Вы находитесь на странице: 1из 2

ARGUMENTE PRO/CONTRA UTILIZRII OMG Orice tehnologie nou introdus i mai ales n domeniul alimentelor a fost ntotdeauna nsoit

de reacii pro i contra.Biotehnologia i modificrile genetice au determinat un val de opinii contradictorii, prerile fiind mprite n ceea ce privete necesitatea obinerii OMG. CONTRA Desi se fac numeroase teste pe aceste organisme modificate genetic oamenii de stiinta nu pot anticipa ce s-ar putea intampla. Modificarile la nivel de gene, in natura, se petrec de-a lungul a numeroase generatii, intr-un timp indelungat, pe cand imbunatatirile din laborator se produc prea repede si numarul de gene modificate este din ce in ce mai mare, astfel nu se poate prevedea exact ce s-ar putea intampla in viitor cu aceste noi organisme. Singurele informatii sigure referitoare la impactul organismelor modificate genetic asupra sanatatii umane sunt acelea ca astfel de produse pot produce crize de alergie deosebit de puternice. "Pietele si supermarket-urile abunda de legume, fructe si produse din soia modificate genetic. Alimentele respective sunt factor de risc alergic si creeaza sensibilizare in timp. Reactiile se manifesta atat la nivel respirator, cat si cutanat, insa manifestarea cea mai periculoasa este socul anafilactic, procentele crescand de cinci ori in ultimii 15 ani",. In prezent se fac teste pentru a diminua reactia alergica si totul se studiaza la nivel molecular, la nivel de secventa de aminoacizi. "Este suficient ca o mica parte dintr-o substanta sa fie modificata, si rezultatele sunt de-a dreptul spectaculoase. O persoana care inainte manca rosii fara probleme poate deveni alergica, daca va consuma rosii modificate genetic" Organismele modificate genetic duc in primul rand la miscorarea varietatii genelor, si, implicit, la slabirea plantelor. In eventualitatea unei epidemii, tinand cont ca plantele au aceleasi caracteristici: slabiciuni, atuuri; s-ar putea ajunge la disparitia lor. In al doilea rand se produce o infiltrare a ADN-ului modificat cu ADN nemodificat din cauza polenizarii, ceea ce ar insemna o poluare a genelor naturale. Organismele modificate genetic nu rezolva problema foametei In tarile slab dezvoltate problema nu este lipsa hranei, ci distributia deficitara, despadurirea, desertificarea etc. Mai mult, majoritatea organismelor modificate genetic sunt infertile, ceea ce inseamna ca fermierii trebuie sa cumpere noi seminte anual. Astfel, neactionand asupra cauzei principale a foametei, chiar daca recolta ar fi mai bogata in tarile cu probleme, foametea ar continua pentru ca produsele ar fi exportate pentru platirea datoriilor externe, teritoriu cultivat ar fi prea mic, iar hrana tot nu ar ajunge la toti din cauza problemelor in infrastructura locala. Impactul asupra mediului Diferite studii arat c nu pot coexista culturile organice i transgenice, observndu -se c 40% din culturileorganice nregistrate pe teritoriile unde cresc i culturile transgenice sunt, de asemenea, contaminate cu OMG -uri.S-a artat c albinele pot s poarte polenul de la plantele modificate genetic la cele organice pe o distan de peste 26 km2. Prin transferul de gene la distane, de la plantele modificate genetic, unele buruieni pot dezvolta rezistena laierbicide, fiind mai greu de controlat. Prin tehnicile de modificare genetic se poate afecta microflora natural a solului. Plantele modificate genetic pot evada din cmpurile de culturi i pot invada alte ecosisteme i nlocui alte specii.Se pot pierde resurse biologice valoroase, de exemp lu, Bacillus thuringiensis utilizat ca pesticid natural.Prin modificarea genetic a plantelor cu Bt se poate obine o accelerare a adaptrii i a creterii rezistenei fade Bt, ducnd la ineficiena tehnologiei. Riscurile asupra sntii Tehnicile de inginerie genetic pot s afecteze toxinele, alergenii sau nutrienii din alimente.Alergiile alimentare, care implic n principal 8 alimente: lapte, ou, pete, crustacee, arahide, soia, nuci i gru, pot fi exacerbate prin ingineria genetic .Unii specialiti afirm c plantele obinute prin modificri genetice pot transfera la microorganisme genele responsabile de rezistena la antibiotice, ducnd la reducerea eficienei antibioticelor.n Europa, prerile diferitelor ri sunt mprite n ceea ce privete OMG-urile. Exist ri care susin consumul de AMG, cum este cazul Olandei (care accept mai mult de 100 de produse modificate genetic) i care esteconsiderat extrem de liberal n comparaie cu restul Europei. .De-a lungul timpului, toate modificrile din domeniul alimentar au produs ngrijorare n rndul consumatorilor.Aa s-a ntmplat n cazul hibrizilor de porumb, soiei modificate genetic etc. Alimentele modificate genetic genereaz ntrebri lega te de impactul pe termen scurt i mai ales pe termen lungasupra sntii i vieii. Pentru a obine deplina ncredere a consumatorilor n organismele modificate genetic,trebuie ca acestea s treac cu bine proba timpului.

PRO Nu exista toxicitate in produsele obtinute din OMG. S-au facut nenumarate studii si niciunul nu a demonstrat acest lucru. Toate agricultura contemporana se bazeaza pe organisme modificate genetic soiurile si hibrizii plantelor cultivate sunt, la randul lor, organisme modificate genetic! Difera doar metoda incrucisari selective. Organismele modificate genetic sunt naturale Efectele modificarii genetice a organismelor sunt aceleasi si atunci cand acestea au loc in natura si atunci cand au loc in laborator, singura diferenta constituind cea a timpului. Daca iei 2 mostre de ADN de la grau modificat prin selectie si de la grau modificat in laborator, nu vei putea stabili care e cel natural si care artificial. Graul a suferit un proces de sel ectionare dintotdeauna, ceea ce nu a determinat decat avantaje pentru cultivatorii de grau: recolta mai bogata, rezistenta sporita etc. Organismele modificate genetic aduc beneficii majore .Simplitatea si flexibiliattea productiei, productii medii mai mari, cresterea profitabilitatii prin cultivarea de bumbac, porumb si soia tolerante la ierbicide si reducerea utilizarii substantelor chimice in agricultura, organisme cu un aport de vitamine si alte substante importante ridicat sunt doar cateva din beneficiile aduse de modificarea genetica a plantelor. Beneficii asupra plantelor : crete rezistena plantelor la condiiile de mediu, la aciunea duntorilor i a paraziilor.Biotehnologia modific compoziia genetic pentru a maximiza creterea, rezistena i proprietile plantelor.Modificrile genetice permit eliminarea din uz a unor substane chimice cu un mare potenial poluant, de exemplu, bromura de metil, utilizat pentru combaterea fungilor din solurile cultivate cu cpuni n Hawai.Modificrile genetice ofer soluii pentru multe cazuri, de exemplu, pentru infeciile bacteriene ale merelor i perelor, pentru via de vie i strugurii afectai de fungi, insecte, boli ale rdcinilor, buruieni. Pentru consumatori avantajele pot fi: reducerea zonelor de pe glob cu deficiene alimentare prin creterea produciei i varietilor sortimentelor; mbuntirea nsuirilor organoleptice i nutriionale; reducerea perisabilitii fructelor i legumelor proaspete; scderea numrului i concentraiei alergenilor, toxinelor naturale i a altor compui nedorii din produseleagricole; introducerea n plante a unor constitueni cum ar fi substane cu rol n reducerea colesterolului, a tensiunii arteriale, durerilor menstruale i artritice, a anxietii sau n creterea rezistenei la infecii. n prezent, populaia globului depete 6 miliarde, iar estimrile demografice se refer la atingerea a 9 miliarde delocuitori pn n 2050. Creterea semnificativ a populaiei impune dublarea sau chiar triplarea producieiagricole a planetei n aproximativ 50 ani.Pentru utilizarea tehnicilor tradiionale nu s-ar reui nici mcar dublarea produciei agricole. Prin tehnicile demodificri genetice se mbuntete coninutul nutriional al diferitelor alimente.n tutunul i papaya cultivate n zonel e tropicale, n care solurile acide conin cantiti mari de metale toxice, afost introdus o gen bacterian care determin producerea de acid citric de rdcinile plantelor, acidul citriccomplexnd metalele grele.Biotehnologiile joac un rol import ant n protejarea, conservarea i prelucrarea produselor alimentare, nminimizarea pierderilor, meninerea sau mbuntirea calitii, precum i n creterea randamentului de prelucrare. Beneficii (avantaje) pentru animale ntrebuinarea calitativ a furajelor modificate genetic a dus la scderea calitii furajelor administrate animalelor pentru a obine aceeai cretere n greutate.Prin modificri genetice a fost crescut rezistena plantelor, s -a realizat o fortificare a furajelor prin direcionarea metabolismului plantelor spre producerea unei cantiti crescute de substane nutritive.Au fost modificate anumite proprieti ale furajelor cum ar fi creterea digestibilitii, creterea coninutului n ulei, proteine, aminoacizi eseniali, rezisten la contaminarea cu micotoxine.S-a redus poluarea mediului prin reducerea coninutului de acid fitic. Reducerea acidului fitic eficientizeaz utilizarea substanelor nutritive de ctre sistemul digestiv al animalelor i duce la creterea utilizrii aminoacizilor.Prin tehnici de modificare genetic s-au obinut vaccinuri de origine vegetal pentru administrare la animale.n cazul mediului nconjurtor, cultivarea plantelor cu rezisten crescut la duntori i diferite boli a dus la scderea cantitii de pesticide folosite pentru tratarea culturilor, ducnd la reducerea reziduurilor de pesticide din sol. Sunt simplificate procedeele de cultivare a plantelor i cresc randamentele de producie. Beneficii asupra dietei, nutriiei i sntii Biotehnologia contribuie la creterea cantitii de hran i mbuntirea compoziiei n substane nutritive a alimentelor, acoperind necesitile specifice ale consumatorilor din diferite zone ale planetei.Prin tehnici de modificare genetic se sper s se rezolve diferite deficiene nutritive cum ar fi cele de vitaminaA, E, fier i proteine.Deoarece consumatorii utilizeaz cantiti crescute de suplimente nutritive, se accentueaz posibilitatea ofeririisuplimentelor nutritive direct prin hran. Probioticele i microorganismele vii administrate prin intermediul alimentelor cresc rezistena la mbolnviri de origine alimentar, diminueaz riscul mbolnvirilor de cancer,diminueaz colesterolul. Prin modificri genetice se poate diminua concentraia sau se pot elimina anumite proteine alergenice prezenten mod natural n unele alimente, de exemplu, n cazul orezului. n domeniul siguranei alimentare produselemodificate genetic au efecte benefice. De exemplu, porumbul obinut prin inginerie genetic are un coninut defumanizin (micotoxin cancerigen cu concentraii crescute n plantele atacate de insecte) de 3040 ori maimic dect porumbul nemodificat genetic.