FEDERIE- Uniune a mai multor state autonome (care i pstreaz propria organizare) n

cadrul unui stat unitar, cu un guvern central i cu organe de stat comune. 2. Uniune format din mai multe organizaii care urmresc scopuri comune. 3. Organ care ndrumeaz i controleaz activitatea dintr-o anumit ramur sportive

CONFEDERIE - 1. Uniune de state independente sau de uniti teritoriale autonome,

nfiinat pe baza unui acord internaional, prin care se determin condiiile de asociere a statelor i de funcionare a acestora. 2. Denumire dat unor asociaii de organizaii care au eluri social-politice fundamentale comune sau apropiate.

UNINE - Legtur ntre dou sau mai multe persoane, grupuri, societi, clase etc. pentru
aprarea unor interese, pentru revendicarea unor drepturi comune, pentru realizarea unor scopuri comune etc. 2. Nume generic pentru diverse organizaii politice, economice, obteti etc. 3. Unire a unor provincii sau state ntr-un singur stat; p. ext. stat astfel rezultat.

COMUNITTE - Totalitatea celor care triesc n acelai loc i au aceleai obiceiuri, aceleai
norme de via etc.; colectivitate

INEGRARE- Reunire a mai multor pri ntr-un singur tot SUVERANITTE - Calitatea de a fi suveran, de a dispune liber de soarta sa; independen;
putere suprem, independen a unui stat n relaiile international

DEMOCRAIE - 1) Form de organizare i de conducere politic a societii, care proclam

suveranitatea poporului. 2) Form de guvernare a statului, bazat pe separaia puterilor i pe votul universal. 3) Stat cruia i este proprie o astfel de organizare. 4) Metod de conducere a unui colectiv, care asigur participarea tuturor membrilor la luarea deciziilor importante.

Zona Euro
Zona euro se refer la cele 17 ri din Uniunea European care au adoptat euro ca moned unic. Zona euro este o zon monetar. Cele 17 ri membre sunt Austria, Belgia, Cipru, Finlanda, Estonia, Frana, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Malta, Olanda, Portugalia, Spania, Slovenia, Slovacia. Pe lng acestea, 4 "micro-state", prin acordurile monetare ncheiate cu vecinii lor, sunt i ele ataate la zona euro: Andorra, Monaco, San Marino i Vatican. Zona a fost creat n 1999 de unsprezece ri, la care s-a alturat Grecia n 2001, Slovenia n 2007, Cipru i Malta n 2008, Slovacia n 2009 , Estonia n 2011 Trei ri din Uniunea European nu au fost de acord cu introducerea acestei monede, i anume Danemarca, Regatul Unit i Suedia.

Rata de directare a zonei euro, fixat de Banca Central European din Frankfurt am Main, Germania, este de 3,25 %. Estonia a primit aprobarea de a adera la zon ncepnd de la 1 ianuarie 2011.

Spaiul Schengen
este o zon de circulaie liber n Europa, conform cu Acordul de la Schengen. Statele membre ale acestui spaiu au eliminat sau vor elimina controalele pentru persoane la frontierele dintre ele, astfel nct este (sau va fi) posibil trecerea frontierei ntre oricare dou asemenea state fr prezentare de acte de identitate i fr opriri pentru control. Acordul de liber circulaie a fost semnat la 14 iunie 1985 n mica localitate luxemburghez Schengen. Primele state care l-au implementat au fost Belgia, Frana, Germania, Luxemburg, Portugalia, Spania i rile de Jos, care i-au deschis ntre ele graniele la 26 martie 1995. Pn n prezent, 30 de state au aderat la Acordul Schengen, dintre care 27 l-au i implementat. ntrun moment istoric, la 21 decembrie 2007, nou state, majoritatea din centrul i estul Europei, i-au deschis graniele, astfel nct pentru prima dat este posibil cltoria liber peste fosta Cortin de Fier. Din Spaiul Schengen fac parte i Elveia, Liechtenstein, Norvegia i Islanda, care nu sunt membre ale UE. n acelai timp, Regatul Unit i Irlanda, ri membre ale Uniunii Europene, au optat s nu implementeze acordul Schengen pe teritoriul lor. Statele membre ale Acordului de la Schengen care totodat sunt membre ale Uniunii Europene Romnia, Bulgaria i Cipru, respectiv statele care sunt doar membre ale Acordului, dar nu ale UE, Elveia i Liechtenstein, nu au nceput nc s aplice prevederile acordului, dar urmeaz s o fac n viitor. Cetenii lor se pot atepta n continuare la controale de grani ntre rile lor i rile vecine.

Robert Schuman
fost un deputat politician francez, nascut in Luxemburg, un membru al Partidului Crestin Democrat, considerat unul dintre fondatorii Uniunii Europene. A fost ministru de finante, apoi in scurt timp prim-ministru in 1947-1948, devenind apoi ministru de externe. In 9 mai 1950, cautand sa inlature principalele cauze ale tensiunii franco-germane post-razboi si adoptand o schema a lui Jean Monnet, Schuman i-a invitat pe germani sa conduca impreuna industria carbunelui si a otelului. Astfel s-a format Comunitatea Europeana a Carbunelui si a Otelului, care in final s-a transformat in Uniunea Europeana. In urma acestei declaratii, cunoscuta ca Declaratia lui Schuman, ziua de 9 mai a fost desemnata ziua Europei.

Schuman a devenit mai tarziu ministru al justitiei si primul presedinte al Adunarii Parlamentare Europene, care i-a acordat titlul de Parinte al Europei.De asemenea a fost cavaler al Ordinului Papei Pius al IX-lea.

Konrat Adenauer a fost un politician cretin-democrat german, de profesie jurist. Din 1917 i pn n 1933 a exercitat funcia de primar general al Klnului. Adversar al naional-socialismului, a fost nlturat din funcia de primar general. S-a retras la mnstirea Maria Laach. n 1944 a fost arestat sub acuzaia de complot mpotriva regimului nazist. Soia sa a fost de asemenea arestat, murind n detenia Poliiei Secrete (Gestapo). n ciuda vrstei naintate (n 1946 mplinise 70 de ani), Konrad Adenauer a condus munca de reconstrucie a cretin-democraiei germane, micare interzis n timpul dictaturii hitleriste. n anul 1949, la vrsta de 73 de ani, a fost ales n funcia de cancelar al Republicii Federale Germania - primul dup cel de-al doilea rzboi mondial. A reuit apropierea rii sale de Frana, punnd alturi de Charles de Gaulle bazele alianei franco-germane, care a constituit nucleul Uniunii Europene. Este considerat ca fiind unul din "prinii Europei", alturi de Charles de Gaulle, Robert Schuman (ministru de externe al Franei), Alcide De Gasperi (ministru de externe al Italiei) i Jean Monnet (autorul planului unificrii industriilor vesteuropene, plan pus n practic de politicienii enumerai anterior). Adenauer a contribuit n mod decisiv la racordarea Republicii Federale Germania n sistemul atlantic de securitate. n 1955 a obinut repatrierea germanilor deportai la munc forat n Siberia. Bustul lui Konrad Adenauer ca element al Monumentului prinilor fondatori ai Uniunii Europene din Parcul Herstru din Bucureti i-a dat demisia din funcia de cancelar federal la data de 15 octombrie 1963, fcnd loc lui Ludwig Erhard, un politician cretin-democrat mai tnr, n fotoliul de cancelar. A continuat s fie activ politic. Autorul a patru volume de memorii, intitulate Erinnerungen (Amintiri). Ca omagiu pentru contribuia sa la fondarea Uniunii Europene, bustul su a fost inclus printre cele 12 busturi de oameni politici reunite n Monumentul prinilor fondatori ai Uniunii Europene, inaugurat la Bucureti, la 9 mai 2006, de Ziua Europei, pe Insula Trandafirilor din Parcul Herstru.

Ion Minulescu
Tema iubirii :Poezia erotica Minulesciana este foarte aproape de cintecul de lume popular Romanesc,aici gasim toate motivele prezente in poezia erotica: asteptarea,despartirea,parerea de rau can a iubit in deajuns trecerea timpului etc. Ion Minulescu,nu este in cautarea iubirii ideale,penbtru el iubirea este placerea trupeasca de o noapte,foarte pamintesc el nu cerseshte iubire de la iubita sa,mai degraba el o intreaba daca doreste sa fie si a lui pe o seara si o indeamna sa-si aduca aminte ca a fost si a lui. Iubita din pezia lui Minulescu este senzuala,apare cu ochii verzi,blonda si in ipostaza de amanta,ea nu-I promite devotamant credinta,eu-l lyric nici nusi doreste devotement.Intilnirile celor 2 decurg intr-un ceremonial exotic.Intr-un caz Inchide usa cu cheia si arunc-o peste geam,presoara patul cu petale de trandafir si incepe slujba. In viziunea lui Minulescu iubirea este inm lung prilej,bibelou de portelan,oboect cu esenta efemera.Iubirea este obiect cu smaltul nepatt. Tema Mortii alta tema Minulesciana Simboluri: 1.cadavre 2.sicrie 3.schelete 4.ploi 5.apusuri Romanta Mortului Succesul poezii lui Ion Minulescu 1.Sonoritatea poeziei lui Minulescu 2.Retorism(invocatie,interogatie,exclamatie) 3.Senzualitatea 4.Exotismul (plante,flori,puncte cardinal)

5.Tehnica contrastelor 6.Teatralitatea 7.Epilog sentimental

George Bacovia Volume de versuri: 1.Plumb 2.Schintei galbene 3.Cu voi 4.Comedie in fond 5.Stante burgheze 6.Poezii si postume

Orasul Bacovian : este unul ca din timpul Apocalipsei,pe stazi zac oameni in putrefactive,sau prin oras permanent trec canouri mortuale.Ulitile sunt infundate in noroi,orasul aproape este nepopulat,ploaia patrunde pina aproape in temelia zidurilor.Putinii oameni care merg pe strazi,merg furisinduse pe sub ziduri tusind.Copii care se intorc de la scoala sunt si ei bolnavi(scinteia galbena,cuptor,ploua,note de toamnA,nervi de toamna) Parcul Bacovian un alt spatiu de refugiu Vazut de regula toamna, cind copacii sunt goi sau iarna cind ninge secular,corbii negri sunt locatarii parcului.In parc rasuna muzica funerara.Statuiele albe dau sentimental incremenirii.Insusi parcul este afwctat bolnav de cancer Casa iubitei El vine cu speranta de a gasi caldura si securitate.In casa iubitei cind vin eu zgudui fereastra nervos.iubit-o sunt eu la usa inghetata

Iubita de cele mai multe ori este gasita cintind la clavir,ea este rugata sa-I cinte un cintec de mort(Trudit)sau sa-I aducaciaiul sa vina mai aproape sis a-I citeasca ceva de la poluriDecembrie Nervoza In casa iubitei el gaseste totusi securitatea,caldura,linishte si echilibru Iubita in viziunea lui Bacovia este de regula bolnava,cu parul despatit in stare de nervosa,si dese ori aceste tari acctioneaza asupra eului liric. Categoria timpului in lirica Bacoviana Eul lyric bacovian traieste intr-o dimentiune temporala:prezentul,trecutul si viitorul sunt refuzate de el.Refuza trecutul deoarece acesta ii ofera doar amintiri triste iar amintirile maresc durerea.In viziunea lui Bacovia nu este nimic alceva decit un de cimitirPulvis.Eu-l lyric Bacovian nu crede in nemurirea viitorului acestuia se asociaza cu moartea cimitirului

Ars poetic Bacovia apeleaza la toate tehnicile simbolistilor francezi,creind o poezie inedita.Sugestia este una dintre tehnicile bacoviene

Muzicalitatea

Sunt prezente practice toate instrumentele muzicale *Dintre piesele cele mai solicitate 1.marsul funerar 2.Valsul 3.Serinad 4.Romanta