7. mbuntirea calitii apelor de suprafa prin creterea gradului de conectare la infrastructura de canalizare i epurare n zonele urbane i rurale OMR 1: mbuntirea calitii - Nivelul emisiilor de CO, NOx, SO2, Reducerea nivelului de emisii particule, plumb, benzen si COV aerului prin reducerea din industrie contribuie indirect provenind de la toate instalaiile impactului negativ generat de la mbuntirea calitii apelor. tehnologice i din procesele de ardere activitatea industrial - Nivelul emisiilor poluante generate de OMR 2: Reducerea polurii Un nivel sczut al emisiilor din traficul rutier generata de activitile de trafic contribuie indirect la transport mbuntirea calitii apelor de suprafa, limitndu-se transportul de poluani prin intermediul apelor meteorice. - Numrul de beneficiari ai sistemului OMR 4: Asigurarea unor centralizat de alimentare i distribuie a sisteme performante de Explicit apei potabile in mediul urban captare, transport, tratare si - Ponderea populaiei rurale cu acces la distribuie a apei potabile in serviciile publice de alimentare cu apa mediul urban si rural potabila - Parametrii de calitate ai apei potabile OMR 5: Reducerea impactului - Numr de locuine racordate la noile canale colectoare produs de evacuarea apelor Explicit - Debitele de ape uzate menajere uzate menajere si industriale colectate si debite de ape uzate asupra apelor de suprafaa menajere epurate din zonele nou racordate - Indicatori fizici, chimici si bacteriologici ai apelor uzate menajere si industriale epurate - Valoarea investiiilor - Parametrii calitativi biologici si chimici OMR 6: Asigurarea calitii ai apelor de suprafa apelor de suprafa ce Explicit - Numrul de depozite necontrolate de necesita protecie sau deeuri eliminate de pe malurile si din mbuntire pentru a susine albiile rurilor biodiversitatea - Parametri calitativi biologici si chimici OMR 7: Protecia apelor Explicit subterane mpotriva polurii cu monitorizai - Suprafee de teren pe care s-au nitrai provenii din surse administrat ngrminte chimice agricole si/sau pesticide - Lungimea sectoarelor de ru pe care OMR 8: Restaurarea s-au efectuat lucrri de restaurare/ ecologica/ renaturarea rurilor Explicit renaturare - Suprafee de teren OMR 9: mbuntirea calitii Reducerea suprafeelor de contaminate/degradate solurilor prin reducerea si teren contaminat va avea ca - Suprafee de teren pe care se prevenirea polurii si efect indirect mbuntirea depoziteaz necontrolat deeuri degradrii acestora calitii apelor de suprafa, menajere si industriale limitndu-se transportul de poluani prin intermediul apelor
200
Obiective de mediu OMR 27: mbuntirea strii de sntate umana
Indicatori - Procentul de asigurare a serviciilor medicale (inclusiv infrastructura necesara)
Justificare
meteorice. Reducerea polurii apelor contribuie indirect la mbuntirea strii de sntate uman. OS8. mbuntirea calitii apelor prin reducerea impactului produs asupra apelor de suprafa i subterane de activitile economice - Parametrii calitativi biologici si chimici OMR 6: Asigurarea calitii ai apelor de suprafa apelor de suprafa ce Explicit - Numrul de depozite necontrolate de necesita protecie sau deeuri eliminate de pe malurile si din mbuntire pentru a susine albiile rurilor biodiversitatea - Parametri calitativi biologici si chimici OMR 7: Protecia apelor Explicit subterane mpotriva polurii cu monitorizai - Suprafee de teren pe care s-au nitrai provenii din surse administrat ngrminte chimice agricole si/sau pesticide - Cantitatea de deeuri industriale OMR 13: Asigurarea Contribuie in mod indirect la valorificata in anul 2011; gestionarii corespunztoare a mbuntirea calitii apelor - Numrul depozitelor ecologice pentru deeurilor industriale prin realizarea depozitelor deeuri industriale. ecologice pentru deeuri industriale. - Conservarea diversitii biologice, OMR 16: Conservarea Conservarea diversitatii utilizarea durabila a habitatelor naturale, habitatelor naturale contribuie diversitii biologice, utilizarea durabila a habitatelor naturale, a speciilor de flora si fauna slbatica refacerea si la epurarea existente in afara ariilor naturale a speciilor de flora si fauna naturala a surselor de apa de protejate slbatica existente in afara suprafata si subterane ariilor naturale protejate - Procentul de asigurare a serviciilor OMR 27: mbuntirea strii Reducerea polurii apei medicale (inclusiv infrastructura de sntate umana contribuie direct la necesara) mbuntirea strii de sntate uman. OS9. Reducerea polurii solului prin infiltraii de substane poluante din activitatea menajer i cea zootehnic OMR 5: Reducerea impactului - Numr de locuine racordate la noile canale colectoare produs de evacuarea apelor - Debitele de ape uzate menajere uzate menajere si industriale colectate si debite de ape uzate asupra apelor de suprafaa menajere epurate din zonele nou racordate - Indicatori fizici, chimici si bacteriologici ai apelor uzate menajere si industriale epurate - Valoarea investiiilor - Suprafee de teren OMR 9: mbuntirea calitii Explicit reabilitare sol/subsol contaminate/degradate solurilor prin reducerea si - Suprafee de teren pe care se prevenirea polurii si depoziteaz necontrolat deeuri degradrii acestora menajere si industriale - Suprafee de teren afectate OMR 10: Remedierea si/sau Explicit reabilitare sol/subsol reconstrucia ecologica a solurilor degradate - Suprafee de teren pe care se practica Obiectivul contribuie implicit la OMR 11: Utilizarea durabila a agricultura ecologica resurselor de sol mbuntirea calitii solurilor. - Suprafaa terenurilor pentru care s-au OMR 18: Reducerea Prin reconstructiva ecologica a realizat lucrri de reconstrucie impactului presiunii antropice solurilor se contribuie in mod ecologica asupra biodiversitii direct la mbuntirea calitii acestora. OS10. Reducerea suprafeelor terenurilor afectate prin depozitarea deeurilor menajere i industriale - Suprafee de teren OMR 9: mbuntirea calitii Explicit reabilitare sol/subsol contaminate/degradate solurilor prin reducerea si
201
Obiective de mediu prevenirea polurii si degradrii acestora OMR 11: Utilizarea durabila a resurselor de sol OMR 12: Implementarea sistemului de management integrat al deeurilor in judeul Olt
Indicatori - Suprafee de teren pe care se depoziteaz necontrolat deeuri menajere si industriale - Suprafee de teren pe care se practica agricultura ecologica - Numr de platforme si containere de precolectare deeuri menajere, deeuri reciclabile si fluxuri speciale de deeuri; - Numr si capaciti maini de transport; - Numr staii de transfer; - Depozit ecologic; - Cantiti de deeuri valorificabile (hrtie, carton, PET, metalice) colectate selectiv; - Nr. puncte de colectare selectiva - Numr de vehicule scoase din uz prelucrate la nivelul anului 2011; - Cantitatea de baterii/acumulatori (fr electrolit) reciclate in anul 2011. - Suprafaa terenurilor pentru care s-au realizat lucrri de reconstrucie ecologica
Justificare
Obiectivul contribuie indirect la mbuntirea calitii solurilor. Explicit reducere Suprafee de sol afectate de depozite de deeuri
OMR 18: Reducerea impactului presiunii antropice asupra biodiversitii
Prin reconstructiva ecologica a solurilor se contribuie in mod direct la mbuntirea calitii acestora. - Procentul de utilizare a surselor OMR 22: mbuntirea Eliberarea dup reconstrucie regenerabile de energie gestionarii resurselor ecologic a terenurilor ocupate de depozite reprezint indirect o mbuntire a gestionrii acestei resurse. OS11. Prevenirea polurii cu metale grele a solurilor n zona haldelor de deeuri menajere - Suprafee de teren Explicit reabilitare sol/subsol OMR 9: mbuntirea calitii contaminate/degradate solurilor prin reducerea si - Suprafee de teren pe care se prevenirea polurii si depoziteaz necontrolat deeuri degradrii acestora menajere si industriale - Suprafee de teren pe care se practica Obiectivul contribuie indirect la OMR 11: Utilizarea durabila a agricultura ecologica resurselor de sol mbuntirea calitii solurilor. - Numr de platforme si containere de OMR 12: Implementarea Explicit reducere suprafee de precolectare deeuri menajere, deeuri sistemului de management sol afectate de depozite de reciclabile si fluxuri speciale de deeuri; integrat al deeurilor in judeul deeuri - Numr si capaciti maini de Olt transport; - Numr staii de transfer; - Depozit ecologic; - Cantiti de deeuri valorificabile (hrtie, carton, PET, metalice) colectate selectiv; - Nr. puncte de colectare selectiva - Numr de vehicule scoase din uz prelucrate la nivelul anului 2011; - Cantitatea de baterii/acumulatori (fr electrolit) reciclate in anul 2011. - Suprafaa terenurilor pentru care s-au OMR 18: Reducerea Prin reconstructiva ecologica a realizat lucrri de reconstrucie impactului presiunii antropice solurilor se contribuie in mod ecologica asupra biodiversitii direct la mbuntirea calitii acestora. - Valoarea investiiilor OMR 26: Limitarea polurilor Un numr mai mic de accidente - Rapoarte de securitate accidentale industriale industriale presupune, statistic i un numr mai mic de poluri cu metale grele OS12. Prevenirea polurii cu plumb a solurilor din zonele staiilor de alimentare cu carburani - Suprafee de teren OMR 9: mbuntirea calitii Explicit prevenire poluare sol contaminate/degradate solurilor prin reducerea si - Suprafee de teren pe care se prevenirea polurii si
202
Obiective de mediu degradrii acestora
Indicatori
Justificare
depoziteaz necontrolat deeuri menajere si industriale - Valorile concentraiilor NOx, CO, OMR 29: Dezvoltarea unei particule in suspensie, Pb in zonele infrastructuri durabile de limitrofe principalelor artere rutiere transport - Frecventa de depire a limitelor pentru calitatea aerului ambiental pentru NOx, CO, particule in suspensie, Pb - Puncte de msura emisii - Numr de indicatori analizai - Numr de analize de emisii - Km de cale ferata realizata - Valoarea imisiilor din centrul oraelor si din zonele locuite OS13. mbuntirea calitii solurilor afectate de acidifiere OMR 9: mbuntirea calitii solurilor prin reducerea si prevenirea polurii si degradrii acestora OMR 11: Utilizarea durabila a resurselor de sol OS14. - Suprafee de teren contaminate/degradate - Suprafee de teren pe care se depoziteaz necontrolat deeuri menajere si industriale - Suprafee de teren pe care se practica agricultura ecologica
Infrastructura durabil de transport are ca efect reducerea consumului de combustibili i ca urmare, posibiliti reduse de pierderi de combustibili cu Pb la pompele de alimentare. De asemenea, obiectivul presupune i mijloace moderne de transport ce folosesc combustibili fr Pb. Explicit prevenirea degradrii solului prin acidifiere
Obiectivul contribuie indirect la mbuntirea calitii solurilor i prevenirea acidifierii. Reducerea fenomenelor de eroziune a solurilor la nivelul judeului Olt. - Suprafee de teren contaminate/degradate - Suprafee de teren pe care se depoziteaz necontrolat deeuri menajere si industriale Prevenirea degradrii solului prin eroziune este direct proporional cu prevenirea polurii si degradrii sale.
OMR 9: mbuntirea calitii solurilor prin reducerea si prevenirea polurii si degradrii acestora
- Suprafee de teren afectate de OMR 24: Reducerea Explicit fenomene de eroziune a solului intensitii fenomenelor de eroziune a solului OS15. Diminuarea riscului la dezastre naturale prin implementarea msurilor preventive n zonele vulnerabile (alunecri de teren, inundaii, risc climatic, risc seismic). - Numr de ecosisteme si habitate OMR 16: Conservarea Conservarea biodiversitii deteriorate reconstruite diversitatii biologice, utilizarea asigura gestionarea eficienta a - Suprafaa terenurilor agricole durabila a resurselor materiale. neutilizate si care au fost renaturate habitatelor naturale, a - Procentul de utilizare a tehnologiilor speciilor de flora si fauna agricole care conserva biodiversitatea salbatica existente in afara specifica a agrosistemelor si condiioneaz refacerea acesteia ariilor naturale protejate - Numrul de monumente consolidate OMR 21: Conservarea, Diminuarea riscului la dezastre nscrise in lista patrimoniului mondial protejarea si valorificarea are impact direct de protejare la patrimoniului cultural construit dezastre a patrimoniului valoros construit OMR 23: Reducerea riscului la - Numrul construciilor afectate de Explicit inundaii inundaii - Suprafee de teren afectate de inundaii - Numrul de lucrri executate - Valoarea investiiilor pentru asigurarea proteciei mpotriva inundaiilor Suprafee de teren afectate de OMR 24: Reducerea Explicit fenomene de eroziune a solului intensitii fenomenelor de eroziune a solului OMR 25: Diminuarea impactului asupra mediului natural si construit si asupra sntii si integritii - Gradul de reducere a suprafeelor de teren afectate de alunecri de teren fata de 2010 - Suprafee de teren de alunecare Explicit
203
Obiective de mediu umane a alunecrilor de teren OMR 27: mbuntirea strii de sntate uman OS16.
Indicatori stabilizat - Procentul de asigurare a serviciilor medicale (inclusiv infrastructura necesara)
Justificare
Reducerea riscului la dezastre are impact indirect de mbuntire a strii de sntate uman. Implementarea Sistemului de Management Integrat al Deeurilor - Parametri calitativi biologici si chimici monitorizai - Suprafee de teren pe care s-au administrat ngrminte chimice si/sau pesticide - Suprafee de teren contaminate/degradate - Suprafee de teren pe care se depoziteaz necontrolat deeuri menajere si industriale - Numr de platforme si containere de precolectare deeuri menajere, deeuri reciclabile si fluxuri speciale de deeuri; - Numr si capaciti maini de transport; - Numr staii de transfer; - Depozit ecologic; - Cantiti de deeuri valorificabile (hrtie, carton, PET, metalice) colectate selectiv; - Nr. puncte de colectare selectiva - Numr de vehicule scoase din uz prelucrate la nivelul anului 2011; - Cantitatea de baterii/acumulatori (fr electrolit) reciclate in anul 2011. - Cantitatea de deeuri industriale valorificata in anul 2011; - Nr. depozitelor ecologice pentru deeuri industriale. - Numr depozite neautorizate - Numr depozite neconforme nchise - Suprafaa (ha) de teren ecologizat - Cantitatea de deseuri de ambalaje valorificata energetic - Suprafaa terenurilor pentru care s-au realizat lucrri de reconstrucie ecologic - Procentul de asigurare a serviciilor medicale (inclusiv infrastructura necesara) Indirect imbunatatirea calitatii corpurilor de apa subterane.
OMR 7: Protecia apelor subterane mpotriva polurii cu nitrai provenii din surse agricole OMR 9: mbuntirea calitii solurilor prin reducerea si prevenirea polurii si degradrii acestora OMR 12: Implementarea sistemului de management integrat al deeurilor in judeul Olt
Indirect, imbunatatirea calitatii solurilor.
Explicit
OMR 13: Asigurarea gestionarii corespunztoare a deeurilor industriale OMR 14: Eliminarea deeurilor fr riscuri pentru sntatea populaiei si mediu OMR 15: Valorificarea energetica a deeurilor OMR 18: Reducerea impactului presiunii antropice asupra biodiversitii OMR 27: mbuntirea strii de sntate uman
Explicit
Explicit
Explicit Indirect, prin nchiderea depozitelor neconforme
Starea de sntate umana se mbuntete datorita asigurrii unui sistem integrat de gestionare a deeurilor OS17. Colectarea i eliminarea deeurilor industriale i periculoase provenind de la ageni economici - Numr de platforme si containere de OMR 12: Implementarea Explicit precolectare deeuri menajere, deeuri sistemului de management reciclabile si fluxuri speciale de deeuri; integrat al deeurilor in judeul - Numr si capaciti maini de Olt sau transport; - Numr staii de transfer; - Depozit ecologic; - Cantiti de deeuri valorificabile (hrtie, carton, PET, metalice) colectate selectiv; - Nr. puncte de colectare selectiva - Numr de vehicule scoase din uz prelucrate la nivelul anului 2011; - Cantitatea de baterii/acumulatori (fr
204
Obiective de mediu OMR 13: Asigurarea gestionarii corespunztoare a deeurilor industriale OMR 14: Eliminarea deeurilor fr riscuri pentru sntatea populaiei si mediu OMR 15: Valorificarea energetica a deeurilor OMR 18: Reducerea impactului presiunii antropice asupra biodiversitii
Indicatori electrolit) reciclate in anul 2011. - Cantitatea de deeuri industriale valorificata in anul 2011; - Nr. depozitelor ecologice pentru deeuri industriale. - Numr depozite neautorizate - Numr depozite neconforme nchise - Suprafaa (ha) de teren ecologizat - Cantitatea de deseuri de ambalaje valorificata energetic - Suprafaa terenurilor pentru care s-au realizat lucrri de reconstrucie ecologic Explicit
Justificare
Explicit
Explicit Indirect, prin nchiderea depozitelor neconforme
OS18. Asigurarea unui management corespunztor al ariilor naturale protejate i siturilor NATURA 2000 Conservarea diversitii biologice, OMR 16: Conservarea Explicit utilizarea durabila a habitatelor naturale, diversitii biologice, utilizarea durabila a habitatelor naturale, a speciilor de flora si fauna slbatica existente in afara ariilor naturale a speciilor de flora si fauna protejate slbatic existente in afara ariilor naturale protejate OMR 17: Gestionarea durabila - Suprafaa rempdurita (ha) Indirect, prin creterea a pdurilor si susinerea rolului - Suprafaa ocupata de pdure (ha) suprafeei ocupate de pduri si pentru care s-au practicat activiti de socio-economic al acestora integrarea acestora in arii reconstrucie ecologica naturale protejate. OMR 19: Asigurarea masurilor - Numrul de arii naturale protejate date Explicit in custodie de ocrotire, conservare si - Suprafaa ariilor naturale protejate utilizare durabila a tuturor bunurilor de patrimoniu natural - Procentul de utilizare a surselor OMR 22: mbuntirea Indirect, se asigura o buna regenerabile de energie gestionarii resurselor naturale gestionare a resurselor naturale si evitarea prin aplicarea masurilor de exploatrii lor excesive, protecie si conservare recunoaterea valorii adecvate serviciilor furnizate de ecosisteme - Numr de sesizri OMR 30: Creterea gradului Implicit contribuie la de contientizare asupra conservarea biodiversitii prin problemelor de mediu promovarea politicilor de mbuntire a calitii mediului. OS19. Extinderea suprafeelor protejate prin declararea de noi arii naturale protejate. OMR 16: Conservarea diversitii biologice, utilizarea durabila a habitatelor naturale, a speciilor de flora si fauna slbatic existente in afara ariilor naturale protejate Conservarea diversitii biologice, utilizarea durabila a habitatelor naturale, a speciilor de flora si fauna slbatica existente in afara ariilor naturale protejate Indirect noile arii protejate vor contribui la conservarea i pstrarea diversitii speciilor de flora si fauna slbatic aflate n prezent in afara ariilor naturale protejate Indirect, noile arii protejate vor reduce presiunea antropic asupra biodiversitii Noile arii protejate vor contribui
- Suprafaa terenurilor pentru care s-au OMR 18: Reducerea realizat lucrri de reconstrucie impactului presiunii antropice ecologic asupra biodiversitii OS20. Meninerea/ creterea efectivelor de specii protejate Conservarea diversitii biologice, OMR 16: Conservarea
205
Obiective de mediu
Indicatori
Justificare direct la creterea efectivelor de specii protejate
Protecia ecosistemelor urbane va contribui indirect la reducerea presiunii antropice asupra biodiversitii Protecia ecosistemelor urbane va contribui indirect la mbuntirea strii de sntate uman OS22. Elaborarea de studii pentru fundamentarea planurilor de valorificare a patrimoniului construit urmrind constituirea resurselor pentru ntreinerea i renovarea acestora - creterea independenei fa de subveniile bugetare i renovarea unor obiective ale patrimoniului construit - Numrul de monumente consolidate OMR 21: Conservarea, Impact direct asupra conservrii nscrise in lista patrimoniului mondial protejarea si valorificarea i valorificrii patrimoniului patrimoniului cultural construit construit valoros OS23. Revigorarea ocupaiilor tradiionale sau activitilor culturale n localitile cu specific rural. Impact indirect asupra creterii economice generale i a atractivitii zonei, a turismului n mod special OS24. Elaborarea de studii pentru fundamentarea planurilor de dezvoltare i conservare a peisajelor culturale. - Numrul de monumente consolidate OMR 21: Conservarea, Impact direct asupra conservrii nscrise in lista patrimoniului mondial protejarea si valorificarea i dezvoltrii patrimoniului patrimoniului cultural construit cultural. valoros OS25. mbuntirea legturilor ntre centrele administrative i localitile arondate. OMR 2: Reducerea poluarii generata de activitatile de transport OMR 4: Asigurarea unor sisteme performante de captare, transport, tratare si distribuie a apei potabile in mediul urban si rural - Nivelul emisiilor poluante generate de traficul rutier - Numrul de beneficiari ai sistemului centralizat de distribuie a apei potabile in mediul urban - Ponderea populaiei rurale cu acces la serviciile publice de alimentare cu apa potabila - Parametrii de calitate ai apei potabile Cile de comunicaie moderne necesare pentru interconectarea localitilor vor contribui la reducerea polurii. Dezvoltarea echilibrata in teritoriu a localitilor va avea ca efect indirect de mbuntire a structurii de asigurare a apei potabile
utilizarea durabila a habitatelor naturale, diversitii biologice, utilizarea durabila a habitatelor naturale, a speciilor de flora si fauna slbatica existente in afara ariilor naturale a speciilor de flora si fauna protejate slbatic existente in afara ariilor naturale protejate - Suprafaa terenurilor pentru care s-au OMR 18: Reducerea realizat lucrri de reconstrucie impactului presiunii antropice ecologic asupra Biodiversitii OS21. Protecia ecosistemelor urbane - Conservarea diversitii biologice, OMR 16: Conservarea utilizarea durabila a habitatelor naturale, diversitii biologice, utilizarea a speciilor de flora si fauna slbatica durabila a habitatelor naturale, existente in afara ariilor naturale a speciilor de flora si fauna protejate slbatic existente in afara ariilor naturale protejate - Suprafaa terenurilor pentru care s-au OMR 18: Reducerea realizat lucrri de reconstrucie impactului presiunii antropice ecologic asupra biodiversitii - Procentul de asigurare a serviciilor OMR 27: mbuntirea strii medicale (inclusiv infrastructura de sntate uman necesara)
Noile arii protejate vor contribui direct la reducerea presiunii antropice asupra biodiversitii Protecia ecosistemelor urbane va contribui indirect la conservarea efectivelor de specii de flor i faun slbatic.
OMR 12: Implementarea sistemului de management integrat al deeurilor in judeul Olt
- Numr de platforme si containere de precolectare deeuri menajere, deeuri reciclabile si fluxuri speciale de deeuri; - Numr si capaciti maini de transport; - Numr staii de transfer; - Depozit ecologic; - Cantiti de deeuri valorificabile
Obiectivul vizeaz indirect extinderea sistemului de gestionare a deeurilor menajere.
206
Obiective de mediu
Indicatori
Justificare
(hrtie, carton, PET, metalice) colectate selectiv; - Nr. puncte de colectare selectiva - Numr de vehicule scoase din uz prelucrate la nivelul anului 2011; - Cantitatea de baterii/acumulatori (fr electrolit) reciclate in anul 2011. - Valorile concentraiilor NOx, CO, OMR 29: Dezvoltarea unei Obiectivul vizeaz indirect particule in suspensie, Pb in zonele infrastructuri durabile de dezvoltarea unei infrastructuri limitrofe principalelor artere rutiere transport durabile de transport. - Frecventa de depire a limitelor pentru calitatea aerului ambiental pentru NOx, CO, particule in suspensie, Pb - Puncte de msura emisii - Numr de indicatori analizai - Numr de analize de emisii - Km de cale ferata realizata - Valoarea imisiilor din centrul oraelor si din zonele locuite OS26. Organizarea unor centre intercomunale suplimentare cu rol de polarizare a localitilor rurale limitrofe (viitoare orae) n jumtatea de sud a judeului. - Nivelul emisiilor poluante generate OMR 2: Reducerea poluarii Cile de comunicaie moderne de traficul rutier generata de activitatile de necesare pentru transport interconectarea localitilor vor contribui la reducerea polurii. - Numrul de beneficiari ai sistemului OMR 4: Asigurarea unor Dezvoltarea echilibrata in centralizat de distribuie a apei potabile sisteme performante de teritoriu a localitilor va avea in mediul urban captare, transport, tratare si ca efect indirect mbuntirea - Ponderea populaiei rurale cu acces la distribuie a apei potabile in infrastructurii de asigurare a serviciile publice de alimentare cu apa mediul urban si rural apei potabile potabila - Parametrii de calitate ai apei potabile - Numr de platforme si containere de OMR 12: Implementarea Obiectivul vizeaz indirect precolectare deeuri menajere, deeuri sistemului de management extinderea sistemului de reciclabile si fluxuri speciale de deeuri; integrat al deeurilor in judeul gestionare a deeurilor - Numr si capaciti maini de Olt menajere. transport; - Numr staii de transfer; - Depozit ecologic; - Cantiti de deeuri valorificabile (hrtie, carton, PET, metalice) colectate selectiv; - Nr. puncte de colectare selectiva - Numr de vehicule scoase din uz prelucrate la nivelul anului 2011; - Cantitatea de baterii/acumulatori (fr electrolit) reciclate in anul 2011. - Valorile concentraiilor NOx, CO, OMR 29: Dezvoltarea unei Obiectivul vizeaz indirect particule in suspensie, Pb in zonele infrastructuri durabile de dezvoltarea unei infrastructuri limitrofe principalelor artere rutiere transport durabile de transport. - Frecventa de depire a limitelor pentru calitatea aerului ambiental pentru NOx, CO, particule in suspensie, Pb - Puncte de msura emisii - Numr de indicatori analizai - Numr de analize de emisii - Km de cale ferata realizata - Valoarea imisiilor din centrul oraelor si din zonele locuite OS27. Distribuirea unor funcii economice neagricole n localiti rurale care s le permite s acioneze ca motoare ale creterii economice. - Numr de platforme si containere de OMR 12: Dezvoltarea unui Obiectivul vizeaz indirect sistem integrat de gestionare a precolectare deeuri menajere, deeuri extinderea sistemului de reciclabile si fluxuri speciale de deeuri; deeurilor menajere gestionare a deeurilor similare - Numr si capaciti maini de celor menajere provenite din transport; noile uniti economice din - Numr staii de transfer;
207
Obiective de mediu
Indicatori - Depozit ecologic; - Cantiti de deeuri valorificabile (hrtie, carton, PET, metalice) colectate selectiv; - Nr. puncte de colectare selectiva - Numr de vehicule scoase din uz prelucrate la nivelul anului 2011; - Cantitatea de baterii/acumulatori (fr electrolit) reciclate in anul 2011. - Procentul de utilizare a surselor regenerabile de energie
Justificare mediul rural.
OMR 22: mbuntirea gestionarii resurselor naturale si evitarea exploatrii lor excesive, recunoaterea valorii serviciilor furnizate de ecosisteme OMR 29: Dezvoltarea unei infrastructuri durabile de transport
Noile activiti economice din mediul rural dei vor fi consumatoare de resurse, vor asigura o mai bun valorificare a acestora
OS28.
- Valorile concentraiilor NOx, CO, Obiectivul vizeaz indirect particule in suspensie, Pb in zonele dezvoltarea unei infrastructuri limitrofe principalelor artere rutiere durabile de transport pentru - Frecventa de depire a limitelor pentru calitatea aerului ambiental pentru materii prime i produse rezultate din noile activiti. NOx, CO, particule in suspensie, Pb - Puncte de msura emisii - Numr de indicatori analizai - Numr de analize de emisii - Km de cale ferata realizata - Valoarea imisiilor din centrul oraelor si din zonele locuite Amenajri social-recreative n centrele localitilor cu rol de polarizare. - Numrul de beneficiari ai sistemului centralizat de distribuie a apei potabile in mediul urban - Ponderea populaiei rurale cu acces la serviciile publice de alimentare cu apa potabila - Parametrii de calitate ai apei potabile - Numr de platforme si containere de precolectare deeuri menajere, deeuri reciclabile si fluxuri speciale de deeuri; - Numr si capaciti maini de transport; - Numr staii de transfer; - Depozit ecologic; - Cantiti de deeuri valorificabile (hrtie, carton, PET, metalice) colectate selectiv; - Nr. puncte de colectare selectiva - Numr de vehicule scoase din uz prelucrate la nivelul anului 2011; - Cantitatea de baterii/acumulatori (fr electrolit) reciclate in anul 2011. - Procentul de utilizare a surselor regenerabile de energie Amenajarea unor uniti social recreative va necesita i va avea ca efect indirect mbuntirea infrastructurii de alimentare cu ap i canalizare Obiectivul vizeaz indirect extinderea sistemului de gestionare a deeurilor menajere.
OMR 4: Asigurarea unor sisteme performante de captare, transport, tratare si distribuie a apei potabile in mediul urban si rural OMR 12: Implementarea sistemului de management integrat al deeurilor in judeul Olt
OMR 22: mbuntirea gestionarii resurselor naturale si evitarea exploatrii lor excesive, recunoaterea valorii serviciilor furnizate de ecosisteme OMR 27: mbuntirea strii de sntate uman
- Procentul de asigurare a serviciilor medicale (inclusiv infrastructura necesara) - Valorile concentraiilor NOx, CO, particule in suspensie, Pb in zonele limitrofe principalelor artere rutiere - Frecventa de depire a limitelor
OMR 29: Dezvoltarea unei infrastructuri durabile de transport
Activitile recreative i sociale vor valorifica resursele naturale i indirect vor contribui la mbuntirea gestionarii acestora Activitile social recreative vor contribui indirect la mbuntirea strii de sntate a locuitorilor Obiectivul vizeaz indirect dezvoltarea unei infrastructuri durabile de transport pentru asigurarea accesibilitii noilor
208
Obiective de mediu
Indicatori
Justificare
pentru calitatea aerului ambiental pentru obiective socio-recreative. NOx, CO, particule in suspensie, Pb - Puncte de msur emisii - Numr de indicatori analizai - Numr de analize de emisii - Km de cale ferata realizata - Valoarea imisiilor din centrul oraelor si din zonele locuite OS29. nfiinarea sau privatizarea unor uniti spitaliceti, sau medico - sociale n sectorul privat, n partea de nord a judeului - Numrul de beneficiari ai sistemului OMR 4: Asigurarea unor nfiinarea sau privatizarea unor centralizat de distribuie a apei potabile sisteme performante de uniti spitaliceti, sau medico in mediul urban captare, transport, tratare si sociale va necesita - Ponderea populaiei rurale cu acces la distribuie a apei potabile in mbuntirea infrastructurii de serviciile publice de alimentare cu apa mediul urban si rural alimentare cu ap i canalizare potabila - Parametrii de calitate ai apei potabile - Numr de platforme si containere de OMR 12: Implementarea Obiectivul vizeaz direct precolectare deeuri menajere, deeuri sistemului de management extinderea sistemului de reciclabile si fluxuri speciale de deeuri; integrat al deeurilor in judeul gestionare a deeurilor - Numr si capaciti maini de Olt menajere i mai ales a transport; gestionrii deeurilor generate - Numr staii de transfer; de activitile medicale. - Depozit ecologic; - Cantiti de deeuri valorificabile (hrtie, carton, PET, metalice) colectate selectiv; - Nr. puncte de colectare selectiva - Numr de vehicule scoase din uz prelucrate la nivelul anului 2011; - Cantitatea de baterii/acumulatori (fr electrolit) reciclate in anul 2011. - Procentul de asigurare a serviciilor OMR 27: mbuntirea strii Explicit medicale (inclusiv infrastructura de sntate uman necesara) - Valorile concentraiilor NOx, CO, OMR 29: Dezvoltarea unei Obiectivul vizeaz indirect particule in suspensie, Pb in zonele infrastructuri durabile de dezvoltarea unei infrastructuri limitrofe principalelor artere rutiere transport durabile de transport pentru - Frecventa de depire a limitelor pentru calitatea aerului ambiental pentru asigurarea accesibilitii noilor obiective spitaliceti, sau NOx, CO, particule in suspensie, Pb medico - sociale. - Puncte de msur emisii - Numr de indicatori analizai - Numr de analize de emisii - Km de cale ferata realizata - Valoarea imisiilor din centrul oraelor si din zonele locuite OS30. Dotri n nvmntul primar, gimnazial, postliceal i de specializare adaptate ca numr i capacitate efectivelor de elevi, cerinelor absolvenilor i pieei muncii. - Numrul de beneficiari ai sistemului OMR 4: Asigurarea unor nfiinarea / dezvoltarea unor centralizat de distribuie a apei potabile sisteme performante de uniti de nvmnt va in mediul urban captare, transport, tratare si necesita n mod direct - Ponderea populaiei rurale cu acces la distribuie a apei potabile in mbuntirea infrastructurii de serviciile publice de alimentare cu apa mediul urban si rural alimentare cu ap i canalizare potabila - Parametrii de calitate ai apei potabile OMR 12: Implementarea sistemului de management integrat al deeurilor in judeul Olt - Numr de platforme si containere de precolectare deeuri menajere, deeuri reciclabile si fluxuri speciale de deeuri; - Numr si capaciti maini de transport; - numr staii de transfer; - Depozit ecologic; - Cantiti de deeuri valorificabile (hrtie, carton, PET, metalice) colectate Obiectivul vizeaz direct extinderea sistemului de gestionare a deeurilor menajere.
209
Obiective de mediu
Indicatori
Justificare
selectiv; - Nr. puncte de colectare selectiva; - Numr de vehicule scoase din uz prelucrate la nivelul anului 2011; - Cantitatea de baterii/acumulatori (fr electrolit) reciclate in anul 2011. - Valorile concentraiilor NOx, CO, OMR 29: Dezvoltarea unei nfiinarea / dezvoltarea unor particule in suspensie, Pb in zonele infrastructuri durabile de uniti de nvmnt va limitrofe principalelor artere rutiere transport necesita n mod direct - Frecventa de depire a limitelor pentru calitatea aerului ambiental pentru dezvoltarea unei infrastructuri durabile de transport pentru NOx, CO, particule in suspensie, Pb asigurarea transportul n condiii - Puncte de msur emisii - Numr de indicatori analizai de maxim securitate a elevilor. - Numr de analize de emisii - Km de cale ferata realizata - Valoarea imisiilor din centrul oraelor si din zonele locuite OS31. Dotri n servicii pentru populaie accesibile ntreprinztorilor din acest sector OMR 4: Asigurarea unor sisteme performante de captare, transport, tratare si distribuie a apei potabile in mediul urban si rural OMR 12: Implementarea sistemului de management integrat al deeurilor in judeul Olt - Numrul de beneficiari ai sistemului centralizat de distribuie a apei potabile in mediul urban - Ponderea populaiei rurale cu acces la serviciile publice de alimentare cu apa potabila - Parametrii de calitate ai apei potabile - Numr de platforme si containere de precolectare deeuri menajere, deeuri reciclabile si fluxuri speciale de deeuri; - Numr si capaciti maini de transport; - Numr staii de transfer; - Depozit ecologic; - Cantiti de deeuri valorificabile (hrtie, carton, PET, metalice) colectate selectiv; - Nr. puncte de colectare selectiva - Numr de vehicule scoase din uz prelucrate la nivelul anului 2011; - Cantitatea de baterii/acumulatori (fr electrolit) reciclate in anul 2011. - Valorile concentraiilor NOx, CO, particule in suspensie, Pb in zonele limitrofe principalelor artere rutiere - Frecventa de depire a limitelor pentru calitatea aerului ambiental pentru NOx, CO, particule in suspensie, Pb - Puncte de msura emisii - Numr de indicatori analizai - Numr de analize de emisii - Km de cale ferata realizata - Valoarea imisiilor din centrul oraelor si din zonele locuite Dezvoltarea sectorului de servicii pentru populaie va necesita n mod direct mbuntirea infrastructurii de alimentare cu ap i canalizare Sectorul de servicii pentru populaie este generator de variate tipuri de deeuri i ca urmare va necesita n mod direct extinderea sistemului integrat de gestionare a deeurilor.
Sectorul de servicii pentru populaie necesita n mod direct dezvoltarea unei infrastructuri durabile de transport.
OS32. Asigurarea condiiilor de locuire la standarde moderne i difereniat, n conformitate cu ierarhia localitilor. - Numrul de beneficiari ai sistemului OMR 4: Asigurarea unor Dezvoltarea sectorului de centralizat de distribuie a apei potabile sisteme performante de servicii pentru populaie va in mediul urban captare, transport, tratare si necesita n mod direct - Ponderea populaiei rurale cu acces la distribuie a apei potabile in mbuntirea infrastructurii de serviciile publice de alimentare cu apa mediul urban si rural alimentare cu ap i canalizare potabila - Parametrii de calitate ai apei potabile - Numr de platforme si containere de OMR 12: Implementarea Sectorul de servicii pentru precolectare deeuri menajere, deeuri
210
Obiective de mediu sistemului de management integrat al deeurilor in judeul Olt
Indicatori reciclabile si fluxuri speciale de deeuri; - Numr si capaciti maini de transport; - Numr staii de transfer; - Depozit ecologic; - Cantiti de deeuri valorificabile (hrtie, carton, PET, metalice) colectate selectiv; - Nr. puncte de colectare selectiva - Numr de vehicule scoase din uz prelucrate la nivelul anului 2011; - Cantitatea de baterii/acumulatori (fr electrolit) reciclate in anul 2011. - Suprafaa terenurilor pentru care s-au realizat lucrri de reconstrucie ecologica - Numrul de arii naturale protejate date in custodie - Suprafaa ariilor naturale protejate
Justificare populaie este generator de variate tipuri de deeuri i ca urmare va necesita n mod direct extinderea sistemului integrat de gestionare a deeurilor.
OMR 18: Reducerea impactului presiunii antropice asupra biodiversitii OMR 19: Asigurarea msurilor de ocrotire, conservare si utilizare durabil a tuturor bunurilor de patrimoniu natural OMR 21: Conservarea, protejarea si valorificarea patrimoniului cultural construit valoros OMR 27: mbuntirea strii de sntate uman
- Numrul de monumente consolidate, nscrise in lista patrimoniului mondial
OS33.
- Valorile concentraiilor NOx, CO, particule in suspensie, Pb in zonele limitrofe principalelor artere rutiere - Frecventa de depire a limitelor pentru calitatea aerului ambiental pentru NOx, CO, particule in suspensie, Pb - Puncte de msura emisii - Numr de indicatori analizai - Numr de analize de emisii - Km de cale ferata realizata - Valoarea imisiilor din centrul oraelor si din zonele locuite Spaii limitrofe locuinelor amenajate ca zone verzi i alte funciuni auxiliare. - Numrul de beneficiari ai sistemului centralizat de distribuie a apei potabile in mediul urban - Ponderea populaiei rurale cu acces la serviciile publice de alimentare cu apa potabila - Parametrii de calitate ai apei potabile - Suprafee de teren pe care se practica agricultura ecologica - Numr de platforme si containere de precolectare deeuri menajere, deeuri reciclabile si fluxuri speciale de deeuri; - Numr si capaciti maini de transport; - Numr staii de transfer; - Depozit ecologic; - Cantiti de deeuri valorificabile
Obiectivul vizeaz indirect calitatea vieii la standarde moderne Valorificarea bunurilor de patrimoniu natural n scopul asigurrii unor condiii de locuire la standarde moderne este o condiie indirect. Utilizarea patrimoniului cultural, construit, valoros este una din condiiile de creare a unor condiii de locuire la standarde moderne Condiiile de locuire la standarde moderne necesit i dotri pentru mbuntirea strii de sntate a populaiei Infrastructura durabil de transport este o condiie a crerii condiiilor de locuire la standarde moderne.
OMR 4: Asigurarea unor sisteme performante de captare, transport, tratare si distribuie a apei potabile in mediul urban si rural
Alimentarea cu ap este o condiie necesar amenajrii zonelor verzi limitrofe locuinelor
OMR 11: Utilizarea durabila a resurselor de sol OMR 12: Implementarea sistemului de management integrat al deeurilor in judeul Olt
Amenajarea de zone verzi limitrofe locuinelor este i ea o form de utilizare durabil a solului. Amenajarea ca zone verzi sau cu alte funciuni auxiliare a spaiilor limitrofe locuinelor poate genera diferite tipuri de deeuri i ca urmare va necesita, indirect extinderea sistemului integrat de
211
Obiective de mediu
Indicatori (hrtie, carton, PET, metalice) colectate selectiv; - Nr. puncte de colectare selectiva - Numr de vehicule scoase din uz prelucrate la nivelul anului 2011; - Cantitatea de baterii/acumulatori (fr electrolit) reciclate in anul 2011. - Numr de ecosisteme si habitate deteriorate reconstruite - Suprafaa terenurilor agricole neutilizate si care au fost renaturate - Procentul de utilizare a tehnologiilor agricole care conserva biodiversitatea specifica a agrosistemelor si condiioneaz refacerea acesteia - Suprafaa rempdurita (ha) - Suprafaa ocupata de pdure (ha) pentru care s-au practicat activiti de reconstrucie ecologica - Numrul de arii naturale protejate date in custodie - Suprafaa ariilor naturale protejate
Justificare gestionare a deeurilor.
OMR 16: Conservarea diversitii biologice, utilizarea durabil a habitatelor naturale, a speciilor de flor si faun slbatica existente in afara ariilor naturale protejate OMR 17: Gestionarea durabil a pdurilor si susinerea rolului socio-economic al acestora OMR 19: Asigurarea msurilor de ocrotire, conservare si utilizare durabil a tuturor bunurilor de patrimoniu natural OMR 27: mbuntirea strii de sntate uman OS34.
Funciuni auxiliare atribuite spaiilor limitrofe de locuit includ i serviciile de sport si agrement care, indirect vor valorifica habitatele naturale, speciile de flor si faun slbatic existente in afara ariilor naturale protejate Pdurile pot face parte, indirect, din zonele de extindere a activitilor auxiliare locuirii.
Valorificarea bunurilor de patrimoniu natural este o condiie direct de valorificare a spaiilor limitrofe locuinelor. - Procentul de asigurare a serviciilor mbuntirea strii de sntate medicale (inclusiv infrastructura a populaiei este influenat necesara) pozitiv de orice extindere a spaiilor verzi. Restabilirea i refacerea zonelor de protecie pentru captrile de ap potabil. - Numrul de beneficiari ai sistemului centralizat de distribuie a apei potabile in mediul urban - Ponderea populaiei rurale cu acces la serviciile publice de alimentare cu apa potabila - Parametrii de calitate ai apei potabile - Numr de sesizri Restabilirea i refacerea zonelor de protecie pentru captrile de ap este o condiie direct de asigurare a unei ape potabile de calitate De gradul de contientizare a populaiei cu privire la necesitatea respectrii condiiilor de protecie pentru captrile de ap potabil depinde, indirect integritatea n timp a msurilor de protecie instalate. Obiectivul va avea ca efect indirect mbuntirea calitii aerului. Obiectivul va avea ca efect indirect mbuntirea calitii aerului.
OMR 4: Asigurarea unor sisteme performante de captare, transport, tratare si distribuie a apei potabile in mediul urban si rural OMR 30: Creterea gradului de contientizare asupra problemelor de mediu
OS35.
Dezvoltarea i modernizarea infrastructurii rutiere. - Nivelul emisiilor poluante generate de traficul rutier
OMR 2: Reducerea polurii generata de activitile de transport OMR 3: Limitarea / reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera, precum si a efectelor negative ale acestora asupra societii si mediului OMR 9: mbuntirea calitii solurilor prin reducerea si prevenirea polurii si degradrii acestora
- Nivelul emisiilor de gaze cu efect de sera - Numrul de investiii in vederea mririi eficientei energetice - Numrul de investiii in vederea utilizrii surselor regenerabile de energie - Suprafee de teren contaminate/degradate - Suprafee de teren pe care se depoziteaz necontrolat deeuri menajere si industriale
Obiectivul va avea ca efect indirect reducerea degradrii solurilor.
212
Obiective de mediu OMR 14: Eliminarea deeurilor fr riscuri pentru sntatea populaiei si mediu OMR 16: Conservarea diversitii biologice, utilizarea durabila a habitatelor naturale, a speciilor de flora si fauna slbatica existente in afara ariilor naturale protejate OMR 17: Gestionarea durabila a pdurilor si susinerea rolului socio-economic al acestora OMR 19: Asigurarea masurilor de ocrotire, conservare si utilizare durabila a tuturor bunurilor de patrimoniu natural OMR 25: Diminuarea impactului asupra mediului natural si construit si asupra sntii si integritii umane a alunecrilor de teren OMR 28: Reducerea polurii fonice
Indicatori - Numr depozite neautorizate - Numr depozite neconforme nchise - Suprafaa (ha) de teren ecologizat - Numr de ecosisteme si habitate deteriorate reconstruite - Suprafaa terenurilor agricole neutilizate si care au fost denaturate - Procentul de utilizare a tehnologiilor agricole care conserva biodiversitatea specifica a agrosistemelor si condiioneaz refacerea acesteia - Suprafaa rempdurita (ha) - Suprafaa ocupata de pdure (ha) pentru care s-a practicat activitatea de reconstrucie ecologica - Numrul de arii naturale protejate date in custodie - Suprafaa ariilor naturale protejate
Justificare Efecte asupra depozitarii necontrolate deeurilor in lungul drumurilor. Efecte adverse prin degradarea habitatelor naturale si reducerea biodiversitii.
Efecte adverse prin posibila degradare a vegetaiei forestiere Obiectivul va avea ca efect indirect utilizarea durabila a patrimoniului natural pentru ca noile infrastructuri rutiere sunt moderne, iar cele vechi vor fi modernizate Obiectivul va avea ca efect indirect stabilizarea suprafeelor de teren afectate de alunecri de teren. Obiectivul va avea ca efect indirect reducerea polurii fonice prin mbuntirea covorului asfaltic.
- Gradul de reducere a suprafeelor de teren afectate de alunecri de teren fata de 2010 - Suprafee de teren de alunecare stabilizat
- Nivelul zgomotului emis de surse majore (vehicule rutiere, feroviare si de infrastructura acestora, echipamentele industriale si mecanismele mobile) - Numr persoane afectate in mod regulat si pe termen lung de nivelele ridicate ale zgomotului - Valorile concentraiilor NOx, CO, OMR 29: Dezvoltarea unei particule in suspensie, Pb in zonele infrastructuri durabile de limitrofe principalelor artere rutiere transport - Frecventa de depire a limitelor pentru calitatea aerului ambiental pentru NOx, CO, particule in suspensie, Pb - Puncte de msura emisii - Numr de indicatori analizai - Numr de analize de emisii - Km de cale ferata realizata - Valoarea imisiilor din centrul oraelor si din zonele locuite OS36. Realizarea de pasaje denivelate la interseciile cu cile ferate. OMR 2: Reducerea polurii generata de activitile de transport OMR 28: Reducerea polurii fonice - Nivelul emisiilor poluante generate de traficul rutier
Explicit
Obiectivul va avea ca efect indirect mbuntirea calitii aerului. Obiectivul va avea ca efect indirect reducerea polurii fonice prin mbuntirea covorului asfaltic.
- Nivelul zgomotului emis de surse majore (vehicule rutiere, feroviare si de infrastructura acestora, echipamentele industriale si mecanismele mobile) - Numr persoane afectate in mod regulat si pe termen lung de nivelele ridicate ale zgomotului - Valorile concentraiilor NOx, CO, particule in suspensie, Pb in zonele limitrofe principalelor artere rutiere - Frecventa de depire a limitelor pentru calitatea aerului ambiental pentru
Explicit
213
Obiective de mediu
Indicatori
Justificare
OS37.
NOx, CO, particule in suspensie, Pb - Puncte de msura emisii - Numr de indicatori analizai - Numr de analize de emisii - Km de cale ferata realizata - Valoarea imisiilor din centrul oraelor si din zonele locuite Modernizarea i dezvoltarea reelei feroviare. - Nivelul emisiilor poluante generate de traficul rutier Obiectivul va avea ca efect indirect mbuntirea calitii aerului prin reducerea traficului rutier. Obiectivul va avea ca efect indirect mbuntirea calitii aerului prin reducerea traficului rutier.
OMR 2: Reducerea polurii generata de activitile de transport OMR 3: Limitarea / reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera, precum si a efectelor negative ale acestora asupra societii si mediului OMR 28: Reducerea polurii fonice
- Nivelul emisiilor de gaze cu efect de sera - Numrul de investiii in vederea mririi eficientei energetice - Numrul de investiii in vederea utilizrii surselor regenerabile de energie - Nivelul zgomotului emis de surse majore (vehicule rutiere, feroviare si de infrastructura acestora, echipamentele industriale si mecanismele mobile) - Numr persoane afectate in mod regulat si pe termen lung de nivelele ridicate ale zgomotului - Valorile concentraiilor NOx, CO, OMR 29: Dezvoltarea unei particule in suspensie, Pb in zonele infrastructuri durabile de limitrofe principalelor artere rutiere transport - Frecventa de depire a limitelor pentru calitatea aerului ambiental pentru NOx, CO, particule in suspensie, Pb - Puncte de msura emisii - Numr de indicatori analizai - Numr de analize de emisii - Km de cale ferata realizata - Valoarea imisiilor din centrul oraelor si din zonele locuite OS38. Reabilitarea funcional i modernizarea Portului Corabia. OMR 29: Dezvoltarea unei infrastructuri durabile de transport - Valorile concentraiilor NOx, CO, particule in suspensie, Pb in zonele limitrofe principalelor artere rutiere - Frecventa de depire a limitelor pentru calitatea aerului ambiental pentru NOx, CO, particule in suspensie, Pb - Puncte de msura emisii - Numr de indicatori analizai - Numr de analize de emisii - Km de cale ferata realizata - Valoarea imisiilor din centrul oraelor si din zonele locuite Amplificarea ca volum i diversitate a transportului naval - Nivelul emisiilor poluante generate de traficul rutier
Obiectivul va avea ca efect indirect reducerea polurii fonice prin mbuntirea covorului asfaltic.
Explicit
Explicit
OS39.
OMR 2: Reducerea polurii generata de activitile de transport OMR 18: Reducerea impactului presiunii antropice asupra biodiversitii OMR 29: Dezvoltarea unei
- Suprafaa terenurilor pentru care s-au realizat lucrri de reconstrucie ecologica - Valorile concentraiilor NOx, CO,
Obiectivul va avea un efect advers asupra calitii aerului prin creterea emisiilor de gaze de eapament din motoarele de acionare a navelor. Amplificarea volumului de transport naval va avea efecte adverse asupra biotopului acvatic al Dunrii Explicit
214
Obiective de mediu infrastructuri durabile de transport
Indicatori
Justificare
particule in suspensie, Pb in zonele limitrofe principalelor artere rutiere - Frecventa de depire a limitelor pentru calitatea aerului ambiental pentru NOx, CO, particule in suspensie, Pb - Puncte de msura emisii - Numr de indicatori analizai - Numr de analize de emisii - Km de cale ferata realizata - Valoarea imisiilor din centrul oraelor si din zonele locuite OS40. Dezvoltarea durabil a gospodririi apelor pentru asigurarea resurselor de ap i protecia mediului. - Nivelul emisiilor de CO, NOx, SO2, OMR 1: mbuntirea calitii Reducerea nivelului de emisii particule, plumb, benzen si COV aerului prin reducerea din industrie contribuie indirect provenind de la toate instalaiile impactului negativ generat de la mbuntirea calitii apelor. tehnologice i din procesele de ardere activitatea industrial - Nivelul emisiilor poluante generate de OMR 2: Reducerea polurii Un nivel sczut al emisiilor din traficul rutier generata de activitile de trafic contribuie indirect la transport mbuntirea calitii apelor de suprafa, limitndu-se transportul de poluani prin intermediul apelor meteorice. - Numrul de beneficiari ai sistemului OMR 4: Asigurarea unor Explicit centralizat de alimentare i distribuie a sisteme performante de apei potabile in mediul urban captare, transport, tratare si - Ponderea populaiei rurale cu acces la distribuie a apei potabile in serviciile publice de alimentare cu apa mediul urban si rural potabila - Parametrii de calitate ai apei potabile OMR 5: Reducerea impactului - Numr de locuine racordate la noile Explicit canale colectoare produs de evacuarea apelor - Debitele de ape uzate menajere uzate menajere si industriale colectate si debite de ape uzate asupra apelor de suprafaa menajere epurate din zonele nou racordate - Indicatori fizici, chimici si bacteriologici ai apelor uzate menajere si industriale epurate - Valoarea investiiilor - Parametrii calitativi biologici si chimici OMR 6: Asigurarea calitii Explicit ai apelor de suprafa apelor de suprafa ce - Numrul de depozite necontrolate de necesita protecie sau deeuri eliminate de pe malurile si din mbuntire pentru a susine albiile rurilor biodiversitatea - Parametri calitativi biologici si chimici OMR 7: Protecia apelor Explicit subterane mpotriva polurii cu monitorizai - Suprafee de teren pe care s-au nitrai provenii din surse administrat ngrminte chimice si/sau agricole pesticide OMR 8: Restaurarea ecologica/ renaturarea rurilor OMR 9: mbuntirea calitii solurilor prin reducerea si prevenirea polurii si degradrii acestora - Lungimea sectoarelor de ru pe care s-au efectuat lucrri de restaurare/ renaturare - Suprafee de teren contaminate/degradate - Suprafee de teren pe care se depoziteaz necontrolat deeuri menajere si industriale Explicit Reducerea suprafeelor de teren contaminat va avea ca efect indirect mbuntirea calitii apelor de suprafa, limitndu-se transportul de poluani prin intermediul apelor meteorice. Eliminarea conform a deeurilor are efect indirect i asupra asigurrii durabile a
OMR 14: Eliminarea deeurilor f r riscuri pentru sntatea populaiei si mediu
- Numr depozite neautorizate - Numr depozite neconforme nchise - Suprafaa (ha) de teren ecologizat
215
Obiective de mediu
Indicatori
Justificare
resurselor de ap i proteciei mediului - Procentul de utilizare a surselor OMR 22: mbuntirea Obiectivul este indirect o regenerabile de energie gestionarii resurselor msur de gestionare durabil a resurselor de ap OMR 23: Reducerea riscului la - Numrul construciilor afectate de Dezvoltarea durabil a inundaii inundaii gospodririi apelor pentru - Suprafee de teren afectate de asigurarea resurselor de ap i inundaii protecia mediului va influena - Numrul de lucrri executate - Valoarea investiiilor pentru asigurarea favorabil msurile de reducere a riscului de inundaii. proteciei mpotriva inundaiilor OMR 27: mbuntirea strii Reducerea polurii apelor - Procentul de asigurare a serviciilor de sntate umana contribuie direct la medicale (inclusiv infrastructura mbuntirea strii de sntate necesara) uman. - Numr de sesizri OMR 30: Creterea gradului De gradul de contientizare a de contientizare asupra populaiei cu privire la problemelor de mediu necesitatea respectrii condiiilor de dezv oltarea durabil a gospodririi apelor depinde, indirect eficiena msurilor de protecie a mediului. OS41. Echiparea hidroedilitar alimentare cu ap i canalizare ape uzate. OMR 1: mbuntirea calitii aerului prin reducerea impactului negativ generat de activitatea industrial OMR 2: Reducerea polurii generata de activitile de transport - Nivelul emisiilor de CO, NOx, SO2, particule, plumb, benzen si COV provenind de la toate instalaiile tehnologice i din procesele de ardere - Nivelul emisiilor poluante generate de traficul rutier Reducerea nivelului de emisii din industrie contribuie indirect la mbuntirea calitii apelor. Un nivel sczut al emisiilor din trafic contribuie indirect la mbuntirea calitii apelor de suprafa, limitndu-se transportul de poluani prin intermediul apelor meteorice. Explicit
OMR 4: Asigurarea unor sisteme performante de captare, transport, tratare si distribuie a apei potabile in mediul urban si rural OMR 5: Reducerea impactului produs de evacuarea apelor uzate menajere si industriale asupra apelor de suprafaa
- Numrul de beneficiari ai sistemului centralizat de alimentare i distribuie a apei potabile in mediul urban - Ponderea populaiei rurale cu acces la serviciile publice de alimentare cu apa potabila - Parametrii de calitate ai apei potabile - Numr de locuine racordate la noile canale colectoare - Debitele de ape uzate menajere colectate si debite de ape uzate menajere epurate din zonele nou racordate - Indicatori fizici, chimici si bacteriologici ai apelor uzate menajere si industriale epurate - Valoarea investiiilor - Numr depozite neautorizate - Numr depozite neconforme nchise - Suprafaa (ha) de teren ecologizat
Explicit
OMR 27: mbuntirea strii
- Procentul de asigurare a serviciilor medicale (inclusiv infrastructura
Eliminarea conform a deeurilor are efect indirect i asupra calitii surselor de ap pentru potabilizare iar evacuarea unor eflueni conformi normelor n vigoare este o condiie de protecie a mediului Echiparea hidroedilitar
216
Obiective de mediu de sntate umana necesara)
Indicatori
Justificare
OS42. 2025) OMR 9: mbuntirea calitii solurilor prin reducerea si prevenirea polurii si degradarii acestora
contribuie direct la mbuntirea strii de sntate uman. mbuntirea activitii n domeniul mbuntirilor funciare (pentru orizontul de timp 2008- Suprafee de teren contaminate/degradate - Suprafee de teren pe care se depoziteaz necontrolat deeuri menajere si industriale - Suprafee de teren afectate Obiectivul vizeaz direct mbuntirea calitii solurilor
OMR 10: Remedierea si/sau Obiectivul vizeaz direct reconstrucia ecologica a imbunatatirea calitatii solurilor solurilor degradate - Suprafee de teren pe care se practica Explicit OMR 11: Utilizarea durabila a agricultura ecologica resurselor de sol - Suprafee de teren afectate de OMR 24: Reducerea Implicit sunt reduse fenomenele fenomene de eroziune a solului intensitii fenomenelor de de eroziune eroziune a solului - Gradul de reducere a suprafeelor de OMR 25: Diminuarea Implicit sunt protejate teren afectate de alunecari de teren fata suprafeele de teren ce pot fi impactului asupra de 2010 mediului natural si construit si afectate de alunecari de teren - Suprafee de teren de alunecare asupra sntii si integritii stabilizat umane a alunecrilor de teren OS43. Dezvoltarea sistemului de alimentare cu energie electric. Impact indirect asupra activitilor din jude OS44. Extinderea sistemelor de alimentare cu gaze n UAT racordate la reeaua judeului, n cele cu posibiliti de racordare la reeaua de transport judeului i extinderea sistemului major de transport al gazelor naturale spre localitile importante i sisteme centralizate de producere a energiei termice modernizate, la randamente actuale. Impact indirect asupra activitilor din jude OS45. Creterea ponderii surselor regenerabile de energie n consumul energetic. - Nivelul emisiilor de CO, NOx, SO2, OMR 1: Limitarea polurilor Reducerea emisiilor poluante in particulelor, plumbului, benzenului si generate de activitile atmosfer compuilor organici volatili provenind de industriale la toate instalaiile tehnologice, inclusiv instalaiile de ardere - Nivelul altor emisii de poluani de la uniti industriale - Nivelul emisiilor de gaze cu efect de OMR 3: Limitarea/reducerea Reducerea emisiilor de gaze cu sera emisiilor de gaze cu efect de efect de sera in atmosfera - Numrul de investiii n vederea ser, precum si a efectelor creterii eficientei energetice negative ale acestora asupra - Numrul de investiii pentru societii si mediului utilizarea surselor regenerabile de energie OMR 15: Valorificarea energetica a deeurilor OMR 16: Conservarea diversitii biologice, utilizarea durabila a habitatelor naturale, a speciilor de flora si fauna slbatica OMR 18: Reducerea impactului presiunii antropice asupra biodiversitii OMR 19: Asigurarea masurilor de ocrotire, conservare si utilizare durabila a tuturor - Cantitatea de deeuri de ambalaje valorificata energetic - Numar de ecosisteme si habitate deteriorate reconstruite - Suprafata terenurilor agricole neutilizate si care au fost renaturate - Procentul de utilizare a tehnologiilor agricole care conserva biodiversitatea specifica a agrosistemelor si condiioneaz refacerea acesteia - Suprafaa terenurilor pentru care s-au realizat lucrri de reconstrucie ecologic - Numrul de arii naturale protejate date in custodie - Suprafaa ariilor naturale protejate Reducerea emisiilor poluante in atmosfera Indirect prin reducerea consumului de resurse naturale neregenerabile pentru nclzire
Indirect prin reducerea consumului de resurse naturale neregenerabile pentru nclzire Indirect, prin protecia si conservarea patrimoniului natural protejat
217
Obiective de mediu bunurilor de patrimoniu natural OMR 22: mbuntirea gestionarii resurselor naturale si evitarea exploatrii lor excesive, recunoaterea valorii serviciilor furnizate de ecosisteme OMR 30: Creterea gradului de contientizare a problemelor de mediu
Indicatori - Procentul de utilizare a surselor regenerabile de energie Explicit
Justificare
- Numr de sesizri
OS46. Extinderea reelei de telefonie. Nu poate fi evideniat dect un impact indirect, datorat facilitrii comunicaiilor in caz de riscuri naturale si antropice OS47. Dezvoltarea potenialului demografic al judeului. Nu poate fi evideniat dect un impact indirect generat de pregtirea superioara si posibilitatea mbuntirii condiiilor de viaa prin gsirea unor noi posibiliti de munca; indirect poate determina o migraie a populaiei bine pregtite spre zone mai favorabile. OS48. Creterea capacitii resurselor umane de a rspunde nevoilor pieei forei de munc. Impact indirect, asigura atractivitatea din jude. OS49. Dezvoltarea unui sector agricol performant care s susin prin rezultatele sale creterea economic a judeului. Impact indirect, asigura creterea economic a judeului. OS50. Dezvoltarea resurselor silvice astfel nct s satisfac cerinele socio - economice ale judeului i s contribuie la protecia mediului. - Nivelul emisiilor de gaze cu efect de OMR 3: Limitarea/reducerea Mrirea suprafeelor silvice va sera emisiilor de gaze cu efect de reduce considerabil - Numrul de investiii n vederea ser, precum si a efectelor concentraia de gaze cu efect creterii eficientei energetice negative ale acestora asupra de sera din atmosfer - Numrul de investiii pentru societii si mediului utilizarea surselor regenerabile de energie - Suprafee de teren OMR 9: mbuntirea calitii Dup decontaminarea solurilor contaminate/degradate solurilor prin reducerea si o soluie recomandat este - Suprafee de teren pe care se prevenirea polurii si mpdurirea lor. Astfel depoziteaz necontrolat deeuri degradrii acestora dezvoltarea resurselor silvice menajere si industriale pot satisface cerinele socio economice ale judeului i vor contribui la protecia mediului. - Suprafee de teren afectate OMR 10: Remedierea si/sau Reabilitarea solurilor/subsolului reconstrucia ecologica a poate fi o surs de cretere a solurilor degradate suprafeelor silvice. - Suprafee de teren pe care se practica Obiectivul contribuie implicit la OMR 11: Utilizarea durabila a agricultura ecologica resurselor de sol extinderea suprafeelor silvice. OMR 17: Gestionarea durabila a pdurilor si susinerea rolului socio-economic al acestora OMR 22: mbuntirea gestionarii resurselor naturale si evitarea exploatrii lor excesive, recunoaterea valorii serviciilor furnizate de ecosisteme OMR 27: mbuntirea strii de sntate uman OMR 30: Creterea gradului de contientizare a - Suprafaa rempdurita (ha) - Suprafaa ocupata de pdure (ha) pentru care s-au practicat activiti de reconstrucie ecologica - Procentul de utilizare a surselor regenerabile de energie Explicit
Prin promovarea SRE crete gradul de contientizare a problemelor de mediu n rndul populaiei
Obiectivul reprezint indirect o mbuntire a gestionrii resursei naturale sol.
- Procentul de asigurare a serviciilor medicale (inclusiv infrastructura necesara) - Numr de sesizri
Protecia ecosistemelor urbane va contribui indirect la mbuntirea strii de sntate uman Prin contientizarea populaiei privitor la problemele de mediu
218
Obiective de mediu problemelor de mediu
Indicatori
Justificare
se poate realiza angrenarea sa n msurile de rempdurire i ca urmare, se realizeaz in mod direct dezvoltarea resurselor silvice OS51. Creterea competitivitii industriei prin valorificarea eficient a resurselor umane i materiale - Nivelul emisiilor de CO, NOx, SO2, OMR 1: Limitarea polurilor Explicit, mbuntirea calitii particulelor, plumbului, benzenului si generate de activitile vieii, creterea competitivitii compuilor organici volatili provenind de industriale la toate instalaiile tehnologice, inclusiv instalaiile de ardere - Nivelul altor emisii de poluani de la uniti industriale - Nivelul emisiilor de gaze cu efect de OMR 3: Limitarea/reducerea Explicit, mbuntirea calitii sera emisiilor de gaze cu efect de vieii, creterea competitivitii - Numrul de investiii n vederea sera, precum si a efectelor creterii eficientei energetice negative ale acestora asupra - Numrul de investiii pentru societii si mediului utilizarea surselor regenerabile de energie - Numrul de beneficiari ai sistemului OMR 4: Explicit, mbuntirea calitii centralizat de distribuie a apei potabile Asigurarea unor sisteme vieii, creterea competitivitii in mediul urban performante de captare, dar si necesitatea mbuntirii - Ponderea populaiei rurale cu acces la transport, tratare si distribuie a serviciile publice de alimentare cu apa sistemelor de captare/evacuare apei potabile in mediul urban si potabila a apelor rural - Parametrii de calitate ai apei potabile OMR 5: Reducerea impactului - Numr de locuine racordate la noile Explicit, mbuntirea calitii canale colectoare produs de evacuarea apelor vieii, creterea competitivitii - Debitele de ape uzate menajere uzate menajere si industriale dar si necesitatea mbuntirii colectate si debite de ape uzate asupra apelor de suprafaa sistemelor de captare/evacuare menajere epurate din zonele nou a apelor racordate - Indicatori fizici, chimici si bacteriologici ai apelor uzate menajere si industriale epurate - Valoarea investiiilor Suprafee de teren afectate OMR 10: Remedierea si/sau Pentru o industrie competitiv, reconstrucia ecologica a solul, una dintre cele mai solurilor degradate valoroase resurse materiale, acolo unde este degradat va trebui s fie supus reconstruciei ecologice si redat folosinelor adecvate OMR 11: Utilizarea durabila a resurselor de sol - Suprafee de teren pe care se practica agricultura ecologica Dezvoltarea industriei va implica ocuparea de noi suprafee de teren. Unele masuri vizeaz ns reabilitarea siturilor industriale disponibile si reconversia lor ctre alte tipuri de utilizri. Dezvoltarea sectorului industrial va determina generarea unor noi cantiti de deeuri si implicit creterea capacitailor de depozitare necesare
OMR 12: Implementarea sistemului de management integrat al deeurilor in judeul Olt
- Numr de platforme si containere de precolectare deeuri menajere, deeuri reciclabile si fluxuri speciale de deeuri; - Numr si capaciti maini de transport; - Numr staii de transfer; - Depozit ecologic; - Cantiti de deeuri valorificabile (hrtie, carton, PET, metalice) colectate selectiv; - Nr. puncte de colectare selectiva - Numr de vehicule scoase din uz
219
Obiective de mediu
Indicatori prelucrate la nivelul anului 2011; - Cantitatea de baterii/acumulatori (fr electrolit) reciclate in anul 2011. - Numr depozite neautorizate - Numr depozite neconforme nchise - Suprafaa (ha) de teren ecologizat
Justificare
OMR 16: Conservarea diversitii biologice, utilizarea durabila a habitatelor naturale, a speciilor de flora si fauna slbatica existente in afara ariilor naturale protejate OMR 22: mbuntirea gestionarii resurselor naturale si evitarea exploatrii lor excesive, recunoaterea valorii serviciilor furnizate de ecosisteme. OMR 26: Limitarea polurilor accidentale industriale
Numr de ecosisteme si habitate deteriorate reconstruite - Suprafaa terenurilor agricole neutilizate si care au fost renaturate - Procentul de utilizare a tehnologiilor agricole care conserva biodiversitatea specifica a agrosistemelor si condiioneaz refacerea acesteia - Procentul de utilizare a surselor regenerabile de energie
Dezvoltarea sectorului industrial va determina generarea unor noi cantiti de deeuri si implicit creterea capacitailor de depozitare necesare Efecte adverse, dezvoltarea sectorului industrial va intensifica presiunea asupra ecosistemelor ca urmare a extinderii activitilor
Efecte adverse, dezvoltarea sectorului industrial va intensifica presiunea asupra ecosistemelor ca urmare a extinderii activitilor umane Posibile efecte adverse, dar unele masuri vizeaz retehnologizarea unitilor industriale prin care ar putea fi introduse echipamente performante si sigure Efecte combinate, pozitive si negative, creterea activitii va determina o cretere a gradului de emisii in atmosfera Creterea activitii implica att efecte pozitive cat si negative care trebuie balansate Poate creste gradul de poluare a solului Dezvoltarea sectorului de construcii va implica ocuparea de noi suprafee de teren. Unele masuri vizeaz ns reabilitarea siturilor disponibile si reconversia lor ctre alte tipuri de utilizri Dezvoltarea sectorului construciilor va intensifica presiunea asupra ecosistemelor ca urmare a extinderii activitilor umane
- Valoarea investiiilor - Rapoarte de securitate
Dezvoltarea firmelor din construcii ca numr i mrime. - Nivelul emisiilor de gaze cu efect de sera - Numrul de investiii n vederea creterii eficientei energetice - Numrul de investiii pentru utilizarea surselor regenerabile de energie - Suprafee de teren OMR 9: mbuntirea calitii contaminate/degradate solurilor prin reducerea si - Suprafee de teren pe care se prevenirea polurii si depoziteaz necontrolat deeuri degradrii acestora menajere si industriale OS52. OMR 3: Limitarea/reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera, precum si a efectelor negative ale acestora asupra societii si mediului OMR 11: Utilizarea durabila a resurselor de sol - Suprafee de teren pe care se practica agricultura ecologica
OMR 16: Conservarea diversitii biologice, utilizarea durabila a habitatelor naturale, a speciilor de flora si fauna slbatica existente in afara ariilor naturale protejate OMR 19: Asigurarea masurilor de ocrotire, conservare si utilizare durabila a tuturor
- Numr de ecosisteme si habitate deteriorate reconstruite - Suprafaa terenurilor agricole neutilizate si care au fost renaturate - Procentul de utilizare a tehnologiilor agricole care conserva biodiversitatea specifica a agrosistemelor si condiioneaz refacerea acesteia - Numrul de arii naturale protejate date in custodie - Suprafaa ariilor naturale protejate
Dezvoltarea sectorului construciilor va intensifica presiunea asupra bunurilor de
220
Obiective de mediu
Indicatori
Justificare
bunurilor de patrimoniu natural patrimoniu natural - Procentul de utilizare a surselor OMR 22: mbuntirea Retehnologizarea acestui regenerabile de energie gestionarii resurselor naturale sector cu echipamente si evitarea exploatrii lor performante va contribui la excesive, recunoaterea valorii eficientizarea valorificrii serviciilor furnizate de materiei prime si la reducerea ecosisteme. consumului de resurse naturale OS53. Creterea calitii i diversificarea activitilor de comer i servicii private i publice. Impact indirect, asigura atractivitatea zonei. OS54. Dezvoltarea turismului de tranzit i de sejur care s valorifice integral resursele naturale i culturale existente. - Nivelul emisiilor poluante generate de OMR 2: Reducerea polurii Dezvoltarea sectorului de traficul rutier generata de activitile de turism va intensifica traficul transport rutier - Numr de platforme si containere de OMR 12: Implementarea Dezvoltarea turismului, precolectare deeuri menajere, deeuri sistemului de management are efecte pozitive dar si reciclabile si fluxuri speciale de deeuri; integrat al deeurilor in judeul negative; generarea unor - Numr si capaciti maini de Olt cantiti sporite de deeuri, fiind transport; necesara implementarea unui - Numr staii de transf er; sistem integrat si eficient de - Depozit ecologic; - Cantiti de deeuri valorificabile gestionare a deeurilor, (hrtie, carton, PET, metalice) creterea capacitilor colectate selectiv; de depozitare necesare - Nr. puncte de colectare selectiva - Numr de vehicule scoase din uz prelucrate la nivelul anului 2011; - Cantitatea de baterii/acumulatori (fr electrolit) reciclate in anul 2011. - Numr de ecosisteme si habitate OMR 16: Conservarea Efecte complexe, negative si deteriorate reconstruite diversitii biologice, utilizarea pozitive fiind necesara durabila a habitatelor naturale, - Suprafaa terenurilor agricole conservarea biodiversitii neutilizate si care au fost renaturate a speciilor de flora si fauna pentru sporirea atractivitii - Procentul de utilizare a tehnologiilor slbatica existente in afara turistice agricole care conserva biodiversitatea ariilor naturale protejate specifica a agrosistemelor si condiioneaz refacerea acesteia OMR 17: Gestionarea durabila - Suprafaa rempdurita (ha) Efecte complexe, negative si a pdurilor si susinerea rolului - Suprafaa ocupata de pdure (ha) pozitive fiind necesar pentru care s-au practicat activiti de socio- economic al acestora conservarea pdurilor pentru reconstrucie ecologic sporirea atractivitii turistice
OMR 18: Reducerea impactului presiunii antropice asupra biodiversitii
- Suprafaa terenurilor pentru care s-au realizat lucrri de reconstrucie ecologic
OMR 19: Asigurarea masurilor de ocrotire, conservare si utilizare durabila a tuturor bunurilor de patrimoniu natural OMR 21: Conservarea, protejarea si valorificarea patrimoniului cultural construit valoros OMR 29: Dezvoltarea unei infrastructuri durabile de transport
- Numrul de arii naturale protejate date in custodie - Suprafaa ariilor naturale protejate - Numrul de monumente consolidate nscrise in lista patrimoniului mondial - Valorile concentraiilor NOx, CO, particule in suspensie, Pb in zonele limitrofe principalelor artere rutiere - Frecventa de depire a limitelor pentru calitatea aerului ambiental pentru NOx, CO, particule in suspensie,
Efecte complexe, negative si pozitive fiind necesara conservarea biodiversitii pentru sporirea atractivitii turistice Efecte complexe, negative si pozitive, fiind necesar un management adecvat pentru sporirea atractivitii turistice Efecte complexe, negative si pozitive, fiind necesar un management adecvat pentru sporirea atractivitii turistice Dezvoltarea reelei de transport contribuie la dezvoltarea turismului
221
Obiective de mediu
Indicatori Pb - Puncte de msura emisii - Numr de indicatori analizai - Numr de analize de emisii - Km de cale ferata realizata - Valoarea imisiilor din centrul oraelor si din zonele locuite - Numr de sesizri
Justificare
OMR 30: Creterea gradului Educarea populaiei sporete de contientizare asupra atractivitatea zonei problemelor de mediu OS55. Integrarea armonioas a judeului n spaiul regional i naional, racordarea la reeaua naional i european a polilor i coridoarelor de dezvoltare spaial. - Valorile concentraiilor NOx, CO, OMR 29: Dezvoltarea unei Posibiliti de deplasare particule in suspensie, Pb in zonele infrastructuri durabile de adecvate sporesc ansele de limitrofe principalelor artere rutiere transport dezvoltare - Frecventa de depire a limitelor pentru calitatea aerului ambiental pentru NOx, CO, particule in suspensie, Pb - Puncte de msura emisii - Numr de indicatori analizai - Numr de analize de emisii - Km de cale ferata realizata - Valoarea imisiilor din centrul oraelor si din zonele locuite
222
5. POTENIALE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI

Procesul de stabilire a principalelor efecte poten iale ce ar putea fi generate asupra mediului in urma implementrii PATJ a constat in evaluarea efectelor poteniale generate de fiecare obiectiv specific asupra componentelor de mediu. Trebuie avut ns in vedere faptul ca, deoarece PATJ are un domeniu mai larg de cuprindere comparativ cu un proiect, relaia concret cauz-efect se poate dovedi uneori dificil de prevzut. Evaluarea s-a realizat pe baza analizei masurilor aferente obiectivului respectiv si a unui sistem de notare pentru cuantificarea efectelor pe fiecare componenta de mediu, notele fiind nsoite de justificri. Efectele cumulative asupra mediului generate de implementarea PATJ s-au evaluat prin nsumarea notelor de bonitate acordate efectelor pozitive si negative stabilite pentru fiecare componenta de mediu. Semnificaia notelor este urmtoarea: +2: impact pozitiv substanial asupra obiectivului de mediu +1: impact pozitiv asupra obiectivului de mediu 0: niciun impact/impactul nu poate fi evaluat -1: impact negativ asupra obiectivului de mediu -2: impact negativ substanial asupra obiectivului de mediu Pentru punctajul acordat fiecrui obiectiv specific din Planul de Amenajare a Teritoriului Judeean Olt referitor la componentele sau aspectele de mediu este prezentat o justificare a motivelor care au condus la alegerea fcut. Evaluarea a avut in vedere starea actuala a componentelor de mediu si modul in care acestea ar putea fi influenate, pozitiv sau negativ, intr -o msur semnificativ sau nu, de implementarea masurilor propuse pentru atingerea obiectivelor. Astfel, s-a considerat ca un efect semnificativ se produce atunci cnd o componenta de mediu sufer modificri substaniale fata de starea actuala, iar un efect redus determina modificri minore ale strii componentei respective. In plus, in cazul in care masurile prevzute pentru un obiectiv au prezentat mai multe tipuri de efecte asupra unei anumite componente de mediu (pozitive si negative), nota globala pentru componenta respectiva s-a stabilit prin nsumarea notelor rezultate. Se menioneaz faptul ca, in cazul in care, in urma nsumrii, s -a obinut rezultatul 0, nu trebuie considerat ca nu ar exista niciun efect global (pozitiv sau negativ) sau ca efectele s-ar compensa reciproc, ci ca la nivelul actual de evaluare (evaluare a unui plan cu o viziune general) nu poate fi concret stabilita ponderea efectelor pozitive sau negative asupra componentei de mediu respective pentru a putea fi preconizat tipul de impact final. In acest caz, impactul global urmeaz a fi identificat prin pro gramul de monitorizare a efectelor PATJ asupra mediului, care va permite si stabilirea unor aciuni de remediere a potenialelor efecte negative. In cazul proiectelor de investiii, acest impact se va putea stabili pe baza studiilor necesare promovrii investiiilor respective care sa vizeze de asemenea si diminuarea eventualelor efecte negative (studii de fezabilitate, studii de evaluare a impactului asupra mediului). Tabelul 5.1 Evaluarea potenialelor efecte semnificative asupra componentelor de mediu ca urmare a implementrii PATJ Olt 223
Proiect Nr. MD.1001.02 Rev.1 Nota efect generat asupra factorul ui de mediu
Efect pozitiv Componenta de mediu Justificare Nota
Efect negativ Justificare Not a
Reducerea emisiilor de poluani provenii de la unitile industriale. (Slatina, Caracal, Bal, Corabia) Aer/Clima mbuntirea calitii 2 2 Niciun efect 0 aerului 0 Apa Niciun efect 0 Niciun efect 0 Sol Reduce poluarea 1 1 Niciun efect 0 solului 0 Deeuri Niciun efect 0 Niciun efect 0 Biodiversitate si 1 Efect pozitiv indirect 1 Niciun efect 0 patrimoniu natural Sntate umana/ mbuntirea strii de 1 1 Niciun efect 0 Populaie sntate 0 Patrimoniu construit Niciun efect 0 Niciun efect 0 0 Resurse naturale Niciun efect 0 Niciun efect 0 0 Riscuri de mediu Niciun efect 0 Niciun efect 0 OS57. Reducerea impactului negativ cauzat de arderea combustibililor fosili Aer/Clima mbuntirea calitii 2 2 Nici un efect 0 aerului 0 Apa Nici un efect 0 Nici un efect 0 Sol Diminuarea polurii 1 1 Nici un efect 0 solului 0 Deeuri Nici un efect 0 Nici un efect 0 Biodiversitate si 1 Efect pozitiv indirect 1 Niciun efect 0 patrimoniu natural Sntate umana/ mbuntirea strii de 1 1 Niciun efect 0 Populaie sntate 0 Patrimoniu construit Niciun efect 0 Niciun efect 0 0 Resurse naturale Niciun efect 0 Niciun efect 0 0 Riscuri de mediu Niciun efect 0 Niciun efect 0 OS58. Monitorizarea i raportarea emisiilor de gaze cu efect de ser (CO2, CO). Aer/Clima mbuntirea calitii 2 2 Nici un efect 0 aerului 0 Apa Nici un efect 0 Nici un efect 0 0 Sol Nici un efect 0 Nici un efect 0 0 Deeuri Nici un efect 0 Nici un efect 0 Biodiversitate si 0 Nici un efect 0 Niciun efect 0 patrimoniu natural Sntate umana/ 0 Nici un efect 0 Niciun efect 0 Populaie 0 Patrimoniu construit Niciun efect 0 Niciun efect 0 0 Resurse naturale Niciun efect 0 Niciun efect 0 0 Riscuri de mediu Niciun efect 0 Niciun efect 0 OS59. Reducerea emisiilor provenite din gestionarea necorespunztoare a deeurilor menajere Aer/Clima mbuntirea calitii 2 2 Niciun efect 0 aerului 0 Apa Niciun efect 0 Niciun efect 0 1 Sol Reduce poluarea 1 Niciun efect 0
OS56.
224
Efect pozitiv Componenta de mediu Justificare solului Niciun efect Nota
0 Deeuri 0 Niciun efect 0 Biodiversitate si 1 Efect pozitiv indirect 1 Niciun efect 0 patrimoniu natural Sntate umana/ mbuntirea strii de 1 1 Niciun efect 0 Populaie sntate 0 Patrimoniu construit Niciun efect 0 Niciun efect 0 0 Resurse naturale Niciun efect 0 Niciun efect 0 0 Riscuri de mediu Niciun efect 0 Niciun efect 0 OS60. Limitarea polurii cu noxe provenite din procese agricole. Aer/Clima mbuntirea calitii 2 2 Nici un efect 0 aerului 0 Apa Nici un efect 0 Nici un efect 0 Sol Diminuarea polurii 1 1 Nici un efect 0 solului 0 Deeuri Nici un efect 0 Nici un efect 0 Biodiversitate si 0 Efect necuantificabil 0 Niciun efect 0 patrimoniu natural Sntate umana/ mbuntirea strii de 1 1 Niciun efect 0 Populaie sntate 0 Patrimoniu construit Niciun efect 0 Niciun efect 0 0 Resurse naturale Niciun efect 0 Niciun efect 0 0 Riscuri de mediu Niciun efect 0 Niciun efect 0 OS61. mbuntirea calitii aerului prin reducerea impactului negativ generat de traficul rutier i de starea necorespunztoare a drumurilor Aer/Clima mbuntirea calitii 2 2 Nici un efect 0 aerului 0 Apa Nici un efect 0 Nici un efect 0 0 Sol Nici un efect 0 Nici un efect 0 0 Deeuri Nici un efect 0 Nici un efect 0 Biodiversitate si Efect benefic 0 0 Niciun efect 0 patrimoniu natural necuantificabil Sntate umana/ mbuntirea strii de 1 1 Niciun efect 0 Populaie sntate 0 Patrimoniu construit Niciun efect 0 Niciun efect 0 0 Resurse naturale Niciun efect 0 Niciun efect 0 0 Riscuri de mediu Niciun efect 0 Niciun efect 0 OS62. mbuntirea calitii apelor de suprafaa prin creterea gradului de conectare la infrastructura de canalizare i epurare n zonele urbane i rurale 0 Aer/Clima Nici un efect 0 Nici un efect 0 Apa mbuntirea calitii 2 2 Nici un efect 0 apelor 1 Sol Efect benefic indirect 1 Nici un efect 0 0 Deeuri Nici un efect 0 Nici un efect 0 Biodiversitate si 1 Efect benefic indirect 1 Niciun efect 0 patrimoniu natural Sntate umana/ mbuntirea strii de 1 1 Niciun efect 0 Populaie sntate
225
Patrimoniu construit Niciun efect 0 Niciun efect 0 Resurse naturale Efect benefic indirect 1 Niciun efect 0 Riscuri de mediu Niciun efect 0 Niciun efect 0 OS63. mbuntirea calitii apelor prin reducerea impactului produs asupra apelor de suprafa i subterane de activitile economice (zootehnice, industriale, conformarea unitilor industriale cu Planul de implementare a Directivei 76/464/CEE) Aer/Clima Niciun efect 0 Niciun efect 0 Apa Prin masurile Propuse de PATJ, calitatea apelor de suprafaa 2 Niciun efect 0 (emisari) si indirect a apelor subterane se va mbunti Sol Reducerea polurii solului cu ape uzate pierdute din 1 Niciun efect 0 conductele de canalizare i instalaiile de epurare Deeuri Niciun efect 0 Niciun efect 0 Biodiversitate si Efect pozitiv, indirect patrimoniu natural Asupra biodiversitii, preponderent asupra 1 Niciun efect 0 Ecosistemelor acvatice Sntate umana/ Efect indirect de Populaie mbuntire a calitii vieii i sntii populaiei datorit 2 Niciun efect 0 creterii calitii apei potabile si scderii costurilor de potabilizare a apei Patrimoniu construit Nici un efect 0 Nici un efect 0 Resurse naturale Nici un efect 0 Nici un efect 0 Riscuri de mediu Nici un efect 0 Nici un efect 0 OS64. Reducerea polurii solului prin infiltraii de substane poluante din activitatea menajer i cea zootehnic Aer/Clima Unele masuri de reducere a polurii solului pot contribui la eliminarea Nici un efect 1 0 unor surse de poluare a aerului Apa Unele masuri propuse pot 1 Niciun efect 0 contribui la eliminarea
0 1 0
0 0 0
226
unor surse de poluare a apelor Sol Masurile propuse vizeaz direct mbuntirea 2 Niciun efect 0 calitii solului si refacerea celor degradate Deeuri Nici un efect 0 Niciun efect 0 Biodiversitate si Efect pozitiv, indirect patrimoniu natural asupra biodiversitii, 2 Niciun efect 0 preponderent asupra ecosistemelor terestre Sntate umana/ Efect indirect pozitiv Populaie de mbuntire a calitii vieii i 0 Nici un efect 0 sntii populaiei, dar necuantificabil Patrimoniu construit Nici un efect 0 Nici un efect 0 Resurse naturale Nici un efect 0 Nici un efect 0 Riscuri de mediu Nici un efect 0 Nici un efect 0 OS65. Reducerea suprafeelor terenurilor afectate prin depozitarea deeurilor menajere i industriale Aer/Clima Unele masuri de reducere a ariilor de sol poluate pot contribui la eliminarea Nici un efect 1 0 unor surse de poluare a aerului Apa Reducerea polurii solului cu ape uzate pierdute din 1 Niciun efect 0 conductele de canalizare i instalaiile de epurare Sol Masurile propuse vizeaz direct mbuntirea 2 Niciun efect 0 calitii solului si refacerea celor degradate Deeuri Nici un efect 0 Niciun efect 0 Biodiversitate si Efect pozitiv, indirect patrimoniu natural asupra biodiversitii, 2 Niciun efect 0 preponderent asupra ecosistemelor terestre Sntate umana/ Efect indirect pozitiv 0 Nici un efect 0
0 2
0 0 0
0 2 0
227
Efect pozitiv Componenta de mediu Populaie Justificare Nota
de mbuntire a calitii vieii i sntii populaiei, dar necuantificabil 0 Patrimoniu construit Nici un efect 0 Nici un efect 0 0 Resurse naturale Nici un efect 0 Nici un efect 0 0 Riscuri de mediu Nici un efect 0 Nici un efect 0 OS66. Prevenirea polurii cu metale grele a solurilor n zona haldelor de deeuri menajere Aer/Clima Unele masuri de prevenire a polurii solurilor cu metale Nici un efect 1 1 0 grele vor fi, implicit i msuri de eliminare a polurii aerului Apa Reducerea polurii solului cu metale grele se vor constitui n 1 1 Niciun efect 0 mijloace de prevenire a polurii apelor n special freatice Sol Masurile propuse vizeaz direct 2 2 Niciun efect 0 mbuntirea calitii solului 0 Deeuri Nici un efect 0 Niciun efect 0 Biodiversitate si Efect pozitiv, indirect patrimoniu natural asupra biodiversitii, 1 1 Niciun efect 0 preponderent asupra ecosistemelor terestre Sntate umana/ Efect indirect pozitiv Populaie de mbuntire a 0 calitii vieii i 0 Nici un efect 0 sntii populaiei, dar necuantificabil 0 Patrimoniu construit Nici un efect 0 Nici un efect 0 0 Resurse naturale Nici un efect 0 Nici un efect 0 0 Riscuri de mediu Nici un efect 0 Nici un efect 0 OS67. Prevenirea polurii cu plumb a solurilor din zonele staiilor de alimentare cu carburani Aer/Clima Unele masuri de prevenire a polurii solurilor vor fi, implicit Nici un efect 1 1 0 i msuri de eliminare a polurii aerului Apa Reducerea polurii solului se vor constitui 1 1 Niciun efect 0 n mijloace de prevenire a polurii
228
apelor n special freatice Sol Masurile propuse vizeaz direct 2 Niciun efect mbuntirea calitii solului Deeuri Nici un efect 0 Niciun efect Biodiversitate si Efect pozitiv, indirect patrimoniu natural asupra biodiversitii, 1 Niciun efect preponderent asupra ecosistemelor terestre Sntate umana/ Efect indirect pozitiv Populaie de mbuntire a calitii vieii i 0 Nici un efect sntii populaiei, dar necuantificabil Patrimoniu construit Nici un efect 0 Nici un efect Resurse naturale Nici un efect 0 Nici un efect Riscuri de mediu Nici un efect 0 Nici un efect OS68. mbuntirea calitii solurilor afectate de acidifiere Aer/Clima Unele masuri de prevenire a polurii solurilor vor fi, implicit Nici un efect 1 i msuri de eliminare a polurii aerului Apa Reducerea polurii solului se vor constitui n mijloace de 1 Niciun efect prevenire a polurii apelor n special freatice Sol Masurile propuse vizeaz direct 2 Niciun efect mbuntirea calitii solului Deeuri Nici un efect 0 Niciun efect Biodiversitate si Efect pozitiv, indirect patrimoniu natural asupra biodiversitii, 1 Niciun efect preponderent asupra ecosistemelor terestre Sntate umana/ Efect indirect pozitiv Populaie de mbuntire a calitii vieii i 0 Nici un efect sntii populaiei, dar necuantificabil Patrimoniu construit Nici un efect 0 Nici un efect Resurse naturale Nici un efect 0 Nici un efect Riscuri de mediu Nici un efect 0 Nici un efect
0 0 0
2 0 1
0 0 0
0 0 0
0 0 0
2 0 1
0 0 0
0 0 0
229
Reducerea fenomenelor de eroziune a solurilor la nivelul judeului Olt. Unele msuri de reducere a eroziunii solurilor vor fi, implicit Nici un efect 1 1 0 i msuri de eliminare a polurii aerului Apa Reducerea polurii solului cu metale grele se vor constitui n 1 1 Niciun efect 0 mijloace de prevenire a polurii apelor n special freatice Sol Masurile propuse vizeaz direct 2 2 Niciun efect 0 mbuntirea calitii solului 0 Deeuri Nici un efect 0 Niciun efect 0 Biodiversitate si Efect pozitiv, indirect patrimoniu natural asupra biodiversitii, 1 1 Niciun efect 0 preponderent asupra ecosistemelor terestre Sntate umana/ Efect indirect pozitiv Populaie de mbuntire a 0 calitii vieii i 0 Nici un efect 0 sntii populaiei, dar necuantificabil 0 Patrimoniu construit Nici un efect 0 Nici un efect 0 0 Resurse naturale Nici un efect 0 Nici un efect 0 0 Riscuri de mediu Nici un efect 0 Nici un efect 0 OS70. Diminuarea riscului la dezastre naturale prin implementarea msurilor de preventive n zonele vulnerabile (alunecri de teren, inundaii, risc climatic, risc seismic). 2 Aer/Clima Efect pozitiv direct 2 Nici un efect 0 2 Apa Efect pozitiv direct 2 Nici un efect 0 2 Sol Efect pozitiv direct 2 Nici un efect 0 1 Deeuri Efect pozitiv 1 Nici un efect 0 Biodiversitate si Efect pozitiv 1 1 Nici un efect 0 patrimoniu natural Sntate umana/ Efect pozitiv direct 2 2 Nici un efect 0 Populaie 1 Patrimoniu construit Efect pozitiv 1 Nici un efect 0 1 Resurse naturale Efect pozitiv 1 Nici un efect 0 1 Riscuri de mediu Efect pozitiv 1 Nici un efect 0 OS71. Implementarea Sistemului de Management Integrat al Deeurilor / Servicii de salubritate cu grad de acoperire a ntregii populaiei a judeului / colectarea i valorificarea deeurilor de ambalaje/Sortarea deeurilor n vederea recuperrii resurselor nglobate /Depozite de deeurilor conforme cu standardele, deservind 100% din numrul de localiti din jude
OS69.
Aer/Clima
230
Aer/Clima Efect pozitiv Nici un efect 0 1 1 Apa Efect pozitiv Nici un efect 0 1 1 Sol Efect pozitiv Nici un efect 0 1 1 Deeuri Efect pozitiv direct Nici un efect 0 2 2 Biodiversitate si Efect pozitiv Nici un efect 0 1 1 patrimoniu natural Sntate umana/ Efect pozitiv Nici un efect 0 1 1 Populaie Patrimoniu construit Nici un efect Nici un efect 0 0 0 Resurse naturale Nici un efect Nici un efect 0 0 0 Riscuri de mediu Efect pozitiv direct Nici un efect 0 2 2 OS72. Colectarea i eliminarea deeurilor industriale i periculoase provenind de la ageni economici Aer/Clima Efect pozitiv Nici un efect 0 1 1 Apa Efect pozitiv Nici un efect 0 1 1 Sol Efect pozitiv Nici un efect 0 1 1 Deeuri Efect pozitiv direct Nici un efect 0 2 2 Biodiversitate si Efect pozitiv Nici un efect 0 1 1 patrimoniu natural Sntate umana/ Efect pozitiv Nici un efect 0 1 1 Populaie Patrimoniu construit Nici un efect Nici un efect 0 0 0 Resurse naturale Efect pozitiv Nici un efect 0 1 1 Riscuri de mediu Efect pozitiv direct Nici un efect 0 2 2 OS73. Asigurarea unui management corespunztor al ariilor naturale protejate i siturilor NATURA 2000 Aer/Clima Nici un efect Nici un efect 0 0 0 Apa Nici un efect Nici un efect 0 0 0 Sol Masurile propuse au efecte pozitive Nici un efect 0 1 1 asupra solului Deeuri Nici un efect 0 Nici un efect 0 0 Biodiversitate si Efect pozitiv direct Nici un efect 0 2 2 patrimoniu natural Sntate umana/ Nici un efect 0 Nici un efect 0 0 Populaie Patrimoniu construit Nici un efect 0 Nici un efect 0 0 Resurse naturale Efect pozitiv Nici un efect 0 1 1 Riscuri de mediu Nici un efect 0 Nici un efect 0 0 OS74. Extinderea suprafeelor protejate prin declararea de noi arii naturale protejate Aer/Clima Nici un efect Nici un efect 0 0 0 Apa Nici un efect Nici un efect 0 0 0 Sol Nici un efect Nici un efect 0 0 0 Deeuri Nici un efect 0 Nici un efect 0 0
231
Biodiversitate si Efect pozitiv direct Nici un efect 0 2 patrimoniu natural Sntate umana/ Nici un efect 0 Nici un efect 0 Populaie Patrimoniu construit Nici un efect 0 Nici un efect 0 Resurse naturale Nici un efect Nici un efect 0 0 Riscuri de mediu Nici un efect 0 Nici un efect 0 OS75. Meninerea/ creterea efectivelor de specii protejate Aer/Clima Nici un efect Nici un efect 0 0 Apa Nici un efect Nici un efect 0 0 Sol Nici un efect Nici un efect 0 0 Deeuri Nici un efect 0 Nici un efect 0 Biodiversitate si Efect pozitiv direct Nici un efect 0 2 patrimoniu natural Sntate umana/ Nici un efect 0 Nici un efect 0 Populaie Patrimoniu construit Nici un efect 0 Nici un efect 0 Resurse naturale Nici un efect Nici un efect 0 0 Riscuri de mediu Nici un efect 0 Nici un efect 0 OS76. Protecia ecosistemelor urbane Aer/Clima Unele masuri de protecie a ecosistemelor urbane Nici un efect 1 0 vor contribui la reducerea polurii aerului Apa Msurile de protecie a ecosistemelor acvatice urbane sunt 1 Niciun efect 0 implicit msuri de mbuntire a calitii apelor Sol Masurile vizeaz i mbuntirea calitii 1 Niciun efect 0 solului Deeuri Nici un efect 0 Niciun efect 0 Biodiversitate si Efect pozitiv, direct patrimoniu natural asupra biodiversitii, 2 Niciun efect 0 din zonele urbane Sntate umana/ Efect indirect pozitiv Populaie de mbuntire a 1 Nici un efect 0 calitii vieii i sntii populaiei Patrimoniu construit Nici un efect 0 Nici un efect 0 Resurse naturale Nici un efect 0 Nici un efect 0 Riscuri de mediu Nici un efect 0 Nici un efect 0 OS77. Elaborarea de studii pentru fundamentare a planurilor de valorificare a
2 0 0 0 0 0 0 0 0 2 0 0 0 0
1 0 2
1 0 0 0
232
patrimoniului construit urmrind constituirea resurselor pentru ntreinerea i renovarea acestora - creterea independenei fa de subveniile bugetare i renovarea unor obiective ale patrimoniului construit Aer/Clima Nici un efect Nici un efect 0 0 0 Apa Nici un efect Nici un efect 0 0 0 Sol Nici un efect Nici un efect 0 0 0 Deeuri Nici un efect Nici un efect 0 0 0 Biodiversitate si Nici un efect Nici un efect 0 0 0 patrimoniu natural Sntate umana/ Nici un efect Nici un efect 0 0 0 Populaie Patrimoniu construit Efect pozitiv direct 2 asupra patrimoniul Nici un efect 0 2 cultural construit Resurse naturale Nici un efect Nici un efect 0 0 0 Riscuri de mediu Nici un efect Nici un efect 0 0 0 OS78. Revigorarea ocupaiilor tradiionale sau activitilor culturale n localitile cu specific rural Aer/Clima Nici un efect Nici un efect 0 0 0 Apa Nici un efect Nici un efect 0 0 0 Sol Nici un efect Nici un efect 0 0 0 Deeuri Nici un efect Nici un efect 0 0 0 Biodiversitate si Nici un efect Nici un efect 0 0 0 patrimoniu natural Sntate umana/ Nici un efect Nici un efect 0 0 0 Populaie Patrimoniu construit Efect pozitiv direct 2 asupra patrimoniul Nici un efect 0 2 cultural Resurse naturale Nici un efect Nici un efect 0 0 0 Riscuri de mediu Nici un efect Nici un efect 0 0 0 OS79. Elaborarea de studii pentru fundamentarea planurilor de dezvoltare i conservare a peisajelor culturale . Aer/Clima Nici un efect Nici un efect 0 0 0 Apa Nici un efect Nici un efect 0 0 0 Sol Nici un efect Nici un efect 0 0 0 Deeuri Nici un efect Nici un efect 0 0 0 Biodiversitate si Nici un efect Nici un efect 0 0 0 patrimoniu natural Sntate umana/ Nici un efect Nici un efect 0 0 0 Populaie Patrimoniu construit Efect pozitiv direct 2 asupra patrimoniul Nici un efect 0 2 cultural Resurse naturale Nici un efect Nici un efect 0 0 0 Riscuri de mediu Nici un efect Nici un efect 0 0 0
233
OS80. mbuntirea legturilor ntre centrele administrative i localitile arondate Aer/Clima Nici un efect Nici un efect 0 0 0 Apa Nici un efect Nici un efect 0 0 0 Sol Nici un efect Nici un efect 0 0 0 Deeuri Nici un efect Nici un efect 0 0 0
Biodiversitate si patrimoniu natural Sntate umana/ Populaie Patrimoniu construit Resurse naturale Nici un efect Efect pozitiv indirect
0 1
Nici un efect Nici un efect
0 0
0 1 1 1 0 0 0 0 0 0 1 1 1 0 0 0 0 0 0 1 1 0 0 1 1 1 0 234
Efect pozitiv indirect Nici un efect 0 1 Economii de resurse Nici un efect 0 1 naturale Riscuri de mediu Nici un efect Nici un efect 0 0 OS81. Organizarea unor centre intercomunale suplimentare cu rol de polarizare a localitilor rurale limitrofe (viitoare orae) n jumtatea de sud a judeului Aer/Clima Nici un efect Nici un efect 0 0 Apa Nici un efect Nici un efect 0 0 Sol Nici un efect Nici un efect 0 0 Deeuri Nici un efect Nici un efect 0 0 Biodiversitate si Nici un efect Nici un efect 0 0 patrimoniu natural Sntate umana/ Efect pozitiv indirect Nici un efect 0 1 Populaie Patrimoniu construit Efect pozitiv indirect Nici un efect 0 1 Resurse naturale Economii de resurse Nici un efect 0 1 naturale Riscuri de mediu Nici un efect Nici un efect 0 0 OS82. Distribuirea unor funcii economice neagricole n localiti rurale care s le permite s acioneze ca motoare ale creterii economice; Aer/Clima Nici un efect Nici un efect 0 0 Apa Nici un efect Nici un efect 0 0 Sol Nici un efect Nici un efect 0 0 Deeuri Nici un efect Nici un efect 0 0 Biodiversitate si Nici un efect Nici un efect 0 0 patrimoniu natural Sntate umana/ Efect pozitiv indirect Nici un efect 0 1 Populaie Patrimoniu construit Efect pozitiv indirect Nici un efect 0 1 Resurse naturale Economii de resurse Consum sporit de -1 1 naturale resurse Riscuri de mediu Nici un efect Nici un efect 0 0 OS83. Amenajri social-recreative n centrele localitilor cu rol de polarizare Aer/Clima Efect indirect pozitiv Nici un efect 0 1 Apa Efect indirect pozitiv Nici un efect 0 1 Sol Efect indirect pozitiv Nici un efect 0 1 Deeuri Nici un efect Nici un efect 0 0
Biodiversitate si Nici un efect Nici un efect 0 0 0 patrimoniu natural Sntate umana/ Efect pozitiv indirect Nici un efect 0 1 1 Populaie Patrimoniu construit Efect pozitiv indirect Nici un efect 0 1 1 Resurse naturale Nici un efect Nici un efect 0 0 0 Riscuri de mediu Nici un efect Nici un efect 0 0 0 OS84. nfiinarea sau privatizarea unor uniti spitaliceti, sau medico - sociale n sectorul privat, n partea de nord a judeu lui Aer/Clima Nici un efect Nici un efect 0 0 0 Apa Nici un efect Nici un efect 0 0 0 Sol Nici un efect Nici un efect 0 0 0 Deeuri Nici un efect Nici un efect 0 0 0 Biodiversitate si Nici un efect Nici un efect 0 0 0 patrimoniu natural Sntate umana/ Efect pozitiv direct Nici un efect 0 2 2 Populaie Patrimoniu construit Efect pozitiv indirect Nici un efect 0 1 1 Resurse naturale Nici un efect Nici un efect 0 0 0 Riscuri de mediu Nici un efect Nici un efect 0 0 0 OS85. Dotri n nvmntul primar, gimnazial, postliceal i de specializare adaptate ca numr i capacitate efectivelor de elevi, cerinelor absolvenilor i pieei muncii Aer/Clima Nici un efect Nici un efect 0 0 0 Apa Nici un efect Nici un efect 0 0 0 Sol Nici un efect Nici un efect 0 0 0 Deeuri Nici un efect Nici un efect 0 0 0 Biodiversitate si Nici un efect Nici un efect 0 0 0 patrimoniu natural Sntate umana/ Efect pozitiv direct Nici un efect 0 2 2 Populaie Patrimoniu construit Efect pozitiv indirect Nici un efect 0 1 1 Resurse naturale Nici un efect Nici un efect 0 0 0 Riscuri de mediu Nici un efect Nici un efect 0 0 0
OS86. Dotri n servicii pentru populaie accesibile ntreprinztorilor din acest sector Aer/Clima Nici un efect Nici un efect 0 0 0 Apa Nici un efect Nici un efect 0 0 0 Sol Nici un efect Nici un efect 0 0 0 Deeuri Nici un efect Nici un efect 0 0 0
Biodiversitate si patrimoniu natural Sntate umana/ Populaie Patrimoniu construit Resurse naturale Riscuri de mediu Nici un efect Efect pozitiv direct Efect pozitiv indirect Nici un efect Nici un efect
0 2 1 0 0
Nici un efect Nici un efect Nici un efect Nici un efect Nici un efect
0 0 0 0 0
0 2 1 0 0 235
OS87. Asigurarea condiiilor de locuire la standarde moderne i difereniat, n

conformitate cu ierarhia localitilor (Echipri pentru asigurarea nclzirii locuinelor i distribuia gazelor naturale i combustibililor, echipri pentru asigurarea nclzirii centrale a locuinelor colective i distribuia gazelor naturale Izolri /reabilitri termi ce la imobilele de locuine colective sau dotri publice ample ; Extinderea i renovarea fondului de locuine, echiparea lor cu instalaii sanitare:(alimentare cu ap, canalizare) Aer/Clima Efecte benefice Nici un efect 0 1 1 asupra calitii aerului Apa Efecte pozitive asupra calitii apelor de Nici un efect 0 1 1 suprafaa 0 Sol Nici un efect 0 Nici un efect 0 Deeuri Este necesar implementarea unui 1 sistem integrat de 1 Nici un efect 0 gestionare a deeurilor Biodiversitate si 0 Nici un efect 0 Nici un efect 0 patrimoniu natural Sntate umana/ Efect indirect pozitiv Populaie de mbuntire a 1 1 Nici un efect 0 calitii vieii i sntii populaiei Patrimoniu construit Va impune 1 dezvoltarea 1 Nici un efect 0 patrimoniului construit Resurse naturale Se impune utilizarea energiilor neconvenionale, se Condiii mai bune de va realiza creterea locuire echivaleaz 1 2 -1 randamentului cu un consum sporit energetic prin de resurse reabilitarea termic a cldirilor 0 Riscuri de mediu Nici un efect 0 Nici un efect 0 OS88. Spaii limitrofe locuinelor amenajate ca zone verzi i alte funciuni auxiliare.
/extinderea spaiilor verzi din localiti pentru a se ajunge la ncadrarea n prevederile legale
Aer/Clima
Apa Sol Deeuri Biodiversitate si patrimoniu natural Sntate umana/
Efect direct de reducerea polurii aerului Nici un efect Masurile vizeaz i mbuntirea calitii solului Nici un efect Efect pozitiv, direct asupra biodiversitii, din zonele urbane Efect indirect pozitiv
2
0 1 0 2 1
Nici un efect Niciun efect Niciun efect Niciun efect Niciun efect Nici un efect
0
0 0 0 0 0
2
1 1 0 2 1
236
Efect pozitiv Componenta de mediu Populaie Justificare Nota
de mbuntire a calitii vieii i sntii populaiei 0 Patrimoniu construit Nici un efect 0 Nici un efect 0 0 Resurse naturale Nici un efect 0 Nici un efect 0 Riscuri de mediu Reducerea riscurilor 1 1 Nici un efect 0 climatice OS89. Restabilirea i refacerea Zonelor de protecie pentru captrile de ap potabil 0 Aer/Clima Nici un efect 0 Nici un efect 0 Apa Efect pozitiv direct 2 2 Nici un efect 0 asupra apelor 0 Sol Nici un efect 0 Nici un efect 0 0 Deeuri Nici un efect 0 Nici un efect 0 Biodiversitate si Efect pozitiv direct 2 patrimoniu natural asupra biotopurilor 2 Nici un efect 0 acvatice Sntate umana/ Efect indirect pozitiv Populaie de mbuntire a 1 1 Nici un efect 0 calitii vieii i sntii populaiei 0 Patrimoniu construit Nici un efect 0 Nici un efect 0 0 Resurse naturale Nici un efect 0 Nici un efect 0 0 Riscuri de mediu Nici un efect 0 Nici un efect 0 OS90. Dezvoltarea i modernizarea infrastructurii rutiere (Reabiliutarea /modernizarea unor drumuri comunale i judeene, realizarea unor rute ocolitoare ale localitilor pentru devierea traficului de transit, ierarhizarea drumurilor locale necesar a fi ntreinute cu prioritate). Aer/Clima mbuntirea Dezvoltarea infrastructurii de infrastructurii de transport va 1 2 transport poate -1 contribui la determina creterea reducerea emisiilor traficului din surse mobile Dezvoltarea Apa infrastructurii rutiere va conduce la Efect pozitiv indirect construcii de noi prin reducerea poduri, ce modific 0 emisiilor antrenate de 1 -1 hidrodinamica apele pluviale in sol rurilor iar n timpul i ape subterane construciei pot influenta negativ calitatea Dezvoltarea Sol infrastructurii Efect pozitiv indirect rutiere va conduce la prin reducerea ocuparea unor emisiilor antrenate de 0 1 -1 suprafee mari de apele pluviale in sol teren, iar n timpul construciei pot influenta negativ
237
Efect negativ Justificare calitatea solului Not a
Deeuri
Fr efect n cazul unei bune gestionri a deeurilor n timpul construciei drumurilor
Nici un efect Unele trasee propuse se pot nvecina sau pot strbate arii naturale Protejate pe care le pot fragmenta sau chiar pot influena negativ viaa respectivelor habitate.
Biodiversitate si patrimoniu natural
Nici un efect
-2
-2
Sntate umana/ Populaie
mbuntirea infrastructurii de Crearea de transport va contribui 2 disconfort pe la perioada construciei reducerea nivelului de zgomot Patrimoniu construit Permite o mai bun Efectele negative valorificare a pot aprea prin obiectivelor de 2 nerespectarea patrimoniu prin limitelor de distan facilitarea accesului Resurse naturale Nici un efect 0 Nici un efect Riscuri de mediu Nici un efect 0 Nici un efect OS91. Realizarea de pasaje denivelate la interseciile cu cile ferate Aer/Clima Va contribui la reducerea emisiilor produse de accelerrile i 2 Nici un efect decelerrile impuse de traversarea liniilor CF Apa Efect pozitiv indirect prin reducerea emisiilor antrenate de 1 Nici un efect apele pluviale in sol i ape subterane Sol Efect pozitiv indirect prin reducerea 1 Nici un efect emisiilor antrenate de apele pluviale in sol Deeuri Fr efect n cazul unei bune gestionri a 0 Nici un efect deeurilor n timpul construciei drumurilor
-1
-1
0 0
0 0
0 238
Efect negativ Justificare Not a 0 0 0 0 0
Biodiversitate si Nici un efect 0 Nici un efect patrimoniu natural Sntate umana/ Nici un efect 0 Nici un efect Populaie Patrimoniu construit Nici un efect 0 Nici un efect Resurse naturale Nici un efect 0 Nici un efect Riscuri de mediu Nici un efect 0 Nici un efect OS92. Modernizarea i dezvoltarea reelei feroviare Aer/Clima Va reduce poluarea produs de traficul 2 Nici un efect rutier Apa Nici un efect 0 Nici un efect Sol Nici un efect 0 Nici un efect Deeuri Nici un efect 0 Nici un efect Biodiversitate si Nici un efect 0 Nici un efect patrimoniu natural Sntate umana/ Nici un efect 0 Nici un efect Populaie Patrimoniu construit Nici un efect 0 Nici un efect Resurse naturale Nici un efect 0 Nici un efect Riscuri de mediu Nici un efect 0 Nici un efect OS93. Reabilitarea funcional i modernizarea Portului Corabia Aer/Clima Nici un efect 0 Nici un efect Apa Efect benefic de protecie a apelor 2 Nici un efect Dunrii Sol Nici un efect 0 Nici un efect Deeuri Nici un efect 0 Nici un efect Biodiversitate si Nici un efect 0 Nici un efect patrimoniu natural Sntate umana/ Nici un efect 0 Nici un efect Populaie Patrimoniu construit Nici un efect 0 Nici un efect Resurse naturale Nici un efect 0 Nici un efect Riscuri de mediu Nici un efect 0 Nici un efect OS94. Amplificarea ca volum i diversitate a transportului nava l Aer/Clima Transferul creterea emisiilor
0 0 0 0 0 2 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
transportului de pe cile rutiere pe calea apei va avea efect de reducere a polurii atmosferei
Apa Nici un efect
de gaze de eapament din motoarele de acionare a navelor. amplificarea volumului de transport naval va produce poluarea
-1
-1
-1 239
apelor Dunrii
Sol Deeuri Biodiversitate si patrimoniu natural Nici un efect Nici un efect Eliminarea efectelor adverse ale transportului rutier asupra biodiversitii 0 0 1 Nici un efect Nici un efect 0 0
0 0 0
efecte adverse asupra biotopului acvatic al Dunrii
-1
Sntate umana/ Nici un efect 0 Nici un efect 0 0 Populaie Patrimoniu construit Nici un efect 0 Nici un efect 0 0 Resurse naturale Nici un efect 0 Nici un efect 0 0 Riscuri de mediu Nici un efect 0 Nici un efect 0 0 OS95. Dezvoltarea durabil a gospodririi apelor pentru asigurarea resurselor de ap i protecia mediului (Resurse de ap suplimentate cantitativ i mbuntite calitativ; Valorificarea
potenialului apelor; Aprarea mpotriva aciunii distructive a apei)
Aer/Clima Apa Sol Deeuri Biodiversitate si patrimoniu natural Sntate umana/ Populaie Patrimoniu construit Resurse naturale
Nici un efect Efect benefic explicit Efect benefic indirect Efect benefic indirect Efect benefic indirect asupra biotopurilor acvatice Efect benefic indirect
0 2 1 1 1 1
Nici un efect Nici un efect Nici un efect Nici un efect Nici un efect Nici un efect
0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 2 1 1 1 1 0 2 2
Nici un efect 0 Nici un efect Evitarea riscului de inundaii i de 2 Nici un efect eroziune a solului Riscuri de mediu Reducerea riscurilor 2 Nici un efect de mediu OS96. Echiparea hidroedilitar alimentare cu ap i canalizare ape uzate:
canalizare i epurarea apelor uzate n toate aglomerrile judeului;
Sisteme de
Aer/Clima
Apa
Sol
Deeuri Biodiversitate si patrimoniu natural
mbuntirea sistemelor de canalizare va reduce emisiile poluante Efect pozitiv direct de reducere a polurii apelor de suprafaa si subterane Efect de prevenire a polurii solului cu exfiltraii din conductele de ap uzat Nici un efect Nici un efect
Nici un efect
Nici un efect
Nici un efect
0 0
0 0
0 0
240
Efect pozitiv Componenta de mediu Sntate umana/ Populaie Justificare Nota
Influen pozitiv asupra 1 1 Nici un efect 0 Strii de sntate a populaiei 0 Patrimoniu construit Nici un efect 0 Nici un efect 0 0 Resurse naturale Nici un efect 0 Nici un efect 0 0 Riscuri de mediu Nici un efect 0 Nici un efect 0 OS97. mbuntirea activitii n domeniul mbuntirilor funciare (pentru orizontul de timp 2008- 2025): Reele de irigaii reabilitate i adaptate la nevoile exploataiilor agricole actuale;
Terenuri cu sisteme de desecare i C.E.S. rehabilitate; Studii tehnico -economice i dezvoltarea instituional necesare extinderii terenurilor iri gate
Aer/Clima Apa
Sol
Deeuri Biodiversitate si patrimoniu natural Sntate umana/ Populaie Patrimoniu construit Resurse naturale Riscuri de mediu
Nici un efect Efect pozitiv indirect de reducere a polurii apelor de suprafaa si subterane Efect benefic de combatere a fenomenelor de srturare si eroziune a solului Nici un efect Nici un efect Nici un efect Nici un efect Nici un efect Masurile vizeaz combaterea efectelor secetei
0 1
0 0
0 1
Nici un efect
0 0 0 0 0 2
0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 2
OS98. Dezvoltarea sistemului de alimentare cu energie electric ( Continuarea

programului de amenajri hidroelectrice; Reele de distribuie mo dernizate la un grad de calitate competitive, echipamente primare i secundare din staii de transformare modernizate i reparaii capitale la linii electrice de transport a energiei electrice) 0 Aer/Clima Nici un efect 0 Nici un efect 0 0 Apa Nici un efect 0 Nici un efect 0 0 Sol Nici un efect 0 Nici un efect 0 0 Deeuri Nici un efect 0 Nici un efect 0 Biodiversitate si 0 Nici un efect 0 Nici un efect 0 patrimoniu natural Sntate umana/ mbuntirea calitii Populaie vieii 0 Populaiei i 0 Nici un efect 0 dezvoltarea economic a judeului 0 Patrimoniu construit Nici un efect 0 Nici un efect 0
241
Efect pozitiv Componenta de mediu Resurse naturale Justificare Nota
Producerea energiei implic o cretere a 0 1 consumului de -1 resurse neregenerabile 0 Riscuri de mediu Nici un efect 0 Nici un efect 0 OS99. Extinderea sistemelor de alimentare cu gaze n UAT racordate la reeaua judeului, n cele cu posibiliti de racordare la reeaua de transport a judeului, extinderea sistemulu i major de transport al gazelor naturale spre localitile importante, modernizarea sistemelor centralizate de producere a energiei termice. Aer/Clima Efect indirect de reducere a polurii produse de 1 combustibilii solizi, 1 Nici un efect 0 mai poluani dect emisiile de la arderea gazelor naturale 0 Apa Nici un efect 0 Nici un efect 0 0 Sol Nici un efect 0 Nici un efect 0 Deeuri Reducerea cantitii de deeuri de ardere 1 1 Nici un efect 0 a combustibililor solizi (cenui) Biodiversitate si 0 Nici un efect 0 Nici un efect 0 patrimoniu natural Sntate umana/ mbuntirea calitii 1 1 Nici un efect 0 Populaie vieii populaiei 0 Patrimoniu construit Nici un efect 0 Nici un efect 0 Resurse naturale Efect benefic complex Creterea pentru factorii de consumului de gaze mediu datorit naturale reprezint 0 nlocuirii consumului 1 -1 este tot un consum de lemn, respectiv de resurse reducerea tierilor de neregenerabile pduri 0 Riscuri de mediu Nici un efect 0 Nici un efect 0 OS100. Creterea ponderii surselor regenerabile de energie n consumul energetic Aer/Clima Efect pozitiv de reducere a emisiilor de gaze cu efect de 2 2 Nici un efect 0 ser si a emisii poluante provenite din industria energetic 0 Apa Nici un efect 0 Nici un efect 0 0 Sol Nici un efect 0 Nici un efect 0 Deeuri Utilizarea surselor regenerabile de 1 1 Nici un efect 0 energie va contribui la Masurile prevzute vor duce la utilizarea raional a resurselor naturale
242
Efect pozitiv Componenta de mediu Justificare reducerea cantitilor de deeuri generate de industria energetic Efecte benefice asupra habitatelor naturale prin diminuarea poluanilor atmosferici Nici un efect Nota
Nici un efect
Sntate umana/ Populaie Patrimoniu construit Resurse naturale
Nici un efect
0 Nici un efect 0 Nici un efect 0 Elimin consumul de 2 resurse 2 Nici un efect 0 neregenerabile 0 Riscuri de mediu Nici un efect 0 Nici un efect 0 OS101. Extinderea reelei de telefonie: Extensia centrelor telefonice digitale n localitile mari; Racordarea la reeaua telefonic a localitilor netelefonizate i extinderea reelelor telefonice existente. Pentru acest obiectiv nu poate fi evideniat dect un impact indirect. Efectele asupra mediului se vor evalua individual la nivelul fiecrui proiect propus. OS102. Dezvoltarea potenialului demografic al judeului: mbuntirea calitii vieii n principal n zonele afectate de fenomene socio-demografice negative; Reducerea migraiei din urban, sold migratoriu, reducerea migraiei din zonele problematice, populare mai accentuat a zonei de nord est a judeului, raport de dependen dup vrst apropiat de valoarea medie pe ar; Funcionarea cantinelor de ajutor social asigurat din resurse durabile; Venit mediu lunar pe gospodrie crescut n zone cu fenomene demografice negative; 0 Aer/Clima Nici un efect 0 Nici un efect 0 0 Apa Nici un efect 0 Nici un efect 0 0 Sol Nici un efect 0 Nici un efect 0 0 Deeuri Nici un efect 0 Nici un efect 0 Biodiversitate si 0 Nici un efect 0 Nici un efect 0 patrimoniu natural Sntate umana/ mbuntirea calitii Populaie vieii n principal n zonele afectate de Nici un efect 0 2 2 fenomene sociodemografice negative; 0 Patrimoniu construit Nici un efect 0 Nici un efect 0 0 Resurse naturale Nici un efect 0 Nici un efect 0 0 Riscuri de mediu Nici un efect 0 Nici un efect 0 OS103. Creterea capacitii resurselor umane de a rspunde nevoilor pieei forei de munc: Trend constant sau pozitiv n ocuparea permanent a forei de munc n activiti din jude i din regiune; ocupare n sectoarele economice II i III amplificat, rat de activitate a resurselor de munc constant sau mrit, distribuie uniform a populaiei ocupate n sect. II pe teritoriul judeean; distribuie uniform a populaiei ocupate n sect. II pe teritoriul judeean; personal didactic adaptat la necesitile unitilor de nvm nt
243
(primar i gimnazial) 0 Aer/Clima Nici un efect 0 Nici un efect 0 0 Apa Nici un efect 0 Nici un efect 0 0 Sol Nici un efect 0 Nici un efect 0 0 Deeuri Nici un efect 0 Nici un efect 0 Biodiversitate si 0 Nici un efect 0 Nici un efect 0 patrimoniu natural Sntate umana/ mbuntirea calitii Populaie vieii i creterea potenialului de Nici un efect 0 2 2 dezvoltare economic a judeului 0 Patrimoniu construit Nici un efect 0 Nici un efect 0 0 Resurse naturale Nici un efect 0 Nici un efect 0 0 Riscuri de mediu Nici un efect 0 Nici un efect 0 OS104. Dezvoltarea unui sector agricol performant care s susin prin rezultatele sale creterea economic a judeului: Exploataii mai numeroase n legumicultur, pomicultur i viticultur ca furnizoare de resurse complementare; sporirea exploataiei agricole medii pe jude la o suprafa de 5 -10 ha; dezvoltarea capacitii i calitii sectorului creterii animalelor; utilizarea irigaiilor pe o parte semnificativ din terenurile agricole Aer/Clima Efectul nu poate fi Efectul nu poate fi decelat, ns poate fi decelat, ns poate fi 0 0 0 att pozitiv ct si att pozitiv ct si negativ negativ Apa Utilizarea irigaiilor pe o parte Reducerea polurii semnificativ din apei, n special cu 0 1 terenurile agricole -1 poluani specifici are potenial de activitilor zootehnice poluare a apelor cu nutrieni Sol Efect pozitiv n Exploataiile agricole condiiile respectrii extinse prezint 0 1 -1 tehnologiilor agricole potenial de poluare moderne a solului 0 Deeuri Nici un efect 0 Nici un efect 0 Biodiversitate si Dezvoltarea patrimoniu natural agriculturii poate genera efecte -2 Nici un efect 0 -2 negative asupra biodiversitii existente Sntate umana/ mbuntirea calitii Populaie vieii, a nivelului economic din jude, creterea nivelului Nici un efect 0 2 2 socio cultural al populaiei din zona rural
244
Efect pozitiv Componenta de mediu Patrimoniu construit Resurse naturale Justificare Nici un efect Utilizare eficient a resurselor naturale Nota 0 1
Efect negativ Justificare Nici un efect Creterea consumului de resurse Not a 0 -1
0 0
Riscuri de mediu
Reducerea riscului de eroziune a solurilor, 1 1 Nici un efect 0 inundaii, combaterea secetei. OS105. Dezvoltarea resurse silvice astfel nct s care s satisfac cerinele socio economice ale judeului i s contribuie la protecia mediului (sporirea suprafaa
terenurilor forestiere n unitile administrative cu deficit; mpdurirea terenurilor cu folosin agricol redus sau supuse riscurilor naturale; Instruirea proprietarilor de pduri n gestionarea durabil a resurselor forestiere; ameliorarea strii de sntate a pdurilor pe zonele afectate de duntori)
Aer/Clima
Apa Sol Deeuri Biodiversitate si patrimoniu natural Sntate umana/ Populaie Patrimoniu construit Resurse naturale Riscuri de mediu
Efect pozitiv specific extinderii zonelor mpdurite Efect pozitiv indirect asupra apelor Efect pozitiv indirect asupra solului forestier Nici un efect Efect benefic asupra biotopurilor forestiere Efect benefic indirect
2 1 1 0 2 1
0 0 0 0 0 0
2 1 1 0 2 1
0 Nici un efect 0 Nici un efect 0 0 Nici un efect 0 Nici un efect 0 Reducerea riscului de 1 1 Nici un efect 0 secet OS106. Creterea competitivitii industriei prin valorificarea eficient a resurselor umane i materiale. Activiti industriale diverse i conectate n structuri durabile, divers i omogen dezvoltate pe teritoriul judeean, care valorific resursele locale ale sectoarelor primar i secundar; Firme industriale mari dezvoltate ca numr i distribuie n teritoriu; Aer/Clima Retehnologizarea unitilor industriale i Efectul negativ de crearea unitilor noi 1 2 cretere a emisiilor -1 bazate pe BAT au poluante efect pozitiv asupra atmosferei Apa Retehnologizarea unitilor industriale i Efectul negativ de crearea unitilor noi cretere a volumului 1 2 -1 bazate pe BAT au de eflueni ncrcai efect pozitiv asupra cu poluani apei Sol Efect pozitiv n Ocuparea unor 0 1 -1 condiiile respectrii suprafee extinse de
245
Efect pozitiv Componenta de mediu Justificare tehnologiilor moderne Dezvoltarea sectorului industrial va impune implementarea unui sistem eficient de gestionare a deeurilor Reabilitarea siturilor Industriale au efect benefic asupra biodiversitii Nota
Efect negativ Justificare teren Dezvoltarea sectorului industrial va conduce la sporirea cantitii de deeuri Ocuparea terenurilor cu noile uniti industriale are efect negativ asupra biodiversitii Not a
Deeuri
-2
-2
-1
mbuntirea calitii vieii i a nivelului economic din jude; Nici un efect 2 Reducerea zgomotului industrial. Patrimoniu construit Nici un efect 0 Nici un efect Resurse naturale Achizitionarea de utilaje si tehnologii noi, performante, Creterea poate conduce la 1 consumului de scderea resurse consumului de resurse naturale Riscuri de mediu Nici un efect 0 Nici un efect OS107. Dezvoltarea firmelor din construcii ca numr i mrime Aer/Clima Dezvoltarea Dezvoltarea construciilor la activitilor din standarde moderne construcii poate 2 presupune dotarea cu duce la creterea sisteme de prevenire emisiilor in a emisiilor poluante atmosfera Apa Dezvoltarea Dezvoltarea construciilor la activitilor din standarde moderne construcii va presupune dotarea cu conduce la instalaii de alimentare 2 majorarea cu ap i canalizare, cantitii de ape cu sisteme de menajere/industriale pre/epurare conforme evacuate legislaiei n vigoare. Sol Dezvoltarea Dezvoltarea construciilor construciilor implic o presupune ocuparea 1 valorificare/valorizare /schimbarea a terenurilor destinaiei unor suprafee de teren Deeuri Dezvoltarea 1 Dezvoltarea
2
0
-1
-1
-1
-1
-1
246
Efect pozitiv Componenta de mediu Justificare construciilor impune dezvoltarea i eficientizarea sistemului de management al deeurilor Biodiversitate si patrimoniu natural Standardele de calitate n construcii impun ocrotirea i valorificarea patrimoniului natural Reabilitarea si dezvoltarea construciilor va contribui la mbuntirea calitii vieii Nici un efect Nota
Efect negativ Justificare activitilor din construcii va conduce la majorarea cantitii de deeuri generate Dezvoltarea activitilor din construcii poate conduce i la unele efecte negative asupra biodiversitii Not a
-1
Nici un efect
0 Nici un efect 0 Dezvoltarea activitilor din construcii -1 Nici un efect 0 presupune i un -1 consum de resurse materiale i energetice 0 Riscuri de mediu Nici un efect 0 Nici un efect 0 OS108. Creterea caliti i diversificarea activitilor de comer i servicii private i publice. Capaciti sporite ale concentrrilor comerciale ce deservesc mari arii de influen; Centre comerciale moderne i diversificate n urban, uniti comerciale mari mai numeroase (mall, supermarket), comer de frontier ameliorat Uniti de servicii pentru populaie sporite ca numr, profil i numr de angajai; Aer/Clima Dezvoltarea Dezvoltarea activitilor de comer activitilor de i servicii la standarde comer i servicii moderne presupune 2 -1 1 poate duce la dotarea cu sisteme de creterea emisiilor in prevenire a emisiilor poluante atmosfera Apa Dezvoltarea activitilor de comer Dezvoltarea i servicii la standarde activitilor de moderne presupune comer i servicii va dotarea cu instalaii conduce la 2 -1 1 de alimentare cu ap majorarea i canalizare, cu cantitii de ape sisteme de menajere/industriale pre/epurare conforme evacuate legislaiei n vigoare. 0 Sol Dezvoltarea 1 Dezvoltarea -1 Patrimoniu construit Resurse naturale 0
247
Efect pozitiv Componenta de mediu Justificare activitilor de comer i servicii implic o valorificare/valorizare a terenurilor Deeuri Nota
Efect negativ Justificare activitilor de comer i servicii presupune ocuparea /schimbarea destinaiei unor suprafee de teren Dezvoltarea activitilor de comer i servicii va conduce la majorarea cantitii de deeuri generate Dezvoltarea activitilor de comer i servicii poate conduce i la unele efecte negative asupra biodiversitii Not a
Dezvoltarea activitilor de comer i servicii impune dezvoltarea i eficientizarea sistemului de management al deeurilor Standardele de calitate n activitilor de comer i servicii impun ocrotirea i valorificarea patrimoniului natural Dezvoltarea activitilor de comer i servicii va contribui la mbuntirea calitii vieii Nici un efect
-1
-1
Nici un efect
0 Nici un efect 0 Dezvoltarea activitilor de comer i servicii -1 Nici un efect 0 presupune i un -1 consum de resurse materiale i energetice 0 Riscuri de mediu Nici un efect 0 Nici un efect 0 OS109. Dezvoltarea turismului de tranzit i de sejur care s valorifice integral resursele naturale i culturale existente. Turism de recreere dezvoltat coordonat prin programe publice; Produse turistice coerente, clar definite, realist valorificabile Aer/Clima Efectul nu poate fi Efectul nu poate fi 0 0 0 decelat decelat Apa Impune dezvoltarea Crete cantitatea de reelei de ap i ape uzate menajere 0 1 -1 canalizare ce trebuie epurate Sol Efectul nu poate fi Efectul nu poate fi 0 0 0 decelat decelat Deeuri Impune dezvoltarea i Dezvoltarea eficientizarea infrastructurii 0 1 -1 sistemului de de turism va management al conduce la Patrimoniu construit Resurse naturale 0
248
Efect pozitiv Componenta de mediu Justificare deeurilor Nota
Efect negativ Justificare creterea cantitii de deeuri generate Dezvoltarea turismului poate conduce la efecte negative asupra habitatelor naturale Nici un efect Not a
Practicarea unui turism durabil contribui la conservarea ecosistemelor naturale Nici un efect
-1
Sntate umana/ Populaie Patrimoniu construit
Dezvoltarea turismului impune valorificarea 2 2 Nici un efect 0 patrimoniului cultural construit 0 Resurse naturale Nici un efect 0 Nici un efect 0 0 Riscuri de mediu Nici un efect 0 Nici un efect 0 OS110. Integrarea armonioas a judeului n spaiul regional i naional, racordarea la reeaua naional i european a polilor i coridoarelor de dezvoltare spaial: centre de polarizare grupate structuri policentrice pentru ntrirea rolului regional al judeului; infrastructur major conformat n acord cu documente strategice n vigoar e. Obiectivul poate avea efecte pozitive asupra transporturilor prin dezvoltarea unei infrastructuri durabile de transport
Implementarea PATJ va genera efecte cumulate de mediu evideniate prin nsumarea notelor de bonitate acordate fiecrui obiectiv sp ecific de mediu stabilit de PATJ. Imaginea de ansamblu a impactului potenial ce va fi generat de implementarea PATJ este prezentat de graficul din figura 5.1.
249
50
40
30 Axis Title 20 10 0 -10 -20
Aer/Clima Total pozitiv Total negativ 46 -5 Apa 37 -7 Sol 37 -5 Deeuri 14 -5
Biodiversitate si patrimoniu natural 38 -10

43 -1
Patrimoniu construit 19 -1
Resurse naturale 17 -8
Riscuri de mediu 12 0
Figura 5.1 Impactul implementrii PATJ asupra factorilor de mediu Aceast evaluare indic efecte poteniale, urmrind evidenierea in mod special a acelor componente de mediu care ar putea fi afectate negativ de unele dintre masurile aferente PATJ pentru a fi posibila, in mod special, dar nu exclusiv, urmrirea ulterioara a evoluiei acestora si implementarea din timp a masurilor de diminuare a efectelor negative.
Efecte pozitive i negative de mediu, %

14% total pozitiv Total negativ 86 %
Figura 5.2 Ponderea efectelor pozitive si negative Din analiza rezultatelor se evideniaz efectul covritor pozitiv al implementrii PATJ OLT, efectele negative fiind nesemnificative n raport cu cele pozitive. Printr-o evaluare si un management corespunztoare, in cadrul fiecrui proiect in parte, efectele negative vor putea fi diminuate n i mai mare msur. 250
6. POSIBILE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI N CONTEXT TRANSFRONTIER

6.1. Situaia existenta
Judeul Olt este un jude de grani care se nvecineaz cu Bulgaria i ca urmare trebuie analizat dac implementarea PATJ poate avea efecte transfrontier. La analizarea efectelor poteniale am avut in vedere situaia existent si integrarea obiectivului strategic declarat al PATJ precum si a obiectivelor stabilite pentru domeniile int, conform masurilor si amenajrilor propuse in cadrul planului.
6.2. Situaia de perspectiv

Pentru evaluarea impactului transfrontalier asupra factorilor de mediu aer, apa si sol precum si impactul cultural, social si economic determinat de contactele directe stabilite prin activitatea portului Corabia, vor fi luate n considerare legturile pe Dunre, ntre rile riverane. Activitile desfurate in localitile din zona de grania sunt in principal legate de sectorul navigabil, fiind in aceste condiii activiti cu un impact redus asupra mediului nconjurtor. Prezentm considerentele semnificative pentru fiecare factor de mediu in parte. Aer Aerul nu cunoate granie, iar deteriorarea calitii aerului intr -o anumita locaie, dintr-o tar, va fi resimita cu siguran si in tara vecin. Totui, exist un factor limitativ in propagarea poluanilor in atmosfer, acesta fiind vntul. n zona Corabia clima este temperat continentala cu veri deosebit de calde si ierni in general mai blnde. Valorile medii ale temperaturii anuale sunt printre cele mai mari din tara, respectiv 11 grade Celsius, iar precipitaiile variaz intre 450 si 550 mm. Masele de aer au o direcie de circulaie vest-est.. Vanturile care caracterizeaz clima sunt: - Crivul - care aduce iarna viscol si zpada, primvara ploaie si vara seceta; - Austrul - un vnt secetos ce sufla din sud-vest - Bltreul - care aduce ploi. Viteza medie a vntului este de 5 m/s. Regimul eolian influeneaz direct pierderile de apa prin evacuare, acceptnd deficitul de umiditate din sol. In zona din vecintatea graniei, principalele activiti desfurate sunt cele din sectorul agricol si nu exist surse importante de emisie a gazelor poluante (cum sunt gazele emise din centrale termice sau industria chimic). n conformitate cu datele furnizate de APM Olt in Rapoartele privind starea factorilor de mediu pe ultimii ani, principalele surse de impurificare a atmosferei n sudul judeului i zona Corabia sunt transportul auto i sursele de nclzire a locuinelor n sistem centralizat. Unitatea economic considerat surs de poluare din zona de sud a judeului, este S.C. ZAHAR S.A. Corabia, surs de emisii pentru dioxid de sulf, monoxid i dioxid de carbon i, pulberi n suspensie.
251
Avnd in vedere aceste consideraii si mai ales direciile dominante ale vntului (dinspre vest spre est, respectiv n lungul cursului Dunrii), judeul Olt nu este o surs de poluare transfrontier i nu afecteaz in mod semnificativ calitatea aerului din zon. Ape de suprafa Dunrea, care este grania natural ntre judeul Olt i Bulgaria, are pe tot sectorul de grani al judeului clasa a IIIa de calitate. In legtur cu evaluarea indicatorilor din categoria substanelor prioritare/prioritar periculoase, calitatea apei Dunrii a fost necorespunztoare, referitor la indicatorii Cu i Cr in cca. 80 % din seciunile monitorizate. Referitor la evaluarea micropoluanilor organici din categoria substanelor prioritare/prioritar periculoase, s-au nregistrat depiri, fata de limitele in vigoare, in cca. 28% din seciunile monitorizate la indicatorii hexaclorbenzen si DDT. Calitatea apelor Dunrii nu sufer modificri pe poriunea de frontier comun a judeului cu Bulgaria. Avnd in vedere cele menionate, se poate concluziona c nu poate fi evideniat un impact transfrontier in cazul apelor de suprafaa. Sol Datorita varietii condiiilor geomorfologice si de microclimat, judeul Olt prezint o gam larg de tipuri de sol. Poluarea solului poate fi produsa ca urmare a activitilor specifice din agricultura (utilizarea ngrmintelor si a produselor fitosanitare) dar si de activiti din sectorul industrial si gospodrirea deeurilor. Trebuie sa subliniem totodat c solul este si principalul receptor al poluanilor emii in atmosfer sau transportai de ape astfel c degradarea acestui factor de mediu este determinat att de aciunile directe ct si de ce le indirecte (aer, apa). O parte din poluanii din sol sunt drenai direct sau prin apele freatice spre arterele hidrografice ale zonei respective. Poluarea directa a solului nu poate fi sursa unui impact transfrontalier n concluzie, avnd n vedere c limea Dunrii pe zona de grani a judeului Olt este de peste 200 m si faptul c pentru factorii de mediu aer ape de suprafa si sol nu a fost evideniat o poluare semnificativ se poate concluziona c poluarea transfrontier este nesemnificativ.
252
7. MSURI PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE I COMPENSA EFECTELE ADVERSE ASUPRA MEDIULUI
Pentru o serie de obiective specifice au fost identificate n cadrul evalurii potenialelor efecte asupra mediului, msuri ce vizeaz dezvoltarea anumitor sectoare si a cror implementare ar putea genera un impact negativ asupra mediului nconjurtor. O parte dintre aceste msuri deriv direct din corelarea PATJ cu planurile si strategiile existente la nivel naional si regional. Majoritatea proiectelor de investiii pot fi asociate cu riscuri de mediu, iar prevenirea si reducerea efectelor adverse se poate realiza doar prin evaluarea acestora pe parcursul tuturor etapelor de implementare a proiectelor (proiectare, construcie, funcionare). Evalurile de mediu trebuie realizate in conformitate cu legislaia in vigoare aferent diferitelor etape ale proiectului, respectiv: Hotrrea Guvernului nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private asupra mediului, Ordinul nr. 135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evalurii asupra mediului pentru proiecte publice si private si Ordinul nr. 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului, in etapa de propunere a proiectelor; Ordin ministerial nr. 1798/2007 pentru aprobarea procedurii de emitere a autorizaiei de mediu si Ordinul ministrului nr. 818/2003 pentru aprobarea procedurii de emitere a autorizaiei integrate de mediu, la finalizarea proiectelor de investiii. Aceste evaluri urmresc identificarea efectelor asupra mediului ce ar putea fi generate in urma realizrii proiectului, a msurilor de prevenire, diminuare sau compensare a efectelor negative, inclusiv tehnologii si soluii disponibile , si a masurilor de monitorizare a efectelor generate de proiect. Conform legislaiei de mediu in vigoare, toate proiectele de investiii care prezint un potenial impact asupra mediului se supun evalurilor de mediu. Caracterul relativ general al masurilor propuse in vederea atingerii obiectivelor PATJ permite ulterior o flexibilitate in alegerea soluiilor propriu-zise de implementare si in consecin posibilitatea de adoptare a celor mai bune soluii din punct de vedere al proteciei mediului. In acest context, recomandrile de msuri privind prevenirea, reducerea si compensarea efectelor adverse asupra mediului au de asemenea un caracter relativ general, pentru Raport de mediu pentru Planul de Amenajare a Teritoriului Judeean Olt, pentru fiecare proiect ce va fi realizat urmnd a se stabileasc, masurile concrete de prevenire diminuare sau compensare a impactului asupra mediului, conform procedurilor legislative in vigoare si in funcie de specificul lui. Masurile generale propuse sunt prezentate in ce le ce urmeaz.
253
Tabel 6.1 Masuri propuse pentru prevenirea, reducerea si compensarea efectelor adverse Componenta de Masuri generale de prevenire, reducere si compensare a mediu efectelor adverse
Aer / Schimbri climatice Retehnologizarea unitilor industriale va trebui sa aib in vedere implementarea unor tehnologii moderne cu un grad redus de poluare si/sau care sa permit reinerea si neutralizarea emisiilor poluante. Adoptarea masurilor necesare de limitare sau reducere a emisiilor poluante generate in urma executrii viitoarelor lucrri de construcii. Adoptarea masurilor necesare in vederea ncadrrii principalilor poluani in limitele admise de legislaia in vigoare (reducerea surselor majore de poluare, gestionarea corespunztoare a deeurilor menajere, reducerea emisiilor datorate traficului) Este necesar ca noile construcii de locuine sa fie prevzute cu izolaie termica. Utilizarea sistemelor de nclzire cu o eficienta ridicat. Corelarea dintre capacitatile sistemelor de alimentare cu apa si cele ale sistemelor de canalizare si epurarea corespunztoare a apelor uzate. Controlarea parametrilor de calitate ai apei potabile naintea distribuiei acesteia ctre populaie. Instituirea zonelor de protecie sanitar in jurul captrilor si rezervoarelor de apa precum si a staiilor de epurare a apelor uzate Introducerea sistemului de contorizare a consumului de apa in zonele unde nu exista Lucrrile de traversare a albiilor rurilor (poduri, podee, conducte, linii electrice etc.) se vor rea liza cu asigurarea condiiilor normale de scurgere a apelor Reducerea impactului produs de deversarea apelor menajere neepurate sau insuficient epurate provenite din localitile rurale, in cursurile de apa receptoare Diminuarea cantitilor de nitrai si nitrii, provenii din activitile agricole Diminuarea poluanilor specifici din apele provenite de la unitile spitaliceti Utilizarea eficienta a terenurilor in raport cu necesitatea de dezvoltare a zonelor rezideniale si indus triale Reabilitarea amplasamentelor industriale devenite disponibile in urma restructurrii activitilor industriale si introducerea acestora in circuitul natural (inclusiv prin realizarea de noi spatii verzi sau mpduriri) sau reutilizarea lor in alte scopuri in vederea utilizrii eficiente a terenurilor Tratarea terenurilor cu ngrminte chimice si produse fitosanitare numai pe baza unor studii agrochimice. In cadrul viitoarelor lucrri de construcii se va avea in vedere utilizarea pmntului excavat in reamenajarea sau restaurarea terenurilor. mpduririle trebuie sa tina seama ca speciile cultivate sa fie similare celor endemice din zona. Respectarea regimului de construire si distantelor minime de protecie fata de ecosistemele forestiere Alegerea unor amplasamente optime pentru viitoarele proiecte de infrastructura prin care sa se evite pe cat posibil fragmentarea unor habitate
Sol/Utilizare terenuri
Apa
Biodiversitate / Patrimoniu natural
254
Componenta de mediu
Masuri generale de prevenire, reducere si compensare a efectelor adverse

Adoptarea unor masuri de ameliorare in cazul realizrii unor investiii ce conduc la fragmentarea habitatelor (coridoare de trecere pentru animale, rute ocolitoare, etc.) Evitarea realizrii proiectelor de infrastructura in interiorul sau imediata vecintate a ariilor protejate Evaluarea corecta si detaliata a biodiversitii in zonele in care se vor realiza viitoarele proiecte Refacerea stratului vegetal si plantarea acestuia dup fiecare construcie realizat In funcie de configuraia arhitecturala sau amplasament, realizarea noilor construcii trebuie sa tina cont de aspectul general al zonei si de prezenta obiectivelor de patrimoniu sau a zonelor de protecie a acestora Interzicerea realizrii facilitailor de producie in zone protejate sau in interiorul zonelor de protecie a monumentelor istorice Se va urmri stabilizarea zonelor expuse la riscuri naturale (alunecri de teren, zone inundabile, eroziuni, terenuri mltinoase) prin lucrri specifice (consolidri, plantarea cu vegetaie arboricola, desecri sau alte tipuri de lucr ri) si stabilirea de reguli cu privire la amplasarea de construcii in aceste zone Realizarea noilor construcii cat si a cailor de comunicaie va tine cont de amplasarea acestora in raport cu zonele sensibile (zone inundabile, zone cu alunecri de teren sau afectate de eroziuni puternice) si de restriciile existente pentru zonele respective Gropile de mprumut pentru asigurarea necesarului de sol ca material de umplutura in cadrul lucrrilor de construcii sau lucrrilor de remediere trebuie sa fie realizate in afara zonelor afectate de eroziune sau alunecri de teren Se va realiza continuu monitorizarea suprafeelor cu risc la alunecri de teren, torenialitate, ravenare, creep ct si mbuntirea drenajului suprafeelor interfluviale, a teraselor si lu ncilor Realizarea lucrrilor agricole se va face in lungul curbelor de nivel si se va evita suprapunatul in zonele de obrie ale cursurilor de ap toreniale. Cu privire la dezvoltarea sectorului industrial, va trebui sa se aib in vedere amplasarea noilor obiective industriale in afara zonelor rezideniale Adoptarea masurilor necesare pentru reducerea polurii fonice, astfel nct sa se respecte limitele prevzute de legislaia in vigoare (utilizarea unor echipamente si tehnologii performante din punct de vedere al nivelului de zgomot generat, izolarea fonica a cldirilor unde se gsesc surse generatoare de zgomot si vibraii, asigurarea perdelelor verzi de protecie de -a lungul drumurilor si cailor ferate, etc.) Realizarea perdelelor verzi de protecie intre zonele rezideniale si cele industriale. Extinderea spatiilor verzi in zonele urbane si reabilitarea celor existente Se va avea in vedere utilizarea pe scara cat mai larga a surselor regenerabile de energie
Factori de risc natural
Sanatatea umana / Populatie
Managementul resurselor naturale
255
8. EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA VARIANTELOR ALESE

Elaborarea Planului de Amenajare a Teritoriului Judeean Olt a reprezentat un proces de durata in care s-a urmrit dezvoltarea echilibrat a teritoriului judeea n concomitent cu protecia mediului nconjurtor si care s -a bazat pe o serie de etape in cadrul crora s -a analizat starea actuala a judeului, in vederea identificrii tuturor elementelor pozitive sau negative care condiioneaz dezvoltarea acestuia si s-au formulat obiective si masuri corelate att cu necesitatea si tendinele de dezvoltare cat si cu cerinele din strategiile, planurile si programele relevante existente la nivel naional, regional si judeean. Scopul procesului de evaluare de mediu a PATJ Olt a constat in identificarea si evaluarea efectelor poteniale asupra mediului ce ar putea fi generate prin implementarea planului, precum si a masurilor de prevenire, reducere sau compensare a efectelor negative asupra mediului identificate. Paii procesului de evaluare a PATJ Olt au fost: 1. Evaluarea situaiei iniiale a mediului si sintetizarea principalelor probleme de mediu caracteristice. 2. Stabilirea principalelor obiective de mediu relevante si evaluarea compatibilitii dintre acestea si obiectivele specifice ale PATJ Olt pentru a determina in ce msura planul rspunde direciilor de aciune si tendinelor privind protecia mediului stabilite la nivel comunitar, naional, regional si local. 3. Analiza potenialelor efecte ce ar putea fi genera te asupra mediului in urma implementrii planului, inclusiv evaluarea efectelor cumulative. 4. Identificarea masurilor de ameliorare sau compensare a efectelor negative. 5. Propunerea masurilor de monitorizare a efectelor implementrii planului asupra mediului. PATJ a urmrit soluionarea disfuncionalitilor existente la nivelul judeului Olt, majoritatea acestora influennd si determinnd calitatea factorilor de mediu. Obiectivele si msurile propuse pentru atingerea acestor obiective au fost formulate pentru a rspunde nevoilor identificate si in consecin au vizat direct problemele de mediu existente.
256
9. MASURI PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTRII PATJ

Conform cerinelor Hotrrii Guvernului nr. 1076/2004, se prevede un pr ogram de monitorizare a efectelor generate de implementarea PATJ Olt asupra mediului. Programul de monitorizare propus urmrete monitorizarea efectelor PATJ asupra mediului in ansamblu, fiind axat pe toate aspectele/componentele de mediu ce au fost identificate cu probleme sau care ar putea fi afectate, si va permite: obinerea si nregistrarea informaiilor privitoare la efectele semnificative ale PATJ asupra mediului; evidenierea eficienei implementrii msurilor prevzute in plan; identificarea efectelor adverse, neprevzute si a aciunilor de remediere corespunztoare ce pot fi ntreprinse. Propunerea de program de monitorizare a avut in vedere urmtoarele aspecte: un program de monitorizare simplu, eficient, care sa necesite un consum redus de resurse si care sa implice costuri rezonabile in vederea obinerii informaiilor necesare; utilizarea tuturor datelor si mecanismelor existente de monitorizare; propunerea unui set de indicatori ce vor fi utilizai ca instrumente de monitorizare, stabilii pe baza indicatorilor care msoar gradul de realizare a obiectivelor de mediu relevante. n acest fel, programul de monitorizare va permite si evaluarea modului in care planul rspunde indicatorilor stabilii, in diversele etape de implementare; stabilirea factorilor implicai in colectarea si raportarea datelor; stabilirea factorilor responsabili de organizarea si coordonarea sistemului de monitorizare si centralizarea datelor obinute. Se recomand ca rezultatele monitorizrii s fie cuprinse intr -un raport de monitorizare de ctre titularul PATJ Olt, respectiv Consiliul Judeean Olt. Conform HG nr. 1076/2004, aceste rezultate trebuie depuse anual la autoritatea competenta pentru protecia mediului, pn la sfritul primului trimestru al anului ulterior realizrii monitorizrii. Aceasta raportare periodic va permite o mai buna nelegere a relaiei dintre dezvoltare si efectele generate asupra mediului si va ajuta la identificarea noilor schimbri ale planului ce ar putea fi necesare pentru a se adresa unor f orme de impact ce nu au fost prevzute iniial. Totodat, se recomand revizuirea periodic a programului de monitorizare (eventual o dat la 5 ani), pe toata perioada de implementare a PATJ, astfel nct sa se ia in considerare schimbrile aprute de la efectuarea studiului iniial. De asemenea, revizuirea planului va trebui sa in cont de rezultatele monitorizrii.
257
Tabel 9.1 Program de monitorizare Aspect/componenta de mediu potenial afectata de PATJ Indicatori propui pentru monitorizarea efectelor
Cantitile de emisii de poluani in atmosfer
Frecvena monitorizrii
Observaii
Pe baza inventarului anual de emisii Pe baza numrului de proiecte si investiii pentru care s-a emis Acord de mediu sau Autorizaie de mediu pentru funcionare Situaie an curent raportata la anul precedent
Instituia responsabil pentru realizarea monitorizrii

APM Olt
Instituia responsabil pentru coordonarea monitorizrii si centralizarea rezultatelor Consiliul Judeean Olt
Calitatea aerului / Schimbri climatice
Numrul de investiii in vederea mririi eficientei
energetice Numrul de investiii in vederea utilizrii surselor regenerabile de energie

Numr de beneficiari ai sistemului centralizat de
Anual
APM Olt
distribuie a apei potabile in mediul urban; de alimentare cu apa potabil;
Numr localiti rurale racordate la serviciile publice
Calitatea apei si managementul resurselor de apa
Numr localiti prevzute sau racordate la sisteme
APM Olt; A.N. Apele Romne SGA Olt; CJ Olt APM Olt A.N. Apele Romane SGA Olt APM Olt
integrate de infrastructura de ap uzat; Cantitatea anual de poluani evacuai in apele de suprafa; Resursele anuale de apa teoretice si tehnic utilizabile; Parametrii de calitate ai apei potabile
Suprafee de teren contaminate/degradate reabilitate
Anual -
Calitatea solului / Utilizare raional terenuri
Suprafee de teren afectate de eroziune ameliorate; Suprafee de teren pe care se practica agricultura
durabil.
Anual
Situaie an curent raportata la anul precedent
Direcia pentru Agricultur si Dezvoltare Rural Olt OSPA Olt APM Olt Administraia ariilor naturale protejate
Suprafaa habitatelor aflate in stare bun de
conservare; Suprafaa habitatelor deteriorate reconstruite
Anual
258
Aspect/componenta de mediu potenial afectata de PATJ
Indicatori propui pentru monitorizarea efectelor

Suprafaa mpdurit raportat la suprafaa total a
Observaii

APM Olt Direcia silvic Olt
Instituia responsabil pentru coordonarea monitorizrii si centralizarea rezultatelor
judeului;
Suprafaa ocupata de vegetaia forestier din afara
Patrimoniul cultural
Resurse naturale
Riscuri de mediu
Sntatea uman
fondului forestier; Suprafaa de terenuri agricole neutilizate renaturate Creterea numrului de arii naturale protejate date in custodie Creterea suprafeei ariilor naturale protejate Numr monumente nscrise in lista patrimoniului mondial consolidate; Completarea inventarului de patrimoniu imobil prin identificarea valorilor culturale neclasate, corectarea erorilor si includerea de noi categorii de situri protejate Grad de utilizare a surselor regenerabile de energie (numr investiii); Exploatarea raionala si durabila a resurselor solului, subsolului si ecosistemelor Suprafaa afectata de inundaii / alunecri de teren din anul curent raportata la suprafaa afectat de inundaii/alunecri de teren din anul precedent; Hri de risc la inundaii; Numr lucrri de ndiguire si regularizarea cursurilor de ap; Suprafee de teren mpdurite sau acoperite cu perdele de protecie. Numr de mbolnviri din anul curent raportat la numrul de mbolnviri din anul precedent Nivelul de zgomot emis de surse majore (infrastructura de transport si echipamentele industriale utilizate) din anul curent raportat la cel din
APM Olt APM Olt CJ Olt Direcia judeean pentru Cultur, Culte si Patrimoniu Cultural National Olt APM Olt Agenia Naional pentru Resurse minerale Instituia Prefectului Judeul Olt Oficiul Judeean de mbuntiri Funciare A.N. Apele Romane SGA Olt APM Olt Direcia Silvica Olt APM Olt
Anual
Anual
Anual
Lucrrile de ndiguire si regularizare a cursurilor de apa trebuie corelate cu conservarea zonelor umede
Pe baza masuratorilor nivelului de zgomot
259
Aspect/componenta de mediu potenial afectata de PATJ
Indicatori propui pentru monitorizarea efectelor

anul precedent Numr localiti in mediul urban si rural prevzute cu sisteme de colectare si transport a deeurilor municipale; Gradul de colectare selectiva; Numrul de investiii in instalaii de tratare; Gradul de dezvoltare a pieei de materii prime secundare; Ponderea producerii si utilizrii produselor fabricate din materiale reciclate; Numr depozite neconforme nchise; Realizarea depozitelor conforme zonale; Gradul de valorificare materiala (reciclare) sau de valorificare energetica (co-incinerare)
Observaii
Instituia responsabil pentru coordonarea monitorizrii si centralizarea rezultatelor
Managementul deeurilor
Conform programului de Pe baza monitorizarii PJGD monitorizare Olt prevzut pentru PJGD Olt
APM Olt CJ Olt
260
10. REZUMAT FR CAR ACTER TEHNIC

Volum legat separat
261
BIBLIOGRAFIE
1. Plan de Amenajare a Teritoriului Judeean Olt Urban Incerc & Halcrow Romania; 2. Raport anual privind starea factorilor de mediu in judetul Olt in anul 2008, Agenia pentru Protecia 3. 4. 5.
Mediului Olt, http://apmot.anpm.ro/ Raport anual privind starea factorilor de mediu in judetul Olt in anul 2009, Agentia pentru Protectia Mediului Olt, http://apmot.anpm.ro/ Raport anual privind starea factorilor de mediu in judetul Olt in anul 2010, Agentia pentru Protectia Mediului Olt,/; Raport anual privind starea factorilor de mediu in judetul Olt in anul 2011, Agentia pentru Protectia Mediului Olt,/ - DRAFT, Planul National de Actiune pentru Protectia Mediului, 2008
6. 1. Comunicatului de pres din 24 august 2012 privind rezultatele preliminare ale Recensmntului Populaiei i al Locuinelor 2011 n judeul Olt, publicat pe site ul Direciei Judeene de Statistic Olt ( http://www.olt.insse.ro/main.php?id=467); 2. Planul Judeean de Gospodrire a Deeurilor Judeul Olt, 3. Strategia Naionala de Dezvoltare Durabila 2013 2030, aprobata prin Hotararea Guvernului nr.
1460/2008; 4. Planul National de Aciune pentru Mediu, 2008;
5. Planul National de Dezvoltare 2007 2013 Prioritatea 3 Protejarea si imbunatatirea calitatii

mediului; 6. Strategia Nationala pentru Protecia Atmosferei 2004 2006, 2007- 2013, aprobata prin Hotararea Guvernului nr. 731/2004; 7. Strategia Nationala de Valorificare a Surselor Regenerabile de Energie, aprobata prin Hotararea Guvernului nr. 1535/2003; 8. Strategia nationala de management al riscului la inundatii, aprobata prin Hotararea Guvernului nr. 1854/2005; 9. Strategia nationala de prevenire a situatiilor de urgenta, aprobata prin Hotararea Guvernului nr. 762/2008 10. Site-ul Consiliului Judetean Olt www.cjot.ro
11. Site-ul Prefecturii Olt www.prefecturaOlt.ro 12. Siteul Ministerului Culturii si Patrimoniului National www.cultura.ro 13. Site-ul Ageniei pentru Dezvoltare Regionala Sud-Vest www.adroltenia.ro 14. Site-ul Administraiei Bazinale a Raului Olt http://www.rowater.ro/daolt/default.aspx 15. Site-ul Direciei de Sntate Public Olt http://www.dspolt.ro/
262

RM Lucrare Rev.1

Загружено:

Сведения о документе

Оригинальное название

Авторское право

Доступные форматы

Поделиться этим документом

Поделиться или встроить документ

Параметры публикации

Этот документ был вам полезен?

Это неприемлемый материал?

Авторское право:

Доступные форматы

RM Lucrare Rev.1

Загружено:

Авторское право:

Доступные форматы

Client: Compartiment Procese / Instalaii de Mediu Lucrare:

Consiliul Judeean Olt

Proiect Nr. MD.1001.02 Rev.1

RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului Judeean Olt

2. ASPECTE RELEVANTE PRIVIND STAREA ACTUAL A MEDIULUI N JUDEUL OLT .......................... 16

Client: Compartiment Procese / Instalaii de Mediu Lucrare:

Consiliul Judeean Olt

Proiect Nr. MD.1001.02 Rev.1

RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului Judeean Olt

Client: Compartiment Procese / Instalaii de Mediu Lucrare:

Consiliul Judeean Olt

Proiect Nr. MD.1001.02 Rev.1

RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului Judeean Olt

Client: Compartiment Procese / Instalaii de Mediu Lucrare:

Consiliul Judeean Olt

Proiect Nr. MD.1001.02 Rev.1

RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului Judeean Olt

Client: Compartiment Procese / Instalaii de Mediu Lucrare:

Consiliul Judeean Olt

Proiect Nr. MD.1001.02 Rev.1

RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului Judeean Olt

Client: Compartiment Procese / Instalaii de Mediu Lucrare:

Consiliul Judeean Olt

Proiect Nr. MD.1001.02 Rev.1

RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului Judeean Olt

Client: Compartiment Procese / Instalaii de Mediu Lucrare:

Consiliul Judeean Olt

Proiect Nr. MD.1001.02 Rev.1

RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului Judeean Olt

Client: Compartiment Procese / Instalaii de Mediu Lucrare:

Consiliul Judeean Olt

Proiect Nr. MD.1001.02 Rev.1

RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului Judeean Olt

Nr. crt. 29. 30. 31. 32.

Etapa de definitivare a planului i de realizare a raportului de mediu s-a

Etapa de consultare a publicului. Etapa de elaborare a raportului final.

1.2 Planul de Amenajare a Teritoriului Judeean Olt aspecte generale

Client: Compartiment Procese / Instalaii de Mediu Lucrare:

Consiliul Judeean Olt

Proiect Nr. MD.1001.02 Rev.1

RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului Judeean Olt

Client: Compartiment Procese / Instalaii de Mediu Lucrare:

Consiliul Judeean Olt

Proiect Nr. MD.1001.02 Rev.1

RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului Judeean Olt

Client: Compartiment Procese / Instalaii de Mediu Lucrare:

Consiliul Judeean Olt

Proiect Nr. MD.1001.02 Rev.1

RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului Judeean Olt

1.2.1. Relaia cu planuri i programe relevante

Client: Compartiment Procese / Instalaii de Mediu Lucrare:

Consiliul Judeean Olt

Proiect Nr. MD.1001.02 Rev.1

RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului Judeean Olt

Client: Compartiment Procese / Instalaii de Mediu Lucrare:

Consiliul Judeean Olt

Proiect Nr. MD.1001.02 Rev.1

RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului Judeean Olt

Client: Compartiment Procese / Instalaii de Mediu Lucrare:

Consiliul Judeean Olt

Proiect Nr. MD.1001.02 Rev.1

RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Amenajare a Teritoriului Judeean Olt

Client: Compartiment Procese / Instalaii de Mediu Lucrare: