Hurlupii prunelor Taphrina pruni Boala este rspndit n Europa, Asia, America de Nord, America de Sud, n afar de prun

n ntlnindu-se pe porumbar, goldan, mlin, etc. Taphrina pruni face parte din familia Taphrinaceae cuprinde un singur gen a crui specii sunt, parazii specializai, atacnd anumite organe ale plantelor, cum ar fi muguri, frunze, fructe, producndule bicri, hipertrofii, gale mturi de vrjitoare, Familia cuprinde circa 100 de specii de ciuperci, majoritatea parazite pe plante superioare, producnd hipertrofii i deformri ale organelor atacate. Producerea acestor modificri este n legtur cu faptul c tafrinalele sunt capabile s sintetizeze fitohormoni, ce stimuleaz creterea, cum ar fi de exemplu, citochinonele. Sub aciunea fitohormonilor celulele plantelor de hipertrofiaz, i mresc ritmul de diviziune, ceea ce duce la schimbarea formei i creterea dimensiunilor organelor parazitate. Simptome Atacul se manifest pe fructele tinere imediat dup procesul de fecundaie, cnd ovarele se mresc lund forma unei vezicule cu vrful arcuit ca o secer. Fructele atacate au o culoare galbenverzuie, sunt mai mari dect cele sntoase, avnd mezocarpul hipertrofiat iar endocarpul i smna atrofiat. Agentul patogen Taphrina pruni (Fuck.) Tul., (sin. Exoascus pruni Fuck.) Miceliul ciupercii se dezvolt intercelular formnd asce libere la suprafaa fructelor parazitate. Ascele sunt cilindrice, rotunjite la vrf, de 3060 x 715m. n asc se afl mai Profilaxie i terapie. Prevenirea bolii se poate realiza prin tierea ramurilor ce poart fructe atacate i distragerea lor prin ardere, precum i efectuarea de stropiri cu seam bordelez 3% nainte de intrarea pomilor n vegetaie. n timpul repausului vegetativ,

rezultate bune dau stropirile cu Ziram 0,4%, precum i cu produse cuprice la nceputului perioadei de vegetaie. Taphrina deformans produce bicarea frunzelor la piersic, Taphrina aurea produce produce bicarea frunzelor la plop, Taphrina coerulescens produce bicarea frunzelor la stejar.Taphrina cerasi produce mturi de vrjitoare la cire i la viin.